Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
OBIECTIVELE DE INVESTITII CU ROL IN PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, PROMOVATE DE CATRE
ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA DOBROGEA LITORAL
Pag. 1 / 85
CU PR IN S
CUPRINS........................................................................................................................................................................... 2
1. INTRODUCERE....................................................................................................................................................... 3
2. OBIECTIVE DE INVESTITII................................................................................................................................... 3
2.1 OBIECTIVE AFLATE IN DERULARE ....................................................................................................................... 4
2.1.1 Regularizarea vailor Agigea si Lazu, judetul Constanta ....................................................................... 4
2.1.2 Lucrari de aparare impotriva inundatiilor in bazinul hidrografic Topolog, jud. Constanta ............. 12
2.1.3 Lucrari de aparare impotriva inundatiilor in bazinul hidrografic. Casimcea, judetul Constanta .... 18
2.1.4 Lucrari de aparare impotriva inundatiilor in bazinul hidrografic al vailor Tatlageacul Mic si
Tatlageacul Mare, jud. Constanta ....................................................................................................................... 28
2.1.5 Lucrari de aparare impotriva inundatiilor in bazinul hidrografic Valea Seaca, jud. Constanta ...... 32
2.2 OBIECTIVE AVAND STUDIUL DE FEZABILITATE AVIZAT .................................................................................... 36
2.2.1 Regularizare Parau Greci, jud.Tulcea ................................................................................................... 36
2.2.2 Apararea impotriva inundatiilor a localitatii Bestepe, jud.Tulcea ....................................................... 42
2.2.3 Apararea impotriva inundatiilor a localitatii Babadag,jud.Tulcea ....................................................... 49
2.2.4 Lucrari de aparare impotriva inundatiilor a localitatii Nisipari, comuna Castelu, judetul Constanta
54
2.3 OBIECTIVE CU NOTE DE FUNDAMENTARE AVIZATE PENTRU ELABORAREA STUDIILOR DE FEZABILITATE .......... 58
2.3.1 Regularizare si reprofilare albie Valea Capaclia, jud. Tulcea ............................................................ 58
2.3.2 Lucrari de aparare impotriva inundatiilor, in bazinul hidrografic al raului Albesti (intravilanul si
extravilanul localitatilor Albesti, Vartop si Cotul Vaii), jud.Constanta ............................................................. 60
2.3.3 Lucrari de aparare impotriva inundatiilor in bazinul hidrografic Urluia, jud. Constanta .................. 63
2.3.4 Lucrari de aparare impotriva inundatiilor in bazinul hidrografic Valea Mare, jud. Constanta ........ 66
2.3.5 Punerea în sigurantă a acumulării Luncavita, judetul Tulcea ............................................................ 69
2.3.6 Aparare impotriva inundatiilor a localitatii Ilganii de Jos, Comuna Nufaru, Judetul Tulcea .......... 73
2.3.7 Aparare impotriva inundatiilor a localitatii Plaur, com Ceatalchioi. Judetul Tulcea ...................... 75
2.3.8 Apărare împotriva inundaţiilor a localităţii Băltenii de Jos, comuna Bestepe, Judetul Tulcea ...... 77
2.3.9 Apărare împotriva inundaţiilor a localităţii Vulturu, Comuna Maliuc, Judetul Tulcea ..................... 79
2.3.10 Apărare împotriva inundaţiilor a localităţii Ilganii de Sus, comuna Maliuc, Judetul Tulcea ...... 81
2.3.11 Consolidarea malului drept al bratului Chilia, judeţul Tulcea ......................................................... 83
OBIECTIVELE DE INVESTITII CU ROL IN PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, PROMOVATE DE CATRE
ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA DOBROGEA LITORAL
Pag. 2 / 85
1. INTRODUCERE
La nivelul Administratiei Bazinale de Apa Dobrogea Litoral, in momentul realizarii Planului pentru
Prevenirea Protectia si Diminuarea Efectelor Inundatiilor se afla, in diferite stadii de executie,
proiectare si analiza, o serie de obiective de investitii. Realizarea acestor lucrari va duce la
imbunatatirea securitatii si protectiei persoanelor, bunurilor si mediului inconjurator fata de efectele
negative ale inundatiilor.
Lucrarile promovate de catre Administratia Bazinala de Apa Dobrogea Litoral sunt cuprinse in
scenariul 2, scenariu analizat in cadrul PPPDEI. Acesta prevede masurile non-structurale propuse
si cele proiectate de Apele Romane, pe tronsoanele in care este evidenta necesitatea unui tip de
actiune de protectie. Prin urmare, din punctul de vedere al securitatii pe care-o confera, este
considerat optim.
2. OBIECTIVE DE INVESTITII
OBIECTIVELE DE INVESTITII CU ROL IN PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, PROMOVATE DE CATRE
ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA DOBROGEA LITORAL
Pag. 3 / 85
2.1 OBIECTIVE AFLATE IN DERULARE
Văile Lazu şi Agigea au un curs de apă nepermanent care traversează localităţile cu acelaşi nume.
Amonte de localitatea Lazu, Valea Derea, pe care se scurge apa dinspre localitatea Cumpăna
confluează cu un canal de desecare bine conturat care adună apele din partea nordică a bazinului. Cursul de
apă ia denumirea de Valea Lazu în intravilanul localităţii, are sensul de curgere Vest – Est, şi se varsă în
Canalul Dunăre – Marea Neagră, în amonte de ecluza Agigea. Amplasarea barajului deversor, în aval de
confluenţa dintre Valea Derea şi canalul de pe malul stâng - la cca. 60 m amonte de localitate, s-a considerat
optimă ţinând cont de condiţiile geologice, hidrogeologice, de configuraţia terenului şi de limita zonei construite.
Valea Agigea are sensul de curgere Vest – Est, şi se varsă în lacul Agigea. Barajul acumulării
nepermanente Agigea s-a amplasat în amonte de Cimitirul Ortodox la cca. 400m, ţinând cont de condiţiile
geologice, hidrogeologice şi de configuraţie a terenului.
Necesitatea si În cursul anilor 2004, 2005 s-au produs ploi torenţiale, care au provocat importante pagube materiale.
Au fost avariate gospodării şi obiective social – economice, a fost afectată infrastructura, necesitând lucrări
oportunitatea urgente de reparaţii, precum şi culturile agricole. În scopul apărării împotriva inundaţiilor, a localităţilor Lazu şi
OBIECTIVELE DE INVESTITII CU ROL IN PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, PROMOVATE DE CATRE
ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA DOBROGEA LITORAL
Pag. 4 / 85
lucrarilor Agigea sunt necesare lucrări hidrotehnice de regularizare şi de consolidare a albiilor vailor Agigea şi Lazu.
Lucrările de regularizare propuse în comuna Cumpăna pe valea Derea, sunt necesare şi oportune,
deoarece în perioadele cu precipitaţii abundente, în intervale de timp reduse, se concentrează valori importante
de debite care deversează malurile existente şi produc inundaţii în zonele joase ale comunei. Totodată, în zona
construită, datorită inexistenţei unui sistem de colectare a apelor de ploaie (canalizare pluvială, rigole), acestea
se scurg necontrolat, producând pagube în gospodăriile oamenilor. Podeţele din dreptul drumurilor comunale,
în prezent, fie lipsesc, fie sunt necorespunzătoare din punct de vedere al rezistenţei şi al capacităţii de
transport.
Coordonate aproximative:
Coordonate aproximative:
Consolidarea albie cu pereu din dale de beton slab armate pe o lung. de 425,7 m.
Coordonate aproximative:
OBIECTIVELE DE INVESTITII CU ROL IN PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, PROMOVATE DE CATRE
ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA DOBROGEA LITORAL
Pag. 5 / 85
Reprofilarea Valea Lazu intravilan – L= 351 m
Subtraversări - 5 buc
Coordonate aproximative:
Subtraversări - 48 m.
Coordonate aproximative:
Au fost suplimentate:
Ca urmare a calculelor hidraulice efectuate pe Valea Lazu, luând in considerare capacitatea de transport a
albiei amenajate aval si capacitatea de scurgere a podetului de pe DN39, a rezultat necesitatea dimensionarii
unei acumulări care să preia diferenţa de dintre debitul de viitură cu probabilitatea de 5% (63 mc/s) şi
capacitatea de tranzitare a albiei din aval (11.80 mc/s).
Acumularea nepermanenta Lazu are rolul de a atenua debitele de viitură de pe Valea Lazu în vederea apărarii
impotriva inundaţiilor a localităţii Lazu.
Acumularea nepermanenta Lazu va fi amplasata la cca. 60 m în zona amonte de localitatea Lazu. Din punct
de vedere administrativ acumularea este situată pe teritoriul judeţului Constanţa.
Exploatarea amenajării în perioadele de ape mari trebuie să asigure deplina siguranţă a barajului, digurilor şi a
celorlalte construcţii hidrotehnice aferente (în măsura în care acest lucru este posibil).
OBIECTIVELE DE INVESTITII CU ROL IN PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, PROMOVATE DE CATRE
ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA DOBROGEA LITORAL
Pag. 6 / 85
Volum total nepermanent 0,700 mil. m3
1. Barajul de pamânt constă dintr-un dig din materiale locale (conform sectiunii A-A), situat la limita construibilă
a localitaţii Lazu, care se prelungeşte atât pe malul stâng cât şi pe malul drept până la cota de încastrare în
versant.
Lăţimea la coronament a barajului din materiale locale este de 3 m, cu taluze având panta de 1:2. Pe
paramentul amonte este prevăzută o berma de 2.50 m cu rol de stabilizare a barajului de pământ. Până la
înalţimea bermei, taluzul amonte este protejat cu pereu din dale de beton de 15 cm aşezat pe un strat de piatră
spartă de 15 cm grosime. Pe paramentul aval taluzul este protejat cu un strat vegetal de 20 cm grosime.
Înălţimea barajului este variabilă.
2.1. Canalul de acces amonte (secţiunea A-A) are rolul de a controla scurgerea, de a conduce apele spre
golirea de fund şi de a reduce eroziunile de talveg amonte de baraj.
- canal acces mal stâng (L=500 m) prin care este controlată scurgerea apelor de pe versantul stâng spre
golirea de fund. In situaţia actuală există un canal de desecare colmatat care are un aport semnificativ la
debitul care se scurge din ploaie. Deoarece traseul canalul va fi la piciorul barajului din materiale locale, taluzul
dinspre baraj va fi pereat cu dale de beton de 15 cm până la berma de stabilizare. Fundul canalului va avea
lăţimea de 3 m. Taluzul mal drept va avea panta de 1:2 şi va fi protejat prin înierbare. Canalul va avea
asigurată o pantă de scurgere atât dinspre amonte spre aval, cât şi transversal, spre şenalul central. În amonte,
canalul de acces se racordează cu canalul de desecare existent.
- canal acces mal drept (L=270 m) prin care este controlată scurgerea apelor Văi Derea spre golirea de fund.
Deoarece, traseul canalul va fi la piciorul barajului din materiale locale, taluzul dinspre baraj va fi pereat cu
dale de beton de 15 cm grosime până la înălţimea bermei de stabilizare. Fundul canalului va avea lăţimea de 3
m. Taluzul mal stâng va avea panta de 1:2 şi va fi protejat prin înierbare. Canalul va avea asigurată o pantă de
scurgere atât dinspre amonte spre aval, cât şi transversal, spre şenalul central. În amonte, canalul de acces se
racordează cu albia naturală a Văii Derea.
2.2. Barajul deversor din beton - (L=21.00 ml) este prevăzut cu o golire de fund alcătuită din două conducte
ø1000mm . Aceste galerii sunt dimensionate pentru evacuarea debitului afluent cu asigurarea de 5% (63 mc/s),
respectând condiţia limită aval.
Barajul de beton este prevăzut cu un deversor frontal cu profil practic cu lăţimea de 7,0 m, care funcţionează
liber. Cota crestei deversorului a fost determinată prin calcule hidraulice la nivelul în lac corespunzător debitului
afluent cu probabilitatea de 5%.
OBIECTIVELE DE INVESTITII CU ROL IN PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, PROMOVATE DE CATRE
ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA DOBROGEA LITORAL
Pag. 7 / 85
Pe paramentul aval al barajului deversor este prevăzut un strat de 0,5 m de beton de uzură.
- înălţime h = 3,70 m.
Bazinul se termină cu un pinten din beton cu h = 1,20 m pentru a asigura o mai bună disipare a energiei în aval.
Rizberma (L=9,00 ml) va fi executată dintr-un bazin prevăzut cu dinţi disipatori din beton simplu, cu
dimensiunile în plan de 1,0x 1,0m cu înălţimea de 0,25 m, cu puternic efect de disipare a energiei. Lăţimea
rizbermei va fi de 7,0 m .
2.3. Zidurile de sprijin mărginesc lateral canalul de acces amonte şi bazinul de disipare a energiei. Ele au
înălţimi variabile, urmărind secţiunea transversală a barajului de pământ. Pentru sporirea rezistenţei la
alunecare ele au fost proiectate a se realiza cu talpă înclinată. Zidurile de sprijin sunt din beton simplu, iar
tronsoanele se vor etanşa.
2.4. Canal de racord aval cu albia Văii Lazu (L = 30,0 ml) este conform sectiunii tip 1. Canalul se realizează cu
pereu din dale de beton de 15 cm grosime şi o lăţime la bază de 4,50 m. Pereul şi radierul canalului se vor
turna peste un strat drenant din piatră spartă de 15cm grosime.
Coordonate aproximative:
Ca urmare a calculelor hidraulice efectuate pe Valea Agigea, luând in considerare capacitatea de transport a
albiei amenajate aval si capacitatea de scurgere a podetului de pe DN39, a rezultat necesitatea dimensionării
unei acumulări care sa preia diferenţa de dintre debitul de viitură cu probabilitatea de 5% (42,30 mc/s) şi
capacitatea de tranzitare a albiei din aval (9,50 mc/s).
Acumularea nepermanenta Agigea are rolul de a atenua debitele de viitură de pe Valea Agigea în vederea
apărarii împotriva inundaţiilor a localităţii Agigea.
Acumularea nepermanenta Agigea va fi amplasată la cca. 70 m în amonte de podeţul din dreptul depozitului
de deseuri din localitatea Agigea. Din punct de vedere administrativ acumularea este situată pe teritoriul
judeţului Constanţa.
Exploatarea amenajării în perioadele de ape mari trebuie să asigure deplina siguranţă a barajului, digurilor şi a
celorlalte construcţii hidrotehnice aferente (în măsura în care acest lucru este posibil).
OBIECTIVELE DE INVESTITII CU ROL IN PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, PROMOVATE DE CATRE
ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA DOBROGEA LITORAL
Pag. 8 / 85
Inălţime maximă 5,05 m
1. Barajul de pamânt constă dintr-un dig din materiale locale, situat în zona amonte a localităţii Agigea, în
dreptul Gropii de gunoi, care se prelungeşte atât pe malul stâng cât şi pe malul drept până la cota de încastrare
în versant . Lăţimea la coronament a barajului din materiale locale este de 3 m, cu taluze având panta de 1:2 .
Taluzele barajului sunt protejate printr-un strat vegetal de 20 cm grosime. Înălţimea barajului este variabilă.
2.1. Canalul de acces amonte are rolul de a controla scurgerea, de a conduce apele Văii Agigea spre golirea
de fund şi de a reduce eroziunile.
Canalul de acces amonte (secţiunea tip I) are secţiune trapezoidală cu laţimea la bază de 2,5 m, cu taluze cu
panta 1:1,5 protejate cu pereu zidit din piatră brută. Pereul se sprijină pe o grindă din beton cu dimensiunile
0,6x0,4m.
2.2. Barajul deversor din beton - (L=19,00 ml) este prevăzut cu o golire de fund alcătuită din două conducte
ø1000mm . Golirea de fund a fost dimensionată pentru evacuarea debitului afluent cu asigurarea de 5% (42,3
mc/s), respectând condiţia limită aval.
Barajul de beton este prevăzut cu un deversor frontal cu profil practic cu lăţimea de 5,0 m, care funcţionează
liber. Cota crestei deversorului a fost determinată prin calcule hidraulice la nivelul în lac corespunzător debitului
afluent cu probabilitatea de 5%.
lăţime l = 5,0 m;
înălţime h = 3,00 m;
Bazinul se termină cu un pinten din beton cu h = 1,00 m pentru a asigura o mai bună disipare a energiei în aval.
Rizberma (L = 6,50 ml) va fi executată din anrocamente cu greutatea 50÷100 kg şi va avea o lăţime de 5,0 m.
2.3. Zidurile de sprijin mărginesc lateral canalul de acces amonte şi bazinul de disipare a energiei. Ele au
înălţimi variabile, urmărind secţiunea transversală a barajului de pământ. Pentru sporirea rezistenţei la
alunecare ele au fost proiectate a se realiza cu talpă înclinată. Zidurile de sprijin sunt din beton simplu, iar
tronsoanele se vor etanşa.
2.4. Canal de racord aval cu albia Văii Lazu (L = 45,0 ml) este conform sectiunii tip II (planşa nr. 5). Canalul
are o secţiunea trapezoidală cu 4,30 m laţime la bază. Taluzele cu panta de 1:1,5 se protejează cu pereu zidit
din piatră brută de 25 cm grosime. Pereul se sprijină pe o grindă din beton cu dimensiunile 0,6x0,4m.
OBIECTIVELE DE INVESTITII CU ROL IN PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, PROMOVATE DE CATRE
ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA DOBROGEA LITORAL
Pag. 9 / 85
Coordonate aproximative:
Localitatea Cumpăna este situată în zona estică a judeţului Constanţa, pe DC1A, la km 7+000. Zona Cumpăna
face parte din platforma Dobrogei de Sud, dezvoltată pe şisturi vechi antecambriene, cu altitudini medii
cuprinse între 50-70mdMN.
Volumul maxim al scurgerii medii lunare se înregistrează în lunile februarie şi iunie când alimentarea pluvială
este bogată.
Lucrările propuse sunt necesare şi oportune, deoarece în perioadele cu precipitaţii abundente, în intervale de
timp reduse se concentrează valori importante de debite care deversează malurile existente şi produc inundaţii
în zonele joase ale comunei. Totodată, în zona construită, datorită inexistenţei unui sistem de colectare a
apelor de ploaie (canalizare pluvială, rigole), acestea se scurg necontrolat, producând pagube în gospodăriile
oamenilor.
Podeţele din dreptul drumurilor comunale, în prezent, fie lipsesc, fie sunt necorespunzătoare din punct de
vedere al rezistenţei şi al capacităţii de transport.
Este necesară mărirea capacităţii de transport a secţiunii de scurgere a albiei existente precum şi realizarea
unei canalizări pluviale în zona construită care să asigure transportul debitului cu asigurarea de 5%
(Q5%=16,3mc/sec, conform adresei INHGA nr. 592/2008).
Pentru colectarea apelor de pe întreaga suprafaţă a comunei, sunt necesare lucrări pe toate cele 4 fire de vale
existente.
Proiectul propune asigurarea tranzitării debitului de calcul prin realizarea a două tipuri de secţiuni:
- Secţiune tip I
Acest tip de secţiune constă dintr-un tub de canalizare din beton cu diametrul de 1500mm capabil să transporte
un debit de 5.5 mc/s, grad de umplere 85% şi se aplică pe o lungime cumulată de 638ml. În lungul canalizării
se vor amenaja, la distanţa de 50-60ml, cămine de vizitare la care se vor racorda guri de scurgere pentru
preluarea apelor din bazinul hidrografic aferent.
- Secţiune tip II
Se aplică pe firul de vale existent prin amenajarea acestuia la o secţiune trapezoidală cu lăţimea la bază de
1,50m şi înăţimea de 1,50m, din care 0,50m gardă. Canalul va avea taluzele protejate cu un pereu zidit din
piatră brută cu grosimea de 25cm. Sub pereu de piatră se va prevedea un geotextil cu rol drenant.
-Pe Firul 1, zona canalizată porneşte de pe strada Nucilor (zona comunei cu cotele cele mai joase),
urmăreşte strada Cimitirului, apoi Şoseaua Constanţei, strada Trandafirului şi strada Monumentului. În
continuare albia se va amenaja în secţiune deschisă, conform Secţiunii tip II.
-Pe Firul 2, zona canalizată porneşte de pe strada Monumentului, şi străbate proprietăţi private pe o
lungime de cca 60m. În continuare albia se va amenaja în secţiune deschisă, conform Secţiunii tip II.
-Pe Firul 3, zona canalizată străbate proprietăţi private pe o lungime de cca.90m între strada Nucilor
şi Şoseaua Constanţei. Aval de podul DN, albia se va amenaja în secţiune deschisă, conform Secţiunii tip II.
Proiectul prevede reabilitarea a cinci podeţe în vederea asigurării continuităţii scurgerii apelor în dreptul
drumurilor comunale. Soluţia constructivă adoptată este aceiaşi ca în cazul podeţelor proiectate în localităţile
Agigea şi Lazu.
Coordonate aproximative:
OBIECTIVELE DE INVESTITII CU ROL IN PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, PROMOVATE DE CATRE
ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA DOBROGEA LITORAL
Pag. 10 / 85
Fir 1
Fir 2
Fir 3
Fir 4
Comentarii Raportul intre paguba totala actualizata pe perioada de calcul/costuri totale actualizate pe
perioada de calcul , fiind supraunitar lucrările de constructii propuse pe Vaile Agigea si Lazu sunt
justificate din punct de vedere economic .
OBIECTIVELE DE INVESTITII CU ROL IN PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, PROMOVATE DE CATRE
ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA DOBROGEA LITORAL
Pag. 11 / 85
2.1.2 Lucrari de aparare impotriva inundatiilor in bazinul hidrografic Topolog, jud. Constanta
Din punct de vedere administrativ zona studiată aparţine judeţului Constanţa şi Tulcea.
Necesitatea si În platoul dobrogean unde se află şi râul Topolog, inundaţiile au caracter local şi sunt generate de unde
singulare de viitură cu caracter torenţial sau cvasitorenţial pe majoritatea văilor.
oportunitatea
lucrarilor In situaţii de precipitaţii abundente în bazinul hidrografic al raul Topolog, fenomenul este amplificat şi de
aportul de apă provenit de pe cursurile de apă Hagiomer, Valea Osâmbei, Mahomencea, V. Dulgherului, V.
Cişmelei, principalii afluenţi ai raului Topolog.
Din aceste motive în zona localităţilor traversate de raul Topolog, viiturile care s-au produs în ultimii 10
ani au provocat distrugerea unui număr mare de case şi gospodării, a unor obiective social-economice precum
şcoli, biserici, terenuri agricole, obiective de interes public. (şosele, poduri, etc) .
Localităţile şi obiectivele afectate de viiturile înregistrate după anul 1990 în Bazinul Hidrografic Topolog,
conform datelor transmise de Administratia Bazinala de Apa Dobrogea-Litoral sunt următoarele:
OBIECTIVELE DE INVESTITII CU ROL IN PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, PROMOVATE DE CATRE
ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA DOBROGEA LITORAL
Pag. 12 / 85
- 7 case distruse;
- 1 obiectiv socio-cultural;
- 3 case distruse.
- 35 fântâni ;
Intregul bazin hidrografic al raului Topolog nu este dotat cu lucrări de apărare sau regularizare a
cursurilor de apă, decât local prin lucrări realizate de autorităţile locale şi din acest motiv se propun lucrări de
regularizare şi apărare împotriva inundaţiilor a localităţilor traversate de râul Topolog şi afluenţii acestuia.
Lucrările de apărare împotriva inundaţiilor propuse prin tema de proiectare pe raul Topolog se
încadrează în prevederile schemei cadru de amenajare complexă a spaţiului hidrografic Dobrogea propuse în
etapele de scurtă şi medie durată .
Pentru înlăturarea efectelor calamităţilor naturale produse la viituri şi pentru evitarea producerii în viitor
a unor astfel de fenomene se propun lucrări de apărare împotriva inundaţiilor a localităţilor afectate, cuprinse în
bazinul hidrografic Topolog.
Oportunitatea realizării lucrărilor este justificată de amploarea pagubelor materiale produse de viiturile
înregistrate în ultimii ani şi valoarea pagubelor potenţiale care se pot produce ca urmare a nerealizării lucrărilor de
apărare împotriva inundaţiilor, iar importanţa socială - de impactul pe care poate să-l inducă aceste calamităţi
asupra locuitorilor zonei .
S-au analizat şi propus urmãtoarele lucrãri în localităţile care în ultimii ani au fost calamitate la viituri în
bazinul hidrografic al raului Topolog :
Având în vedere faptul că lucrările se întind pe teritoriul a două judeţe (Tulcea şi Constanţa) şi datorită
necesităţii realizării unei etapizări a investiţiei datorită valorilor mari ale acesteia, investiţia de bază a fost
structurată în patru obiecte după cum urmează:
OBIECTIVELE DE INVESTITII CU ROL IN PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, PROMOVATE DE CATRE
ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA DOBROGEA LITORAL
Pag. 13 / 85
• Ob.2 – Zona Topolog (jud. Tulcea);
• Ob.4 – Poduri
In urma analizării raului Topolog din punct de vedere al inundabilităţii s-au identificat zonele cu risc de
inundare pentru debitul maxim cu probabilitatea de depăşire de 5%, propunându-se lucrări de apărare împotriva
inundaţiilor. Aceste zone sunt prezentate pe planul de ansamblu
Ob.1-Zona Saraiu
Localitatea cea mai afectată la inundaţii este comuna Saraiu (jud. Constanţa), la care nivelul apei
corespunzător debitului maxim de calcul cu probabilitatea de depăşire de 5% inundă ambele maluri pe toată
lungimea comunei, provocând pagube importante.
Având în vedere faptul că r. Topolog traversează comuna Saraiu prin centru ei, pe ambele maluri
aflându-se case şi anexele lor, nu se pot propune lucrări de îndiguire pentru apărarea împotriva inundaţiilor
datorită lipsei spaţiului necesar realizării acestora.
Astfel s-a propus calibrarea albiei minore până la secţiunea necesară de scurgere a debitului maxim de
calcul de 5% între malurile raului Topolog.
Lungimea totală a calibrării în comuna Saraiu este de 3100 m . Calibrarea albiei se va realiza conform
secţiunii tip 1 .
Pentru rectificarea meandrelor se prevede tăierea coturilor mai accentuate, iar braţele moarte se vor
umple cu pământul rezultat din excavaţii, în urma calibrării albiei minore.
Albia r. Topolog este instabilă şi în plan vertical, pentru stabilizarea ei propunându-se realizarea unui
prag de fund îngropate la cca.25 m aval de pod (Rv3) .
Coordonate aproximative:
In zona comunei Topolog (jud. Tulcea), nu s-au înregistrat inundaţii la viituri care să provoace pagube
importante, dar calculele hidraulice efectuate au evidenţiat faptul că podul Rv10 nu are secţiune de scurgere,
deschiderea podului fiind înecată, fapt care provoacă inundarea caselor amonte de pod.
Pentru această zonă se propune realizarea unui pod nou (inclus la Ob.4-Poduri) şi lucrări de
regularizare a albiei (amote şi aval Rv10) pentru stabilizarea albiei.
Albia r. Topolog este instabilă şi în plan vertical, pentru stabilizarea ei propunându-se realizarea unui
prag de fund îngropat la cca.25 m aval de pod (Rv10) .
Deasemenea aval de podul Rv9, la cca. 20 m, malul drept este erodat punând în pericol casele aflate în
această zonă propunându-se realizarea unei recalibrări de mal şi consolidări ale malurilorpe o lungime de 50 m
(amonte şi aval) de pod.
Zona RV 9
Coordonate aproximative:
OBIECTIVELE DE INVESTITII CU ROL IN PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, PROMOVATE DE CATRE
ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA DOBROGEA LITORAL
Pag. 14 / 85
Zona RV 10
Coordonate aproximative:
In zona satului Stejaru (comuna Saraiu - jud. Constanţa), s-au înregistrat inundaţii la viituri care au
provocat pagube datorită faptului că podul (Rv4) din localitate nu are secţiune de scurgere producându-se
inundarea caselor amonte de pod.
Pentru această zonă se propune realizarea unui pod nou (inclus la Ob.4-Poduri) şi lucrări de recalibrare
a albiei pe o lungime de 50 m (amote şi aval Rv4).
Albia fiind instabilă şi în plan vertical, pentru stabilizarea ei se propune realizarea unui prag de fund
îngropat la cca.25 m aval de pod (Rv4) .
Coordonate aproximative:
Ob.4 - Poduri
Din punct de vedere al tranzitării apelor mari la viituri un număr de cinci poduri (Rv1-aval loc.Saraiu ,
Rv4-loc.Stejaru, Rv5-loc.Haidar, Rv10 şi Rv11-loc.Topolog) de pe traseul r. Topolog nu au capacitatea necesară
de scurgere, ele fiind depăşite, producând remuuri amonte pod şi implicit inundarea acestor zone .
Podurile care afectează scurgerea apelor mari la viituri şi crează inundarea zonelor locuite sunt Rv4-
loc.Stejaru(jud.Constanţa) şi Rv9-loc. Topolog(jud.Tulcea).
Pentru aceste două poduri s-a propus refacerea lor prin realizarea unor poduri noi pe acelaşi
amplasament dar care să permită tranzitarea debitului de calcul de 5% plus garda de siguranţă aferentă.
Podul Rv 4 pe DC 73 va avea lungimea de 18,00 m şi lăţimea de 9,00 m din care 6,00 m parte
carosabilă, corespunzatoare pentru două fire de circulaţie si 1,50 m fiecare trotuar.
Suprastructura podului va fi alcatuită din grinzi prefabricate cu corzi aderente cu lungimea de 18,00 m şi
înalţimea de 80 cm, 9 bucati in secţiune transversală.
Elevaţiile culeilor vor fi masive şi se vor realiza din beton simplu la partea inferioară şi din beton armat la
cea superioară iar fundaţiile vor fi directe şi se vor realiza din beton în soluţia cheson deschis.
Rampele de acces vor avea lăţimea de 7,00 m din care 5,50 m partea carosabilă şi 75 cm fiecare
acostament. Lungimea rampelor va fi de cca 140 m. Suprastructura rampelor de acces, pentru trafic uşor, similara
cu cea existentă, va fi alcătuită din:
- 15 cm balast
- 24 cm piatra sparta
- 4 cm binder de criblura
- 4 cm beton asfaltic
Varianta de circulaţie va avea lăţimea de 5,00 m din care 4,00 m partea carosabilă şi 50 cm fiecare
acostament. Lungimea variantei va fi de cca 150 m. Suprastructura variantei de circulaţie, va fi alcatuita din:
- 25 cm balast
- 8 cm macadam
Podul Rv 10 pe DC in satul Topolog va avea lungimea de 12,00 m, va fi oblic 600 dreapta si va avea
OBIECTIVELE DE INVESTITII CU ROL IN PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, PROMOVATE DE CATRE
ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA DOBROGEA LITORAL
Pag. 15 / 85
lăţimea de 9,00 m din care 6,00 m parte carosabilă, corespunzătoare pentru două fire de circulaţie si 1,50 m
fiecare trotuar.
Suprastructura podului va fi alcatuită din grinzi prefabricate cu corzi aderente cu lungimea de 12,00 m si
inălţimea de 52 cm, 14 bucăţi in secţiune transversală.
Elevaţiile culeilor vor fi masive şi se vor realiza din beton simplu la partea inferioară şi din beton armat la
cea superioară iar fundaţiile vor fi directe şi se vor realiza din beton in soluţia cheson deschis.
Rampele de acces vor avea lăţimea de 7,00 m din care 5,50 m partea carosabilă si 75 cm fiecare
acostament. Lungimea rampelor va fi de cca 150 m. Suprastructura rampelor de acces, pentru trafic usor, similară
cu cea existentă, va fi alcătuită din:
- 15 cm balast
- 24 cm piatra sparta
- 4 cm binder de criblura
- 4 cm beton asfaltic
Varianta de circulaţie va avea lăţimea de 5,00 m din care 4,00 m partea carosabilă si 50 cm fiecare
acostament. Lungimea variantei va fi de cca 150 m. Suprastructura variantei de circulaţie, va fi alcătuită din:
- 25 cm balast
- 8 cm macadam
La ambele amplasamente ale podurilor s-a constatat existenţa unor linii electrice şi de telecomunicaţii
pentru care s-au prevăzut mutări şi inăţări de linii şi, de asemenea, la podul Rv 10, de o parte şi de alta a podului
exista conducte metalice care vor trebui deviate provizoriu si definitiv pentru a permite execuţia podului.
De asemenea s-a prevăzut şi realizarea unor lucrări de regularizare la aceste poduri ( lucrările de
regularizare fiind incluse în Ob.2-Zona Topolog şi Ob.3-Zona Stejaru).
Celelalte poduri inundate nu afectează zonele cu intravilan fapt pentru care nu s-au propus lucrări de
refacere a acestora.
Este necesar ca beneficiarul lucrării să atenţioneze beneficiarii podurilor în vederea refacerii lor dat fiind
faptul ca la viituri repetate cu asigurări mai mari de 5% acestea pot fi deteriorate.
Lăţimea albiei minore la bază este de 6 m, iar panta taluzurilor m=1,5-2, pante ce se vor stabili exact la
faza P.T. în urma recomandărilor studiilor geotehnice finale.
Pământul rezultat din excavaţiile realizate la calibrarea albiei va fi transportat amonte şi aval de
localitate unde va fi de depus pe ambele maluri realizându-se deponii sistematizate.
secţiune tip 1
secţiune tip 2
Această consolidare este constituită din doua cutii de gabioane suprapuse (1,5x1x4)m şi (2x1x4)m
fundate pe o saltea de gabioane (4x0,23x2)m.Salteaua de gabioane se va poza sub cota talvegului proiectat la -
0,30m, pe un filtru din material geotextil.
Taluzurile vor fi protejate cu saltea antierozională umplută cu pământ vegetal care se va înierba
secţiune tip 3
Această consolidare este constituită din saltea de gabioane (5x0,3x2)m, pozate la talvegul proiectat cât
şi pe taluz, aceasta fiind pozată pe toată lungimea ei pe un filtru din material geotextil.În continuarea saltelei de pe
taluz se va realiza o protecţie cu saltea antierozională umplută cu pământ vegetal care se va înierba.
secţiune tip 4
Pentru stabilizarea talvegului râului Topolog au fost prevăzute 3 praguri de fund.În profil transversal
pragul de fund este constituit din saltea de gabioane(5,00x0,230x2,00)m pe care se pozează un gabion de
(1,5x1x4)m. Aducerea la cota talvegului natural se face prin umpluturi de piatră brută.
OBIECTIVELE DE INVESTITII CU ROL IN PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, PROMOVATE DE CATRE
ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA DOBROGEA LITORAL
Pag. 16 / 85
Valoarea Valoarea conform ultimului Deviz General actualizat
investitiei 22 754 868 (lei)
Beneficii Paguba totala actualizata conform Studiu de Fezabilitate : 25 627 324.61 (lei)
Comentarii Prin realizarea lucrărilor de apărare prevăzute în prezenta documentaţie se măreşte gradul de siguranţă
al locuitorilor zonei şi creează premizele unei dezvoltării sociale şi economice a zonei.
• URGENŢE
Obiect 4 - Poduri
OBIECTIVELE DE INVESTITII CU ROL IN PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, PROMOVATE DE CATRE
ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA DOBROGEA LITORAL
Pag. 17 / 85
2.1.3 Lucrari de aparare impotriva inundatiilor in bazinul hidrografic. Casimcea, judetul Constanta
Perimetrul de interes este situat pe valea râului Casimcea a afluenţilor acestuia, în zona localităţilor
Casimcea, Călugăreni, Nistoreşti, Cheia, Grădina, Runcu şi Pantelimonu de Jos. Accesul în zonă este asigurat
de Dj 222 şi 225 Mihail Kogălniceanu-Casimcea şi Pantelimonu de Jos.
Din punct de vedere administrativ lucrările proiectate sunt amplasate în judeţele Tulcea şi Constanţa.
Necesitatea si În platoul dobrogean unde se află şi râul Casimcea, inundaţiile au caracter local şi sunt generate de
unde singulare de viitură cu caracter torenţial sau cvasitorenţial pe majoritatea văilor.
oportunitatea
lucrarilor In situaţii de precipitaţii abundente în bazinul hidrografic al r. Casimcea, fenomenul este amplificat şi de
aportul de apă provenit de pe cursurile de apă Pantelimon, Cartal, Râmnicu,Mucova, afluenţi ai raului
Casimcea.
Din aceste motive în zona localităţii Casimcea, viiturile care s-au produs în ultimii ani au provocat
distrugerea caselor, gospodăriilor şi a unor obiective social-economice precum şcoli, biserici, terenuri agricole,
obiective de interes public (şosele, poduri, etc) .
Oportunitatea realizării lucrărilor este justificată de amploarea pagubelor materiale produse de viiturile
înregistrate în ultimii 10 ani şi valoarea pagubelor potenţiale care se pot produce ca urmare a nerealizării
lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor, iar importanţa socială - de impactul pe care poate să-l inducă aceste
OBIECTIVELE DE INVESTITII CU ROL IN PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, PROMOVATE DE CATRE
ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA DOBROGEA LITORAL
Pag. 18 / 85
calamităţi asupra locuitorilor zonei .
Pe tronsonul de râu Casimcea studiat pe cca. 2500 m, albia este puternic meandrată şi invadată de
vegetaţie, cu o pantă generală a talvegului de cca. 0,007, iar adâncimea medie este de cca. 3,00 m.
Descrierea
lucrarilor OBIECT 1 – ZONA CHEIA
In urma analizării r. Casimcea în zona localităţii Cheia au fost propuse lucrări de apărare împotriva
inundaţiilor constând în recalibrarea albiei pe o lungime totală de 555,00 m ,consolidarea malului stang pe o
lungime de 71,00m, îndiguirea pe malul stang pe o lungime de 1358,00m ce se va închide în rampa podului,iar
aval de pod un dig flotant de 235,00m, un prag de fund pentru stabilizarea secţiunii albiei precum şi devierea
canalului din zona cantonului de exploatare.
Traseul sinuos al r.Casimcea a fost corectat prin tăierea unei meandre defavorabile ce pune în pericol
casele din imediata apropiere a acesteia. Lungimea tăierii de cot este de 370 m. Lucrările propuse sunt
prezentate pe planurile de situaţie şi profilul longitudinal .
Albia recalibrată are o secţiune transversală de formă trapezoidală cu o lăţime la fund de 5 m, iar
pantele taluzurilor de 1:2.
S-a urmărit ca volumul de excavaţii rezultat din tăierea de cot şi recalibrarea albiei să fie utilizat pentru
realizarea umpluturilor în dig.
Pereul uscat din piatră brută de 30cm grosime, este întors pe mal 0,50m şi este pozat pe strat drenant
de 0,10m, ce sprijină pe un prism din anrocamente din piatră brută de 150÷350kg/buc,fundat pe o saltea din
caroiaj de fascine cu geotextil de 30cm grosime. Prismul are o înălţime de 1,20 m, iar la coronament o lăţime
de 1,50 m. Înclinarea taluzului exterior este de 1:1,5 iar cel interior este de 1:1. Caroiajul de fascine cu geotextil
se pozează la cota talvegului proiectat şi are o lungime L = 5,00 m, iar capătul liber este de 2,30 m.
În spatele prismului din anrocamente pe toată înălţimea acestuia şi 0,50m între prism şi saltea din
caroiajul de fascine precum şi pe toată lungimea taluzului se va aşeza un filtru din material geotextil ce are rolul
de a împidica antrenarea materialului din spatele acestuia.
În vederea punerii în siguranţă a consolidării de mal, sunt prevăzute amonte şi aval încastrări în mal,
realizată din anrocamente din piatră brută de 150 ÷ 350 kg/buc, în lungime de 3,0 m fiecare.
Digului are secţiune trapezoidală cu lăţimea la coronament de 3,00m,taluzul exterior 1:2, iar cel interior
1:2.Acesta va fi protejat prin înierbare cu pământ vegetal g= 0,20m.
Tăierea de cot va fi închisă numai la capătul amonte printr-un masiv de anrocamente pozat pe o saltea
saltea din caroiaj de fascine de fascine de grosime 30 cm iar capătul aval va rămâne liber, braţul părăsit
urmând a fi umplut la cota terenului natural pentru a putea fi redate in circuit agricol.
Pentru protecţia malurilor atât în amonte cât şi în aval pe câte 5,00m lungime acestea se consolidează
cu un prism din anrocamente de piatră brută de 150÷350kg/buc, fundat pe o saltea din caroiaj de fascine cu
geotextil de 30cm grosime. Prismul are o înălţime de 1.20 m, iar la coronament o lăţime de 1,50 m. Înclinarea
taluzului exterior este de 1:1,5 iar cel interior este de 1:1. Caroiajul de fascine cu geotextil se pozează la cota
talvegului şi are o lungime L = 5,00 m, din care liberă este de 2,30 m.
În spatele prismului din anrocamente pe toată înălţimea acestuia şi 0,50m între prism şi saltea din
caroiajul de fascine precum şi pe toată lungimea taluzului se va aşeza un filtru din material geotextil ce are rolul
de a împidica antrenarea materialului din spatele acestuia.
Pentru stabilizarea talvegului şi a malurilor a fost prevăzut un prag de fund îngropat la cota talvegului.
Acest prag are o secţiune trapezoidală cu lăţimea la coronament de 4,80m, înălţimea de 1,20m iar taluzele
1:1,5 spre amonte şi aval.Pragul se va poza pe un caroiaj de fascine cu geotextil numai pe lăţimea
albiei.Anrocamentele din piatră brută pentru prag sunt de 150÷400kg/buc.Acesta se va întoarce pe toată
lungimea malurilor şi se va aşeza pe un filtru din material geotextil.
OBIECTIVELE DE INVESTITII CU ROL IN PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, PROMOVATE DE CATRE
ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA DOBROGEA LITORAL
Pag. 19 / 85
În zona canalului de evacuare digul se va întoarce pe malurile acestuia pe o lungime de 56,00m.
Digului are secţiune trapezoidală cu lăţimea la coronament de 2,00m,taluzul exterior 1:2, iar cel interior
1:2.Acesta va fi protejat prin înierbare cu pământ vegetal g=,20m.
Coordonate aproximative:
In urma analizării pr. Mucova în zona localităţii Grădina au fost propuse lucrări de apărare împotriva
inundaţiilor constând în recalibrarea albiei pe o lungime totală de 1679,00 m ,consolidarea malului stang pe o
lungime de 120,00m,a malului drept pe o lungime de 88,00. Pentru stabilizarea talvegului şi a malurilor au fost
prevăzute trei praguri de fund .
Traseul sinuos al pr. Mucova a fost corectat prin tăierea a două meandre defavorabile ce pune în
pericol casele din imediata apropiere a acesteia. Lungimea tăierilor de cot este de 170,00 m.
Albia recalibrată are o secţiune transversală de formă trapezoidală cu o lăţime la fund de 6 m, iar
pantele taluzurilor de 1:2.
S-a urmărit ca volumul de excavaţii rezultat din tăierea de cot şi recalibrarea albiei să fie utilizat pentru
realizarea umpluturilor în platforme.
Pereul uscat din piatră brută de 30cm grosime, este întors pe mal 0,50m şi este pozat pe strat drenant
de 0,10m, ce sprijină pe un prism din anrocamente din piatră brută de 150÷350kg/buc,fundat pe o saltea din
caroiaj de fascine cu geotextil de 30cm grosime. Prismul are o înălţime de 1,20 m, iar la coronament o lăţime
de 1,50 m. Înclinarea taluzului exterior este de 1:1,5 iar cel interior este de 1:1. Caroiajul de fascine cu geotextil
se pozează la cota talvegului proiectat şi are o lungime L = 5,00 m, iar capătul liber este de 2,30 m.
În spatele prismului din anrocamente pe toată înălţimea acestuia şi 0,50m între prism şi saltea din
caroiajul de fascine precum şi pe toată lungimea taluzului se va aşeza un filtru din material geotextil ce are rolul
de a împidica antrenarea materialului din spatele acestuia.
În vederea punerii în siguranţă a consolidării de mal, sunt prevăzute amonte şi aval încastrări în mal,
realizată din anrocamente din piatră brută de 150 ÷ 350 kg/buc, în lungime de 3,0 m fiecare.
Tăierile de cot vor fi închise numai la capătul amonte printr-un masiv de anrocamente pozat pe o
saltea saltea din caroiaj de fascine de fascine de grosime 30 cm iar capătul aval va rămâne liber, braţul părăsit
urmând a fi umplut la cota terenului natural pentru a putea fi redate in circuit agricol.
Pentru protecţia malurilor atât în amonte cât şi în aval pe câte 5,00m lungime acestea se consolidează
cu un prism din anrocamente de piatră brută de 150÷350kg/buc, fundat pe o saltea din caroiaj de fascine cu
geotextil de 30cm grosime. Prismul are o înălţime de 1.20 m, iar la coronament o lăţime de 1,50 m. Înclinarea
taluzului exterior este de 1:1,5 iar cel interior este de 1:1. Caroiajul de fascine cu geotextil se pozează la cota
talvegului şi are o lungime L = 5,00 m, din care liberă este de 2,30 m.
În spatele prismului din anrocamente pe toată înălţimea acestuia şi 0,50m între prism şi saltea din
caroiajul de fascine precum şi pe toată lungimea taluzului se va aşeza un filtru din material geotextil ce are rolul
de a împidica antrenarea materialului din spatele acestuia.
Pentru stabilizarea talvegului şi a malurilor a fost prevăzute două praguri de fund îngropate la cota
talvegului. Aceste praguri au secţiunea trapezoidală cu lăţimea la coronament de 4,80m, înălţimea de 1,20m iar
taluzele 1:1,5 spre amonte şi aval.Pragurile se vor poza pe un caroiaj de fascine cu geotextil numai pe lăţimea
albiei.Anrocamentele din piatră brută pentru prag sunt de 150÷400kg/buc.Acesta se va întoarce pe toată
OBIECTIVELE DE INVESTITII CU ROL IN PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, PROMOVATE DE CATRE
ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA DOBROGEA LITORAL
Pag. 20 / 85
lungimea malurilor şi se va aşeza pe un filtru din material geotextil.
Coordonate aproximative:
în zona localităţiiPantelimon au fost propuse lucrări de apărare împotriva inundaţiilor a celor două
puţuri de alimentare cu apă a localităţii.Lucrările constau în realizarea a două diguri inelare .
D1 cu o lungime de 73,00m,
Coordonate aproximative:
• X: 768246 ; Y: 346948
D2 cu o lungime de 75,00m
Coordonate aproximative:
• X: 768344 ; Y: 347066
In urma analizării pr. Cartal în zona localităţii Runcu au fost propuse lucrări de apărare împotriva
inundaţiilor constând în recalibrarea albiei pe o lungime totală de 1848,00 m, consolidarea malurilor pe o
lungime totală de 897,00m. Pentru stabilizarea talvegului şi a malurilor au fost prevăzute patru praguri de fund
.Pe malul stang amonte de pod s- a propus o îndiguire pe o lungime de 971,00m,aval de pod îndiguirea se
continuă cu zid parapet pe o lungime de 89,00m,iar în continuarea acestuia cu dig pe o lungime de 268,00m
.Pe malul drept aval de pod se propune un zid parapet pe o lungime de 96,00m ce se continuă cu un dig în
lungime de 374,00m.
Traseul sinuos al pr. Cartal a fost corectat prin tăierea a şapte meandre defavorabile ce pune în pericol
casele din imediata apropiere a acestora. Lungimea totală a tăierilor de cot este de 912,00 m. Lucrările propuse
sunt prezentate pe planurile de situaţie şi profilul longitudinal .
Pentru evacuare apelor in exces din incintele create prin indiguire, s-au prevăzut şase subtraversări
atât prin dig cât şi prin zidul-parapet. Poziţiile subtraversărilor pe planul de situaţie sunt
aproximative,definitivarea lor se va face după începerea execuţiei lucrărilor,funcţie de incintele cu cotele cele
mai mici din spatele digurilor şi a zidului parapet.
Cotele de intrare şi de ieşire a sutraversărilor se vor stabili când se vor definitiva poziţiile exacte ale
acestora.
Cota de ieşire a subtraversării va fi cu cca. 10÷15cm sub cota de intrare,sau cu maxim 10cm peste
cota prismului de anrocamenteîn zona apărărilor de mal.
Subtraversile va fi realizată din tuburi PREMO Dn 800 mm, fiind prevăzute cu timpan cu clapet aval şi
stavilă in amonte (spre incinta îndiguită).
Tuburile subtraversărilor se vor funda pe un strat de beton simplu in grosime medie de 0,40 m – turnat
pe un strat de balast de 10 cm. Capătul tubului amonte şi aval se racordează şi se înglobează în timpane
realizate din beton armat C12/15 armătura fiind OB37, Φ 8 mm .
Timpanul amonte este echipat cu stavilă plană acţionată manual cu etanşare inversă, cu dimensiunile
BxH = 0,8 m x 0,8 m .
OBIECTIVELE DE INVESTITII CU ROL IN PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, PROMOVATE DE CATRE
ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA DOBROGEA LITORAL
Pag. 21 / 85
apelor dinspre emisar în incinta îndiguită, în perioada unei viituri şi având ca rol permanent scurgerea apei din
precipitaţii din incintă spre emisar. Detalii de execuţie ale ecchipamentului hidromecanic sunt prezentate in
broşura legată anexată la documentaţie.
La capătul amonte al timpanului s-a prevăzut spre incintă un canal de acces pereat cu pereu din piatră
brută de 15 cm grosime, in lungime de 5m iar spre emisar debuşarea se va face direct pe pereul din beton
simplu .
Albia recalibrată are o secţiune transversală de formă trapezoidală cu o lăţime la fund de 6 m, iar
pantele taluzurilor de 1:2.
S-a urmărit ca volumul de excavaţii rezultat din tăierea de cot şi recalibrarea albiei să fie utilizat pentru
realizarea umpluturilor în platforme.
Pereul uscat din piatră brută de 30cm grosime, este întors pe mal 0,50m şi este pozat pe strat drenant
de 0,10m, ce sprijină pe un prism din anrocamente din piatră brută de 150÷350kg/buc,fundat pe o saltea din
caroiaj de fascine cu geotextil de 30cm grosime. Prismul are o înălţime de 1,20 m, iar la coronament o lăţime
de 1,50 m. Înclinarea taluzului exterior este de 1:1,5 iar cel interior este de 1:1. Caroiajul de fascine cu geotextil
se pozează la cota talvegului proiectat şi are o lungime L = 5,00 m, iar capătul liber este de 2,30 m.
În spatele prismului din anrocamente pe toată înălţimea acestuia şi 0,50m între prism şi saltea din
caroiajul de fascine precum şi pe toată lungimea taluzului se va aşeza un filtru din material geotextil ce are rolul
de a împidica antrenarea materialului din spatele acestuia.
În vederea punerii în siguranţă a consolidării de mal, sunt prevăzute amonte şi aval încastrări în mal,
realizată din anrocamente din piatră brută de 150 ÷ 350 kg/buc, în lungime de 3,0 m fiecare.
Pentru stabilizarea talvegului şi a malurilor a fost prevăzute trei praguri de fund îngropate la cota
talvegului. Aceste praguri au secţiunea trapezoidală cu lăţimea la coronament de 4,80m, înălţimea de 1,20m iar
taluzele 1:1,5 spre amonte şi aval.Pragurile se vor poza pe un caroiaj de fascine cu geotextil numai pe lăţimea
albiei.Anrocamentele din piatră brută pentru prag sunt de 150÷400kg/buc.Acesta se va întoarce pe toată
lungimea malurilor şi se va aşeza pe un filtru din material geotextil.
Digului are secţiune trapezoidală cu lăţimea la coronament de 3,00m,taluzul exterior 1:2, iar cel interior
1:2.Acesta va fi protejat prin înierbare cu pământ vegetal g=,20m.
Zidurile-parapet din beton simplu turnat pe loc C12/15 pe strat drenant din balast de 0,10m grosime
,sunt realizate la nivelul de calcul de 5% plus o gardă de 50 cm.
Coordonate aproximative:
In urma analizării r. Casimcea în zona localităţii Nistoreştiau fost propuse lucrări de apărare împotriva
inundaţiilor constând în recalibrarea albiei pe o lungime totală de 1572,00 m ,consolidarea malului drept pe o
lungime de 86,00m. Pentru stabilizarea talvegului şi a malurilor au fost prevăzute trei praguri de fund .
Traseul sinuos al pr. Mucova a fost corectat prin tăierea a trei meandre defavorabile ce pune în pericol
casele din imediata apropiere a acesteia. Lungimea tăierilor de cot este de 379,00 m. Lucrările propuse sunt
prezentate pe planurile de situaţie şi profilul longitudinal .
Albia recalibrată are o secţiune transversală de formă trapezoidală cu o lăţime la fund de 6 m, iar
OBIECTIVELE DE INVESTITII CU ROL IN PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, PROMOVATE DE CATRE
ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA DOBROGEA LITORAL
Pag. 22 / 85
pantele taluzurilor de 1:2.
S-a urmărit ca volumul de excavaţii rezultat din tăierea de cot şi recalibrarea albiei să fie utilizat pentru
realizarea umpluturilor în platforme.
Pereul uscat din piatră brută de 30cm grosime, este întors pe mal 0,50m şi este pozat pe strat drenant
de 0,10m, ce sprijină pe un prism din anrocamente din piatră brută de 150÷350kg/buc,fundat pe o saltea din
caroiaj de fascine cu geotextil de 30cm grosime. Prismul are o înălţime de 1,20 m, iar la coronament o lăţime
de 1,50 m. Înclinarea taluzului exterior este de 1:1,5 iar cel interior este de 1:1. Caroiajul de fascine cu geotextil
se pozează la cota talvegului proiectat şi are o lungime L = 5,00 m, iar capătul liber este de 2,30 m.
În spatele prismului din anrocamente pe toată înălţimea acestuia şi 0,50m între prism şi saltea din
caroiajul de fascine precum şi pe toată lungimea taluzului se va aşeza un filtru din material geotextil ce are rolul
de a împidica antrenarea materialului din spatele acestuia.
În vederea punerii în siguranţă a consolidării de mal, sunt prevăzute amonte şi aval încastrări în mal,
realizată din anrocamente din piatră brută de 150 ÷ 350 kg/buc, în lungime de 3,0 m fiecare.
Tăierile de cot vor fi închise numai la capătul amonte printr-un masiv de anrocamente pozat pe o
saltea saltea din caroiaj de fascine de fascine de grosime 30 cm iar capătul aval va rămâne liber, braţul părăsit
urmând a fi umplut la cota terenului natural pentru a putea fi redate in circuit agricol.
Pentru protecţia malurilor atât în amonte cât şi în aval pe câte 5,00m lungime acestea se consolidează
cu un prism din anrocamente de piatră brută de 150÷350kg/buc, fundat pe o saltea din caroiaj de fascine cu
geotextil de 30cm grosime. Prismul are o înălţime de 1.20 m, iar la coronament o lăţime de 1,50 m. Înclinarea
taluzului exterior este de 1:1,5 iar cel interior este de 1:1. Caroiajul de fascine cu geotextil se pozează la cota
talvegului şi are o lungime L = 5,00 m, din care liberă este de 2,30 m.
În spatele prismului din anrocamente pe toată înălţimea acestuia şi 0,50m între prism şi saltea din
caroiajul de fascine precum şi pe toată lungimea taluzului se va aşeza un filtru din material geotextil ce are rolul
de a împidica antrenarea materialului din spatele acestuia.
Pentru stabilizarea talvegului şi a malurilor a fost prevăzute trei praguri de fund îngropate la cota
talvegului. Aceste praguri au secţiunea trapezoidală cu lăţimea la coronament de 4,80m, înălţimea de 1,20m iar
taluzele 1:1,5 spre amonte şi aval.Pragurile se vor poza pe un caroiaj de fascine cu geotextil numai pe lăţimea
albiei.Anrocamentele din piatră brută pentru prag sunt de 150÷400kg/buc.Acesta se va întoarce pe toată
lungimea malurilor şi se va aşeza pe un filtru din material geotextil.
Coordonate aproximative:
In urma analizării r. Casimcea în zona localităţii Călugăreni au fost propuse lucrări de apărare
împotriva inundaţiilor constând în recalibrarea albiei pe o lungime totală de 1062,00 m ,consolidarea malului
drept pe o lungime totală de 165,00m. Pentru stabilizarea talvegului şi a malurilor au fost prevăzute trei praguri
de fund .
Traseul sinuos al pr. Mucova a fost corectat prin tăierea a trei meandre defavorabile ce pune în pericol
casele din imediata apropiere a acesteia. Lungimea tăierilor de cot este de 203,00 m. Lucrările propuse sunt
prezentate pe planurile de situaţie şi profilul longitudinal .
Albia recalibrată are o secţiune transversală de formă trapezoidală cu o lăţime la fund de 5,00 m, iar
pantele taluzurilor de 1:2.
S-a urmărit ca volumul de excavaţii rezultat din tăierea de cot şi recalibrarea albiei să fie utilizat pentru
realizarea umpluturilor în platforme.
OBIECTIVELE DE INVESTITII CU ROL IN PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, PROMOVATE DE CATRE
ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA DOBROGEA LITORAL
Pag. 23 / 85
SECIUNE TIP - CONSOLIDARE DE MAL
Pereul uscat din piatră brută de 30cm grosime, este întors pe mal 0,50m şi este pozat pe strat drenant
de 0,10m, ce sprijină pe un prism din anrocamente din piatră brută de 150÷350kg/buc,fundat pe o saltea din
caroiaj de fascine cu geotextil de 30cm grosime. Prismul are o înălţime de 1,20 m, iar la coronament o lăţime
de 1,50 m. Înclinarea taluzului exterior este de 1:1,5 iar cel interior este de 1:1. Caroiajul de fascine cu geotextil
se pozează la cota talvegului proiectat şi are o lungime L = 5,00 m, iar capătul liber este de 2,30 m.
În spatele prismului din anrocamente pe toată înălţimea acestuia şi 0,50m între prism şi saltea din
caroiajul de fascine precum şi pe toată lungimea taluzului se va aşeza un filtru din material geotextil ce are rolul
de a împidica antrenarea materialului din spatele acestuia.
În vederea punerii în siguranţă a consolidării de mal, sunt prevăzute amonte şi aval încastrări în mal,
realizată din anrocamente din piatră brută de 150 ÷ 350 kg/buc, în lungime de 3,0 m fiecare.
Tăierile de cot vor fi închise numai la capătul amonte printr-un masiv de anrocamente pozat pe o
saltea saltea din caroiaj de fascine de fascine de grosime 30 cm iar capătul aval va rămâne liber, braţul părăsit
urmând a fi umplut la cota terenului natural pentru a putea fi redate in circuit agricol.
Pentru protecţia malurilor atât în amonte cât şi în aval pe câte 5,00m lungime acestea se consolidează
cu un prism din anrocamente de piatră brută de 150÷350kg/buc, fundat pe o saltea din caroiaj de fascine cu
geotextil de 30cm grosime. Prismul are o înălţime de 1.20 m, iar la coronament o lăţime de 1,50 m. Înclinarea
taluzului exterior este de 1:1,5 iar cel interior este de 1:1. Caroiajul de fascine cu geotextil se pozează la cota
talvegului şi are o lungime L = 5,00 m, din care liberă este de 2,30 m.
În spatele prismului din anrocamente pe toată înălţimea acestuia şi 0,50m între prism şi saltea din
caroiajul de fascine precum şi pe toată lungimea taluzului se va aşeza un filtru din material geotextil ce are rolul
de a împidica antrenarea materialului din spatele acestuia.
Pentru stabilizarea talvegului şi a malurilor a fost prevăzute trei praguri de fund îngropate la cota
talvegului. Aceste praguri au secţiunea trapezoidală cu lăţimea la coronament de 4,80m, înălţimea de 1,20m iar
taluzele 1:1,5 spre amonte şi aval.Pragurile se vor poza pe un caroiaj de fascine cu geotextil numai pe lăţimea
albiei.Anrocamentele din piatră brută pentru prag sunt de 150÷400kg/buc.Acesta se va întoarce pe toată
lungimea malurilor şi se va aşeza pe un filtru din material geotextil.
Coordonate aproximative:
Execuţia lucrǎrilor a demarat în anul 2004 având la bazǎ proiectul elaborat în anul 2004 la faza:
P.T.+D.E. pentru acest obiect.
In iunie 2007 lucrǎrile aflate în execuţie (parapeţii de beton) au fost surprinse de o viiturǎ foarte
puternicǎ, ce a afectat 15 case şi anexe gospodǎreşti precum şi lucrǎrile hidrotehnice.
Pentru lucrǎrile hidrotehnice deteriorate pe sectorul amonte pod de pe râul Casimcea (RV2), atât pe
râul Casimcea, cât şi pe râul Dulbencea a fost elaborat ǎ în anul 2008 o documentaţie la faza: P.T.+D.E., de
refacere a acestora. Lucrǎrile de refacere ( lucrǎri suplimentare) nu au fost executate în teren.
Prezenta documentaţie s-a elaborat pentru lucrǎrile rest de executat faţǎ de documentaţia elaboratǎ
în anul 2004, cât şi pentru lucr
ǎrile suplimentare prevǎzute pentru refacerea lucrǎrilor deteriorate, lucrǎri
prezentate în documentaţia elaboratǎ în anul 2008.
Capacitǎţile totale pentru OB.7 – Zona Casimcea ce vor fi recepţionate de Administraţia Bazinalǎ
de Apǎ Dobrogea – Litoral, sunt:
OBIECTIVELE DE INVESTITII CU ROL IN PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, PROMOVATE DE CATRE
ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA DOBROGEA LITORAL
Pag. 24 / 85
Coordonate aproximative:
- indiguire - 1613m
- parapet - 185m
OBIECTIVELE DE INVESTITII CU ROL IN PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, PROMOVATE DE CATRE
ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA DOBROGEA LITORAL
Pag. 25 / 85
- lungime ziduri-parapet - 631m
OBIECT 8 – Poduri
- regim de inaltime P + E + M
- Anexa tehnologica
- regim de inaltime P
Comentarii Prin realizarea lucrărilor de apărare se măreşte gradul de siguranţă al locuitorilor zonei şi creează
premizele unei dezvoltării sociale şi economice a zonei.
OBIECTIVELE DE INVESTITII CU ROL IN PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, PROMOVATE DE CATRE
ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA DOBROGEA LITORAL
Pag. 26 / 85
10.213 Pantelimon sectiuni tip.pdf
OBIECTIVELE DE INVESTITII CU ROL IN PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, PROMOVATE DE CATRE
ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA DOBROGEA LITORAL
Pag. 27 / 85
2.1.4 Lucrari de aparare impotriva inundatiilor in bazinul hidrografic al vailor Tatlageacul Mic si
Tatlageacul Mare, jud. Constanta
Necesitatea si Lucrarile propuse pentru executare in cadrul acestei investitii au drept scop protejarea obiectivelor
oportunitatea social-economice din localitatile 23 August si Dulcesti de pagubele produse de frecventele inundatii din zona, ca
lucrarilor urmare a cantitatilor mari de precipitatii cazute ( 80-150 l/mp ), comparativ cu cota de pericol de 40 l/mp/6 ore.
Datorita reliefului specific regiunii dobrogene si faptului ca albiile raurilor sunt nesistematizate si malurile
neconsolidate, apa provenita in urma ploilor se scurge rapid de pe versanti catre cursurile de apa, acestea
neputand prelua viitura creata in conditii de siguranta, astfel inregistrandu-se distrugeri in perioadele cu
precipitatii, cele mai grave fiind inundarea gospodariilor si locuintelor.
Drept urmare, in perioada 7-8 august 2007, in localitatile 23 August si Dulcesti s-au inregistrat pagube
materiale constand in afectarea unui numar de 5 scoli, o casa in pericol de prabusire si distrugerea a 11 km de
strazi, datorita revarsarii cursului de apa Tatlageacul Mic, sectiunea acestuia neputand prelua intreaga cantitate
de precipitatii. La posturile pluviometrice din zona s-au inregistrat urmatoarele cantitati de precipitatii :
OBIECTIVELE DE INVESTITII CU ROL IN PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, PROMOVATE DE CATRE
ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA DOBROGEA LITORAL
Pag. 28 / 85
- Techirghiol – 139,5 l/mp,
- Pecineaga – 83 l/mp.
De asemenea, au fost afectate prin inundare captarile de apa din subteran (6 puturi din cele 13 puturi
situate pe un front de cca 1 km, sursa Dulcesti 1 si Dulcesti 2), apartinand RAJA Constanta, care au fost spalate
si repuse in functiune in regim de urgenta.
Aceste pagube au fost mentionate si in rapoartele de sinteza ale Comitetului Judetean pentru Situatii
de Urgenta Constanta.
In consecinta, pentru prevenirea unor astfel de evenimente este necesara realizarea lucrarilor de
recalibrare a albiilor si consolidari de maluri.
Descrierea Lucrarile de amenajare complexa a albiei vailor Tatlageacul Mare si Tatlageacul Mic in intravilanul
lucrarilor localitatilor 23 August si Dulcesti, precum si cele de decolmatare propuse pe tronsoanele necesare din
extravilanul celor doua localitati, se incadreaza in planurile de amenajare complexa si schemele directoare de
amenajare si management pe bazinele hidrografice aflate in administrarea ABA D-L si respecta reglementarile
tehnice privind asigurarea durabilitatii, sigurantei in exploatare, functionalitatii si calitatii constructiilor, precum si
sistematizarea teritoriala din punct de vedere al dezvoltarii social-economice si al potentialului turistic.
Pentru asigurarea preluarii si transportului apelor provenite din precipitatii au fost propuse lucrari de
recalibrare si decolmatare a albiilor celor doua vai, pe o lungime totala de 12.780 m ( din care recalibrari 8819 m
si decolmatari 3961 m).
Lungimea cu lucrari de recalibrare a vaii este de 2086 m, cu urmatoarele elemente ale sectiunii
transversale:
- b = 2,5-9,0 m
- h = 1,35-2,7 m;
- m = 0,5;1,0.
Volumul total de terasamente necesar executarii lucrarilor de recalibrare este de 9031 mc.
Lungimea cu lucrari de recalibrare a vaii este de 6733 m, cu urmatoarele elemente ale sectiunii
transversale:
- b = 4,0-6,0 m
OBIECTIVELE DE INVESTITII CU ROL IN PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, PROMOVATE DE CATRE
ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA DOBROGEA LITORAL
Pag. 29 / 85
- h = 2,5-3,4 m;
- m = 0,5;1,0.
Volumul total de terasamente necesar executarii lucrarilor de recalibrare este de 65.226 mc.
Pe zonele critice din intravilanul localitatilor 23 August si Dulcesti, acolo unde ampriza canalelor este
mica si conditionata de vecinatatea retelei de circulatie sau de limita gospodariilor populatiei, in vederea
asigurarii transportului in conditii de siguranta a debitului lichid maxim cu probabilitatea de 5% au fost propuse
consolidari longitudinale din zidarie de piatra cu mortar de ciment. In acest fel se realizeaza o reducere a
sectiunii de curgere, vitezele realizate incadrandu-se in limitele admisibile pentru tipul de consolidare ales.
Lungimea totala a transoanelor consolidate este de 3960 m, (valea Tatlageacul Mare – 1911 m si
Tatlageacul Mic – 2049 m) fiind necesar un volum de terasamente de 27.800 mc (valea Tatlageacul Mare –
13400 mc si Tatlageacul Mic – 14400 mc), si un volum de zidarie de 20150 mc (valea Tatlageacul Mare – 7650
mc si Tatlageacul Mic – 12500 mc).
In scopul pastrarii elementelor sectiunii transversale recalibrate a celor doua vai si in scopul reducerii
fenomenelor erozionale prin lungimi mari neconsolidate s-au propus consolidari transversale din beton ciclopian
C6/7.5 (sub forma unor traverse cu adancime de 1-2 m), din beton simplu C12/15 (sub forma unor praguri), si
din gabioane ( sub forma unui bazin disipator). In urma evaluarii, au rezultat ca fiind necesare urmatoarele
volume de lucrari:
La intersectia celor doua vai cu elementele retelei de circulatie erau amplasate podete tubulare
subdimensionate si deteriorate, precum si improvizatii sub forma unor pasarele pentru circulatia masinilor,
utilajelor si persoanelor. Aceste lucrari au fost inlocuite cu podete dalate, dimensionate corespunzator, rezultand
un numar total de 8 buc. (6 buc. cu dimensiunea 3x2 m si 2 buc. cu dimensiunea 4x2)
La intersectia celor doua vai cu drumurile de exploatare agricole s-au prevazut 12 vaduri pereate.
In vederea diminuarii riscului inundarii captarilor de apa din subteran aflate in administrarea RAJA
Constanta au fost prevazute lucrari de terasamente pentru ridicarea cu cca 70 cm a cotei terenului aflat intre
albia vailor si zona fiecarei captari, sub forma unor diguri rezultate prin sistematizarea volumelor de pamant
rezultate in urma executarii lucrarilor de recalibrare din zona limitrofa. La baza taluzului situat spre
amplasamentele captarilor a fost prevazut un sant marginal pentru preluarea apelor ce se scurg pe terenurile
agricole limitrofe, cu descarcare in vai dupa zona amenajata cu dig. Volumul total de terasamente necesar este
de 4050 mc.
Avand in vedere ca pentru fiecare vale in parte, respectiv Tatlageacul Mic si Tatlageacul Mare, obiectele
OBIECTIVELE DE INVESTITII CU ROL IN PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, PROMOVATE DE CATRE
ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA DOBROGEA LITORAL
Pag. 30 / 85
2, 3, 4, 5 se suprapun cu lucrarile cuprinse in Obiectul 1, sunt mentionate coordonatele pentru acest
Obiect defalcate pe fiecare vale:
Tatlageacul Mic
Coordonate aproximative:
Tatlageacul Mare
Coordonate aproximative:
Comentarii Raportul intre paguba totala actualizata pe perioada de calcul/costuri totale actualizate pe perioada
de calcul , fiind supraunitar lucrările de constructii propuse pe Vaile Tatlageacul Mare si Tatlageacul Mic
sunt justificate din punct de vedere economic .
Lucrarile de regularizare propuse nu polueaza apele subterane si nici pe cele de suprafata si vor
asigura un grad sporit de siguranta impotriva inundatiilor a populatiei din zona.
OBIECTIVELE DE INVESTITII CU ROL IN PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, PROMOVATE DE CATRE
ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA DOBROGEA LITORAL
Pag. 31 / 85
2.1.5 Lucrari de aparare impotriva inundatiilor in bazinul hidrografic Valea Seaca, jud. Constanta
Comuna Valu lui Traian este situata in partea central-estica a judetului Constanta fiind traversata de
la vest la est pe toata lungimea comunei de DN 3 si linia ferata dubla electrificata Bucuresti - Constanta si
avand un numar de 8 859 locuitori.
Necesitatea si Localitatile Murfatlar si Valu lui Traian sunt traversate in lungul lor de DN 3 care este principala ruta
de acces spre Litoral de la autostrada A2 Bucuresti – Cernavoda si de calea ferata dubla Bucuresti –
oportunitatea Constanta.
lucrarilor
Comuna Valu lui Traian este situata in zona de influenta imediata a municipiului Constanta si zona
suport a litoralului Marii Negre si este o zona rurala cu functiuni agro – industriale si de servicii.
Valea Seaca ( Canalul pluvial ) ce strabate comuna Valu lui Traian pe toata lungimea ei si orasul
Murfatlar in partea de est, creeaza disfunctionalitati ale circulatiei rutiere intre zonele de nord si de sud ale
localitatilor si provoaca pagube prin inundatii in perioada ploilor torentiale.
Pe sectorul intravilan al cursului de apa sunt amplasate un numar de 8 podete subdimensionate care
obstructioneaza curgea apei la debite mari. Cursul de apa prezinta numeroase tronsoane colmatate, in special
OBIECTIVELE DE INVESTITII CU ROL IN PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, PROMOVATE DE CATRE
ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA DOBROGEA LITORAL
Pag. 32 / 85
in zona podetelor si sectoare icu contrapanta care ingreuneaza tranzitarea apelor in situatia producerii de ploi
torentiale.
Lucrarile proiectate au scop regularizarea si amenajarea prin pereere a albiei cursului de apa Valea
Seaca ( Canal colector ) si a albiei secundare Valea Seaca si asigurarea legaturilor pentru strazile ce
traverseaza aceasta vale prin 7 podete pentru a permite o desfasurare a traficului local in conditii de siguranta.
Necesitatea:
Executia unor lucrari de amenajare se impune ca urmare a inundatiilor produse in decursul anilor.
Conform Planului local de aparare impotriva inundatiilor, intocmit de Comitetul local pentru situatii de
urgenta, zona inundabila a acestei localitati este reprezentata de :
- 28 gospodarii
- 21 ha gradini
- 12 ha pasune
Ca urmare a dezvoltarii din ultimii ani a zonei de sud a comunei Valu lui Traian prin parcelarile Zona
A si Zona C si a amplasarii in partea de sud a Zonei industriale impune executia unor lucrari de amenajare
concomitent cu redimensionarea podetelor existente, care produc ingustari ale sectiunii albiei si diminuarea
capacitatii de tranzitare a debitelor.
Oportunitatea:
proteja mediul.
Durabilă.
Descrierea Avand in vedere ca in localitatea Valu lui Traian in perioada lunilor ploioase din fiecare an s-au
produs inundatii in zona vaii ce au condus la degradarea podetelor existente improvizate din tuburi metalice
lucrarilor sau de beton a caror diametre nu asigura scurgerea debitelor este necesara realizarea unor podete
dimensionate corespunzator din punct de vedere hidraulic si care sa asigure continuitatea circulatiei rutiere de
o parte si alta a localitatii, precum si asigurarea unui regim de scurgere imbunatatit al apelor pe acest canal
colector.
Lucrarile constau in realizarea a 7 podete dalate cu lumina L = 5.00 m repartizate cat mai uniform pe
lungimea localitatii care sa asigure lugatura intre strazile existente de o parte si alta a cursului de apa Valea
Seaca si a unui podet cu lumina de 4.00 m pe afluentul din partea de nord si in sistematizarea si regularizarea
intregului curs al raului Valea Seaca (canalului colector) existent prin pereere, terenul facand parte din
domeniul public al localitatii.
Realizarea amenajarii cursului de apa Valea Seaca si a legaturilor la DN 3 (Calea Dobrogei), prin
realizarea podetelor si lucrarilor de aparare impotriva inundatiilor va face fara a prejudicia in vreun fel
ambientul, salubritatea, starea de sanatate si confort a populatiei avandu-se in vedere :
- Realizarea si intretinerea spatiilor verzi, cu rol impotriva noxelor, zgomotului cat si estetic.
- Sistemul de scurgere a apelor va fi proiectat si intretinut astfel incat sa protejeze drumul si terenurile
adiacente
Amenajarea cursului de apa Valea Seaca propuse este formata din 3 tronsoane si se amenajeaza pe
traseul actualului Canal colector pluvial si a vaii secundare Valea Seaca pe o lungime totala de 10 730 m.
OBIECTIVELE DE INVESTITII CU ROL IN PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, PROMOVATE DE CATRE
ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA DOBROGEA LITORAL
Pag. 33 / 85
parte colmatat.
Se vor executa corectiile la dimensiunile in profil transversal precum si corectiile la declivitati conform
profilului longitudinal si profilelor transversale.
Coordonate aproximative:
Pe tronsonul 2 s-a prevazut o latime a albiei la baza de 2.00 – 4.00 m si o inaltime de 2.00 m pe care
se realizeaza pereerea malurilor.
Pe teritoriul comunei Valu lui Traian se prevede realizarea pe acest tronson a 7 podete dalate cu
lumina L = 5.00 m.
Coordonate aproximative:
Pe tronsonul 3 s-a prevazut o latime a albiei la baza de 4.00 m si o inaltime de 2.00 – 3.00 m pe care
se realizeaza protejarea malurilor.
Coordonate aproximative:
Pe tronsonul 4 s-a prevazut o latime a albiei la baza de 2.00 – 3.00 m si o inaltime de 1.00 - 2.00 m
pe care se realizeaza pereerea malurilor. Se prevede realizarea unui podet la intersectia cu str. Maresal
Averescu.
In plan amenajarea urmareste traseul actualului curs cu aliniamente si curbe cu raza minima de 100
m.
Pentru a fi functionale amenajarile vaii urmeaza a fi completate prin podete trebuie sa raspunda
criteriilor de rezistenta si stabilitate la sarcini statice, dinamice si seismice si sa asigurea scurgerea apelor.
Coordonate aproximative:
OBIECTIVELE DE INVESTITII CU ROL IN PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, PROMOVATE DE CATRE
ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA DOBROGEA LITORAL
Pag. 34 / 85
• Început: X: 775837 ; Y: 303584
Podete:
Podet Strada Padurii
Podet Strada Hasancea
Podet Strada Credintei
Podet Strada Muresului
Podet Strada Haltei
Podet Strada Bisericii
Podet Strada Valea Seaca
Podet Strada Maresal Averescu
Materialele folosite la realizarea lucrarilor asigura nivelul de calitate conform cerintelor Legii 10/1995
si HG 766/1997 privind calitatea in constructii si a standardelor nationale si armonizate.
Materialele utilizate la executia lucrarilor (produse de cariera si balastiera, ciment, bitum) trebuie sa
provina din surse omologate pentru care exista agremente tehnice corespunzatoare. Calitatea materialelor,
analizele si incercarile ce se vor face pentru fiecare categorie de material si lucrare, descrirea detaliata a
punerii lor in opera si a verificarilor, fazele determinante, urmarirea in exploatare se vor detalia in caietul de
sarcini intocmit in cadrul proiectului tehnic.
Comentarii Prin realizarea lucrărilor de apărare prevăzute se măreşte gradul de siguranţă al locuitorilor zonei şi
creează premizele unei dezvoltării sociale şi economice a zonei.
OBIECTIVELE DE INVESTITII CU ROL IN PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, PROMOVATE DE CATRE
ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA DOBROGEA LITORAL
Pag. 35 / 85
2.2 OBIECTIVE AVAND STUDIUL DE FEZABILITATE AVIZAT
Necesitatea si Inundatiile prin revarsarea paraului au luat amploare incepand din anii ‘93-’94, cele mai grave
inregistrandu-se dupa cum urmeaza:
oportunitatea
lucrarilor -pe 04.05.2001, au fost inundate 102 locuinte, nivelul apei atingand pe unele strazi 2m;
-in data de 21 si 31.07.2003, datorita revarsarii apelor au fost afectate bunuri din anexe , fantani si
gradini ale populatiei limitrofe cursului de apa;
-pe 17.08.2010, urmare precipitatiilor abundente(100 l/mp) si a revarsarii paraului s-au inregistrat
urmatoarele pagube: 2 case distruse, 22 case avariate, 25 locuinte si 125 gospodarii inundate, 3000 mp strazi
distruse, 85,5 ha teren arabil inundat.
In cazul producerii unui eveniment hidrologic asemanator cu cele inregistrate in anii precedenti,
OBIECTIVELE DE INVESTITII CU ROL IN PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, PROMOVATE DE CATRE
ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA DOBROGEA LITORAL
Pag. 36 / 85
numarul de gospodarii care vor fi afectate este de cca 70, este afectat DJ 222K, strazile adiacente, 2 scoli,
sediul primariei, dispensarul si 4 centre comerciale.
Lucrarile propuse pentru executare in cadrul acestei investitii au drept scop protejarea obiectivelor
social-economice din localitatea Greci de pagubele produse de frecventele inundatii din zona.
- recalibrare albie;
- consolidari longitudinale din zidarie de piatra cu mortar de ciment pe sectorul de vale din
intravilan si tronsoanele cu maluri concave din extravilan;
- consolidari transversale din zidarie de piatra cu mortar de ciment;
- vaduri pereate si refacere punti pietonale de traversare dezafectate;
- plantatie silvica de protectie;
- refacere imprejmuiri proprietati afectate de executia lucrarilor;
In situatia actuala valea Recea nu poate transporta debitele care se inregistreaza in timpul viiturilor
deoarece:
- albia vaii este slab conturata, existand zone amonte de intravilan unde pe cca. 1,5-2Km dispare
ampriza vaii, terenul acesta fiind folosit ca agricol, sau acoperit cu vegetatie arbustiva care
obtureaza scurgerea apelor;
- pe zona de intravilan si aval de intravilan unde valea incepe sa se contureze, sectiunea de
transport este subdimensionata, acoperita de vegetatie arbustiva si nu poate asigura
tranzitarea debitelor din timpul viiturilor.
Pentru asigurarea preluarii si transportului apelor provenite din precipitatii torentiale care provoaca
viituri, au fost propuse lucrari de recalibrare a albiei vaii Recea, pe o lungime totala de 5,90 km, pe sectorul
cuprins intre varsarea in paraul Greci si padurea Badalan, (zona protejata, cuprinsa in arealul Parcul National
Muntii Macin).
Volumul total de terasamente necesar executarii lucrarilor de recalibrare este de 57.500 mc.
De asemenea, pe zona locuita a comunei Greci, s-a urmarit adoptarea unei solutii diferite de la caz
la caz, cu racordarea progresiva intre tipurile diferite de sectiuni transversale avand in vedere cotele radier si
elementele geometrice ale noilor poduri deja construite sau aflate in executie, astfel incat sa existe o tranzitare
a undei de viitura in conditii de siguranta pentru toti locuitorii comunei.
Rectificarea si recalibrarea albiei vaii Recea(afluent al paraului Greci) a fost analizata in functie de
conditiile naturale din teren si de marimea debitului de tranzitat, rezultand noua tronsoane cu sectiuni de
scurgere diferite pornind din amonte spre aval cu urmatoarele elementele geometrice:
Tronsoanele V-VIII, se vor consolida cu pereu sau ziduri de conducere din zidarie de piatra cu mortar
de ciment.
OBIECTIVELE DE INVESTITII CU ROL IN PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, PROMOVATE DE CATRE
ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA DOBROGEA LITORAL
Pag. 37 / 85
La rectificarea si recalibrarea albiei vaii Recea, s-a avut in vedere sa se realizeze o sectiune de
scurgere cu capacitate de inmagazinare si transport care sa creasca progresiv catre aval, asigurandu-se astfel
scurgerea apelor la nivele maxime in conditii de siguranta pentru locuitorii comunei. De asemenea vor fi
eliminate coturile la 900 iar cotele fundului albiei recalibrate se vor corela cu cotele radierelor podurilor noi
executate.
Terasamentele se vor depozita si sistematiza de regula in zonele joase din apropierea paraului pe
tronsoanele de vale ramase ca albii moarte dupa rectificare, pentru a reduce riscul de inundabilitate, sau se vor
transporta si sistematiza in depozite agreate de Primaria comunei Greci.
Pe zona locuita a comunei Greci s-a urmarit adoptarea unei solutii diferite de la caz la caz(cu
consolidari sub forma de pereu sau sub forma de ziduri de conducere in zonele mai inguste), cu racordarea
progresiva intre tipurile diferite de sectiuni transversale astfel incat sa poata fi preluate si tranzitate debitele de
apa care se concentreaza succesiv pe vale, avandu-se in vedere cotele radier si elementele geometrice ale
noilor poduri deja construite sau aflate in executie, astfel incat sa existe o tranzitare a undei de viitura in
conditii de siguranta pentru toti locuitorii comunei.
Pentru usurinta in exploatare pe aceasta zona s-a adoptat solutia unei sectiuni dublu trapezoidale cu
o chiuneta de scurgere pe zona centrala pentru debitele minime, asigurandu-se astfel conditii pentru a executa
in uscat lucrarile curente de curatire si de intretinere a albiei amenajate.
Pentru realizarea acestor lucrari este necesar un volum de terasamente de 17460 mc si un volum de
constructii de 14.550 mc.
Obiect3. Consolidari transversale din zidarie de piatra( praguri caderi, praguri de fund si de
colmatare)
Praguri - caderi
Pentru micsorarea pantei actuale (cca. 1,5-2,0%) si atenuarea vitezelor de scurgere a apei pe
tronsoanele din amonte de intravilan, s-au prevazut praguri (caderi din zidarie de piatra), astfel incat sa se
ajunga la pante admisibile ale talvegului si viteze de scurgere corespunzatoare sistemului de consolidare
propus, respectiv consolidare prin inierbare, pentru stoparea procesului de eroziune de maluri si de fund.
S-au prevăzut optsprezece ( 18 ) praguri - căderi din zidarie de piatra, cu un volum total de 1980 mc
de zidarie si 2376 mc terasamente, avand următoarele elemente:
Hcadere =0,50 si 1,00 m, b = 3,00 - 5,00 m şi m =1,0 - 1,5.
Praguri de colmatare
OBIECTIVELE DE INVESTITII CU ROL IN PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, PROMOVATE DE CATRE
ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA DOBROGEA LITORAL
Pag. 38 / 85
de maluri, s-a propus executia a noua praguri de colmatare, dupa cum umeaza:
Volumul de terasamente necesar este de 785 mc, iar cel de zidarie de piatra de 630 mc.
Praguri de fund
De asemenea, in scopul pastrarii cotelor proiectate ale talvegului vaii pe tronsoanele din amonte de
intravilan unde s-au admis viteze mai mari ale apei, precum si pentru sustinerea pragurilor de colmatare, avand
in vedere si textura slab coeziva a solului ( prafuri nisipoase ), s-a propus executia a zece praguri de fund cu
hfundare = 1,0 m.
Volumul de terasamente estimat pentru aceste praguri este de 439 mc iar cel de zidărie, de 270 mc.
Volumul total de terasamente pentru realizarea consolidarilor transversale este de 3600 mc, iar cel de
zidarie de piatra de 2880 mc.
La intersectia albiei recalibrate cu drumul care asigura accesul la carierele de piatra, Km 1+556, s-a
propus executia unui vad de trecere din beton armat, sustinut de un prag de fund din beton ciclopian cu
adancime de 1,0 m, pe toata deschiderea vadului, care va asigura traversarea albiei de catre mijloacele de
transport in siguranta, cat si tranzitarea debitelor maxime fara riscul de inundare. Volumul de beton necesar
pentru realizarea acestei lucrari este de 100 mc, iar cel de terasamente de 400 mc.
Vaduri pereate
Pentru a asigura accesul peste valea Recea reamenajata, la intersectia acesteia cu caile de acces
existene din zona situata amonte si aval de intravilanul localitatii s-a propus execuţia a doua vaduri pereate,
pentru care este necesar un volum de pereu de 400 mc.
Amplasamentul celor 2 vaduri pereate propuse este :
-Vd2- amplasat pe limita dintre tronsoanele III si IV, amonte de localitatea Greci, la Km
2+148, la intersectia drumului de exploatare agricola cu Valea Recea. Volumul de terasamente este de 600 mc
iar cel de zidarie de piatra de 400 mc.
Pentru a se asigura accesul in si din gospodariile invecinate paraului Recea (Greci), s-a prevazut
refacerea a 4 punti pietonale improvizate de traversare a vaii. Pentru executia acestor punti, este necesar un
volum de terasamente de 375 mc.
Pe tronsonul de vale situat aval de padurea existenta(padurea Badalan) unde valea Recea prezinta
maluri abrupte afectate de eroziune cu talveg ravenat, s-a propus plantarea cu puieti de salcam pentru
stabilizarea malurilor in completarea lucrarilor transversale ce se vor executa in zona, pe o suprafata de 0,15
ha.
OBIECTIVELE DE INVESTITII CU ROL IN PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, PROMOVATE DE CATRE
ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA DOBROGEA LITORAL
Pag. 39 / 85
Refacere imprejmuiri proprietati limitrofe albiei
Lungimea imprejmuirii propusa la refacere este cea care trebuie dezafectata pentru a permite
executia lucrarilor, respectiv 4.275ml, pentru care volumul total de terasamente estimat, este de 150 mc.
In situatia actuala, pe cca. 3.150m (cca. 55% din lungimea vaii, pe care s-au propus lucrarile de
recalibrare), exista vegetatie arbustiva nevaloroasa in sectiunea de scurgere sau pe maluri care impiedica
scurgerea apei si executia lucrarilor propuse.
Din verificarile la teren suprafata estimata pentru defrisare este de cca. 1,30 ha.
In situatia actuala pentru accesul in gospodariile limitrofe vaii sau la intersectia acesteia cu unele
drumuri sau strazi au fost executate de-a lungul timpului de localnici sau de autoritatile locale podete sau punti
de trecere care in prezent sunt fie degradate fie nu mai pot fi pastrate dupa executia lurarilor de recalibrare,
acestea fiind mult subdimensionate. Toate aceste constructii, 9 bucati, (2 podete si 7 punti), se vor demola si
transporta in functie de natura materialului rezidual in depozite agreate de beneficiar pentru a nu aduce
prejudicii mediului inconjurator.
Avand in vedere ca in situatia actuala, pe zona de intravilan proprietatile limitrofe vaii Recea limiteaza
pe ambele maluri sectiunea albiei minore neexistand pe niciunul din maluri alee de trecere sau drum, pentru a
permite executia lucrarilor de recalibrare si consolidare a albiei este necesara dezafectarea imprejmuirilor
existente si refacerea acestora pe noile amplasamente rezultate in urma recalibrarii albiei.
Lungimea imprejmuirii propusa la dezafectare este de 4.275ml, pentru care volumul total de
terasamente estimat, este de 150 mc.
Coordonate aproximative:
Comentarii Lucrarile propuse pentru executare in cadrul acestei investitii au drept scop protejarea obiectivelor
social-economice din localitatea Greci de pagubele produse de frecventele inundatii din zona, urmare a
cantitatilor mari de precipitatii cazute si care, datorita reliefului specific regiunii dobrogene, se scurg rapid de pe
versantii muntilor Macin catre cursurile de apa, acestea neputand prelua viitura creata in conditii de siguranta.
Albiile cursurilor de apa fiind nesistematizate, malurile neconsolidate, s-au inregistrat pagube in perioadele cu
precipitatii, cele mai grave provocand inundarea gospodariilor si a locuintelor. Lucrarile de regularizare propuse
nu polueaza apele subterane si nici pe cele de suprafata si vor asigura un grad sporit de siguranta
impotriva inundatiilor a populatiei din zona.
OBIECTIVELE DE INVESTITII CU ROL IN PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, PROMOVATE DE CATRE
ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA DOBROGEA LITORAL
Pag. 40 / 85
Planuri/planse 10.221 Zona Greci.jpg
atasate 10.221 Plan de situatie cu propuneri de lucrari-PLANSA1
OBIECTIVELE DE INVESTITII CU ROL IN PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, PROMOVATE DE CATRE
ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA DOBROGEA LITORAL
Pag. 41 / 85
2.2.2 Apararea impotriva inundatiilor a localitatii Bestepe, jud.Tulcea
Necesitatea si Lucrările propuse a se proiecta au drept scop protejarea obiectivelor social- economice din
localitatea Bestepe împotiva pagubelor produse de frecventele inundaţii din zonă.
oportunitatea
lucrarilor Cursurile de apă din intravilanul localităţii menţionate au albiile nesistematizate, malurile sunt
neconsolidate, înregistrându-se distrugeri în perioada viiturilor, cele mai grave fiind cele de inundare a
gospodăriilor şi obiectivelor sociale si economice.
Văile prezintă următoarele caracteristici principale sub aspectul elementelor albiei si a curgerii la
viituri:
Suprafata bazinului hidrografic, amonte de confluenţa cu afluentul din sud (valea lui Moş Istode –
conform planurilor topografice de la Fondul Naţional Geodezic) = 23,0 kmp;
OBIECTIVELE DE INVESTITII CU ROL IN PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, PROMOVATE DE CATRE
ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA DOBROGEA LITORAL
Pag. 42 / 85
Suprafata bazinului hidrografic, amonte de vărsarea în Dunăre (braţul Sfântu Gheorghe) = 30,0
kmp;
Debitul cu probabilitatea de depăsire 1%, comunicat de INHGA este de 115 mc/s amonte confluenţa
cu valea lui Moş Istode şi 126 mc/s amonte confluenţa cu braţul Sf. Gheorghe.
Pe traseul cursului există o subtraversare a digului de protectie existent în zona „Ghiolbaş” care nu
are capacitate de tranzitare suficientă, accentuând efectul inundaţiilor prin remuul creat.
Albia cursului de apă are caracteristici diferite pe cele patru tronsoane analizate:
Tronsonul 2, cu o lungime de 646.4 m, se caracterizează prin pantă longitudinală medie (3 ‰), care
duce la fenomene de eroziune în malurile albiei. Pe malurile albiei, care are secţiunea transversală insuficientă
pentru tranzitarea viiturilor mari, sunt amplasate drumuri de acces la gospodăriile populaţiei care în timpul
viiturilor sunt inundate şi degradate. De asemenea în timpul viiturilor mari au fost inundate şi obiective social-
economice, mai ales cele de pe malul drept (căminul cultural, cca. 22 gospodării ale populaţiei, drumul
comunal, drumul judeţean 222C, reţelele electrice, telefonice, de alimentare cu apă). Se menţionează existenţa
unui pod de traversare a drumului judeţean DJ 222, pod construit în anii 1950, cu secţiune insuficientă (debitul
capabil a fi tranzitat este de cca 20 mc/s):
Tronsonul 3, intravilan, aval de confluenţa cu valea lui Moş Istode, panta medie 1,7 ‰. Pe tronsonul
respectiv este caracteristic fenomenul de colmatare, prin depunerea aluviunilor antrenate urmare eroziunilor de
pe terenurile agricole din amonte şi a eroziunii de adâncime din albie pe tronsonul 1. Albia existentă nu are
capacitate suficientă de tranzitare a viiturilor mari, producând inundarea obiectivelor limitrofe (cca 35 gospodării
ale populaţiei, drumuri comunale, reţele de utilităţi etc).
Tronsonul 4, extravilan, cu o lungime totală de 2900 m, este amplasat în lunca Dunării şi are o pantă
longitudinală de 1,0 ‰. Secţiunea transversală este insuficientă tranzitării debitelor impuse de normative
provocând inundarea zonelor limitrofe. La cca. 1600 m aval de zona intravilan, la limita zonei de luncă Ghiolbaş
valea subtraversează digul de apărare existent ( digul „Ghiolbaş”), printr-o subtraversare tubulară cu secţiune
insuficientă, fapt ce accentuează fenomenele de inundare din amonte (fiind influenţată şi zona de intravilan)
prin efectul remuului creat. În zona aval de digul „Ghiolbaş” valea traversează o zonă mlăştinoasă, albia
prezentând colmatări accentuate. Înainte de confluenţa cu emisarul (braţul Sfântu Gheorghe) valea
subtraversează digul de apărare existent pe malul Dunării, dig nefuncţional, având zone importante ruperi în
amonte de confluenţă. Menţionăm că ruperea digului nu s-a produs datorită deversării sau prăbuşirii taluzurilor
din cauze care ţin de construcţia sa, ci prin erodarea zonei de protecţie dintre malul Dunării şi dig.
Tronsonul 1 – amonte de drumul judeţean, cu o pantă medie de 1,0%, prezintă eroziuni ale
talvegului şi ale malurilor care au degradat drumurile de acces la gospodăriile populaţiei şi pun în pericol
gospodăriile populaţiei. De asemenea, valea prezintă un transport de aluviuni important, datorat eroziunilor în
OBIECTIVELE DE INVESTITII CU ROL IN PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, PROMOVATE DE CATRE
ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA DOBROGEA LITORAL
Pag. 43 / 85
albie precum şi eroziunii pe terenurile agricole în pantă din bazinul superior al văii. Podul de la drumul judeţean
DJ 222 are o deschidere de 9,70 m x 1,75 m, care nu asigură tranzitarea debitelor cerute de normativele în
vigoare ( debit de calcul Q1%).
Tronsonul 2 – aval de drumul judeţean, cu o pantă medie de 6,0 ‰, are o secţiune insuficientă
pentru tranzitarea debitelor de calcul, datorită colmatărilor produse şi pragurilor existente produse din cauza
colmatărilor.
Valea respectivă a produs în timpul viiturilor din ultima perioadă inundarea unor obiective de pe
maluri (căminul cultural, grădiniţa, gospodăriile populaţiei, drumuri săteşti).
- Debitul cu probabilitatea de depăsire 1%, determinat analitic prin metoda reductională este de 43
mc/s.
Tronsonul 1 – amonte: are albie colmatată, neasigurând capacitatea de tranzitare a debitelor cerute.
Se impun lucrări de recalibrare a albiei.
Tronsonul 2 – aval: aval de vadul de trecere al drumului sătesc s-a produs o eroziune în adâncime de
cca 3.0 m care, în prezent, este activă. Pentru apărarea vadului de trecere al drumului localnicii au realizat un
prag improvizat din anrocamente, care, datorită înălţimii mari nu prezintă stabilitate. În aval de această rupere a
talvegului s-au produs eroziuni accentuate ale talvegului şi malurilor albiei.
La capătul amonte al tronsonului intravilan se propune realizarea unui prag de priză cu înălţimea utilă
de 3,0 m, cu rolul de a opri avansarea eroziunii talvegului spre amonte şi de a sistematiza intrarea în canalul
din aval. Se propune ca pragul să se realizeze din zidărie de piatră, pentru a se asigura încadrarea în
specificul zonei şi corelarea cu lucrările propuse în aval.
b) Amenajare albie
În tronsonul 1, panta longitudinală este ~8‰ ducând la viteze ale curentului la viitură de până la 6,15
m/s, se propune relizarea unui canal cu malurile protejate cu ziduri din zidărie de piatră şi radierul protejat cu
pereu din zidărie din piatra de 30 cm grosime. Lungimea totală a tronsonului consolidat astfel este de 600 m.
Pe tronsonul 2 al văii (lungime 646,4 m), unde panta longitudinală este ~2,0 ‰, viteza maximă a
curentului ~1,75m/s, se propune:
- reprofilarea albiei şi realizarea de diguri laterale astfel încât să asigure tranzitarea viiturilor cu debitul
maxim Q1%;
- protecţie maluri cu saltea din gabioane cu grosimea de 30 cm pe ½ din înălţimea secţiunii şi cu saltea
antierozională din strat vegetal armat cu geosintetice pe partea superioară a secţiunii, unde viteza şi
forţa de antrenare a curentului este mai redusă; taluzurile digurilor se vor proteja cu strat vegetal
înierbat.
Menţionăm că soluţia secţiunii cu diguri laterale (spaţiul existent permite executarea acestora –
OBIECTIVELE DE INVESTITII CU ROL IN PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, PROMOVATE DE CATRE
ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA DOBROGEA LITORAL
Pag. 44 / 85
terenul ocupat fiind teren viran aferent albiei pârâului) comparativ cu cealaltă soluţie analizată (secţiune simplă
cu lăţimea de 22 m necesară pentru tranzitarea debitului Q1%) prezintă avantajul încadrării în „secţiunea
optimă” sub aspectul colmatării mai reduse la debite obişnuite (debite sub debitul de „formare a albiei minore”
corespunzător condiţiilor din zona de amplasare). De asemenea secţiunea permite executarea de lucrări de
întreţinere prin excavare de pe cele două maluri.
Pentru stabilizarea talvegului albiei se propune realizarea unui număr de 4 praguri de fund din
anrocamente cu greutatea 100 ÷ 300 kg/buc.
În zona confluenţei cu valea lui Moş Istode se propune consolidarea taluzului albiilor cu pereu din
zidărie din piatră de 30 cm grosime.
Pe tronsonul 3 (situat în intravilanul localităţii Beştepe), lungime 681 m, panta medie a talvegului =1,7
‰, viteza maximă a curentului 1,45 m/s, se propune:
- realizarea digurilor laterale astfel încât să asigurea tranzitarea debitului Q1%; digurile se vor realiza
din umpluturi compactate cu pământ adus din carieră situată la 2 km distanţă. Decopertarea amprizei
digurilor şi a carierei, transportul materialului pentru umplutură şi compactarea umpluturilor se vor
realiza mecanizat.
Pentru descărcarea apei colectate în rigole se propune realizarea unui număr de 7 subtraversări ale
digului cu subtraversări tubulare cu diametrul de 80 cm, dotate cu stavilar în amonte şi clapet de sens unic în
aval.
Pe tronsonul 4 (situat în extravilanul localităţii Beştepe), lungime 2900 m, panta medie a talvegului
=1,0 ‰, viteza maximă a curentului 1,55 m/s, se propune reprofilarea albiei astfel încât să asigurea tranzitarea
debitului de calcul Q10%.
Pentru traversarea văii de către drumul de exploatare existent în amonte de pragul de priză se
propune realizarea unui vad pereat nou, realizat din zidărie de piatră cu mortar de ciment.
Având în vedere că podul existent la drumul judeţean DJ 222C nu asigură tranzitarea debitului de
calcul impus (Q1%) se impune mărirea secţiunii podului. Se propune realizarea unui pod nou, astfel încât să
asigure tranzitarea debitului de calcul şi să asigure celelalte cerinţe ale reglementărilor în vigoare privind
dimensionarea podurilor. Se propune realizarea unui pod cu deschiderea de 20,0 m.
Digul, care are rolul de evitarea inundării în cazul nivelelor ridicate ale apei pe Dunăre, este amplasat
în zona extravilan, debitul de dimensionare fiind debitul corespunzător clasei a V-a, Q10% = 53 mc/s.
- subtraversare tubulară cu 10 fire tuburi Dn 1000, cu clapeţi de reţinere în aval pentru oprirea
accesului apei în cazul nivelui apei în Dunăre ridicat;
OBIECTIVELE DE INVESTITII CU ROL IN PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, PROMOVATE DE CATRE
ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA DOBROGEA LITORAL
Pag. 45 / 85
superioară a stăvilarului va fi carosabilă, permiţând circulaţia pe dig corespunzător clasei sale.
Construcţia din beton armat se va funda pe o pernă din piatră spartă compactată.
Pentru a se evita degradarea construcţiei în cazul unor tasări neuniforme, construcţia va fi divizată în
ploturi corespunzătoare condiţiilor geotehnice din amplasament. Detaliile vor fi stabilite la faza PT.
Pentru subtraversarea digului se propune realizarea unei subtraversări tubulare din 6 fire tuburi
Premo Dn 1000, montate pe un pat din piatră. La intrarea în subtraversare se va realiza un timpan din beton
armat iar la ieşire se vor monta clapeţi de reţinere (de sens unic) din oţel, cu diametrul de 1000 mm. Lungimea
subtraversării va fi de 15 m.
Coordonate aproximative:
Obiectul 2: Afluenţi
Panta longitudinală a albiei afluentului este între 10 si 4 ‰, fapt ce provoacă viteze mari ale
curentului si, implicit, procese active de eroziune în talvegul albiei si în maluri.
Tronson 1, lungime 394 m, se caracterizează prin eroziune activă în talvegul albiei, la limita din
amonte a tronsonului (care corepunde şi cu limita intravilanului localităţii) există o eroziune în talveg de cca 2,0
m. Pentru oprirea eroziunii regresive a albiei se propune realizarea unui prag din gabioane cu înălţimea utilă de
2,0 m. Pentru protecţia coronamentului deversorului se va acoperii cu o placă din beton armat de 10 cm
grosime. De asemenea, pentru protecţia saltelei bazinului disipator, aceasta va fi acoperită cu o saltea flexibilă
din dale speciale din beton armat de 50×50×10 cm, ancorate între ele cu ancore din oţel rotund.
Tronson 2, lungime 500 m, panta medie 10 ‰ : se propun lucrări de reprofilare a secţiunii albiei
pentru asigurarea capacităţii de transport.
Pentru protecţia malurilor albiei a căror erodare pune în pericol drumurile de acces la gospodării, s-a
propus realizarea unor apărări de mal din gabioane, cu o lungime totală de 500 m. Apărarea se compune din
gabioane de 1,5 × 1,0 × 5,0 m şi 1,0 × 1,0 × 5,0 amplasate pe o saltea din gabioane cu lăţimea de 4,0 m
(corespunzător unei afuieri în albie cu adâncime estimată de 50 cm) şi grosimea de 50 cm.
Având în vedere că podul existent la drumul judeţean DJ 222C nu asigură tranzitarea debitului de
calcul impus (Q1%) se impune mărirea secţiunii podului. Se propune realizarea unui pod nou, astfel încât să
asigure tranzitarea debitului de calcul şi să asigure celelalte cerinţe ale reglementărilor în vigoare privind
dimensionarea podurilor. Lumina podului va fi de 13,70 m iar lăţimea platformei de 9,00 m, incluzând platforma
drumului şi trotuare cu lăţimea de 1,0 m fiecare.
Tronsonul 3, lungime 620 m, panta medie 6,5 ‰: se propun lucrări de reprofilare a secţiunii albiei
pentru asigurarea capacităţii de transport. Secţiunea reprofilată va avea lăţimea la fund 7,0 m, adâncimea
minimă – 2,00 m.
În zona din amonte de confluenţa cu valea Beştepe se vor prelungi digurile de pe valea Beştepe pe o
lungime de cca 300 m, cu o înălţime descrescătoare, racordată cu digurile de pe valea Beştepe.
Având în vedere că podul existent la drumul comunal nu asigură tranzitarea debitului de calcul impus
OBIECTIVELE DE INVESTITII CU ROL IN PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, PROMOVATE DE CATRE
ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA DOBROGEA LITORAL
Pag. 46 / 85
(Q1%) se impune mărirea secţiunii podului. Se propune realizarea unui pod nou, astfel încât să se asigure
tranzitarea debitului de calcul şi să asigure celelalte cerinţe ale reglementărilor în vigoare privind dimensionarea
podurilor.
Coordonate aproximative:
Se propune decolmatarea secţiunii pe tronsonul amonte de drumul sătesc astfel încât să se asigure
tranzitarea debitului cu probabilitatea de depăşire 1%.
Dimensiunile secţiunii propuse sunt: baza mică = 3,0 m, înclinare taluzuri 1:1,5, adâncimea minimă =
1,20 m.
Aval de vadul de trecere al drumului sătesc, s-a produs o eroziune în adâncime de cca 3.0 m care,
în prezent, este activă. Pentru apărarea vadului de trecere al drumului localnicii au realizat un prag improvizat
din anrocamente, care, datorită înălţimii mari nu prezintă stabilitate. În aval de această rupere a talvegului s-au
produs eroziuni accentuate ale talvegului şi malurilor albiei.
S-au analizatat mai multe variante de realizare a pragului, cu înălţime utilă necesară de 3,00 m: prag
din gabioane, prag din beton sau prag din zidărie din piatră.
Pragul din gabioane, din experienţa anterioară rezultă că nu este fiabil şi nu se recomandă la înălţimi
peste 2,0 m. Dintre variantele de realizare a pragului din beton sau din zidărie de piatră se propune varianta
din zidărie care implică un consum de energie înglobată mai mic şi prezintă şi avantajul că există carieră de
piatră la distanţă relativ mică.
Se propune realizarea unui prag de compensare a pantei în aval drumul comunal, cu înălţimea utilă
de 3.0 m. Pragul se va realiza din zidărie din piatră. În aval de bazinul disipator la pragului se va realiza o
rizbermă din anrocamente.
Pentru stabilizarea talvegului în amonte şi în aval de pragul menţionat se propune realizarea a două
praguri de fund din anrocamente.
Coordonate aproximative:
Digul respectiv a fost construit în vederea apărării localităţii împotirva inundaţiilor povocate de
Dunăre. In momentul de fata, digul prezintă o serie de degradări ale secţiunii (tasări ale coronamentului, şiroiri
pe taluzuri etc). De asemenea, mai ales în urma ieşirii din funcţiune a digului existent pe malul braţului Sfântu
Gheorghe, este necesară ridicarea cotei coronamentului cu cca. 80 cm, în vederea apărării corespunzătoare a
localităţii împotriva inundaţiilor provocate de creşterea nivelului apelor Dunării.
Coordonate aproximative:
OBIECTIVELE DE INVESTITII CU ROL IN PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, PROMOVATE DE CATRE
ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA DOBROGEA LITORAL
Pag. 47 / 85
• Mal drept: X: 817276 ; Y: 408885
Comentarii Prin realizarea lucrărilor de apărare prevăzute se măreşte gradul de siguranţă al locuitorilor zonei şi
creează premizele unei dezvoltării sociale şi economice a zonei.
OBIECTIVELE DE INVESTITII CU ROL IN PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, PROMOVATE DE CATRE
ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA DOBROGEA LITORAL
Pag. 48 / 85
2.2.3 Apararea impotriva inundatiilor a localitatii Babadag,jud.Tulcea
Necesitatea si Datorită pagubelor produse de repetate inundaţii, în anul 1978 s-a executat o primă
etapă de regularizare a paraului Tabana, pe un sector de cca. 2,8 km înainte de vărsarea în lacul
oportunitatea
Babadag.
lucrarilor
În timp, datorită dezvoltării socio-economice ce a avut loc în zonă, s-a mai amenajat
sectorul văii Havralic.
Actualmente albia paraului Tabana prezintă zone cu lucrări de pereuri parţial sau total
distruse şi zone puternic colmatate, care diminuează capacitatea de transport a albiei amenajate
iniţial. Acestea au avut drept urmare creşterea coeficientului de risc privind pagubele potenţiale ce se pot
produce în viitor. În bazinul hidrografic al pârâului Tabana şi în mod deosebit subbazinele afluenţilor
acestuia: Valea Batacali - Alceş, Valea Moş Lange, Valea Kioş - Kula, Valea Bendea au loc ploi care
OBIECTIVELE DE INVESTITII CU ROL IN PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, PROMOVATE DE CATRE
ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA DOBROGEA LITORAL
Pag. 49 / 85
generează inundaţii în special pe cursurile inferioare.
În anul 2002, în urma averselor cazute au fost afectate 23 de locuinţe,10 anexe gospodăreşti,
2000 ha culturi agricole, 70 de străzi, 1 pod, 8 podeţe,1 pasarelă, 3 foraje de alimentări cu apă, 2 km
apărări de mal, precum şi 800 ml reţea canalizare menajeră.
În perioada 29 iunie – 12 iulie 2009, în urma inundaţiilor provocate prin căderea averselor
cazute au fost afectate 7 gospodării, 2 blocuri de locuinţe şi 65.934 mp strazi şi trotuare.
- lipsa de apărare împotriva inundaţiilor a suprafeţelor agricole care sunt insuficiente şi care în
proporţie ridicată (70 %) sunt situate în zone inundabile.
Descrierea Lucrările de apărare împotriva inundaţiilor au fost analizate în două variante de amenajare:
lucrarilor
- Varianta I - regularizare pârâu Tabana prin recalibrarea albiei pentru mărirea
capacităţii de transport a debitului de 5%. Peste nivelul corespunzător debitului cu asigurea de 5% s-a
luat o gardă de 1 m, ceea ce corespunde nivelului debitului de verificare corespunzător de 1 %
plus o gardă de 30 cm.
Amenajarea afluenţilor s-a făcut pentru aceleaşi debite ca şi în cazul pârâului Tabana,
debite care se decarcă în acesta.
În această variantă este necesară refacerea completă a 2 poduri pe DN 22 şi
repararea a 3 poduri, din care 1 pe DN 22 şi 2 pe străzile localitatii. Acest rezultat a reieşIt din calculul
hidraulic luând în considerare nivelul de verificare de 1 % plus o gardă de 1 m până la cota intrados pod.
- Varianta II - regularizare pârâu Tabana prin recalibrarea albiei pentru mărirea capacităţii
de transport a debitului de 2%. Peste nivelul corespunzător debitului cu asigurea de 2% s-a luat o
gardă de 0,70 m, ceea ce corespunde nivelului debitului de verificare corespunzător de 0,5 % plus o
gardă de 30 cm.
Amenajarea afluenţilor s-a făcut pentru aceleaşi debite ca şi în cazul pârâului Tabana,
debite care se decarcă în acesta.
În această variantă este necesară refacerea completă a 3 poduri pe DN 22 şi
repararea a 2 poduri pe străzile localitatii. Acest rezultat a reieşIt din calculul hidraulic luând în
considerare nivelul de verificare de 0,5 % plus o gardă de 1 m până la cota intrados pod.
OBIECTIVELE DE INVESTITII CU ROL IN PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, PROMOVATE DE CATRE
ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA DOBROGEA LITORAL
Pag. 50 / 85
Amenajarea afluenţilor
Pentru dimensionare lucrărilor necesare pe albiile afluenţilor paraului Tabana s-au
efectuat calcule hidraulice pentru fiecare tip de secţiune adoptată.
Pentru sectoarele văilor cu pante şi debite mari s-au determinat pantele limită necesare
realizării unor viteze mai mici de 7,5 m/s.
Pe sectoarele în care pantele naturale depăşesc valorile limită calculate, s-au prevăzut
amenajarea cu căderi tip şi bazin de disipare pentru Valea Moş Lange şi amenajarea în trepte
mici 0,25 - 0,50m pentru Valea Bendea, Valea Havralic şi Subbazin B.
Lucrările de amenajare a afluenţilor constau din:
- Camere de încărcare;
- Canale şi casete din beton armat turnat pe loc;
- Subtraversări de drumuri şi străzi;
- Debuşee ale canalelor în paraul Tabana.
OBIECTIVELE DE INVESTITII CU ROL IN PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, PROMOVATE DE CATRE
ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA DOBROGEA LITORAL
Pag. 51 / 85
Valea Teilor
Debitele provenite din aportul canalelor C2 şi C3 sunt descărcate într-o râpă profilată natural la
limita intravilanului de unde sunt preluate în continuare printr-un canal colector la marginea străzii Valea
Teilor.
Canalul în lungime de 400m, are secţiune dreptunghiulară tip E cu lăţimea de 1,00 m şi
înălţimea variabilă, acoperit cu dale din beton. Canalul este confecţionat din beton armat turnat pe loc.
În zona intersecţiei cu strada Cobălcescu este prevăzută o casetă de subtraversare, până la
debuşarea în camera de încărcare situată la intersecţia străzii Cobălcescu cu strada Dorobanţi.
Valea Kioş-Kula
Deşi are debite importante, această vale afectează zona inferioară unde inundă străzile
Dorobanţi, Cobălcescu, Mihai Viteazul şi Republicii.
Soluţia constructivă adoptată constă în interceptarea la versant a debitelor văii printr- un canal
amplasat la marginea str. Dorobanţi care debuşează în camera de încărcare aflată la intersecţia străzilor
Dorobanţi şi Cobălcescu.
Canalul este de secţiune trapezoidală cu lăţimea la bază b = 0,5 m şi taluze 1:1,5.
Camera de încărcare este prevăzută din beton armat.
Debitele sunt transportate spre Tabana printr-o casetă de beton armat tip F în lungime
de 300 m cu baza de 1,0 m şi înălţime variabilă.
Valea Bendea
In zona superioară a văii Bendea a fost prevăzută de la debuşarea canalului C4 o calibrare a
albiei de tip B pe o lungime de 450 m ( Sector Amonte) cu lăţimea la bază b =1,0 m care debuşează în
Valea Bendea. În aval s-a prevăzut deasemenea o calibrare a albiei de tip B pe o lungime de 500 m.
( Sector Aval ) cu lăţimea b = 1,0 - 1,5 m., până la debuşarea acestuia în paraul Tabana.
Subtraversările străzilor se face prin casete din beton armat.
Subbazin D2 şi D3
Debitele provenite din zona D2 sunt preluate de la subtraversarea CF printr-un canal
dreptunghiular de beton armat tipE cu o lungime de 170 m. Debuşarea se face în canalul de transport al
subbazinului D3.
În zona D3 debitele sunt preluate amonte de zona locuită, fiind conduse printr-un canal
dreptunghiular tip E pe o lungime de 150m, până la intersecţia cu strada Macin ce este subtraversată cu
o casetă de aceleaşi dimensiuni.
În continuare s-a prevăzut o casetă din beton armat tip F pe o lungime de 200m până la
debuşarea în paraul Tabana.
Subbazin D4
Debitele sunt preluate amonte de zona locuită cu un canal trapezoidal tip C cu lungime totală
OBIECTIVELE DE INVESTITII CU ROL IN PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, PROMOVATE DE CATRE
ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA DOBROGEA LITORAL
Pag. 52 / 85
de 250m, lăţime la bază de 0,25 m şi taluz 1:1,5 prevăzut cu pereu din dale de beton. În zonele de
intersecţie cu strada Macin şi strada Republicii sunt prevăzute subtraversării Dn 800 m.
OBIECTIVELE DE INVESTITII CU ROL IN PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, PROMOVATE DE CATRE
ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA DOBROGEA LITORAL
Pag. 53 / 85
2.2.4 Lucrari de aparare impotriva inundatiilor a localitatii Nisipari, comuna Castelu, judetul
Constanta
Amplasamentul investiţiei este în zona Dobrogea, pe malul stâng şi la Nord de Canalul Navigabil
Dunăre Marea – Neagră, între localităţile Medgidia spre Nord-Est la cca. 1 km şi comuna Poarta Albă, în sensul
de mers spre Constanţa, până unde mai sunt cca. 29 km.
Localitatea Nisipari este situată în bazinul hidrografic al văii cu acelaşi nume şi aparţine din punct de
vedere administrativ de comuna Castelu, judeţul Constanţa.
Localitatea se găseşte în perimetrul irigat Mihail Kogălniceanu, din zona Carasu, fiind înconjurată de
canale de irigaţii şi de evacuare.
Necesitatea si Localitatea Nisipari este traversată pe o lungime de 1.643 m de valea Nisipari pe care este amplasat
oportunitatea canalul colector CC 5 cu rol în colectarea apelor pluviale şi a celor în surplus din irigaţii.
lucrarilor Pe fondul unor ani ploioşi, în intervalul 1996 - 1998 localitatea Nisipari a fost grav afectată prin
ridicarea nivelului freatic, care a dus la degradarea unui mare număr de locuinţe a grădinilor şi a plantaţiilor de
vii din localitate.
OBIECTIVELE DE INVESTITII CU ROL IN PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, PROMOVATE DE CATRE
ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA DOBROGEA LITORAL
Pag. 54 / 85
Ridicarea nivelului freatic a fost produsă în principal, în ultimii ani, din cauza precipitaţiilor ridicate şi
cu caracter torenţial din perioada iarnă-primăvară, perioadă în care evapo-transpiraţia este redusă şi se
produce acumularea apei în sol.
Ridicarea excesivă a nivelului apei freatice s-a înregistrat pe circa 30 % din localitate, unde nivelul
apei a crescut, în parte până la suprafaţa terenului, producând şiroiri de apă prin curţile oamenilor, sub clădiri şi
pe străzi. Apa s-a ridicat în fântâni, în pivniţe şi în latrinele din localitate.
Ca urmare a acestei situaţii, un mare număr de clădiri a suferit importante degradări ca: fisurarea
pereţilor, degradarea pereţilor prin igrasie, tasarea construcţiilor, deteriorarea anexelor şi chiar prăbuşirea
pereţilor, punând în primejdie însuşi viaţa locuitorilor şi stabilitatea locuinţelor.
Analizele chimice şi bacteriologice ale apei din fântâni şi din valea Nisipari, care traversează
localitatea, au indicat o mineralizare ridicată şi prezenţa germenilor patogeni în cantităţi importante. Puţurile
săteşti au fost puternic poluate. S-a înregistrat şi îmbolnăvirea sătenilor cu boli gastrice, inclusiv febră tifoidă.
Paguba totală produsă de ridicarea pânzei freatice a fost calculată la 8.224.600 lei, în preţuri iunie
1999.
Ca urmare, la iniţiativa forurilor comunale şi judeţene, s-a întocmit initial documentaţia şi prin HG
nr.435/1997 şi 437/1997 s-au aprobat documentaţiile privind atât coborârea nivelului freatic şi evacuarea apei
din localitate prin drenaje şi canal colector CC 5 cât şi alimentarea cu apă prin sistem centralizat cu asigurarea
sursei de apă potabilă.
Din cauza unor fonduri de investiţii reduse, până în prezent s-au executat numai o parte din lucrările
de drenaje şi s-a început reprofilarea canalului colector CC 5.
În anul 1999 lucrările din cadrul documentatiei initiale au fost sistate din lipsă de fonduri.
Lucrările parţiale executate şi-au făcut parţial efectul, ajutate şi de o perioadă mai puţin ploioasă, în
sensul că prin drenurile absorbante şi colectoarele realizate pe străzi, o parte din apa freatică în exces a putut fi
coborâtă ameliorând situaţia locuinţelor.
Dar nerealizarea integrală a lucrărilor, respectiv canalul colector CC 5 în totalitate şi a drenajelor din
curţi, prevăzute în mare parte în imediata apropiere a locuinţelor a arătat efectul negativ, imediat ce au apărut
noi ploi. Astfel că, apele din ploi colectate de canalul colector CC 5 au produs ridicarea nivelului apei în canalul
încă neexecutat şi inundarea colectorilor de drenaj, care s-au transformat în alimentatori ai apei freatice şi o
sursă de colmatare a filtrelor realizate în jurul drenurilor.
Descrierea Prezentul proiect tratează reprofilarea canalului colector CC 5 pe toată lungimea de traversare a
localităţii Nisipari, respectiv 1.643 m şi execuţia a 2 poduri şi a 2 pasarele care traversează valea Nisipari.
lucrarilor
Soluţia tehnică a fost concepută pornindu-se de la sistemul existent de eliminare a excesului de apă
urmărindu-se obţinerea unor rezultate de bună calitate şi eficienţă economică.
Valea Nisipari are pe traseul din localitate cât şi în aval de acesta, cote ale fundului şi ale apei care
împiedică descărcarea drenurilor colectoare şi în general drenarea apei freatice în canalul colector CC 5.
Panta generală a liniei de fund a văii în localitate este cuprinsă în general între 2 % şi 2,6 % cu
variaţii pe tronsoane până la 3 %.
OBIECTIVELE DE INVESTITII CU ROL IN PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, PROMOVATE DE CATRE
ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA DOBROGEA LITORAL
Pag. 55 / 85
În prezent, panta canalului colector CC 5 de pe valea Nisipari permite viteze mai mari, care au
condus la deformări evidente ale secţiunii canalului.
Scenariul 1 prevede reprofilarea canalului colector CC 5 care se va realiza prin uniformizarea pantei
generale a terenului.
Conform scenariului 1 vor fi prevăzute şi 2 pasarele care traversează valea Nisipari în intravilanul
localităţii Nisipari.
De asemenea conform aceluiaşi scenariu se prevede înlocuirea celor 2 poduri din tuburi de beton cu
2 poduri având suprastructura alcătuită din grinzi prefabricate.
Scenariul 2:
Scenariul 2 prevede reprofilarea canalului colector CC 5 prin reducerea pantei generale a terenului şi
execuţia unui pereu din dale de beton pe toată lungimea canalului.
Scenariul 3:
Screnariul 3 constă în nerealizarea investiţiei cu toate dezavantajele ce reies din aceasta pentru
locuitorii, construcţiile şi terenurile agricole din localitatea Nisipari.
Lungimea totală a canalului colector CC5 reprofilat este de 1.643 m, adică lungimea de traversare a
localităţii Nisipari.
Secţiunea transversală adoptată pentru canalul colector CC 5 are lăţimea la fund de 4,0 m şi
înclinarea taluzurilor de 1:1,5 pe porţiunea de canal cuprinsă între profilurile transversale P1 şi P22 şi respectiv
lăţimea la fund de 5,0 m şi înclinarea taluzurilor de 1:1,5 pe porţiunea de canal cuprinsă între profilurile
transversale P22 şi P30.
Pe traseul canalului colector CC 5 se vor executa lucrări de consolidare mal, pe tronsoane având
lungimea totală de 492 m.
Pentru asigurarea continuităţii căilor de comunicaţie peste canalul CC5 (Valea Nisipari) ce se
reprofilează este necesară realizarea a două poduri rutiere după cum urmează :
- podul nr. 1 ce va asigura continuitatea străzii I.L. Caragiale situat între profilurile P10 şi P11 ;
- podul nr. 2 ce va asigura continuitatea străzii Iuliu Valahory situat între profilurile P17 şi P18 .
Podurile vor avea lungimi de 18,00 m (podul nr. 1) şi respectiv 16,00 m (podul nr. 2).
Tot pentru asigurarea continuităţii circulaţiei pietonale peste canalul CC5 (Valea Nisipari) ce se
reprofilează este necesară realizarea a două pasarele metalice cu lungimea de 15,00 m şi lăţimea de 1,00 m
OBIECTIVELE DE INVESTITII CU ROL IN PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, PROMOVATE DE CATRE
ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA DOBROGEA LITORAL
Pag. 56 / 85
fiecare după cum urmează :
Coordonate aproximative:
Comentarii Scopul masurii este acela de a contribui la îmbunătăţirea situaţiei sociale şi economice a locuitorilor
din localitatea Nisipari.
• efectuarea investiţiilor noi necesare lucrărilor de eliminarea excesului de apă, care vor
contribui la îmbunătăţirea protecţiei mediului;
Din punct de vedere ecologic nu vor fi afectaţi în sens negativ factorii de mediu, ci vor fi îmbunătăţiţi.
OBIECTIVELE DE INVESTITII CU ROL IN PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, PROMOVATE DE CATRE
ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA DOBROGEA LITORAL
Pag. 57 / 85
2.3 OBIECTIVE CU NOTE DE FUNDAMENTARE AVIZATE PENTRU ELABORAREA
STUDIILOR DE FEZABILITATE
Necesitatea si În prezent albia V. Capaclia nu este regularizată, capacitatea de transport a apelor mari este
oportunitatea insuficientă, situaţie care in perioada cu precipitati mari conduce la revărsarea apelor si inundarea obiectivelor
situate în lunca sa. De asemenea viituriile propagate produc sistematic şi aluvionarea strazilor orăşenesti
lucrarilor
adiacente, precum şi a drumului Naţional DN 22 (E 87) Braila – Tulcea.
Obiectivul de investitie propus are in vedere punerea in sigutanta impotriva inundatiilor a oraşului
Isaccea, prin realizarea unor lucrari de reprofilare a pârâului Valea Capaclia, având drept scop preîntâmpinarea
revarsarii apelor în afara albiei minore şi eliminarea riscului de inundare a locuintelor si obiectivelor aflate in
albia majora a acestuia, prin următoarele lucrari:
OBIECTIVELE DE INVESTITII CU ROL IN PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, PROMOVATE DE CATRE
ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA DOBROGEA LITORAL
Pag. 58 / 85
Obiective protejate: 70 gospodarii, 2 spatii comerciale, 1 scoală generala, 4 Blocuri locuinte
Reprofilarea albiei cursului de apă se propune a se executa pe traseul actual al cursului de apă,
sectiunea propusa a se realiza este trapezoidală, iar terasamentul rezultat se propune a se sistematiza in
imediata apropiere a malurilor cu scop de supraînălţare a acestora. Sectiunea medie care poate asigura
capacitatea de transport este de cca 8,0 mp (b = 2,0 m; h = 2,0 m; m = 1).
Coordonate aproximative:
• efectuarea investiţiilor noi necesare lucrărilor de eliminarea excesului de apă, care vor
contribui la îmbunătăţirea protecţiei mediului;
OBIECTIVELE DE INVESTITII CU ROL IN PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, PROMOVATE DE CATRE
ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA DOBROGEA LITORAL
Pag. 59 / 85
2.3.2 Lucrari de aparare impotriva inundatiilor, in bazinul hidrografic al raului Albesti (intravilanul
si extravilanul localitatilor Albesti, Vartop si Cotul Vaii), jud.Constanta
Necesitatea si Lucrarile propuse pentru Albesti, Cotu Vaii si Vartop, au drept scop protejarea obiectivelor social
economice de pagubele produse in caz de inundatii.
oportunitatea
lucrarilor Cursul de apa din intravilanul localitatilor mentionate are albiile nesistematizate, malurile sunt
neconsolidate, inregistrandu-se distrugeri in anii 1994, 1995, 1996 si 1999 in perioada anotimpurilor ploioase,
cele mai grave fiind cele de inundare a gospodariilor si locuintelor. Caracteristicile morfologiece ale zonei si ale
cursului de apa Albesti determina in timpul ploilor torentiale formarea de viituri, in intervale scurte de timp cu
antrenarea unor importante cantitati de aluviuni.
Pe cursul de apa si pe afluenti sunt construite podete care nu au capacitate de preluare a debitelor ,
datorita subdimensionarii sau colmatarii sectiunilor de scurgere.
OBIECTIVELE DE INVESTITII CU ROL IN PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, PROMOVATE DE CATRE
ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA DOBROGEA LITORAL
Pag. 60 / 85
Situatia pagubelor inregistrate in localitatile Albesti, Vartop si Cotul Vaii:
Inundatia din 1995 – Case: 42, Podete: 1, Terenuri agricole (ha): 250
Pentru prevenirea unor astfel de evenimente este necesara recalibrarea cursului de apa si a vailor
adiacente si protejarea taluzelor si fundului cursurilor de apa, cu scopul maririi debitului transportat. Totodata,
este necesara si redimensionarea podetelor situate pe cursul de apa, cu scopul de a creste capacitatea de
scurgere a apelor.
Albesti
Coordonate aproximative:
Cotu Vaii
Coordonate aproximative:
Vartop
Coordonate aproximative:
• efectuarea investiţiilor noi necesare lucrărilor de eliminarea excesului de apă, care vor
contribui la îmbunătăţirea protecţiei mediului;
OBIECTIVELE DE INVESTITII CU ROL IN PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, PROMOVATE DE CATRE
ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA DOBROGEA LITORAL
Pag. 61 / 85
• creşte potenţialul economic al zonei;
Din punct de vedere ecologic nu vor fi afectaţi în sens negativ factorii de mediu, ci vor fi îmbunătăţiţi
OBIECTIVELE DE INVESTITII CU ROL IN PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, PROMOVATE DE CATRE
ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA DOBROGEA LITORAL
Pag. 62 / 85
2.3.3 Lucrari de aparare impotriva inundatiilor in bazinul hidrografic Urluia, jud. Constanta
In toamna anului 2006, in data de19.09, in localitatile Casicea, Credinta, Conacu, Negresti s-au
inregistrat inundatii ca urmare a revarsarii paraului Urluia.
Raul Urluia, in lungime de 98 km si o suprafata a bazinului hidrografic de 1.346 kmp, este un curs de
apa cadastrat, cu scurgere nepermanenta, aflat sub directa influenta a regimului precipitatiilor. Acest bazin
hidrografic acopera aproape in integralitate teritoriul a 5 comune, cuprinzand cca. 40 de sate.
Situatia deosebita care caracterizeaza aceasta vale este colmatarea completa a podurilor (unele
pana la 100 % din capacitatea de scurgere). Cauza colmatarii acestor poduri este legata atat de incorecta
dimensionare din punct de vedere al capacitatii de tranzitare a apelor, de unele posibile vicii constructive, cat si
de existenta unor torenti care se descarca in cursul principal si care antreneaza sedimente si fragmente de roci
calcaroase in albie (cazul podului amplasat la iesirea din localitatea Sipote, unde se constata existenta unui
OBIECTIVELE DE INVESTITII CU ROL IN PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, PROMOVATE DE CATRE
ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA DOBROGEA LITORAL
Pag. 63 / 85
torent de cca. 2000 m lungime, extrem de activ in perioada ploilor de vara).
Colmatarea in totalitate a unor poduri creaza intreruperi complete ale albiei, ceea ce conduce la
cresterea nivelului apei in albie, in cazul ploilor insemnate cantitativ, fapt ce genereaza inundatii.
Podurile apartin comunitatilor locale (cele amplasate pe drumuri comunale), Drumurilor Judetene
sau Nationale, iar un pod apartine CFR.
Valea Urluia a fost amenajata prin lucrari de reprofilare si adancire a albiei in perioada anilor 1975 –
1980, de catre fosta IELIF, in cadrul unui program de amenajare a cursului de apa si a torentilor ce se descarca
in aceasta. Dupa aceasta data, lucrarile de intretinere a albiei s-au limitat la interventii locale, in scopul
rezolvarii unor probleme punctuale de tranzitare a unor posibile viituri. Aceste lucrari au fost executate, in
cadrul Programelor de Gospodarire a Apelor 2007 - 2008, in extravilanul localitatilor, de catre Administratia
Bazinala de Apa Dobrogea Litoral, pe sectoarele S.DP Curcani si Petrosani.
Starea actuala a albiei, pe sectoarele situate intre lucrarile de supratraversare, este caracterizata de
zone cu contrapanta, stagnante, ori acoperite de vegetatie ierboasa abundenta.
Marimea bazinului hidrografic al vaii Urluia, din care isi colecteaza debitele, problemele complicate
pe care le genereaza subdimensionarea, in marea lor majoritate, a podurilor ce supratraverseaza acest curs de
apa, precum si frecventa producerii unor inundatii, conduc la necesitatea promovarii unei lucrari de investitii,
prin care sa se asigure tranzitarea debitelor in cazul producerii unor ploi torentiale.
Efectele inundatiilor care se pot produce in bazinul hidrografic al vaii Urluia sunt amplificate de
intreruperea completa a posibilitatii de tranzitare a debitelor pe aceasta vale, ca urmare a colmatarii podurilor.
Descrierea - Decolmatare si recalibrare albie minora tronson I Credinta – coada lac Plopeni cca. 2,5 km si
decolmatare 2 poduri (sau dupa caz aducerea cotei inferioare a radierului podului la cota talvegului albiei
lucrarilor
minore decolmatate si recalibrate);
Coordonate aproximative:
- Decolmatare si recalibrare albie minora tronson II cuprins intre coada lacului Negresti si pod
rutier DJ 391 Negresti-Movila Verde pe o lungime de cca.1 km si recalibrare 1 pod;
Coordonate aproximative:
- Decolmatare si recalibrare albie minora tronson III aval localitate Petrosani – aval localitatea
Sipote, pe o lungime de cca. 15 km si recalibrare 6 poduri (sau dupa caz aducerea cotei inferioare a radierului
podului la cota talvegului albiei minore decolmatate si recalibrate);
Coordonate aproximative:
OBIECTIVELE DE INVESTITII CU ROL IN PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, PROMOVATE DE CATRE
ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA DOBROGEA LITORAL
Pag. 64 / 85
- Regularizare si recalibrare albie minora tronson IV Sector localitatea Zorile pe o lungime de 1280
m si recalibrare 4 poduri. Pe acest tronson sunt prevazute lucrari de decolmatare si in PGA pe anul 2011, al
Administratiei Bazinale de Apa Dobrogea Litoral. Se propune analiza si executia acestiu tronson corelat cu
celelalte tronsoane din amonte si tratarea tuturor tronsoanelor in mod unitar.
Coordonate aproximative:
• efectuarea investiţiilor noi necesare lucrărilor de eliminarea excesului de apă, care vor
contribui la îmbunătăţirea protecţiei mediului;
OBIECTIVELE DE INVESTITII CU ROL IN PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, PROMOVATE DE CATRE
ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA DOBROGEA LITORAL
Pag. 65 / 85
2.3.4 Lucrari de aparare impotriva inundatiilor in bazinul hidrografic Valea Mare, jud. Constanta
• Sectorul de varsare al vaii Valea Mare, Comuna Ion Corvin, sat Viile in Iezerul Viile.
Valea Mare, in lungime de 29 km si o suprafata a bazinului hidrografic de 344 kmp, este un curs de
apa cadastrat, cu caracter permanent, aflat sub directa influenta a regimului precipitatiilor. Acest bazin
OBIECTIVELE DE INVESTITII CU ROL IN PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, PROMOVATE DE CATRE
ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA DOBROGEA LITORAL
Pag. 66 / 85
hidrografic acopera aproape in integralitate teritoriul a 2 comune, cuprinzand cca. 9 sate.
Situatia deosebita care caracterizeaza aceasta vale este reprezentata de colmatarea podurilor (unele
pana la 100 % din capacitatea de scurgere). Cauza colmatarii acestor poduri este legata atat de incorecta
dimensionare din punct de vedere al capacitatii de tranzitare a apelor, de unele posibile vicii constructive, cat si
de existenta unor torenti care se descarca in cursul principal si care antreneaza sedimente si fragmente de roci
calcaroase in albie (cazul podului amplasat la iesirea din localitatea Padureni, unde se constata existenta unui
torent de cca. 3000 m lungime, extrem de activ in perioada ploilor de vara).
Colmatarea in procent foarte mare a unor poduri creaza intreruperi complete ale albiei, ceea ce
conduce la cresterea nivelului apei in albie, in cazul ploilor insemnate cantitativ, fapt ce genereaza inundatii
(cazul celor 2 podurilor din zona padurii Satma pe valea Dobromir DN 3A).
Podurile apartin comunitatilor locale (cele amplasate pe drumuri comunale), Drumurilor Judetene
sau Nationale.
Pe Valea Mare au fost executate lucrari de decolmatare si reprofilare pe trei tronsoane de albie
astfel:
- Tronson II – lungime 500 m – 300 m amonte de pod rutier de pe DN 3A intre Ion Corvin si Negureni
si 200 m aval de acest pod;
- Tronson III – lungime 2 000 m amonte de pod rutier de pe DC 49 la intrare in loc. Viile com. Ion
Corvin.
Lucrarile au fost executate in anul 2008, de catre Administratia Bazinal de Apa, in cadrul PGA.
Descrierea - Regularizarea si recalibrarea cursului de apa Valea Dobromir, afluent de stanga al paraului Valea Mare, pe
tronsonul de albie paralel cu padurea Satma ( DJ 391A) pe o lungime de 2 000 m. Pe acest sector au fost
lucrarilor
prevazute lucrari de decolmatare si in PGA pe 2011 al Administratiei Bazinale de Apa Dobrogea Litoral.
Coordonate aproximative:
- Decolmatare si recalibrare albie minora Valea Mare tronson I aval localitate Cetatea – aval confluenta raul
Negureni pe o lungime de cca. 17,0 km si recalibrare 6 poduri.
Coordonate aproximative:
• efectuarea investiţiilor noi necesare lucrărilor de eliminarea excesului de apă, care vor
contribui la îmbunătăţirea protecţiei mediului;
OBIECTIVELE DE INVESTITII CU ROL IN PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, PROMOVATE DE CATRE
ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA DOBROGEA LITORAL
Pag. 67 / 85
• îmbunătăţirea calităţii vieţii locuitorilor;
OBIECTIVELE DE INVESTITII CU ROL IN PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, PROMOVATE DE CATRE
ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA DOBROGEA LITORAL
Pag. 68 / 85
2.3.5 Punerea în sigurantă a acumulării Luncavita, judetul Tulcea
Necesitatea si Pe raul Luncavita s-au executat o salbă de baraje de mică înăltime din materiale locale în vederea
realizării unor lacuri de acumulare cu caracter local, care au ca scop atenuarea viiturilor amonte de satul
oportunitatea
Luncavita, pentru protectia împotriva inundatiilor, asigurarea unor rezerve de apă pentru irigarea terenurilor
lucrarilor
limitrofe, putând fi folosite si ca iazuri piscicole, functie de nevoile locale.
Amenajarea Luncavita este a treia acumulare din salba de baraje si se află în imediata vecinătate a
localitătii Luncavita. Odată cu executia acumulării Luncavita prin regulamentul de functionare s-a impus
dezafectarea lacurilor din amonte, ca o măsură de eliminare a unor riscuri de suplimentare a debitelor de viitură
în caz de rupere a acestora.
Localitatea Luncavita are un număr de aproximativ 4.700 de locuitori, din care 1.500 pot fi afectati de
cedarea barajului Luncavita.
În anul 2008 urmare a unor ploii torentiale au fost afectate 40 de gospodării, din care au fost distruse
20 de case, iar o persoana a decedat.
Acumularea Luncavita a fost proiectată pentru asigurarea unei folosinte mixte de piscicultură si
OBIECTIVELE DE INVESTITII CU ROL IN PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, PROMOVATE DE CATRE
ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA DOBROGEA LITORAL
Pag. 69 / 85
irigatii, suprafata acumulării fiind de 19.82 ha, la Nivelul Normal de Retentie (NNR).
Asigurarea cu apă este satisfacută de debitele medii ale propriului bazin hidrografic al pr. Cetătuia.
Situatia existenta:
- Inaltime 11,5 m
- Ampriza 74,00 m
Barajul este prevăzut cu un calugăr de evacuare format din tuburi prefabricate DN 800 mm, având
lungimea de 50 m care în prezent este dezafectat:
- lipsesc grătarele;
Capatul aval al descărcătorului are distrusă protectia de ancorare in taluz, iar canalul de preluare a
debitelor descărcate este deteriorat.
Corpul barajului si taluzurile amonte si aval sunt sistematizate si înierbate, dar necosite, iar taluzul
aval prezintă eroziuni pe linia de contact cu apa. Apa în lacul de acumulare este la nivelul descarcărcătorului
de fund. Pe anumite portiuni malurile sunt instabile.
Barajul este prevazut cu un descărcător lateral deschis de ape mari, amplasat pe latura stângă a
barajului, este de tip transee cu o lătime a pragului de 20m. Canalul rapid are o lungime de 52 m si este
prevazut cu risbermă si disipatori de energie. Acesta fiind deteriorat si neîntretinut. Pragul deversor este
betonat, prezentând deteriorări, iar santul de colectare si transfer al volumelor deversate spre canalul rapid este
colmatat.
Canalul de debusare este colmatat puternic si nu poate prelua debitul de apă descărcat de către
descărcători. Canalul este tranversat de DJ 222 A, podul amenajat fiind obturat cu vegetatie lemnoasă. Aval
de confluenta cu paraul Sorniac, sectiunea acestuia este puternic colmatată si invadată cu vegetatie stuficolă.
Pentru o mai bună sigurantă în exploatare a barajului acumulării Luncavita este necesară reabilitarea
acestuia, reabilitarea sau dezafectarea celor două acumulări din amonte, regularizarea cursului de albie de la
prima acumulare din amonte până la acumularea Luncavita si regularizarea cursului de apă înainte si după
OBIECTIVELE DE INVESTITII CU ROL IN PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, PROMOVATE DE CATRE
ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA DOBROGEA LITORAL
Pag. 70 / 85
acumularea Luncavita până la iesire din localitate înspre Dunăre.
Coordonate aproximative:
Regularizarea cursului de albie de la prima acumulare din amonte până la acumularea Luncavita:
Coordonate aproximative:
Regularizarea cursului de apă înainte si după acumularea Luncavita până la iesire din localitate înspre
Dunăre:
Coordonate aproximative:
OBIECTIVELE DE INVESTITII CU ROL IN PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, PROMOVATE DE CATRE
ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA DOBROGEA LITORAL
Pag. 71 / 85
• Început: X: 724873 ; Y: 285904
OBIECTIVELE DE INVESTITII CU ROL IN PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, PROMOVATE DE CATRE
ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA DOBROGEA LITORAL
Pag. 72 / 85
2.3.6 Aparare impotriva inundatiilor a localitatii Ilganii de Jos, Comuna Nufaru, Judetul Tulcea
Necesitatea si Obiectivul de investitie propus are in vedere punerea in sigutanta impotriva inundatiilor a localitatii
Ilganii de Jos, prin realizarea următoarelor lucrari:
oportunitatea
lucrarilor - dig din pământ pe linia malului Dunării,
În prezent localitatea este expusă pericolului de inundare , lucrarile de protectie existente sunt cu
caracter local, subdimensionate, depăsite din punct de vedere tehnic, uzate fizic si prezintă eroziuni ale taluzului
pâna la limita interioara a coronamentului.
In perioada apelor mari se fac eforturi financiare substantiale pentru suprainaltarea digului local cu
lucrari provizorii care nu se pot recupera.
OBIECTIVELE DE INVESTITII CU ROL IN PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, PROMOVATE DE CATRE
ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA DOBROGEA LITORAL
Pag. 73 / 85
• statie de pompare
Capacitati tehnice propuse : Dig pamanmt L = 3,0 km. Statie de pompare pentru evacuarea apelor
provenite din infiltratii si meteorice.
Obiective protejate:
• 70 gospodarii,
• 2 spatii comerciale,
Descrierea lucrarilor propuse: Digul de pamant se propune a se realize pe malul Dunarii cu prelungire aval
spre canalul Sulina, inchizandu-se in digul amenajarii indiguite Partizani – Rusca, a carei cata va fi adusa la
cota amenajarii propuse.
Avand in vedere faptul ca intravilanul localitatii protejate va fi cuprins intr-o incinta inelara, se vor prevede lucrari
de eliminare a excesului de apa din interior.
Dig de pamant
Coordonate aproximative:
Gradul de protectie, pentru localitatea Ilganii de Jos, in cazul inundatiilor este marit.
OBIECTIVELE DE INVESTITII CU ROL IN PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, PROMOVATE DE CATRE
ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA DOBROGEA LITORAL
Pag. 74 / 85
2.3.7 Aparare impotriva inundatiilor a localitatii Plaur, com Ceatalchioi. Judetul Tulcea
Amplasamentul Localitatea se afla amplasata pe malul drept al braţului Chilia intre, Km 95 – 98. Administrativ teritorial
aparţine comunei Ceatalchioi, judetul Tulcea.
Necesitatea si Obiectivul de investitie propus are in vedere punerea in sigutanta impotriva inundatiilor a localitatii
oportunitatea Plaur, prin realizarea următoarelor lucrari:
În prezent localitatea este expusă pericolului de inundare , lucrarile de protectie existente sunt cu
caracter local, subdimensionate, depăsite din punct de vedere tehnic,
În anul 2009, Consiliul local Ceatalchoi a realizat lucrari de reparatii si refacere a digului local existent,
lucrari suportate din bugetul local si realizate cu forte proprii. In perioada apelor mari din iunie – iulie 2010, digul
local reabilitat a fost depasit si distrus pe aproape 80% din lungimea sa, producand inundarea intregului
intravilan.
Stationarea apelor pe o perioada indelungata a condus la distrugera locuintelor aflate in apa, dat fiind
ca acestea sunt contruite din pamant.
OBIECTIVELE DE INVESTITII CU ROL IN PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, PROMOVATE DE CATRE
ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA DOBROGEA LITORAL
Pag. 75 / 85
Descrierea Descrierea lucarilor propuse:
lucrarilor • dig din pamant
• statie de pompare
Capacitati tehnice propuse : Dig pamant L = 2,8 km. Suprafata aparata = cca 56 ha. Statie de pompare pentru
evacuarea apelor provenite din infiltratii si precipitaţii.
Obiective protejate:
• 45 gospodarii,
• 100 locuitori,
• 1 spatiu comercial
• 1 obiectiv cultural(biserica)
Date hidrologie:
Descrierea lucrarilor propuse: Digul de pamant va urmarii malul drept al bratului Chilia racordandu-se in digul
amenajarii Agricole Sireasa. Este necesara verificarea si aducerea la cota a digului amenajarii agricole Sireasa
pe tronsonul corespunzator localitatii.
Dig de pamant
Coordonate aproximative:
OBIECTIVELE DE INVESTITII CU ROL IN PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, PROMOVATE DE CATRE
ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA DOBROGEA LITORAL
Pag. 76 / 85
2.3.8 Apărare împotriva inundaţiilor a localităţii Băltenii de Jos, comuna Bestepe, Judetul Tulcea
Necesitatea si Obiectivul de investitie propus are in vedere punerea in sigutanta impotriva inundatiilor a localitatii
oportunitatea Băltenii de Jos, prin realizarea următoarelor lucrari:
lucrarilor - dig din pământ pe linia malului bratului Sf. Gheorghe al Dunării,
În prezent localitatea este apărarată împotriva inundaţiilor la nord prin digul incintei agricole Carasuhat
iar pe tronsonul de la Dunare de un dig iepuresc executat de fostul CAP.
Localitatea este expusă pericolului de inundare , lucrarile de protectie existente sunt cu caracter local,
subdimensionate, depăsite din punct de vedere tehnic,
In perioada apelor mari, mai ales din iunie – iulie 2010, digul local a fost avariat aproape pe toată
lungimea sa, fiind depăşit în anumite tronsoane, provocând inundarea intravilanului localitatii.
OBIECTIVELE DE INVESTITII CU ROL IN PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, PROMOVATE DE CATRE
ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA DOBROGEA LITORAL
Pag. 77 / 85
Descrierea Descrierea lucarilor propuse:
lucrarilor • dig din pamant
• statie de pompare
Capacitati tehnice propuse : Dig pamant L = 3,0 km. Suprafata aparata = cca 90 ha. Statie de pompare pentru
evacuarea apelor provenite din infiltratii si precipitaţii.
Obiective protejate:
• 58 gospodarii,
• 150 locuitori,
Date hidrologie:
Descrierea lucrarilor propuse: pentru punerea in siguranta a localitatii se propune executia unui dig din pamant
in lungime de 3 km cu inchidere in digul amenajarii agricole Carasuhat.
Este necesara verificarea si aducerea la cota a digului amenajarii agricole Carasuhat pe tronsonul corespunzator
localitatii.
Deoarece prin indiguire se va realiza o incinta inelara inchisa in suprafata de 90 ha se vor prevede solutii de
evacuare a apei provenite din infiltratii si precipitatii.
Dig de pamant
Coordonate aproximative:
Gradul de protectie, pentru localitatea Baltenii de Jos, in cazul inundatiilor este marit.
OBIECTIVELE DE INVESTITII CU ROL IN PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, PROMOVATE DE CATRE
ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA DOBROGEA LITORAL
Pag. 78 / 85
2.3.9 Apărare împotriva inundaţiilor a localităţii Vulturu, Comuna Maliuc, Judetul Tulcea
Necesitatea si Obiectivul de investitie propus are in vedere punerea in sigutanta impotriva inundatiilor a localitatii
Vulturu, prin realizarea următoarelor lucrari:
oportunitatea
lucrarilor - dig din pământ sau parapet din betoane pe linia malului bratului Sulina,
Dupa inundatiile din 1970 localitatea a fost dezafectata, locuitorii primind spatii de locuit in loc alitatile
Maliuc si Tulcea. După 1990, in urma aplicatii legilor de reconstituire a drepturilor de proprietate funciara,
majoritatea locuitorilor s-au intors pe vechile proprietati. În prezent localitatea nu este apărarată împotriva
inundaţiilor pe latura limitrofa canalului Sulina si se sprijină pe digul incintei Rusca situat in partea opusă.
Pe bratul Sulina se afla in executie consolidarea de mal a AFDJ Galati cu o asigurare de aproximativ
7% peste care se poate executa parapetul sparge val pana la sigurarea 5%.
In perioada apelor mari, imediat ce nivelul Dunarii depaseste cota de atentie apele se revarsa peste
OBIECTIVELE DE INVESTITII CU ROL IN PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, PROMOVATE DE CATRE
ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA DOBROGEA LITORAL
Pag. 79 / 85
malul natural si produc inundarea intravilanului localitaţii
• statie de pompare
Capacitati tehnice propuse : Dig pamant L = 300 m. Suprafata aparata = cca 40 ha. Statie de pompare pentru
evacuarea apelor provenite din infiltratii si precipitaţii.
Obiective protejate:
• 67 gospodarii,
• 160 locuitori,
• 2 spatii comerciale
• 2 pensiuni
• 1 motel
• 26 case de vacanta
Date hidrologie:
Descrierea lucrarilor propuse: Pentru punerea in siguranta a localitatii se propune executia unui dig din pamant
in lungime de 300 m cu inchidere in digul amenajarii agricole Rusca si parapet de beton propus a se executa
numai pe tronsonul de la Dunare pe o lungime de 3,5 km si o inaltime de 1m de tipul prefabricatelor de la Crisan,
Sulina sau Gorgova care vor fi corelate cu lucrarile de consolidare a malui, aflata in programul AFDJ Galati.
Coordonate aproximative:
OBIECTIVELE DE INVESTITII CU ROL IN PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, PROMOVATE DE CATRE
ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA DOBROGEA LITORAL
Pag. 80 / 85
2.3.10 Apărare împotriva inundaţiilor a localităţii Ilganii de Sus, comuna Maliuc, Judetul Tulcea
Necesitatea si Obiectivul de investitie propus are in vedere punerea in sigutanta impotriva inundatiilor a localitatii
oportunitatea Ilganii de Sus prin realizarea unui dig perimetral compus din:
În prezent localitatea este expusă pericolului de inundare , nu este prevazută cu lucrari de protectie,
cota mai ridicata a terenului intravilan reprezinta grindul de mal si care se inunda in general la cresteri ale
nivelului Dunarii putin peste medii
Stationarea apelor pe o perioada indelungata a conduce la distrugera locuintelor aflate in apa, dat fiind
ca acestea sunt contruite din pamant.
OBIECTIVELE DE INVESTITII CU ROL IN PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, PROMOVATE DE CATRE
ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA DOBROGEA LITORAL
Pag. 81 / 85
Descrierea Descrierea lucarilor propuse:
lucrarilor • dig din pamant
Capacitati tehnice propuse : Dig pamant L = 3,0 km. Suprafata aparata = cca 60 ha. Statie de pompare
pentru evacuarea apelor provenite din infiltratii si precipitaţii.
Obiective protejate:
• 45 gospodarii,
• 105 locuitori,
• 1 spatiu comercial
• 1 cabana
• 6 case de vacanta
Date hidrologie:
Descrierea lucrarilor propuse: Lucrarile de aparare vor fi de tip inelar cu dig parapet la Dunare si dig de pamant
pe celelalte laturi spre balta.
Lucrarile pe tronsonul de la Dunare trebuie corelate cu consolidarea malui, aflata aflata in programul
AFDJ Galati.
Pentru evacuarea apelor provenite din infiltratii si precipitatii se vor realiza o statie de pompare si 3 km
canal desecare.
Coordonate aproximative:
Deoarece digul va fi contiinu, aparand o zona inchisa coodonatele reprezinta inceputul si sfarsitul digului
la linia Dunarii, digul dinspre balta urmeaza alt traseu dar incepe si se inchide in aceleasi puncte.
Gradul de protectie, pentru localitatea Ilganii de Sus, in cazul inundatiilor este marit.
OBIECTIVELE DE INVESTITII CU ROL IN PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, PROMOVATE DE CATRE
ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA DOBROGEA LITORAL
Pag. 82 / 85
2.3.11 Consolidarea malului drept al bratului Chilia, judeţul Tulcea
Necesitatea si In zona dintre Ceatalul Ismail ( respectiv localitatea Patlageanca ) si localitatea Pardina , bratul Chilia
are un traseu puternic meandrat, favorizind eroziunile pe zonele de mal concave .
oportunitatea
lucrarilor Inca din anii 1974 – 1975 in aceste zone s-au evidentiat sectoare cu eroziuni de 100 – 150 m cu
deplasarea talvegului si implicit a frontierei cu Ucraina spre malul romanesc .
In prezent, intre km 111-113, pe raza comunei Ceatalchioi, eroziunile au afectat si distrus digul
amenajarii agricole Sireasa pe o lungime de 1,2 km provocand inundarea a cca . 6800 ha, impreuna cu
bunurile din intravilanul localitatilor Ceatalchioi si Salceni .
OBIECTIVELE DE INVESTITII CU ROL IN PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, PROMOVATE DE CATRE
ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA DOBROGEA LITORAL
Pag. 83 / 85
Descrierea Descrierea lucarilor propuse:
lucrarilor S-a prevazut executarea consolidarii malului in trei zone , astfel :
Realizarea lucrarilor de regularizare a apelor de frontiera va avea ca efect prevenirea deplasarii albiei acestora,
precum si apararea impotriva inundatiilor a localitatilor afectate .
Capacitati:
• consolidare mal = 15 km
• praguri de fund = 75
Coordonate aproximative:
Avand in vedere costurile ridicate necesare executiei lucrarilor, se propune promovarea investitiei pe
etape, stabilite pe criterii de prioritate si stadiu agravant, astfel prioritatea pentru etapa 1 fiind sectorul
de mal din zona KM 111 – 114.
Digul de pamant se propune a se realize pe malul Dunarii cu prelungirea capetelor spre interior, inchizandu-se
in digul Amenajarii Agricole Pardina– Chilia, avand in vedere faptul ca intravilanul localitatii protejate va fi
cuprins intr-o incinta inelara, se vor prevede lucrari de eliminare a excesului de apa din interior.
OBIECTIVELE DE INVESTITII CU ROL IN PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, PROMOVATE DE CATRE
ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA DOBROGEA LITORAL
Pag. 84 / 85
Capacitati:
Incinta aval:
• suprafata 7,50 ha
Coordonate aproximative:
Incinta amonte:
• suprafata 3.0 ha
Coordonate aproximative:
Comentarii Prin realizarea investitiei se realizeaza stoparea pierderile din teritoriul national, precum si apararea localitatilor
Pardina, Ceatalchioi, Salceni si a digului de aparare Sireasa .
OBIECTIVELE DE INVESTITII CU ROL IN PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, PROMOVATE DE CATRE
ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA DOBROGEA LITORAL
Pag. 85 / 85