PPPDEI Buzau Ialomita 08 10 2014

Planul pentru Prevenirea, Protecia i Diminuarea Efectelor Inundaiilor n Districtul de Bazin Hidrografic Buzu-Ialomia
CUPRINS :
CAPITOLUL 1
Introducere.........................4
CAPITOLUL 2
Analiza repartiiei precipitaiilor produse pe suprafaa spaiului hidrografic
buzu-ialomia.32
CAPITOLUL 3
Analiza regimului viiturilor produse n spaiul hidrografic Buzu-Ialomia n
ultimii 30-40 de ani..40
.
CAPITOLUL 4
Estimarea calitativ a modificrilor morfologice ale albiilor minore a
principalelor cursuri de ap. mobilitatea cursurilor de ap. eroziuni, colmatri.
aciuni antropice balastiere..57
CAPITOLUL 5
Inventarierea pagubelor fizice directe produse n ultimii 35 de ani de ctre
inundaii in districtul de bazin hidrografic Buzu-
Ialomia.95
CAPITOLUL 6
Sistemul actual de protecie a populaiei i a bunurilor mpotriva
inundaiilor.112
CAPITOLUL 7
Sistemul actual de gestionare a resurselor de ap din
bazin............................................................................................................................157
CAPITOLUL 8
Caracterizarea general a utilizrii terenurilor din distictul de bazin hidrografic
Buzu-Ialomia..185
CAPITOLUL 9
Lucrri existente de combatere a eroziunii solului i de amenajare a bazinelor
hidrografice toreniale n districtul de bazin hidrografic Buzu-
Ialomia...220
1
CAPITOLUL 10
Sistemul de desecare i drenaj a suprafeelor cu exces de umiditate n districtul de
bazin hidrografic Buzu- Ialomia ......237
CAPITOLUL 11
Inundabilitatea actual a teritoriului spaiului hidrografic ialomia la viituri cu
debite avnd probabiliti de depsire de 10%, 5%, 1% i 0.1%. suprafaa,
populaie afectat, localiti, locuine, obiective economico-sociale, adncimi de
ap. pagube poteniale economice i de mediu - harta vulnerabilitii.
inregistrrile istorice ale inundaiilor i
pagubelor....................................................................................................................250
CAPITOLUL 12
Prevederi ale planurilor de dezvoltare teritorial i regional n districtul de
bazin hidrografic Buzau-Ialomia....357
CAPITOLUL 13
Analiza critica a capacitatilor de transport a debitelor lichide de catre poduri si
podete amplasate pe cursurile de apa, a starii lor tehnice si functionale.
Propuneri de actiuni si masuri................................................................................421
CAPITOLUL 14
Stabilirea riscului social acceptat la inundatii pentru localitati, obiective socio-
economice, terenuri agricole, obiective speciale sau gradul de protectie adecvat
acestor receptori de risc....468
CAPITOLUL 15
Evaluarea riscului la inundaii provocate de viituri rapide. Identificarea
cursurilor de ap pe care se produc viituri rapide. Regionalizri caracteristice.
Localiti i populaie expus riscului viiturilor rapide. Istoric...........................481
CAPITOLUL 16
Evaluarea preliminar a riscului la inundaii provocate de revrsarea cursurilor
mari de ap. Starea curent, calibrare. impactul lor...........................................484
CAPITOLUL 17
Ierarhizarea subbazinelor componente ale bazinului hidrografic ialomita din
punct de vedere al riscului la inundaii...501
CAPITOLUL 18
Prezentarea actiunilor si masurilor propuse pentru reducerea riscului la
inundatii.520
2
CAPITOLUL 19
Aciuni i msuri, soluii, pentru reducerea riscului la eroziunea solului i la
diminuarea caracterului torenial al bazinelor hidrografice mici i foarte mici n
distictul de bazin hidrografic Buzu-Ialomia.......................................................587
CAPITOLUL 20
Prezentarea unitara la nivel de bazin hidrografic a actiunilor, masurilor si
solutiilor de reducere a riscului la inundatii si incadrarea lor in sistemul de
protectie existent605
CAPITOLUL 21
Evaluarea monetara a masurilor, actiunilor si solutiilor propuse pentru
reducerea riscului la inundatii in districul de bazin hidrografic Buzu-
Ialomia.......626
CAPITOLUL 22
Analiza critica a circulaiei fluxului informaional n timpul viiturilor i
inundaiilor, a existenei i a coninutului planurilor locale de aprare i a
existenei i a coninutului planurilor de avertizare-alarmare n aval de
baraje..687
CAPITOLUL 23
Analiza critic a regulamentelor de exploatare ale sistemului existent de protecie
mpotriva inundaiilor i a sistemului bazinal de gestionare a resurselor de ap.
propuneri de mbuntire a performanelor sistemului de protecie mpotriva
inundaiilor.................................................................................................................703
CAPITOLUL 24
Msuri n directia proteciei naturii (atenuarea viiturilor prin reactivarea zonelor
inundabile si renaturarea cursurilor de apa; reducerea debitelor viiturilor prin
prezervarea si restaurarea zonelor umede, capabile sa acumuleze si sa retina
apele in cadrul bazinului hidrografic).....................................................................757
CAPITOLUL 25
Rezumat al Planului Pentru Prevenirea, Protectia si Diminuarea Efectelor
Inundatiilor in districtul de bazin hidrografic BUZU-IALOMIA..783
ANEXE...............805
BIBLIOGRAFIE.........................................................................................................................957
3
CAPITOLUL 1 INTRODUCERE
1.1.Necesitate i oportunitate
Schimbrile climatice reprezint una dintre cele mai mari ameninri din punctul de vedere al
mediului, social i economic. nclzirea sistemului climatic se produce fr echivoc, nu mai
putem vorbi de ploi puternice de var , ci de adevarate furtuni. Observaiile indic creteri ale
temperaturii medii a aerului i a oceanului, topirea zpezii i a gheii pe suprafee mari. Este de
ateptat ca probabilitatea de inundaii s creasc: clima pmntului se schimb rapid.Se presupune
c se va nregistra o cretere medie a temperaturii n secolul 21 de 2 pn la 4 grade Celsius. Pe
baza acestei presupuneri se ateapt o cretere a nivelului mrii de la 20 cm pn la 60 cm pn n
anul 2100. Zonele umede vor deveni n general i mai umede, iar zonele aride vor deveni i mai
aride. Cantitatea de precipitaii va fluctua de asemenea mai brusc. n general, aceasta nseamn o
mai mare probabilitate de inundaii i nivele extrem de sczute ale rurilor n timpul perioadelor
uscate. Impactul inundaiilor crete: impactul inundaiilor din punct de vedere al sntii umane
i al pierderilor economice a crescut i astfel planificarea proteciei mpotriva inundaiilor nu se
va mai putea limita la protejarea unor active izolate de anumite tipuri de pericole. Exista pericol
foarte mare de inundatii, iar estimarile privind inunadabilitatea zonei nu au fost facute in mod
unitar. Tocmai de aceea este necesar intocmirea unei astfel de documentatii.
a ) Necesitate
Avnd n vedere faptul c aprarea mpotriva inundaiilor, a fenomenelor meteorologice
periculoase i accidentelor la construcii hidrotehnice reprezint o activitate de protecie civil a
populaiei, de interes naional, elaborarea Planului pentru Prevenirea, Protecia i Diminuarea
Efectelor Inundaiilor este necesar pentru fundamentarea aciunilor de prevenire i protecie
mpotriva inundaiilor, avnd la baz Strategia Naional de Management al Riscului la Inundaii.
Planul pentru Prevenirea, Protecia i Diminuarea efectelor inundaiilor n Bazinul Hidrografic
Buzu Ialomia Mostitea Clmui constituie o pies important n realizarea Planului de
Management al Riscului la Inundaii, deoarece cunoscnd cauzele producerii fenomenelor de
inundaie i aria de propagare a acestora se vor putea propune msuri de localizare, reducere sau
prentmpinare a efectelor inundaiilor. Pe lng refacerea lucrrilor de aprare afectate i
ntrirea capacitii de prognoz i intervenie s-a impus ca o msur extrem de necesar
elaborarea i implementarea unui Plan Naional pentru Prevenirea, Protecia i Diminuarea
Efectelor Inundaiilor.
4
n anul 2005, a fost elaborat Strategia Naional de Management al Riscului la Inundaii, pe

termen scurt. Corelat cu planurile de amenajare a teritoriului (care au n vedere hidrologia
modificat a rurilor), strategia a creat cadrul legal ce face posibil gestionarea eventualelor
inundaii ntr-o manier integrat, prin coordonarea eforturilor tuturor prilor implicate. Strategia
prevedea atribuii i responsabiliti clare i detaliate pentru fiecare instituie a administraiei
publice centrale si locale participant la gestionarea situaiilor create de inundaii. Principalul scop
al Strategiei a fost acela de diminuare a pagubelor i prevenirea pierderii de viei omeneti n
situaia producerii inundaiilor, printr-o abordare integrat a managementului unei astfel de
situaii de urgen.
Urmare adoptrii la nivel European a Directivei 2007/60/CE a Parlamentului European i a
Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea i gestionarea riscurilor la inundaii, n anul
2010, a fost realizat transpunerea acesteia prin Ordonana de Urgen a Guvernului nr.3/2010 de
modificare i completare a Legii Apelor 107/1996 i a fost elaborat Strategia Naional de
Management al Riscului la Inundaii pe termen mediu i lung, aprobat prin Hotrrea de Guvern
846/2010.
b) Oportunitate
Existnd un cadru legal la nivelul ntregii ari, a aparut i oportunitatea.
Directiva Cadru 2007/60/CE privind inundaiile, aprobat de Parlamentul European la 23
octombrie 2007, cere tuturor statelor membre s realizeze urmtoarele:
1. evaluare preliminar pn n 2011, pentru a identifica cursurile de ap cu risc la inundaii;
2. s ntocmeasc, pn n 2013, hri de inundabilitate i ale bunurilor supuse riscului;
3. s ia msuri adecvate i coordonate pn n 2015, pentru reducerea riscurilor la inundaii,
prin planuri de management al riscului la inundaii concentrate asupra prevenirii, proteciei i
pregtirii.
Considernd evoluia i tendinele n producerea fenomenului de inundaii i, mai ales,

consecinele acestui fenomen, a rezultat clar c se impun schimbri n modul de abordare a
problemei aprrii mpotriva inundaiilor, trecnd de la formele defensive de aciune la cele de
gestionare, de management al riscului la inundaii. Experiena a numeroase lucrri de aprare,
inclusiv al celor executate in Romnia, al cror scop a fost acela al unei protecii totale mpotriva
inundaiilor, arat ca ele au avut i au efecte negative att asupra zonelor din aval, ct i a celor
din amonte i din zonele adiacente. Coridoarele cursurilor de apa au fost adesea fragmentate,
zonele ripariene, zonele umede, fiind desprite de cursurile de ap principale i astfel efectele nu
au ntrziat sa apar. Undele de viitur sunt dezatenuate, datorit digurilor, crete cantitatea de
nutrieni i substane organice n apa rului, crete temperatura apei, echilibrul cursului de apa
este rupt, numrul habitatelor este redus si ca urmare are loc reducerea numrului de specii si a
biodiversitii. n consecin, prin HG nr. 1309/2005 modificat prin HG 652/2010, Guvernul
Romniei a aprobat Programul de realizare a Planului Naional pentru Prevenirea, Protecia
i Diminuarea efectelor inundaiilor i finanarea acestuia, prin care s-a dispus elaborarea, la
nivelul celor 11 bazine /spaii hidrografice pe care se realizeaz gestionarea apelor de pe teritoriul
Romniei, a Planurilor pentru Prevenirea, Protecia i Diminuarea Efectelor Inundaiilor.
5
Obiectivul nr. 5 al POS Mediu este dezvoltat i detaliat prin Axa prioritar 5 -Dezvoltarea
infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale n zonele cele mai expuse la risc, al
crui obiectiv direct este managementul durabil al inundaiilor n zonele cele mai expuse la risc.
Aceasta se aliniaz iniiativei UE de elaborare i punere n aplicare a unui program de aciune
pentru protecia mpotriva inundaiilor i reducerea efectelor inundaiilor. n cadrul schemei de
lucru, se menioneaz c este necesar ca fiecare stat membru s elaboreze planuri de management
privind riscul inundaiilor pentru fiecare bazin hidrografic n care sntatea uman, mediul
nconjurtor i activitile economice pot fi afectate de ctre inundaii.
Administraia Naional Apele Romne i Administraia Bazinal de Ap Buzu- Ialomia,
beneficiari direci ai acestui proiect, se vor conforma astfel cerinelor Directivei 2007/60/CE
privind evaluarea i gestionarea riscurilor de inundaii i ale Legii apelor nr. 107/1996 cu
modificrile i completrile ulterioare, privind realizarea hrilor de hazard (inundabilitate) la
inundaii de pe cursurile de ap cuprinse n zonele de interes ale proiectului.
1.2. Obiectivele documentaiei Planului pentru Prevenirea, Protecia i

Diminuarea Efectelor Inundaiilor n districtul de bazin hidrografic
Buzu-Ialomia
Planul pentru Prevenirea, Protecia i Diminuarea Efectelor Inundaiilor n districtul de bazin
hidrografic Buzu-Ialomia s-a elaborat n baza prevederilor Hotrrii Guvernului nr. 1309/2005
privind aprobarea Planului de realizare a Planului Naional pentru Prevenirea, Protecia i
Diminuarea Efectelor Inundaiilor i a finanrii acestuia, modificat i completat prin Hotrrea
Guvernului nr. 652/2010. PPPDEI are la baz principiile cuprinse n Strategia Naional de
Management al Riscului la Inundaii pe termen lung i mediu, i rspunde prevederilor Directivei
2007/60/CE a Parlamentului European i a Consiliului privind evaluarea i gestionarea riscurilor
la inundaii. Planul pentru Prevenirea, Protecia i Diminuarea Efectelor Inundaiilor n bazinul
hidrografic Buzu, instrument absolut necesar pentru coordonarea la nivel naional i corelarea
la nivel bazinal a lucrrilor de investiii pentru prevenirea i combaterea inundaiilor, devine
astfel parte integrant a politicii naionale n domeniul gospodririi apelor. Rezultatele obinute n
cadrul acestui proiect vor fi ncorporate n schemele directoare de amenajare a bazinelor
hidrografice, devenind astfel posibil analizarea i realizarea unei politici moderne de dezvoltare
social i a unei politici de asigurri.
Obiectivul general al Planului pentru Prevenirea, Protecia i Diminuarea Efectelor Inundaiilor
l reprezint reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra populatiei,
prin implementarea masurilor preventive n cele mai vulnerabile zone pn n 2015.
Obiectivele specifice ale Planului pentru Prevenirea, Protecia i Diminuarea Efectelor
Inundaiilor:
Revizuirea Planurilor de aprare mpotriva inundaiilor, fenomenelor meteorologice
periculoase i accidentelor la construcii hidrotehnice din administrare, a celor locale
judeene i pe bazine hidrografice (funcie de aria i importana lucrrii), cu prezentare
inclusiv n format electronic (baze de date, GIS, imagini raster, procesare texte, tehnologii
web);
6
Stabilirea unui program pentru informarea i participarea publicului i participarea

publicului n procesul lurii de decizii;
Instruire n domeniul reducerii riscurilor
Alte obiective:
1)Realizarea analizei sistemului actual de protecie a populatiei i a bunurilor mpotriva

inundaiilor i a vulnerabilitailor sistemului pentru bazinele hidrografice Buzu;
2)Evaluarea inundabilittii actuale a teritoriilor bazinelor hidrografice BZIMC (cursurile rului
Buzu) la viituri cu debite, avnd probabilitatea de depaire de 10%, 5%, 1% si 0.1%, elaborarea
hrilor de inundabilitate corespunztoare;
3)Analiza critic a capacitatilor de transport a debitelor lichide i solide din albiile naturale i
amenajate pe cursurile de ap si a starii lor tehnice si funcionale;
4)Stabilirea unitar la nivel de bazine hidrografice a aciunilor, msurilor si soluiilor de reducere
a riscului la inundaii;
5) Finalizarea modelului digital al terenului pentru ntregul b.h. Buzu, mpreun cu principalele
categorii de folosine ale terenului, construcii i amenajri hidrotehnice, lucrri de art, etc);
6) Realizarea unei baze de daze pentru modelarea hidrodinamic i realizarea hrilor;
7) Efectuarea modelrii hidrodinamice;
8) Realizarea hrile de hazard la inundaii (inundabilitate);
9) Elaborarea Planurilor de Prevenire, Protecie i Diminuarea efectelor Inundaiilor
1.3.Date generale privind Bazinul Hidrografic Buzau Ialomia

Mostitea Clmui
1.3.1. Prezentare general Bazin Hidrografic Buzau Ialomia Mostitea Clmui

Bazinul hidrografic Buzu face parte din spaiul hidrografic Buzu-Ialomia.El se nvecineaz cu
bazinele : Olt, la NV; la SV i S cu bazinele Ialomia i Clmui, iar la N i E cu bazinele
Rm.Srat i Putna.
BUZAU este un ru transcarpatic care i are izvorul n amonte n Valea Buzului, n Munii
Carpai, cobornd prin aceti muni pn la confluena cu rul Siret in apropiere de Mxineni, n
Cmpia Romn. Bazinul hidrografic al rului Buzu reprezint bazinul unuia din afluenii cei
mai importani ai rului Siret, care-i aduce un aport de ap de circa 14 % din debit.. El este
localizat n partea de sud-est a Carpailor Orientali, drennd zona munilor Ciucaului, Siriu,
Podul Calului, Monteoru si Penteleu, apoi zona subcarpatic cu cele dou subdiviziuni i o zon
din nord-estul Cmpiei Romne.Bazinul rului are o forma alungit i asimetric, orientat n
partea superioar i mijlocie NV-SE si V-E, chiar cu o uoar ntoarcere n direcia SV-NE spre
zona de subsiden de la vrsarea n colectorul su, rul Siret. Asimetria este mai pronunat n
partea mijlocie i inferioar, unde majoritatea afluenilor vin din partea stng.
Suprafaa total a Bazinul Hidrografic Buzu este de 5.505 kmp, conform masuratorilor
cadastrale.
7
Conform modelrii i msurtorilor din teren, suprafaa totat a Bazinului Hidrografic Buzau este
de 5352.79kmp, suprafat care este luat n calcul i n cuprinsul acestei documentaii.
Figura 1.1.Hart pozitionare B.H.Buzu pe teritoriul Romaniei.
Figura 1.2.Harta Bazin Hidrografic BUZU
8
Suprafeele teritoriilor cuprinse de ntreg bazinul hidrografic al Rului Buzu i de subbazinele

din componena acestuia, ce reies n urma delimitrilor, sunt prezentate n tabelul de mai jos:
Tabel 1.1
DENUMIRE BAZIN DENUMIRE SUB-BAZIN SUPRAFAA (km)

HIDROGRAFIC HIDROGRAFIC
BAZIN Bsca (Bsca Mare) 275.61
HIDROGRAFIC AL Bsca Mica 237.99
RAULUI BUZAU Buzu 1 249.62
Slanic 253.50
Calnau 130.13
Sratel 96.95
Nehoiu 35.70
Bsca Chiojdului 149.07
Bsca fara Cale 44.18
Niscov 179.66
Alte sub bazine 2 700.38
TOTAL BH BUZAU 5 352.79
Din punct de vedere administrativ, bazinul hidrografic Buzu cuprinde teritoriu din sase judete :
Brasov (suprafata 207.40 km2), Covasna (suprafata 560.07 km2), Buzu (suprafata 3756.59 km2),
Braila (suprafata 603.24 km2), Prahova (suprafata 218.58 km2) si Vrancea ( suprataa 6.91kmp) i
sunt prezentate n tabelul de mai jos:
Tabel 1.2.
nr. judee suprafa(kmp) pondere(% din suprafata

crt. totala a bazinului
hidrografic Buzu)
1. Vrancea 6.91 0.12
2. Covasna 560.07 10.46
3. Buzu 3756.59 70.18
4. Brila 603.24 11.26
5. Braov 207.40 3.87
6. Prahova 218.58 4.08
Total 6 Judee 5.352.79 100
Ponderea cea mai mare o au judeele Buzu i Brila..
Prezentare general a bazinului hidrografic Ialomia:
9
Lungimea rului Ialomia de la izvor pana la varsarea n Dunre este de 400km, cu o suprafa de
bazin hidrografic de 10.430km2.
Morfologia bazinului hidrografic este caracterizat prin prezena unei mari varieti a formelor de
relief, ncepnd cu nlimea Bucegilor (Vrful Omului) i terminnd cu Cmpia Romn, unde,
n zona de vrsare n Dunre, altitudinea este de 8m. Raportat n procente, aceast varietate a
formelor de relief ocup din suprafa 15% zona de munte, 25% zona de deal, iar restul de 60%
zona de campie. Bazinul Ilomiei superioare are o form alungit pe direcia nord-sud, ncadrat pe
dreapta de masivul Leaota i pe stnga de masivul Bucegi. El este mrginit la est de culoarul
Prahovei i Valea Inferioar a Cerbului, la nord de bazinul Ghimbavului i platforma Branului, la
vest de vaile Grohoti-Poarta i Valea Brateiului, iar la sud de versanii munilor Lespezi i
Pduchiosul.
Rul Ialomia, izvornd din Colii Obriei, curge aproape dupa directia nord-sud. Pn la intrarea
n Cheile Ttarului, ca afluieni pe dreapta primeste pe Padina, Colii, iar pa stnga Lptici, Blana.
n acumularea Bolboci intr pe dreapta: Ttarul, Mircii, Bolboci (Furdales). n aval, Oboarele,
Dichiu, apte Izvoare, Scropoasa (pe stnga), Brtiei, Rteiului i Raciu (pe dreapta).
n zona nalta, scurgerea medie anual este de 700-800mm, predominnd scurgerea de primvar
(38-48%), cu viiturile caractreristice n luna mai. Particularitile reliefului impun o varietate
mare a distribuiilor precipitaiilor, evaporaiei i factorilor determinani ai scurgerii superficiale.
Reeua hidrografic este dispus divergent pe cursurile munilor. Ialomia primete ca afluieni
principali pe partea stng rurile: Cricov, Prahova i Srata.
BH Ialomia cuprinde suprafee din judeele Prahova, Ialomia, Dmbovia, Arge, Ilfov, Buzu,
Brila, Clrai, Braov.
Prezentare general a bazinului hidrografic Mostitea

Bazinul hidrografic Mostitea este situat n partea central i de vest a Romniei . Limitele
bazinului Mostistea sunt : la Nord - B.H. Ialomita, la Vest B.H. Arges.Suprafaa bazinului este
de 1758 kmp, iar lungime curs principal de 98 km. Panta medie pe toata lungimea cursului este
de 1 % cu un coeficient de sinuozitate de 1,3.
Principalii aflueni ai rului Mostitea sunt :

Luica 150 kmp
Belciugatele 96 kmp
Vnata 778 kmp
Argova 305 kmp.
Principalele lacuri naturale din B.H. Mostitea sunt :

Mostitea - 11,53 kmp + 4.61 kmp
Iezerul Mostitei (Dorobantu) - 27,48 kmp
Glui - 6,94 kmp
Bazinul hidrografic Mostitea aparine din punct de vedere teritorial judeului Clrai, iar pe mici
poriuni judeelor Ialomia i Ilfov i se invecineaza cu B.H. Ialomia la NE, la V cu B.H.
Dmbovia i Arge, iar la S cu Dunrea, unde i vars apele.
10
Prezentare general a bazinului hidrografic Clmui
Reprezentand un vechi traseu al Buzului, Clmuiul are un bazin hidrografic nu foarte

dezvoltat (1668 km2), acesta fiind reprezentat, de fapt, printr-o serie de cursuri laterale prsite.
Bazinul hidrografic Clmui are o suprafa de recepie de 1668km2 i o lungime de 152 de km,
reprezentnd 0,7% din teritoriul rii.Altitudinea variaz ntre 92 de m n amonte i 5m n
aval.Panta medie a bazinului este de 1%. O caracteristic a bazinului hidrgografic este, ca i n
cazul bazinului Mostitea, formarea sa numai n zona de cmpie.Bazinul are 4 aflueni
codificai.Densitatea hidrografic a bazinului Clmui este de 0,17km/kmp.
Bazinul hidrografic Clmui aparine din punct de vedere teritorial judeelor Brila i Buzu.
Fig. 1.3. Harta administrativ a districtului de bazin hidrografic Buzu-Ialomia
11
Fig. 1.4 Principalele cursuri de ap in districtul de bazin hidrografic Buzu-Ialomia
Descrierea general a acestui capitol vizeaza i: hidrografia, relieful, geologia, parametrii

climatici, resursele de ap, utilizarea terenului din cadrul bazinului hidrografic Ialomia.
1.3.2.Hidrografia Bazinului hidrografic BZIMC

Dispoziia n trepte i varietatea reliefului, condiiile climatice difereniate si complexitatea
litologiei i structurii geologice a regiunii se reflect ntr-o multitudine de aspecte pe care le
mbrac att regimul scurgerii de suprafat, cat i cel al apelor subterane.Principala arter
hidrografic ce strabate bazinul i care dirijeaz aproape ntregul regim hidrologic este Buzul.
Rul Buzau i are originea n munii Ciucaului de la altitudinea de circa 1800 m. De aici, rul se
ndreapt cu pante mari spre culoarul ntorsurii Buzului, unde are un curs lene i sinuos.
Dintre afluenii Buzaului, pn la patrunderea acestuia n culoar, amintim (vezi tabelul de mai
jos) :
Tabel 1.3.
Nr. Afluent S(km) L(km)
Ctr.
12
1. Strambul 27 11
2. Dalghiul 51 17
3. Acriul 22 10
4. Buzoel 54 16
O caracteristica a Bazinului hidrografic Buzu este faptul ca cei mai muli aflueni i primeste din
partea stng.Bazinul are 102 afueni codificai, rul Buzu fiind transcarpatic, avand izvoare pe
rama nordica a Carpailor de Curbura.Densitatea hidrografica a bazinului este de 0.31km/kmp.
La Sita Buzului se vars in Buzu, Ladautiul (S=98 km2, L=11 km), cu afluentul su Brcani.
De aici, in aval, valea Buzului, se ingusteaz, iar de la Crasna ncepe culoarul Buzului.
Afluenii din amonte de defileu sunt :
Tabel 1.4.
Nr. Afluent S(km) L(km)
Ctr.
1. Zabratau 54 12
2. Chichiraul 26 8
3. Crasna 25 9
4. Hartagul din Stmga 36 9
5. Siriul Mare 85 15
6. Casoaca Mare 57 16
Un afluent important al rului Buzu, rul Bsca (S=783 km2, L=76 km) are aproximativ aceleasi
dimensiuni ca i colectorul principal i care se naste din dou praie principale : Bsca Mare
(S=440 km2, L=61 km) si Bsca Mic (S=239 km2, L=45 km).
Aspectul vii Buzului se schimb profund la intrarea lui in zona subcarpatic. In aceasta regiune
transportul solid al raurilor atinge valori maxime, datorat si despaduririlor masive.
Dupa confluenta cu Basca, Buzul primeste cativa aflueni mai mici, cum ar fi Nehoiul (S=36
km2, L=14 km), Catiasul Plescari (S=20 km2, L=10 km) si Muscelul din dreapta si Ciptorasu si
Sibiciu (S=47 km2, L=11 km)
Dupa traversarea Culmii Ivanetului, Buzu intr in Depresiunea Carbunesti-Patarlagele, unde
primete din dreapta pe Basca Chiojdului (S=340 km2, L=42 km), curs de apa paralel si cu
obarsia in apropierea Siriului. Dintre afluenii lui amintim Bsca far Cale (S=44 km2, L=15 km),
Chiojdu (S=69 km2, L=12 km), Zeletinul (S=40 km2, L=19 km), Btrneasa (S=35 km2, L=13
km).
In aval incepe s se simt in regimul hidrochimic al afluentilor din stnga Buzului influena
salinitaii. Din aceast zona sosesc Rusavat, Balaneasa (S=190 km2, L=31 km), Saraelul (S=187
km2, L=32 km), Paclele (S=20 km2, L=6 km), cu vulcanii noroiosi si Slanicul, ultimul izvorand
de la altitudinea de 1160 m.
De la vrsarea Slanicului si Niscovului incepe desfasurarea marelui con de dejectie al Buzului,
care se desfasoara n evantai spre sud, zona de despletire in mai multe brate.
13
Aceasta tendint de prsire a cursului spre nord se observ pana la confluenta cu ultimul sau
afluent din dreapta, de fapt un curs prsit al sau, Buzoelul (S=110 km2, L=25 km), care se
gseste n lunca sa extern, pe tot sectorul inferior, Buzul fiind meandreat puternic.
Totodata, pe acest portiune el este insotit si de o serie de lacuri de tip liman fluviatil, cu bazine
hidrografice relativ mari, dar care nu au practic scurgere spre Buzu, dect n perioadele cu ape
mari. Mineralizarea lor este foarte ridicat, ca de exemplu : Balta Costeiu n care se vars prul
Costeiului (S=81 km2, L=9 km), lacul Jirlau cu afluentul Valea Mare sau Boului (S=420 km2,
L=53 km), lacul Srat Caineni, Balta Amar cu afluentul Boldu (S=210 km2, L=34 km).
Figura 1.5
Lacul Siriu este situat pe valea superioar a rului Buzu, n comuna Siriu.Are o suprafaa de
5km i o adncime medie de 45m.
Lacul Cndeti, lac de acumulare amplasat pe rul Buzu, la 19km amonte de oraul Buzu, n
zona comunei Cndeti, are o suprfaa de 0.74kmp i o adncime medie de 5m.Volumele totale
reinute sunt aprox.155milioane mp si respectiv 3.7milioane mp.
Aceste acumulari au ca folosine principale: alimentarea populaiei cu ap, producerea de energie
electric, irigaii, atenuare viituri.
Apele subterane. Varietatea litologic, tectonic si structural, specific celor trei mari unitati de
relief, influeneaza n mod direct distribuia i caracterul apelor subterane. Cele mai bogate
rezerve de ape subterane n zona montan se ntlnesc n depozitele deluvio-coluviale, cantonate
sub form de lentile. Prezena lor este pus n evident prin izvoare numeroase, cu debite suficient
de mari. Sunt cunoscute i cteva structuri hidrogeologice cu ape minerale, care au un continut
ridicat de hidrogen sulfurat, cum sunt cele de la Siriu, Lopatari, Nehoiu si Fisici.
Delimitarea administrativa. A.B.A. Apelor Ialomia-Buzu, cu sediul in Municipiul Buzu este o
unitate teritoriala a Administratiei Naionale Apele Romne, ca operator unic la nivel de bazin
hidrografic, in exercitarea funciilor sale de serviciu public n domeniul gospodririi i
valorificrii resurselor de ap de suprafa i subterane. Are in administrare 5424 km cursuri de
ap codificate, aflate in bazinele hidrografice ale rurilor Ialomita, Buzu, Calmatui, Motitea si
14
fluviul Dunarea pe o suprafata de aprox. 22289 km2, reprezentand 9.4 % din teritoriul teritoriul
tarii.
Bazinul hidrografic Ialomia are 142 aflueni codificai. Densitatea hidrografic a bazinului
Ialomia este de 0,30 km/kmp.
Afluentii in sectorul superior, montan si subcarpatic, se nira destul de simetric n lungul
Ialomitei. Dupa Brateiul, Ialomita mai primeste din dreapta pe Rateiul, Raciul, Tata, Ialomiciara I
(S=95 km2 si L=24 km) si Vulcana (S=1405 km2 si L=19 km), iar din stanga pe Ialomicioara II
(S=76 km2 si L=10 km), Rusetul si Bizdidelul (S=92 km2 si L=26 km).
Afluentii cei mai importanti, Ialomita ii primeste in sectorul piemontan, mai ales din stanga.
Majoritatea lor provin dinspre regiunile subcarpatice, aducand ape puternic clorurate si sulfatate,
cum sunt cele doua Slanicuri (primul cu S=41 km2 si L=16 km; al doilea S=79 km2 si L=22 km),
Pascovul (S=75 km2 si L=27 km), Crivatul (S=85 km2 si L=32 km) si Cricovul Dulce (S=611
km2 si L=71.7 km) cu Provita (S=218 km2 si L=49 km).
In aval de Cricovul Dulce, in Ialomita se varsa din dreapta emisarii unor limane fluviatile instalate
in zona de divagare, cum ar fi lacul Snagov, lacul Caldarusani. Ele sunt alimentate si cu apele
Ialomitei dinspre sistemul de aductiune Bilciuresti. Snagovul are un bazin de receptie de 203 km2
si o lungime de 46 2 km, iar in lacul Caldarusani se varsa Vlasia (S=82 km2 si L=32 km) si
Cociovalistea S=196 km2 si L=40 km).
Raul Prahova (S=3735 km2 si L=169 km) este cel mai important afluent al Ialomitei, mai mare ca
dimensiuni chiar decat recipientul sau, in amonte de confluenta. Prahova se naste in culoarul
folosit din timpuri stravechi ca legatura intre Transilvania si Muntenia, dintre Masivul Bucegi si
Garbova - in Pasul Predealului. Din directia ambilor versanti primeste afluenti cu izvoare situate
la altitudini mult mai mari, care-i imprima o scurgere apropiata de regimul carpatic alpin. In zona
muntoasa are o forma dendritica, destul de simetrica, primind din stanga pe Azuga (S=88 km2 si
L=19 km), Limbaselul, Zamora, Valea Rea, iar din dreapta, dinspre Bucegi, pe Valea Cerbului,
Pelesul si Izvorul.
Raul intra in sectorul subcarpatic in amonte Posada. Din zona subcarpatica transporta o mare
cantitate de aluviuni tarate, cu dimensiuni mari de ordinul galetilor si bolovanilor.
In sectorul sau subcarpatic, Prahova primeste cativa afluenti mici ca Talea, Campea si Doftana
(S=406 km2 si L=44 km), ultimul avandu-si obarsia in inima Muntilor Ciucasului la 1450 m
altitudine. In zona conului de dejectie al Ploiestilor, Prahova nu primeste afluenti de seama, in
schimb la limita sud-estica conflueaza cu afluentul sau cel mai important : Teleajenul (S=1486
km2 si L=100.8 km). Sosit chiar de sub poalele nordice ale Ciucasului, de la altitudinea de 1600
m, Teleajenul primeste din dreapta pe Stanelul, Bobul, Carpenul, Valea Mare, Crasna (S=52 km2
si L=21 km), Stalpu, Bughea, varbilaul (S=212 km2 si L=37 km) cu Bertea si Slanicul, in bazinul
caruia se afla renumitele bai sarate si lacuri de la Slanic. Tot din zona diapirica, isi ia originea si
Mislea sau Telega (S=189 km2 si L=27 km).
Din stanga primeste pe Gropsoarele (S=13 km2 si L=7 km), Telejenelul (S=74km2 si L=22 km),
Drajna(S=106 km2 si L=25 km), Gura Vitioarei (S=15 km2 si L=9 km) si Iazul Morilor Teleajen
(S=985 km2 si L=92 km).
15
In fine, tot din dreapta se varsa in Teleajen Dambul, parau parazitar al conului de dejectie al
Prahovei (S=189 km2 si L=42 km), care curge prin nordul Citadelei aurului negru orasul
Ploiesti.
In aval, Prahova primeste din stanga inca doua sisteme: Vitmanul dinspre conul de dejectie al
Teleajenului (S=81 km2 si L=24 km) si Cricovul Sarat (S=660 km2 si L=82 km), care patrunde
cu izvoarele sale in depresiunea subcarpatica a Sangerului. Izvoraste din masivul Fantanei, de la
640 m altutidine, din imediata apropiere a cursului Buzau.
Cricovul Sarat primeste ca afluenti in zona de izvoare pe Laposul sau Pietroasa, Salcia (S=28 km2
si L=10 km) si Chiojdeanca (S=33 km2 si L=11 km), dupa care urmeaza Matita, cu afluentii sai
Lopatna si Saratelu. Dupa traversarea Portii Istritei, Cricovul Sarat mai are un singur afluent mic
din dreapta, Varbila (S=16 km2 si L=8 km), dupa care adaptandu-se la linia generala a conului de
dejectie al Teleajenului se indreapta direct spre Prahova, in care se varsa in dreptul comunei
Adancata.
Sarata (S=1388 km2 si L=75 km) s-a organizat in hiatusul fluviatil sudic creat de masivul Istritei,
spre zona de campie, in conditiile subsidentei din fata curburii carpatice.
Absenta cursurilor transversale dinspre Carpati, cu directia de scurgere sudica, a dus la lipsa unor
formatiuni piemontane mai extinse. Prin urmare, sistemul Saratei format in Campia de divagare
Mizil-Stilpu are pante mici atat ale reliefului cat si a cursului, el drenand apele freatice aproape
stagnante si apropiate de suprafata terenului.
Sarata izvoraste din partea estica a Istritei, de la altitudinea de circa 380 m, in apropierea
localitatii Sarata-Monteoru. Primii sai afluenti, Pietroasa (S=71 km2 si L=17 km) si Naianca
(S=85 km2 si L=25 km) sosesc din dreapta, iar din stanga Glavesul (S=79 km2 si L=9 km).
Afluentul cel mai mare, cu dimensiuni mai mari decat raul principal, Ghighiul (S=573 km2 si
L=44 km), care porneste tot din Istrita si curge in directia sudica pana la confluenta cu Balana,
afluent din dreapta (S=190 km2 si L=34 km). Pe parcurs mai primeste apele paraului Tohaneanca
(S=64 km2 si L=16 km).
In aval, Ialomia este insotita pe partea stng de o serie de cursuri care se termina n limane
fluviatile anastomozate, fra scurgere spre Ialomita. Drept consecinta, se remarca o usoara
scadere a debitului Ialomitei pe sectorul inferior.
Lacuri. Limanurile fluviatile din nordul Ialomitei au suprafete bazinale uneori insemnate, cum
sunt Saratuica, Fundata, Schiauca, Amara si Strachina, cu folosinta piscicola.
Lacurile de acumulare aflate in bazinul hidrografic Ialomita sunt : Bolboci, Pucioasa si Dridu pe
raul Ialomita, Maneciu pe raul Teleajen si Paltinu pe raul Doftana. Rul
Mostitea are o lungime de 98 km i o suprafa a bazinului hidrografic de 1.758 km. Altitudinea
medie a bazinului hidrografic este de 60 m, altitudine maxima de 61 m, iar cea minima de 13 m la
vrsare n acumularea Iezer.
Mostistea izvorte din apropierea comunei Moara Srac, de lng lacul Cldruani (alt. 90m).
Chiar n zona de izvoare, n aval de Gagu, se gasesc primele iazuri-Balta Motenia, urmat apoi de
ochiurile de ap de la Surlari, Mineasca, Lilieci (S=43ha), Hagiesti, Plumbuita (50 ha),
Brtaani, Pirlita (35 ha), Codreni (56 ha), Cocorilor (125 ha), Silitea (62 ha) i Frsinetul (62
ha).
16
Sistemul Mostitea este dezvoltat mai puternic n partea estic, stnga cursului, care din cauza
prielor ntortocheate prin captari regresive de crovuri este numit si Cmpia furciturilor.
Pe majoritatea afluenilor, tot de tip mostite, furcituri ca i pe cursul principal, apar i lacuri
de vale, de tasare.
Astfel, din stnga, primul afluent este V. Livezilor (S=37 km2; L=7 km), cu un mic lac, urmat
apoi de Valea Colceagului (S=211 km2; L=33 km), pe care se afla lacul Dragoiestilor (31 ha) ;
din dreapta mentionam Belciugatele (S=96 km2; L=21 km2) i lacul cu acelasi nume (94 ha) i
pe Corata, a carui suprafa bazinal este acoperit mai mult de jumatate cu crovuri.
Aceeasi situaie se remarc i n cazul afluentului din stnga, Vanata sau Cioranii (S=498 km2;
L=37 km), care, de altfel, are i dimensiunile cele mai mari din acest bazin. In lungul su se
gsete lacul Sulimanu (S=27ha). Ultimul afluent al Mostitei, Argova (S=305 km2; L=23 km) se
vars dinspre NE n Iezerul Mostitei.
Lacurile, aceste adevrate oaze ale Brganului, sunt folosite pentru irigaii, adaparea vitelor.
Puurile de pe malul lacurilor asigur alimentarea cu apa potabil a populaiei.
Rul Mostitea are o serie de lacuri de acumulare permanente care nsumeaz o suprafa
maxim de cca 5.259 ha i un volum de ap de 372 mil.m.
Lacurile de acumulare din bazinul hidrografic Mostitea sunt: Mariua, Fundulea, Gurbneti,
Frsinet i Iezer.
Rul Clmui (S=1668 km2, L=152km) i are originea la sud de oraul Buzu, n apropierea
Balii Plopului, unde s-a produs de fapt difluena i apoi desprirea definitiva dintre Clmui i
Buzau. Toti afluenii se vars n Clmuiul principal din stnga , dinspre Buzu, indicnd
diferitele etape de legatur ntre cele doua sisteme. Cei mai vechi dintre ei sunt Rusavatul (S=81
km2, L=16 km) i Negreasca (S=73 km2, L=20 km), care se alinieaz paralel cu Clmuiul pe
conul de dejecie al Buzului. Cursurile lor au fost prsite n prima etapa, n zona aluvionarii
maxime; n prezent ele dreneaza unele cantitti mai mici de ape freatice dinspre Buzu spre
Clmui, dupa cum reiese din hidroizohipsele regiunii.
n partea inferioar a vaii largi a Clmuiului, se mai ntlnesc i alte cursuri prsite, dar de
data aceasta abandonate de ru datorit aluvionarii n timpul revarsrilor, ca : Strmbul (S=143
km2, L=55 km) sau Batogul (S=95 km2, L=24 km). Ultimele legturi au fost pstrate de
Buzoelul, care este singurul curs perpendicular pe Clmui, venind direct dinspre satele Horia i
Surdila Giseanca, zona de conexiune a luncii Buzului cu valea Buzoelului. Pe acest sector,
Clmuiul are inca tendinta de abatere spre nord, atacnd mai ales malurile din stanga.
Apele subterane. Sunt n strns legtur cu depozitele litologice n care sunt cantonate, cu sursele
de alimentare i cu condiiile climatice ale teritoriului. Apele freatice se gasesc cantonate n
aluviunile fluviaile din lunca Clmuiului cu adncimea variind ntre 0 n luncile joase pn la
peste 20 m pe cmpiile acoperite cu nisipuri.
17
Fig 1.6 .Harta hidrografie districtul de bazin hidrografic Buzu-Ialomia
1.3.3.Relieful Bazinului Hidrografic Buzu, Ialomia, Mostitea i Clmui

Suprafaa bazinului hidrografic Buzu se desfasoara pe trei mari trepte de relief: munti, dealuri si
cmpie, ce coboar din vrfurile nalte ale Penteleului pn in Brgan. Fiecare din aceste trepte
sunt, la randul lor, foarte variate n privina formelor, determinand diferenierea mai multor
subuniti.Varietatea formelor de relief i a alctuirii geologice a imprimat si diversitatea
celorlalte elemente ale cadrului natural, influennd, n acelai timp, i unele aspecte privind
populatia si economia bazinului.
Cele trei forme de relief pot fi socotite n acelasi timp i zone, ncepand de la nord spre sud, una
in continuarea celeilalte. Intre zona subcarpatic i cea de cmpie se individualizeaz i o fie de
tranziie, format din glacisuri si piemonturi.
Zona de munte face parte din marea unitate a Carpailor de Curbur i cuprinde dou subuniti
pricipale : Munii Buzului i Munii Vrancei.
Munii Buzului sunt compusi din cinci masive: Penteleul, Podu Calului, Siriul, Monteorul si
Ivanetul.
Masivul Penteleu reprezint unitatea principal a Munilor Buzu, fiind constituit dintr-o crest
central care ncepe cu Piciorul Caprei (1520 m) i continu cu vrfurile Penteleu (1772 m),
18
Crucea Feei (1578 m) i Ciulianos (1602 m). De o parte i alta a acestui aliniament de varfuri se
ntind plaiuri la altitudini ce ajung pan la 1400 m, dar coboar adesea i la 1200 m.
Masivul Podu Calului se desfasoar ntre Basca Mare i Buzu. Are nalimi mai reduse in
comparaie cu Penteleul sau Siriul. Atinge 1440 m n vrful Podu Calului. Este puternic mprit
de vi, ncat apare sub form a dou sau trei masive unite prin ei largi.
Masivul Siriu, cuprins intre Buzu, Crasna si Siriu, si trage numele de la rul care-l nconjoar la
sud si sud-vest. Privit din orice parti, apare ca un masiv bine individualizat, inconjurat de zone
mai joase. Depaseste 1600 m in creasta Malaiei (1663 m) i varful Siriu (1659 m).
Culmile coboar n trepte desfasurate la cteva nivele. Unele dintre acestea sunt foarte netede si pe
alocuri au caracter de suprafee structurale. Pe platourile din vestul Malaiei se gasesc pajiti
alpine, ochiuri de ap i sfagnete.
Masivul Monteoru se desfasoar n sudul Siriului. Este format dintr-o creasta principal
semicircular, ce se menine la peste 1000 m, nregistrand valori maxime n vrfurile Rastoaca
(1294 m), Monteoru (1345 m) i Catiasu( 1014 m).
Culmea Ivanetului se afl situat la sud de Valea Basca Roziliei, fiind orientat aproape est-vest i
n legatur directa cu subcarpaii
Figura 1.7
Zona subcarpatic, denumita i Subcarpaii Buzului, reprezentand o mbinare de culmi

deluroase cu depresiuni, bazinete si nseunari. Altitudinile culmilor sunt cuprinse intre 400-800 m.
19
Delimitarea dintre zona muntoas i cea subcarpatic se face printr-o denivelate ce circa 200 m,
bine marcat ntre Sibiciu i Lopatari. Putem mpri subcarpaii n patru grupe: grupa central,
grupa sudic, grupa estic si cea vestic.
Grupa central (Dealurile Botanului) este cuprins ntre vile Buzau i Slanic, avnd un contur
sub form de inim. Altitudinile maxime sunt n dealul Blidisel (821 m), vrful Pitigoiul (806 m),
vrful Bocu (824 m). Structura geologic, compozitia petrografic, precum i directia de
dezvoltare a vailor au dus la fragmentarea i divizarea acestei grupe intr-o serie de subunitai :
dealul Muscelului, dealul Dalma, delaul Bocului, Culoarul depresionar Ratesti-Scortoasa-Vintila
Voda, si dealul Paclelor.
Grupa sudic (Istrita-Ciolanu) are caractere locale specifice i anume contact brusc cu campia,
masivitate, altitudini mari, forme de relief impuse net de structura si petrografie, zone
depresionare tipic subcarpatice, subdivizandu-se in trei unitati : dealul Istrita, dealul Ciolanu si
depresiunea Niscovului.
Grupa estic (Dealurile Calnaului), situata la rasrit de valea Slnicului, este drenat central de
prul Calnaului. Este delimitat de vile Slanic i Ramnic. Grupa se poate divide n dou unitai :
dealurile Bisocii si unitatea sud-estic.
Grupa vestic (dealurile Priporului) este constituit dintr-o serie de dealuri relativ nalte i
nseuari largi, foarte diferite sub aspectul structurii i compoziiei geologice. Aceasta grup se
subdivide n trei subunitati : dealul Cornetel, dealul Proporul si Culmea Salcia.
In zona subcarpatic este compus din mai multe depresiuni i ngustari : Depresiunea
Patarlagele, depresiunea Cislau, Ingustarea de la Ciuta si Depresiunea Parscov.
Zona de cmpie are altitudini de 40-100 m i se subdivide n patru unitati principale : Cmpia
Gherghitei, care are contact tectonic cu subcarpaii; Cmpia Barganului de mijloc ocup n
mare interfluviul dintre Calmatui i Ialomita-are nclinare ctre sud-est; Cmpia Buzu-Calmatui
are aspectul unei lunci comune ce se dezvolt ntre dou ruri - ncepe printr-un larg con de
dejectie, pe sub care o parte din apele Buzului, dar mai ales ale Niscovului se preling catre
Calmatui; Cmpia Rmnicului, desi situat la marginea subcarpatilor, reprezint o zon mai
putin afectat de subsidenta.In partea de rasarit campia este delimitat de lunca Buzaului i i sunt
specifice o serie de lacuri de tipul limanelor fluviatile. In zona de campie, formatiunile cuaternare
permeabile favorizeaz inmagazinarea unor importante cantitati de ap. Alimentarea stratelor
acvifere de adancime se face din marginea extern a subcarpailor, unde apele sunt cantonate la
50-200 m. La contactul cu dealurile, unde predomin peitrisurile, se formeaza 1=-2 straturi
acvifere cu grosimi mari si debite mari (5-10 l/s), in timp ce n exterior, unde depozitele devin mai
fine, se gasesc straturi acvifere mai subtiri si cu debite mai mici (sub 1 l/s).
Zona dealurilor subcarpatice Prezenta masivelor de sare, a argilelor srate i a gipsurilor
influeneaza chimismul apelor subterane, dndu-le un grad ridicat de mineralizare. Astfel, se
explic prezenta numeroaselor izvoare cloro-sodice, dintre care mai cunoscute sunt cele de la
Meledic, Gavanele si din vaile Muratoarea, Scorosesti, etc.
Suprafaa spaiului hidrografic Ialomia se desfoar pe trei mari trepte de relief: muni,
dealuri i cmpie. Varietatea formelor de relief i a alctuirii geologice a imprimat i diversitatea
celorlalte elemente ale cadrului natural. Cele trei forme de relief pot fi socotite n acelai timp i
zone, ncepnd de la nord spre sud, una n continuarea celeilalte.
20
Astfel, zona muntoas, care ocup partea nordic a BH Ialomia, este reprezentat de masive
muntoase i culmi aparinnd Carpailor Meridionali (masivele Leaota i Bucegi ntre 2000-2500
m) i Carpailor de Curbur (munii de la est de rul Prahova, munii Baiului, Ciucaului, Siriului,
Podu Calului, Penteleu i cei ai Vrancei ntre 1600-2000 m).
Zona subcarpatic este reprezentat de:
Subcarpaii Ialomiei ntre Dmbovia i Cricovul Dulce,
Subcarpaii Prahovei, ntre Cricovul Dulce i Vrbilu-Mislea,
Subcarpaii Teleajenului, de o parte i de alta a vii Teleajenului,
Subcarpaii Cricovului Srat, n partea superioar i mijlocie a bazinului Cricovului
Srat,
Subcarpaii Buzului, la est de Drajna-Cricovul Srat.
Culmile acestora au altitudini mari (800-1000 m) la contactul cu zona muntoas, coboar spre
200-300 m la contactul cu zona de cmpie (n partea sudic), dar fac i treceri mai brute, cum
este cazul Dealului mare - Istria (care de la 750 m coboar n Cmpia Buzului la 100-200 m).
Zona de cmpie se situeaz n sud, ocupnd aproape 40 % din teritoriu, fiind reprezentat de
uniti de relief coborte (sub 100 m): Cmpia Trgovitei, Cmpia Ploietilor, Cmpia
Gherghiei, Cmpia Buzului i Rmnicului.
Aceste uniti fac legtura ntre Subcarpaii din nord i Marea Cmpie a Brganului din sud i
sud-est (cmpie divizat la rndul ei n Brganul Sudic, Central i Nordic). Dac la contactul cu
subcarpaii au altitudini de 100-150 m, spre fluviul Dunrea au valori mici (sub 40 m), ajungnd
pn la 10 m n cmpia joas a Siretului.
Microregiunea Valea Mostitei este situat n Cmpia Brganul Mostitei (sau Brganul
Sudic), ce face parte din partea sudic a Cmpiei Romne. Relieful caracteristic este compus din
Cmpia Mostitei, Cmpia Lehliului i lunca Mostitei (Cmpul Argovei), singurele neregulariti
reprezentndu-le vile terasate, asa numite clovuri, precum i movilele.
Localitaile de zona se pot clasifica n: aezri situate n microdepresiuni (Sruleti, Gurbneti,
Frsinet), aezri n trepte, amplasate pe terasele unor ruri sau lacuri (Valea Argovei, Ileana,
Lehliu Sat), aezri de ses, amplasate n cmpie deschis (Lehliu Gara).
Din punct de vedere genetic, relieful Cmpiei Romne este rezultanta direct a aciunilor
fluviolacustre.
In ansamblu, relieful Cmpiei Romne se ncadreaz n categoria marilor sesuri continentale ale
Europei, de tipul Cmpiilor de loess, cu forme netede uor ondulate i nclinate, cu energie redus
i altitudini care foarte putin depaesc 200 m.
Brganul de Sud prezint o ntindere neted acoperit cu un strat gros de loess (roca sedimentar
de origine eolian, alcatuit dintr-un praf fin, de culoare galben - brun, prin care apa ptrunde
relativ usor), efect al evoluiei sale geologice ndelungate ca bazin de sedimentare. Relieful are
aspect plan rareori existnd zone mai nalte.
Aspectul actual al reliefului este doar o etap n evoluia sa, relieful transformndu-se nencetat
sub actiunea agenilor interni i externi. Procesele geomorfologice actuale intereseaz n primul
rnd modul de folosire a reliefului, avnd n vedere tendinele de degradare n anumite areale.
Intensitatea acestor procese este n general slab i chiar foarte slab din cauza reliefului plat i cu
altitudine foarte joas.
21
Relieful BH Mostitea Predomina Cmpia. Cmpia Brilei se dezvolt nspre rul Buzu la nord
i rul Clmui la sud, pn la Lunca Dunrii spre est. Spre vest, Cmpia Brilei prezint cote n
jur de 50 m, iar spre est acestea scad la 15-20m. Local, apar uoare nclinri de la nord la sud.
Terasa Brilei se extinde la est de Valea Ianca, caracterizat, n general, de un relief neted,
accidentat de dune numai n partea nordic. Valea Ianca se prezint c o zon depresionar
orientat S-N. Limea ei crete de la 700m ct are n sud pn la 3km n nord i are un uor
caracter disimetric, malul drept prezentndu-se mai abrupt. Fundul ei este acoperit cu aluviuni
fluviatice, deoarece Valea Iencii reprezint un fost bra al Dunrii.
1.3.4. Geologia Bazinului Hidrografic Buzu, Ialomia, Mostitea i Clmui

Din punct de vedere geologic, zona montan este constituit din asa-zisul flis, reprezentat
printr-o alternan de gresii, marne, argile, sisturi i mai rare conglomerate, toate strans cutate,
formnd uneori cute-solzi, aliniate pe direcia nord-est-sud-vest. Vrsta rocilor este n principal,
paoleogen.
n treapt subcarpatic domin marnele, argilele, nisipurile, pietrisurile, calcarele si gresiile,
depuse cu precdere n miocen i pliocen i ondulate larg. Cmpia s-a format numai n cuaternar
i este alcatuit din pietriuri i loessuri.
Zona drenat de bazinul superior al Buzului corespunde din punct de vedere geologic zonei
cristalino-mozozoice i zonei fliului cretacic i paleogen.
n cretacic i paleogen s-au format pnzele groase de fli, avnd urmatoarea stratigrafie : seria
curbicortical (albiona), seria gresiei de Sita-Tataru (vraconiana), stratele de Teliu (vraconian-
cenomaniana), seria gresiei fine cu inocerami ( turonianul superior)
22
Fig.1.8.
Seria curbicortical (albiona) este alcatuit din gresii fine, micacee, cenuii, calcaroase,
curbicorticale n alternan cu argile i marne cenuii (apar n valea Zabrataului la Crasna, pe
valea Seria curbicortical (albiona) este alcatuit din gresii fine, micacee, cenuii, calcaroase,
curbicorticale n alternan cu argile i marne cenuii (apar n valea Zabrataului la Crasna, pe
valea Siriului Mic, etc), care la partea superioar are o brecie conglomeratic groas de 600 m
care contine forme de nocerami i Nechibolites-atest vrsta albian.Seria gresiei de Siata-Ttaru
urmeaz n continuitate de sedimente i este constituit dintr-o gresie grosier cenusie-micacee,
de diferite grosimi care alterneaz cu marne cenusii. Apare in nord-vestul seriei curbicorticale i
are o latime de 10 km in zona Tablei Butii, Tataru Mare si Mic, Fata Crasnei, dealul Chitei pana
n dealul Sasului.
Stratele de Teliu apar n vestul ntorsurii Buzului i are ntre marnele cenuii i gresie, o marma
roie cu Nechibolites d`Orb, care-i atest vrsta.
Gresiile fin micacee cu intercalaii de marno-argile rosii i gresii curbicorticale relativ mari cu
foite de muscovit i urme de inocerami apar la ntorsura Buzului i n valea Buzului pe Plaiul
Fetei.
Cretacicul inferior este reprezentat prin sisturi negre ce ncep din Siriu, taie apa Buzaului la
Crasna i se ndreapt spre nord. Au fost denumite i strate de Andia de S. Athanasiu. Peste
iturile negre se aeaz marne intercalate cu tufuri vulcanice i gresii cu felspat rosu care apar in
apropierea Chiojdului i n Podu Calului.Bazinul mijlociu al vii Buzului taie zona subcarpatic
23
i zona cutelor formate din faciesul loligocen ce cuprinde o succesiune de depozite bituminoase
alcatuite din sisturi disodilice n care se intercaleaz menilite, marne argiloase i strate subiri de
gresie de Kliwa. Zona a fost puternic cutat n regiunea de contact cu muntele i mai puin n
partea extern la contactul cu Cmpia Ramn. La partea superioar a fascicolului oligocen se
remarc o serie de depozite de pietriuri, argile i nisipuri levantine n zona de cmpie apar
depozite de pietriuri grosiere roii acoperite de groase depozite de loess (30-40 m), avnd
intercalate fsii de marne i nisipuri groase de 2-6 m, toate de vrsta levantin-cuaternar.
Pe teritoriul B.H.Ialomia i Mostitea apar formaiuni aparinnd att Paleozoicului, ct i
Mezozoicului i Neozoicului.
n zona de munte apar:
1. roci silicioase (isturi cristaline, gresii silicioase, conglomerate);
2. roci carbonatice (calcare, gresii calcaroase, marnocalcare, dolomite);
3. roci organogene (calcare recifale, depozite bituminoase).
n zona subcarpatic se gsesc roci silicioase i carbonatice (gresii silicioase i carbonatice), tufite
i roci organogene (isturi argiloase bituminoase, crbuni, calcare organogene).
n zonele de cmpie apar, n general, roci arenitice i pelitice (bolovniuri, pietriuri, nisipuri,
marne, argile i mluri). Vrsta depozitelor ce afloreaz la zi n teritoriu este cuprins ntre
Paleozoic i Neozoic. Astfel, n zona isturilor cristaline apar formaiuni de vrst Cambrian-
Eocen-Oligocen, n zona de fli depozitele avnd vrste cuprinse ntre Jurasic superior - Paleogen.
Molasa subcarpatic este de vrst Mio-Pliocen, iar n cmpie formaiunile sunt, n general, de
vrst cuaternar (Pleistocen inferior - Holocen). Principalele uniti geologice caracteristice
spaiului hidrografic Ialomia sunt prezentate in figura de mai jos: urmeaza a primi harta.
Pe teritoriul Bazinului hidrografic Clmui apar formaiuni aparinnd att Paleozoicului,

ct i Mezozoicului i Neozoicului.
Terenul de fundare din zona studiat este reprezentat de depozite loessoide (loessuri argiloase,
loessuri prfoase, prafuri argiloase loessoide, prafuri nisipoase loessoide) i nisipuri de dune,
avnd vrsta Holocen Inferior. Forajele au interceptat un strat de loessuri galbene macroporice,
cu umiditate redus i grosimi de 5-10 m, urmate n adncime de nisipuri i nisipuri prfoase
de origine eolian, avnd grosimi de 10-15 m. Nivelul hidrostatic este situat la adncimi de 4-8
metri de la teren. Terenurile interceptate de forajele executate n zon, prezint compresibilitate
mare sau foarte mare, caracteristici nefavorabile ale rezistenei la forfecare.
1.3.5 .Parametrii climatici ai districtului de bazin hidrografic Buzu-Ialomia

PRECIPITAII MEDII MULTIANUALE
Precipitaiile sunt fenomene ce se poduc in cantiti diferite i in mod discontinuu n timp i

spaiu.
Regimul precipiiilor, sub aspectul cantitatilor anuale, variaz ntre 800-1200 mm n zona
montan, 600-800 mm n cea de dealuri i 400-500 mm n cmpie. Semestrul cel mai ploios este
aprilie-septembrie, iar n cel rece cantitatea de precipitaii cazut este mai redus, deoarece
24
circulaia general atmosferic este sub regimul anticiclonal. Spatial, regimul precipitaiilor
prezint o serie de particularitati legate de circulatia general a maselor de aer i de cadrul natural.
Astfel, precipitatiile anuale i lunare scad de la nord la sud, ca urmare a descrcrii maselor de aer
umed oceanic pe direcia amintit i totodat a scderii altitudinilor reliefului, culmile orientate
transversal fat de directia principal a maselor de aer, cum ar fi dealul Ciolanu, sau cele care au
n nordul lor o zona depresionar (culmile Posobesti, Hotilor, Botanu), primesc o cantitate mai
mare de precipitaii, din cauza adversiei termice; golful Buzului nregistreaza o cantitate mai
mare de precipitaii, ca urmare a ncrcrii atmosferei cu particule solide provenite din zona
industrial sau cu praf loessoidal.
TEMPERATURA MEDIE MULTIANUAL
Repartiia i regimul temperaturii aerului poart amprenta influenei poziiei geografice i a

reliefului. Se remarc o cretere constant a valorilor temperaturii medii anuale pe directia nord-
sud, de la regiunile nalte ctre cele cu altitudini mai sczute. n regiunea montan i de deal se
pot sesiza i diferenieri climatice ntre zonele joase depresionare i culmi nalte.
Mersul izotermelor evideniaza intranduri de la sud la nord n cadrul depresiunilor mari i a
culoarelor de vale i curbari inverse pe culmi. Cauza este legat de deschiderea larg catre sud a
principalelor artere hidrogrfice, care usureaz ptrunderea maselor de aere mai cald din cmpie.
Totusi, temperaturile medii anuale mai ridicate sunt specifice numai depresiunilor i bazinetelor
subcarpatice amplasate pe vai largi, cum ar fi Patarlagele, Parscov, Cozieni.
Depresiunile i bazinetele dezvoltate n zona montan i pe reeaua hidrografic secundar din
subcarpai nregistreaz temperaturi medii anuale mai scazute faa de zonele interfluviale, ca
urmare a inversiunilor de temperatur deosebit de frecvente. Regiunile de cmpie i de deal
nregistreaz timp de 9-10 linii pe an valori de peste 00C, n timp ce in zona montan numai opt
luni depasesc aceast valoare.
Regimul ngheului i dezgheului apare din momentul n care temperaturile scad sub zero grade.
Data medie a apariiei primei zile de inghet este, in regiunea montan, 1 octombrie, n subcarpati
20 octombrie, iar la cmpie n prima decad a lunii noiembrie.
Unda de propagare a ngheului se transmite de la nord la sud, ca urmare att a treptelor de relief,
ct i a direciei de deplasare a maselor de aer nordic.
Acestea patrund prin trectorile carpatice i prin culoarul de vale al Buzului, influennd mersul
vremii n perioada de invazie a lor.
Regimul termic i de nghe al rurilor urmeaz, n general, desfsurarea temperaturii aerului.
Temperaturile medii multianuale ale aerului, nregistrate pe rul Buzu, variaz intrre 2 (la
izvoare) si 11 0C (pe cursul inferior), fiind pregnant influenate de altitudine i de particularitile
perimetrului udat.
n ceea ce priveste fenomenele de nghet, data cea mai timpurie de apariie a lor se nregistreaz
n prima decad a lunii noiembrie, iar cea mai tarzie n ultima decad a lunii martie.
Se nregistreaz o gam diversificat de fenomene de gheata, cele mai periculoase fiind podurile
de gheaa i zpoarele. Cele mai critice sectoare, unde se pot produce zapoare puternice, sunt att
pe cursul superior, n aval de Sita Buzului (Zabratau-Crasna-Gura Siriului), ct i pe cursul
inferior (n special n zona localitaii Grdistea). Durata medie a podului de gheata este de 25-60
25
zile. Durata maxim de mentinere a ghetei la mal i a sloiurilor este de 20-50 zile. n medie
numarul de zile n care s-au nregistrat astfel de fenomene pe rurile din bazin este de 10-15, iar
durata cea mai mica de 1-2 zile.
Prin aezarea n partea central-sud-estic a rii, B.H.Mostitea are un climat temperat-
continental, cu diferenieri ntre partea nord-vestic (temperaturi mai sczute i precipitaii mai
mari cantitativ) i partea sud-estic (temperaturi mai ridicate i un grad mare de ariditate).
Repartiia precipitaiilor, ca i cea a temperaturii, urmrete marile forme de relief. Astfel,
precipitaiile medii anuale variaz de la 400 mm/an la 1200 mm/an, iar temperatura medie anual
variaz de la - 4 oC la munte la +11 oC la cmpie.
n bazinul hidrografic al Mostitea, precipitaiile sunt mai abundente n partea sa superioar (zona
montan), comparativ cu partea de mijloc i inferioar a bazinului.
n bazinul hidrografic al Clmui, precipitaiile sunt mai abundente n partea sa superioar (zona
1.3.6.Resursele de ap n districtul de bazin hidrografic Buzu-Ialomia

SCURGEREA MEDIE MULTIANUAL
Resursele utilizabile potrivit gradului de amenajare al bazinului hidrografic Buzau sunt

aproximativ 215000 mii mc, din care cele de suprafata aprox.95.000 mii mc si cele subterane
aprox.120.000 mii mc.
Scurgerea medie este considerat, pe buna dreptate, indicele general al resurselor de ap de pe un
bazin, preocuparea pentru cunoasterea ei manifestandu-se din secolul trecut (stimulat i de
preocuparile pentru cunoaterea potenialului hidro-energetic i folosirea apei n acest scop).
Rurile din bazinul hidrografic Buzu nu prezint o scurgere medie difereniat. O difereniere se
manifest numai cronologic n timpul unui an i n funcie de suprafata de bazin i de unitaile de
relief pe care rurile le strbat.
Astfel, n zona montan are valori mari 15 mc/s pe raul colector Buzau la Siriu si 12.4 mc/s pe
principalul afluent, Basca Roziliei. n zona subcarpatic, scurgerea medie se mareste ntre 20-30
mc/s pe rul colector i 2-3 mc/s pe aflueni. n zona de cmpie, scurgerea medie se mentine la
valori ntre 20-30 mc/s pe rul Buzu.
Cronologic, scurgerea medie are valori maxime n intervalul aprilie-iunie i minime n timpul
iernii, dar i la sfritul verii i nceputul toamnei.
n bazinul hidrografic al lalomiei, precipitaiile sunt mai abundente n partea sa superioar (zona
In lungul cursului, debitul mediu multianual al rului Ialomia crete de la 1 m3/s n zona Bolboci
la 40 m3/s n seciunea Coereni, pstrnd aceast valoare pn la confluena cu fluviul Dunrea
(ntruct nu mai primete nici un afluent important). Aportul cel mai mare, ca debit, l aduce rul
Prahova, principalul su afluent de stnga.
Categorii de ap
Rul Ialomia, vecin cu Argeul, Oltul i Buzul, prin afluenii si nchide irul sistemelor
fluviatile sudice. Izvorte din versantul sudic al masivului Bucegi, n jurul altitudinii de 2390 m,
de sub Piatra Obriei i se vars n fluviul Dunrea.
26
Afluenii din sectorul superior (montan i subcarpatic) se nir destul de simetric n lungul
Ialomiei.
Rul Ialomia are o lungime de 417 km, o suprafa de 10350 km2, panta medie de 15%o,
coeficient de sinuozitate de 1,88 i are 25 de aflueni. Cel mai important este Prahova, cu o
lungime de 193 km i o suprafa de 3738 km2, panta medie de 5%, coeficient de sinuozitate de
1,71 i are, la rndul su, trei aflueni mai importani, i anume: Doftana (cu lungimea de 51 km i
suprafaa de 410 km2), Teleajen (cu lungimea de 122 km i suprafaa de 1656 km2) i Cricovul
Srat (cu lungimea de 94 km i suprafaa de 609 km2).
n aval, Ialomia este nsoit pe partea stng de o serie de cursuri care se termin n limane
fluviale anastomozate, fr scurgere spre Ialomia. Drept consecin se remarc o uoar scdere a
debitului Ialomiei pe sectorul inferior.
Lacuri
Lacuri de acumulare
Lacurile de acumulare cu peste 0,5 km2 din spaiul hidrografic Ialomia sunt:
Bolboci,Pucioasa,Dridu,Paltinu,Mneciu,Tncbeti si Gheorghe Doja.
Primele trei acumulri sunt situate pe cursul principal al Ialomiei, au suprafee cuprinse ntre 1 i
9,96 km2 i adncimea medie ntre 7 i 24 m. Volumele totale reinute n acumulrile Pucioasa i
Dridu sunt de 5 milioane m3 i respectiv 35 milioane m3. Urmtoarele dou sunt situate pe rurile
Doftana i Teleajen, cu suprafee aproximativ 1,9 km2 i adncime medie de 28 m, respectiv 44
m. Aceste acumulri au ca principale folosine: alimentare cu ap populaie, producere energie
electric, irigaii, atenuare viituri, agrement.
Lacurile naturale aflate n spaiul hidrografic Ialomia sunt n numr de 20, dintre care 2 sunt n
judeul Ilfov, 1 n judeul Buzu, 6 n judeul Brila, 8 n judeul Ialomia i 3 n judeul Clrai,
unele dintre ele avnd folosin piscicol (ex. Strachina, Iezer Slobozia Nou, etc) i terapeutic
(ex. Amara, Fundata, etc).
Prin legea nr. 5/2000 au fost declarate rezervaii i monumente ale naturii: Lacul Snagov, judeul
Ilfov , Lacul Jirlu, judeul Brila , Lacul Balta Amar, judeul Buzu i Lacul Balta Alb,
judeul Brila. O caracteristic a acestor lacuri naturale este situarea lor n zona de cmpie, avnd
un bilan hidrologic care reacioneaz la schimbrile anuale ale climei.
Reeaua hidrografic a microregiunii Valea Mostitei provine n majoritate din sub-bazinul
Mostitea.
De semnalat c vile Argova i Vanata din Campul Argovei (ca i afluenii lor Cucuveanu i
Milotina din C. Lehliu) sunt barate cu diguri, dnd salbe de lacuri. Intregul bazin al Mostitei are
peste 100 de iazuri realizate prin mici baraje.Caracteristicile hidrogeologice i hidrochimice ale
formaiunilor sedimentare din regiune sunt condiionate de urmtorii factori:
1.subunitatea morfologic pe care se dezvolta;
2.raportul de alimentare sau drenare fa de reeaua hidrografic.
Condiii favorabile ale nmagazinrii i circulaiei apelor subterane se regasesc la nivelul
urmtoarelor formaiuni geologice:
n nisipuri albiene,
n " stratele de Fratesti" - (Pleistocen - inferior )
27
n nisipurile "Compexului marnos " - (Pleistocen Mediu)

n "nisipurile de Mostitea"- (Pleistocen superior)
n depozitele loessoide ale Cmpiei i aluviunile teraselor Ialomiei i Dunrii.
Stratele de Fratesti - (Pleistocen inferior) gazduiesc un orizont acvifer sub presiune cu nivel
freatic ascensional.Nisipuri de Mostitea - (Pleistocen superior) bazal gzduitoare de orizonturi
acvifere cu ap sub presiune cu nivel ascendent, pe alocuri are chiar nivel liber funcie de
permeabilitatea rocilor acoperitoare, nu prea este exploatat. Orizontul freatic situat la adncimi de
8 - 10 m la baza depozitelor loessoide este exploatat prin fantani steti.
Mostitea izvorte din apropierea comunei Moara Srac, de lng lacul Cldruani (altitudinea
medie de 60 m). Are o lungime de 98 km, o suprafa de bazin de 1758 km 2, panta medie de 1%o
i coeficientul de sinuozitate de 1,30.
Are ase aflueni, i anume: Valea Livezilor (S=37 km2, L=7 km), Colceag (S=211 km2, L=33
km), Valea Bisericii (S=60 km2, L=10 km), Belciugatele (S=96 km2, L=21 km), Corta (S=89
km2, L=12 km), Vnta (S=498 km2, L=37 km) i Argova (S=305 km2, L=23 km). Lacurile
naturale aflate n spaiul hidrografic Mostitea: Fundulea, Gurbneti, Frsinet, Iezer (B.H.
Mostitea). Sunt situate pe cursul Mostitei i au fost construite n cascad. Aceste acumulri au
ca principale folosine: irigaii, atenuare viituri, agrement i piscicultur. Au suprafee cuprinse
ntre 5 i 28 km2, adncimea medie ntre 4 i 6,5 m. Volumele totale reinute n acumulrile
Fundule a i Iezer sunt de 28 milioane m3 si respective 201 milioane m3.
In BZ Clmui sunt n strns legtur cu depozitele litologice n care sunt cantonate, cu sursele
de alimentare i cu condiiile climatice ale teritoriului. Apele freatice se gasesc cantonate n
aluviunile fluviaile din lunca Clmuiului cu adncimea variind ntre 0 n luncile joase pn la
peste 20 m pe cmpiile acoperite cu nisipuri.
1.3.7.Utilizarea terenului n districtul de bazin hidrografic Buzu-Ialomia

Teritoriul strbtut de apele rului Buzu este acoperit n proportie de 50% de teren arabil,
culturile cerealiere deinnd primul loc n cadrul suprafeelor nsmnate.
Relieful colinar, umiditatea i solul au favorizat cultivarea viei de vie i a pomilor fructiferi,
terenul ocupat de aceste culturi perene fiind n proportie de 3%.
Padurile si arbusti acopera 40 % din teritoriul strabatut de raul Buzau.
Patru la suta (4%) din teritoriu este ocupat de zone urbane, iar zonele industriale acopera
aproximativ 1% din teritoriul strabatut de rul Buzu, cea mai importanta platforma industrial
fiind cea a municipiului. Prezentarea detaliata a acestui subcapitol se va face intr-un alt capitol al
PPPDEI-lui.
Bazinul hidrografic Ialomia este ocupat n proporie de 70% de teren arabil.
terenul ocupat de aceste culturi perene fiind n proporie de 3%.
Pdurile ocup circa 20% din teritoriu, predominnd pduri de rinoase, n special molidiuri,
pduri de fag, gorun i tufiuri subalpine.
28
3% din teritoriu este ocupat de zone urbane, rurile trecnd, n general, prin orae i localiti
rurale (Fieni, Pucioasa, Trgovite, Urziceni, Slobozia, ndrei, Buzu, etc).
Zonele industriale acoper aproximativ 3% din teritoriul administrat, n mare parte fiind n
aceleai zone cu cele urbane.
Zonele umede i luciu de ap acoper mpreun aproximativ 1% din teritoriul spaiului
hidrografic (fig.2.3.).
Culturile cerealiere dein primul loc n cadrul suprafeelor nsmnate. n structura acestei
categorii de culturi predomin porumbul i grul, dup care urmeaz orzul, ovzul i secara. Alte
culturi importante sunt cele de floarea soarelui, sfecl de zahr i plante leguminoase.
Bazinul hidrografic Mostitea este ocupat n proporie de 70% de teren arabil.Relieful colinar,
umiditatea i solul au favorizat cultivarea viei de vie i a pomilor fructiferi, terenul ocupat de
aceste culturi perene fiind n proporie de 3%.Pdurile ocup circa 20% din teritoriu, predominnd
pduri de rinoase, n special molidiuri, pduri de fag, gorun i tufiuri subalpine.Zonele
industriale acoper aproximativ 3% din teritoriul administrat, n mare parte fiind n aceleai zone
cu cele urbane.Zonele umede i luciu de ap acoper mpreun aproximativ 1% din teritoriul
spaiului hidrografic (fig.1.3.).Culturile cerealiere dein primul loc n cadrul suprafeelor
nsmnate. n structura acestei categorii de culturi predomin porumbul i grul, dup care
urmeaz orzul, ovzul i secara. Alte culturi importante sunt cele de floarea soarelui, sfecl de
zahr i plante leguminoase.Din punct de vedere morfologic zona este situat n Brganul Sudic,
considerat cea mai importanta unitate morfologic a Cmpiei Romane.Solurile, sunt soluri
zonale de stepa i au ca roci parentale loessul sau depozitele loessoide. Loessul este considerat ca
material parental optim de formare a solurilor. El s-a sedimentat n pleistocenul superior, fiind cel
mai ntins depozit de cuvertura.In zona cmpului se ntalnesc cernoziomuri ciocolatii cu petice de
cernoziomuri castanii. In crovuri se ntalnesc petice de cernoziomuri levigate de
depresiune.Aceste soluri sunt caracteristice inutului cu climat stepic unde precipitaiile sunt in jur
de 500 mmsi vegetatia este alcatuit din ierburi. Sunt bogate n humus, care atinge grosimi ce
variaz de la 60-80 cm. Fiind afnate, se lucreaz usor, primesc i nmagazineaz cantitai de aer
i apa suficient pentru dezvoltarea plantelor. Fiind formate pe loess cu o structur aglomerular
i o textura lutoasa i lutoasa-nisipoasa, sunt poroase, fapt ce determin un drenaj perfect. Cand
ploile sunt abundente, apa care se afl n exces se infiltreaz usor i n celelalte straturi, iar cand
este insuficient, se ridic spre suprafaa prin circulaia ascendent la nivelul rdcinilor.Sunt
perioade, uneori destul de lungi cnd datorita cldurilor i vnturilor, rezerva de ap din sol sa se
epuizeze astfel ca plantele s sufere de secet. Cerealele dein ponderea cea mai mare n cadrul
culturilor agricole de cmp. Porumbul, se afl pe locul nti intre cereale. Este cultura care se
preteaz cel mai bine condiiilor pedo-climatice i prin aplicarea msurilor agrotehnice n mod
raional s-ar obtine producii foarte mari.Grul, se afla pe locul al doilea ntre cereale, fiind o
cultura ce se preteaz foarte bine condiiilor naturale din zona.Floarea soarelui este a treia cultur
ca pondere n suprafaa.Viticultura este o ramura care n ultimii ani, a nregistrat o dezvoltare
cantitativ, nu i calitativ fiind caracterizat n special prin soiuri hibride.Pomii fructiferi se
gasesc mai ales pe marginea arterelor de penetratie i n gospodariile individuale.Speciile de pomi
fructiferi din zona sunt: caii - zarzri, pruni, viini, meri, nuci, gutui, peri, duzi, cirei i altele.
29
Teritoriul strbtut de apele rului Clmui este acoperit n proportie de 50% de teren arabil,
culturile cerealiere deinnd primul loc n cadrul suprafeelor nsmnate.
terenul ocupat de aceste culturi perene fiind n proportie de 3%.
Padurile si arbusti acopera 40 % din teritoriul strabatut de raul Clmui.
Patru la suta (4%) din teritoriu este ocupat de zone urbane, iar zonele industriale acopera
aproximativ 1% din teritoriul strabatut de rul Clmui, cea mai importanta platforma industrial
fiind cea a municipiului. Prezentarea detaliata a acestui subcapitol se va face intr-un alt capitol al
PPPDEI-lui.
Fig1.9.Hart utilizare teren n districtul de bazin hidrografic Buzu-Ialomia
In concluzie, fata de cele prezentate anterior, acest plan (PPPDEI) este extrem de necesar.
Planul pentru Prevenirea, Protecia i Diminuarea efectelor inundaiilor n districtul de bazin

hidrografic Buzu-Ialomia vine n ntmpinarea necesitii de schimbare a abordrii
30
managementului inundaiilor, de la aciunea pasiv la o aciune proactiv, n vederea

reducerii att a genezei potenialelor dezastre, ct i reducerea vulnerabilitii la inundaii.
Coroborat cu Planurile de Management pe Bazine/Spaii Hidrografice, ca principale
instrumente de implementare a Directivei Cadru 2000/60/UE n domeniul apei, a crei int o
reprezint atingerea strii bune a apelor n anul 2015, vor conduce mpreun la asigurarea
acelorai condiii de via pentru toi cetenii.
31
CAPITOLUL 2 - ANALIZA REPARTIIEI

PRECIPITAIILOR PRODUSE PE SUPRAFAA
SPAIULUI HIDROGRAFIC BUZU-IALOMIA
Conform caietului de sarcini pentru elaborarea documentaiei "Planul pentru prevenirea,

protecia i diminuarea efectelor inundaiilor n spaiul hidrografic Buzu-Ialomia" al doilea
capitol l reprezint o analiz a repartiiei precipitaiilor produse n anii trecui.
Pentru realizarea modelului hidrologic (model ploaie-scurgere) au fost utilizate ca date de
intrare precipitaiile. Analiza regimului precipitaiilor produse n anii trecui are ca obiectiv
principal alegerea evenimentelor majore care s reprezinte evenimentele de calibrare i validare
ale modelului hidrologic construit.
n conformitate cu datele primite de la Institutul Naional de Statistic (anexa 2.1) distribuia
spaial a precipitaiilor medii anuale nregistrate n intervalul 1901-2010 (2010 este cel mai
recent an pentru care exista date) variaz ntre 300-400 mm pe an pe litoral i peste 1000 mm n
Munii Carpai.
n anexa 2.2. se prezint grafic repartiia teritorial a precipitaiilor medii multianule.
Prin aezarea n partea central-sud-estic a rii, bazinul hidrografic Buzu-Ialomia are un
climat temperat-continental, cu diferenieri ntre partea nord-vestic (temperaturi mai sczute i
precipitaii mai mari cantitativ) i partea sud-estic (temperaturi mai ridicate i un grad mare de
ariditate). Repartiia precipitaiilor, ca i cea a temperaturii, urmrete marile forme de relief.
Astfel, precipitaiile medii anuale variaz de la 400 mm/an la 1200 mm/an.
n bazinul hidrografic al Ialomiei, precipitaiile sunt mai abundente n partea sa superioar
(zona montan), comparativ cu partea de mijloc i inferioar a bazinului. Acelai lucru se
ntampl i n cazul bazinului hidrografic Buzu. Bazinele Mostitea i Clmui, prin plasarea lor
n zona de cmpie, se ncadreaz ntr-un climat arid, dei partea vestic a bazinului Mostitea
primete o cantitate mai mare de precipitaii (450-500 mm).
2.1. Durata precipitaiilor

Totalitatea particulelor de ap, lichid sau solid, care cad din nori izolai sau din sisteme
noroase i ating suprafaa terestr formeaz precipitaiile. Cantitatea de precipitaii se msoar n
mm. Un mm cantitate de precipitaii reprezint cantitatea de ap, provenit din precipitaii, care,
dac nu s-ar infiltra n sol, nu s-ar scurge pe pant i nu s-ar evapora, ar forma pe o suprafa
plan orizontal cu aria de 1 m2 un strat cu grosimea de 1 mm. Astfel, 1 mm de precipitaii este
echivalent cu 1l/ m2.
n funcie de cantitatea de ap i durat, precipitaiile pot fi:
de lung durat i abundente;
de lung durat i puin abundente;
32
de scurt durat i abundente;

de scurt durat i puin abundente.
Precipitaiile de lung durat i abundente sunt caracteristice anotimpului de toamn i in
zonele montane nalte. Sunt cunoscute sub numele de "ploi mocneti" i dureaz cel puin 6 ore.
Cantitatea minim de ap pe care pot s o dea este de 0.5 l/or.
Precipitaiile de lung durat i puin abundente se numesc burnie i sunt alctuite din
picturi foarte fine de ap, mai frecvente n perioada rece a anului.
Precipitaiile de scurt durat i abundente se numesc averse i sunt caracteristice perioadei
calde a anului. Aceste precipitaii ncep i se sfresc brusc, sunt nsoite de oraje i dau cantiti
mari de ap.
Precipitaiile de scurt durat i puin abundente se numesc bure de ploaie sau fulguieli, n
funcie de anotimp.
n tabelele urmtor se prezint durata maxim, cantitatatea total aferent, precum i data
nregistrrii precipitaiilor conform datelor furnizate de Administraia Naional de Meteorologie
cu privire la precipitaiile orare nregistrate la staiile meteorologice utilizate pentru evenimentele
ploaie-scurgere folosite la calibrarea si validarea modelului hidrologic pentru spaiul hidrografic
Buzu-Ialomia.
Astfel, pentru bazinul hidrografic Buzu au fost selectate intervalele: 30.06.1975-4.07.1975,
27.06.1991-7.07.1991, 6.05.2005-9.05.2005, iar pentru bazinul hidrografic Ialomia evenimentele
din 15.06.1979-27.06.1979, 17.06.2001-22.06.2001, 22.04.2005-15.05.2005, 17.09.2005-
26.09.2005.
Tabel 2.1
Durata
Cantitatea total de
maxim a Data nregistrrii
Staia meteorologic precipitaii aferent
precipitaiilor precipitaiilor
intervalului [mm]
[ore]
Patarlagele 23 40.2 6-7.05.2005
Intorsura Buzaului 15 18.4 30.06.1991
Rm. Sarat 14 45.5 5.07.1991
Lacauti 13 113.2 2.07.1975
Bisoca 12 25.5 7.05.2005
Faurei 5 30 29.06.1991
Bucureti-Bneasa 31 130.7 19-20.09.2005
Hrova 18 25 30.04.2005
Urziceni 16 7.6 29.04.2005
Grivia 11 13.2 23.09.2005
Ploieti 30 136.2 19-20.09.2005
Buzu 14 10.3 30.04.2005
Slobozia 8 28.6 22-23.09.2005
Trgovite 35 86 19-20.09.2005
Fundata 41 77 19-20.09.2005
33
Predeal 45 106.8 19-21.09.2005

Cmpina 31 131.4 19-20.09.2005
Astfel, se poate observa c durata maxim a precipitaiilor, n intervalele selectate, a fost de

45 ore la staia meteorologic Predeal n septembrie 2005.
2.2. Intensitatea precipitaiilor
Intensitatea (i) unei precipitaii reprezint raportul dintre cantitatea de ap (q) n mm i durata
de timp (t) n care a czut i se calculeaz conform relaiei:
i = q / t [mm/or]
n funcie de intensitate precipitaiile pot fi: toreniale sau netoreniale.
Ploile toreniale sunt ploi foarte puternice cu o durat mai mic de 24 de ore (1440 minute) i care
depesc o anumit limit de intensitate care variaz de la o zon geografic la alta (tabel 2.6). n
consecin, ploile care au o durat mai mare de 24 ore sau nu se ncadreaz n limitele de
torenialitate sunt ploi netoreniale.
Tabel 2.2
Intensitatea
Durata [minute] Cantitatea [mm]
[mm/min]
1-5 5 1
6-15 12 0.8
16-30 18 0.6
31-45 22.5 0.5
46-60 24 0.4
61-120 36 0.3
121-180 36 0.2
>180 36 0.1
Ploile toreniale au dou particulariti:

cu ct durata ploii este mai mare cu att intensitatea este mai redus;
ploile toreniale de mare intensitate nu acoper dect o suprafa foarte redus a bazinului
de recepie, cel mult de ordinul zecilor de km2.
n tabelul urmtor se prezint intensitile precipitaiilor rezultate care au depit limitele de
torenialitate ale ploilor pentru evenimentele ploaie-scurgere utilizate la calibrarea si validarea
modelelor hidrologice.
Tabel 2.3
Cantitate Durat Intensitate
Staia
precipitaii precipitaii precipitaii Data
meteorologic
[mm] [minute] [mm/min]
Intorsura Buzaului 37.4 180 0.2 1.07.1975
Rm. Sarat 46.9 180 0.26 2.07.1975
34
Lacauti 42.4 180 0.24 2.07.1975

Lacauti 46.4 300 0.15 2.07.1975
Patarlagele 64.6 60 1.07 2.07.1975
Patarlagele 46.7 180 0.26 2.07.1975
Ploieti 63.1 120 0.53 21.06.1979
Patarlagele 43.3 240 0.18 29.06.1991
Bisoca 39.9 180 0.22 29.06.1991
Rm. Sarat 36.9 300 0.1 5.07.1991
Ploieti 38.6 120 0.32 19.06.2001
Trgovite 38.8 240 0.16 19.06.2001
Cmpina 37.8 180 0.21 19.06.2001
Trgovite 51.4 60 0.85 7.05.2005
Cmpina 37.2 180 0.21 7.05.2005
Ploieti 38.5 240 0.16 19.09.2005
Fundata 38.5 360 0.11 19.09.2005
Predeal 37.2 300 0.12 19.09.2005
Bucureti-Bneasa 36.5 300 0.12 20.09.2005
Urziceni 40.8 180 0.23 20.09.2005
Cmpina 40.2 300 0.13 20.09.2005
n urma analizei celor prezentate mai sus se observ c, cea mai mare intensitate a
precipitaiilor s-a nregistrat n iulie 1975 la staia meteorologic Ptrlagele cnd ntr-o or
cantitatea de precipitaii a fost de 64.6 mm, rezultnd o intensitate de 1.07 mm/min.
2.3. Repartiia sezonier

Conform datelor primite de la Administraia Naionala de Meteorologie cu privire la
cantitile de precipitaii zilnice nregistrate la staiile meteorologice ce prezint interes pentru
bazinul hidrografic Buzu n intervalul 1.01.2002 - 31.10.2007 n tabelele din anexa 2.4 se
prezint repartiia numrului de zile cu precipitaii pe fiecare lun, respectiv an. Se consider zile
cu precipitaii cele n care se nregistreaz cantiti 1 mm.
Sintetic, n tabelul 2.4 se prezint numrul mediu anual de zile cu precipitaii nregistrate
la staiile meteorologice n intervalul 1.01.2002 - 31.10.2007.
Tabel 2.4
Nr. Numr mediu anual de
Staia meteorologic
crt. zile cu precipitaii
1 Bisoca 87
2 Buzu 74
3 ntorsura Buzului 104
4 Lcui 110
5 Ptrlagele 87
6 Penteleu 116
35
7 Rmnicu Srat 74
n urma analizrii acestor informaii se poate observa c numrul mediu anual de zile cu
precipitaii n bazinul hidrografic Buzu variaz ntre 74 i 116. Cele mai puine astfel de zile se
nregistreaz n zona staiilor meteorologice Buzu i Rmnicu Srat (74), iar cele mai multe zile
n zona staiei meteorologice Penteleu (116).
Sintetic, n tabelul urmtor se prezint numrul mediu lunar cu precipitaii nregistrate la
toate staiile meteorologice ce prezint interes pentru bazinul hidrografic studiat n intervalul
1.01.2002 - 31.10.2007.
Tabel 2.5
Nr. Numr mediu lunar de zile
Luna
crt. cu precipitaii
1 Ianuarie 6.5
2 Februarie 6.4
3 Martie 7.4
4 Aprilie 7.5
5 Mai 8.4
6 Iunie 10
7 Iulie 10.2
8 August 9.8
9 Septembrie 6.8
10 Octombrie 6.5
11 Noiembrie 5.7
12 Decembrie 5
Din cele prezentate n tabelul de mai sus se poate observa c lunile noiembrie i decembrie
au cel mai mic numr mediu de zile cu precipitaii, iar lunile iunie, iulie i august cel mai mare.
n lunile de var se nregistreaz un numr mediu aproape dublu fa de lunile de iarn.
De asemenea trebuie precizat faptul c n intervalul pentru care s-a efectuat o analiz a
frecvenei precipitaiilor nu a fost nregistrat nicio lun n care s nu fie cel puin o zi cu
precipitaii.
n conformitate cu datele primite de la Institutul Naional de Statistic (anexa 2.1)
distribuia lunara a precipitaiilor medii anuale nregistrate n intervalul 2001-2010 (2010 este cel
mai recent an pentru care exista date) se constat faptul c perioada cea mai ploioas este mai
august, n luna iulie nregistrndu-se maximul lunar multianual de precipitaii. Minimul de
precipitaii medii lunare multianuale apare n perioada de iarn.
Din cele prezentate mai sus se constat c precipitaiile pluviale au cea mai ridicat
pondere n spaiul hidrografic Buzu-Ialomia.
36
2.4. Repartitia sezonier

n conformitate cu tabele din anexa 2.4 n care se prezint cantitile de precipitaii medii
lunare nregistrate la staiile meteorologice din bazinul hidrografic Buzu sau din imediata
apropiere n intervalul 1.01.2002-31.10.2007 se constat faptul c perioada cea mai ploioas este
mai octombrie, n luna iulie nregistrndu-se maximul multianual de precipitaii (330.4 mm la
staia meteorologic Penteleu n anul 2002). n intervalul octombrie-aprilie cantitile de
precipitaii cauzate sunt mai reduse. Minimul de precipitaii medii lunare multianuale apare n
perioada de iarna (cu precadere in lunile decembrie si februarie).
Din cele prezentate mai sus se constat c precipitaiile pluviale au cea mai ridicat pondere n
bazinul hidrografic Buzu.
Spaial, regimul precipitaiilor prezint o serie de particulariti. Astfel precipitaiile anuale i
lunare scad de la nord la sud, ca urmare a descrcrii maselor de aer umed oceanic pe direcia
amintit. Culmile orientate transversal fa de direcia principal a maselor de aer primesc o
cantitate de ap mai mare din cauza advectiei termice.
Mai jos se poate observa o repartiie a cantitilor de precipitaii medii lunare nregistrate
n ntregul bazin hidrografic Buzu n intervalul ianuarie 2002 octombrie 2007 att sub form
tabelar, ct i grafic.
Tabel 2.6
Precipitaii medii lunare multianuale [mm]
Luna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Cantitate
precipitaii 31.52 27.89 40.51 37.67 59.03 75.25 119.31 109.28 64.92 49.29 38.74 26.21
[mm]
37
Precipitatii medii lunare multianuale [mm]
Figura 1
n Romnia precipitaiile nu sunt repartizate uniform n teritoriu. Pe durata anului, cele mai
ploioase luni sunt martie i iunie, iar secetoase februarie i august. Factorii care influeneaz
repartiia precipitaiilor sunt: altitudinea i influenele exercitate n teritoriu.Astfel:
- n zona de cmpie media precipitaiilor variaz ntre 400-600 mm;
- n zona de podi i deal cantitatea precipitaiilor variaz ntre 600-800 mm;
- n zona montan de pn la 1000 m, cantitatea de precipitaii variaz ntre 800-1000 mm, iar
n munii de peste 1000 m, media precipitaiilor variaz ntre 1000-1200 mm. n zona montan
predomin precipitaiile sub form de zpad.
Analiznd distribuia lunar a cantitii de precipitaii, cantitatea medie anual (679.62 mm),
precum i repartiia precipitaiilor la nivelul Romniei se poate observa c precipitaiile din
bazinul hidrografic Buzu sunt caracteristice unei zone de climat continental, cu influene
montane moderate.
2.5. Ploi maxime istorice

Viitura din 22 iunie 1999, care a izbit pe neateptate, a afectat 59 de gospodrii din satul
Cuculeasa si 14 din localitatea vecina, Zoia. n urma ploilor toreniale, apele prului Valea
Comisoaiei s-au umflat i, zgzuite de terasamentul cii ferate, s-au abtut asupra celor dou
sate. Au fost afectate zeci de gospodarii, apte persoane i-au pierdut viaa, iar pagubele au fost
evaluate la peste 1 miliard de lei. n urma viiturii 30 de case au fost strmutate.
n perioada 19 25 septembrie 2005 au czut importante cantiti de precipitaii: Moroieni
201.5 l/mp; Runcu 215.4 l/mp, Bezdead 201.04 l/mp; Baleni 184.5 l/mp. In ziua de 19.05.2005
ora 00:00, la Targoviste, pe raul Ialomita s-a depasit CP cu 35 cm. Pe paraul Vulcana, in data de
38
20.09.2055 ora 01:00, s-a depasit CI cu 30 cm. Au fost afectate peste 20 localitati din judetul
Dambovita , majoritatea pagubelor fiind produse de precipitatii prin fenomenul de baltire si mai
putin de cresterea debitelor pe rauri.Au fost afectate peste 1500 de gospodarii, sute de km de
drum, scoli, spitale si peste 20 kmp suprafete agricole.
Au fost nregistrate precipitaii medii de 70-80 l/mp, depind n partea superioar a bazinelor
hidrografice 120 l/mp.
Totodat cantitaile de ap au depait local 40 l/mp i, izolat, 60 l/mp n intervale de 6 pn la
8 ore.
2.6. Tendine
n conformitate cu anexa 2.1 cu privire la precipitaiile medii lunare multianuale nregistrate la
staia meteorologic Buzu n perioada 1901-2010 n continuare se prezint sintetic sub form
tabelar repartiia lunar a cantitilor de precipitaii (mm) n intervalele 1901-2000, respectiv
2001-2010.
Tabel 2.8
Nr. Intervalul
1901-2000 2001-2010
crt. Luna
1 Ianuarie 26.5 24
2 Februari 25.6 18
3 Martie 22.9 29.2
4 Aprilie 40.1 34.4
5 Mai 63.9 52.2
6 Iunie 80.3 71.1
7 Iulie 62.1 76.9
8 August 50.1 62.4
9 Septembrie 38.7 48.1
10 Octombrie 35.2 44.2
11 Noiembrie 39.2 27.1
12 Decembrie 32.8 25.6
n urma analizei celor prezentate mai sus se constat faptul c pentru cele dou intervale s-a
nregistrat o cantitate de precipitaii medie multianual sensibil mai mic n intervalul 2001-2010
(513.2 mm), fa de 517.4 mm n intervalul 1901-2000.
Din distribuia lunar a cantitilor medii de precipitaii aferente celor dou intervale se
constat c intervalul mai-august continu a fi cel mai cantitativ din punct de vedere al
precipitaiilor czute, n timp ce perioada de iarn se caracterizeaz prin cantiti de precipitaii
mai reduse. De asemenea se observ c n ultimii ani a avut loc o deplasare parial a cantitilor
maxime de precipitaii din luna iunie n luna iulie.
39
CAPITOLUL 3 - ANALIZA REGIMULUI VIITURILOR

PRODUSE N SPAIUL HIDROGRAFIC BUZU-
IALOMIA N ULTIMII 30-40 DE ANI
Conform caietului de sarcini pentru elaborarea documentaiei "Planul pentru prevenirea,

protecia i diminuarea efectelor inundaiilor n spaiul hidrografic Buzu-Ialomia" al treilea
capitol l reprezint o analiz a regimului viiturilor produse n ultimii 30-40 de ani.
Pe lng analiza celor mai importante precipitaii prezentat n capitolul 2, pentru modelarea
hidrologic a fost necesar i o analiz cu privire la cele mai importante viituri nregistrate n anii
trecui.
n ceea ce privete viiturile disponibile, n cazul bazinului hidrografic Ialomia, viitura din
septembrie 2005 a fost selectat pentru calibrare, iar viitura din iunie 2001 a fost selectat pentru
validare. n cazul unor subbazine s-a utilizat i viitura din mai 2005. n cazul bazinului hidrografic
Buzu, cele mai mari viituri inregistrate n anii trecui au fost selectate pentru calibrare, iar
viiturile pe locul doi ca marime au fost selectate pentru validare. Al treilea eveniment de inundaie
(viitur) a fost folosit pentru a doua validare atunci cnd a fost necesar.
n spaiul hidrografic Buzu-Ialomia exist 48 staii hidrometrice care se afl n
administrarea i sub controlul Administraiei Bazinale de Ap Buzu-Ialomia n cadrul
Administraiei Naionale "Apele Romane" (ANAR) i sub coordonarea metodologic a
Institutului Naional de Hidrologie si Gospodrire a Apelor (INHGA). Lista acestor staii,
incluznd amplasarea lor, poate fi gsit n tabelul de mai jos i n anexa 3.1.
Tabel 3.1
Nr.
Rul Staia hidrometric
crt.
1 Azuga Azuga
2 Bizdidel Bezdead
3 Bizdidel Pucioasa
4 Valea Voievozilor Canal Buzu-Ialomia
5 Cricovul Dulce Moreni
6 Cricovul Dulce Bltia
7 Cricovul Srat Ciorani
8 Doftana Teila
9 Ialomicioara Glod
10 Ialomicioara Fieni
11 Ialomicioara Runcu
12 Ialomia Moroeni
13 Ialomia Trgovite
40
14 Ialomia Bleni
15 Ialomia Silitea Snagovului
16 Ialomia Coereni
17 Ialomia Ciochina
18 Ialomia Slobozia
19 Ialomia ndrei
20 Prahova Buteni
21 Prahova Cmpina
22 Prahova Prahova
23 Prahova Adncata
24 Teleajen Cheia
25 Teleajen Gura Vitioarei
26 Teleajen Moara Domneasc
27 Slnic Gura Ocniei
28 Slnic Vrbilu
29 Valea Cerbului Buteni
30 Vulcana otnga
31 Istu Baba Ana
32 Clmui Cireu
33 Buzu Vama Buzului
34 Buzu Sita Buzului
35 Buzu Nehoiu
36 Buzu Mgura
37 Buzu Bania
38 Buzu Racovia
39 Bsca Mare Comandu
40 Bsca Mare Varlaam
41 Bsca Mic Varlaam
42 Bsca Unit Bsca Roziliei
43 Bsca Chiojdului Chiojdu
44 Slnic Loptari
45 Slnic Cernteti
46 Nicov Gura Nicovului
47 Clnu Costomiru
48 Clnu Potrnicheti
3.1. Perioada de apariie

Conform informaiilor primite de la Administraia Bazinal de Ap Buzu-Ialomia (anexa 3.2),
viiturile nregistrate n spaiul hidrografic Buzu-Ialomia n anii trecui au avut loc n:
iulie 1969;
41
iulie 1971;
iulie 1975;
mai 1980;
mai 1984;
iunie 1988;
iulie 1988;
iulie 1991;
ianuarie 1996;
mai 1996;
iunie 2001;
septembrie 2001;
iulie 2002;
noiembrie 2004;
februarie 2005;
mai-septembrie 2005;
ianuarie 2006;
martie 2007;
februarie 2010;
iulie 2010.
Enumerarea principalelor evenimente arat faptul c practic viiturile au avut loc n toate
perioadele anului.
3.2. Proveniena
Geneza viiturilor este legat, n primul rnd, de condiiile climatice. Ele se produc ca urmare
a unor ploi toreniale cu intensiti i strate de ape mari (viituri pluviale), a topirii rapide a zpezii
(viituri nivale) sau din cauze mixte (viituri pluvio-nivale). n funcie de distribuia n timp a
precipitaiilor, viiturile sunt simple sau singulare (caracterizate printr-un singur vrf) i complexe
sau compuse (cu mai multe vrfuri). n perioadele de nghe, scurgerile de sloiuri pot provoca
baraje naturale (zpoare) care blocheaz scurgerea, genernd creteri de nivel n spatele acestora
sau scurgeri puternice n momentul ruperii.
n perioada iunie-iulie 1975, ca urmare a unor condiii meteorologice neobinuite n bazinul
hidrografic Buzu au fost nregistrate debite deosebit de mari, n unele cazuri
catastrofale.Perioada de nregistrare ale acestor debite arat faptul c a avut loc o viitura pluvial.
Gradul de umectare a solului, nainte de producerea acestor debite mari, a avut un rol
deosebit de important.
n aval de staia hidrometric Bania, ctre vrsarea n rul Siret s-a produs o puternic
atenuare a debitelor, la staia hidrometric Racovia nregistrndu-se o valoare mai mic dect la
Sgeata-Bania, staie aflat n amonte. Caracteristica acestor viituri o constituie aspectul lor
monoundic sau nsoite de viituri mici, cu vrfuri nensemate, provocate de ploi mici, izolate, fie
nainte, fie dup principalele nuclee care au declanat viitura principal.
42
3.3. Zonele de formare

Trebuie remarcat c exist o zon caracteristic de formare a viiturilor, la altitudini nu foarte
mari, intr-o fie de maxim pluviometric sau/i de cretere accentuat a temperaturilor de
primvar.
Concentrarea rapid a apei n albie i propagarea sunt favorizate de mai muli factori:
geologici (roci cu permeabilitate mic);
morfologici;
morfometrici (spaiul dezvoltat n sectorul inferior, versanii concavi i cu pant mare,
panta accentuat a profilului longitudinal);
pedologici (soluri cu permeabilitate mic sau umectare);
de vegetaie (lipsa pdurii);
forma reelei hidrografice (structura dendritic).
Toi aceti factori influeneaz parametrii undei de viitur la formare, dar i modificarea
elementelor n procesul de propagare de-a lungul albiei.
3.4. Probabiliti
n tabelul de mai jos se prezint debitele maxime cu probabilitile de depire de 0.1%, 1%,
5% si 10% nregistrate la staiile hidrometrice din spaiul hidrografic Buzu-Ialomia conform
datelor furnizate de Institutul Naional de Hidrologie i Gospodrire a Apelor precum i debitele
maxime nregistrate n ultimii 40 de ani.
Tabel 3.2
Qmax nregistrat [m3/s] Anul
Nr. Staia
Rul
crt. hidrometric 0.1% 1% 5% 10%
1 Azuga Azuga 392 228 124 84 74 1988
2 Bizdidel Bezdead 316 184 100 68 - -
3 Bizdidel Pucioasa 413 240 130 89 - -
4 Cricovul Dulce Moreni 504 293 159 108 220 2001
5 Cricovul Dulce Bltia 720 450 270 200 413 2005
6 Cricovul Srat Ciorani 785 490 320 250 334 2005
7 Doftana Teila 660 390 220 155 249 2007
8 Ialomicioara Glod 368 214 116 79 - -
9 Ialomicioara Fieni 416 242 131 90 210 1996
10 Ialomicioara Runcu 373 217 118 80 160 2005
11 Ialomia Moroeni 709 430 244 172 202 1996
12 Ialomia Trgovite 990 672 452 359 500 2005
13 Ialomia Bleni 1130 770 540 420 562 2005
Silitea
14 Ialomia 1330 870 560 430 508 2005
Snagovului
43
15 Ialomia Coereni 2650 1730 1110 840 1332 2005

16 Ialomia Ciochina 1261 950 710 595 830 2005
17 Ialomia Slobozia 955 765 615 545 470 2005
18 Ialomia ndrei 762 610 490 435 468 2005
19 Prahova Buteni 480 280 152 103 105 2001
20 Prahova Cmpina 830 510 297 213 409 1988
21 Prahova Prahova 1123 700 419 305 660 2005
22 Prahova Adncata 1800 1165 740 565 912 2005
23 Teleajen Cheia 255 148 80 55 - -
24 Teleajen Gura Vitioarei 850 530 310 230 260 2007
Moara
25 Teleajen 1160 775 515 405 602 2005
Domneasc
26 Slnic Gura Ocniei 323 188 102 70 - -
27 Slnic Vrbilu 275 160 87 59 - -
28 Valea Cerbului Buteni 215 125 68 46 32.6 2005
29 Vulcana otnga 378 220 119 81 145 2005
30 Istu Baba Ana 437 238 129 88 36 1988
31 Clmui Cireu 137 80 46 29 - -
32 Buzu Vama Buzului 755 440 240 155 73.8 1991
33 Buzu Sita Buzului 1345 815 460 325 574 1991
34 Buzu Nehoiu 2780 1730 1035 755 1400 1975
35 Buzu Mgura 3645 2330 1430 1065 2100 1975
36 Buzu Bania 4410 2815 1725 1290 2200 1975
37 Buzu Racovia 3810 2375 1425 1035 1600 1975
38 Bsca Mare Comandu 772 420 227 153 204 1975
39 Bsca Mare Varlaam 1440 870 495 350 720 1975
40 Bsca Mic Varlaam 1100 640 345 235 392 1975
41 Bsca Unit Bsca Roziliei 1855 1160 700 510 960 1975
Bsca
42 Chiojdu 745 434 236 160 300 1975
Chiojdului
43 Slnic Loptari 533 310 168 115 215 1975
44 Slnic Cernteti 1066 620 367 236 410 1975
45 Nicov Gura Nicovului 539 315 173 117 43.6 2005
46 Clnu Costomiru 286 166 90 61 73.3 1991
47 Clnu Potrnicheti 635 370 190 130 103 1975
Din cele prezentate mai sus se observ c n ultimii 40 de ani la staiile hidrometrice din
spaiul hidrografic Buzu-Ialomia nu s-a nregistrat niciun eveniment care s poat fi asimilat
unui eveniment cu perioada de revenire de 100 ani.
44
3.5. Frecvena
Pentru a putea determina frecvena viiturilor din spaiul hidrografic Buzu-Ialomia au fost
analizate toate viiturile din spaiul hidrografic Buzu-Ialomia n perioada 1975-2011 conform
datelor primite de la Administraia Bazinal de Ap Buzu-Ialomia (anexa 3.2).
3.5.1. Frecvena viiturilor importante

O viitura este considerat important atunci cnd debitul de vrf este mai mare sau egal cu
debitul mediu maxim multianual (Anitan, 1974, citat de Arghius, 2008).
3.5.1.1. Bazinul hidrografic Buzu
Tabel 3.3
Nr. Staia Viituri Valori

Rul
crt. hidrometric importante procentuale [%]
1 Vama Buzaului 0 0
2 Sita Buzaului 11 20.7
3 Nehoiu 1 1.9
Buzau
4 Magura 3 5.7
5 Banita 3 5.7
6 Racovita 6 11.3
7 Comandau 2 3.8
Basca Mare
8 Varlaam 1 1.9
9 Basca Mica Varlaam 6 11.3
10 BascaUnita Basca Roziliei 1 1.9
11 Basca Chiojdului Chiojdu 3 5.7
12 Lopatari 3 5.7
Slanic
13 Cernatesti 4 7.5
14 Niscov Gura Niscovului 4 7.5
15 Costomiru 1 1.9
Calnau
16 Potarnichesti 4 7.5
17 Total 53 100
Din analiza valorilor procentuale ale viiturilor importante nregistrate n bazinul hidrografic
Buzu s-a constatat c cel mai mare procent l-au avut viiturile importante pe rul Buzu - 45.3%
din total.
n figura urmtoare se prezint frecvena procentual a viiturilor importante produse pe rurile din
bazinul hidrografic studiat.
45
Frecventa procentuala a viiturilor importante [%]
Figura 3.1- Frecvena lunar a debitelor maxime nregistrate
3.5.1.2. Bazinul hidrografic Ialomia
Tabel 3.4
Valori
Nr. Staia Viituri
Rul procentuale
crt. hidrometric importante
[%]
1 Azuga Azuga 3 3.4
2 Bizdidel Bezdead 0 0
3 Bizdidel Pucioasa 0 0
4 Cricovul Dulce Moreni 4 4.5
5 Cricovul Dulce Bltia 7 7.9
6 Cricovul Srat Ciorani 6 6.7
7 Doftana Teila 3 3.4
8 Ialomicioara Glod 0 0
9 Ialomicioara Fieni 2 2.2
10 Ialomicioara Runcu 1 1.1
11 Ialomia Moroeni 1 1.1
12 Ialomia Trgovite 3 3.4
13 Ialomia Bleni 3 3.4
14 Ialomia Silitea Snagovului 8 9
15 Ialomia Coereni 5 5.6
16 Ialomia Ciochina 1 1.1
46
17 Ialomia Slobozia 1 1.1

18 Ialomia ndrei 1 1.1
19 Prahova Buteni 2 2.1
20 Prahova Cmpina 1 1.1
21 Prahova Prahova 5 5.6
22 Prahova Adncata 7 7.9
23 Teleajen Cheia 0 0
24 Teleajen GuraVitioarei 1 1.1
25 Teleajen Moara Domneasc 18 20.2
26 Slnic Gura Ocniei 0 0
27 Slnic Vrbilu 0 0
28 Valea Cerbului Buteni 2 2.2
29 Vulcana otnga 3 3.4
30 Istu Baba Ana 1 1.1
Din analiza valorilor procentuale ale viiturilor importante nregistrate n bazinul hidrografic
Ialomia s-a constatat c cel mai mare procent l-au avut viiturile importante pe rul Ialomia
25,8% din total.
n figura urmtoare se prezint frecvena procentual a viiturilor importante produse pe rurile din
bazinul hidrografic studiat.
Frecvena procentual a viiturilor importante [%]
Figura 3.2- Frecvena lunar a debitelor maxime nregistrate
47
3.5.2. Frecventa lunar a viiturilor
3.5.2.1. Bazinul hidrografic Buzu
Din numarul total al viiturilor importante produse n bazinul hidrografic Buzu (53), n continuare
se prezint, att grafic ct i sub form tabelar, frecvena lunar a producerii acestora.
Tabel 3.5
Nr.viituri
Nr. Frecvena lunar
Luna importante
crt. a viiturilor [%]
produse
1 Ianuarie 1 1.9
2 Februarie 1 1.9
3 Martie 3 5.7
4 Aprilie 0 0
5 Mai 12 22.6
6 Iunie 8 15.1
7 Iulie 23 43.4
8 August 3 5.7
9 Septembrie 1 1.9
10 Octombrie 0 0
11 Noiembrie 0 0
12 Decembrie 1 1.9
Frecventa lunara a viiturilor importante [%]
Figura 3.3
48
Din cele prezentate mai sus se poate observa c cele mai multe viituri importante produse
n intervalul 1969-2011au avut loc n luna iulie (23). n lunile aprilie, octombrie i noiembrie nu
s-a nregistrat nicio viitur important.
3.5.2.2. Bazinul hidrografic Ialomia
Din numarul total al viiturilor importante produse n bazinul hidrografic Ialomia (89), n
continuare se prezint, att grafic ct i sub form tabelar, frecvena lunar a producerii acestora.
Tabel 3.6
Nr.viituri
Nr. Frecvena lunar
Luna importante
crt. a viiturilor [%]
produse
1 Ianuarie 5 5.6
2 Februarie 2 2.2
3 Martie 9 10.1
4 Aprilie 0 0
5 Mai 18 20.2
6 Iunie 15 16.8
7 Iulie 13 14.6
8 August 13 14.6
9 Septembrie 12 13.5
10 Octombrie 0 0
11 Noiembrie 2 2.2
12 Decembrie 0 0
Frecvena lunar a viiturilor importante [%]
Figura 3.4
49
Din cele prezentate mai sus se poate observa c cele mai multe viituri importante produse
n intervalul 1969-2011au avut loc n luna mai (20,2%). n lunile aprilie, octombrie i decembrie
nu s-a nregistrat nicio viitur important.
3.6. Durata
Durata viiturilor influeneaz direct mrimea pagubelor care pot aprea. O analiz a pagubelor
fizice produse de inundaii n ultimii 35 de ani se va detalia n capitolul 5 din prezenta
documentaie.
3.7. Viituri maxime istorice

n perioada 19 25 septembrie 2005 au avut loc cderi de precipitaii abundente n bazinele
hidrografice ale rurilor Prahova i Ialomia (judeele Dmbovia, Prahova i Ialomia). Aceste
cderi masive de precipitaii n combinaie cu un sol saturat de ap au condus la formarea unor
unde de viitur excepionale.
Nivelul apei s-a meninut peste cota de pericol o perioad lung de timp:
- staia hidrometric Silitea Snagovului 4 ore
- staia hidrometric Adncata 54 ore
- staia hidrometric Coereni 68 ore
- staia hidrometric Ciochina 127 ore
n graficul urmtor se prezint hidrografele viiturilor nregistrate la unele staii hidrometrice din
bazinul hidrografic Ialomia aferente evenimentului din toamna anului 2005.
50
s.h.Silitea Snogovului s.h. Adncata s.h.Ciochina

s.h. Coereni s.h. Slobozia s.h. ndrei
Figura 3.5
Hidrografele de la statiile hidrometrice Silitea Snagovului i Adncata prezint vrfuri ascuite i

o culminaie scurt, caracteristice viiturilor datorate ploilor toreniale de scurt durat.
Hidrograful de la statia hidrometrica Adncata este complex, avnd dou vrfuri, ca urmare a
survenirii unei averse secundare.
Hidrograful de la statia hidrometrica Coereni are o caracteristic mixt, cu o und de viitur
prelungit i cu un vrf caracteristic ploilor toreniale de scurt durat, datorit compunerii
undelor de viitur de pe rul Prahova i rul Ialomia (atenuat parial prin acumularea Dridu).
Hidrografele de la statiile hidrometrice Ciochina, Slobozia, ndrei prezint o form aplatizat i
o culminaie de lung durat, datorat lrgirii albiei, condiiilor de pant, deversrilor n zonele
riverane rului i neexistenei unor noi aflueni.
Cea mai important msur ntreprins n vederea reducerii efectelor viiturii din septembrie 2005
de pe rurile Ialomia i Prahova a fost atenuarea undelor de viitur n acumulrile: Paltinu (rul
Doftana, afluent al rului Prahova), Mneciu (rul Teleajen, afluent al rului Prahova), Bolboci,
Pucioasa i Dridu (rul Ialomia).
n bazinul hidrografic Buzu, cel mai important eveniment recent a avut loc n iulie 1975 cnd,
dup ploi toreniale, debitul maxim nregistrat la staia hidrometric Mgura, pe rul Buzu, a
51
atins 2100 m3/s, iar la staia hidrometric Bania 2200 m3/s. n figurile de mai jos se prezint
hidrografele evenimentului la cele dou staii hidrometrice.
Hidrograful viiturii din iulie 1975

S.h. Magura
Debit [mc/s]
Timp [ore]
Figura 3.6
Timpul de cretere (perioada de cretere a debitului ntre momentul debitului iniial i momentul
debitului maxim) a fost de 24 de ore, n timp ce timpul de scdere (perioada de descretere a
debitelor din momentul debitului maxim pn n momentul debitului de sfrit) a fost de
aproximativ 80 ore. Astfel, timpul total al viiturii a fost de aproximativ 104 ore.
52
Hidrograful viiturii din iulie 1975

S.h. Banita
Debit [mc/s]
Timp [ore]
Figura 3.7
Pentru viitura nregistrat la staia hidrometric Bania n iulie 1975 timpul de cretere a fost
de 23 de ore, iar timpul total al viiturii a fost de 82 ore.
3.8. Viituri representative

n anexa 3.2 sunt prezentate viiturile reprezentative nregistrate n perioada 1975-2011 la
staiile hidrometrice din spaiul hidrografic Buzu-Ialomia conform datelor primite de la
Administraia Bazinal de Ap Buzu-Ialomia.
3.8.1. Bazinul hidrografic Buzu

Din cele 53 de viituri nregistrate n 31 de cazuri (58.5%) au fost depite cotele de
pericol, n timp ce pentru restul de 22 de evenimente (41.5%) au fost depite numai cotele de
inundaie.
Sintetic n continuare se prezint att sub form tabelar ct i grafic numrul viiturilor care
au depit cota de pericol (C.P.) pe rurile din bazinul hidrografic Buzu.
53
Tabel 3.7
Nr. Numrul de viituri
Rul
crt. care au depit C.P.
1 Buzu 12
2 Bsca Mare 3
3 Bsca Mica 3
4 Bsca Unit 1
5 Bsca Chiojdului 1
6 Slnic 6
7 Nicov 2
8 Clnu 3
Figura 3.8
Din cele prezentate se observ c ponderea cea mai mare a viiturilor care au depit cota de
pericol au avut-o viiturile produse pe rul Buzu (38,7%), n timp ce pe rurile Bsca Unit i
Bsca Chiojdului s-a nregistrat cte o singur viitur (3.2%).
3.8.2. Bazinul hidrografic Ialomia
Din cele 89 de viituri nregistrate n 37 de cazuri (41,6%) au fost depite cotele de

pericol, n timp ce pentru restul de 52 de evenimente (58,4%) au fost depite numai cotele de
inundaie.
Sintetic n continuare se prezint att sub form tabelar ct i grafic numrul viiturilor care
au depit cota de pericol (C.P.) pe rurile din bazinul hidrografic Ialomia.
54
Tabel 3.7
Nr. Numrul de viituri
Rul
crt. care au depit C.P.
1 Azuga 2
2 Cricovul Dulce 8
3 Cricovul Srat 1
4 Doftana 1
5 Ialomicioara 0
6 Ialomia 6
7 Prahova 7
8 Teleajen 10
9 Slnic 0
10 Valea Cerbului 0
11 Vulcana 2
12 Istu 0
Figura 3.9
Din cele prezentate se observ c ponderea cea mai mare a viiturilor care au depit cota de
pericol au avut-o viiturile produse pe rul Teleajen (27 %).
55
3.9. Tendine
3.9.1. Bazinul hidrografic Buzu
Analiznd inundaiile produse n bazinul hidrografic Buzu n intervalul 1975 - 2011 (anexa 3.2.)
se observ c cele mai multe viituri (83%) se produc n intervalul mai-iunie-iulie (44 de
evenimente), interval n care s-au manifestat i inundaiile istorice din anii 1975, 1991 si 2005.
Totui, n intervalul 2005-2011 se constat c din cele 9 viituri nregistrate doar dou
evenimente au avut loc n luna iulie, n timp ce restul s-au manifestat n ianuarie, martie, august,
septembrie i decembrie. Aceste informaii ne indic faptul c practic viiturile pot aprea n orice
perioad a anului.
Analiznd inundaiile produse n bazinul hidrografic Ialomia se observ c cele mai multe viituri
(83%) se produc n intervalul mai-iunie-iulie (71 de evenimente), interval n care s-au manifestat
i inundaiile istorice din anul 2005.
Totui, n intervalul 2005-2011 se constat c din cele 29 viituri nregistrate, 11 (38%) s-au
manifestat n lunile ianuarie i martie. Aceste informaii ne indic faptul c practic viiturile pot
aprea n orice perioad a anului.
56
CAPITOLUL 4 ESTIMAREA CALITATIV A

MODIFICRILOR MORFOLOGICE ALE ALBIILOR
MINORE A PRINCIPALELOR CURSURI DE AP.
MOBILITATEA CURSURILOR DE AP. EROZIUNI,
COLMATRI. ACIUNI ANTROPICE BALASTIERE
4.1. Estimarea calitativ a modificrilor morfologice ale albiilor

minore a principalelor cursuri de ap , Buzu, Ialomia, Mostitea,
Clmui.
Dinamica albiilor rurilor este cauzat de numeroi factori, dintre care menionm:
mrimea i regimul debitelor,
natura petrografic,
rezistena la eroziune,
panta albiei.
Studiul deformabilitii albiei, n contextul general al formrii scurgerii apei i aluviunilor,

reprezint o problem foarte important, att sub aspectul cercetrii, ct mai ales sub aspectul
impactului cu probleme practice. ntradevr, orice proiect legat de amenajarea unui curs de ap
sau de realizarea unor construcii n albia unui ru, trebuie s in cont de condiiile de evoluie
ale albiei minore. Stabilitatea sau deformabilitatea albiei are o influen direct asupra nivelurilor
unui ru.
Unele dintre metodele de analiza a dinamicii albiilor sunt prezentate n continuare:
1. Ridicarea periodic, nainte, n timpul i dup viituri a profilului transversal al albiei

minore.
Aceste ridicri se efectueaz cu precdere n:

seciunile staiilor hidrometrice;
alte seciuni caracteristice ale cursului de ap (poduri; prizele de mal; etc.).
n cazul nostru trebuiesc efectuate, in seciunile staiilor hidrometrice, ridicri topo

nainte, n timpul i dup viiturile importante inregistrate n bazinul hidrografic Buzu (Fig.4.1) i
bazinul hidrografic Ialomia (Fig.4.2).
57
Fig. 4.1 Bazinul rului Buzu cu selectarea principalelor ruri i a posturilor hidrometrice
corespunztoare
Prin compararea acestor ridicri topo la viiturile semnificative i prin intercalarea altor ridicri (de
exemplu celei corespunztoare unui regim de scurgere minim, etc.) se pot evidenia diverse
tendine de evoluie a modificrilor morfologice ale albiilor rurilor:
colmatri i ridicri ale patului albiei;
erodari (spalari) ale patului albiei;
colmatri i erodri succesive;
stabilitati relative ale albiei;
mobilitati ale patului albiei n comparaie cu stabilitatea malurilor.
n general stabilitatea albiei unui ru depinde direct de viteza i debitul apei.
58
Fig. 4.2 Bazinul rului Ialomia cu afluenii si i a posturile hidrometrice corespunztoare
59
Tabel 4.1.
Evoluia cotei talvegului rului la unele staii hidrometrice situate pe rurile
Buzu, Bsca Mare, Bsca Mic, Bsca Chiojdului i Slnic n perioada 1997 - 2005
Post hidr. Curs ap 1997 1998 2000 2005 "0" mir

Sita Buzu Buzu 324.75 324.54 323.95 324.65 325.53
Nehoiu Buzu 269 268.4 268.16 268.15 269.09
Mgura Buzu 251.89 251.59 251.34 251.45 250.57
Bania Buzu 172.35 172.35 172.37 172.48 173.33
Racovia Buzu 82.66 82.59 83.04 82.47 85.61
Bsca
Comandu Mare 362.38 362.36 362.1 362.63 362.58
Bsca
Varlaam1 Mare 288.5 288 288.6 288.85 288.83
Bsca
Varlaam2 Mic 225.38 225.66 225.71 224.92 226.5
Bsca
Chiojdu Chiojdului 474.57 474.4 474.35 474.28 475.11
Loptari Slnic 362.87 362.77 362.91 362.78 363.85
Cernteti Slnic 314.66 314.64 314.22 313.44 315.22
In tabelele 4.1 i 4.2 este prezentat un exemplu fictiv privind evoluia cotei talvegului rului la
unele staii hidrometrice situate pe rurile Buzu i afluenii si, respectiv pe rurile Ialomia i
Prahova. Cotele imaginare se refer la nregistrri n seciunea posturilor hidrometrice menionate
n tabel, ulterior producerii de viituri semnificative n perioada 1997 - 2005. Pentru exactitatea
situaiei prezentate, tabelul de mai sus trebuie completat cu date reale.
Pe baza acestor date imaginare inregistrate la posturile hidro din b.h.Buzu se pot
evidenia urmtoarele modificri morfologice ale patului albiei:
colmatri (ridicri) ale patului albiei p.h.Bania, p.h.Varlaam1 - Fig.4.2;
erodare (spalare) a patului albiei p.h.Nehoiu, p.h.Chiojdu, p.h.Cernteti Fig.4.3;
erodri i colmatri succesive p.h.Sita Buzu, p.h.Mgura, p.h.Racovia, p.h.Comandu,
p.h.Varlaam2, p.h.Loptari;
60
Bania
172,5
172,45
172,4
172,35
172,3 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Fig. 4.2. Evidenierea fenomenului de ridicare a patului albiei r.Buzu
Nehoiu
269,2
269
268,8
268,6
268,4
268,2
268 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Fig. 4.3. Evidenierea fenomenului de erodare a patului albiei r.Buzu
Tabel 4.2.
Evoluia cotei talvegului rului la unele staii hidrometrice situate pe rul
Ialomia i Prahova n perioada 1997 - 2005
PH Curs ap 1997 1998 2000 2005 "0" mir

Moroeni Ialomia 324.75 324.54 323.95 324.65 325.53
Trgoviste Ialomia 269 268.4 268.16 268.15 269.09
Bleni Ialomia 251.89 251.59 251.34 251.45 250.57
Silitea
Snagovului Ialomia 172.35 172.35 172.37 172.48 173.33
Coereni Ialomia 88.5 88 88.6 88.85 88.83
Ciochina Ialomia 82.66 82.59 83.04 82.47 85.61
Slobozia Ialomia 62.38 62.36 62.1 62.63 62.58
ndrei Ialomia 25.38 25.66 25.71 24.92 26.5
Cmpina Prahova 374.57 374.4 374.35 374.28 375.11
Prahova Prahova 262.87 262.77 262.91 262.78 263.85
Adncata Prahova 214.66 214.64 214.22 213.44 215.22
61
Pe baza acestor date imaginare inregistrate la posturile hidro din bazinul hidrografic Ialomia se
pot evidenia urmtoarele modificri morfologice ale patului albiei:
colmatri (ridicri) ale patului albiei p.h.Silitea Snagovului, p.h.Slobozia - Fig.4.2;
erodare (spalare) a patului albiei p.h.Trgovite, p.h.Cmpina, p.h.Adncata Fig.4.3;
erodri i colmatri succesive p.h.Moroeni, p.h.Bleni, p.h.Coereni, p.h.Ciochina
p.h.ndrei, p.h.Prahova;
Silitea Snagovului
172,5
172,45
172,4
172,35
172,3 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Fig. 4.3. Evidenierea fenomenului de ridicare a patului albiei r.Ialomita
Trgovite
269,2
269
268,8
268,6
268,4
268,2
268 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Fig. 4.4. Evidenierea fenomenului de erodare a patului albiei r.Ialomita
62
Fig. 4.5 Bazinul rului Mostitea cu afluenii si
n bazinul Mostitea nu sunt disponibile staii hidrometrice.
63
n bazinul Clmui exist o singur staie hidrometric, Cireu.
2. Modificarea cotei i configuraiei patului albiei conduce automat la modificarea

raporturilor hidraulice dintre elementele morfometrice ale albiei minore n seciunea
transversal, cu debitul i nivelul apei (chei limnimetrice).
n Anexa 4.1. sunt prezentate cheile limnimetrice nregistrate in perioada 2004 - 2005 la posturile
hidro situate n b.h.Buzu. Comparnd aceste chei cu cheile nregistrate in anii 1997, 1998 i
2000 putem obine diverse tendine de evoluie a modificrilor morfologice survenite n albii, n
perioada menionat.
Se pot determina deasemenea diverse corelaii ntre valorile principalelor elemente morfometrice
ale albiei minore (cote, arii, laimi, etc.) i debitul de ap.
3. O alt metod de cercetare i evideniere a dinamicii albiei rurilor, n lipsa cheilor

limnimetrice este cea care analizeaz modificrile fa de profilul corespunztor nivelului
mediu multianual sau fa de nivelul minim anual (Hmin)
Aceast metoda presupune o baza de date mai bogat, pe o perioad mai lung de observaii
hidrologice. Aceste iruri lungi de date, trebuie s conin cel puin o perioad secetoas sever.
Metodologia de aplicare a metodei presupune o serie de operaii:
calculul valorilor medii multianuale ale nivelului minim i ale debitului minim;
prezentarea datelor sub forma grafica la staiile hidrometrice succesive de pe ruri;
raportarea, pe rnd, a valorilor ponderate ale Hminmed pe intervale scurte de timp, valorile
consecutive (indiferent cte) s aib acelai semn: + sau -; se face media ponderat pe
fiecare interval;
se procedeaz similar i cu valorile debitelor minime anuale.
Se pot identifica urmtoarele faze de evoluie:
Stabilitate relativ a albiei, cnd:
Hminan i Qminan se menin cam la aceleai valori civa ani consecutivi;
Ambele elemente au o tendin de scdere;
Hminan i Qminan nregistreaz valori proporional mai ridicate n perioadele
scurgerii minime, datorit caracterului ploios al acelor ani;
Hminan i Qminan nregistreaz valori proporional mai mici, datorit caracterului
secetos al acelor ani.
Ridicare a patului albiei, cnd Qminan se menine la valori sczute civa ani consecutivi,
iar nivelul apei este mai ridicat. Situaie specific dup o viitur important care colmateaz albia
rului;
Coborre a patului albiei, cnd Qminan crete, se menine mai ridicat ca n ali ani, iar
nivelul apei este mai cobort. Deci, la niveluri mai sczute avem Qminan mai mari ca n ali ani
(erodri ale patului albiei).
64
4.2. Mobilitatea cursurilor de ap.
Fig. 4.6 Vedere dupa harta la scara 1:25000 n zona ntorsura Buzului
Mobilitatea cursurilor de ap n zona studiat n bazinul hidrografic Buzu s-a analizat prin
compararea hartilor DTM la scara 1:25000 realizate in perioada 1980 1984, cu ortofotoplanuri
realizate n perioada 2006 - 2007.
n figurile 4.6 - 4.8 se prezint un astfel de exemplu in zona ntorsura Buzului prin compararea
harii 1:25000 si a ortofotoplanului. n cadrul lucrrilor de ndiguire i regularizare a localitii
ntorsura Buzului s-au executat lucrri de tieri de meandre i s-au efectuat corecii de albii.
Acest lucru se poate observa prin suprapunerea (Fig.4.8) celor doua planuri, realizate in perioade
diferite.
Lucrri asemnatoare de ndiguire i regularizare s-au mai realizat n zona localitaii Prscov, n
zona Cndeti municipiul Buzu, etc.
n anexa 4.2 Buzau sunt prezentate alte exemple privind mobilitatea cursului de ap Buzu n
zona unor balastiere.
65
Fig. 4.7 Vedere dupa Ortofotoplan n zona ntorsura Buzului
n mod natural cursurile de ap au tendina de a-i lungi traseul prin evadarea malurilor concave
i prin depuneri de aluviuni pe malurile convexe. De asemenea n timpul viiturilor importante se
pot produce tieri de meandre cu scurtarea lungimii cursului de ap. Tieri de meandre se pot
efectua i n cadrul lucrrilor de regularizare a cursurilor de ap urmrindu-se prin aceasta
ndeprtarea traseului cursului de ap de unele obiective ameninate prin eroziuni de maluri,
creterea stabilitii versanilor acolo unde se constat alunecri, etc.
Fig. 4.8 Vedere dupa harta la scara 1:25000 si Ortofoto n zona ntorsura Buzului
66
Fig. 4.9. Vedere dupa harta la scara 1:25000 n zona Finta

Mobilitatea cursurilor de ap n b.h.Ialomita s-a analizat prin compararea hartilor DTM la scara
1:25000 realizate in perioada 1980 1984, cu ortofotoplanuri realizate n perioada 2008 - 2012.
n figurile 4.9 - 4.11 se prezint un astfel de exemplu in zona localitii Finta prin compararea
harii 1:25000 si a ortofotoplanului 2012.
n cadrul lucrrilor de ndiguire i regularizare a unor localiti din b.h.Ialomia s-au executat
lucrri de tieri de meandre i s-au efectuat corecii de albii. Acest lucru se poate observa prin
suprapunerea celor doua planuri, harti 1:25000 si ortofotoplanuri 2008 2012 realizate in
perioade diferite.
Fig. 4.10 Vedere dupa Ortofotoplan n zona Finta
67
Astfel de lucrri de ndiguire i regularizare s-au realizat n zona localitailor: Drgneti

(r.Prahova), Coereni i Periei (r.Ialomia).
n anexa 4.3 Ialomita sunt prezentate alte exemple privind mobilitatea cursului de ap Ialomia n
zona Periei (r.Ialomia), precum i n zona unor balastiere.
Fig. 4.11 Vedere dupa harta la scara 1:25000 si Ortofoto n zona Finta
Fig. 4.12 Vedere dupa harta la scara 1:25000 si Ortofoto n zona Gurbnesti
68
Mobilitatea cursurilor de ap n b.h.Mostitea s-a analizat prin compararea hartilor DTM la

scara 1:25000 realizate in perioada 1980 1984, cu ortofotoplanuri realizate n perioada 2008 i
2012.
n figurile 4.12 - 4.14 se prezint un astfel de exemplu in zona localitii Gurbneti prin
compararea harii 1:25000 si a ortofotoplanului realizat la nivelul anului 2008.
Nu sunt lucrri de ndiguire i regularizare importante n b.h.Mostitea. Nu s-au executat lucrri
de tieri de meandre i nu s-au efectuat corecii de albii pe acest ru.
Fig. 4.13 Vedere dupa harta la scara 1:25000 n zona Gurbnesti
n schimb exista pe acest ru o salb de lacuri, cele mai importante fiind acumulrile Frsinet,
Fundulea, Gurbneti i Iezer. Din suprapunerea celor doua planuri, harti 1:25000 si
ortofotoplanuri 2008 2012, realizate in perioade diferite nu se observa modificri importante a
configuraiei albiei rului Mostitea.
69
Fig. 4.14 Vedere dupa Ortofoto n zona Gurbnesti
Fig. 4.15 Vedere dupa harta la scara 1:25000 si Ortofoto n zona Rueu
70
Mobilitatea cursurilor de ap n b.h.Clmui se poate analiza prin compararea hartilor DTM

la scara 1:25000 realizate in perioada 1980 1984, cu ortofotoplanuri realizate n perioada
2008 i 2012.
n figurile 4.15 - 4.17 se prezint un astfel de exemplu in zona localitii Rueu prin
compararea harii 1:25000 si a ortofotoplanului realizat la nivelul anului 2008.
Fig. 4.16 Vedere dupa harta la scara 1:25000 n zona Rueu
Sunt lucrri de ndiguire i regularizare importante ( peste 100 km) n b.h.Clmui. S-au
executat lucrri de tieri de meandre i s-au efectuat corecii de albii pe acest ru, n mai multe
sectoare ale rului: Rueu, Zvoaia, Stncua, etc (vezi Anexe).
Fig. 4.17 Vedere dupa Ortofoto n zona Rueu
71
4.3. Eroziuni, colmatri

Eroziunile i colmatrile in b.h. Ialomia constituie un fenomen natural, ele fiind urmrite de ctre
personalul tehnic al ABA Buzu Ialomia. Una din msurile de combatere a eroziunilor de mal o
constituie lucrrile de aprare de mal.
O estimare calitativ a modificrilor morfologice produse n albiile minore ale
principalelor cursuri de ap de pe suprafaa bazinului Buzu se poate determina prin analiza
evoluiei n timp a numrului i lungimii raportate a eroziunilor de mal identificate in
documentele oficiale ale ABA Buzu Ialomia.
Se prezint n continuare un tabel centralizator fictiv privind evoluia eroziunilor de maluri
pentru anii 1970, 1975, 1981, 1999, 2001 i 2003, coninnd informaii referitoare la numrul
eroziunilor, total lungime, suprafaa degradat (ha) la nivelul ntregului bazin Buzu. Pentru
exactitatea situaiei prezentate, tabelul 4.3 trebuie completat cu date reale.
Tabel 4.3.
Centralizator cu evoluia eroziunilor de maluri in b.h.Buzau perioada 1970 - 2003
1970 1975 1981 1999 2001 2003
Nr. Puncte 698 553 618 622 613
Ltotal (km) 188.2 262.4 245.7 206.8 205.1 201.2
Suprafaa degradat (ha) 109.7 189.9 171.3 41.0 35.3 39.4
Ltotal (km)
300
250
200
150
Ltotal (km)
100
50
0
1965 1970 1975 1980 1985 1990 1995 2000 2005
Fig.4.18. Evoluia n timp a lungimii raportate a eroziunilor de mal n perioada 1970 - 2003
Prin analizarea datelor fictive de mai sus (Tab.4.2) i urmrind graficul prezentat in Fig.4.18 se
poate observa o tendin comun privind evoluiei n timp a lungimii totale i a suprafeelor
degradate, respectiv o tendin de cretere n perioada 1970 1975, urmat de o tendin de
descretere dup 1975.
72
Suprafaa degradat (ha)

200
150
100
Suprafaa degradat (ha)
50
0
1965 1970 1975 1980 1985 1990 1995 2000 2005
Fig.4.19. Evoluia n timp a suprafeelor degradate prin eroziunilor de mal n perioada 1970 -
2003
n funcie de datele avute la dispoziie se pot efectua analize similare celor prezentate mai
sus i pentru celelalte bazine hidrografice studiate: Ialomia, Mostitea i Clmui.
4.4. Aciuni antropice - Balastiere
In legatura cu situatia balastierelor de pe principalele cursuri de apa din bazinul hidrografic

Buzu n tabelul 4.4 sunt prezentate balastierele care au exploatat materiale din albie n anul 2011
i coordonatele lor de amplasare, precum si cantitile total autorizate n anul 2011.
Prin autorizaia de gospodarirea apelor emisa de ABA Buzu Ialomia se impune
beneficiarului balastierei obligaia de a efectua msurtori topografice (profile transversale
intermediare i longitudinale) n punctele de referin stabilite la bornarea perimetrului de
extracie, cu o frecven de: o dat la 3 luni i la cel mult 15 zile dup viiturile importante, n
vederea urmririi evoluiei albiei n timp i a posibilitilor de regenerare a depozitului.
Din cauza dispunerii balastierelor la distane relativ mari, fr profile transversale
intermediare, nu se poate monitoriza transportul de sedimente trte.
73
Tabel 4.4
Date referitoare la balastierele situate pe principalele cursuri de apa din b.h. Buzu
Raul/cod cadastral Cantitati
Nr.
Agent economic / Perimetru judet/ localitate/ hm/ autorizate in Coordonate Stereo 70
crt.
borne CSA 2011(mc)
0 1 2 7 8
Rau Buzau/ XII - amonte pct.1 X

1.082.00.00.00.0./ = 464.217 Y = 580.948 pct. 2 X =
1
Judet Covasna/ 464.128 Y = 581.014 aval
Intorsura Buzaului/ pct. 25 X = 463.510 Y = 582.028
S.C. AVRA TRANS S.R.L. / pct. 26 X = 463.477 Y = 582.018
Intorsura Buzaului 15000 pct. 27 X = 463.
Plaja aval:
Plaja aval:
Y
X
606.790
Rau Buzau/ XII - A aval 419.886
606.818
S.C. AMAT COM. S.R.L. BUZAU / 1.082.00.00.00.0./ B 420.113
2 46800 606.803
Perimetrul Valea Seaca Judet Buzau/ C 420.253
606.758
Valea Seaca/ D amonte 420.327
606.755
E 420.184
606.788
F aval 419.839
606.8
amonte pct.8 X
= 416.643 Y = 612.562 pct. 9 X =
S.C. AGREGATE INTERINVEST Rau Buzau/ XII -
416.683 Y = 612.618 aval
3 S.R.L. BUZAU / Perimetrul Cislau 1.082.00.00.00.0./ 50000
pct. 2 X = 416.748 Y = 613.254 pct.
aval Judet Buzau/ Cislau/
3 X = 416.692 Y = 613.413 pct. 4 X
= 416.673
amonte pct.1 X
S.C. AMG GROUP Rau Buzau / XII - = 419.648 Y = 619.220 pct.12 X =
4 S.R.L.MAGURA/ 1.082.00.00.00.0./ 90000 419.589 Y = 619.255 aval
Perimetrul Ciuta Judet Buzau/ Ciuta/ pct. 6 X = 419.822 Y = 620.397 pct.
7 X = 419.780 Y = 620.467
74
amonte pct.1 X
S.C. A.C.I. ROMCONSTRUCT Rau Buzau/ XII - = 420.020 Y = 620.730 pct.2 X =
5 Bucuresti / Perimetrul Pirscov / 1.082.00.00.00.0./ 20000 420.167 Y = 620.792 aval
CSA 148+500 - 150+500 Judet Buzau/ Parscov pct. 8 X = 420.312 Y = 621.381 pct.
9 X = 420.196 Y = 621.256
amonte pct.1 X
Rau Buzau /XII - = 423.070 Y = 626.688 pct. 2 X =
S.C.AMG GROUP S.R.L./ 1.082.00.00.00.0./ 423.098 Y = 626.712 pct. 3 X =
6 50000
Perimetrul Unguriu Judet Buzau/ 423.121 Y = 626.754 aval
Unguriu pct. 4 X = 423.124 Y = 626.803 pct.
8 X = 422.769
amonte pct.1 X
S.C. SOMACO GRUP
= 411.044 Y = 639.138 pct.2 X =
PREFABRICATE S.R.L. Rau Buzau/ XII -
410.990 Y = 640.270 aval
7 BUCURESTI / 1.82.00.00.00.0./ 43000
pct. 4 X = 410.535 Y = 639.695 pct.
Perimetrul Simileasca/ Judet Buzau/ Buzau/
5 X = 410.499 Y = 639.714 pct. 6 X
CSA 121+000 - 123+000
= 410.540
amonte pct.1 X
Rau Buzau/ XII -
S.C. IMCORP S.R.L. BUCURESTI = 410.090 Y = 641.430 pct.2 X =
1.082.00.00.00.0./
8 Perimetrul Maracineni 60000 410.163 Y = 641.466 aval
jud. Buzau/
CSA 119+000 - 120+000 pct. 3 X = 410.306 Y = 642.061 pct.
Maracineni
4 X = 410.208 Y = 642.103
amonte pct.1 X
= 408.858 Y = 645.516 pct.7 X =
72000 408.724 Y = 645.579 aval
pct. 4 X = 408.642 Y = 646.068 pct.
5 X = 408.548 Y = 646.129
Rau Buzau/ XII -
S.C. BAUM CONSTRUCT S.R.L.
1.082.00.00.00.0./
9 MARACINENI/
jud. Buzau/
Perimetrul Gura Calnau
Gura Calnau
amonte pct.1 X
= 408.856 Y = 645.529 pct.9 X =
408.821 Y = 645.556 aval
26000
pct. 3 X = 408.742 Y = 645.895 pct.
4 X = 408.742 Y = 645.835 pct. 5 X
= 408.730
amonte pct.1 X
S.C. LAFARGE AGREGATE SI Rau Buzau/ XII - = 406.648 Y = 647.549 pct.2 X =
BETOANE SA BUCURESTI / 1.082.00.00.00.0./ 406.650 Y = 647.550 aval
10 23600
perimetrul Vadu Pasii Judet Buzau/ Vadu pct.17 X = 406.249 Y = 647.785 pct.
CSA 109+000 - 111 +000 Pasii/ 18 X = 406.183 Y = 647.764 pct. 19
X = 406.5
75
amonte pct.1 X
= 405.201 Y = 648.922 pct.7 X =
5000 405.165 Y = 648.912 aval
pct. 4 X = 404.934 Y = 649.287 pct.
Rau Buzau/ XII - 5 X = 404.802 Y = 649.326
S.C. URBIS SERV SRL BUZAU/ 1.082.00.00.00.0./
11
Perimetrul Verguleasa Aval Judet Buzau/
Verguleasa
amonte pct.1 X
= 405.201 Y = 648.922 pct.7 X =
24000 405.165 Y = 648.912 aval
pct. 4 X = 404.934 Y = 649.287 pct.
5 X = 404.802 Y = 649.326
amonte pct.1 X
= 404.432 Y = 649.723 pct.7 X =
16000 404.402 Y = 649.927 aval
pct. 3 X = 404.223 Y = 649.927 pct.
Rau Buzau/ XII - 4 X = 404.163 Y = 649.939
S.C. CONCAS S.A. BUZAU/
1.082.00.00.00.0/
12 Perimetrul Stancesti 5 /
Judet Buzau/
CSA 107+500 - 108+500 amonte pct.1 X
Stancesti
= 404.598 Y = 649.578 pct.7 X =
15000 404.510 Y = 649.535 aval
pct. 3 X = 404.263 Y = 649.766 pct.
4 X = 404.269 Y = 649.728
amonte pct.1 X
Rau Buzau/ XII -
S.C. INTEGRAL S.A. BUZAU/ = 404.113 Y = 650.024 pct.2 X =
1.082.00.00.00.0./
13 Perimetrul Stancesti Vest/ 30000 404.222 Y = 650.037 aval
Judet Buzau/
CSA 106+250 - 107+250 pct. 3 X = 404.185 Y = 650.654 pct.
Stancesti
4 X = 404.068 Y = 650.636
amonte pct.1 X
Rau Buzau/ XII -
= 404.033 Y = 651.047 pct.4 X =
S. C. ROMCONSTRUCT AG S.R.L. 1.082.00.00.00.0./
14 10000 403.926 Y = 651.168 aval
BUZAU/ Perimetrul Stancesti Judet Buzau/
pct. 2 X = 404.032 Y = 651.276 pct.
Stancesti
3 X = 403.903 Y = 651.236
amonte pct.1 X
Rau Buzau/ XII - = 404.245 Y = 649.697 pct.2 X =
S. C. ROMCONSTRUCT AG S.R.L.
1.082.00.00.00.0./ 404.216 Y = 649.779 pct.7 X =
15 BUZAU/ Perimetrul Verguleasa aval 11000
Judet Buzau/ 404.186 Y = 649.730 aval
2
Verguleasa pct. 4 X = 404.040 Y = 649.966 pct.
5 X = 403.962 Y
76
amonte pct.F
Rau Buzau/ XII -
X = 403.903 Y =651.928 pct.G X =
S.C. CONCIVIA S.A. BRAILA/ 1.082.00.00.00.0
16 60000 403.800 Y = 651.928 aval
Perimetrul Stancesti/ Judet Buzau/
pct. A X = 403.407 Y = 652.463 pct.
Stancesti
M X = 403.403 Y = 652.295
amonte pct.1 X
Rau Buzau/ XII -
= 403.164 Y = 652.788 pct.35 X =
S.C. AQUARIS S.R.L. BUZAU / 1.082.00.00.00.0./
17 151000 403.013 Y = 652.809 aval
Perimetrul Galbinasi Judet Buzau/
pct. 18 X = 402.917 Y = 653.285
Galbinasi
pct. 19 X = 402.884 Y = 653.104
amonte pct.1 X
Rau Buzau/ XII -
= 402.205 Y = 654.588 pct.19 X =
S.C INTERCOMAN S.R.L NAIENI/ 1.082.00.00.00.0./
18 60000 402.143 Y = 654.585 aval
Perimetrul Galbinasi Judet Buzau/
pct. 6 X = 401.983 Y = 655.136 pct.
Galbinasi
7 X = 401.960 Y = 655.123
amonte pct.1 X
= 399.796 Y = 657.600 pct.23 X =
399.764 Y = 657.632 pct.2 X =
35000
399.818 Y = 657.665 aval
pct. 13 X = 399.401 Y = 658.493
S.C. PRODAGREMIN S.R.L. Rau Buzau/ XII - pct. 14 X = 399.40
BRAILA/ 1.082.00.00.00.0.
19
Perimetrul Cilibia I / Judet Buzau/ Cilibia/
CSA 94+000 - 95+000 hm 1665 amonte pct.1 X
= 399.796 Y = 657.600 pct.23 X =
399.764 Y = 657.632 pct.2 X =
43400
399.818 Y = 657.665 aval
pct. 13 X = 399.401 Y = 658.493
pct. 14 X = 399.40
amonte pct.1 X
S.C. OEL COMPANY S.A. Rau Buzau/ XII - = 399.431 Y = 658.618 pct.4 X =
20 GIURGIU/ 1.082.00.00.00.0./ 12000 399.411 Y = 658.611 aval
Perimetrul Cilibia 2 / Judet Buzau/ Cilibia/ pct. 2 X = 399.430 Y = 659.273 pct.
3 X = 399.412 Y = 659.243
amonte pct.14
X = 475.718 Y = 600.679 pct.15 X =
9000 475.750 Y = 600.724 aval
pct. 1 X = 475.869 Y = 601.106 pct.
Rau Basca Mare/ XII 2 X = 475.852 Y = 601.129
S.C.RICIIAS IMPEX S.R.L.
-1.082.15.00.00.0./
21 INTORSURA BUZAULUI/
Judet Covasna/
Perimetrul Comandau
Comandau/
amonte pct.14
X = 475.718 Y = 600.679 pct.15 X =
15000 475.750 Y = 600.724 aval
pct. 1 X = 475.869 Y = 601.106 pct.
2 X = 475.852 Y =601.129
77
amonte pct.1 X
Rau Basca Chiojd /
= 423.609 Y = 597.531 pct.7 X =
S.C. SONTEC S.R.L. Bucuresti/ XII -1.082.22.00.00.0./
22 30000 423.619 Y = 597.492 aval
Perimetrul Corbu-Catina Judet Buzau/ Corbu-
pct. 3 X = 422.316 Y = 597.568 pct.
Catina
4 X = 422.288 Y = 597.540
amonte pct.1 X
Rau Zeletin / XII - = 418.963 Y = 597.840 pct.4 X =
S.C. SONTEC S.R.L. Bucuresti/
23 1.082.22.04.00.0./ 25000 418.933 Y = 597.837 aval
Perimetrul Zeletin
Judet Buzau/ Zeletin pct. 3 X = 419.077 Y = 598.604 pct.
2 X = 419.044 Y = 598.639
amonte pct.1 X
Rau Basca Chiojd /
S.C. MARIAN TRANS = 421.885 Y = 597.984 pct.7 X =
XII -1.082.22.00.00.0./
24 CONSTRUCT S.R.L. CHIOJDU 43000 421.906 Y = 597.910 aval
Judet Buzau/
Perimetrul Catina pct. 4 X = 420.837 Y = 598.359 pct.
Catina /
5 X = 420.789 Y = 598.307
amonte pct.1 X
= 417.192 Y = 600.912 pct.4 X =
40000 417.139 Y = 600.899 aval
pct. 2 X = 417.174 Y = 601.511 pct.
3 X = 417.120 Y = 601.509
S.C. LILIAC COM S.R.L. Rau Basca Chiojd /
25 CHIOJDU XII -1.082.22.00.00.0./
Perimetrul Calvini Judet Buzau/ Calvini/
amonte pct.1 X
= 417.192 Y = 600.912 pct.10 X =
40000 417.139 Y = 600.899 aval
pct. 5 X = 417.174 Y = 601.511 pct.6
X = 417.120 Y = 601.509
amonte pct.A
Rau Basca Chiojd / X = 418.202 Y = 599.735 pct.B X =
S.C. APASCO S.A. MANECIU/
26 XII -1.082.22.00.00.0./ 20000 418.131 Y = 599.644 aval
Perimetrul Bisceni
Judet Buzau/Calvini pct. C X = 417.434 Y = 600.488
pct.D X = 417.384 Y = 600.444
78
amonte pct.1 X
Rau Basca Chiojd/
S.C. ARIES S.R.L. BUZAU = 416.390 Y = 603.319 pct.10 X =
XII -1.082.22.00.00.0./
27 Perimetrul Bascenii de Jos. Com. 15000 416.395 Y = 603.444 aval
Judet Buzau/
Calvini pct. 5 X = 416.741 Y = 603.951 pct.
Bascenii de Jos
6 X = 416.720 Y = 603.989
amonte
pct.103 X = 416.711 Y = 604.002
pct.104 X = 416.720 Y = 603.989
24800 pct.105 X = 416.741 Y = 603.951
pct.106 X = 416.790 Y = 603.898
aval pct.
S.C. HIDROCONSTRUCTIA S.A. Rau Basca Chiojd/ 101
28 SIRIU/ XII -1.082.22.00.00.0./
Perimetrul Calvini Judet Buzau/ Calvini
amonte
pct.104 X = 416.781 Y = 604.151
pct.105 X = 416.844 Y = 604.121
40800
aval pct.
101 X = 417.047 Y = 604.578 pct.
102 X = 416.007 Y = 604.597
amonte pct.1 X
Rau Slanic/ XII -
S.C. SERBANICA PETROTRANS = 418.058 Y = 637.480 pct.7 X =
1.082.27.00.00.0./
29 S.R.L. Sapoca/ 29000 417.992 Y = 637.399 aval
Judet Buzau/
Perimetrul Cernatesti 2 pct. 3 X = 417.808 Y = 637.390 pct.
Cernatesti/
4 X = 417.754 Y = 637.304
amonte pct.1 X
= 418.694 Y = 637.906 pct.2 X =
418.693 Y = 637.986 aval
pct. 7 X = 418.557 Y = 637.950 pct.
Rau Slanic/ XII - 8 X = 418.528 Y = 637.860
S.C. SERBANICA PETROTRANS
1.082.27.00.00.0./ 8000
30 S.R.L. Sapoca/
Judet Buzau/
Perimetrul Cernatesti 3 amonte pct.1 X
Cernatesti/
= 418.694 Y = 637.906 pct.2 X =
418.693 Y = 637.986 aval
pct. 7 X = 418.557 Y = 637.950 pct.
8 X = 418.528 Y = 637.860
6200
amonte pct.1 X
S.C. SERBANICA PETROTRANS Rau Slanic/ XII - = 418.175 Y = 637.570 pct.10 X =
31 S.R.L. Sapoca / 1.082.27.00.00.0./ 418.163 Y = 637.558 aval
Perimetrul Sapoca 1 Judet Buzau/ Sapoca pct. 4 X = 417.786 Y = 637.387 pct.
5 X = 417.745 Y = 637.307
29000
79
amonte pct.1 X
S.C. GECOTRANS S.R.L. / 1.082.00.00.00.0./ 405.700 Y = 648.185 pct.19 X =
32 56000
Perimetrul Scurtesti Judet Buzau/ 405.646 Y = 6648.143 aval
Scurtesti/ pct. 11 X = 405.264 Y = 648.666
pct. 12 X = 405.2
amonte pct.1 X
Rau Zeletin / XII - = 418.963 Y = 597.840 pct.8 X =
S.C. SONTEC S.R.L. Bucuresti /
33 1.082.22.04.00.0./ 20000 418.933 Y = 597.837 aval
Perimetrul Zeletin
Judet Buzau/ Zeletin pct. 4 X =419.077 Y = 598.604 pct.
5 X = 419.044 Y = 598.639
amonte pct.1 X
S.C. NIKOST IMPEX S.R.L. / 1.082.00.00.00.0./ 410.521 Y = 640.847 pct.3 X =
34 207000
Perimetrul Maracineni Judet Buzau/ 410.386 Y = 641.047 aval
Scurtesti/ pct. 8 X =410.314 Y = 641.000 pct.
9 X =410.357 Y
amonte pct.A
Rau Buzau/ XII -
X = 403.408 Y = 652.503 pct.X X =
S.C. AQUARIS S.R.L. / Perimetrul 1.082.00.00.00.0./
35 145000 403.405 Y = 652.386 aval
Galbinasi Judet Buzau/
pct. J X = 402.902 Y = 653.454 pct.
Galbinasi/
L X = 402.839 Y = 653.419
TOTAL 1,771,600
In legatura cu situatia balastierelor de pe principalele cursuri de apa din b.h. Ialomia in

tabelul 4.5 sunt prezentate balastierele care au exploatat materiale din albie n anul 2011 i
coordonatele lor de amplasare, precum si cantitile total autorizate n anul 2011.
80
CAPITOLUL 5 Planul pentru Prevenirea, Protecia i Diminuarea Efectelor Inundaiilor n Districtul de Bazin Hidrografic
Buzu-Ialomia
SISTEMUL DE GOSPODARIREA APELOR DAMBOVITA Tab.4.5

Raul/cod Cantitati
Nr Agent economic/
cadastral/judet/locali autorizate in Coordonate Stereo 70
crt Perimetru
tate/Hm, borne CSA anul 2011 (mc)
0 1 2 7 8
amonte pct.A
;X=404.092,68 Y=534.299,75;
pct.B ;X=404.050,72 Y=534.331,82 ;
aval ; pct.E
:X=403.736,28 Y=533.959,04 ;
40000 pct.F:X=403.776,89 Y=533.920,70
S.C. TRANSBETON
R.Ialomita
S.R.L.
XI-1.000.00.00.00.0
BUCIUMENI
1 Dambovita
TRANSFER
Buciumeni
S.C. CARIERE
hm.400-410
AGREMIN S.R.L.
amonte pct.A
;X=404.092,68 Y=534.299,75;
pct.B ;X=404.050,72 Y=534.331,82 ;
40000
aval ; pct.E
:X=403.736,28 Y=533.959,04 ;
pct.F:X=403.776,89 Y=533.920,70
amonte pct.1 X=404.061 Y=531.606
R.Ialomicioara 2
pct.2:X=404.041 Y=531.623
SC EUROGAS PRES XI-1.007.00.00.00.0
aval pct.8
2 COM SRL Fieni Dambovita 10500
:X=403.515 Y=531.894 pct.9:X=403.447
Fieni Fieni
Y=531.877 pct.10:X=403.485 Y=531.861
hm 235-250
amonte pct.1
:X=386.200 Y=531.921 pct.11
:X=386.162 Y=531.804 aval
45500
pct.5 :X=385.726 Y=531.911
pct.6:X=385.721 Y=531.902
R.Ialomita amonte pct.1 X=386.156 Y=531.869

SC COMPLIS SRL XI-1.000.00.00.00.0 pct.2:X=386.154 Y=531.909
3 Targoviste Dambovita aval pct.4
Sotanga Sotanga :X=385.755 Y=531.918 pct.5:X=385.734
hm.700-710 Y=531.892 pct.6:X=385.791 Y=531.852
15000
amonte pct.1
:X=385.719 Y=531.907
pct.26 X=385.723 Y=531.848;
71000
R.Ialomita aval pct.13
SC DIMAR SRL XI-1.000.00.00.00.0 :X=384.395 Y=533.039;
4 Bucuresti Dambovita pct.14:X=384.359 Y=533.007
Sateni Sateni amonte pct.1
hm.710-650 :X=385.719 Y=531.907 pct.2
56000 X=385.723 Y=531.848; aval
pct.1 :X=384.395 Y=533.039;
pct.2:X=384.359 Y=533.007
81
Buzu-Ialomia
Perimetrul Aninoasa-Teis amonte

pct.1 :X=383.403 Y=534.572
pct.12 X=383.359 Y=534.556
R.Ialomita aval pct.6
SC ILVA IMPEX SRL XI-1.000.00.00.00.0 :X=383.512 Y=535.160; pct.7:X=383.469
5 Targoviste Dambovita 42000 Y=535.138
Aninoasa - Sateni -Teis Aninoasa
hm.650-660
amonte pct.1
R.Ialomita
:X=380.240 Y=539.611 pct.11
SC VLAD TEPES SA XI-1.000.00.00.00.0
X=380.207 Y=539.617 aval
6 Aninoasa Dambovita 8500
pct.6 :X=380.000 Y=539.950;
Targoviste Est Targoviste
pct.7:X=380.002 Y=539.931
hm.780-790
amonte pct.1
:X=379.066 Y=543.809 pct.18
X=379.028 Y=543.804 aval
86000
R.Ialomita pct.9 :X=378.482 Y=545.250
XI-1.000.00.00.00.0 pct.10:X=378.441 Y=545.229
SC DIMAR SA Bucuresti
7 Dambovita
Sacuieni
Sacuieni amonte pct.1
hm.860-900 :X=389.066 Y=543.809 pct.2
44000 X=379.028 Y=543.804 aval
pct.3 :X=378.482 Y=545.250
pct.4:X=378.441 Y=545.229
S.C.BETOANE R.Ialomita
AGREGATE INSTANT XI-1.000.00.00.00.0
8 S.R.L. BALOTESTI Dambovita
LAZURI lazuri
hm.900-910
amonte pct.A X=376.680 Y=546.510
pct.I:X=376.645 Y=546.494
aval pct.D
:X=376.135 Y=547.025 pct.E:X=376.095
R.Ialomita Y=547.036 pct.F:X=376.125 Y=546.982
SC PRODBALAST SA XI-1.000.00.00.00.0
9 Comisani Dambovita 20000
Comisani Comisani
hm.920-950
Tronsonul Bucsani aval de pod

amonte pct.1
:X=372.170 Y=551.437 pct.13
5000
R.Ialomita X=372.120 Y=551.389 aval
SC MINERAL SA XI-1.000.00.00.00.0 pct.6 :X=371.499 Y=552.077;
10 Bucsani Dambovita
Bucsani Bucsani amonte pct.1
hm.990-1000 :X=374.632 Y=549.605 pct.7
21500 X=374.536 Y=549.563 aval
pct.4 :X=373.942 Y=550.192
pct.5:X=373.886 Y=550.098
82
Buzu-Ialomia
R.Ialomita amonte pct.1

XI-1.000.00.00.00.0 :X=371.493 Y=552.087 pct.9
SC ECPROD SA
11 Dambovita 17500 X=371.446 Y=552.069 aval
BUCSANI-BALENI
Bucsani pct.5 :X=371.084 Y=552.498
hm.1000-1050 pct.6:X=371.083 Y=552.434
SC ZALEX DG CONS
XI-1.000.00.00.00.0 :X=365.977 Y=558.528 pct.9
SRL Otopeni
Marcesti
Finta sat Gheboaia pct.5 :X=366.170 Y=558.988
Gheboaia
hm.1160-1170 pct.6:X=366.071 Y=559.022
SC ZALEX DG CONS XI-1.000.00.00.00.0 :X=366.170 Y=558.988 pct.2
13 SRL Otopeni Dambovita 32500 X=366.208 Y=559.129 aval
Gheboaia Finta sat Gheboaia pct.3 :X=366.209 Y=560.230
hm.1170-1230 pct.4:X=366.162 Y=560.244
SC ADER AGREGATE XI-1.000.00.00.00.0 :X=366.209 Y=560.230 pct.9
14 SRL Bucuresti/ Dambovita 64500 X=366.162 Y=560.244 aval
Gheboaia Finta sat Gheboaia pct.4 :X=366.432 Y=560.650
hm.1230-1240 pct.5:X=366.311 Y=560.814
R.Ialomita
SC ROMCONSTRUCT XI-1.000.00.00.00.0
15 SRL Dambovita
FINTA AMONTE Finta
hm.1240-1270
Zona I AMONTE amonte
R.Ialomita
pct.1 :X=364.947 Y=563.231
SC CRIMIR GRUP SRL XI-1.000.00.00.00.0
pct.13 X=364.926 Y=563.227
16 Bucuresti Dambovita 44000
aval pct.7
Finta - Ibrianu Finta -Ibrianu
:X=364.597 Y=563.475 pct.8:X=364.575
hm.1240-1269
Y=563
Zona I amonte
R.Ialomita
pct.1 :X=364.562 Y=563.397
SC ROMCONSTRUCT XI-1.000.00.00.00.0
pct.2 X=364.598 Y=563.481
17 IMPEX SRL Bucuresti Dambovita 40000
aval pct.3
FINTA AVAL Finta
:X=364.566 Y=563.525 pct.8:X=364.448
hm.1270-1280
Y=563.558
R.Ialomita
XI-1.000.00.00.00.0
SC BALASTIERA TCS Dambovita
18
SRL Cornesti
sat Ibrianu
hm.1310-1330
R.Ialomita
XI-1.000.00.00.00.0
SC APASCO SA
19 Dambovita 15000
BILCIURESTI
Bilciuresti
hm.1390-1400
R.Cricovul Dulce amonte pct.1
SC AGREGO PROD
XI-1.016.00.00.00.0 :X=391.100 Y=550.358 pct.2
SRL
Poiana Campina
Iedera pct.8 :X=390.245 Y=550.273
Iedera
hm.210-270 pct.9:X=390.249 Y=550.235
83
Buzu-Ialomia
amonte pct.1
:X=390.236 Y=550.272 pct.22
X=390.239 Y=550.240 aval
25000
pct.11 :X=388.915 Y=550.655
R.Cricovul Dulce
pct.12:X=388.897 Y=550.622
SC MECANICA SRL XI-1.016.00.00.00.0
21 Moreni Dambovita
amonte pct.1
Tisa - Moreni Moreni
:X=390.236 Y=550.272 pct.22
hm.270
X=390.239 Y=550.240 aval
25800
pct.11 :X=388.915 Y=550.655
pct.9:X=388.897 Y=550.622
amonte pct.1 X=383.015 Y=554.200

pct.2 X=382.972 Y=554.310
pct.10 X=382.910 Y=554.305
aval pct.5
20000
:X=382.530 Y=554.552 pct.6:X=382.492
R.Cricovul Dulce
Y=554.635 p
XI-1.016.00.00.00.0
SC COGHE TRANS SRL
Dambovita
22 Ploiesti
IL Carageale sat amonte pct.1X=382.951
Ghirdoveni
Ghirdoveni Y=554.269 pct.2:X=382.941
hm.360 Y=554.324 aval
20000 pct.12 :X=382.505 Y=554.597
pct.13:X=382.493 Y=554.635
pct.14:X=382.492 Y=554.531
amonte pct.1
:X=382.082 Y=554.788 pct.17
X=382.087 Y=554.755 aval
25000
R.Cricovul Dulce pct.8 :X=380.324 Y=555.230
SC BITOREDO SRL XI-1.016.00.00.00.0 pct.9:X=380.327 Y=555.171
23 Ghirdoveni Dambovita
I.L Caragiale IL Caragiale amonte pct.1
hm.390-400 :X=380.846 Y=554.910 pct.2
15000 X=380.791 Y=554.963 aval
pct.5 :X=380.325 Y=555.218
pct.6:X=380.327 Y=555.171
R.Cricovul Dulce
SC REAL CONSTRUCT XI-1.016.00.00.00.0
24 SRL Dambovita
VLADENI Vladeni
hm.430-440
amonte pct.1
:X=375.854 Y=559.708 pct.16
20000 X=375.848 Y=559.672 aval
R.Cricovul Dulce
pct.8 :X=374.914 Y=560.000
SC AXA CONS A&A XI-1.016.00.00.00.0
pct.9:X=375.000 Y=559.956
25 SRL Ploiesti Dambovita
amonte pct.1
Vladeni 2 Vladeni
:X=375.843 Y=559.673 pct.2
hm.490-500
12500 X=375.852 Y=559.697 aval
pct.3 :X=374.914 Y=560.000
pct.4:X=374.995 Y=559.958
R.Provita amonte pct.1
XI-1.016.04.00.00.0 :X=382.151 Y=559.252 pct.22
SC SORTMIN SRL Dambovita X=382.147 Y=559.223 aval
26 20000
MARGINENI DE SUS Darmanesti- pct.11 :X=380.935 Y=558.599
Margineni de Sus pct.12:X=380.926 Y=558.572
hm.380-390
R.Provita amonte pct.1
XI-1.016.04.00.00.0 :X=375.694 Y=560.684 pct.2
SC AXA CONS A&A
SRL VLADENI
Vladeni pct.3 :X=374.963 Y=560.239
hm.460 pct.4:X=375.047 Y=560.247 84
Buzu-Ialomia
SISTEMUL DE GOSPODARIREA APELOR IALOMITA

Raul/cod Cantitati
Nr Agent economic/
cadastral/judet/locali autorizate in Coordonate Stereo 70
crt Perimetru
tate/Hm, borne CSA anul 2011 (mc)
SC AGREGATRANS R.Ialomita
1 SRL Dridu XI-1.000.00.00.00.0 25000
Moldoveni Ialomita
Moldoveni amonte pct.1
R.Ialomita
SC AGREGATRANS :X=359.427 Y=615.048 pct.4
XI-1.000.00.00.00.0
2 SRL Dridu 20000 X=359.414 Y=615.010 aval
Ialomita
Adancata pct.2 :X=359.481 Y=615.792
Patru Frati
pct.3:X=359.424 Y=615.792
amonte pct.1
:X=359.140 Y=616.250 pct.4
R.Prahova 40000 X=359.160 Y=616.270 aval
XI-1.020.00.00.00.0 pct.13 :X=358.674 Y=616.808
SC MEC AGREGATE
Ialomita pct.14:X=358.660 Y=616.835
3 SRL Slobozia
Patru Frati amonte pct.1
Patru Frati
CSA 152+500- :X=359.140 Y=616.250 pct.2
153+500 40000 X=359.160 Y=616.270 aval
pct.13 :X=358.674 Y=616.808
pct.14:X=358.660 Y=616.835
amonte pct.1
:X=362.064 Y=594.500 pct.2
R.Ialomita 14200 X=362.095 Y=594.500 aval
XI-1.000.00.00.00.0 pct.3 :X=361.994 Y=594.657
SC DUO CRIS SRL
Prahova pct.4:X=361.969 Y=594.644
4 Balta Doamnei
Lacul Turcului amonte pct.1
Lacul Turcului
CSA 167+000- :X=362.064 Y=594.500 pct.2
167+300 14200 X=362.095 Y=594.500 aval
pct.3 :X=361.994 Y=594.657
pct.4:X=361.969 Y=594.644
SC ANDRAD TRANS XI-1.000.00.00.00.0 :X=358.237 Y=601.693 pct.8
5 SRL Stefanestii de Sus Ilfov 20000 X=358.202 Y=601.668 aval
La Paraschiv Nuci pct.4 :X=358.178 Y=602.014
CSA 153 pct.5:X=358.142 Y=602.021
La groapa Amonte
Amonte
pct 1: X=356.775 Y=603.911
pct 4: X=356.775 Y=603.871
SC STARCOM TRANS R.Ialomita

NUCI SRL Nuci XI-1.000.00.00.00.0
6 42000
La Groapa si Micsunestii Ilfov
Mari Nuci
amonte pct.3
R.Ialomita
:X=361.878 Y=593.319 pct.4
SC GELFOX SRL LIPIA XI-1.000.00.00.00.0
7 10000 X=361.902 Y=593.305 aval
Silistea Snagovului Ilfov
pct.1 :X=362.214 Y=593.594
Silistea Snagovului
pct.2:X=362.215 Y=593.623
85
Buzu-Ialomia
SITUATIA EXPLOATARILOR
SISTEMUL DE GOSPODARIRE A APELOR PRAHOVA DE NISIPURI SI PIETRISURI
Cantitati
Nr Raul /Cod cadastral autorizate
Agent economic/ Perimetrul Coordonate STEREO 70
Cr Judet /localitate/hm in anul
2010 (mc)
0 1 2 7 8
r.Prahova/ Amonte
1 MATERO-AMA S.R.L. XI-1.020.00.00.00.0 12 000 pct 1: X=397.091 Y=560.543
Campina/ Jud.Ph./Floresti pct 2: X=397.107 Y=560.557
Cap Rosu- Floresti hm 617- 622 Aval
r.Prahova/ Amonte
2 PRODUCTIE PRESTARI XI-1.020.00.00.00.0 pct 12: X=396.675 Y=560.678
TELEGA 4 S.R.L. Telega/ Jud.Ph./Magureni pct 13: X=396.685 Y=560.715
Lunca Prahovei- Magureni hm 622- 647 Aval
35 000
Amonte
3 CAST S.R.L. Banesti/ XI-1.020.00.00.00.0 6 000 pct 1: X=394.477 Y=561.167
Lunca Prahovei- Magureni Jud.Ph./Magureni pct 4: X=394.468 Y=561.091
Aval
hm 647- 653
Pietrisu- Poiana Campina Jud.Ph./P.Campina
hm 530- 540
Bobolia- Poiana Campina Jud.Ph./P.Campina 20 000

hm 550- 560
r.Prahova/ Amonte
4 SUBON S.R.L. Floresti/ XI-1.020.00.00.00.0 pct 1: X=394.092 Y=561.191
Lunca Prahovei- Calinesti- Jud.Ph./Floresti pct 4: X=394.089 Y=561.104
Floresti hm 653- 665 Aval
21 000
r.Prahova/ Amonte
5 PETROCONSTRUCT S.A. XI-1.020.00.00.00.0 4000 pct 1: X=390.418 Y=562.732
Floresti/ Jud.Ph./Floresti pct 2: X=390.546 Y=562.781
6 000
86
Buzu-Ialomia
r.Prahova/ Amonte
6 ELF GRUP OTOPENI S.R.L. XI-1.020.00.00.00.1 30 000 pct 1: X=389.244 Y=563.021
Otopeni, jud. Ilfov/ Jud.Ph./Floresti pct 2: X=389.137 Y=563.085
15 000
r.Prahova/ Amonte
7 LAFARGE AGREGATE XI-1.020.00.00.00.0 44 100 pct A: X=388 389.460 Y=563 073.502
BETOANE S.A. Bucuresti/ Jud.Ph./Aricestii R. pct B: X=388 398.823 Y= 563 163.570
Amonte Baraj Nedelea hm 715- 730 Aval
0
r.Prahova/ Amonte
8 MATERO-AMA S.R.L. XI-1.020.00.00.00.0 20 000 pct A: X=397.099 Y=560.562
Campina/ Jud.Ph./Floresti pct B: X=397.147 Y=560.600
Cap Rosu- Floresti hm 617- 622 Aval
r.Prahova/ Zona decolmatare amonte conducta CONPET

9 ZALEX D.G. CONS S.R.L. XI-1.020.00.00.00.0 30 000 Amonte
Popesti Leordeni, jud. Ilfov/ Jud.Ph./Aricestii R. pct 1: X=385.482 Y=564.071
Nedelea- hm 750- 777 pct 4: X=385.482 Y=564.009
Aricestii Rahtivani 10000 Aval
r.Prahova/ Zona 1(estica)

10 XI-1.020.00.00.00.0 24 000 Amonte
PRAGOSA ROMANIA S.R.L Jud.Ph./Aricestii R. pct 1: X=384.051 Y=564.273
hm 777- 782 pct 2: X=384.247 Y=564.245
. 70 000
Negoiesti- Brazi/
Aricestii Rahtivani
r.Prahova/ Amonte
12 ROCASIM TRANS S.R.L. XI-1.020.00.00.00.0 pct 1: X=379.105 Y=566.263
Ploiesti/ Jud.Ph./Aricestii R. pct 9: X=379.065 Y=566.218
Targsoru Nou- hm 843- 851 Aval
Aricestii Rahtivani 35 000

r.Prahova/ Amonte
13 PONTIAC IMPROEX S.R.L. XI-1.020.00.00.00.0 pct 11: X=377.983 Y=567.280
Bucuresti/ Jud.Ph./Aricestii R. pct 2: X=378.029 Y=567.299
Targsoru Nou- hm 851- 881 Aval
Aricestii Rahtivani
87
8 000
Buzu-Ialomia
S.C. URBAN ELECTRIC 43 000 Amonte pct 1:

14 S.R.L. Ploiesti/ (din aviz) X=376.147 Y=569.276 pct 2: X=376.143
Y=569.316 Aval
Targsoru Vechi
r.Prahova/ Amonte
15 ICIM Ploiesti/ XI-1.020.00.00.00.0 25 000 pct 1: X=376.148 Y=569.276
Targsoru Vechi Jud.Ph./Targsoru V. pct 2: X=376.144 Y=569.316
hm 890- 902 Aval
r.Prahova/ Amonte
16 CONI S.R.L. Manesti/ XI-1.020.00.00.00.0 12000 pct 1: X=374.808 Y=570.164
Stancesti- Targsoru Vechi Jud.Ph./Targsoru V. pct 8: X=374.729 Y=570.110
si Cocorastii Colt hm 905- 912 Aval
Amonte Stancesti-Targsoru
Vechi 0
r.Prahova/ Amonte
17 T.C IND. S.A. Ploiesti/ XI-1.020.00.00.00.0 50 000 pct 1: X=373.398 Y=569.963
Stancesti- Targsoru Vechi Jud.Ph./Stancesti pct 2: X=373.166 Y=570.933
hm 920- 941 Aval
r.Prahova/ Amonte
18 COMATCO S.A. Chiajna/ XI-1.020.00.00.00.0 22 500 pct 1: X=372.612 Y=574.084
Piatra- Cocorastii Colt Jud.Ph./Cocorastii C. pct 2: X=372.635 Y=574.126
hm 974- 981 Aval
16 500
r.Prahova/ Amonte
19 MABIRUS CONSTRUCT XI-1.020.00.00.00.0 14 000 pct 1: X=371.348 Y=577.895
S.R.L. Ploiesti/ Jud.Ph./Brazi pct 2: X=371.365 Y=577.927
Stejaru- Brazi hm 990- 995 Aval
7 000
r.Prahova/ Amonte
20 ROOL S.A. Ploiesti/ XI-1.020.00.00.00.0 15 000 pct 1: X=370.794 Y=578.800
Pisculesti- Tinosu Jud.Ph./Tinosu pct 2: X=370.829 Y=578.800
hm 1038- 1045 Aval
r.Prahova/ Amonte pct 1: X=368

21 BITACOM SERV S.R.L. XI-1.020.00.00.00.0 2 000 616 Y=603 210 pct 2: X=368 845 Y=603
604 pct 3: X=368 718 Y=604 066
Draganesti/ Jud.Ph./Draganesti
Hatcarau- Draganesti hm 1470- 1480
88
Buzu-Ialomia
r.Teleajen/ Amonte
22 DG CONSTRUCT S.R.L. XI-1.020.13.00.00.0 17 000 pct 1: X=391.576 Y=578.710
Luica, jud. CALARASI/ Jud.Ph./Boldesti Sc. pct 4: X=391.560 Y=578.660
Boldesti Scaeni hm 786- 790 Aval
22 000
Amonte
23 r.Teleajen/ pct 1: X=378.441 Y=591.127
I'VICU S.R.L. Ploiesti/ XI-1.020.13.00.00.0 0 pct 23(4): X=378.426 Y=591.066
Aval
Goga- Rafov Jud.Ph./Rafov
hm 980- 999
24
Bucov Jud.Ph./Bucov
hm 850- 860
30 000
r.Teleajen/ Amonte
25 KLIJ PRESTIGE S.R.L. XI-1.020.13.00.00.0 40 000 pct 1: X=384.950 Y=585.679
Ploiesti/ Jud.Ph./Bucov pct 2: X=384.993 Y=585.681
Gheorghe Doja- Bucov hm 890- 896 Aval
26 r.Teleajen/ Amonte
BETACONS COMPANY XI-1.020.13.00.00.0 15 000 pct 1: X=384.597 Y=586.336
S.R.L. Ploiesti/ Jud.Ph./Berceni pct 2: X=384.657 Y=586.336
Balaceanu (Moara Noua)- hm 896- 914 Aval
Berceni
Amonte pct 1:
27 STAR T&D S.R.L. Blejoi/ r.Teleajen/ 117 100 X=386.522 Y=582.131 pct 10: X=386.731
Y=582.148 Aval
Bucov XI-1.020.13.00.00.0 (**2011)
(Terasa 1) Jud.Ph./Bucov
r.Teleajen/ Senal drept

28 T.C. IND SERV S.R.L.Ploiesti/ XI-1.020.13.00.00.0 12 000 Amonte
Zamfira- Lipanesti Jud.Ph./Lipanesti pct 1: X=398.982 Y=579.861
hm 635- 640 pct 2: X=398.775 Y=579.601
89
Buzu-Ialomia
r.Teleajen/ Amonte
29 INSPET S.A. Ploiesti/ XI-1.020.13.00.00.0 25 000 pct 1: X=393.326,00 Y=578.526,00
Lipanesti Jud.Ph./Lipanesti pct 8: X=393.390,00 Y=578.544,00
hm 680- 700 Aval
r.Teleajen/ Amonte
30 LANDGIRO S.R.L. XI-1.020.13.00.00.0 500 pct 1: X=395.514 Y=577.921
Zamfira- Lipanesti/ Jud.Ph./Lipanesti pct 4: X=395.500 Y=577.872
Lipanesti hm 670- 680 Aval
r.Teleajen/ Amonte
31 THEDA CONSULTING XI-1.020.13.00.00.0 13 000 pct 1: X=392.575 Y=578.245
S.R.L. Lipanesti/ Jud.Ph./Boldesti pct 10: X=392.594 Y=578.189
Boldesti Scaeni Scaeni Aval
hm 700- 710
r.Teleajen/ Amonte
32 DG CONSTRUCT S.R.L. XI-1.020.13.00.00.0 5 000 pct 1: X=391.576 Y=578.710
Luica, jud. CALARASI/ Jud.Ph./Boldesti pct 4: X=391.560 Y=578.660
Boldesti Scaeni Scaeni Aval
hm 786- 790
ZALEX D.G. CONS S.R.L. 0

33 Popesti Leordeni, jud. Ilfov/
Boldesti Scaeni
r.Teleajen/ Amonte
COMREP S.A. Ploiesti/ XI-1.020.13.00.00.0 20 000 pct 1: X=386.665 Y=581.371
Bucov Jud.Ph./Bucov pct 2: X=386.687 Y=581.413
hm 850- 860 Aval
5 000
pr.Varbilau/ Amonte
34 KANALA S.R.L. Slanic/ XI-1.020.13.11.00.0 20 000 pct 1: X=408.913 Y=575.024
Poiana Varbilau- Varbilau Jud.Ph./Varbilau pct 2: X=408.945 Y=575.045
hm 240- 280 Aval
r.Cricovul Sarat/ Amonte

ELBAMA STAR S.R.L. XI-1.020.16.00.00.0 44 000 pct 1: X=399.997 Y=598.241
Ploiesti/ Jud.Ph./Gornet pct 2: X=399.997 Y=598.281
Gornet Cricov Cricov Aval
35 hm 290- 317
90
Buzu-Ialomia
r.Teleajen/ Amonte
36 BETACONS COMPANY XI-1.020.13.00.00.0 25 000 pct 1: X=384.647 Y=586.336
S.R.L. Ploiesti/ Jud.Ph./Berceni pct 13: X=384.597 Y=586.336
Balaceanu hm 896- 914 Aval

37 ELBAMA STAR S.R.L. XI-1.020.16.00.00.0 50 000 pct 1: X=399.997 Y=598.241
Ploiesti/ Jud.Ph./Gornet pct 2: X=399.997 Y=598.281
Gornet Cricov Cricov Aval
hm 290- 317
pr.Varbilau/ Amonte
M.C.A. SERVICE S.R.L. XI-1.020.13.11.00.0 10 000 pct 4: X=400.419 Y=579.250
Chitila/ Jud.Ph./Dumbravesti pct 1: X=400.475 Y=579.302
Malaiestii de Jos- hm 310- 349 Aval
Dumbravesti

38 ROCAS S.R.L. XI-1.020.16.00.00.0 5 000 pct 1: X=382.062 Y=596.751
Albesti Paleologu/ Jud.Ph./Albesti pct 4: X=382.034 Y=596.743
Vadul Parului- Albesti Paleologu Aval
Paleologu hm 520- 524
r.Cricovul Dulce/ Amonte

39 MARINOV S.R.L. Cornesti XI-1.016.00.00.00.0 20 000 pct 1: X=371.641 Y=566.366
Cornesti,jud. Dambovita/ Jud.Ph./Manesti pct 12: X=371.586 Y=566.584
Baltita- Manesti hm 610- 615 Aval

40 CONI S.R.L. Manesti/ XI-1.016.00.00.00.0 27 000 pct 1: X=373.584 Y=563.275
Coada Izvorului- Manesti Jud.Ph./Manesti pct 15: X=373.556 Y=563.269
(aval) hm 570- 585 Aval

41 SISI S.R.L. Manesti/ XI-1.016.00.00.00.0 45 000 pct 1: X=372.116 Y=565.099
Gura Crivatului- Manesti Jud.Ph./Manesti pct 20: X=372.074 Y=565.106
hm 585- 600 Aval

42 MARINOV S.R.L. Cornesti XI-1.016.00.00.00.0 20 500 pct 1: X=371.641 Y=566.366
Cornesti,jud. Dambovita/ Jud.Ph./Manesti pct 12: X=371.586 Y=566.384
Baltita- Manesti hm 610- 615 Aval
19 726
91
Buzu-Ialomia
Amonte pct 1:
43 BRENDO BALAST S.R.L. r.Prahova/ 248 000 X=379.197 Y=572.299 pct 2: X=379.422
Y=572.699 pct 3: X=379.367 Y=572.741
Titu, sat Salcuta, jud. Damb./ XI-1.020.00.00.00.0 (**2011)
Targsoru Vechi Jud.Ph./Targsoru
Vechi

44 TRANSCONSTRUCT CO XI-1.016.00.00.00.0 25 000 pct A: X=361.768 Y=575.185
Snagov/ Jud.Ph./Sirna pct B: X=361.741 Y=575.154
Habud- Sirna hm 770- 780 Aval
BALASTIERA TCS S.R.L. 2 000

45 Gorgota/
Habud- Sirna
pr.Provita/ Amonte
46 ELF GRUP OTOPENI S.R.L. XI-1.016.04.00.00.0 30 000 pct 1: X=388.924 Y=559.879
Otopeni, jud. ILFOV/ Jud.Ph./Filipestii pct 2: X=388.885 Y=559.915
Sat Minieri- de Padure Aval
Filipestii de Padure hm 355- 370
BALASTIERA TCS S.R.L. 35 000 Zona Piscu

47 Gorgota/ (din aviz) Amonte
a) Piscu- Ciolpani hm 1748- 1760 pct 1: X=361.304 Y=584.251
hm 1808- 1813 pct 25: X=361.347 Y=584.251
pr.Provita/ Amonte
48 BONGEANINA COM S.R.L. XI-1.016.04.00.00.0 26 000 pct 1: X=383.883 Y=558.817
Floresti/ Jud.Ph./Filipestii pct 8: X=383.936 Y=558.791
Marginenii de Jos- de Targ Aval
Filipesti de Targ hm 395- 415
r.Ialomita/ Zona Piscu
49 TRANSCONSTRUCT CO XI-1.000.00.00.00.0 Amonte
Snagov/ Jud.Ph./Piscu-Sil.Sn pct 1: X=361.090 Y=584.297
Piscu-Ciolpani-Silistea hm 1748- 1760 pct 28: X=361.090 Y=584.312
Snagovului hm 1808- 1813 36 000
92
Buzu-Ialomia
r.Cricovul Sarat/ Amonte pct 1:

50 ALIONTE MIORITA S.N.C. XI-1.020.16.00.00.0 12 000 X=396.998 Y=597.781 pct 2: X=397.029
Y=597.809 Aval
Paulesti/ Jud.Ph./Iordacheanu
Mocesti- Iordacheanu hm 370- 380
r.Ialomita/ Amonte
51 BALASTIERA TCS S.R.L. XI-1.000.00.00.00.0 79 000 pct 1: X=361.443 Y=574.226
Gorgota/ Jud.Ph./Poienarii (din aviz) pct 34: X=361.410 Y=574.210
Poienarii Burchii-confluenta Burchii Aval
cu raul Cricovul Dulce hm 1570- 1595

Amonte
pct 1: X=362.336 Y=594.279
BALASTIERA TCS S.R.L. 1 000 pct 7: X=362.274 Y=594.271
53 Gorgota/ Aval
c) Balta Doamnei- Silistea hm 1870- 1875
Snagovului
54 ICIM Ploiesti/ XI-1.020.09.00.00.0 7 000 Amonte

Traisteni- Valea Doftanei Jud.Ph./Valea Doft. pct 1: X=428 094 Y=557 299
hm 186- 190 pct 2: X=428 090 Y=557 313
Aval
pr.Provita/ Amonte
55 SYLCAST CONSTRUCT XI-1.016.04.00.00.0 2 000 pct 13: X=392.685 Y=558.962
S.R.L. Floresti/ Jud.Ph./Magureni pct 14: X=392.610 Y=558.996
Magureni hm 302- 326 Aval
pr.Prislop/ Amonte
56 ICIM Ploiesti/ XI-1.020.09.04.00.0 7 000 pct 1: X=425 988 Y=555 455
Traisteni- Valea Doftanei Jud.Ph./Valea Doft. pct 2: X=425 983 Y=555 485
hm 135- 140 Aval
pr.Matita/ Perimetrul nr. 1 Amonte

57 ALIONTE MIORITA S.N.C. XI-1.020.16.04.00.0 2 000 pct 1: X=401.629 Y=595.270 pct 2:
Paulesti/ Jud.Ph./Podenii Noi X=401.638 Y=595.268
Valea Dulce- Podenii Noi hm 210- 226
si Gornet Cricov
93
Buzu-Ialomia
In legatura cu situatia balastierelor de pe principalele cursuri de apa din b.h. Mostitea i

Clmui nu am avut la dispoziie date referitoare la balastierele care au exploatat materiale din
albie n ultimii ani i coordonatele lor de amplasare, precum si cantitile total autorizate.
94
Buzu-Ialomia
CAPITOLUL 5 INVENTARIEREA PAGUBELOR FIZICE

DIRECTE PRODUSE N ULTIMII 35 DE ANI DE CTRE
INUNDAII IN DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC
BUZU-IALOMIA
Contextul general este dat de efectele dezastruoase ale inundaiilor din ultimele decenii. Astfel,
comunitile locale de pe cursurile de ap din districtul de bazin hidrografic Buzu-Ialomia s-au
confruntat cu inundaii mari n anii 1970, 1975, 1981, 1995, 1999, 2005. n perioada 2005
2009, n acest district, inundaiile care au avut loc practic n fiecare an au provocat pagube
semnificative, impactul regsindu-se mai ales n afectarea sever a infrastructurii de ap, a
reelelor de transporturi rutiere i feroviare, a gospodriilor i anexelor acestora, obiectivelor
sociale, terenurilor.
Cele mai semnificative viituri care au provocat pagube majore s-au produs n urmatoarele date :
Administraia Cuculeasa iunie 1999 Comisoaia 22.06.1999

Bazinal de Ap
Ialomia septembrie 2005 Ialomia 19.09.2005
Buzau Ialomia
Cauzele care conduc la producerea inundaiilor sunt complexe. Un element semnificativ n

producerea inundaiilor este tendina general, observat n ultimii ani, de aridizare a climei n
partea central - estic a Europei, un prim efect constituindu-l creterea gradului de torenialitate a
precipitaiilor i scurgerii apei. Modificrile n circulaia general a atmosferei, determinate de
tendinele ciclurilor naturale ale climei peste care se suprapun efectele activitilor antropice
(despduriri excesive n bazinele de recepie ale cursurilor de ap i poluare, determinnd efectul
de ser) au dus la o intensitate deosebit a fenomenelor hidrometeorologice. De asemenea, lipsa
lucrrilor de corectare a torenilor i de combatere a eroziunii solului care au determinat reducerea
capacitii de transport a albiilor (datorit transportului masiv de aluviuni de pe versani la
precipitaii toreniale locale), iar amplasarea de locuine i obiective social - economice n zone
inundabile ale cursurilor de ap, depozitarea pe malurile cursurilor de ap a materialului lemnos i
a altor deeuri, provenite din gospodriile cetenilor a determinat creterea riscului la inundaii
asupra populaiei i bunurilor.
Impactul negativ al inundaiilor din Romnia, att asupra mediului, ct i asupra snatatii i
siguranei locuitorilor din zonele afectate, a scos n eviden necesitatea unei abordri integrate i
durabile a managementului riscurilor de inundaii pe teritoriul Romniei, pentru a reduce i chiar
95
Buzu-Ialomia
elimina pe viitor, riscul consecinelor negative, n special pentru sntatea i viaa persoanelor,
mediu, patrimoniul cultural, activitatea economic i infrastructura asociat cu inundaiile. Cadrul
legal pentru asigurarea managementului integrat al riscului la inundaii este asigurat in Romnia
prin Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European i a Consiliului din 23 octombrie 2007
privind evaluarea i gestionarea riscurilor de inundaii, transpus n legislaia naional prin OUG
nr.3 din data de 5 februarie 2010,de modificare si completare a Legii Apelor nr. 107/1996.
n Romnia exist un proces de inventariere detaliat a pagubelor provocate de inundaii dup
fiecare inundaie major. Aceste inventare sunt realizate de Ministerul Administraiei i
Internelor, Ministerul Agriculturii, Pdurilor i Dezvoltrii Rurale i de Apele Romne.
n anul 2008 la nivel naional au fost evaluate bunurile expuse la inundaii, reprezentate de:
27.833 km2 suprafa de teren 1.096.985 ha teren agricol, 309.837 gospodrii, 903,8 km de
drumuri naionale, 2486,1 de drumuri judeene, 6896,9 km de drumuri comunale, un numr de
5510 poduri rutiere, 5301 podee i 7281 obiective sociale.
.
Figura 5.1 Studii i cercetri pentru redactarea Lege 575/2001. Determinarea gradului de
vulnerabilitate la inundaii la nivel judeean pentru perioada 1992-2001
5.1. Cauze care au contribuit la creterea pagubelor

Viiturile repetate i intense reprezint o caracteristic a cursurilor de ap de pe teritoriul
Romniei. n ultimii 15-20 de ani s-au constatat modificri importante n ceea ce privete att
desfaurarea temporal i spaial a inundaiilor, ct i ponderea viiturilor ce se produc pe
cursurile mici de ap. Exemplul cel mai elocvent sunt viiturile produse n anul 2005.n aproape
96
Buzu-Ialomia
toate lunile anului 2005 s-au produs depiri ale COTELOR DE APRARE pe cursurile de ap.
Cele mai importante inundaii s-au nregistrat n intervalul aprilie-septembrie 2005, cnd viiturile
de pe majoritatea rurilor au atins debite istorice, cuprinznd areale extinse i conducnd la
pierderi de viei omeneti i pagube materiale deosebit de importante.
Principalele cauze ale producerii inundaiilor, sunt urmtoarele:
1.cderea unor cantiti importante de precipitaii care n perioada de primvar s-au suprapus
peste stratul de zapada existent
2.avarierea digurilor ca urmare debitelor produse, care au depit debitele de calcul proiectate ale
digurilor, precum i a timpului extrem de mare de solicitare al acestora
3.crearea unor bree n acumulrile piscicole din administrarea Consiliilor Locale i persoanelor
fizice, ca urmare a intreinerii deficitare, obturrii evacuatoarelor sau efecturii unor supranlri
neautorizate;
4.defriarea pdurilor i efectuarea necorespunzatoare a unor lucrari agrotehnice care faciliteaz
procesele de eroziune i conduc la mrirea coeficientului de scurgere pe versani i antrenarea
unor cantitati mari de aluviuni;
5.inexistena rigolelor i a anurilor de scurgere a apelor pluviale; neintretinerea celor existente,
]n multe localitai rurale;
6.colmatarea, subdimensionarea sau ne]ntreinerea reelelor de canalizare a localitilor, care sunt
neadecvate regimurilor torentiale de scurgere;
7.amplasarea unor obiective neautorizate (case, anexe gospodareti, etc) n zonele inundabile;
8.construirea locuinelor, n zone inundabile, pe fundaii necorespunzatoare i din materiale de
foarte slab calitate;
9.depairea capacitaii de transport a seciunii podurilor i podetelor, att datorit
subdimensionarii ct i datorit obturrii sectiunilor de scurgere cu material lemnoase, deeuri
menajere sau reziduri tehnologice, depozitate n albia rurilor sau antrenate de pe versanti;
nerealizarea de ctre deintori a lucrarilor pentru asigurarea scurgerii n zona podurilor n
conformitate cu prevederile legale n vigoare;
10.lipsa sau insuficiena stocurilor de materiale i mijloace de intervenie, la nivelul comitetelor
locale pentru situaii de urgent;
11.neasigurarea permanenei la unele primarii din mediul rural, ceea ce ntrerupe funcionarea
fluxului informational pentru avertizarea-alarmarea populaiei;
12.necunoasterea de ctre administraia public local i de ctre populaie a atribuiilor i
respectiv, a msurilor ce trebuie luate n situaii de urgen generate de inundaii i fenomene
meteorologice periculoase.
5.1.1.Creterea numrului viiturilor rapide

O viitur produs de ploi toreniale poate fi considerat rapid atunci cnd urmtoarele condiii
sunt ndeplinite:

Suprafaa bazinului de recepie ntre civa km2 i 200 km2
97
Buzu-Ialomia
Timpul de concentrare este mai mic de 6 ore

Durata ploii toreniale este de maxim 3 ore , fiind regula mai mic dect timpul de concentrare
al bazinului
Viitura este generat de o precipitaie torenial care depete 100mm
SITUAIA ZONELOR CELE MAI

SIRET
JUD. SUCEAVA
SOME-TISA
CLIT I ARBORE
03 07 Martie
25 Martie - 02 SOME-TISA
CRIURI TRLISUA I ALTE 12
Martie - Mai - LOCALITAI
Iunie PRUT
BANAT 16 - 26 Iunie
OANCEA AVAL
25 Febr 04
Creteri de nivel
Martie
JIU
MURE
13-14 martie
Martie, Iunie
Inundaii fulger,
Zone n care s-au nregistrat creteri semnificative de niveluri pe ruri DUNRE
Zone n care s-au nregistrat 15 Martie - 15 Mai
Zone n care s-au nregistrat DEPAIREA COTELOR
Zone afectate 2
Figura 5.2.
Pagubele produse de viiturile semnificative:

Cuculeasa 1999
Viitura din 22 iunie, care a izbit pe neasteptate, a afectat 59 de gospodarii din satul Cuculeasa si
14 din localitatea vecina, Zoita. In urma ploilor torentiale, apele piriului Valea Comisoaiei s-au
umflat si, zagazuite de terasamentul caii ferate, s-au abatut asupra celor doua sate. Au fost
afectate zeci de gospodarii, sapte persoane si-au pierdut viata, iar pagubele au fost evaluate la
peste 1 miliard de lei. In urma viituriii 30 de case au fost stramutate.
98
Buzu-Ialomia
5.2. Inventarierea pagubelor fizice directe produse in ultimii 35 de

ani (1975-2010) BH Buzu
Pagube produse de inundaii in BH BUZU
Tabel 5.1.
Pagube produse de inundatii intre 1969-1991 n BH BUZAU
Anul Pagube
Gospodarii afectate: 550buc
ANUL 1969 Suprafete agricole: 1550 ha
Cai ferate : 140 km
Sosele :845 km
Gospodarii afectate : 302 buc
Suprafete agricole : 6385 ha
ANUL 1971 Cai ferate : 285 km
Sosele : 81 km
Gospodarii afectate : 2121 buc
ANUL 1975 Suprafete agricole :23407 buc
Cai ferate : 23 km
Sosele : 310 km
Gospodarii : 60 buc
ANUL 1984 Suprafee agricole: 6822 ha
Obiective economice : 3 buc
Gospodrii : 60 buc
ANUL 1985 Suprafee agricole : 910 ha
Sosele : 30 km
Lucrri hidrotehnice : 2,1 km
Lucrri de arta : 45 buc
99
Buzu-Ialomia
Tabel 5.2
Pagube produse de inundatii intre 1969-1991 BH BUZAU
Anul Gospodarii Suprafete Cai ferate km Sosele km Obiective

afectate buc agricole ha economice
buc
Anul 1969 550 1550 140 845
Anul 1971 302 6385 285 81
Anul 1975 2121 23407 23 310
Anul 1984 60 6822 3
Anul 1985 60 910 30 45 lucrari de
art
TOTAL 972 39074 478 1236 3 OB+ 45
lucrari
Intre 1969 si 1991 totalul pagubelor provocate de inundaii n bazinul hidrografic Buzu se ridic la 972 de gospodarii/case distruse,
39074 ha de teren agricol afectate, 478 km de cale ferat, 1236 km de osele, 3 obiective economice i 45 de lucrri de art.
100
Buzu-Ialomia
Tabel 5.3
Situaia centralizatoare a pagubelor nregistrate intre 1997-2000 ca urmare a
inundatiilor in BH BUZAU-perioada cu cele mai mari pagube.
Total km de Retele
Gospodarii Animale Terenuri Obiec.socio- DN, DJ, Poduri si electrice
Jude afectate moarte inundate sau economice DC, DF, podete Si
Buc. Nr. afectate ha buc diguri buc telefonice
km km
BRASOV 554 17051 1 340 40 28
BRAILA 110 - 103 10 - - -
BUZAU 20793 11444 16169 3 381 48 217
COVASNA 1172 100 4980 45 66 46 -
PRAHOVA 2547 22 35771 39 185 201 17
TOTAL
25176 11566 74074 98 972 335 262
GENERAL
Intre 1997 si 2009 (perioada cu cele mai mari pagube) totalul pagubelor provocate de inundaii n bazinul hidrografic Buzu se
ridic la 25176 de gospodarii/case distruse, 74074 ha de teren agricol inundate,11566 animale moarte, 972 km de osele ,262 km de
reele electice i telefonice 98 de obiective economice i 335 poduri i podee. Cele mai semnificative pagube s-au inregistrat in
urma viituri din 1999 de la Cuculeasa, pagube care au fost descrise mai sus in acest capitol.
101
Buzu-Ialomia
Tabel 5.4
Situaia pagubelor produse de inundaiile din ianuarie-iunie 2001
Judee Gospodarii Terenuri Poduri si Drumuri si Obiective Animale
buc ha Podete buc sosele km socio-cult moarte
buc
BRASOV 171 1568 14 77.87 3 177
BUZAU 600+1508 2993 - 6,2 km - -
anexe
COVASNA 10 972 18 11,7 3 -
PRAHOVA 510+409 1271 114 84,52 18 97
anexe
TOTAL 1291+1917 6804 146 180 24 274
BH ANEXE
Tabel 5.5
Situatia pagubelor produse de inundatiile din ianuarie-decembrie 2002
Judeul Gospodarii Terenuri Poduri si Drumuri si Obiective
buc ha Podete buc sosele km socio-cult
buc
BRASOV 266 1201 11 31,6 4
BUZAU 12 0,5 - 2,4 -
COVASNA 7 +171 522 20 10,5 2
anexe
PRAHOVA 438 8342 274 31 15
TOTAL BH 723 10065.50 305 75.50 21
102
Planul pentru Prevenirea, Protecia i Diminuarea Efectelor Inundaiilor n Districtul de Bazin Hidrografic Buzau Ialomita
Tabel 5.6
Situaia pagubelor produse de inundaiile din anul 2003
Obiective
Gospodarii Terenuri Poduri si Drumuri si
Jude socio-cult
buc ha Podete buc sosele km
buc
PRAHOVA 255 1336 4 9,1 6
TOTAL BH 255 1336 4 9.1 6
Tabel 5.7
Situaia pagubelor produse de inundaiile din ianuarie-decembrie 2004
Obiective
Gospodarii Terenuri Poduri si Drumuri si
Jude socio-cult
buc
BRASOV 9 4
BUZAU 133 5539
PRAHOVA 412 157 76 96.85
TOTAL BH 554 5700 76 96.85
Tabel 5.8
Jude Gospodarii Terenuri Poduri si Podete Drumuri si Obiective
buc ha buc sosele km socio-cult
buc
BRASOV 638 3387 37+261 fantani 691.30
BUZAU 326 7538 410+695 fantani 1098 25
COVASNA 752 1650 31 230.36 6
PRAHOVA 2968 1485 490 858.76 59
BRAILA 1352 36950 18+226 fantani 359 6
TOTAL BH 6036 51010 2017+1182fantani 3237.42 96
Tabel 5.9
buc
BUZAU 106+85anexe 1165 10+6 fantani 42 2
PRAHOVA 5 anexe gosp 10 22
BRAILA 24+16 anexe 10677 1 55.30
TOTAL 135+101anexe 11842 21+6fantani 119.30 2

BH
103
Tabel 5.10
buc ha Podete buc sosele km socio-cult buc
PRAHOVA 3 20 30.5
TOTAL 3 - 20 30.5
BH
Tabel 5.11
Judeul Gospodarii Terenuri Poduri si Drumuri si
BRASOV 11 35.92
BUZAU 9 14 142.88
TOTAL BH 9 25 178.80
Tabel 5.12
buc
BRASOV 57 3364 3
COVASNA 143+10anexe 270 3
PRAHOVA 250 101
BRAILA
TOTAL 450+10anexe 3634 3 101 3
Tabel 5.13
Situatia totala a pagubelor produse de inundatiile din perioada 1969-2011 (BH BUZAU)
Gospodarii afectate buc 35.604 + 2028 anexe gospod.

Terenuri inundate/afectate ha 163.532,50
Poduri si podete buc 2952 + 1188 fantani
Drumuri si sosele km 6152,24
Obiective socio-culturale 253 +45 lucrari arta
Retele electice/telefonie km 262
Cai ferate km 478
104
OBS : Situatia generala finala a inventarierii pagubelor in BH Buzu nu include pagubele din
anii 1992-1996.
CONCLUZII :
Ca o concluzie general privind inventarierea pagubelor fizice directe produse n ultimii
35 de ani pe bazinul hidrografic Buzu, se poate spune c :
Aproximativ 35.604 de case i gospodrii si 2028 anexe au fost afectate.

Agricultura a reprezentat de asemenea un bun vulnerabil, de vreme ce au fost
inundate in jur de 163.533 ha de pmnt .
Apoximativ 6153 drumuri si osele, 478 km de ci ferate, 262 km de reele
electice/telefonie au fost distruse in totalitate.
In jur de 253 de obiective socio-culturale, 45 lucrari de arta au fost afectate.
Aproximativ 2952 poduri i podee au fost distruse si 1188 fntni.

ani (1975-2010) BH Ialomia
Pagube produse de inunatii in BH Ialomia
BH Ialomia cuprinde suprafee din judeele Prahova, Ialomia, Dmbovia, Arge, Ilfov,
Buzu, Brila, Clrai, Braov
Pagube produse de inundaii ntre 1969-1991 n BH Ialomia
Pagube Dmbovia
Tabel 5.14
Nr. Obiectiv An
1998 2001 2004 2005 2007 2009
Crt. afectat 1991
1. Case + anexe 50 164 1894 - 2930 - -
2. Obiective
- - 12 - 10 - -
soc.-ec.
3. Poduri,
1 - 16 - 75 - 1
podete, puni
4. DN, DJ, DC
25 5 5 - 114 - 1
(km)
5. Teren agricol
100 24 2373 - 2365 - -
(ha)
6. Costrucii
5 - 10 - 6 - 3
hidrotehn.
7. Reele alim.
- - - - - - -
ap
9. Reele - 1 5 - 2 - -
105
electrice,
telefonice
Pagube Prahova
Tabel 5.15
Nr. Obiectiv An
1998 2001 2004 2005 2007 2009
Crt. afectat 1991
1. Case + anexe - 471 339 379 3620 75 64
2. Obiective
- 4 4 3 26 - 4
soc.-ec.
3. Poduri,
- - 21 56 470 7 6
podee, puni
4. DN, DJ, DC
- 36 69 68 462 22 4
(km)
5. Teren agricol
- - 10 158 16900 600 60
(ha)
6. Costrucii
- - 23 15 19 5 2
hidrotehn.
7. Reele alim.
- 8 5 3 5 - 3
ap (km)
8. Reele
electrice,
- - 5 3 30 - -
telefonice
(km)
Pagube Ialomia
Tabel 5.16
RAP SINTEZA 10.08.2005
nr. case din care:
distruse
avariate 20
nr. anexe gospodreti 220
nr. obiective socio-economice 2
nr. poduri i podee 10
km DN
106
km DJ+DC 2.97
km drum forestier
ha teren agricol
km reele de alimentare cu ap
nr. fntni 12
nr. construciilor hidrotehnice 2
reele electrice
reele telefonice
Raportul din 14-25.08.2005

Tabel 5.17
nr. case din care:
distruse 4
avariate 324
km DN 0.03
km DJ+DC 69.41
km drum forestier 14
ha teren agricol 362
km reele de alimentare cu ap 0
nr. fntni 581
reele electrice 15
reele telefonice 2
Raportul din 21.10.05 (viitura 19-25.09.2005)

Tabel 5.18
nr. case din care:
distruse 16
avariate 263
km DN 4.81
107
km DJ+DC 76.877
km drum forestier 2.2
ha teren agricol 2311
km reele de alimentare cu ap 0
nr. fntni 615
reele electrice 0
reele telefonice 0
Raport din 11-12.07.2005

Tabel 5.19
nr. case din care:
distruse
avariate
km DN
km DJ+DC 4.755
km drum forestier
ha teren agricol 1080.05
km reele de alimentare cu ap
nr. fntni 95
animale moarte 450
reele electrice
reele telefonice
Raport sinteza 06.-09.05.2005

Tabel 5.20
108
-victime omenesti 1
-nr. case
*distruse- 0
*avariate- 206 1309
-nr.anexe gospodaresti- 924 1000
-nr.animale si pasari- 535 200
-nr.poduri 12 33460
-nr.podete-30 8820
-strazi km- 15,25 1.750
-DC km 33.335 18280
-DJ KM 0.36 23250
scoli nr - 1 125
-spitale,dispensare nr - 1
-alte pierderi 400
-terenuri(ha)- 220 5662.5
-eroziuni, diguri, zid sprijin=380 ml 65800
-alte pierderi-
400
Raport sinteza 06-10.06.2005

Tabel 5.21
-nr. case
*distruse- 0
*avariate- 0
-nr.anexe gospodaresti- 0
-nr.animale si pasari- 0
-nr.poduri 0
-nr.podete-0
-strazi km- 0
-DC km 0.62
-DJ KM 0.08 350
scoli nr 0 10000
-spitale,dispensare nr 0
-alte pierderi- 61.35 ml
-terenuri(ha)- 0 400
109
-diguri(nr)-
-alte pierderi-
Raportul din 29.05.2010

Tabel 5.22
-nr. case-
*distruse-
*avariate
-nr.anexe gospodaresti
-nr.animale si pasari-
- nr.poduri 3
-nr.podete 3
-strazi km
-DC km 0.5
DJ km 0.2
-scoli nr
-spitale,dispensare nr
-alte pierderi
-terenuri(ha)-
-diguri(nr)- ml
-alte pierderi-
-lucrari de aparare (ml) 300
Situaia total a pagubelor produse de inundaiile din perioada 1975-2010 (BH Ialomia)
Tabel 5.23
Gospodarii i anexe afectate buc 9986 buc
Terenuri inundate/afectate ha 22590 ha
Poduri i podete buc 652 buc
Drumuri i sosele km 811 km
Obiective socio-economice 63 buc
Retele alimentare ap/electrice- 24 km/40 km
telefonice
Construcii hidrotehnice 88 buc
CONCLUZII :
110
Ca o concluzie general privind inventarierea pagubelor fizice directe produse n ultimii 35

de ani pe bazinul hidrografic Ialoma, se poate spune c :
Aproximativ 9986 de case si anexe gospodreti au fost afectate.

inundate in jur de 22590 ha de pmnt .
Aproximativ 811 km de drumuri si osele, 40 km de reele electice/telefonice au
fost distruse in totalitate si 24 km reele alimentare ap.
In jur de 63 de obiective socio-culturalesi 88 construcii hidrotehnice au fost
afectate.
Aproximativ 652 poduri i podee au fost distruse.
Observaie: Inventarierea a fost fcut n urma bazei de date pe care o deinem de la

Administraia Bazinal de Ap Buzu- Ialomia cu privire la pagubele produse de inundaii n
ultimii 35 de ani. Pagubele au fost calculate doar dupa datele existente.

ani (1975-2010) BH Mostitea i Clmui.
Pentru Bazinele Hidrografice Mostitea i Clmui, n urma analizei raportrii transmise de
Administraia Bazinal de Ap Buzu-Ialomia ctre Institutul Naional de Hidrologie i
Gospodrire a Apelor (I.N.H.G.A.) i Administraia Naional Apele Romne (A.N.A.R.)
cu privire la evaluarea preliminar a riscului la inundaii n conformitate cu cerinele de
raportare pentru Statele Membre a Directivei 2007/60/CE privind evaluarea i
managementul riscului la inundaii, se constat c pe cursurile de ap care fac obiectul
proiectului Planul pentru Prevenirea, Protecia i Diminuarea Efectelor Inundaiilor n
bazinele Mostitea i Clmui nu s-au nregistrat pagube n perioada sus menionat.
111
CAPITOLUL 6 SISTEMUL ACTUAL DE

PROTECIE A POPULAIEI I A BUNURILOR
MPOTRIVA INUNDAIILOR
6.1. Introducere
6.1.1. Amenajri structurale existente pentru reducerea riscului la inundaii
In vederea reducerii efectelor distructive a apelor mari din subbazinul Buzau s-au construit
urmtoarele lucrri cu rol de aparare:
acumularea Siriu;
acumulare Surduc (in executie) ;
ndiguire ru Buzu n zona Vipereti;
ndiguire i regularizare ru Blaneasa n zona comunei Prscov;
ndiguire ru Buzu n zona municipiului Buzu;
ndiguire ru Bljeanca, comuna Sapoca;
ndiguire ru Valea Larg, comuna Mrcineni;
ndiguire ru Clnu, comuna Mrcineni;
amenajare hidroenergetic Cndeti - Simileasca.
Principalele lucrri hidrotehnice cu rol de aprare mpotriva inundaiilor, din bazinul

hidrografic Ialomia sunt urmtoarele :
Peste 100 de acumulari permanente si nepermanente, cu un volum total de peste 224
mil.mc, din care 35 mil mc volum de atenuare a viiturilor, cele mai importante acumulri
fiind : Bolboci, Dridu, Paltinu i Mneciu;
8 derivaii, mai insemnate cu rol de aprare cu un debit total instalat de 237,5 mc/s ;
15 lucrri de regularizare a albiilor, n lungime total de 66 km;
22 lucrri de ndiguiri, cu lungimea total de 194.6 km ;
Principalele lucrri hidrotehnice cu rol de aprare mpotriva inundaiilor, din

subbazinul hidrografic Mostitea sunt lacurile de acumulare. In b.h.Mostitea sunt peste 150
de acumulari (majoritatea permanente), cu un volum total de peste 350 mil.mc, din care 88
mil mc volum de atenuare a viiturilor, cele mai importante acumulri fiind : Frsinet,
Fundulea, Gurbneti, Iezer.
112
In vederea reducerii efectelor distructive a apelor mari din subbazinul Clmui s-au
executat lucrri de ndiguire i regularizare avnd o lungime de peste 100 km. Ca urmare a
acestor lucrri s-au executat tieri de meandre i s-au efectuat corecii de albii pe acest ru, n
mai multe sectoare ale rului: Rueu, Zvoaia, Stncua, etc.
6.1.2. Msuri nestructurale
Msurile nestructurale constituie o component a proteciei mpotriva inundaiilor i

completeaz msurile structurale in vederea reducerii vulnerabilitii, respectiv micorarea
potenialului de pagube produse de inundaie.
Msurile nestructurale constau n:
dezvoltarea de sisteme informaionale de avertizare i prognoz a viiturilor i a
sistemelor decizionale de aciune operativ n timpul i dup producerea inundaiei;
stabilirea de reguli de exploatare a acumulrilor bazate pe informaii prognostice asupra
caracteristicilor, duratei i momentului producerii viiturii;
planificarea i gestiunea teritoriului ameninat de inundaii prin :
- zonarea i managementul albiei majore ;
- elaborarea hrilor de risc ;
- introducerea restriciilor de realizarea a unor noi construcii n albia inundabil;
- precizarea restriciilor n autorizaiile de construcie;
- reinerea apei n sol prin planificarea utilizrii terenului agricol n mod adecvat.
reforma instituional :
- realizarea unui cadru legal de funcionare i coordonare a instituiilor responsabile cu
elaborarea strategiilor i deciziilor operative la nivel local, bazinal regional i
naional ;
- actualizarea i/sau elaborarea de regulamente, planuri de aciune operativ i modele
de intervenie (simulri) pentru scenarii de evenimente, precum i sisteme de
cooperare cu aprarea civil i populaia ;
- activiti de contientizare a populaiei situate n zonele inundabile i factorilor de
decizie la nivel local i niveluri superioare, privind mrimea riscului de inundaie,
pagubele poteniale, pericolul pierderilor de viei omeneti, modurile de intervenie i
de aprare, mijloacele i metodele de atenuare a efectelor inundaiei dup producerea
evenimentului;
dezvoltarea unor instrumente economice :
- asigurri de bunuri materiale prin societile de asigurare ;
- elaborarea unor criterii de evaluare corect a pagubelor i de despgubire.
Dintre msuri nestructurale aplicate pentru gestionarea situaiilor de criz n caz de inundaii,
cel mai bine dezvoltate sunt Planurile de aprare mpotriva inundaiilor.
n conformitate cu legislaia n vigoare, la nivelul fiecrui district de bazin hidrografic
se ntocmesc Planuri bazinale de aprare mpotriva inundaiilor, gheurilor, secetei
hidrologice, accidentelor la construcii hidrotehnice i polurilor acidentale i Planuri
judeene de aprare mpotriva inundaiilor, fenomenelor meteorologice periculoase,
113
accidentelor la construciii hidrotehnice i polurilor accidentale.

Comitetele municipale, oreneti i comunale pentru situaii de urgen ntocmesc
planuri de aprare mpotriva inundaiilor, gheurilor i polurilor accidentale, cu asisten
tehnic din partea unitailor de gospodrire a apelor din cadrul ANAR. Planul de aprare al
comitetului judeean reprezint o sintez a planurilor comitetelor i ale obiectivelor, a
planurilor sistemelor hidrotehnice i a planurilor de avertizare alarmare n aval de baraje.
Planurile de aprare pe bazine hidrografice se constituie prin asamblarea planurilor judeene
de aprare i se ntocmesc de ctre administraiile bazinale de Ape, se verific de ctre
Administraia Naional "Apele Romne" i se aprob de Comitetul ministerial pentru situaii
de urgen.
Planurile de aprare mpotriva inundaiilor se refer la msurile care trebuie luate n cele
trei faze de desfurare:
A. Msuri preventive i de pregtire nainte de inundaie;

B. Msuri operative n perioada de inundaie;
C. Msuri de refacere i restabilire a vieii normale.
A. Msurile preventive i de pregtire nainte de inundaie cuprind urmtoarele

seciuni :
Organizarea sistemului informaional de gestiune a inundaiei se realizeaz prin cele
dou componente:
- Subsistemul de avertizare, prognoz i informare hirometeorologic;
- Subsistemul de decizie i aciune pentru gestionarea crizei.
Subsistemul de avertizare, prognoza i informarea hidrometeorologic se asigur de

ctre: compatimentele specializate din cadrul autoritilor bazinale de ape (biroul de
hidrologie i hidrogeologie, dispeceratul Administraiei Bazinale de Ape Buzu Ialomia),
dispeceratul central al Administraiei Naionale Apele Romne, Institutul Naional de
Hidrologie i Gospodrire a Apelor, Agenia Naional de Meteorologie.
Sistemul informaional hidrometeorologic const n observarea, msurarea,
nregistrarea i prelucrarea datelor meteorologice i hidrologice, elaborarea prognozelor,
avertizrilor i alarmrilor, precum i n transmiterea acestora factorilor implicai n
managementul situaiilor de urgen, conform schemei fluxului informaional definit n
planurile de aprare bazinale, in vederea lurii deciziilor i msurilor acestora.
Schema sinoptic a sistemului informaional hidrometeorologic pe ansamblul fiecrui district
de bazin hidrografic, conine urmtoarele date i informaii referitoare la:
unitile meteorologice i hidrologice din bazin;
comitetele judeene, municipale, orseneti, comunale;
obiectivele care trebuie avertizate direct;
legaturile cu Centrul operativ al Administraiei Naionale Apele Romne, (ANAR)
Institutului Naional de Hidrologie i Gospodrire a Apelor (INHGA) i cu Centrul
114
Operativ pentru situaii de urgena din Ministerul Mediului i Pdurilor (MMP),

precum i cu Administraiile Bazinale de Ap vecine i organele de resort din rile
vecine.
La nivelul ANAR, sistemul informaional este bazat pe o Reea Naional de Transmisie a

datelor de gospodrire apelor, structurat pe sistem piramidal pe 4 niveluri:
nivelul 4 nivelul local care include uniti de producere a datelor (staii hidrometrice
i de calitate a datelor, etc, sub jurisdictia unor staii de colectare judeene);
nivelul 3 nivelul de decizie teritorial i sub-bazinal care include unitile de colectare
a datelor hidrologice (SGA si staii hidrologice), aflate in subordinea Administraiilor
Bazinale de Ap;
nivelul 2 nivelul de decizie bazinal, care include Centrele de decizie bazinale din
cadrul Administraiilor Bazinale de Ap;
nivelul 1 nivelul naional care cuprinde Centrul Naional de decizie de la nivelul
Administraiei Naionale Apele Romane, INHGA i Ministerului Mediului i
Pdurilor.
Prin acest sistem sunt transmise att informaii operative - fluxul rapid (date hidrologice,
privind poluri accidentale, accidente la construciile hidrotehnice, etc.), ct i informaii n
flux lent (prognoze, diagnoze, date informative, rezumate, baze de date, etc.).
Ca regul, la nivelurile 1, 2, 3, centrul focal pentru concentrarea informailor este reprezentat
de serviciile de dispecerat pentru gospodrirea apelor, care, n afara rolului de cunoatere a
evenimentelor n derulare din jurisdicia lor, au de asemenea rolul de a coordona aciunile de
rspuns n concordan cu deciziile respectivei administraii bazinale de gospodrire a apelor.
ntregul sistem este imaginat ca un sistem de tip eveniment, avnd n vedere c el transmite i
proceseaz informaii referitoare la fenomene naturale periculoase, accidente la lucrrile
hidrotehnice sau poluri accidentale. Informatiile furnizate de acest sistem, fundamenteaz
deciziile necesare pentru diminuarea efectelor unor astfel de fenomene.
Sistemul informaional ANAR asigur urmtoarele funcii:
colectarea datelor i informaiilor
stocarea datelor i informaiilor
transmiterea datelor i informaiilor
diseminarea datelor i informaiilor
procesarea datelor i informaiilor
structuri de intervenie
La nivel judetean, deciziile i intervenia propriu-zis, sunt gestionate pe scar ierarhic de la
Comitetul Judetean pentru situaii de urgen, pn la Comitetele Locale pentru situaii de
urgen constituite la nivelul municipiilor, oraelor i al comunelor i al centrelor operative.
Componenta tehnic a unei decizii n caz de inundaii revine cu prioritate autoritii bazinale
de gospodrire a apelor.
La nivel superior, funcioneaz Comitetul Ministerial pentru Situaii de Urgen pe lng
Ministerului Mediului i Pdurilor, comitet care avizeaz deciziile majore luate n teritoriu.
115
Centrul Naional de Prognoz Hidrologic din INHGA elaboreaz prognoze hidrologice

pe care le transmite la Centrul Operativ din cadrul Ministerului Mediului i Pdurilor i la
Centrele operative bazinale.
Serviciile hidrologice din cadrul administraiilor bazinale de apa elaboreaz prognoze
hidrologice pe cursurile de apa i staiile hidrometrice din bazin, din care s rezulte situaia la
zi, prognoza pentru 24 de ore i valorile culminaiei raportate la cotele de aprare, pe care le
transmite Centrelor operative ale Sistemelor de Gospodarire a Apelor pentru a fi diseminate la
obiectivele hidrotehnice i la Comitetele locale, prin Inspectoratele judeene pentru situaii de
urgen.
Lista principalelor posturi hidrometrice care fac parte din sistemul informaional
hidrometeorologic din b.h. Buzu, b.h. Ialomia este prezentat in tabelele urmtoare (Tabel
6.1.1, 6.1.2)
Tabel nr. 6.1.1
Post Cursul de Parametrii de aparare
hidrometric apa Atentie Alarma Pericol
H cm Debit H cm Debit H cm Debit
(mc/s) (mc/s) (mc/s)
Vama Buzau 210 48.0 250 66.2 290 87.7
Buzaului
Sita Buzaului Buzau 225 68.5 275 96.0 350 150
Nehoiu Buzau 230 534 330 938 380 1160
Mgura Buzau 200 422 250 652 300 945
Bania Buzau 135 650 185 950 200 1050
Racovia Buzau 280 315 385 589 410 702
Comandau Basca Mare 150 43.1 230 112 300 230
Varlaam Basca Mare 250 206 350 370 400 458
Varlaam Basca Mica 100 77 150 210 180 307
Basca Roziliei Basca 250 601 300 750 350 923
Chiojdu Bsca Chiojd 155 62 220 165 250 273
Loptari Slanic 170 103 200 158 200 158
Cernteti Slanic 100 95.5 150 196 200 307
Izvoru Nicov 200 23 250 33.1 300 43,6
Costomiru Clnu 250 25.2 350 56 350 56
Potrnicheti Clnu 100 32 150 131 200 265
116
117
Tabel nr. 6.1.2

Lista staiilor hidrometrice avertizoare din b.h. Ialomia
STAIA PARAMETRII DE APRARE
Nr
RUL HIDROMET Atenie Alarm Pericol
crt
RIC H- cm Qmc/s H- cm Qmc/s H- cm Qmc/s
1 IALOMICIOAR GLOD 500 144 550 169
450 120
A1
2 IALOMICIOAR RUNCU 500 105 550 145
450 68.2
A2
3 BIZDIDEL BEZDEAD 300 50.0 350 120 400 190
4 IALOMIA MOROENI 350 91.5 400 140 450 225
5 IALOMIA TRGOVIT 550 416 600 521
450 220
E
6 IALOMIA BLENI 200 338 250 460 300 600
7 IALOMIA SILITEA 450 272 600 480
350 186
SNAGOV
8 IALOMIA COERENI 480 390 560 512 640 685
9 IALOMIA CIOCHINA 350 327 420 421 500 575
10 IALOMIA SLOBOZIA 320 337 400 416 600 735
11 IALOMIA NDREI 470 350 560 500 610 610
12 IALOMICIOAR FIENI 400 200 400 200
300 65.5
A
13 BIZDIDEL PUCIOASA 350 94.0 450 191 450 191
14 VULCANA OTNGA 560 42.2 610 67.5 660 109
15 SLNIC GURA 450 45.9 500 54.9
370 32.0
OCNIEI
16 CRICOVUL MORENI 280 176 280 176
220 99.4
DULCE
17 CRICOVUL BLTIA 270 226 320 304
200 128
DULCE
18 PRAHOVA BUTENI 100 25.8 150 93.0 200 190
19 PRAHOVA CMPINA 250 302 320 491 400 707
20 PRAHOVA PRAHOVA 250 156 350 273 400 336
21 PRAHOVA ADNCATA 250 188 320 275 400 475
22 AZUGA AZUGA 90 31.4 130 65.9 150 86.9
23 VALEA BUTENI 100 42.4 150 70.3
70 25.7
CERBULUI
24 DOFTANA TEILA 70 8.00 130 64.0 170 112
25 TELEAJEN CHEIA 100 10.3 150 33.9 175 48.7
26 TELEAJEN GURA 300 226 350 376
260 111
VITIOAREI
118
27 TELEAJEN MOARA 450 262 500 392

350 91.8
DOMNEASC
28 SLNIC VRBILU 140 19.0 200 44.5 300 106
29 CRICOVUL CIORANI 330 141 430 276
230 54.5
SRAT
30 ISTU BABA ANA 200 9.20 300 25.9 400 58.0
Transmisia datelor este asigurat de infrastructura existent la sediul fiecrei administraii

bazinale, reprezentat prin:
reteaua de radiotelefonie
reteaua de telefonie fixa si mobila, scanner si fax;
reteaua de calculatoare existenta si legaturile cu sistemele de gospodarire a apelor de la
nivelul fiecarui judet din bazin;
reteaua VPN dintre Directiile bazinale si ANAR.
In legatur cu subsistemul de decizie i aciune pentru gestionarea crizei exist

structuri de intervenie, compuse din:
Sistemele de Gospodrire a Apelor, care au constituite, la nivel de judee, formaii de
intervenie operativ (utilaje i personal);
Sistemele hidrotehnice i formaiile de intervenie ale acestora;
Inspectoratele Judeene pentru Situaii de Urgen cu personal specializat n intervenii
la inundaii;
Consiliile locale pentru situaii de urgen ale unitatilor administrativ teritoriale prin
formaii proprii de intervenie
Planul de aparare mpotriva inundaiilor, gheurilor, secetei hidrologice, accidentelor la

construciile hidrotehnice i poluri accidentale ale bazinului hidrografic Buzu-Ialomia
Deintorii, cu orice titlu, de baraje i de alte construcii hidrotehnice a cror avariere sau
distrugere poate pune n pericol populaia i bunurile sale materiale, obiectivele sociale i
capacitile productive sau poate aduce prejudicii mediului ambiant, sunt obligai s le
ntrein, s le repare i s le exploateze corespunztor, s doteze aceste lucrri cu aparatur de
masur i control necesar pentru urmrirea comportrii n timp a acestora, s instaleze
sisteme de avertizare-alarmare a populaiei n caz de pericol i s organizeze activitatea de
supraveghere, intervenie i reabilitare conform regulamentelor aprobate prin autorizaiile de
gospodrire a apelor, a planurilor de aprare mpotriva inundaiilor, gheurilor i accidentelor
la construcii hidrotehnice, planurilor de avertizare-alarmare a localitilor i a obiectivelor din
aval de baraje, n caz de accidente la acestea i planurilor de prevenire i combatere a
polurilor accidentale.
n baza ordinului comun 638/420/05.2005 al Ministerului de Interne si al Ministerului
Mediului a fost ntocmit Planul de aprare privind gestionarea situaiilor de urgen generate
119
de inundaii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcii hidrotehnice i

poluri accidentale al Bazinului Hidrografic Buzu-Ialomia.
n vederea conducerii unitare a tuturor aciunilor de aprare n cadrul b.h.Buzu s-a constituit
Comandamentul de aprare bazinal care include factori de conducere cu putere de decizie i
personal tehnic operativ.
Planul de aprare la nivelul bazinului Ialomia are urmtorul coninut:

- Tabel nominal al personalului Aministraiei Bazinale de Apa Buzu -Ialomia care
este implicat in aciunile de aprare (conducerea, dispecarat, personal tehnic)
- Situatia privind mijloacele de comunicaie existente la dispeceratul bazinal i la
dispeceratele sistemelor de gospodrire a apelor, precum i cele ale principalilor
deintori de construcii cu rol de aprare mpotriva inundaiilor (A.N.I.F., sistemul
energetic, primrii).
- Componena Comitetelor Judetene pentru situaii de urgenta (care substituie comisiile
judeene de aprare) i ale secretariatelor tehnice permanente, corespunztoare
judeelor Dmbovia,Prahova, Ialomia, Clrai ;
- Lista staiilor hidrometrice din reeaua naional i de exploatare, aferente bazinului
hidrografic Ialomia, cu precizarea datelor referitoare la : localizarea staiei, cote de
declanare a starii de aprare (cota de atenie, cota de inundaie, cota de pericol),
nivelul maxim nregistrat / anul , obiectivele aprate i obiectivele avertizate direct.
- Graficele de corelaie a nivelurilor i a timpului de propagare pe ru, ntre staiile
hidrometrice succesive.
- Regulamentele de exploatare pe timp de ape mari pentru acumularile: Siriu, Bolboci,
Pucioasa, Dridu, Maneciu, Paltinu, Frsinet, Fundulea, Gurbneti, Iezer.
- Schema de flux a Sistemului informaional hidrometeorologic al bazinului Ialomia
- Harta Sistemului informaional hidrometeorologic al bazinului Ialomia
- Profile longitudinale pe cursuri de ap
Planurile de avertizare-alarmare a populaiei, obiectivelor economice i sociale situate n

aval de lacuri de acumulare, n caz de accidente la construciile hidrotehnice, se ntocmesc
pentru toate barajele care ndeplinesc cel puin una dintre condiiile: nlimea de la talveg la
coronament mai mare de 10 m, un volum mai mare de 10 milioane m3, existena n aval a
localitilor i obiectivelor la distane mai mici de 10 km de seciunea barajului sau chiar i la
acele baraje mai mici, care prin avarierea lor pot produce pierderi de viei omeneti i
importante pagube materiale n localitile sau la obiectivele situate n aval. Aceste planuri
sunt anexe ale Planului bazinal.
Planurile se ntocmesc de ctre deintorii/administratorii lucrrilor prin proiectani de
specialitate, se avizeaz de ctre Inspectoratul Judeean pentru situaii de urgen i de ctre
Administraia Bazinal de Ape, pentru baraje ce aparin terilor sau de ctre Administraia
Naional Apele Romne pentru lucrrile care i sunt concesionate, apoi sunt supuse
aprobrii Comitetului Judeean pentru situaii de urgen sau Comitetului Ministerial pentru
situaii de urgen. Coninutul planului se refera la :
- descrierea amenajrii i a barajului care realizeaz retenia;
120
- ipoteze de avariere luate n considerare la calculul zonelor inundabile;

- descrierea sistemului informaional, inclusiv a celui de avertizare sonor;
- situaiile i decizia de declanare a sistemului de alarm i responsabiliti privind
luarea deciziei de alarmare pe cele trei trepte de periculozitate;
- cile de transmitere a deciziilor, responsabilitile i modul de acionare a sistemului
de alarmare;
- pentru localitile din aval, n care exist sisteme de avertizare: tipul de semnal pentru
diferite situaii critice, locurile unde sunt afiate pentru populaie deciziile, msurile,
obligaiile cetenilor;
- msuri ce se iau la atingerea pragurilor critice;
- msuri de protecie a populaiei mpotriva undelor de rupere: evacuarea i dispersarea
n zone neinundabile, protecia mpotriva intemperiilor, asisten medical, asigurarea
cu materiale i alimente etc.
- tabelul cu comisiile locale de aprare mpotriva dezastrelor din aval de baraje.
- tabelul, pe comisii locale, cu localitile, cartierele, agenii economici i instituiile
publice care se evacueaz preventiv, n caz de pericol iminent (oameni, animale,
bunuri aferente), mijloacele de transport i locul de dispersare a acestora;
- tabelul cu persoanele responsabile de supravegherea construciilor n caz de pericol de
avariere (adresele i telefoanele)
- planurile de situaie 1:10.000 sau 1:25.000, dup caz, cu trasarea zonelor de afectare
dup 60 minute, ca i zona maxim de afectare, cu indicarea timpilor de parcurgere a
undei de rupere calculate n ipoteza "lac plin" i rupere 100%;
- planurile de situaie, pentru zona afectat la avariere medie 50%. Pe planuri sunt
amplasate obiectivele economice i sociale periclitate, mijloacele sonore de alarmare,
centrul de comand a acestora, zonele i cile de evacuare a populaiei i animalelor n
afara zonei periclitate;
- profilul longitudinal al curbei suprafeei libere a undei de rupere, cu precizarea
timpului de parcurgere i a poziiei obiectivelor periclitate;
- schemele sinoptice informaionale de supraveghere a comportrii construciilor
hidrotehnice i a aparaturii de msur
- schemele sinoptice de avertizare hidrometeorologic a construciilor hidrotehnice;
- schemele sinoptice de avertizare a obiectivelor periclitate n caz de avariere.
Asigurarea, pregtirea i organizarea forelor, mijloacelor i materialelor de
aprare, const n:
- organizarea formaiilor locale de aprare nominalizate la obiective;
- planuri de instruire a formaiilor locale pe tipuri concrete de viituri posibile;
- organizarea de simulri;
- verificarea periodic a mijloacelor tehnice, a stocurilor de aprare;
- verificarea strii tehnice a lucrrilor structurale de aprare;
Exercitiile de simulare au ca scop verificarea fluxului informational-decizional de aprare
mpotriva inundaiilor i imbunatirea colaborrii, n situaii de criz, dintre Administraia
Bazinal de Ape Buzu Ialomia i Comitetele Judeene i Locale pentru Situaii de
Urgen.
121
Stabilirea mrimilor caracteristice de aprare, zonale i locale Pragurile critice
Mrimile caracteristice de aprare mpotriva inundaiilor sunt:

- mrimi zonale de avertizare, stabilite la staiile hidrometrice i la posturile pluviometrice
situate n amonte de obiectivele periclitate, pentru precipitaii, niveluri sau debite;
- mrimi locale de aprare, stabilite n apropierea obiectivelor, sub form de niveluri sau
debite
Mrimile caracteristice de aprare sunt definite astfel:
Pentru zonele ndiguite ale cursurilor de ap
- cota fazei I de aprare

n situaia n care nivelul apei ajunge la piciorul taluzului
exterior al digului pe o treime din lungimea acestuia;
- cota fazei a II-a de aprare n situaia n care nivelul apei ajunge la jumtatea
nlimii dintre cota fazei I i cea a fazei a III-a de
aprare;
- cota fazei a III-a de aprare n situaia n care nivelul apei ajunge la 0,5-1,5 m sub
cota nivelurilor apelor maxime cunoscute sau sub cota
nivelului corespunztor probabilitii de depire pentru
care s-a proiectat digul respectiv.
Pentru zonele nendiguite ale cursurilor de ap:
- cota de atenie nivelul la care pericolul de inundare este posibil dup un interval de
- timp relativ scurt, n care se pot organiza aciunile de aprare sau de
- evacuare;
- cota de inundaie - nivelul la care ncepe inundarea primului obiectiv;
- cota de pericol - nivelul la care sunt necesare msuri deosebite de evacuare a
- oamenilor i bunurilor, restricii la folosirea podurilor i cilor rutiere,
- precum i luarea unor msuri deosebite n exploatarea construciilor
- hidrotehnice.
Pragurile critice de aprare pentru baraje se stabilesc de ctre proiectant pentru fiecare
obiectiv, la stabilirea ipotezelor de dimensionare i verificare sau pe perioada urmririi n
exploatare, pe baza regulamentelor de exploatare.
Toate aceste cote se reactualizeaz periodic dac situaia ocuprii terenului situat n albia
inundabil a suferit schimbri semnificative.
B. Msuri operative de intervenie n perioada de inundaie
La apariia fenomenului de inundaie, n funcie de situaie, Comitetul Judeean pentru

Situaii de Urgen, cu acordul ministrului administraiei i internelor, declar starea de alert
122
la nivel judeean sau n mai multe localiti ale judeului i propun instituirea strii de urgen,
respectiv intrarea n dispozitiv de aprare. Decizia respectiv se bazeaz n primul rnd pe
prognoza hidrologic a iminenei atingerii pragului de inundaie sau la depirea brusc a
pragurilor de aprare. Aceast decizie este urmat de declanarea unor aciuni operative pe
care le execut serviciile publice comunitare profesioniste pentru situaii de urgen, respectiv
Inspectoratul Judetean pentru situaii de urgen, precum i centrele operative constituite la
nivel local.
Aciunile operative n caz de inundaii sunt:
- asigurarea fluxului informaional ntre autoritiile de ape i centrul operativ;
- concentrarea mijloacelor de intervenie n zonele critice;
- asigurarea mijloacelor de asisten medical, cazare i hrnire a populaiei;
- supravegerea construciilor de aprare: baraje i diguri - mai ales n punctele critice;
- aplicarea regulamentelor speciale de exploatarea a barajelor, n caz de ape mari;
- avertizarea n aval asupra manevrelor sau accidentelor la diguri i baraje;
- supravegherea podurilor i a zonelor de blocare a curgerii apei;
- lucrri de supranlri ale digurilor, funcie de prognoze;
- evacuarea oamenilor i a animalelor;
- dirijarea apelor revrsate n vederea drenrii lor;
- raportarea ierarhic asupra desfsurrii aciunilor operative.
C. Msuri de refacere i restabilire a vieii i activitilor normale
Msurile de refacere i restabilire a activitii normale dup ncetarea viiturii, sunt :

- Evacuarea apelor care bltesc sau a apelor din poldere (gravitational sau prin pompare);
- Repunerea n funciune a instalaiilor industriale de alimentare cu ap, a staiilor de
epurare, a staiilor de pompare, a obiectivelor industriale, a instalaiilor energetice
afectate;
- Refacerea liniilor de comunicaie, a cilor de comunicaie i transport, rutiere sau
feroviare, a podurilor afectate, a conductelor de transport lichide afectate;
- Refacerea obiectivelor sociale i sprijinirea populaiei afectate, prin msuri
antiepidemice;
- Rapoarte de evaluare a pagubelor fizice i valorice;
- Reconstituirea zonelor inundate i propuneri de msuri pentru revenire la nornal;
- Reconstituiri ale caracteristicilor hidrologice ale undei de viitura produse;
- Rapoarte de sintez.
6.2. Sistemul actual de protectie a populaiei i a bunurilor mpotriva

inundaiilor
6.2.1. ndiguiri i regularizri de albii
123
6.2.1.1. ndiguiri i regularizri de albii in spaiul hidrografic Buzu
Principalele lucrri de ndiguire i regularizare de albii, din spaiul hidrografic Buzu,

sunt urmtoarele :
- 10 lucrri de regularizare a albiilor, n lungime total de 42 km;
- 20 lucrri de ndiguiri, cu lungimea total de 152.9 km ;
Cea mai mare parte a infrastructurii de aprare se afl n administrarea Administraiei
Bazinale de Ape Buzu-Ialomia:
Lucrrile hidrotehnice pentru protecia malurilor i albiilor au fost realizate n funcie de
condiiile specifice ale amplasamentelor din teritoriul bazinal respectiv. Lucrrile din piatr
brut sau gabioane sunt preponderente n bazinele superioare, unde vitezele de curgere a apei
sunt mai mari. Pe sectoarele de ru inferioare, cu viteze mai mici de curgere a apei s-au
executat ndeosebi lucrri de regularizare i aprare din materiale vegetative prin saltele i
snopi de fascine, plantaii de butai de plop sau salcie, garduri i caroiaje din nuiele. Lucrrile
din beton n general sunt ntlnite n localiti, constnd n dale, peree, ziduri de beton, praguri
de fund, traverse.
Date mai detaliate despre lucrrile de ndigurie i cele de regularizare sunt menionate n
tabelele urmtoare (tabel nr. 6.2.1.- 6.2.2.)
124
ndiguiri b.h. Buzau Tabel 6.2.1

Lime la
Nr Cursul de Sistem Lmal dr. Lmal stg. Hmed
Denumirea indiguirii coronament Anul PIF
crt apa hidrotehnic (km) (km) (m)
(m)
INDIGUIRE RIU BALANEASA - BALANEAS
1 LOC.PIRSCOV A S.G.A.Buzu 1.6 2.2 4 1.5 2008
INDIGUIRE PR.BARCANI
2 COM.BARCANI BARCANI 6.2 6.2
3 INDIGUIRE RAU BUZAU BUZAU S.G.A.Buzu 1 0
INDIGUIRE RIU BUZAU ZONA
4 OJASCA-CNDESTI BUZAU S.G.A.Buzu 4.8 0
5 MUN.BUZAU BUZAU S.G.A.Buzu 8.8 0 5 5 1979
6 BERCA-PLESCOI BUZAU S.G.A.Buzu 0 1.9
7 INDIGUIRE LOCALA VISANI BUZAU 0 2.4
8 INDIGUIRE NISIPURI-MOSESTI BUZAU S.G.A.Brila 0 8 3 1.5 1959
9 INDIGUIRE NISIPURI-VISANI BUZAU S.G.A.Brila 0 5.6 3 1.5 1959
10 INDIGUIRE NISIPURI-COTU CIORII BUZAU S.G.A.Brila 8.2 0 2.5 1.5 1959
11 INDIGUIRE NISIPURI-DEDULESTI BUZAU S.G.A.Brila 12.8 0 3 1.8 1959
INDIGUIRE MARALOIU-GRADISTEA-
12 SUTESTI BUZAU S.G.A.Brila 11 0 1.6 3 1976
13 INDIGUIRE GRADISTEA-CRESTATA BUZAU S.G.A.Brila 0 2.7 3.5 2.5 1976
INDIGUIRE LOCALA RACOVITA-
14 RACOVITA BUZAU S.G.A.Brila 0 2
INDIGUIRE MAXINENI-MIHAIL
15 KOGILNICEANU BUZAU S.G.A.Brila 0 22 4 4 1961
16 INDIGUIRE-LATINU-DESIRATI BUZAU S.G.A.Brila 23.4 0 3 3 1974
125

17 PLESCOI-SAPOCA BUZAU S.G.A.Buzu 0 6.3
18 CNDESTI-MUN.BUZAU BUZAU S.G.A.Buzu 13.2 0
126
Regularizari Buzau Tabel 6.2.2.
Nr. Denumire pozitionare - pozitionare - Debit de calcul

Curs de apa Cod cadastral Judet Lungime (m) Anul PIF
crt. regularizare/localizare inceput sfarsit (mc/s)
Regularizare Crivina/oras
1 Buzau 12.01.82. Covasna 2500 HM 222 HM247 1992 350
Intorsura Buzaului/ Jud. Covasna
Regularizare Parau Acris/Vama
2 Acris 12.01.82.04 Brasov 1100 HM69 HM80 1995
Buzaului/Jud. Brasov
Regularizare albie Pr.Poplita,
3 Basca Mare/Comandau/Jud. Basca Mare 12.01.82.15. Covasna 890 HM113 HM122 1996
Covasna
Regularizare parau Barcani/jud.
4 Barcani 12.01.82.06.01 Covasna 8100 HM35 HM75 1977
Covasna
Regularizare Pr.Harcaia/Barcani/
Jud. Covasna
Regularizare Rau Basca
6 Basca Mare 12.01.82.15. Covasna 1360 1996
Mare/Comandau/ jud.Covasna
7 Regularizare pr. Barcani Barcani 12.01.82.06.01 Covasna 8100 HM20 HM60 1977
Regularizare R. Buzau in oras
8 Buzau 12.01.82. Covasna 3400 HM300 HM334 2003/12 350
Intorsura Buzaului
Regularizare rau Buzau, in zona
9 Buzau 12.01.82. Buzau 6670 1979 2440
mun. Buzau
Regularizare rau Balaneasa, com.
10 Balaneasa 12.01.82.24 Buzau 4500 2008 310
Parscov
127
Ialomita
6.2.1.2. ndiguiri i regularizri de albii in b.h. Ialomita
Principalele lucrri de ndiguire i regularizare de albii, din spaiul hidrografic

Ialomia, sunt urmtoarele :

- 8 derivaii, mai insemnate cu rol de aprare cu un debit total instalat de 237,5 mc/s ;

condiiile specifice ale amplasamentelor din teritoriul bazinal respectiv. Lucrrile din piatr
brut sau gabioane sunt preponderente n bazinele superioare, unde vitezele de curgere a apei
sunt mai mari. Pe sectoarele de ru inferioare, cu viteze mai mici de curgere a apei s-au
executat ndeosebi lucrri de regularizare i aprare din materiale vegetative prin saltele i
snopi de fascine, plantaii de butai de plop sau salcie, garduri i caroiaje din nuiele. Lucrrile
din beton n general sunt ntlnite n localiti, constnd n dale, peree, ziduri de beton, praguri
de fund, traverse.
Date mai detaliate despre lucrrile de ndiguire i regularizare sunt menionate n Anexele
6.2. 6.3
6.2.2. Lacuri de acumulare permanente si cu rol de atenuare a viiturilor; lacuri

temporare pentru controlul viiturilor
6.2.2.1. Lacuri de acumulare permanente si cu rol de atenuare a viiturilor in

b.h.Buzau; lacuri temporare pentru controlul viiturilor
Tabel 6.2.3
Debite Debite
Nivel
Vol. Vol. Cot Vol. maxime maxime
Nr. NNR Suprafata maxim de Material
Denumire NNR Nmax. coronam atenuare Tip baraj evacuate evacuate
crt. (MdM) NNR (ha) exploatare baraj
(mil.mc.) (mil.mc.) ent (mil.mc.) -Q goliri -Q deversor
(mdM)
(mc/s) (mc/s)
Acumulare
579 125 500 587 155 588 30 Anrocamente Greutate 196 3000
1 Siriu
Acumulare
146.4 3.12 61.5 146.6 3.7 150.4 0 Beton Deversor 0 2500
2 Cndesti
n bazinul hidrografic Buzu sunt 2 acumulri importante Siriu i Cndeti. Date

despre aceste acumulri se prezinta n continuare.
128
Ialomita
ACUMULAREA SIRIU
ACUMULAREA SIRIU (baraj Siriu H=122 m) asigur: alimentarea cu ap potabil i

industrial a localitilor din aval (Siriu, Nehoiau, Nehoiu i Mljet) i a municipiului Buzu
la asigurarea de 97%, irigarea a 50.000 ha teren agricol n judeele Buzu i Brila, producerea
de energie electric prin CHE Nehoiau, aprare mpotriva inundaiilor prin atenuarea undelor
de viitur pe rul Buzu. Acumularea Siriu este amplasat pe rul Buzu la 10 km amonte de
localitatea Nehoiu pe DN 10-Buzu-Braov.
Barajul Siriu este un baraj de greutate din anrocamente; a fost executat din balast, piatra
si argila. Este alcatuit dintr-un nucleu central, din argila amestecat cu balast, usor inclinat.
Prismele laterale centrale sunt alcatuite din balast, constituind o zona de trecere de la nucleu la
prismele exterioare din piatra. Volumul umpluturilor totalizeaza 8,3 mil. mc. anrocamente.
In amonte si aval de nucleu sunt executate cate doua straturi filtrante, iar sub prismul aval este
realizat un covor drenant atat pentru apele infiltrante prin nucleu ct i pentru cele de ocolire
care trec prin straturi de aluviuni.
Principalele caracteristici ale acumulrii Siriu sunt:

- Nivel coronament 588mdMB
- Nivel normal de retenie 579 mdMB
- Volum la NNR 125mil.m3
- Volum util 120mil.m3
Acumularea Siriu, avnd o suprafat a bazinului hidrografic controlat de 681 km 2 are

prevazut in proiect o transa de atenuare a viiturilor de 30 mil.mc. prin care se realizeaz
reducerea viiturii de 1 % de la 980 mc/s la 350-500 mc/s.
- scurgerea maxima : Debitele maxime in sectiunea baraj Siriu sunt urmatoarele :

- la asigurarea de 0,01 % 2900 mc/s;
- la asigurarea de 1 % 980 mc/s;
Unda teoretica de viitura pe raul Buzau in sectiunea barajului Siriu pentru asigurarea de
calcul 1 % are urmatoarele caracteristici:
- debit maxim 980 mc/s;
- timp de crestere 26 ore;
- timp total 102 ore;
- coeficient de forma 0,24.
Nivelul apei in acumularea Siriu poate varia
Nivelul normal de retentie proiectat al acumularii Siriu este 579,00 mdM conform
instructiunilor de exploatare intocmite de proiectant, dar, avandu-se in vedere cresterea
129
Ialomita
debitelor infiltrate prin versantul stang, proiectantul a stabilit pentru aceasta perioada
mentinerea unui nivel de 530,00 mdM pana la executarea unor lucrari de refacere si
completare a injectiilor din frontul barajului. Conform Raportului/Decizie nr.67/22.02.2005 a
comisiei U.C.C si aprobat de conducerea AN Apele Romane, s-a stabilit ca nu se justifica
solicitarea AQUAPROIECT de exploatare pe cota 530,00 mdM si exploatarea se va face pe
intervalul de cote 545,00 - 555,00 mdM.
Evacuarea debitelor de viitura in aval se face prin acionarea C.H.E.Nehoiasu, prin

actionarea echipamentelor hidromecanice de la galeria de priz, galeria de adncime (golire de
fund), galeria de semiadncime i a orificiilor de preaplin, precum si prin evacuarea apelor
mari prin descarctorul de suprafa cnd nivelul apei in lac depasete cota de 575 mdM.
Evacuatorii barajului Siriu, dispui la 4 niveluri n versantul stng, sunt dimensionai
pentru tranzitarea viiturii la asigurarea de 0,1%-1720 m3/s.
Acetia constau din:
Galeria de adncime (nivel 485 mdM) cu - Diametru 4,40 m
- Lungime -727.8 m
Este echipat la intrare cu grtar avand suprafa de 103,4 m2 si 2 batardouri metalice de 1,4 x
7,00m, iar n casa vanelor sunt 2x2 vane plane n carcasa 1,1x1,4 ce permit evacuarea unui
debit de 130 m2/s
Galeria de priz (nivel 515 mdM), de forma circulara in diametru de 4.4 m este echipat
la intrare cu 6 grtare n suprafa totala de 435,70 m2, iar casa vanelor este echipat cu 2 vane
plane n carcasa de 1,1 x1,4 i 2 vane conice cu diametrul de 1200 mm ce permit evacuarea
unui debit maxim de 65 m3/s.
Deversorul de suprafata cu 2 deschideri echipate cu stavile segment de 14,00x12,00 m i

o deschidere central prevzut cu 2 orificii de preaplin 2,00x4,5 m, avand cota crestei la 575
mdM.
Evacuatorul de semiadncime echipat cu 2 vane segment de 4,00x6,00 m, avnd cota

pragului la 565 mdM
Debitele maxime ce pot fi tranzitate prin deversor sunt de 1400 m3/s, prin evacuatorul de
semiadncime sunnt de 800 m3/s i prin orificiile de preaplin 200 m3/s.
Parametrii caracteristici ai lacului de acumulare Siriu
Tipul pararmetrilor Niveluri Cota (mdM)

Parametrii determinati de -Nivelul talvegului 482,00
conditiile naturale ale -Nivelul golirii de fund 485,00
acumularii si de -Nivelul prizei(irig.+hidroenerg.) 515,50
caracteristicile -Nivelul golirii de semiadancime 565,00
constructive ale lucrarii -Nivelul crestei deversorului 575,00
130
Ialomita
-Nivelul crestei stavilelor

de pe deversor 579,00
-Nivelul coronamentului 588,00
-Nivelul minim de exploatare 523,00
-Nivelul normal de retentie 579,00
-Nivelul centrului de greutate 559,50
al volumului util
Parametrii variabili
Parametrii determinati de -Nivelul efectiv in lac
conditiile de exploatare -Nivel normal de retentie 545-550
restrictionat
Tipul parametrilor Volume (mil. mc.)
Parametrii determinati de -Volumul neevacuabil -
conditiile naturale ale -Volumul evacuabil sub
acumularii si de nivelul prizei 2.907
caracteristicile -Volumul util maxim teoretic 90.8
constructive ale lucrarii -Volumul brut maxim teoretic 110.525
Parametrii determinati de -Volumul de rezerva de fier 3.4

conditiile de exploatare -Volumul util 21.03
-Volumul de atenuare a viiturilor 8.47
-Volumul de garda 5,0
-Volum NNR restrictionat 45.57
ACUMULAREA CNDETI
Este amplasat pe malul stng al rului Buzu, la 19 km amonte de oraul Buzu i

este creat de un baraj deversor de tip stvilar cu prag lat i diguri de contur construite din
materiale locale. Acumularea Cndeti (inaltime baraj H= 26 m) asigur: regularizarea
debitelor rului Buzu aval de acumulare, producerea de energie electric prin CHE Cndeti,
CHE Verneti i CHE Simileasca, satisfacerea necesarului de ap pentru irigaii n Campia
Buzului prin asigurarea debitelor necesare la prizele SNIF -Sucursala Buzu.
Caracteristici principale ale acumulrii Cndeti sunt:

- nivel prag deversor - 133,40mdMB
- nivel minim expl. pentru irigaii -137,00 mdMB
- nivel minim expl. energetic -144 mdMB
- volum total -3,7 mil.m3
-
volum util (energetic) -1,5mil.m3
131
Ialomita
Instalaiile de evacuare a debitelor din acumularea Cndeti sunt formate din 3

cmpuri deversoare 3x15 deschidere, echipate astfel:
- deschidere 1 (spre central) echipat cu o stavil segment cu clapet 15x(10,65+2,7)
m
- deschiderea 2 i 3 echipate cu stavile segment simple 15 x13,35 m.
Capacitatea de evacuare la nivelul maxim de calcul si de verificare este de 2100 m3/s,

respectiv 3460 m3/s.
n regim de viituri, acumularea Cndeti va funciona conform conveniei de

colaborare ncheiat ntre Administraia Naional Apele Romne SA Administraia
Bazinal de Ap Ialomia Buzu i RENEL DGPEET - Filiala Electrocentrale Nehoiu,
pentru care se asigur furnizarea reciproc de date hidrometeorologice necesare aciunii de
aprare mpotriva inundaiilor.
Parametrii caracteristici ai lacului de acumulare Cndeti
Tipul parametrilor Niveluri Cota - mdM -

Parametrii determinai Talveg 129.4
de caracteristici
constructive
Golire de fund -
Priza radier 136.5
Golire semiadncime -
Creasta deversor 133.4
Muchia superioar a stavilei de pe deversor 147.4
Coronament baraj frontal 150.4
Coronament baraj( dig) lateral 150.4
Tipul parametrilor Volume Mil. m3
Parametrii determinai Total (nivel maxim de verificare) 3.12
de caracteristici
naturale i constructive
Brut teoretic (la muchia superioar a stavilei) 3.70
Brut ( la NNR) 3.12
Neevacuabil 0
Tipul parametrilor Volume Mil. m3
Parametrii determinai Util 1.5
de condiiile de
exploatare
Rezerva de fier 1.62
De atenuare 0
132
Ialomita
De gard 0
6.2.2.2. Lacuri de acumulare permanente si cu rol de atenuare a viiturilor in b.h.

Ialomita; lacuri temporare pentru controlul viiturilor
n districtul de bazin hidrografic Ialomia se afl un numr de peste 100 de acumulari

permanente si nepermanente, cu un volum total de peste 224 mil.mc, din care 62 mil mc
volum de atenuare a viiturilor, cele mai importante acumulri fiind : Bolboci, Dridu, Paltinu i
Mneciu.
Lista acestor acumulri se prezinta n anexa nr. 6.1
133
Ialomita
Tabel nr.6.2.1
Lista principalelor acumulri cu folosin complex din b.h. Ialomia
Debite Debite
Vol. Nivel
Vol. Cot Vol. Faze de Faze de Faze de maxime maxime
Nr. NNR NNR Suprafata maxim de
Denumire Curs de apa Nmax. coronam atenuare Tip baraj aprare aprare aprare evacuate evacuate
crt. (MdM) (mil.m NNR (ha) exploatare
(mil.mc.) ent (mil.mc.) F1 F2 F3 -Q goliri -Q deversor
c.) (mdM)
(mc/s) (mc/s)
Acumulare
1 Ialomita 1435 19.4 100 1437 21.2 1438 4.2 Greutate 1435 1437.5 1438 13.5 220
Bolboci
Acumulare
2 Ialomita 418 3.59 90.45 418 3.59 420 0 Deversor 418 419.5 420 0 680
Pucioasa
Acumulare
3 Ialomita 68 26.7 752 68 41.89 71 15.2 Greutate 68 68.5 70 0 1280
Dridu
Acumulare
4 Doftana 649 47.1 197.5 651 54 652.15 7 Dublu arc 650 651.65 652.15 280 750
Paltinu
Acumulare
5 Teleajen 606 38 175.9 609 43 610 5 Greutate 606.5 607 609 325 1200
Mneciu
134
Planul pentru Prevenirea, Protecia i Diminuarea Efectelor Inundaiilor n districtul de Bazin Hidrografic Buzu Ialomia
Principalele marimi caracteristice la lucrarile din b.h. Ialomia cu rol complex sunt :
Acumularea Bolboci amplasat pe r.Ialomia la 10,75 Km fa de izvor, aval de
confluena cu p.Bolboci, luciul de apa ajungnd pn la cheile Ttarului-zona declarat
monument al naturii.
Barajul Bolboci, baraj omogen construit din anrocamente cu masca de etansare din
beton armat pe paramentul amonte, are urmatoarele caracteristici:
- cota minima de fundaie 1382 mdM
- cota coronament 1435 mdM
- inalime baraj 56 m
- lungime coronament 455 m
- lime coronament 7m
Barajul asigur acumularea apelor de pe o suprafa de 54 Kmp crend un lac avnd
urmatoarele caracteristici:
- nivel talveg 1390 mdM
- nivel golire fund 1396 mdM
- nivel radier priz 1400 mdM
- nivel minim energetic 1404 mdM
- nivel golire semiadancime 1432 mdM
- nivel normal de retentie 1435 mdM
- nivel maxim cu asig. 1% 1437 mdM
- volum util 18,0 mil.mc
- volum brut 19,4 mil.mc
- volum total 21,2 mil mc
- suprafata lacului 100 ha
Instalaiile de evacuare aferente acumulrii Bolboci:
- priza hidroenergetic construit n partea stnga a barajului, cu radierul la cota
1400 mdM echipat cu vane plane 1,2 x 1,7 m, alimenteaz CHE Scropoasa situata
la 3 Km aval avnd 2 grupuri cu un debit instalat de 6,4 mc/s, Pi = 12 MW.
- golirea de fund echipat cu doua vane in carcas avnd dimensiunile 0,8 x 1,25 m
acionate electric sau manual: la NME - 1437,0 mdM poate evacua 28 mc/s.
- golirea de semiadncime (1432,0 mdM ) echipat cu o stavil plan 2,5 x 4,0 m,
actionat electric sau manual; la NNR -1435,0 mdM evacueaz un debit de 30
mc/s.
- deversor lateral situat la cota 1435,0 mdM, fr echipamente; capacitatea de
evacuare la nivelul de calcul cu asigurare de 1% este de 220 mc/s. Acumularea are
un rol complex, fiind destinat in principal alimentarii cu ap a folosinelor
din aval cu un debit de 1,2 mc/s.
135
Acumularea Pucioasa este situata pe r.Ialomia, imediat amonte de confluena cu

p.Bizdidel, pe teritoriul orasului Pucioasa.
Barajul Pucioasa, baraj tip deversor central din beton masiv etajat, cu clapet, timpan i
vane de fund, are urmatoarele caracteristici:
- lungime front barare 50 m
- cot minima a fundaiei 389,50 mdM
- cota coronament 420,00 mdM
- nlime constructiva 30,50 m
mpreuna cu cele doua diguri de limitare a cuvetei (dig mal stng L = 820 m i dig
mal drept L = 2309 m) executate din balast cu protecie pe paramentul amonte din dale de
beton armat, controleaz o suprafaa de bazin de 448 kmp.
Lacul de acumulare creat, supus unui proces intens de colmatare are urmatoarele
caracteristici:
- nivel talveg 398,50 mdM
- nivel golire de fund 402,50 mdM
- nivel minim priza 404,00 mdM
- nivel minim expl.alim.cu ap 411,00 mdM
- nivel deversor(clapeta complet coborta) 415,50 mdM
- nivel minim energetic 412,00 mdM
- nivel normal de retenie (asig.1%) 418,00 mdM
- nivel maxim cu asig.0,1% 418,25 mdM
- nivel coronament 420,00 mdM
- volum util 3,92 mil.mc
- suprafata lac la NNR 90,00 ha
- suprafata lac la NME 115,00 ha
Instalaii de evacuare aferente acumulrii Pucioasa:
- priza de ap, amplasat n partea stnga intre zidul de racord i culeea barajului
deversor, asigur captarea debitelor din lac i restituirea lor pentru consumatorii
din aval. Pentru aceasta au fost prevazute doua conducte de servitute Dn 500, care
pleaca din priza la cota 405,00 mdM i debueaz in treapta I a disipatorului,
prevazute cu vane plane manevrate de pe coronament. Priza asigur i captarea
debitului necesar funcionrii CHE Pucioasa; este amplasat imediat aval de
barajul deversor i are doua hidroagregate (Qi - 12 mc/s; Pi =2 MW).
- golirea de fund const in 3 deschideri a 4 m laime, echipate cu vane segment (4 x
4 m) acionate hidraulic. La NNR poate evacua:
cu 1 vana - 228 mc/s
cu 3 vane - 680 mc/s.
- descrctor de suprafa tip deversor etajat, echipat cu stavil clapeta metalic (16
x 2,50 m) montat deasupra celor 3 vane segment cu acionare hidraulic;
capacitatea de evacuare la NNR este de 125 mc/s.
136
Acumularea Pucioasa are un rol complex fiind destinata in special alimentarii cu

apa a folosintelor din aval (oras Pucioasa, CET Doicesti, Platforma industriala ora
Trgoviste).
Mentionam ca acumularea Pucioasa nu a fost conceput s atenueze viitura intrat n
lac, avnd prin exploatare rolul de tranzitare a viiturilor, realiznd doar decalarea vrfului
viiturii in vederea evitarii suprapunerii cu viiturile afluenilor din aval (Bizdidel, Vulcana).
Acumularea Paltinu este amplasat pe r.Doftana la 17 km amonte de confluena cu

r.Prahova.
Barajul este din beton, n dublu arc, cu rost perimetral, aripa parabolic de inchidere
i culee mal stng. Are urmatoarele caracteristici:
- cota minim a fundaiei 560 mdM
- cota coronament 652 mdM
- nlimea maxim a barajului 108 m
- lungime la coronament 460 m
Barajul asigur acumularea apelor de pe o suprafa de 334 kmp. Lacul creat are
- nivel talveg 574 mdM
- nivel golire de fund nr.1 570 mdM
- nivel golire de fund nr.2 574 mdM
- nivel priza CHE 578 mdM
- nivel minim exploatare CHE 600 mdM
- nivel golire semiadncime 625 mdM
- nivel normal de retenie 649 mdM
- nivel creast deversor 649 mdM
- nivel maxim cu asig.de 1 % 651,50 mdM
- suprafaa lacului la NNR 1,975 ha.
- suprafaa lacului la NME 2,15 ha
Instalaii de evacuare aferente acumulrii Paltinu:
- priz hidroenergetic - 2 conducte forate Dn 1200 care alimenteaz centrala
hidroelectric situat la piciorul barajului, prevazuta cu doua grupuri (Qi=15 mc/s,
Pi=10,2 MW).
- golirea de fund nr.1 - Dn 1000 mm, echipat cu doua vane fluture Dn 1200 mm ;
evacueaza la NNR 22 mc/s;
- golirea de fund nr.2 (fosta galerie de deviere) echipat cu doua vane plane n
carcasa avnd dimensiunile 1,1 x 1,5 m; poate evacua la NNR 48 mc/s;
- golirea de semiadncime, situat la cota 625,00 mdM, alcatuit din doua deschideri
diametral opuse, practicate n corpul deversorului plnie, echipate cu doua vane
plane 1,0 x 1,5 m. La NNR poate evacua 190 mc/s;
137
- evacuator de ape mari compus din: plnie deversoare, pu vertical, galerie de

evacuare, trambulina i bazin de disipare a energiei; capacitatea maxim de
descarcare este de 760 mc/s.
Acumularea Paltinu are un caracter complex i este destinata in special alimentrii
cu apa potabil i industrial a oraelor din judeul Prahova i a oraului Moreni,
jud.Dambovia.
Acumularea Mneciu este situata pe r.Teleajen imediat aval de confluena cu

Telejenel.
Barajul Mneciu, construit din materiale locale cu nucleu de argil i prevazut cu
protecie din anrocamente pe paramentul amonte, are urmatoarele caracteristici:
- cota minima de fundare 532,00 mdM
- inalime la coronament 78,00 m
- lungime la coronament 750,00 mdM
- laime coronament (carosabil) 12,50 m
El asigur acumularea apelor de pe o suprafaa de 247 kmp, crend un lac ce are
- nivel talveg 540,00 mdM
- nivel golire de fund 550,00 mdM
- nivel priza CHE 553,00 mdM
- nivel minim energetic 562,00 mdM
- nivel golire semidancime 584,00 mdM
- nivel normal de retenie 606,00 mdM
- nivel deversor 606,00 mdM
- nivel maxim cu asig. 0,01 % 609,00 mdM
- volum util 53 mil.mc
- volum brut 58 mil.mc
- volum total 60 mil.mc
- suprafaa lacului la NNR 215,00 ha
- suprafaa lacului la NME 770,00 ha
Instalaii de evacuare aferente acumulrii Mneciu:
- priza CHE, amplasat in partea stnga a barajului, asigur apa necesara
funcionrii CHE Mneciu, situat la piciorul barajului, ce are 2 grupuri( Qi = 19
mc/s, Pi = 10 MW);
- golirea de semidancime const din dou deschideri amplasate lateral in plnia
deversoare la cota 584,00 mdM echipate cu vane plane 2 x 3,3 m. Capacitatea de
evacuare la NNR este 200 mc/s.
- golirea de fund are cota de admisie la cota 550 mdM, este echipat cu 2 vane plane
in carcasa 1,7 x 2,4 m i poate evacua la NNR un debit de 84 mc/s.;
- evacuatorul de ape mari, avnd cota crestei deversorului plnie la 606 mdM; poate
evacua la NME un debit de 900 mc/s.
138
Rezerva de apa din acumularea Mneciu asigur alimentarea cu ap potabil i

industrial a localittilor din Valea Teleajenului i a municipiului Ploieti.
Acumularea Mneciu este acum in perioada realizarii programului primei umpleri de
la punerea in funciune a acesteia.
Acumularea Dridu, amplasat pe r.Ialomia la cca.300 m amonte de confluena cu

r.Prahova, are un bazin de recepie de 2420 kmp. Barajul este compus din:
- baraj evacuator (evacuator de ape mari), o construcie masiva de beton armat
formata din radier, 3 pile i culei. Principalele caracteristici constructive sunt:
- nivel coronament baraj (carosabil) 71,00 mdM
- inlime maxima a construciei 20,00 m
- lungime baraj 132,00 m
- baraj de pamnt tronson I in lungime total de 1000 m, situat in partea stnga a
barajului evacuator, protejat pe taluzul amonte cu placi din beton. Caracteristicile acestuia
sunt:
- lime coronament 8,00 m
- inlime maxim 18,00 m
- baraj de pamnt tronson II, in lungime totala de 1170 m, situat n partea dreapta a
barajului evacuator, protejat pe taluzul amonte cu placi din beton. Are urmatoarele
caracteristici:
- cota coronament (carosabil) 71,00 mdM
- laime la coronament 8,00 m
- inlime maxim 13,00 m
Barajul evacuator, barajul de pamant tronson I i barajul de pamnt tronson II
asigur inchiderea frontal a vaii r.Ialomia. Pentru realizarea acumulrii Dridu, n zona
satului Fierbinii de Jos (pe malul stng al vii) i la coada lacului (pe ambele maluri) au
fost executate diguri de contur, respectiv:
- tronson III, cu o lungime total de 1711 m, lime la coronament 4 m, inlime
maxim 7 m;
- tronson IV, cu o lungime total de 2300 m, lime la coronament 3 m, nlime
maxim 3 m (pe malul drept);
- tronson V, cu o lungime total de 990 m, lime la coronament de 3 m, inlime
maxim 3 m (pe malul stng).
Lacul, astfel creat, are urmtoarele caracteristici:
- cota minim a terenului in seciunea barajului 59,00 mdM
- nivel prag deversor 61,25 mdM
- nivel minim alimentari cu apa 63,00 mdM
- nivel minim exploatare MHC 65,00 mdM
- nivel normal de retentie 69,25 mdM
- nivel maxim cu asig.0,01 % 69,75 mdM
- nivel coronament 71,00 mdM
139
- volum NNR 45,58 mil.mc

- volum la NME asig.0,01 % 51,53 mil.mc
- suprafata lacului la NNR 1008 ha
- suprafata lacului la NME 1040 ha
Instalaiile de evacuare aferente acumulrii Dridu :
- evacuatorul de ape mari are 3 deschideri de 15 m laime echipate cu stavile
segment cu clapet fiecare avnd o inalime de 8 m (din care 6 m stavila si 2 m
clapetul) pentru evacuarea debitelor maxime: cota radier 61,25 mdM.
- Priza pentru irigaii, amplasat in partea stnga a barajului deversor, este echipat
cu o van segment 5,0 x 2,25 m; cota radier 62,00 mdM: poate evacua la NNR 67
mc/s.
- microhidrocentrala Dridu, amplasata in continuarea evacuatorului de ape mari, in
partea dreapta; are 4 grupuri cu un debit instalat total de 24 mc/s si o Pi = 2,4 MW.
- priza pentru canalul de irigatii Ialomita - Mostistea amplasata in frontul
evacuatorului, in partea dreapta a MHC, are 3 deschideri de 5,5 x 2,2 m echipate
cu vane plane si pragul de intrare la cota 64,30 mdM; Qi= 50 mc/s.
Acumularea Dridu are un caracter complex, fiind destinat regularizarii debitelor cu
efect favorabil asupra folosinelor din aval i atenuarii undelor de viitur prin efectuarea
de pregoliri.
In b.h.Ialomia mai exista o serie de acumulri mai mici, care ins nu influeneaz in
mod semnificativ regimul scurgerii, cum ar fi:
Acumularea Cotorca I (V=0,59 mil.mc) i acumularea Cotorca II (V=2,175

mil.mc) situate pe valea r.Cotorca, la nord de oraul Urziceni, cu rol important in irigarea
terenurilor agricole in zona i in apararea mpotriva inundaiilor a acestei localiti.
Acumularea nepermanenta Valea Plopi (V = 2,2 mil.mc) situata de asemenea la

nord de orasul Urziceni, are un rol important in apararea impotriva inundatiilor prin
sistemul de derivatii Valea Plopi-Cotorca I (Qi = 62 mc/s) si Cotorca I -Sarata (Qi = 52
mc/s).
Acumularea Saratuica (V = 1,2 mil.mc) cu rol agropiscicol, permite tranzitarea

debitelor provenite din desecare in zona Grindu-Munteni Buzau (suprafata desecata 14769
ha) printr-un canal colector principal (L = 25,7 km).
Acumularea Gh.Doja (V =23,5 mil.mc) creat n spatele barajului Gh.Doja, pe

valea r.Fundata. De altfel, valea r.Fundata este regularizat fiind principalul colector al
zonei de desecare Fundata-Milosesti.
In cadrul b.h.Fundata lacul de acumulare Gh.Doja a fost amenajat pentru tranzitarea
debitelor vii spre Ialomita i pentru protecia calitii lacului balnear Fundata, situat aval
de baraj.
140
Acumularea Strachina (V = 30,2 mil.mc) este inclus n schema hidrotehnic ce

asigur scurgerea spre r.Ialomia a debitelor provenite din valea Strachina i din
perimetrele de desecare Padina i Ialomia Calmui, adiacente acestui bazin. Lacul este
utilizat i pentru exploatarea intensiv a unui luciu piscicol de 820 ha.
6.2.2. 3. Lacuri de acumulare permanente si cu rol de atenuare a viiturilor in

b.h.Mostitea; lacuri temporare pentru controlul viiturilor
n sub-bazinul hidrografic Mostitea se afl un numr de peste 150 de acumulari

(majoritatea permanente), cu un volum total de peste 350 mil.mc, din care 88 mil mc
volum de atenuare a viiturilor, cele mai importante acumulri fiind : Frsinet, Fundulea,
Gurbneti, Iezer.
Lista acestor acumulri se prezinta n anexa nr. 6.5
Principalele marimi caracteristice la acumulrile importante din b.h. Mostitea sunt :
ACUMULARE FUNDULEA
Acumulare FUNDULEA asigur alimentarea cu ap pentru irigaii (ANIF

Calarai) i piscicultur (S.C. DOROMAX PRO FISH SRL Bucuresti).
IRIGATII
DENUMIRE SUPRAFATA(ha) DEBIT NECESAR Q INSTAL(mc/s)
(mc/s)
A.N.I.F. Calarasi 6650 4,8 4,8
PISCICULTUR
Denumire Tip amenajare Supraf Volum Umplere Primenire Golire Capaci

(ha) (mii mc) Q zile Q zile Q zile tatea
inst.
Ac.Fund. Lac acumulare 440 19000 1,09/365 0,4 / 365 0,5 /365 -
Alt folosin este atenuarea undelor de viitur (volum atenuare 12.9 mil.mc).
Obiectivele aparate prin efectul de atenuare al lacului sint: Tamadau, Plumbuita,
Seinoiu, Sandulita, Sarulesti, Gurbanesti, DJ Manastirea-Fundulea.
141
CARACTERISTICI ALE LACULUI DE ACUMULARE FUNDULEA

Tipul parametrilor Niveluri Cote
Parametrii determinati
Parametrii determinati de conditiile naturale ale -nivelul talvegului -33.00 mdMB
acumularii si de caracteristicile constructive ale -nivelul golirii de fund -36,00 mdMB
lucrarilor -nivelul ferestrelor
deversoare -45,00 mdMB
-nivelul coronamentului - 48,50 mdMB.
Parametrii determinati de conditiile de -nivel minim de exploat. -42.50 mdMB
exploatare -nivel normal de retentie -45,00 mdMB
-nivel calcul 0.1% -46,60 mdMB
-nivel maxim extraordinar -47,51 mdMB
(asig. 0.01% )
Parametrii variabili -nivelul efectiv in lac -variabil in functie
Parametrii determinati de conditiile de de cerinte
exploatare
Parametrii deterministi -volum neevacuabil -2 x 106

-volum util maxim teoretic -19 x 106
-volum brut maxim teoretic -31.6 x 106
Parametrii determinati de conditiile de -volum de rezerva de fier -5.5 x 106

exploatare -volum util -9.4 x 106
-volum N.N.R. -19 x 106
-volum de atenuare viituri -12.6 x 106
-volum de garda -12.6 x 106
-volum de pierderi -0,44 x106
Alte caracteristici constructive ale barajului FUNDULEA sunt:

- lungime front barare: 520 m;
- latime la baza (ampriza): 72.80 m;
- inaltime constructiva : 16.50 m;
- latime coronament 9.50 m carosabil (drum comunal de legatura Dirvari
DJ 303)
- taluzul amonte are panta de 1:3 la partea inferioara si 1:5de la berma in sus si
este protejat intre cotele 36,0 mdMB si 48,0 mdMB cu dale din beton armat
monolit de 0,2 m grosime, asezate pe filtru invers;
- taluzul aval are urmatoarele caracteristici : - zona superioara cuprinsa intre
coronament si cota bermei 41.mdMB are panta de 1:5 ,este protejat prin
inierbare; urmeaza o berma de 25 m latime continuata cu un taluz 1:5 pana la
cota 32mdMB si este protejat pina la cota 37,20mdMB cu dale de beton
142
turnate monolit de 0,2 m grosime pe strat drenant de balast iar intre acest
pereu si cota bernei este protejat prin inierbare
- turnul de manevra cu sase ferestrele deversoare ale evacuatorului cu
sectiunea dreptunghiulara de 2,5x2,5 m.
- Golirea de fund formata din doua galerii de sectiune dreptunghiulara
(2,75x2,0 m ) cu lungimea de 117,4 m si inclinare spre aval avand radierul la
cota 36,0 mdMB la intrare si 34,00 mdMB la iesire.
- Turnul este prevazut cu 6 ferestre deversoare(2 ferestre frontale de 2,5 m
latime , 4 ferestre laterale de 7,20 m latime) si 2 ferestre de fund de 2,0x2,5
m inchise cu stavile plane la nivelul radierului.
- Capacitatea de evacuare la nivelul maxim de calcul pentru acumularea
Fundulea este de 73 mc/sec. Capacitatea de evacuare pentru acumularea
Fundulea la o asigurare de 0,01 % este de 122,5mc/sec.
Elemente ale sistemului de avertizare alarmare. Barajul si lacul de acumulare

Fundulea nu are instalat sistem propriu de avertizare alarmare a populatiei, acesta facindu-
se prin sistemul de alarmare a Primariei com. Tamadau.
ACUMULAREA GURBANESTI
Acumulare Gurbanesti asigura - alimentarea cu apa pentru irigatii pentru suprafata

de 20570 ha cu un debit instalat al statiilor de pompare de 18.3 mc/s i asigurarea
potentialului piscicol unitatilor cu profil piscicol. Unitatea deservita S.C. RADUTA
SPORTING TOURS SRL.
Irigatii
Denumire Suprafata (ha )
ANIF Calarasi 20746 ha
Folosinte piscicole
Denumire Tip Suprafata
Lac Gurbanesti Fara furajare 580 ha
Alt folosin a acumulrii este atenuarea viiturilor (volum atenuare 14,1 mil.mc).
In sectiunea Gurbanesti elementele undei de viitura sunt urmatoarele:
Sup BH Debite maxime cu diverse T T critic Volumul undelor de viitura

kmp asigurari (mc/s) total ore (mil..mc)
0.1% 1% 5% 10% ore 0.1% 1% 5% 10%
755 137.0 81.50 51.70 41.5 176 44 32.80 19.60 12.40 19.97
143
CARACTERISTICI TEHNICE SI CONSTRUCTIVE

Parametrii determinati caracteristici constructive - talveg -19,00mdMB
- golire de fund -25,00mdMB
- priza -30,00mdMB
- cresta deversor(ferestre
deversoare) -36.00mdMB
- nivelul coronamentului -39.50mdMB
Parametrii determinati de conditiile de exploatare - nivel minim de exploat. -30.00mdMB
- nivel normal de retentie -34.00mdMB
- nivel maxim extraordinar -36.42mdMB
(asig. 0.1% etapa a II-a )
Tipul parametrilor Volume Milioane mc
Parametrii determinati de caracterristici naturale -total -67.00 mil mc
si constructive - brut teoretic -52.00 milmc
- brut la NNR -36.00mil mc
- neevacuabil -2,0 mil mc

Parametrii determinati de conditiile de exploatare -volum util - 23.0 mil mc
-rezerva de fier - -
- de atenuare - 21 mil mc
-volum de garda - 9,0 mil mc
Alte caracteristici ale amenajarii Gurbanesti sunt:

- lungime front barare:380 m;
- latime la baza (ampriza):191.0 m;
- inaltime constructiva :19.0 m;
Coronamentul barajului este carosabil din beton, avind o latime de 9.5m pe care trece
DJ303 Fundulea- Manastirea.
descrctorul de suprafa este amplasat in turnul de manevra si este prevazut
cu opt ferstre deversoare totalizind un front deversant de 18,20 m (4ferestre
laterale de 2,2 m latime inchise cu stavile plane, 2 ferestre frontale interioare
de 2,2 m latime, 2 ferestre exterioare de 2,5 m latime ), avind creasta la cota
36.00 mdMB.
Golirea de fund: se compune din 2 ferestre cu dimensiunile de 2,0 x 2.5m
inchise cu stavile plane la nivelul radierului (25,00mdMB).
Cele doua ferestre de fund sunt prevazute cu batardouri si gratare piscicole iar
ferestrele superioare sunt prevazute cu gratare rare pentru oprirea plutitorilor .
144

Gurbanesti nu are instalat sistem propriu de avertizare alarmare a populatiei, acesta
facindu-se prin sistemul de alarmare a Primariei com. Gurbanesti si Frasinet pentru
localitatile situate in aval de acumulare.
ACUMULAREA FRSINET
Acumularea FRSINET asigur - alimentarea cu apa pentru irigaii pentru

suprafata de 63540 ha cu un debit instalat al statiilor de pompare de 42,8 mc/s i
potentialul piscicol unitatilor cu profil piscicol. Unitatea deservita SC. PISCICOLA S.A.
OLTENITA.
Irigatii
ANIF Calarasi 63540 ha
Folosinte piscicole
Lac Frasinet Fara furajare 1480 ha
Alt folosin este atenuarea viiturilor (volum atenuat 15.6 mil mc). In sectiunea
Frasinet elementele undei de viitura sunt urmatoarele:
Sup Debite maxime cu diverse T total T cr Volumul undelor de viitura

BH asigurari (mc/s) ore ore (mil..mc)
kmp 0.1% 1% 5% 10% 0.1% 1% 5% 10%
1349 170.0 101.0 64.2 51.5 195 47 45.4 27.0 17.0 13.7
Caracteristici tehnice si constructive:

- priza -20,00mdMB
- cresta deversor(ferestre
deversoare) -24.50mdMB
(asig. 0.1% etapa a II-a )
145
Parametrii determinati de caracterristici naturale si -total - 99 mil mc

constructive - brut teoretic - 68 mil mc
- brut la NNR - 68 mil mc
- neevacuabil - 4 mil mc

Parametrii determinati de conditiile de exploatare -volum util - 51 mil mc
-volum de garda - 71 mil mc
Alte caracteristici constructive baraj Frasinet:

- inaltime constructiva : 26 m;
- Taluzul amonte are urmatoarele pante :1:4.5 la partea superioara ,1:5 la partea inferioara
(sub bancheta) iar taluzul aval are panta 1:5. Taluzul amonte este protejat cu pereu din
dale din beton armat de 20cm grosime asezat pe un strat filtrant de balast.
- Taluzul aval este protejat cu pereu din dale de beton armat de 20cm grosime, asezat pe un
strat filtrant la partea inferioara (sub bancheta) si prin inierbare la partea superiora.
Coronamentul barajului este carosabil, avind o latime de 9.5m pe care trece DJ303
Fundulea- Minastirea.
- descrctor de suprafa: este amplasat in turnul de manevra Este prevazut cu opt
ferestre deversoare totaliznd un front deversant de 18,20 m (4ferestre laterale de 2,2 m
latime inchise cu stavile plane, 2 ferestre frontale interioare de 2,2 m latime, 2 ferestre
exterioare de 2,5 m latime ), avnd creasta la cota NNR (24,50mdMB)
- Golirea de fund : se compune din 2 ferestre cu dimensiunile de 2,0 x 2.5 m inchise
cu stavile plane la nivelul radierului (16,00mdMB).
Cele doua ferestre de fund sunt prevazute cu batardouri si gratare piscicole iar
ferestrele superioare sunt prevazute cu gratare rare pentru oprirea plutitorilor .

Frasinet nu are instalat sistem propriu de avertizare alarmare a populatiei, acesta facindu-
se prin sistemul de alarmare a Primariei com. Frasinet si Minastirea pentru localitatile
situate in aval de acumulare.
ACUMULAREA IEZER
Acumularea IEZER asigura alimentarea cu apa pentru irigatii pentru suprafata de

77404 ha cu un debit instalat al statiilor de pompare de 59.3 mc/s i potentialul piscicol
unitatilor cu profil piscicol. Unitatea deservita SC. PISCICOLA S.A. OLTENITA.
146
Irigatii
ANIF Calarasi 77404
Folosinte piscicole
Lac Iezer Fara furajare 2840 ha
Alt folosin este atenuarea undelor de viitur. In sectiunea IEZER elementele undei de
viitura sunt urmtoarele:
Sup BH Debite maxime cu diverse T total T critic Volumul undelor de viitura

kmp asigurari (mc/s) ore ore (mil..mc)
0.1% 1% 5% 10% 0.1% 1% 5% 10%
1734 181.0 108.0 68.8 55.0 205 50 50.9 30.40 19.2 15.4
Caracteristici tehnice si constructive:

- priza -12,00mdMB
- cresta deversor(ferestre - nu are
deversoare)
(asig. 0.1% )
Parametrii determinati de caracterristici naturale -total - 201 mil mc
si constructive - brut teoretic - 160 mil mc
- brut la NNR - 163 mil mc
- neevacuabil - 24 mil mc

Parametrii determinati de conditiile de exploatare -volum util - 126 mil mc
-volum de garda - 90 mil mc
147
Alte caracteristici constructive baraj IEZER:

- inaltime constructiva : 14 m;
- Taluzul amonte are urmtoarele pante: 1:3 la partea superioar i tot 1:3 la partea
inferioar (bancheta) iar taluzul aval are panta 1:4,2. Taluzul amonte este protejat
cu pereu din dale din beton tunat in cmpuri de 20 cm grosime aezat pe un strat
filtrant de balast.
- Taluzul aval este protejat prin pereu vegetal din ierburi perene.
Berma are cota 16,50 mdMB i o laime de 8,4 m , este din beton monolit turnat n
cmpuri la fel ca taluzul amonte.
Coronamentul barajului este carosabil, avind o latime de 9.5m pe care trece DN31
Calarasi-Oltenita
Descrctor : canal Btrna este de tip clugr i este compus din dou stavile
plane cu dimensiunile de 1.0 m X 1,0 m i descarca prin dou fire din tuburi PREMO
800. n lungime de 1200 ml fiecare n canalul mixt de irigaii i desecri Btrna aflate n
administrarea ANIF Clrai. Canalul Btrna alimenteaz cu ap sistemul de irigaii
Boianu II n perioadele cu deficit din sistemul de desecare i evacueaz apa n perioadele
cu exces de umiditate att gravitational cnd nivelele n Dunre sunt sczute sau prin
pompare cnd nivelele snt crescute prin intermediul staiei de pompare pentru desecare
Dunrica (km 395 pe Dunare).
Debitul maxim ce poate fi evacuat prin acest turn (in ipoteza - cota apa n ac. Iezer
la NNR -17,15 mdMB) este de 9,82 mc/s.
Descrctor: canal Dunre Dorobanu

Este comun cu descrctorul spre canalul Btrna i este compus dintr-o stavil
plan cu dimensiunile de 0.8 m x 0.8 m ce descarc n canalul Dunre Dorobanu i
invers cnd nivelurile n Dunre permit printr-un tub de 600 mm, prelungit spre canal
cu o seciune ovoidal tip canalizare avnd H ovoid = 1600 mm.
La cota n lacul Iezer de 17.15 mdMB i cota n Dunre 10.00 mdMB (citire nivel
0 la mira port Oltenia) i cot stavil mpreun cu tubul lucreaz nennecat descarca un
debit Q=1.97 mc/s.

Iezer nu are instalat sistem propriu de avertizare alarmare a populatiei, acesta facindu-se
prin sistemul de alarmare a Primariei com. Dorobantu si Minastirea.
148
6.2.2.4. Exploatarea principalelor acumulri i modul de funcionare al descrctorilor

de ape mari pentru evacuarea debitelor de viitur
Reguli de exploatare a barajelor n perioada apelor mari
1. La fiecare baraj va exista regulament de exploatare ntocmit i aprobat conform

metodologiei aprobate prin Ordin nr. 76 / 23.01.2006, care n capitolul privind regimul de
exploatare la ape mari va avea precizai concret parametrii definitorii pentru instituirea
acestuia. La sediul de exploatare al barajului se va afia o sintez, cuprinznd regulile i
reprezentrile grafice specifice regimului de exploatare la ape mari, extrase din
regulamentul de exploatare.
2. n cazul exploatrii unor cascade, regulamentul fiecrui baraj va fi corelat cu
regulile privind exploatarea la ape mari a ntregii cascade.
3. Regulamentul de exploatare, innd seama de folosinele pe care trebuie s le
asigure, va prevedea dac se face pre-golirea lacului naintea nceperii viiturilor i
nivelurile de la care ncepe evacuarea apelor mari funcie de asigurarea viiturii respective.
Se vor elabora n acest sens scenarii de tranzitare a viiturilor (este recomandabil
elaborarea de astfel de scenarii pentru viitura cu asigurarea de dimensionare, la cteva
nivele caracteristice existente n lac, anterior nceperii viiturii).
4. La ape mari, alturi de regulamentul de exploatare se vor respecta i prevederile
pentru barajul respectiv cuprinse n planurile de aprare ntocmite, conform ORDIN
638/420/2006.
5. Exploatarea la ape mari, trebuie astfel fcut nct s asigure deplin siguran a
construciilor aferente amenajrii hidrotehnice (baraje, diguri, centrale, prize de ap, etc.).
6. Nu se vor evacua n aval debite mai mari dect debitele maxime de calcul i
verificare, cnd viiturile sunt foarte mari i apropiate de valorile recomandate pentru
calculul i verificarea evacuatorului de ape mari. Cnd exist prognozat debitul maxim
afluent, nu se va evacua n aval un debit mai mare dect acesta.
7. Se vor folosi, n ct mai mare msur, volumele de ap n lac, n vederea
satisfacerii folosinelor pentru care a fost conceput lucrarea, chiar i n perioada apelor
mari pn la nivelul debitelor maxime de calcul, excepie fcnd viiturile care conduc la
debitul maxim de verificare.
8. n perioada viiturilor mai mici dect cele de calcul, se va reine ct mai mult ap,
pentru a micora debitele defluente n scopul protejrii obiectivelor i lucrrilor din aval
de baraj.
9. n scopul urmririi nivelurilor apelor mari, pe anumite elemente de beton, ce sunt
uor vizibile, este util s se marcheze cu vopsea nivelurile caracteristice :
- n amonte : niveluri maxime cu diverse asigurri, nivelul normal de retenie,
nivelul minim de la care ncepe atenuarea.
149
- n aval : nivelul debitului de alert i inundaie, nivelurile corespunztoare

debitelor maxime.
10. n perioadele de pre-golire a lacului, pentru crearea unei rezerve de volum
pentru atenuarea viiturilor, nu se va evacua n aval un debit mai mare dect cel de alert
(debite defluente care ajung la limita capacitii de evacuare n albia minor).
11. Vitezele de coborre i ridicare a nivelului apei n lac, vor fi astfel nct s nu fie
periculoase pentru sigurana barajului. Limitarea valoric a acestor viteze se precizeaz n
proiecte i regulamente.
12. n cadrul unei cascade, golirea lacurilor i evacurile de debit vor ncepe din
aval spre amonte i corelate astfel nct s nu produc creteri periculoase ale nivelului de
ap n lacuri.
13. Nu se vor deschide complet stavilele fr ca stavilele adiacente s nu fie ridicate
parial. Creterea debitului evacuat prin deschiderea stavilelor se va face n trepte i nu
continuu. Se va urmri ca sporul de debit s nu fie prea mare pentru a nu produce unde
nefavorabile n aval. n timpul manevrrii stavilelor, acestea trebuie s funcioneze fr
ocuri sau vibraii. n regulamentele de exploatare se va prestabili o ordine de deschidere a
stavilelor, precum i valori pentru treptele de deschidere a fiecrei stavile n parte. Limita
acestor valori se stabilete innd seama de obiectivele din aval i de capacitatea i
posibilitile de manevrare a stavilelor.
14. n situaiile cnd dup pre-golirea lacului nu se produce viitura, umplerea lacului
pn la NNR se va face conform punctului 11, prin evacuarea de debite mai mari sau egale
cu debitul de servitute, ce se precizeaz de ctre unitatea de exploatare.
15. nainte de nceperea perioadei de viitur, se vor lua urmtoarele msuri :
- se va examina starea general a construciilor i echipamentelor hidromecanice;
- se va face recunoaterea i verificarea instalaiilor care asigur hidrometria de
exploatare (mire, telelimnimetre, telelimnigrafe, etc.);
- se vor verifica i asigura mijloacele de comunicaie pentru buna funcionare a
sistemului informaional decizional; sistemul de avertizare alarmare aval baraj;
- se vor lua, dac este cazul, msuri suplimentare de organizare a personalului de
exploatare de la baraje (dublare tur, prezen echip de intervenie, etc.);
- se va inventaria stocul de materiale, scule, dispozitive, utilaje i mijloace de
transport pentru aprarea mpotriva inundaiilor, accidentelor la construcii
hidrotehnice i se va completa, dac este cazul;
- din partea organelor locale se va solicita asistena pentru asigurarea unor legturi
telefonice rapide i suplimentari cu personal i utilaje n caz de necesitate;
- se vor ndeprta plutitorii existeni pe lac i se vor nltura obstacolele care pot
modifica scurgerea n albia aval baraj;
- n cazul n care ambarcaiunile (brci, alup, debarcadere plutitor) se afl pe lac,
se vor lua msuri de retragere n locuri ferite i de ancorare a acestora;
- accesele la uvrajele acumulrii vor fi curate pentru a permite interveniile i
deplasarea utilajelor i mijloacelor de transport;
150
16. La nceputul perioadei de ape mari, funcie de prognoza anunat, se stabilete

modul de manevr cu sau fr pre-golire, conform regulamentului de exploatare.
17. n timpul viiturilor, unitile de exploatare trebuie s supravegheze comportarea
barajului i a construciilor anexe, conform unui program stabilit.
18. n timpul scderii viiturilor, modul de evacuare a debitului i coborrea nivelului
n lac spre NNR, se va face conform regulamentului de exploatare.
19. n situaia cnd se anun o nou viitur, golirea lacului sub nivelul maxim se va
face ct mai repede, ns cu debite evacuate mai mici dect debitul afluent maxim.
20. n cazul pierderii legturii cu dispeceratul, eful formaiei de exploatare de la
baraj acioneaz conform ultimei decizii de exploatare primite de la dispecerat, a
prevederilor regulamentului de exploatare i a planului de aprare. Elementul principal
dup care se ghideaz l constituie viteza de variaie a nivelului n lacul de acumulare
(cretere sau descretere). Dup restabilirea legturii, se vor transmite operativ la
dispecerat toate manevrele executate, n vederea meninerii sau corectrii la acest nivel a
deciziilor luate.
21. Dup trecerea viiturilor se vor face observaii i msurtori, privind comportarea
barajelor, n special tasri, deplasri, infiltraii, colmatri n bieful amonte, eroziuni n
bieful aval.
22. Rezultatele msurtorilor la AMC, prelucrarea primar a acestora, reprezentrile
grafice i observaiile vizuale, vor fi transmise de ctre unitatea de exploatare
proiectantului pentru interpretare.
23. Prelucrarea datelor hidrologice nregistrate n perioada de viitur se va asigura
prin serviciul de specialitate al unitii de exploatare sau cu teri.
24. Unitatea de exploatare va ntocmi un raport de sintez, care va cuprinde :
- prezentarea succint a evenimentelor care au avut loc
- modul n care a funcionat sistemul informaional hidrometeorologic i operativ
decizional; sistemul de avertizare alarmare n aval de baraj
- efectele inundaiilor n aval cu prezentarea pagubelor fizic i valoric
- efectele viiturilor asupra prilor componente ale amenajrii hidrotehnice; evaluarea
fizic i valoric a lucrrilor de remediere necesare
- msurile luate i eficiena acestora
- prezentarea cazurilor de victime i cauze
- modul cum a decurs alimentarea cu energie electric pe parcursul viiturii
- propuneri de mbuntire privind sistemul informaional, completri necesare la
regulamentul de exploatare i planul de aprare, modificarea, dac este necesar, a
pragurilor de inundaie.
25. Anual, dup trecerea viiturilor importante, se vor face ridicri topo pe profile n
biefurile amonte i aval, pentru determinarea evoluiei colmatrilor i eroziunilor.
26. n cazuri excepionale, ce pot apare n diverse situaii, printre care : viituri la
nivelul de verificare, debite de ap ce depesc cu mult debitele prognozate, apariia unei a
doua viituri mai importante dect prima, tasri i deplasri ale construciilor hidrotehnice
151
Planul pentru Prevenirea, Protectia $i Diminuarea Efectelor Inundatiilor in Districtul de Bazin Hidrografic Buzau - lalomita
de barare, tendinta de miscare a unui versant, etc., se vor convoca specialisti si

reprezentanti ai forului tutelar, la sesizarea expresa a unitatii de exploatare.
27. In cazuri exceptionale, in lipsa dispozitiilor organelor competente de
gospodarirea apelor si a organelor de specialitate ale forului tutelar, unitatile de
exploatare vor subordona modul de exploatare cerintelor de siguranta ale barajelor.
28. Pentru barajele de mica inaltime, care prezinta importanta din punctul de
vedere al debitelor generate in aval, in cazul unei eventuale avarii importante, se
va proceda la ruperea dirijata intr-o zona stabilita si amenajata corespunzator,
evitandu-se in felul acesta ruperea generala si producerea de inundatii cu efecte
catastrofale in aval.
6.3. Aprecierea gradului actual de protectie impotriva

inundatiilor. Analiza diagnostic - puncte tari si slabe
Managementul situatiilor de criza in caz de producere a inundatiilor, in
bazinul hidrografic Ialomita, se afla intr-un proces de schimbare, in conformitate cu
modificarile ce se produc la nivel national atat in privinta adoptarii unei strategii noi
privind apararea impotriva inundatiilor, cat si in privinta reformei institutionale .
Noua strategie de aparare impotriva inundatiilor este elaborata tinand
cont de orientarile actuale ale politicii si strategiei apelor in Uniunea Europeana
in domeniului reducerii riscului la inundatii,
Dupa o analiza preliminara, se estimeaza ca in districtul de bazin hidrografic
Buzau - Ialomita sunt expuse riscului la inundatii la viituri cu debite avand
probabilitatea de depasire de 1% suprafete insumand peste 62.000 ha si peste 66.000
locuitori din peste 40 de localitati, Datele privind acest fapt vor fi descrise in cadrul
capitolului 11, "Inundabilitatea actuala a teritoriului bazinului hidrografic Ialomita
la viituri cu debite avand probabilitati de depasire de 10%, 5%, 1% si 0.1%,
suprafata, populatie afectata, etc.", capitol intocmit ca urmare a efectuarii calculelor
de modelare hidrologice si hidraulice in bazinul hidrografic Ialomita.
O sistematizare a datelor privind suprafetele totale si agricole, numarul locuintelor
distruse si a suprafetelor inundate in perioada 1970 - 2006, in spatiul hidrografic
Buzan - Ialomita, se prezinta in tabelul 6.31.
Tabelul 6.31
Suprafata - ha Suprafaa Numr
Bazin hidrografic Totala agricol inundat (ha) locuine
distruse
Buzu Ialomia 1.920.880 1.212.041 210.246 14.331
Total Romnia 23.839.100 14.836.585 2.701.031 231.613
Conform unei metodologii privind vulnerabilitatea la inundatii existente la

Institutul National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor (INHGA) si a calculelor ca
urmare a acestei metodologii - 5 clase de vulnerabilitate - b.h. Buzan - Ialomita se
situeaza in clasa III-a de vulnerabilitate. Aceasta metodologie are la baza indicatorii
de
152
vulnerabilitate, menionai in continuare, dar nu ine seama dect indirect (prin impactul
inundaiilor asupra teritoriului si obiectivelor inundate) de gradul de amenajare al
bazinului hidrografic n privina proteciei la inundaii.
Indicatori de vulnerabilitate:
is ponderea suprafetelor medii multianuale inundate din suprafata totala/agricola
a bazinului hidrografic;
il ponderea numarului mediu multianual al locuintelor distruse din suprafata
inundata a bazinului hidrografic, exprimata in numarul de locuinte distruse la 1000
ha inundate;
iv ponderea marilor viituri exprimata prin numarul mediu multianual de
evenimente care au produs inundatii intr-un bazin hidrografic din numarul total de
evenimente produse la nivelul tarii;
ir timpul de revenire a debitelor maxime produse pe principalele cursuri de apa
ale bazinului hidrografic.
Ca puncte tari privind protecia la inundaii n bazinul hidrografic Ialomia putem

meniona:
A. Amenajri structurale existente pentru reducerea riscului la inundaii (acumularea

Siriu, lucrri de ndiguire i regularizare de albii, aprri de mal, etc.);
B. Masuri nestructurale existente (sisteme informaionale de avertizare i prognoz,
reguli de exploatare a acumulrilor bazate pe informaii de avertizare i prognoz,
planuri de aciune operativ i modele de intervenie la viituri, cooperarea cu
aprarea civil i populaia).
n privina punctelor slabe privind protecia la inundaii in b.h. Ialomia se pot considera
urmatoarele aspecte:
A. Nentreinerea lucrrilor hidrotehnice la parametrii proiectai;
B. Blocarea podurilor i podeelor cu plutitori ori colmatarea lor;
C. nregistrarea unor viituri rapide a cror evoluie poate s depeasca modul de
organizare i de desfurare a msurilor de intervenie;
D. Pentru unele zone importante din punct de vedere al potenialului inundabil lipsa
hrilor de risc i a unor planuri de gestionare a riscurilor, bazate pe studii de
inundabilitate.
6.4. Concluzii
Managementul situaiilor de criz in caz de producere a inundaiilor, n bazinul hidrografic

Ialomia, se afl ntr-un proces de schimare, n conformitate cu modificrile ce se produc
la nivel naional att n privina adoptrii unei strategii noi privind aprarea mpotriva
inundaiilor, ct i n privina reformei instituionale.
153
Noua strategie de aprare mpotriva inundaiilor este elaborat innd cont de

orientrile actuale ale politicii i strategiei apelor n Uniunea European n domeniul
reducerii riscului la inundaii si cuprinde printre altele:
Inundaiile sunt procese naturale, care au existat i vor continua s existe.
Intervenia antropic n procesele naturale trebuie s fie reversibil, compensatoare
i n viitor prevenit.
Strategia de aprare mpotriva inundaiilor trebuie s se realizeze pe bazine
hidrografice, lundu-se n considerare inundaiile posibile la interval mare de timp,
nu numai viiturile obinuite. Astfel, pentru bazinele hidrografice internaionale este
necesar de a elabora planuri de gestiune a apelor, de mbuntire a prognozelor, de
aprare mpotriva inundaiilor n cooperare cu rile riverane, care s cuprind
msuri de rezolvare a situaiilor de criz la nivel de bazin hidrografic.
Msurile structurale rmn elementele principale ale strategiei pentru protejarea
populaiei i bunurilor acesteia, cu luarea n considerare a conservrii naturii i
managementul mediului
Pentru retenia apei se vor crea poldere care s fie folosite ca puni sau pentru
restaurarea pdurilor aluvionare i care n timpul viiturilor vor fi inundate pentru
atenuare;
ndiguirile se vor realiza numai pe sectoare scurte de ru i numai pentru aprarea
mpotriva inundaiilor a localitilor i a unor obiective economice i sociale
importante.
Dezvoltarea msurilor nestructurale de prevenire prin :

Refacerea zonelor umede de protecie ecologic, recrearea condiiilor naturale ale
zonelor umede i ale albiilor majore de a atenua viiturile. Aceste msuri aduc beneficii
n ce privete conservarea biodiversitii, realimentarea acviferelor, zone de recreere,
oportuniti de turism;
Mai mult spaiu pentru ap prin restaurarea albiilor majore degradate, inclusiv unele
meandre ale rurilor, restaurarea vegetaiei pe malurile cursurilor de ap;
Reducerea efectelor negative ale inundaiilor asupra ecosistemelor acvatice i terestre,
astfel, trebuie rezolvat problema fenomenelor asociate inundaiilor: bltiri, eroziuni
de soluri, alunecri de teren, poluri;
Descurajarea lucrrilor de drenaje, a aprrilor de mal, a consolidrilor de mal, a
indiguirilor care formeaz un obstacol n calea scurgerii naturale pe cursurile de ap i
care nu protejeaz zone dens populate ;
Evaluarea riscului i elaborarea hrilor de risc la inundaii;
Interzicerea construciilor n zone cu risc la inundaii;
Informarea publicului cu privire la zonele cu risc la inundaii, prin publicarea unor
informaii transparente, uor de nteles i a unor hri de risc uor de interpretat, astfel
nct publicul s contientizeze riscul posibil;
154
Contientizarea publicului n privina riscului rezidual, ncurajarea acestuia de a-si lua

propriile msuri de aprare, prin asigurarea bunurilor, deoarece fondurile naionale nu
pot acoperi dect parial pagubele produse de inundaii.
6.4.1. Amenajri structurale existente pentru reducerea riscului la

inundaii

Buzu, sunt urmtoarele :
2 lacuri de acumulare, avnd un volum total de 158.7 mil.mc.


8 derivaii, mai insemnate cu rol de aprare cu un debit total instalat de 237,5 mc/s ;
n districtul de bazin hidrografic Ialomia se afl un numr de peste 100 de acumulari

permanente si nepermanente, cu un volum total de peste 224 mil.mc, din care 62 mil mc
volum de atenuare a viiturilor, cele mai importante acumulri fiind : Bolboci, Dridu,
Paltinu i Mneciu.

Gurbneti, Iezer.

Clmui, sunt urmtoarele :
lucrri de regularizare a albiilor, n lungime total de 110.8 km;
lucrri de ndiguire, cu lungimea total de 102.5 km ;
6.4.2. Msuri nestructurale existente n bazinul hidrografic Ialomia
Msurile nestructurale existente n bazinul hidrografic Ialomiai, sunt urmtoarele:

dezvoltarea de sisteme informaionale de avertizare i prognoz a viiturilor i a
sistemelor decizionale de aciune operativ n timpul i dup producerea
inundaiei;
155
stabilirea de reguli de exploatare a acumulrilor bazate pe informaii prognostice

asupra caracteristicilor, duratei i momentului producerii viiturii;
elaborarea i /sau actualizarea de regulamente, planuri de aciune operativ i
modele de intervenie pentru diverse scenarii de viitur, precum i de sisteme de
cooperare cu aprarea civil i populaia;
Plan bazinal de aprare mpotriva inundaiilor, gheurilor, secetei hidrologice,
accidentelor la construcii hidrotehnice i polurilor acidentale i Planuri judeene
de aprare mpotriva inundaiilor, fenomenelor meteorologice periculoase,
accidentelor la construciii hidrotehnice i polurilor accidentale.
156
CAPITOLUL 7 SISTEMUL ACTUAL DE

GESTIONARE A RESURSELOR DE AP DIN BAZIN
Gestionarea resurselor de ap este un proces de interaciune ntre disponibilul de ap la

surs i cerinele de ap ale folosinelor. Cu alte cuvinte, gestionarea resurselor de ap
implic obligatoriu att gestionarea disponibilului la surs, ct i gestionarea cerinelor
de apa.
Principala problem a gestionrii resurselor de ap o constituie acoperirea cerinelor de
ap ale folosintelor.
n acest scop sunt necesare:
cunoaterea resurselor naturale (hidrologice) de ap;
cunoaterea resurselor socio-economice de ap, adic acea parte a resurselor naturale
(hidrologice) care prin intermediul unor infrastructuri ingineresti au fost transformate n
resurse mobilizabile ce asigur satisfacerea cerinelor de ap ale folosinelor;
identificarea folosinelor actuale i a cerinelor lor de ap i a strategiilor de dezvoltare
viitoare ale acestora;
condiiile impuse de folosine n vederea satisfacerii cerinelor de ap.
n privina managementului resurselor de ap, cadrul juridic se bazeaz n principal pe
urmtoarele:
Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European i a Consiliului de stabilire a unui
cadru de politic comunitar n domeniul apei
Legea nr. 107/1996 Legea apelor, cu modificrile i completrile ulterioare
La nivelul Uniunii Europene au fost promovate instrumente legislative pentru protecia si
managementul durabil al resurselor de ap. Dintre acestea, de o importan deosebit este
Directiva Cadru 2000/60/EC de stabilire a unui cadru de politic comunitar n domeniul
apei, care definete apa ca pe un patrimoniu ce trebuie protejat, tratat i conservat ca atare.
Directiva apei asigur cadrul necesar gospodririi durabile a apei, ceea ce presupune
gestiunea cantitativ i calitativ a apelor si ecosisteme sntoase, avnd ca scop atingerea
strii bune a apelor pn n anul 2015. Instrumentul de implementare al Directivei
Cadru, reglementat prin articolul 13 si Anexa VII, este reprezentat de Planul de
Management al Bazinului / Districtului Hidrografic care, pe baza cunoaterii strii
corpurilor de ap, stabilete obiectivele int pe o perioada de 6 ani i propune msuri
pentru atingerea strii bune a apelor.
157
7.1. Lucrri, Capaciti, Folosine

Se pot distinge dou categorii de surse de ap: surse tradiionale i surse
netradiionale.
Sursele tradiionale se bazeaz pe realizarea de baraje i lacuri de acumulare, prize
de ap, interconectarea regional a reelelor publice, utilizarea apelor subterane (izvoare,
drenuri, foraje).
Sursele netradiionale sunt bazate pe recircularea apei utilizate n industrie i
agricultur, colectarea i conservarea apei provenite din precipitaii, purificarea apei
recirculate i recircularea aa numitei ape gri, adic acelei ape uzate neindustriale generat
de procesul de utilizare menajer a apei.
7.1.1. Bazinul hidrografic Buzau
n bazinul hidrografic Buzu exist dou lacuri de acumulare cu suprafee mai

mari de 0.5 km2: Siriu i Cndeti.
Acumularea Siriu
Din punct de vedere al gestionrii resurselor de ap, acumularea Siriu are rol n:
alimentarea cu ap potabil i industrial a localitilor din aval (Siriu, Nehoiau,
Nehoiu, Mlajet) i a municipiului Buzu la asigurarea de 97%, cu un debit maxim
de 2.5 mc/s;
irigarea a 50000 ha teren agricol n judeele Buzu i Brila;
producerea de energie electric centrala hidroelectric Nehoiau, amplasat aval
de barajul Siriu, la Nehoiau, n zona de confluen a rului Bsca cu rul Buzu,
are dou grupuri cu o putere instalata de 42 MW, echipate cu doua turbine
FRANCIS cu ax vertical, avnd un debit instalat de 32 mc/s, cderea de calcul 194
m, producia de energie electric n an mediu 144 GWh.
Debitul minim necesar a fi asigurat n albie aval de barajul Siriu pentru meninerea
scurgerii salubre este de 0,150 mc/s; acesta este asigurat din infiltraiile prin frontul de
retenie al barajului, din debitul prurilor Caoca, Ghergheti si debitul livrat printr-o
van conic.
Caracteristicile acumulrii
NNR (mdM): 579
Volum NNR (milioane m3): 125
Suprafaa NNR (ha): 500
Nivel maxim de exploatare (mdM): 587
Volum N. maxim (milioane m3): 155
Cot coronament: 588
Volum atenuare (milioane m3): 30
Material baraj: anrocamente
Tip baraj: greutate
158
Faze de aprare F1: 535

Debite maxime evacuate Q goliri (mc/s): 196
Debite maxime evacuate Q deversor (mc/s): 3000
Acumularea Candesti
Lacul Cndeti, lac de acumulare amplasat pe rul Buzu, la 19 km amonte de
oraul Buzu, n zona comunei Cndeti, are o suprafa de 0,74 kmp i o adncime medie
de 5 m.
Acumularea Cndeti asigur:
regularizarea debitelor rului Buzu aval de acumulare;
producerea de energie electric prin CHE Cndeti, CHE Verneti i CHE
Simileasca;
satisfacerea necesarului de ap pentru irigaii n Campia Buzului prin asigurarea
debitelor necesare la prizele SNIF - Sucursala Buzu.
Caracteristicile acumulrii
NNR (mdM): 146.4
Volum NNR (milioane m3): 3.12
Suprafaa NNR (ha): 61.5
Nivel maxim de exploatare (mdM): 146.6
Volum N. maxim (milioane m3): 3.7
Cota coronament: 150.4
Volum atenuare (milioane m3): 0
Material baraj: beton
Tip baraj: deversor
Faze de aprare F1: 146.4
Debite maxime evacuate Q goliri (mc/s): 0
Debite maxime evacuate Q deversor (mc/s): 2500
n continuare se prezint informaii cu privire la captrile de ap de suprafa din

bazinul hidrografic Buzu.
Denumire: priz captare lac de acumulare Siriu
Amplasament : ru Buzu, aval lac acumulare Siriu;

Caracteristici tehnice : 2 prize de ap din acumularea Siriu i una din disipator aval baraj
prin intermediul unei staii de pompare intermediare:
a. priza nr.1 la cota 565 mdMN preia apa de la partea superioar a
Acumulrii Siriu, printr-o conduct pn la casa vanelor din galeria nr.7;
159
b. priza nr.2 pentru irigaii preia apa pn la cota 521,45 mdMN printr-o
conduct pn la casa vanelor la galeria nr.7;
Apa se poate prelua dintr-un fir sau altul prin manevrarea vanelor sertar de la cele dou
case de vane;
-aduciunea de la casa vanelor situat la baza barajului (lacul de acumulare) la staia de
tratare ap brut din localitatea Siriu este realizat din dou tronsoane i este din oel, n
lungime de 500 m avnd Dn = 300 mm i lungime de 175 m avnd Dn = 400 mm,
capacitatea de transport este de 150 l/s; pe traseul conductei sunt prevzute cmine de
golire n punctele mai joase i de aerisire n punctele cele mai ridicate.
Administrator: SC COMPANIA DE AP SA Buzu Centrul Operaional Nr. 6 Nehoiu
Populaia deservit: Siriu, Nehoiu (cartierele Lunca Pripor, Lunca Mare, Valea Nehoiului,
Badarlegi), Lunca Jaristei, Nehoiau, Paltineni, Chirlesti si Mlajet;
Debit instalat (l/s) : 63
Debit mediu prelevat (l/s) : 57,77
Durata de funcionare : 24 ore/zi, 365 zile
Denumire: priz captare Jgheab
Amplasament : prul Jgheab, extravilanul comunei Mnzleti;

Caracteristici tehnice : prag de captare din beton ciclopian i beton hidrotehnic, amplasat
n albia prului Jgheab cu H=17m, Lfront barare=25 m, Hfront deversor = 10 m, deschidere front
deversor= 10 m
Administrator: Asociaia Valea Slnicului
Populaia deservit: Jgheab, Gura Badicului, Poiana Valcului, Manzalesti, Satu Vechi,
Beslii, Vintila Voda (sat Sarbesti);
Debit mediu prelevat (l/s) : 4.18
Durata de funcionare :24 ore/zi, 365 zile
Denumire: priz captare Priseaca
Amplasament : albie pru Priseaca; extravilanul comunei Chiojdu;

Caracteristici tehnice : prag deversor H=4,5 m; L=20m, realizat din beton; V=400 mc;
desnisipator longitudinal cu 2 compartimente; disipator de energie cu 2 trepte; conducta de
aduciune din PEID cu Dn=125-160 mm si L=1400 m
Administrator: Primria comunei Chiojdu
Populaia deservit: Bsca Chiojdului, Chiojdu, Lera;
Debit instalat (l/s) : 6.6
Durata de functionare : 24 ore/zi, 365 zile
Denumire: priz captare Bsca Mare
160
Amplasament : ru Bsca Mare, mal drept;

Caracteristici tehnice : Captarea de suprafa din rul Bsca Mare: baraj de acumulare cu
2 prize de captare: o priza de captare mal drept care este folosit n timp de iarn i aval o
priz de captare folosit n timpul verii
Administrator: SC GOS TRANS- COM SRL Sfntu Gheorghe Sucursala Covasna
Populaia deservit: Covasna; 11412 locuitori (inclusiv captarea de pe rul Covasna);
7.1.2. Bazinul hidrografic Ialomita

Stocul mediu multianual al rului Ialomia n seciunea devrsare n Dunre, este de
1430 milioane mc (din care cca 57% revine rului Prahova).
Din punctul de vedere al resurselor de ap n bazinul hidrografic Ialomia se pot
evidenia zone bogate cu debite medii specifice avnd valori ridicate, cum sunt
subbazinele rului Azuga cu 25 l/s,kmp, Ialomia Superioar cu 18,0 l/s,kmp, Doftana
17,0 l/s,kmp.
Lacurile de acumulare aflate n bazinul hidrografic Ialomia sunt : Bolboci,
Pucioasa i Dridu pe rul Ialomia, Mneciu pe rul Teleajen i Paltinu pe rul Doftana.
Acumularea Bolboci are ca principale folosine:

- alimentare cu ap Trgovite i Bucureti;
- Producere energie electric Pins=12 MW;
- Qins=6,2 m3/s;
- atenuare viituri;
- agrement.
Evacuatori:
- Descrcator de ape mari Q= 470 m3/s;
- Golire fund Q= 25 m3/s.
Baraj acumulare:
- nlime maxim: 55 m
- Lime coronament: 7 m
- Lime baz: 152,6 m
- NNR: 1435 mdM
- N min exp: 1404 mdM
-
VolumNNR: 19,4 mil m3
-
Volum la N min exp: 1,30 mil m3
- Suprafa lac la NNR: 100 ha
- Lungimea lac: 2,2 km
Acumularea Pucioasa are ca principale folosine:
161
- alimentare cu ap Qins=0,15 m3/s ;

- Producere energie electric Pins=2 MW, Qins=12 m3/s
- agrement.
Evacuatori:
- Vana segment 3 x 229 m3/s ;
- Clapet 120 m3/s.
Baraj acumulare:
nlime maxim: 30,5 m
Lime coronament: 6 m
Lime baz: 96 m
NNR: 418 mdM
N min exp: 404 mdM

VolumNNR: 6,033 mil m3

Suprafa lac la NNR: 93 ha
Lungimea lac: 2,5 km
Acumularea Dridu are ca principale folosine:

- producere energie electric Pins=2,4 MW, Qins=24 m3/s
- irigatii = 17000 ha
- atenuare viituri
- agrement.
Evacuatori:
- priza irigaii (Q=24 m3/s);
- evacuatorul de ape mari (Q=1720 m3/s)
- microhidrocentrala (Q=24 m3/s)
- priza canal Mostitea (Q=57 m3/s)
Baraj acumulare:
nlime maxim: 20 m
Lime baz: 65 m
NNR: 69,2 mdM
N min exp: 63 mdM

VolumNNR: 45 mil m3

- Suprafa lac la NNR: 996 ha
Acumularea Maneciu are ca principale folosine:

- producere energie electric Pins=10 MW, Qins=19 m3/s
162
- irigaii
- atenuare viituri
- agrement.
Evacuatori:
- plnie (Q=1350 m3/s);
- semiadancime (Q= 2 x 100 m3/s)
- golire fund (Q=90 m3/s)
Baraj acumulare:
nlime maxim: 78 m
Lime coronament: 11,5 m
Lime baz: 500 m
NNR: 606 mdM
N min exp: 554 mdM

VolumNNR: 60 mil m3

Volum la N min exp: 3 mil m3
Suprafa lac la NNR: 19,2 ha
Acumularea Paltinu are ca principale folosine:

- producere energie electric Pins=10,2 MW, Qins=14 m3/s
- irigaii 1400 ha
- atenuare viituri
- agrement.
Evacuatori:
- plnie (Q=760 m3/s);
- semiadancime (Q= 150 m3/s)
- golire fund (Q=70 m3/s)
Baraj acumulare:
nlime maxim: 108 m
Lime baz: 16 m
NNR: 652 mdM
N min exp: 600 mdM

VolumNNR: 53 mil m3

Suprafa lac la NNR: 197,5 ha
Apele subterane depind att de gradul de permeabilitate, ct i de grosimea i
extinderea rocilor care le nmagazineaz.
163
n zona de munte, datorit straturilor petrografice specifice, impermeabilitatea este

redus, apele subterane existnd la mic adncime n depozitele de pant sau la baza
versanilor.
n zona subcarpatic, datorit gradului diferit de permeabilitate, se remarc prezena
straturilor acvifere n depozitele de pietriuri, nisipuri i argile. Uneori, n timpul
infiltraiilor, venind n contact cu unele strate de roci, apele se pot mineraliza, aprnd la
suprafa ca ape minerale (Vulcana, Pietroia, Bezdead, Ochiuri sau rul Alb). n zona de
cmpie exist o bun permeabilitate, ceea ce permite o lesnicioasa circulaie a apelor
subterane. Direcia de curgere a apelor subterane este de la NV-SE, conform n ultima
instan, nclinrii generale a reliefului.
n continuare se prezint informaii cu privire la captrile de ap de suprafa din

bazinul hidrografic Ialomia.
Denumire: priz captare lac de acumulare Pucioasa
Amplasament : rul Ialomia, baraj Pucioasa, hm 490;
Administrator: Compania de Apa Trgovite Dmbovia
Populaia deservit: Oraul Pucioasa, comunele Brneti, Vulcana Pandele, Vulcana Bi -
14000 locuitori;
Denumire: priz captare pru Azuga, alimentare cu ap Predeal

Amplasament : Pru Azuga, mal drept, hm 81;
Administrator: SC APEVITA PREDEAL
Populatia deservita: Oraul Predeal - 1800 locuitori;
Denumire: priz captare pru Azuga, alimentare cu ap Azuga

Amplasament : Pru Azuga, mal drept, hm 172;
Administrator: S.C.HIDRO PRAHOVA S.A.-Sucursala Azuga
Populaia deservit: ora Azuga (ocazional ora Buteni);
Debit mediu prelevat (l/s) : 45
Denumire: Priz captare pr.Valea Rea la Sinaia

Amplasament : Valea Rea, afluent de stnga al rului Prahova;
Administrator: S.C.HIDRO PRAHOVA S.A.-Sucursala Sinaia
Populaia deservit: 2900 locuitori;
164

Denumire: Priz captare pr.Valea Dorului la Sinaia

Amplasament : Valea Dorului - mal drept, hm 55;
Administrator: S.C.HIDRO PRAHOVA S.A.-Sucursala Sinaia
Denumire: Captare prul Valea lui Conci, la Comarnic

Amplasament : mal drept Valea lui Conci, afluent de stnga ru Prahova - hm 295;
Administrator: S.C.HIDRO PRAHOVA S.A.-Sucursala Comarnic
Populaia deservit: cartier Republicii i Ghioeti;
Denumire: Captare prul Valea Beliei

Amplasament : Mal drept pru Valea Beliei, hm 40;
Populaia deservit: partial Zona Cartier Ghiosesti oras Comarnic;
Denumire: Captare de apa Cocove

Amplasament : malul stng al rului Valea Sarului;
Populaia deservit: partial Zona Cartier Poiana, oras Comarnic;
Debit instalat (l/s) : 1,5
Denumire: priz captare i lac acumulare Voila

Amplasament : Ru Doftana , hm 375, n culee mal drept corp baraj Voila;
Administrator: ANAR/ESZ Prahova
Populaia deservit: Cmpina, Ploiesti, Bicoi, Moreni, Poiana Cmpina, Cornu, Telega,
Brebu, Floresti, Banesti, Brazi - 96800 locuitori;
165
Debit mediu prelevat (l/s) : 155 (functionare alternativ cu sursa Brebu)

Denumire: priz Brebu pentru BAC Lunca Mare

Amplasament : Ru Doftana , hm 393, mal drept;
Administrator: ANAR/ESZ Prahova
Populaia deservit: Cmpina, Ploiesti, Bicoi, Moreni, Poiana Cmpina, Cornu, Telega,
Brebu, Floresti, Banesti, Brazi - 96800 locuitori;
Debit mediu prelevat (l/s) : 155 (functionare alternativ cu sursa Voila)
Denumire: Captare Pru Crsnua, la Schiuleti

Amplasament : Comuna Izvoarele, sat Schiuleti, mal drept pru Crsnua;
Administrator: S.C. HIDRO PH Sucursala Slnic
Populaia deservit: ora Slnic ; com. Izvoarele;
Denumire: Captare pru Vrbilu

Amplasament : Comuna tefeti, pct. Vulpea, mal drept pru Vrbilu;
Administrator: S.C. HIDRO PH Sucursala Slnic
Populaia deservit: ora Slnic i parial localitile tefeti i Aluni;
Denumire: Captare pru Valea Mierlelor

Amplasament : Pru Valea Mierlelor, mal drept, cota 1190;
Administrator: Primria Secaria
Populaia deservit: Secria - 800 locuitori;
Denumire: Captare pru Vornicu la Doftana

Amplasament : Pru Vornicu, afluent de dreapta al pru Florei, hm 70;
Administrator: C.L. Valea Doftanei
166
Denumire: Captare pru Erniereasa la Doftana

Amplasament : Valea Erniereasa, afluent de stnga al pru Doftana hm 172;
Denumire: Captare Valea Urilor la Doftana

Amplasament : Valea Urilor, afluent de stnga al pru Negra, hm 110;
Denumire: Captare de ap Nistoreti

Amplasament : Ru Prahova, mal stng, Hm 420;
Administrator: SC Hidro Prahova Sucursala Breaza
Populaia deservit: Breaza - 12500 locuitori;
Denumire: priz captare Lac acumulare Baraj Mneciu

Amplasament : Ru Teleajen , hm 295;
Administrator: ANAR /SGA Prahova
Populaia deservit: Mneciu, Izvoarele, Vlenii de Munte, Drajna, Malu Vanat 20000
locuitori;
Denumire: Barajul de priz i lacul de acumulare Vlenii de Munte

Amplasament : Ru Teleajen, hm 474;
Administrator: ANAR /ESZ Prahova
Populaia deservit: Vleni, Plopeni, Bicoi, Ploiesti, Gura Vitioarei, Dumbrveti,
Mgurele, Vlcneti, Puleti, Blejoi, Predeal Srari - 50000 locuitori;
167
Denumire: Captare de ap Unghia Mic

Amplasament : Mal drept Valea Unghia Mic, afluent de stnga pru Azuga - hm 120;
Administrator: S.C.PERLA COVASNEI S.A.-Punct de lucru Azuga
Populaia deservit: producia de buturi rcoritoare, ap mineral i alte ape mbuteliate;
Tabel 7.1
Evoluia volumelor de ap prelevate n bazinul hidrografic Ialomia n intervalul 2001-
2009 [milioane mc]
Folosinta de apa
Piscicultur/acvacult
Nr. crt. Anul Populaie Industrie Irigaii
ur
[milioane mc] [milioane mc] [milioane mc]
[milioane mc]
1 2001 140.658 200.5 7.65 26.648
2 2002 127.673 186.527 2.523 32.150
3 2003 97.212 187.233 11.136 24.719
4 2004 85.031 177.939 4.499 31.047
5 2005 79.827 142.615 1.823 33.964
6 2006 81.301 140.953 1.113 29.257
7 2007 77.04 136.478 2.643 23.597
8 2008 59.949 89.765 0.619 21.208
9 2009 103.913 180.45 0.708 10.476
7.1.3. Bazinul hidrografic Mostistea

Gurbneti, Iezer.
Acumularea Iezer are ca principale folosine:

- alimentarea cu ap pentru irigaii pentru suprafaa de 77404 ha cu un debit instalat
al staiilor de pompare de 59.3 mc/s. Unitatea deservit este ANIF Clrai;
- Asigurarea potenialului piscicol unitilor cu profil piscicol. Unitatea deservit
SC. PISCICOLA S.A. OLTENIA;
- atenuare viituri.
Parametrii determinai de caracteristici naturale i constructive:
-
volum total 201 milioane m3
-
volum brut teoretic 160 milioane m3
168
- volum brut la NNR - 163 milioane m3

- volum neevacuabil 24 milioane m3
Parametrii determinai de condiiile de exploatare:
-
volum util - 126 milioane m3
-
volum de atenuare - 41 milioane m3
-
volum de gard - 90 milioane m3
Acumularea Frsinet are ca principale folosinte:

- alimentarea cu ap pentru irigaii pentru suprafaa de 63540 ha cu un debit
instalat al staiilor de pompare de 42,8 mc/s . Unitatea deservit este ANIF
Clrai;
- Asigurarea potenialului piscicol unitilor cu profil piscicol. Unitatea
deservit SC. PISCICOLA S.A. OLTENIA;
- atenuare viituri.
-
volum total 99 milioane m3
-
volum brut teoretic 68 milioane m3
-
volum util - 51 milioane m3
-
volum de atenuare - 31 milioane m3
-
volum de garda - 71 milioane m3
Acumularea Gurbneti are ca principale folosine:

- alimentarea cu ap pentru irigaii pentru suprafaa de 20570 ha cu un debit instalat
al staiilor de pompare de 18.3 mc/s . Unitatea deservit este ANIF Clrai;
S.C. RADUTA SPORTING TOURS SRL;
- atenuare viituri.
- volum total 67 milioane m3
- volum brut teoretic 52 milioane m3
- volum util - 23 milioane m3
- volum de atenuare - 21 milioane m3
- volum de garda - 9 milioane m3
Acumularea Fundulea are ca principale folosine:

- alimentarea cu ap pentru irigaii. Unitatea deservit este ANIF Clrai;
169

este S.C. DOROMAX PRO FISH SRL Bucureti;
- atenuare viituri.
- volum brut teoretic 31.6 milioane m3
- volum util 9.4 milioane m3
- volum de atenuare 12.6 milioane m3
- volum de gard 12.6 milioane m3
- volum de rezerv de fier 5.5 milioane m3
- volum de pierderi 0.44 milioane m3
Folosinele de ap sunt constituite din acele activiti care pentru a se putea

desfura au nevoie de ap. Caracteristic pentru fiecare folosin de ap este cerina de
ap, adic acea cantitate de ap ce trebuie prelevat la surs n scopul utilizrii ei intr-un
scop anume.
7.1.4. Bazinul hidrografic Calmaui

Izvorul raului Calmatui se afla la sud de municipiul Buzau, iar varsarea se face in
fluviul Dunarea. Afluentii Calmatuiului sunt: Rusav, Negreasca, Trambul, Buzoel.
Reprezentand un vechi traseu al raului Buzau, Calmatuiul are un bazin hidrografic nu
foarte dezvoltat, acesta fiind reprezentat, de fapt, printr-o serie de cursuri laterale parasite.
Densitatea hidrografica a bazinului este de 0.17 km/km2.
In bazinul hidrografic Calmatui resursele de apa de suprafata sunt reduse, iar prin
predominarea formatiunilor cu granulometrie mare si mijlocie a fost posibila acumularea
de rezerve de apa mai mari in subteran. Aceste date sunt sintetizate in urmatorul tabel:
Tabel 7.2
Resurse utilizabile potrivit
Resurse teoretice
Tipul sursei de apa gradului de asigurare al bazinului
[milioane mc]
hidrografic [milioane mc]
Ape de suprafata 42 29.125
Ape subterane 49 83
Total 91 112.125
Folosinele de ap sunt constituite din acele activiti care pentru a se putea

desfura au nevoie de ap. Caracteristic pentru fiecare folosin de ap este cerina de
ap, adic acea cantitate de ap ce trebuie prelevat la surs n scopul utilizrii ei intr-un
scop anume.
170
Bazinul hidrografic Calmatui se gaseste in partea de sud-est a tarii si apartine din

punct de vedere teritorial judetelor Braila si Buzau. In continuare se prezinta sintetic, atat
sub forma tabelara, cat si grafic, unele date generale cu privind judetele de pe teritoriul
bazinului hidrografic ce prezinta interes.
Tabel 7.3
Total
Nr. b.h. Judet
Specificatie
crt. Calmatui
Buzau Braila
1 Suprafata totala[kmp] 1677 967 710
% din total 100 58 42
2 Populatie totala(nr) 64000 39000 25000
% din total 100 61 39
din care urbana 14000 6000 8000
% din total 100 43 57
rurala 50000 33000 17000
% din total 100 66 34
3 Lungime retea hidrografica [km] 280 145 135
% din total 100 52 48
4 Lungim cursuri apa amenajate [km] 183 92 91
% din total 100 50 50
din care:
Lungime lucrari de aparare impotriva inundatiilor 154,3 92,0 62,3
% din total 100 60 40
5 Lacuri acumulare
Numar 0 0 0
% din total 0 0 0
6 Amenajari piscicole
numar 2 1 1
% din total 100 50 50
Volum [mii mc] 2179 2100 79
% din total 100 96 4
7 Suprafata amenajari pentru irigatii [ha] 2712 2712 0
% din total 100 100 0
8 Volum de apa mediu anual prelevat [mii mc] 1666 938 728
% din total 100 56 44
din care industrie 445 251 194
% din total 100 56 44
populatie 594 95 499
% din total 100 16 84
171
irigatii 288 288 0

% din total 100 100 0
agro-zoo 339 304 35
% din total 100 90 10
9 Lungime curs de apa pe categorie de calitate [km] 152 68 84
Categ.I de calitate 0 0 0
% din total 0 0 0
Categ II de calitate 54 54 0
% din total 100 100 0
Categ III de calitate 98 14 84
% din total 100 14 86
Categ degradat 0 0 0
% din total 0 0 0
7.2. Modul de exploatare
7.2.1. Bazinul hidrografic Buzau

n continuare se prezint modul de exploatare al lacului de acumulare Siriu
n functie de condiiile hidrometeorologice din bazin i de cerinele folosinelor de

ap se iau n considerare urmtoarele regimuri caracteristice:
- regim normal de exploatare ape medii;
- regim de exploatare de ape mici sau deficitare;
- regim de exploatare n perioadele de inghe;
- regim de exploatare la ape mari.
Exploatarea n perioade de ape medii

Se consider exploatarea la ape medii posibilitatea de a asigura debitele necesare
folosinelor de ap din aval, a funcionrii staiei de tratare Siriu i capacitatea maxim de
evacuare a C.H.E. Nehoiau. Acest regim corespunde situaiei n care debitul afluent este
cuprins ntre 3 mc/s i 32 mc/s.
Conform regulamentului de exploatare a acumulrii Siriu, respectiv a regulilor de
exploatare n perioada de umplere, ridicarea nivelului de ap n lac este permis cu viteza
maxim de 1 m/zi pn la cota 545,00 mdM. Viteza maxim de umplere a lacului peste
cota 545,00 mdM pn la cota 565,00 mdM va fi de 50 cm/zi, iar peste cota 565,00 mdM
va fi de 25 cm/zi.
Dac n perioada de umplere stabilit, va fi un an hidrologic secetos i vitezele de
umplere a lacului vor fi mult mai mici dect cele precizate mai sus, dar se vor produce ploi
172
de scurt durat care vor duce la umpleri ale lacului cu o coloan de ap mai mare dect
cele prevzute, se va proceda dup cum urmeaz:
- se admite o cretere de 5,0 m/zi, n intervalul pn la cota 545,00 mdM, dac
media ultimelor 10 zile (inclusiv ultima zi de mare cretere) se nscrie n valoarea
vitezei zilnice maxime prescrise;
- se admite o cretere de 3,0 m/zi, n intervalul pn la cota 545,00 mdM, dac
media ultimelor 5 zile se nscrie n valoarea vitezei zilnice maxime prescrise;
- pentru intervalul dintre cotele 545,00 mdM i 579,00 mdM, vitezele maxime
zilnice vor fi de 3,0 m raportat la 10 zile i de 2,0 m raportata la o medie de 5 zile.
Debitele necesare folosinelor sunt asigurate prin functionarea CHE Nehoiau
conform Conveniei de colaborare incheiat cu S.C.Hidroelectrica S.A. - Sucursala
Hidrocentrale Buzu nr.4414/ 25.03.2006.
Exploatarea n perioade de ape mici
Sunt considerate perioade de ape mici sau deficitare atunci cnd debitele afluente n
acumularea Siriu au valori mai mici de (1,3-3,0) mc/s, situaie n care nu pot fi asigurate n
totalitate debitele necesare folosinelor din aval. Ca urmare mrimea debitelor evacuate
din lac va fi mai mic dect (1,3-3,0) mc/s funcie de necesarul sezonier la folosine. n
acest caz debitele necesare folosinelor vor fi diminuate.
Exploatarea acumulrii Siriu se va face conform prevederilor graficului dispecer,
corespunztor zonei de funcionare n regim de restricii.
Limita n exploatarea acumulrii Siriu pentru perioada deficitar este nivelul minim
de exploatare C.H.E.Nehoiau , respectiv 523,00mdM.
n perioadele n care nivelurile n acumulare sunt sub cota 523,00mdM , apele
necesare folosinelor din aval se vor livra prin galeria de priz echipat cu vane conice.
Beneficiarul de exploatare va urmri folosirea evacuatorilor de adncime pe perioade ct
mai scurte .
n perioada cnd nivelul apei n lac este sub cota 520,00mdM, oraul Nehoiu va fi
alimentat din staia de tratare a apei Siriu prin staia de pompare care se va monta n
bazinul de disipare nr.3 de la baraj Siriu. La atingerea cotei de 520,00mdM se va trece pe
alimentarea cu ap din galeria G.5. n prealabil, galeria G.5. va fi splat prin deschiderea
vanelor conice prin tranzitarea debitului afluent n lac timp de 3 ore.
Dup trecerea pe alimentarea cu ap din G.5., nivelul n acumulare fiind n cretere
peste 523,00mdM (cu o vitez de cretere a nivelului de cel mult 1m/zi), se vor demonta
conductele de aspiraie ale staiei de pompare din bazinul de disipare nr.3. Conductele se
vor depozita n vederea reutilizrii acestora n perioadele de golire a lacului.
n seciunea aval de confluena prului Caoca cu rul Buzu se va asigura n
permanen un debit de servitute de 150l/s. Debitul de servitute va fi compus din debitul
prului Caoca, Ghergheti, infiltraiile prin frontul de retenie al barajului i debitul
livrat printr-o van conic.
Exploatarea n perioada de inghe
Perioada de iarn ncepe odat cu instalarea fenomenelor de iarn (ghea la mal,
pod de ghea) i nceteaz odat cu dispariia acestora. Temperatura aerului de minus 10
173
grade Celsius nregistrat timp de 7 zile consecutiv, precum i grosimea stratului de ghea
la suprafaa lacului de minim 5 cm poate determina instalarea fenomenelor de iarn
(ghea la mal, pod de ghea).
n perioada de iarn exploatarea acumulrii se face n funcie de mrimea debitelor
afluente urmrindu-se asigurarea folosinelor prin funcionarea C.H.E.Nehoiau.
n cazul n care nivelul apei n lac scade sub cota 523,00 mdM (nivel minim de
exploatare al centralei hidroelectrice) sau se ajunge la funcionarea n zona de restricii,
folosinele beneficiare de ap din acumularea Siriu vor fi avertizate, intiinate din timp
asupra posibilitii de introducere a restriciilor pentru a-i lua eventual msuri (de
nmagazinare, activare a surselor proprii , etc.).
Exploatarea la ape mari
Se consider ape mari atunci cnd:
- marimea debitului afluent n lac depete capacitatea de evacuare a C.H.E.
Nehoiau, cu tendina de cretere;
- nivelul apei n lac este peste cota 545,00mdM, cu tendina de cretere care s
depeasc viteza maxim de umplere de 0,50 m/zi;
- nivelul apei n lac este peste cota 565,00mdM, cu tendina de cretere care s
depeasc viteza limit admis de proiectant de 0,25 m/zi;
- nu este n stare de funcionare C.H.E.Nehoiau (revizie tehnic, avarii, etc.),
debitele sunt mari i este necesar s se acioneze vanele conice ale galeriei de
priz.
De asemenea, pot genera viituri importante precipitaiile czute n bazin de 15 l/mp
n 3 ore, sau 25l/mp n 6 ore, sau precipitaiile sub form de ploaie czute peste stratul de
zpad, n curs de topire, asociate cu temperaturi ale aerului de peste 8 grade Celsius.
Pentru furnizarea informaiilor necesare cunoaterii strii construciilor

hidrotehnice i comportrii n timp a acestora, a parametrilor i fenomenelelor
hidrometeorologice care concur la exploatarea normal i n cazuri de ape mari a
uvrajelor i construciilor hidrotehnice, n scopul fundamentrii deciziilor legate de
exploatarea economic a amenajrilor n condiii de siguran, exist un sistem suport al
lurii deciziei de exploatare, prezentat n tabelul urmtor.
Tabel 7.4
Starea sistemului Parametrii Folosinele Parametrii de Folosine de
definitorii ai acumulrilor comportare i ap
acumulrilor starea tehnic
- precipitaii - nivel lac - producere de - comportarea n - ordinea de
- temperaturi - volum energie electrictimp a prioritate
- cote pe ruri - debit afluent - alimentare cu construciilor privind
- debite - debit defluent ap industrial - criterii de satisfacerea
174
- calitatea apelor - progam de - regularizare avertizare UCC folosinelor

- prognoze exploatare debite - funcionarea - instalaii de
- avertizri - grafic de sarcin - atenuarea echipamentului captare
- cote aprare - capaciti de undelor de hidromecanic - debite i
- - influene evacuare viitur -reparaii volume la
folosine - piscicultur folosine
- agrement
Pentru urmrirea condiiilor de satisfacere, cantitativ i calitativ a folosinelor de

ap, n bazinul hidrografic Ialomia au fost stabilite 12 seciuni de control i sectoare de
ru inndu-se cont de urmtoarele criterii:
- posturile hidrometrice reprezentative;
- aval de confluenele principale;
- aval lucrrile de regularizare;
- limita judeelor aferente bazinului hidrografic;
- apropierea de seciunile de control pentru urmrirea calitii apei.
Seciunile i sectoarele de curs au drept scop concentrarea cerinelor de ap ale
folosinelor, urmrirea debitului nregistrat pe ru i precizarea situaiilor critice n
satisfacerea folosinelor.
Acestea sunt:
Seciunea I-a cuprinde sectorul de ru dintre ph. Slobozia i ph. ndrei;
Seciunea a II-a cuprinde sectorul de ru dintre ph. Cosereni (aval
confluena cu Prahova) i ph. Slobozia;
Seciunea a III-a cuprinde sectorul de ru dintre ph. Silitea Snagovului i
ph. Cosereni. Pe acest sector se afl acumularea Dridu i derivaia Dridu
Mostitea;
Seciunea a IV-a cuprinde sectorul de ru dintre aval ph. Trgovite i ph.
Silitea Snagovului. Pe acest sector se afl alimentri cu ap pentru
obiective industriale i piscicole, restituiile de la Trgovite i platforma
industrial Trgovite i derivaia Bilciureti-Ghimpai;
Seciunea a V-a cuprinde sectorul de rau de la izvoare pana la aval ph.
Targoviste. Pe acest sector sunt amplasati marii consumatori de apa
U.E.Doicesti, platforma industriala Targoviste si derivatia Ialomita-Ilfov.
Seciunea a VI-a cuprinde sectorul de ru Prahova aval ph. Prahova pn
la vrsare, ph. Adncata;
Seciunea a VII-a cuprinde sectorul de ru Prahova, aval ph. Campina
ph. Prahova;
Seciunea a VIII-a cuprinde sectorul de ru Prahova de la izvoare la ph.
Cmpina;
Seciunea a IX-a ru Doftana, de la izvoare pn la confluena cu Prahova;
Seciunea a X-a ru Teleajen de la izvoare confluena cu Prahova;
175
Seciunea a XI-a ru Cricovul Dulce, pe teritoriul judeului Prahova;

Seciunea a XII-a ru Cricovul Srat.
n cadrul bazinului Ialomia exist 30 posturi hidrometrice cu transmisie zilnic a
debitelor i nivelurilor.
Principalele lacuri de acumulare din Bazinul Hidrografic Ialomia (Bolboci,
Pucioasa, Dridu, Paltinu, Mneciu) funcioneaz dup programe de exploatare, ntocmite
de beneficiar n baza prognozei debitului afluent (informaii INHGA), a graficului
dispecer i nivelurilor acumulrilor, fiind aprobate de ctre A.N. Apele Romane.
Tabel 7.5
Nr. Denumire Deintor Volum acumulat (mil. mc.) Ordinea de
crt. La Nmin.energ. La NNR prioritate
Nmin.expl.
1. Bolboci D.A. Buzau- 1.30 19.4 a.a.energ (12 mc/s)
Ialomita 1.30
2. Pucioasa D.A. Buzau- 2.344 5.47 a.a.pop + ind(0.079
Ialomita 1.972 mc/s+1.1 mc/s)
+energ 12 mc/s
3. Dridu D.A.Buzau- 1.10 26.2 a.irig (2.25mc/s)
Ialomita
4. Paltinu D.A. Buzau- 1.101 47.11 a.a.pop + ind(3.00
Ialomita 0.113 mc/s) + energ. 13.5
mc/s
5. Maneciu D.A.Buzau- 6.000 15.5 a.a.pop+energ (1.44
Ialomita 1.250 mc/s+Qi=7.8 mc/s)
6. Cotorca II D.A.Buzau- 0.590
Ialomita
7. Valea Plopi D.A.Buzau- 2.2
(nepermanenta) Ialomita
8. Saratuica D.A.Buzau- 1.2 piscicultura
Ialomita
9. Gh.Doja D.A.Buzau- 23.5 piscicultura
Ialomita
10. Strachina D.A.Buzau- 30.2 piscicultura
Ialomita
Debitele medii necesare la posturile hidrometrice amonte de seciunea barajelor
pentru asigurarea cu ap a folosinelor de ap sunt prezentate in tabelul urmator.
Tabel 7.6
Debit
Nr. mediu
Staia hidrometrica Cursul de apa
Crt. necesar
(mc/s)
176
1 Moroeni Ialomita 0.470

2 Targoviste Ialomita 0.995
3 Baleni Ialomita 1.100
4 Silistea Snagovului Ialomita 2.000
5 Cosereni Ialomita 5.600
6 Ciochina Ialomita 5.300
7 Slobozia Ialomita 5.250
8 Tandarei Ialomita 5.200
9 Glodu Ialomicioara Est 0.160
10 Runcu Ialomicioara Vest 0.200
11 Fieni Ialomicioara Vest 0.160
12 Bezdead Bizdidel 0.100
13 Pucioasa Bizdidel 0.150
14 Sotanga Vulcana 0.160
15 Gura Ocnitei Slanic 0.120
16 Moreni Cricov (Dulce) 0.190
17 Baltita Cricov (Dulce) 0.220
18 Busteni Prahova 0.858
19 Campina Prahova 1.860
20 Prahova Prahova 2.600
21 Adancata Prahova 4.130
22 Azuga Azuga 0.250
23 Busteni Valea Cerbului 0.100
24 Tesila Doftana 0.600
25 Cheia Teleajen 0.150
26 Gura Vitioarei Teleajen 0.935
27 Moara Domneasca Teleajen 2.220
28 Varbilau Slanic 0.110
29 Ciorani Cricovul Sarat 0.230
30 Baba Ana Istau 0.150
7.2.3. Bazinul hidrografic Mostistea
n continuare se prezint modul de exploatare al lacurilor de acumulare importante

din bazinul hidrografic Mostitea.
n funcie de condiiile hidrometeorologice din bazin i de cerinele folosinelor de

ap se iau n considerare urmtoarele regimuri caracteristice:
- regim normal de exploatare ape medii;
- regim de exploatare de ape mici sau deficitare;
177
- regim de exploatare n perioadele de nghe;

- regim de exploatare la ape mari.
Acumularea Iezer
Exploatarea la ape medii
Lacul Iezer se afl n regim de exploatare normal, ntre cotele 12,50 mdMB i 17,15
mdMB. Deoarece SPP Iezer nu mai funcioneaz din 1992 rezult ca umplerea lacului nu
se poate face prin pompare ci numai natural prin aportul debitului afluent din amonte sau
prin golirea de fund a clugrului din bazinul de refulare ce debueaz n canalul Dunre -
Dorobanu numai cu condiia ca nivelul din canal s fie mai ridicat dect nivelul din lac
(conditii de viitura pe Dunare).
Datorit eroziunilor puternice ele malurilor din dreptul localitatii Boneagu precum
i solicitrilor din ce n ce mai mici de ap pentru irigaii din acumulare din dispoziia
A.B.A. Buzu-Ialomia nivelul maxim de exploatare a fost stabilit nc din anul 1997 la
cota 14,50 mdMB, niveluri care n cea mai mare parte se respect cu condiia ca nivelul
din canalul Dunare - Dorobanu s fie mai mic dect nivelul din acumulare .
n aceste condiii exploatarea lacului se va face astfel :
- n lunile 03-09 lacul se va exploata la cota 14,50 mdMB, care reprezint
nivelul maxim de exploatare al lacului ;
- n lunile 04-05 se va proceda la umplerea lacului prin debitul afluent ce vine
din amonte prin topirea zpezilor, ploilor;
- n lunile 06-08 nivelul apei n lac va fi meninut n jurul cotei de 14,00
mdMB 5 - 10 cm, reglajul fcndu-se prin acionarea stavilelor de la
golirea de fund a stavilei ce deverseaza direct in canalul Dunare-Dorobantu,
n aceasta perioad lacul se va exploata folosind pentru irigaii volumul util
pn la cota 12.50 mdMB.
Parametrii definitorii ai regimului de ape medii sunt :
- debit afluent n lac 0,5 mc/sec;
- debit defluent n aval- funcie de afluent i nivelul existent n lac;
- marimea rezervei de ap din lac - 48 milioane mc.
Exploatarea n perioade de ape mici/deficitare
Regimul de exploatare n perioada de ape mici sau deficitare se constituie atunci
cnd rul Mostitea scade sub valoarea de 0,5 mc/sec, iar debitul pe Dunre atinge
valoarea minim admis pentru navigaie (4400 mc/sec), n aceast ipotez pomparea apei
din Dunare nemaifiind posibil cu staia de pompare Dorobanu.
n perioadele de secet este interzis efectuarea de manevre la stavilele care ar avea
ca efect pierderi de ap cu excepia operaiunilor de splare strict necesare i vor fi
executate cu un volum mai redus de ape la intervale ct mai mari. n aceast perioad
urmeaz ca folosinele s se ncadreze temporar n rezervelor volumelor utile ale lacului
Iezer. Rezerva maxim de ap (la NNR) a acumulrii Iezer reprezint 51 milioane mc ceea
ce impune admiterea la folosine a numai circa 50 % din cantitatea maxim de ap
solicitat.
178
Exploatarea n perioada de timp friguros

Parametrii definitorii:
-temperatura aerului de -15 C timp de 2 zile consecutiv
-grosimea gheei n lac de 20 cm;
-grosimea statului de zpad de 40 cm.
Din timp se va proceda la ungerea tuturor dispozitivelor i echipamentelor de
acionare, pentru impiedicarea ngherii acestora, nlturndu-se pericolul de a nu putea fi
acionate. Se vor executa spargeri i deblocri a zonelor care ar putea periclita sau chiar
distruge echipamentele din dotare.
Pentru acionarea pe timp nefavorabil se va avea n vedere pregtirea parcului cu
utilaje, aprovizionarea cu piese de schimb, carburani i lubrifiani. Deblocarea cilor de
acces pentru acionarea cu eficien n caz de cderi masive de zpad.
Procurarea din timp de cngi, topoare, fierstraie de tiat gheaa n zona de contact
cu construciile hidrotehnice, instalaii hidrometrice, AMC.
n condiii de agravare a situaiei, dispeceratul S.G.A. Clrai va informa prin
dispeceratul Direciei, conducerea A.B.A. Buzu-Ialomia.
Acumularea Frsinet
Lacul Frsinet se afl n regim de exploatare normal, ntre cotele 20,00 mdMB i
24,50 mdMB. Deoarece SPP Frsinet nu mai funcioneaz din 1990 rezult c umplerea
lacului nu se poate face prin pompare ci numai natural i prin aportul debitului afluent din
amonte.
Perioadele critice sunt intervale de timp mai mari de dou zile intervenite
neprevzut n perioadele de solicitare mare din partea folosinelor n cursul crora
funcionarea normelor sistemului este ntrerupt sau stnjenit de apariia unor fenomene
deosebite sau de producerea unor defeciuni tehnice (avarii) care prejudiciaz situaia
uneia sau mai multor folosine.
Regimul de exploatare la ape medii se consider atunci cnd :
- necesarul de ap pentru irigaii este asigurat complet;
- echipamentele aferente turnului de manevr i galeria de fund sunt n stare
normal de funcionare;
n aceste condiii exploatarea lacului se va face astfel:
- n lunile 03-09 lacul se va exploata la cota 20.00 mdMB, care reprezint
nivelul minim de exploatare al lacului ;
- n lunile 04-05 se va proceda la umplerea lacului prin debitul afluent ce
vine din amonte prin topirea zpezilor, ploilor;
- n lunile 06-08 nivelul apei in lac va fi meninut n jurul cotei de 24.50
mdMB 5 - 10 cm, reglajul fcndu-se prin acionarea stavilelor de la
golirea de fund, n aceast perioad lacul se va exploata folosind pentru
irigaii volumul util pn la cota 20.00 mdMB.
179

- debit afluent n aval 0,50 mc/sec;
- mrimea rezervei de ap din lac - 68 mil.mc.
Poziiile normale ale vanelor i stavilelor barajului Frsinet n exploatare la ape
medii sunt nchise.
cnd rul Mostitea scade sub valoarea de 0,5 mc/sec iar debitul pe Dunre atinge valoarea
minim admis pentru navigaie (4400 mc/sec), n aceast ipoteza pomparea apei din
Dunre nemaifiind posibil cu staia de pompare Dorobanu care s suplimenteze i
volumele necesare pentru lacul de acumulare Frsinet.
n perioadele de secet este interzis efectuarea de manevre la stavilele care ar
avea ca efect pierderi de ap cu excepia operaiunilor de splare strict necesare i vor fi
urmeaz ca folosinele s se ncadreze temporar n rezervelor volumelor utile ale lacurilor
Iezer i Frsinet. Rezerva maxim de ap (la NNR) a acumulrii Frsinet reprezint 51
milioane mc ceea ce impune admiterea la folosine a numai circa 50 % din cantitatea
maxim de ap solicitat.
Parametrii definitorii;
- temperatura aerului de -15 C timp de 2 zile consecutiv
- grosimea gheei in lac de 20 cm;
- grosimea statului de zpad de 40 cm;
Msuri pregtitoare;
acionare, pentru impiedicarea ingherii acestora, nlturndu-se pericolul de a nu putea fi
acionate.
Se vor executa spargeri i deblocri a zonelor care ar putea periclita sau chiar
Pentru acionarea pe timp nefavorabil se va avea n vedere pregtirea parcului
cu utilaje, aprovizionarea cu piese de schimb, carburani i lubrifiani. Deblocarea cilor
de acces pentru acionarea cu eficien n caz de cderi masive de zpad.
Procurarea din timp de cngi, topoare, fierstraie de tiat gheaa n zona de
contact cu construciile hidrotehnice, instalaii hidrometrice, AMC.
innd cont de aceste date (colectate de la acumularea Gurbnesti)
dispeceratul S.H. Frsinet informeaz dispeceratul S.G.A. Clrai.
n condiii de agravare a situaiei, dispeceratul S.G.A. Clrai va informa
prin dispeceratul Direciei, conducerea A.B.A. Buzu-Ialomia.
Acumularea Gurbneti
180
Lacul Gurbneti se afl n regim de exploatare normal, ntre cotele 32.50 mdMB
i 34,00 mdMB. Deoarece SPP Gurbneti nu a funcionat niciodat, rezult c umplerea
lacului nu se poate face prin pompare ci numai natural i prin aportul debitului afluent din
amonte.
- necesarul de apa pentru irigaii este asigurat complet;
- echipamentele aferente turnului de manevr i galeria de fund sunt n stare
normal de funcionare;
-n lunile 03-09 lacul se va exploata la cota 32.5.00 mdMB, care reprezint nivelul
minim de exploatare al lacului ;
-n lunile 04-05 se va proceda la umplerea lacului prin debitul afluent ce vine din
amonte prin topirea zpezilor, ploilor;
-n lunile 06-08 nivelul apei n lac va fi meninut n jurul cotei de 34.00 mdMB 5
- 10 cm, reglajul fcndu-se prin acionarea stavilelor de la golirea de fund, n aceast
perioad lacul se va exploata folosind pentru irigaii volumul util pn la cota 32.50
mdMB.
- debit defluent n aval 0,50 mc/sec;
- mrimea rezervei de ap din lac - 68 mil.mc.
Poziiile normale ale vanelor i stavilelor barajului Gurbneti n exploatare la ape
medii sunt nchise.
cnd rul Mostitea scade sub valoarea de 0,5 mc/sec.
n perioadele de secet este interzis efectuarea de manevre la stavilele care ar
avea ca efect pierderi de ap cu excepia operaiunilor de splare strict necesare i vor fi
urmeaz ca folosinele s se ncadreze temporar n rezervele volumelor utile ale lacurilor
Iezer i Frsinet. Rezerva maxim de ap (la NNR) a acumulrii Gurbneti reprezint 23
milioane mc ceea ce impune admiterea la folosine a numai circa 50 % din cantitatea
maxim de ap solicitat.
Parametrii definitorii;
- grosimea gheei in lac de 20 cm;
- grosimea statului de zpad de 40 cm;
Msuri pregtitoare;
acionare, pentru impiedicarea ngherii acestora, nlturndu-se pericolul de a nu putea fi
acionate.
181
Se vor executa spargeri i deblocari a zonelor care ar putea periclita sau chiar
Pentru acionarea pe timp nefavorabil se va avea n vedere pregtirea parcului cu
utilaje, aprovizionarea cu piese de schimb, carburani i lubrifiani. Deblocarea cilor de
acces pentru acionarea cu eficiena n caz de cderi masive de zpad.
Procurarea din timp de cngi, topoare, fierstraie de tiat gheaa n zona de contact
cu construciile hidrotehnice, instalaii hidrometrice, AMC.
Tinnd cont de aceste date, eful formaiei Gurbneti informeaz dispeceratul
S.G.A. Clrai.
dispeceratul Direciei, conducerea ABA Buzu-Ialomia.
Acumularea Fundulea
- necesarul de ap pentru irigaii este asigurat complet;
- echipamentele aferente turnului de manevr i galeria de fund sunt n stare normal
de funcionare;
Lacul Fundulea se afl n regim de exploatare la ape medii ntre cotele 38,00 mdMB
i 45 mdMB.
- n intervalul septembrie decembrie lacul se va exploata la cota 38.00 mdMB, care
reprezint nivelul minim de exploatare al lacului ;
- n lunile ianuarie - mai se va proceda la umplerea lacului prin debitul afluent ce
vine din amonte prin topirea zpezilor, ploi i din aportul propriu care este de cca 0.5 mc/s
- n lunile iunie - august nivelul apei n lac va fi meninut n jurul cotei de 45,00
mdMB 5 - 10 cm, reglajul fcndu-se prin acionarea stavilelor de la golirea de fund, n
aceast perioad lacul se va exploata folosind pentru irigaii volumul util pn la cota 38
mdMB.
n tot timpul anului se va asigura prin golirea de fund un debit tranzit de primenire
de 0,1 mc/sec.
Din lacul de acumulare Fundulea este proiectat a se iriga suprafaa de 6650 ha, apa
prelevndu-se cu ajutorul unei staii de pompare fixe amplasat pe malul sting al
acumulrii dar care n prezent este dezafectat.
Regimul de exploatare la ape mici se instituie atunci cnd debitul pe rul
Mostitea scade sub 0,5 mc/s sau cnd nu poate fi asigurat de volumul de ap necesar
satisfacerii integrale a folosinelor.
n perioadele de ape mici deficitare este interzis efectuarea la stavile de manevre
care ar putea avea ca efect pierderi de ap. Exceptie fac operaiile de splare strict
necesare dar care pot fi efectuate cu un volum redus de ap i la intervale ct mai mari de
timp.
182
n aceast perioad urmeaz ca folosinele s se ncadreze temporar n rezervele

utile ale lacurilor MARIUA, canal. Ialomia- Mostitea i ac. Dridu de pe rul Ialomia.
Rezerva maxim de ap la NNR a acumulrii Fundulea reprezint 9 mil. mc, ceea
ce impune admiterea la folosine a numai cca. 50% din cantitatea maxim de ap
solicitat.
Decizia de gospodrire a apelor va ine seama de urmtoarele date :
- grosimea gheei n lac de 40-50 cm;
- grosimea statului de zpad de 40 cm.
innd cont de aceste date, eful formaiei baraj Fundulea informeaz dispeceratul
S.G.A. Clrai.
dispeceratul Direciei, conducerea A.B.A. Buzu-Ialomia.
7.3. Concluzii
Debitul mediu multianual al rului Buzu variaz de la 1 mc/s n seciunea

ntorsura Buzului la 25 mc/s n seciunea Bania, pstrnd aceeai valoare pn la
confluena cu rul Siret. Aportul cel mai important este dat de Bsca Unit, iar ceilali
aflueni (Bsca Chiojdului, Blneasa, Slnic, Nicov, Clnu) au un aport nensemnat,
sub 1 mc/s medie multianual.
n tabelul urmtor se prezint debitele caracteristice nregistrate la staiile
hidrometrice din bazinul hidrografic Buzu.
Tabel 7.7
Debite caracteristice [mc/s]
Mediu Mediu
Nr. Staia zilnic zilnic
Cursul de ap Mediu Mediu
crt. hidrometric 95% 80%
multianual lunar 80%
minim minim
anual anual
1 Vama Buzului Buzu 2.86 0.135 0.300 0.405
2 Sita Buzului Buzu 5.69 0.360 0.700 1.17
3 Nehoiu Buzu 21.6 1.26 2.20 4.20
4 Mgura Buzu 25.5 1.50 2.30 4.85
5 Bania Buzu 26.5 1.62 2.60 5.90
6 Racovia Buzu 26.3 1.65 2.68 5.35
7 Comandu BscaMare 2.47 0.084 0.130 0.360
8 Varlaam 1 BscaMare 7.74 0.240 0.370 1.24
9 Bsca Roziliei BscaUnit 12.6 0.400 0.600 2.15
183
10 Varlaam 2 BscaMic 3.39 0.156 0.240 0.720

11 Chiojdu BscaChiojdului 1.20 0.021 0.050 0.090
12 Loptari Slnic 0.761 0.018 0.044 0.100
13 Cernteti Slnic 1.34 0.025 0.055 0.155
14 Izvoru Nicov 0.280 0.008 0.030 0.070
15 Costomiru Clnu 0.140 0.006 0.025 0.051
16 Potrnicheti Clnu 0.360 0.008 0.030 0.077
n bazinul hidrografic Buzu, bilanul cantitativ indic seciuni deficitare n

perioada de var, respectiv Mgura i Bania. Pentru folosinele ce utilizeaz apele
subterane, n perioadele cu secet prelungit se constat scderea nivelului hidrostatic si,
implicit, a debitului de exploatare la folosinele ce capteaz ap din acviferul freatic i
izvoare.
In bazinul hidrografic Ialomita, scurgerea medie, ca i precipitaiile medii anuale
scad treptat n lungul cursului Ialomiei. Rurile din bazinul hidrografic Ialomia nu
prezint o scurgere medie difereniat. O difereniere se manifest numai cronologic n
timpul unui an i funcie de suprafaa de bazin i de unitile de relief pe care rurile le
strbat. Astfel: n zona montan are valori mici sub 5 mc/s pe rul colector (Ialomia) i
sub 1 mc/s pe aflueni. n zona subcarpatic, scurgerea medie se mrete ntre 10-20 mc/s
pe rul colector i 2-3 mc/s pe aflueni. n zona de cmpie, scurgerea medie atinge pn la
35-40 mc/s pe Ialomia.
Cronologic, scurgerea medie are valori mari n lunile de var (V-VIII), mijlocii n
lunile de primvar i toamn i valori mici n lunile de iarna. Dac n lunile de var
scurgerea este mrit datorit viiturilor, n lunile de iarn, ea scade datorit fenomenelor
de nghe.
In bazinul hidrografic Mostistea, lacurile de acumulare importante (Iezer,
Frsinet, Gurbneti, Fundulea) deservesc folosinele de ap:
- alimentarea cu ap pentru irigaii;
- asigurarea potenialului piscicol unitilor cu profil piscicol
Resursele de ap din bazinul hidrografic Mostitea sunt foarte modeste, stocul
mediu multianual al rului Mostitea n seciunea de vrsare fiind de 38 milioane m3.
Bazinul hidrografic Calmatui se gaseste in partea de sud-est a tarii si apartine din
punct de vedere teritorial judetelor Braila si Buzau. Are o suprafata de receptie de 1668
km2 si o lungime de 152 km, reprezentand 0.7% din teritoriul tarii. Debitul mediu
multianual al raului este neinsemnat, fiind sub 1m3/s.
184
CAPITOLUL 8 CARACTERIZAREA GENERAL A

UTILIZRII TERENURILOR DIN DISTICTUL DE
BAZIN HIDROGRAFIC BUZU-IALOMIA
Suprafaa bazinelor hidrografice Buzu, Ialomia, Mostitea i Calmaui cuprinde judeele

Arge, Brila, Braov, Buzu, Covasna, Clrai, Dmbovia, Ialomia, Ilfov, Prahova i
Vrancea. Distriburea procentual a judeelor enumerate anterior, se regasete n figura de
mai jos.
Figura 8.1. Distribuirea procentual a judeilor din BH Buzu, Ialomia, Mostitea i

Calmaui
n bazinele hidrografice Buzu, Ialomia, Mostitea i Calmaui terenul arabil reprezint

circa 57.73% , culturile perene 5%, spaiu urban 4.28%, cursuri de ap 4.76%, acumulri
de ap 0.64% iar pdurile 20.23% din suprafaa total a bazinului
185
8.1. Identificarea schimbrilor produse n folosirea terenurilor,

coordonarea i forma lor
Pentru identificarea schimbrilor produse n folosirea terenurilor din cadrul bazinelor

hidrografice Buzu, Ialomia, Mostitea i Calmaui s-au utilizat informaii preluate din
baza de date Corine Land Cover 2000 i 2006.
n anul 2000 harta utilizrii terenurilor din bazinele hidrografice Buzu, Ialomia,
Mostitea i Calmaui arat astfel:
Figura 8.2. Harta utilizrii terenului a.2000 a BH Buzu, Ialomia, Mostitea i Calmaui
186
n tabelul de mai jos sunt prezentate categoriile de utilizare a terenurilor i suprafeele

acestora din bazinele hidrografice Buzu, Ialomia, Mostitea i Calmaui la nivelul anului
2000.
Tabel 8.1
Categorii de utilizare a terenurilor Suprafaa (ha)
Spaiu urban continuu 418.31
Spaiu urban discontinuu i spaiu rural 127126.01
Uniti industriale sau comerciale 11634.17
Reea de ci de comunicaie i terenuri asociate acestora 1770.27
Aeroporturi 126.03
Zone de extracie a minereurilor 405.57
Gropi de gunoi 265.56
Zone n construcie 160.98
Zone urbane verzi 601.90
Zone de agrement 1482.02
Terenuri arabile neirigate 1659433.45
Terenuri cultivate cu orez 93.50
Vii 43407.55
Livezi 63392.58
Puni secundare 102963.25
Zone de culturi complexe 40761.82
Terenuri predominant agricole n amestec cu vegetaie
natural 59867.14
Terenuri agro-forestiere 109.05
Pduri de foioase 405414.71
Pduri de conifere 75089.58
Pduri mixte 122216.90
Pajiti naturale 42206.26
Vegetaie subalpin 4904.38
Zone de tranziie cu arbuti (n general defriate) 36752.97
Plaje, dune, renii 5985.21
Stncrii 980.96
Areale cu vegetaie rar 710.25
Mlatini 8943.42
Cursuri de ap 141857.74
Acumulri de ap 18977.47
Total utilizare teren 2978059
187
Figura de mai jos prezint aceste categorii de utilizare a terenurilor distribuite procentual
pe suprafaa bazinelor hidrografice Buzu, ilomia, Mostitea i Calmaui.
Figura 8.3. Distribuia categoriilor de utilizare a ternurilor a.2000 a BH Buzu, Ialomia,

Mostitea i Calmaui
Majoritatea categoriilor de utilizare a terenurilor au suferit modificri n timp, dup cum se

va putea observa n cele ce urmeaz a fi prezentate. La nivelul anului 2006 harta utilizrii
terenurilor din bazinele hidrografice Buzu, Ialomia, Mostitea i Calmaui arat astfel:
188
Figura 8.4. Harta utilizrii terenului a.2006 a BH Buzu, Ialomia, Mostitea i Calmaui
n tabelul de mai jos sunt prezentate categoriile de utilizare a terenurilor i suprafeele

acestora din bazinul hidrografic Buzu, Ialomia, Mostitea i Calmaui la nivelul anului
2006.
189
Tabel 8.2
Suprafaa
Categorii de utilizare a terenurilor
(ha)
Spaiu urban discontinuu i spaiu rural 127108.23
Uniti industriale sau comerciale 11513.77
Reea de ci de comunicaie i terenuri asociate acestora 540.19
Aeroporturi 385.19
Zone de extracie a minereurilor 658.46
Gropi de gunoi 239.73
Zone n construcie 53.12
Zone urbane verzi 253.84
Zone de agrement 871.35
Terenuri arabile neirigate 1626932.01
Vii 40255.10
Livezi 65888.01
Puni secundare 153124.28
Zone de culturi complexe 47042.52
Terenuri predominant agricole n amestec cu vegetaie
natural 56143.80
Pduri de foioase 384443.88
Pduri de conifere 98133.85
Pduri mixte 124730.28
Pajiti naturale 33920.93
Vegetaie subalpin 4051.59
Zone de tranziie cu arbuti (n general defriate) 33533.42
Plaje, dune, renii 2192.66
Stncrii 482.74
Areale cu vegetaie rar 347.80
Mlatini 6190.19
Cursuri de ap 88748.43
Acumulri de ap 18855.65
Total utilizate teren 2926641.02
Figura de mai jos prezint aceste categorii de utilizare a terenurilor distribuite procentual
pe suprafaa bazinelor hidrografice Buzu, Ialomia, Mostitea i Calmaui.
190
Figura 8.5. Distribuia categoriilor de utilizare a ternurilor a.2006 a BH Buzu, Ialomia,

Mostitea i Calmaui
Diferenele dintre forma i suprafaa ocupat de categoriile de utilizare a terenurilor din

analiza celor doi ani 2000 i 2006, arat n felul urmtor:
191
Figura 8.6. Harta utilizrii terenului a.2000 suprapus cu a. 2006 a BH Buzu, Ialomia,
Mostitea i Calmaui
192
Figura 8.7. Harta utilizrii terenului a.2000 suprapus cu a. 2006 a BH Buzu, Ialomia,
Mostitea i Calmaui (detaliat)
8.2.Suprafee expuse eroziunii solului de suprafa i de

adncime
Eroziunea solului de ctre ap, vnt sau modul de cultivare afecteaz att agricultura ct i
mediul inconjurator. Pierderile de sol, ct i impacturile asociate acestuia, constituie unul
din cele mai importante probleme actuale de mediu.
Eroziunea solului poate fi un proces lent ce se desfasoar pe nesimite, ori cu o rat
alarmant de producere care provoac mari pierderi de sol. Pierderea de sol pe teritoriul
agricol se poate reflecta n reducerea potenialului de producie, n calitatea slab a apelor
de suprafa i n afectarea reelei hidrografice.
193
Eroziunea solului depinde de urmtorii factori:

intensitatea precipitaiilor i a scurgerii;
erodabilitatea solului;
gradientul de pant i lungimea ei;
vegetaia acoperitoare (inveliul vegetal);
msurile de conservare adoptate.
8.2.1 Suprafee expuse eroziunii solului de suprafa

Suprafeele subbazinelor hidrografice din bazinul hidrografic Buzu-Ialomia, sensibile la
eroziune de suprafa, nsumeaz 1.557.500 ha.
Tabel 8.3
Nr. Subbazine Subbazine Subbazine de Suprafaa Panta Panta Observaii
Crt de ordinul de ordinul ordinul IV (ha) longitudinal transversal
II III %
%
0 1 2 3 4 5 6 7
1 Strambu Dalghias 2 500 5.0 35.0 partial Pd
(jud.BV) (jud.BV)
2 Dalghiu 5 000 9.5 37.0 partial Pd
(jud.BV)
3 1 200 5.0 20.0 partial Pd
4 Buzoel 5 400 5.0 20.0 partial Pd
(jud.BV)
5 Acris 2 000 2.0 9.0 partial Pd
(jud.BV)
6 Afinis Scredoasa 1 100 2.0 10.0 partial Pd
(jud.CV) (jud.CV)
7 Ladauti Barcani 10 200 2.0 15.0 partial Pd
(jud.CV) (jud.CV)
8 Floroaia 1 600 3.0 12.0 partial Pd
(jud.CV)
9 3 500 2.0 20.0 partial Pd
10 2 100 3.0 12.0 partial Pd
11 Ciumernic Bota Mare 1 700 3.0 17.0
(jud.CV) (jud.CV)
12 Zabratau 5 200 Pd
(jud.CV)
13 2 000 Pd
14 Chichirau 2 400 Pd
194
(jud.CV)
15 Crasna 2 400 6.0 25.0 partial Pd
(jud.CV)
16 Hartag Siriul Mic 3 200 Pd
(jud.BZ) (jud.BZ)
17 Siriul Mare 10 400 5.0 28.0 partial Pd
(jud.BZ)
18 2 300 5.0 25.0 partial Pd
19 Ghiurca Titilau 1 000 10.0 20.0 partial Pd
Mare (jud.BZ)
(jud.BZ)
20 Casoaca 5 700 Pd
Mare
(jud.BZ)
21 Holom 1 100 Pd
( jud.CV)
22 Bisca Poplita 77 200 Pd
(jud.CV+BZ) (jud.CV)
23 Ghiurca Mare 2 000 Pd
(jud.CV)
24 Saros (jud.CV) 3 600 Pd
25 Slobod 2 300 Pd
(jud.CV)
26 Darnaul Mare 1 400 Pd
(jud.CV)
27 Ceres (jud.CV) 1 000 Pd
28 Patacu (jud.BZ) 2 000 Pd
29 Bisculita 3 200 Pd
(jud.BZ)
30 Cernat (jud.BZ) 1 800 Pd
31 Milei (jud.BZ) 3 800 Pd
32 Bisca Mica 1 000 Pd
(jud.BZ)
33 Brebu (jud.BZ) 1 400 Pd
34 Paltinis 24 100 Pd
(jud.BZ)
35 1 300 Pd
36 2 400 8.0 35.0 partial Pd
37 Nehoiu 3 200 3.0 35.0 partial Pd
(jud.BZ)
195
38 Ciptorasu 1 500 6.0 30.0 partial Pd

(jud.BZ)
39 Catiasul Sibiciu 2 000 6.0 23.0 partial Pd
Plescari (BZ) (jud.BZ)
40 Sibiciu 4 800 7.5 18.0 partial Pd
(jud.BZ)
41 1 400 5.0 25.0
42 Muscel 1 800 4.0 23.0
(jud.BZ)
43 Panatau Preseaca 2 500 5.0 25.0
(jud.BZ) (jud.BZ)
44 Bisca Bisca fara Cale 34 800 3.0 20. partial Pd
Chiojdului (jud.PH+BZ)
(jud.BZ)
45 Stimnic 1 000 8.0 35.0 partial Pd
(Chiojd)
(jud.PH)
46 Zeletin 4 600 5.0 30.0 partial Pd
(jud.PH+BZ)
47 Marcos 6 900 7.0 20.0
(jud.BZ)
48 1 400 7.0 24.0 partial Pd
49 2 900 2.5 10
50 Rusavat Girla Fisicilor 1 600 6.0 18.0
(jud.BZ) (jud.BZ)
51 Balaneasa Muratoarea 18 800 3.0 25.0
(Saratel) (jud.BZ)
(jud.BZ)
52 Roata (jud.BZ) 2 200 5.0 20.0
53 3 400 3.0 25.0
54 Strimbu 1 800 2.0 20.
(jud.BZ)
55 Saratel Slanicel 19 100 2.0 20.0
(jud.BZ) (jud.BZ)
56 Gura Vaii 1 100 4.5 28.0
(jud.BZ)
57 Baligoasa 2 100 3.0 20.0
(jud.BZ)
58 2 600 4.5 20.0
59 3 200 2.0 15.0
196
60 Piclele- Jghiab (jud.BZ) 2 200 3.0 35.0

Muratoarea
(jud.BZ)
61 Slanic Bisoca (jud.BZ) 43 100 2.0 20.0
(jud.BZ)
62 Pecineaga 5 000 4.0 23.0
(jud.BZ)
63 Coca (jud.BZ) 1 200 5.0 25.0
64 Cimpulungeanc 5 900 3.5 17.0 partial Pd
a (jud.BZ)
65 Homocioaia 1 500 5.0 27.0
(jud.BZ)
66 1 600 3.0 20.0
67 Tisau (jud.BZ) 2 000 3.0 18.0
68 Niscov Halesiu 21 500 2.0 35.0 partial Pd
(jud.BZ) (jud.BZ)
69 Izvoranu 1 700 Pd
(jud.BZ)
70 1 400 3.0 15.0 partial Pd
71 1 300 2.8 15.0 partial Pd
72 Blajanca 1 900 1.5 6.0
(Blajani)
(jud.BZ)
73 Valea larga Hirboca 3 600 1.3 5.0
(jud.BZ) (Hirboaca)
(jud.BZ)
74 Calnau Cheia (jud.BZ) 20 700 1.0 2-20
(jud.BZ)
75 6 600 3.0 13.0
76 1 200 4.0 11.0
77 Cosetiu Vitelului 9 100 <1 3.0
(jud.BZ) (jud.BZ)
78 Boului Sinestilor 41 900 <1 3.0
(V.Mare,Batr (jud.BZ)
in)
(jud.BZ+BR)
79 Cochirleanca 1 100 <1 3.0
(jud.BZ+BR)
80 7 900 3.0 10.0
81 Ghergheasa 7 100 <1 5.0
(jud.BZ)
197
82 Buzoel 10400 <1 4.0

(jud.BZ)
83 Ciulnita 4 800 <1 3.0
(jud.BZ)
84 Boldu 22 400 <1 3.0
(jud.BZ)
85 8 600 <1 2.0
86 Buzoel 13600 <1 2.0
(jud.BR)
TOTAL BH BUZU 550.500
1 Bratei 5 600 5 35 partial Pd
(jud.DB)
2 Izvorul 1 200 Pd
Rateiului
(jud.DB)
3 Raciu 1 600 9 35 partial Pd
(jud.DB)
4 Ialomicioara 7 600 8 30 partial Pd
(jud.DB)
5 Glodu 1 200 Pd
(jud.DB)
6 Ruset 1 400 6.5 20 partial Pd
(jud.DB)
7 Tita 1 700 6 20 partial Pd
(jud.DB)
8 Ialomicioara 9 500 4.5 20 partial Pd
(jud.DB)
9 Bizdidel 9 200 3 20
(jud.DB)
10 Vulcana 10 500 3 20 partial Pd
(jud.DB)
11 Sticlarie 2 100 3 20 partial Pd
(jud.DB)
12 Glodu 1 300 3 20 partial Pd
(jud.DB)
13 Slanic 4 100 2 2-30 partial Pd
(jud.DB)
(Rogoz,Re
csa)
(jud.DB)
198
15 Ocnita 2 600 3 20
(jud.DB)
16 Razvadeanc 1 000 <1 2-10
a(jud.DB)
17 Izvor 2 500 <1 2
(jud.DB)
18 Racovita 2 800 <1 2
(jud.DB)
19 Piscov 7 500 <1 2
(jud.DB)
20 Crivat 8 500 Pd
(jud.DB+P
H)
21 Cricov 57 700 3.5 5-25 partial Pd
(jud.DB+P
H)
22 Strimbu 5 600 3 5-20 partial Pd
(jud.DB)
23 Tisa (jud.DB) 2 000 3 20 partial Pd
24 Ruda 1 900 Pd
(jud.DB)
25 Neagra 1 600 1.5 3
(jud.DB)
26 Provita 2 000 3 5-20 partial Pd
(jud.PH)
27 Tirsa (jud.PH) 1 600 5 25 partial Pd
28 Rosioara 3 400 5 20 partial Pd
(jud.PH)
29 Seaca 2 000 <1 5
(jud.DB+PH)
30 Iazul 4 400 <1 2
Morilor
(jud.PH)
31 Sticlarie 5 700 <1 2 partial Pd
(jud.IF)
32 Snagov 20 300 <1 2 partial Pd
(jud.IF)
33 Ciaur 1 600 <1 2
(jud.IF)
34 Cociovalist 19 600 <1 2 partial Pd
ea
199
(jud.IF+IL)
35 Vlasia (jud.IF) 8 200 <1 2 partial Pd
36 Prahova 374 000 4 2-35 partial Pd
(jud.PH+IL
+BV)
37 Azuga 8 700 5 35 partial Pd
(jud.PH+BV)
38 Unghia Mare 1 000 5 35 partial Pd
(jud.PH)
39 Limbasel 1 500 Pd
(jud.PH+BV)
40 Cerbului 2 600 Pd
(jud.PH)
41 Zamora 1 000 Pd
(jud.PH)
42 Valea Rea 1400 Pd
(jud.PH)
43 Peles (jud.PH) 700 Pd
44 Izvor (jud.PH) 2 800 Pd
45 Beliei 3 600 7 25 partial Pd
(jud.PH)
46 Talea (jud.PH) 2 000 5 20 partial Pd
47 Cimpea 3 000 5 5-25 partial Pd
(Cimpina)
(jud.PH)
48 Doftana 40 800 5 25 partial Pd
(jud.PH)
49 Musita 3 300 Pd
(jud.PH)
50 Neagra 2 000 Pd
(jud.PH)
51 Orjogoaia 1 400 7 35 partial Pd
(jud.PH)
52 Prislop 3 900 Pd
(jud.PH)
53 Negras 4 700 5 35 partial Pd
(jud.PH)
54 Erniereasa 1 200 5 35 partial Pd
(jud.PH)
55 Florei (jud.PH) 4 100 5 20 partial Pd
200
56 Paltinoasa 1 900 Pd
(jud.PH)
57 Secaria 1 600 Pd
(jud.PH)
58 Purcaru 2 700 5 30 partial Pd
(jud.PH)
59 Viroaga 5 800 <1 2
(jud.PH)
60 Poenari 3 400 <1 2
(jud.PH)
61 Viisoara(Putu 3 000 <1 2
rosu)
(jud.PH)
62 Teleajen 164 400 3 2-35 partial Pd
(jud.PH)
63 Gropsoarele 1 500 Pd
(jud.PH)
64 Stinei (jud.PH) 1 000 Pd
65 Bobu (jud.PH) 1 500 Pd
66 Carpen 1 200 Pd
(jud.PH)
67 Telejenel 9 400 Pd
(Stinei)
(jud.PH)
68 Valea Mare 1 600 4 5-35 partial Pd
(jud.PH)
69 Crasna 5 200 5 30 partial Pd
(jud.PH)
70 Drajna 10 200 7 35 partial Pd
(jud.PH)
71 Stalpu (jud.PH) 1 400 2 5-15 partial Pd
72 Bughea 3 000 2 5-20 partial Pd
(jud.PH)
73 Varbilau (PH) 21 200 5 5-35 partial Pd
74 Mislea 18 900 5 5-30 partial Pd
(Telega)
(jud.PH)
75 Iazul Morilor 17 400 <1 3
Teleajn
(jud.PH)
76 Dimbu 18 900 1 5
201
(jud.PH)
77 Ghighiu 1 600 <1 3
(jud.PH)
78 Rece (jud.PH) 4 400 <1 3
79 Leaotul 18 200 <1 2 partial Pd
(jud.PH)
80 Vitmanu 8 100 <1 2
(Vitnau)
(jud.PH)
81 Tuianca 5 800 <1 2
(jud.PH)
82 Cricovul 62 900 7 3-35 partial Pd
Sarat
(jud.PH)
83 Lapos 1 800 7 35 partial Pd
(Pietroasa)
(jud.PH)
84 Salcia (jud.PH) 2 800 7 35 partial Pd
85 Chiojdeanca 3 300 5 25 partial Pd
(jud.PH)
86 Matita 24 100 4.5 5-35 partial Pd
(jud.PH)
87 Saratica 1 400 3 20 partial Pd
(jud.PH)
88 Varbila (PH) 1 600 7 5-35 partial Pd
89 Maia 4 400 <1 2
(jud.IL)
90 Comana 4 000 <1 2
(jud.IL)
91 Sarata 133 400 <1 3-15 partial Pd
(jud.BZ+IL
)
92 Pietroasa 7 100 3 3-35 partial Pd
(jud.BZ)
93 Naianca 8 500 <1 2
(jud.BZ)
94 Glaves 7 900 <1 2
(jud.BZ)
95 Ghighiu 57 300 1.5 2-20 partial Pd
(jud.PH)
96 Tohaneanca(ju 6 400 1.5 10
202
d.BZ+PH)
97 Balana (Fulga) 19 000 2 2-15
(jud.PH)
98 Riiosu 10 600 <1 2
(Draguna)
(jud.PH+BZ)
99 Toti 9 700 <1 2
(jud.PH+IL)
100 Cotorca 8 000 <1 2
(jud.IL+B
Z)
101 Fundata(ju 45 200 <1 2
d.IF+IL+B
Z)
102 Strachina(j 80 000 <1 2
ud.IL+BR
+BZ)
TOTAL BH IALOMIA 1.007.000
ha
Total general SH Buzu-Ialomia 1.557.500
TA: Pd = pdure
Factori declanatori ai eroziunii de suprafa
Pe versani, o parte din apa de precipitaii se scurge la suprafaa solului, coeficientul de

scurgere fiind condiionat de gradul de nclinare a terenului i de textura solurilor. i
expoziia versanilor intervine ca factor de condiionare a regimului aerohidric al solurilor
de pe versani, prin repartiia difereniat a luminii i n special a cldurii. Expoziia
determin cele mai mari deosebiri ntre versanii cu expoziie sudic (sud-estic; sud-
vestic) i nordic (nord-estic; nord-vestic). Iluminarea i nclzirea mai puternic a
versanilor sudici determin o evaporaie a apei mai intens, n solurile de aici alternnd
perioadele n care circulaia apei este descendent, cu cele n care apa circul ascendent.
De asemenea, expunerea sudic determin primavara topirea mai rapid a zpezii i
pierderea din aceast cauz a unei cantiti apreciabile de ap, prin scurgerea de suprafa.
Dimpotriv, pe versanii nordici, evaporaia mai redus i nfiltrarea n sol a unei cantiti
mai mari de ap, prin topirea lent a zpezii, imprim solurilor un regim al apei i aerului
specific i diferit de al solurilor situate pe versanii expui sudic.
203
Pe folosine agricole i uniti administrative, la nivel de jude, situaia produciei de

sedimente provenit din eroziune de suprafa la nivelul spaiului hidrografic Ialomia
Buzu este urmtoarea:
Buzu = 6873120 t/an
Prahova = 8510564 t/an
Dambovia = 1052089 t/an
Braov = 2178400 t/an
Ilfov = 780267 t/an
Ialomia = 1161011 t/an
Covasna = 209516 t/an
Suprafeele subbazinelor hidrografice inventariate (pante transversale i longitudinale)

nsumeaz o suprafa total de 1430800 ha i sunt prezentate n tabelul de mai jos:
Tabel 8.4
Nr. Subbazine Subbazine Subbazine Suprafa Panta Panta Observaii
crt. de ordinul II de ordinul III de ordinul IV a longitudi transversal
(ha) nal
(%) (%)
1 2 3 4 5 6 7
Bazinul Ialomia
1 Bratei (jud.DB) 5 600 5 35 partial Pd
2 Raciu (jud.DB) 1 600 9 35 partial Pd
(jud.DB)
4 Ruset (jud.DB) 1 400 6.5 20 partial Pd
5 Tita (jud.DB) 1 700 6 20 partial Pd
(jud.DB)
7 Bizdidel 9 200 3 20
(jud.DB)
8 Vulcana 10 500 3 20 partial Pd
(jud.DB)
9 Sticlarie 2 100 3 20 partial Pd
(jud.DB)
10 Glodu (jud.DB) 1 300 3 20 partial Pd
11 Slanic (jud.DB) 4 100 2 2-30 partial Pd
(Rogoz,Recsa)
(jud.DB)
204
13 Ocnita 2 600 3 20
(jud.DB)
14 Razvadeanca(j 1 000 <1 2-10
ud.DB
(jud.DB+PH)
(jud.DB)
(jud.PH)
20 Rosioara 3 400 5 20 partial Pd
(jud.PH)
(jud.PH+IL+BV
)
(jud.PH+BV)
(jud.PH)
24 Beliei 3 600 7 25 partial Pd
(jud.PH)
(Cimpina)
(jud.PH)
(jud.PH)
28 Orjogoaia 1 400 7 35 partial Pd
(jud.PH)
29 Negras (jud.PH) 4 700 5 35 partial Pd
(jud.PH)
32 Purcaru 2 700 5 30 partial Pd
(jud.PH)
(jud.PH)
(jud.PH)
205
35 Crasna 5 200 5 30 partial Pd

(jud.PH)
36 Drajna 10 200 7 35 partial Pd
(jud.PH)
38 Bughea 3 000 2 5-20 partial Pd
(jud.PH)
40 Mislea (Telega) 18 900 5 5-30 partial Pd
(jud.PH)
41 Cricovul Sarat 62 900 7 3-35 partial Pd
(jud.PH)
42 Lapos 1 800 7 35 partial Pd
(Pietroasa)
(jud.PH)
(jud.PH)
45 Matita 24 100 4.5 5-35 partial Pd
(jud.PH)
46 Saratica 1 400 3 20 partial Pd
(jud.PH)
(jud.BZ+IL)
(jud.BZ)
(jud.PH)
51 Tohaneanca(ju 6 400 1.5 10
d.BZ+PH)
52 Balana (Fulga) 19 000 2 2-15
(jud.PH)
Bazinul Buzu
53 Strambu 2 500 5.0 35.0 partial Pd
(jud.BV)
(jud.BV)
55 Dalghias (jud 1 200 5.0 20.0 partial Pd
BV)
206
56 Buzoel (jud.BV) 5 400 5.0 20.0 partial Pd

57 Afinis (jud.CV) 1 100 2.0 10.0 partial Pd
58 Ladauti 10 200 2.0 15.0 partial Pd
(jud.CV)
59 Scredoasa (jud 1 600 3.0 12.0 partial Pd
CV)
60 Barcani (jud 3 500 2.0 20.0 partial Pd
CV)
61 Floroaia (jud 2 100 3.0 12.0 partial Pd
CV)
62 Ciumernic 1 700 3.0 17.0
(jud.CV)
63 Crasna (jud CV) 2 400 6.0 25.0 partial Pd
64 Siriul Mare (jud 10 400 5.0 28.0 partial Pd
BZ)
65 Siriul Mic (jud 2 300 5.0 25.0 partial Pd
BZ)
66 Ghiurca Mare 1 000 10.0 20.0 partial Pd
(jud BZ)
67 Nehoiu (jud BZ) 3 200 3.0 35.0 partial Pd
68 Ciptorasu (jud 1 500 6.0 30.0 partial Pd
BZ)
69 Catiasul Plescari 2 000 6.0 23.0 partial Pd
(jud BZ)
70 Sibiciu (jud BZ) 4 800 7.5 18.0 partial Pd
71 Sibiciu (jud 1 400 5.0 25.0
BZ)
72 Muscel (jud BZ) 1 800 4.0 23.0
73 Panatau (jud 2 500 5.0 25.0
BZ)
74 Bisca Chiojdului 34 800 3.0 20. partial Pd
(jud BZ)
75 Preseaca (jud 1 000 8.0 35.0 partial Pd
BZ)
76 Bisca fara 4 600 5.0 30.0 partial Pd
Cale (jud
PH+BZ)
77 Stimnic 6 900 7.0 20.0
(Chiojd) (jud
PH)
207
78 Zeletin (jud 1 400 7.0 24.0 partial Pd

PH+BZ)
79 Marcos (jud 2 900 2.5 10
BZ)
80 Rusavat (jud 1 600 6.0 18.0
BZ)
81 Balaneasa 18 800 3.0 25.0
(Saratel)
(jud BZ)
82 Girla Fisicilor 2 200 5.0 20.0
(jud BZ)
83 Muratoarea 3 400 3.0 25.0
(jud BZ)
84 Roata (jud BZ) 1 800 2.0 20.
85 Saratel (jud 19 100 2.0 20.0
BZ)
86 Strimbu (jud 1 100 4.5 28.0
BZ)
87 Slanicel (jud 2 100 3.0 20.0
BZ)
88 Gura Vaii (jud 2 600 4.5 20.0
BZ)
89 Baligoasa (jud 3 200 2.0 15.0
BZ)
90 Piclele- 2 200 3.0 35.0
Muratoarea(jud
BZ)
91 Slanic (jud BZ) 43 100 2.0 20.0
92 Jghiab (jud 5 000 4.0 23.0
BZ)
93 Bisoca (jud 1 200 5.0 25.0
BZ)
94 Pecineaga (jud 5 900 3.5 17.0 partial Pd
BZ)
95 Coca (jud BZ) 1 500 5.0 27.0
96 Cimpulungean 1 600 3.0 20.0
ca (jud BZ)
97 Homocioaia 2 000 3.0 18.0
(jud BZ)
98 Niscov (jud 21 500 2.0 35.0 partial Pd
BZ)
208
99 Halesiu (jud 1 400 3.0 15.0 partial Pd

BZ)
100 Izvoranu (jud 1 300 2.8 15.0 partial Pd
BZ)
101 Calnau (jud 20 700 1.0 2-20
BZ)
102 Hirboca 6 600 3.0 13.0
(Hirboaca)
(jud BZ)
103 Cheia (jud BZ) 1 200 4.0 11.0
104 Sinestilor (jud 7 900 3.0 10.0
BZ)
8.2.2 Suprafee expuse eroziunii solului de adncime

Eroziunea de adncime se ntinde pe o suprafa de 1430900 ha conform tabelului 8.5.
Tabel 8.5.
Grupa de
Nr. crt Denumire bazin hidrografic Suprafaa (ha)
pant
0 1 2 3
1 1-2% Razvadeanca(jud.DB) 1 000
2 Sarata (jud.BZ+IL) 133 400
3 Ghighiu (jud.PH) 57 300
4 Tohaneanca(jud.BZ+PH) 6 400
5 Slanic (jud.DB) 4 100
Slanic
6 7 900
(Rogoz,Recsa)(jud.DB)
7 Stalpu (jud.PH) 1 400
8 Bughea (jud.PH) 3 000
9 Balana (Fulga) (jud.PH) 19 000
10 Afinis (jud.CV) 1 100
11 Ladauti (jud.CV) 10 200
12 Calnau (jud.BZ) 20 700
13 Barcani (jud.CV) 3 500
14 Roata (jud.BZ) 1 800
209
15 Saratel (jud.BZ) 19 100

16 Baligoasa (jud.BZ) 3 200
17 Slanic (jud.BZ) 43 100
18 Niscov (jud.BZ) 21 500
Total 1 357700
19 2-3% Bizdidel (jud.DB) 9 200
20 Vulcana (jud.DB) 10 500
21 Sticlarie (jud.DB) 2 100
22 Glodu (jud.DB) 1 300
23 Ocnita (jud.DB) 2 600
24 Strimbu (jud.DB) 5 600
25 Tisa (jud.DB) 2 000
26 Provita (jud.PH) 2 000
27 Teleajen (jud.PH) 164 400
28 Saratica (jud.PH) 1 400
29 Pietroasa (jud.BZ) 7 100
30 Marcos (jud.BZ) 2 900
31 Izvoranu (jud.BZ) 1 300
32 Scredoasa (jud.CV) 1 600
33 Floroaia (jud.CV) 2 100
34 Ciumernic (jud.CV) 1 700
35 Nehoiu (jud.BZ) 3 200
36 Bisca Chiojdului (jud.BZ) 34 800
37 Balaneasa(Saratel) (jud.BZ) 18 800
38 Muratoarea (jud.BZ) 3 400
39 Slanicel (jud.BZ) 2 100
40 Piclele-Muratoarea(jud.BZ) 2 200
41 Cimpulungeanca (jud.BZ) 1 600
42 Homocioaia (jud.BZ) 2 000
43 Halesiu (jud.BZ) 1 400
44 Hirboca (Hirboaca) (jud.BZ) 6 600
45 Sinestilor (jud.BZ) 7 900
Total 2 301800
46 3-4% Cricov (jud.DB+PH) 57 700
47 Prahova (jud.PH+IL+BV) 374 000
48 Valea Mare (jud.PH) 1 600
49 Pecineaga (jud.BZ) 5 900
50 Jgheab (jud.BZ) 5000
51 Cheia (jud.BZ) 1200
210
Total 3 445400
52 4-5% Ialomicioara (jud.DB) 9 500
53 Matita (jud.PH) 24 100
54 Gura Vaii (jud.BZ) 2 600
55 Bratei (jud.DB) 5 600
56 Tirsa (jud.PH) 1 600
57 Rosioara (jud.PH) 3 400
58 Azuga (jud.PH+BV) 8 700
59 Unghia Mare (jud.PH) 1 000
60 Talea (jud.PH) 2 000
61 Cimpea (Cimpina) (jud.PH) 3 000
62 Doftana (jud.PH) 40 800
63 Negras (jud.PH) 4 700
64 Erniereasa (jud.PH) 1 200
65 Florei (jud.PH) 4 100
66 Purcaru (jud.PH) 2 700
67 Crasna (jud.PH) 5 200
68 Varbilau (jud.PH) 21 200
69 Mislea (Telega) (jud.PH) 18 900
70 Chiojdeanca (jud.PH) 3 300
71 Strambu (jud.BV) 2 500
72 Siriul Mare (jud.BZ) 10 400
73 Siriul Mic (jud.BZ) 2 300
74 Sibiciu (jud.BZ) 1 400
75 Dalghias (jud.BV 1 200
76 Buzoel (jud.BV) 5 400
77 Muscel (jud.BZ) 1 800
78 Panatau (jud.BZ) 2 500
79 Bisca fara Cale (jud.PH+BZ) 4 600
80 Girla Fisicilor (jud.BZ) 2 200
81 Bisoca (jud.BZ) 1 200
82 Coca (jud.BZ) 1 500
83 Dalghias (jud.BV) 1 200
Total 4 201800
84 5-6% Tita (jud.DB) 1 700
85 Crasna (jud.CV) 2 400
86 Ciptorasu (jud.BZ) 1 500
87 Catiasul Plescari (jud.BZ) 2 000
88 Rusavat (jud.BZ) 1 600
211
89 Ruset (jud.DB) 1 400

Total 5 10600
90 7-10% Beliei (jud.PH) 3 600
91 Orjogoaia (jud.PH) 1 400
92 Drajna (jud.PH) 10 200
93 Cricovul Sarat (jud.PH) 62 900
94 Lapos (Pietroasa) (jud.PH) 1 800
95 Salcia (jud.PH) 2 800
96 Varbila (jud.PH) 1 600
97 Stimnic (Chiojd) (jud.PH) 6 900
98 Zeletin (jud.PH+BZ) 1 400
99 Ialomicioara (jud.DB) 7 600
100 Sibiciu (jud.BZ) 4 800
101 Raciu (jud.DB) 1 600
102 Preseaca (jud.BZ) 1 000
103 Dalghiu (jud.BV) 5 000
104 Ghiurca Mare (jud.BZ) 1 000
Total 6 113600
Total general 1430900
8.3 Scurgeri pe versani, alunecri de teren

8.3.1. Scurgeri pe versani
nclinarea pantelor a influenat fenomenul de eroziune al solurilor; cu ct pantele sunt
mai puternice, lipsite de vegetaie i rocile mai moi cu att eroziunea este mai
important. Grosimea solurilor este mai mare pe terenurile lipsite de pant iar pe
versani grosimea solului este cu at mai mic cu ct relieful este mai inclinat.
Versanii cu expoziie sudic i vestic sunt mai nsorii i beneficiaz de temperaturi mai
mari dect versanii cu expoziie estic i mai ales nordic. Forma de relief dominant n
cadrul bazinului studiat intervine direct asupra regimului aerohidric al solurilor n cazul
versanilor prin caracteristicile sale de baz: nclinarea, forma si expoziia.
Pe versani, o parte din apa de precipitaii se scurge la suprafaa solului, coeficientul de
scurgere fiind condiionat de gradul de nclinare a terenului i de textura solurilor. i
expoziia versanilor intervine ca factor de condiionare a regimului aerohidric al solurilor
de pe versani, prin repartiia difereniat a luminii i n special a cldurii.
Evoluia formaiunilor eroziunii de adncime- toate formele de manifestare- este descris

n tabelul de mai jos.
212
Tabel 8.6
Nr. Grupa Denumire bazin Suprafaa Ltot agricol Ogae Ravene Ravene Ravene
crt de pant hidrografic (ha) (km) active foarte foarte
(km) active active cu
(km) alunecri
sau
prbuiri
de maluri
(km)
0 1 2 3 4 5 6 7 8
1 1-2% Razvadeanca(jud.DB) 1 000 8,00 4,00 2.4 1,2 0,4
2 Sarata (jud.BZ+IL) 133 400 400,20 200,10 120,06 60,03 20,01
3 Ghighiu (jud.PH) 57 300 309,40 154,70 92,82 46,41 15,47
4 Tohaneanca(jud.BZ+P 6 400 51,20 25,60 15,36 7,68 2,56
H)
5 Slanic (jud.DB) 4 100 24,60 12,30 7,38 3,69 1,23
6 Slanic 7 900 63,20 31,60 18,96 9,48 3,16
(Rogoz,Recsa)(jud.DB
)
7 Stalpu (jud.PH) 1 400 11,20 5,60 3,36 1,68 0,56
8 Bughea (jud.PH) 3 000 12,00 6,00 3,60 1,80 0,60
9 Balana (Fulga) 19 000 114,00 57,00 34,2 17,10 5,7
(jud.PH)
10 Afinis (jud.CV) 1 100 4,60 2,30 1,38 0,69 0,23
11 Ladauti (jud.CV) 10 200 71,40 35,70 21,42 10,71 3,57
12 Calnau (jud.BZ) 20 700 248,40 124,20 74,52 37,26 12,42
13 Barcani (jud.CV) 3 500 8,40 4,20 2,52 1,26 0,42
14 Roata (jud.BZ) 1 800 18,00 9,00 5,40 2,70 0,90
15 Saratel (jud.BZ) 19 100 229,00 114,50 68,70 34,35 11,45
16 Baligoasa (jud.BZ) 3 200 32,00 16,00 9,60 4,80 1,60
17 Slanic (jud.BZ) 43 100 517,00 258,50 155,1 77,55 25,85
18 Niscov (jud.BZ) 21 500 64,50 32,25 9,68 9,68 3,23
Total 1 357700 2187,10 1093,55 656,13 328,07 109,36
19 2-3% Bizdidel (jud.DB) 9 200 92,00 41,40 30,36 14,72 5,52
20 Vulcana (jud.DB) 10 500 84,00 37,80 27,72 13,44 5,04
21 Sticlarie (jud.DB) 2 100 12,61 5,67 4,16 2,02 0,76
22 Glodu (jud.DB) 1 300 10,39 4,68 3,43 1,66 0,62
23 Ocnita (jud.DB) 2 600 26,00 11,70 8,58 4,16 1,56
24 Strimbu (jud.DB) 5 600 44,80 20,16 14,78 7,17 2,69
25 Tisa (jud.DB) 2 000 14,00 6,30 4,62 2,24 0,84
213
26 Provita (jud.PH) 2 000 16,80 7,56 5,54 2,69 1,01

27 Teleajen (jud.PH) 164 400 591,80 266,31 195,29 94,69 35,51
28 Saratica (jud.PH) 1 400 5,00 2,25 1,65 0,80 0,30
29 Pietroasa (jud.BZ) 7 100 45,39 20,43 14,98 7,26 2,72
30 Marcos (jud.BZ) 2 900 35,00 15,75 11,55 5,60 2,10
31 Izvoranu (jud.BZ) 1 300 9,00 4,05 2,97 1,44 0,54
32 Scredoasa (jud.CV) 1 600 9,00 4,05 2,97 1,44 0,54
33 Floroaia (jud.CV) 2 100 8,39 3,78 2,77 1,34 0,50
34 Ciumernic (jud.CV) 1 700 5,11 2,30 1,69 0,82 0,31
35 Nehoiu (jud.BZ) 3 200 11,51 5,18 3,80 1,84 0,69
36 Bisca Chiojdului 34 800 250,00 112,50 82,50 40,00 15,00
(jud.BZ)
37 Balaneasa (Saratel) 225,00 101,25 74,25 36,00 13,50
(jud.BZ) 18 800
38 Muratoarea (jud.BZ) 3 400 40,00 18,00 13,20 6,40 2,40
39 Slanicel (jud.BZ) 2 100 21,00 9,45 6,93 3,36 1,26
40 Piclele- 2 200 22,00 9,90 7,26 3,52 1,32
Muratoarea(jud.BZ)
41 Cimpulungeanca 1 600 16,00 7,20 5,28 2,56 0,96
(jud.BZ)
42 Homocioaia (jud.BZ) 2 000 8,00 3,60 2,64 1,28 0,48
43 Halesiu (jud.BZ) 1 400 4,20 1,89 1,39 0,67 0,25
44 Hirboca (Hirboaca) 6 600 66,00 29,70 21,78 10,56 3,96
(jud.BZ)
45 Sinestilor (jud.BZ) 7 900 63,20 28,44 20,86 10,11 3,79
Total 2 301800 1736,20 781,29 572,95 277,79 104,17
46 3-4% Cricov (jud.DB+PH) 57 700 461,60 184,64 166,18 78,47 32,31
47 Prahova 374 000 2618,00 1047,20 942,48 445,06 183,26
(jud.PH+IL+BV)
48 Valea Mare (jud.PH) 1 600 9,60 3,84 3,46 1,63 0,67
49 Pecineaga (jud.BZ) 5 900 41,30 16,52 14,87 7,02 2,89
50 Jgheab (jud.BZ) 5000 50,00 20,00 18,00 8,50 3,5
51 Cheia (jud.BZ) 1200 9,60 3,84 3,46 1,63 0,67
Total 3 445400 3190,11 1276,04 1148,44 542,32 223,31
52 4-5% Ialomicioara (jud.DB) 9500 57 19,95 22,80 9,69 4,56
53 Matita (jud.PH) 24100 86,76 30,37 34,70 14,75 6,94
54 Gura Vaii (jud.BZ) 2600 31,00 10,85 12,40 5,27 2,48
55 Bratei (jud.DB) 5600 13,40 4,69 5,36 2,28 1,07
56 Tirsa (jud.PH) 1600 11,20 3,92 4,48 1,90 0,90
214
57 Rosioara (jud.PH) 3400 21,76 7,62 8,70 3,70 1,74

58 Azuga (jud.PH+BV) 8700 10,44 3,65 4,18 1,77 0,84
59 Unghia Mare (jud.PH) 1000 1,20 0,42 0,48 0,20 0,10
60 Talea (jud.PH) 2000 10,00 3,50 4,00 1,70 0,80
61 Cimpea (Cimpina) 3000 24,00 8,40 9,60 4,08 1,92
(jud.PH)
62 Doftana (jud.PH) 40800 146,90 51,42 58,76 24,97 11,75
63 Negras (jud.PH) 4700 16,90 5,92 6,76 2,87 1,35
64 Erniereasa (jud.PH) 1200 4,30 1,51 1,72 0,73 0,34
65 Florei (jud.PH) 4100 14,76 5,17 5,90 2,51 1,18
66 Purcaru (jud.PH) 2700 9,7 3,40 3,88 1,65 0,78
67 Crasna (jud.PH) 5200 26,00 9,10 10,40 4,42 2,08
68 Varbilau (jud.PH) 21200 178,10 62,34 71,24 30,28 14,25
69 Mislea (Telega) 18900 136,10 47,64 54,44 23,14 10,89
(jud.PH)
70 Chiojdeanca (jud.PH) 3300 23,76 8,32 9,5 4,04 1,90
71 Strambu (jud.BV) 2500 7,50 2,63 3,00 1,28 0,60
72 Siriul Mare (jud.BZ) 10400 37,40 13,09 14,96 6,36 2,99
73 Siriul Mic (jud.BZ) 2300 8,00 2,8 3,20 1,36 0,64
74 Sibiciu (jud.BZ) 1400 16,80 5,88 6,72 2,86 1,34
75 Dalghias (jud.BV 1200 2,00 0,70 0,80 0,34 0,16
76 Buzoel (jud.BV) 5400 19,00 6,65 7,60 3,23 1,52
77 Muscel (jud.BZ) 1800 21,60 7,56 8,64 3,67 1,73
78 Panatau (jud.BZ) 2500 30,00 10,50 12,00 5,10 2,40
79 Bisca fara Cale 4600 23,00 8,05 9,20 3,91 1,84
(jud.PH+BZ)
80 Girla Fisicilor 2200 26,00 9,10 10,40 4,42 2,08
(jud.BZ)
81 Bisoca (jud.BZ) 1200 14,40 5,04 5,76 2,45 1,15
82 Coca (jud.BZ) 1500 15,00 5,25 6,00 2,55 1,20
83 Dalghias (jud.BV) 1200 2,10 0,74 0,84 0,36 0,17
Total 4 201800 1046,08 366,13 418,43 177,83 83,69
84 5-6% Tita (jud.DB) 1700 108,80 27,20 48,96 21,76 10,88
85 Crasna (jud.CV) 2400 24,00 6,00 10,80 4,80 2,40
86 Ciptorasu (jud.BZ) 1500 7,51 1,88 3,38 1,50 0,75
87 Catiasul Plescari 2000 10,00 2,50 4,50 2,00 1,00
(jud.BZ)
88 Rusavat (jud.BZ) 1600 19,00 4,75 8,55 3,80 1,90
89 Ruset (jud.DB) 1400 11,20 2,80 5,04 2,24 1,12
Total 5 10600 180,51 45,13 81,23 36,10 18,05
215
90 7-10% Beliei (jud.PH) 3 600 14,40 1,44 7,92 2,88 2,16

91 Orjogoaia (jud.PH) 1 400 5,00 0,50 2,75 1,00 0,75
92 Drajna (jud.PH) 10 200 81,60 8,16 44,88 16,32 12,24
93 Cricovul Sarat 62 900 314,50 31,45 172,98 62,90 47,18
(jud.PH)
94 Lapos (Pietroasa) 1 800 6,51 0,65 3,58 1,30 0,98
(jud.PH)
95 Salcia (jud.PH) 2 800 16,80 1,68 9,24 3,36 2,52
96 Varbila (jud.PH) 1 600 13,60 1,36 7,48 2,72 2,04
97 Stimnic (Chiojd) 6 900 82,80 8,28 45,54 16,56 12,42
(jud.PH)
98 Zeletin (jud.PH+BZ) 1 400 10,00 1,00 5,50 2,00 1,50
99 Ialomicioara (jud.DB) 7 600 27,30 2,73 15,02 5,46 4,10
100 Sibiciu (jud.BZ) 4 800 17,20 1,72 9,46 3,44 2,58
101 Raciu (jud.DB) 1 600 3,80 0,38 2,09 0,76 0,57
102 Preseaca (jud.BZ) 1 000 8,00 0,80 4,40 1,60 1,20
103 Dalghiu (jud.BV) 5 000 25,00 2,50 13,75 5,00 3,75
104 Ghiurca Mare (jud.BZ) 1 000 5,00 0,50 2,75 1,00 0,75
Total 6 113600 631,51 63,15 347,33 126,3 94,73
TOTAL GENERAL 1430900 8971,50 3625,29 3224,50 1488,41 633,30
Conform studiilor ISPIF la nivelul anului 2007 ravenele active la nivelul Spaiului
Hidrografic Buzu-Ialomia se prezint astfel:
1. Ravenele active cu eroziuni n trepte fr procese de prbuire a malurilor se

ntind pe 3224,50 km;
2. Ravenele foarte active cu procese de prbuire a malurilor se ntind pe 1488,41
km;
3. Ravenele foarte active care prezint procese asociate cu prbuiri de maluri se
ntind pe 633,30 km.
8.3.2. Alunecri de teren

Bazinul hidrografic Ialomia Buzu, deoarece se afl situat n proporie de 75 % n zona
colinar a judeelor Prahova, Buzu, Braov, Covasna (i mai puin judetul Ilfov i
Ialomia), are suprafee importante pe care se manifest procese de degradare prin
alunecri, n asociere cu eroziuni aflate n diferite grade de intensitate.
Din analiza unitii naturale aleas ca reprezentativ Slanic, judeul Prahova (cu
particulariti generalizabile pe ntreg bazinul hidrografic Ialomia Buzu), estimarea
suprafeelor cu potenial de alunecare se prezint n felul urmtor:
- alunecri active - 34,6 ha;
216
- alunecri semistabilizate - 117,6 ha;

- alunecri stabilizate cu potenial de alunecare - 138,4 ha;
- prabuiri de maluri n reeaua toreniala - 43,3 ha;
- scurgeri noroioase - 12,1ha.
Rezultatele obinute n urma studierii unitii alease ca reprezentativ pentru bazinul
hidrogarfic Buzu Ialomia, prin extrapolare la nivelul suprafeelor agricole, aparinnd
unitilor administrative din cadrul bazinului hidrografic Buzu-Ialomia, coroborat cu rata
medie anuala estimat de M. Mooc, conduc la ntocmirea unui centralizator estimativ al
terenurilor agricole neamenajate, cu potenial de degradare prin alunecri, astfel:
Tabel 8.7
Alunecri Prbuiri de
Alunecari Alunecri stabilizate cu maluri n Scurgeri
Procesul de
active Stabilizate potenial de reeaua noroioase
degradate
ha- -ha- reactivare torenial -ha-
-ha- -ha-
Buzu 4000 13600 16000 5000 1400
Prahova 1980 6730 7920 2480 670
Dmbovia 50 170 200 65 20
Braov 70 180 220 70 30
Total BH
Ialomita- 6100 20680 24340 7615 2120
Buzu
8.4 Repartiia pdurilor i a terenurilor neproductive n spaiul

hidrografic Buzu-Ialomia
8.4.1. Repartiia pdurilor n funcie de pante
Conform studiilor ICAS marea majoritate a pdurilor sunt amplasate pe versani, 77,0%.
Din pduri, 11,3% sunt amplasate n lunci, 7,5% pe cmpii, 3,0% pe culmi, iar ponderea
pentru restul formelor de relief din fondul forestier este de sub 0,5%.
Pe categorii de pant, marea majoritate a pdurilor sunt situate pe terenuri cu panta
cuprins ntre 16 30g, 51,8%. Pe terenuri cu panta mai mic de 16g sunt situate 32,2%
din pduri, pe terenuri cu panta ntre 30 40g sunt 12,9% din pduri, iar pe terenuri cu
panta peste 40g sunt situate 3,1% din terenurile cu pdure sau a celor destinate mpduririi.
Pe teritoriul spaiului hidrografic Buzu - Ialomia, pdurile ocupa terenuri majoritar
nsorite (43,8%), urmate de cele parial nsorite i umbrie, cu 36,5%, respectiv 19,7% din
suprafaa pdurilor i a terenurilor destinate mpduririi.
217
8.4.2 Terenuri neproductive

Pe teritoriul spaiului hidrografic Buzu - Ialomia au fost identificate 4846,3 ha (0,99%
din suprafaa fondului forestier) terenuri neproductive:
mocirle i smrcuri (1963 ha 40,6%). Aceste terenuri sunt amplasate preponderent
n bazinul Dunre, i anume n Insula Mare i Mic a Brilei (1023,5 ha).
stncrii i abrupturi (839 ha 17,3%) i haldele, gropile de steril i terenurile
aluvionate (600,8 ha 12,4%). Stncriile i abrupturile apar n zonele montane de pe
teritoriul judetelor Buzu, Brasov i Prahova. Din terenurile aluvionate 88% se regasesc
pe teritoriul bazinului Dunre, cu preponderen n Insula Mare i Mic a Brilei.
11,2% din terenurile neproductive sunt reprezentate de nisipuri (543,8 ha). Dintre
aceste terenuri 72% sunt situate n judetul Brila, n unitatile de studiu situate n bazinul
Buzu aval de confluenta cu Bsca (38%) i Dunre ntre Ialomia i Clmui (34%).
ravene i rpe, 506ha, 10,4% din suprafaa terenurilor neproductive.
bolovniurile i pietriurile (4,3%) i srturile (3,8%).
8.4.3. Pdurile din spaiul hidrografic Buzu-Ialomia afectate de

alunecrile de teren, eroziunea de suprafa i n adncime
Pe teritoriul spaiului hidrografic Buzu Ialomia pdurile sunt afectate dup cum
urmeaz:
Alunecrile afecteaz 1,5% din suprafaa pdurilor:

pduri slabe (1,03%),
pduri mijlocii cu 0.37%
pduri puternice cu 0,09
pduri foarte puternice cu 0,03%.
Suprafete mai mari cu alunecri se gsesc n judeele Buzu i Prahova, n bazinul Buzu,
respectiv Prahova.
- Eroziunea de suprafaa, afecteaza 2,94% din suprafaa pdurilor, din care
majoritara este cea moderat cu 1,59%.
- Roca la suprafa , afecteaza 22,80% din suprafaa pdurilor pe teritoriul
spaiului hidrografic Buzu - Ialomia. Avand n vedere conditiile
geomorfologice i geologice, cele mai afectate sunt pdurile din judetele Buzu,
Dmbovia, Prahova,
- Eroziunea n adancime, afecteaza 1,02% din suprafaa pdurilor.
Arboretele nstalate pe terenuri afectate de fenomene de degradare de ntensitate slaba
pana la moderata (roca la suprafaa 0-30%) nu necesita masuri speciale de gospodarire.
Arboretele nstalate pe terenuri cu fenomene puternice de degradare urmeaza sa fie
gospodarite prin lucrari speciale de conservare.
218
Not: datele de mai sus au fost preluate din studiul ICAS
8.5 Tendine
1. Consecinele degradrii prin alunecare a terenurilor pentru fondul funciar agricol sunt
multiple:
- Consecina degradrii terenului n aa fel nct necesit schimbarea de folosin.
- Consecina schimbrii de folosin este aceea prin care terenuri din circuitul agricol
devin terenuri neproductive.
- Alte consecine importante ale degradrii terenurilor prin alunecri sunt modificrile
configuraiei suprafeei terenului, deteriorarea local a unor poriuni de teren
agricol ce determin dificulti foarte mari n exploatarea raional a terenurilor
agricole.
- alta consecin mai puin evident dar nu mai puin important este aceea care
decurge din surparea i alunecarea malurilor reelei de evacuare a scurgerii
superficiale. Masele de pmnt care ptrund n reeaua hidrografic constituie o
surs foarte important de aluviuni care pot conduce la colmatri considerabile.
2. Despduririle au modificat foarte mult o serie de verigi ale circuitului hidric i prin
aceasta au favorizat o scurgere mai puternic a apelor pe versani.
219
CAPITOLUL 9 - LUCRRI EXISTENTE DE

COMBATERE A EROZIUNII SOLULUI I DE
AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE
TORENIALE N DISTRICTUL DE BAZIN
HIDROGRAFIC BUZU- IALOMIA
9.1.Lucrri agricole de ameliorare a eroziunii solului

9.1.1.Amenajri cu lucrri de combaterea eroziunii solului de suprafa
Amenajrile cu lucrri de combaterea eroziunii solului de suprafa aflate n patrimoniul
Ageniei Naionale a mbunatarilor Funciare pe capaciti puse n funciune i categorii de
lucrri sunt prezentate n tabelul 9.1.
Tabel 9.1
NR OBIECTIVUL DE INVESTIII CAPACITATE
CRT (HA)
JUDETUL BUZAU
1 Balaneasa 10.103
2 Blajeanca 1.292
3 Breaza 790
4 Chiojdu 1.855
5 Calnau 8.926
6 Campulungeanca 1.180
7 Cislau 386
8 Dara 108
9 Murgesti 287
10 Niscov - Sarata 2.757
11 Pirscov 2.167
12 Saratel 8.429
13 Slanic - versant Drept 2.410
14 Slanic - versant Sting 3.157
15 Tohaneanca 1.037
16 Valea cu drum 181
17 Valea Teancului 772
Total 1 45837
220
JUDETUL PRAHOVA
18 Bertea Slanic 1.008
19 Boldesti Lipanesti 525
20 Breaza 528
21 Breaza Malaele 37
22 Budureasa 3.633
23 Ceptura Rotari 1.017
24 Chiojdeanca 6.141
25 Cornu - Lacsoare Prahova 30
26 Filipestii de Padure 202
27 Glavana Bordeni 88
28 Iordacheanu 5.033
29 Maneciu Dumbravesti 5.483
30 Nicovani 1.007
31 Nucet Carbunesti 3.014
32 Seciu - Pleasa Chitorani 1.191
33 Stimnic Zeletin 4.144
34 Telega Melicesti 8
35 Tintea Baicoi 152
36 Urlati Nucet 34
37 Urloi Seman 1.041
38 Valea Doftanei 2.722
39 Negras Valea Doftanei 30
Total 2 37.068
Total general 82905
Total suprafata rest de amenajat lucrri pe areale noi (se exclud amenajrile existente) =
1430800 82905 = 1347895 ha, de unde rezult c suprafaa amenajat reprezint 6%
din suprafaa ce necesit amenajri antierozionale de suprafa.
9.1.2. Amenajri cu lucrri de combaterea eroziuni n adncime

Tabel 9.2
Nr. Obiectivul de investiii Capacitate
crt. (km raven)
JUDETUL BUZU
1 Calnau 7.50
2 Murgesti 34.65
3 BH Saratel 17.58
221
4 Valea Teancului 3.20

5 Breaza BZ 10.42
6 Dara 4.00
7 Niscov Sarata 1.50
TOTAL1 78.85
JUDEUL PRAHOVA
8 Seciu - Pleasa - Chitorani 3.22
9 Stamnic Zeletin 111.0
10 Urlati Nucet 500.0
11 Urloi - Seman 50.0
12 Chiojdeanca 100.0
13 Breaza - Malaele 0.97
14 Cornu Lacsoare 0.50
15 Budureasa 150.00
16 Ceptura - Rotari 100.0
17 Iordacheanu 15.00
18 Maneciu Dumbravesti 2.58
19 Nicovani 100.00
20 Nucet - Carbunesti 150.00
TOTAL2 96.95
TOTAL GENERAL 175.80
9.2.Lucrri silvice de ameliorare a terenurilor degradate

Lucrrile silvice executate de ameliorare a terenurilor degradate n districtul de bazin
hidrografic Buzu Ialomia se regsesc n tabelul nr. 9.3.
222
Tabel 9.3
Nr. Denumire Judeul Numr Lucrri de ameliorare a terenurilor degradate
US unitate de formaiuni
studiu toreniale/
perimetre Terase cu Terase cu Imprej Cleionaje anuri Imp-
de Grdulete Banchete muiri (m) cu val duriri
ameliorare (m) (m) (m) (m) (ha)
1 Buzu Braov
amonte
confluena Buzu 43 3000 0 14000 2080 175 401,5
cu Bsca
Covasna 2 0 0 0 0 0 0
TOTAL 1 45 3000 0 14000 2080 175 401,5

Bsca Buzu 35 8000 0 11200 198 0 89,9
2
Covasna 4 0 0 0 0 0 0
TOTAL 2 39 8000 0 11200 198 0 89,9

Buzu aval Brila
3 confluena
cu Bsca Buzu 34 73351 0 43555 4496 2130 7164,8
Prahova
TOTAL 3 34 73351 0 43555 4496 2130 7164,8
4 Braov 0 0 0 0 0 0 0
Buzu 112 84351 0 68755 6774 2305 7656,2
Covasna 0 0 0 0 0 0 0
Buzu Prahova 0 0 0 0 0 0 0
Brila 0 0 0 0 0 0 0
5 Ialomia Dmbovi 68 0 0 0 0 0 231,34
amonta a
confluena Prahova
cu
Cricovul
TOTAL 4 68 0 0 0 0 0 231,34
6 Cricov Dmbovia 0 0 0 0 0
223
Prahova 0 0 0 0 0
TOTAL 5 0 0 0 0 0 0
7 Ialomia Dmbovi 0 0 0 0 0
ntre a
Cricov i Ialomia 0 0 0 0 0
Prahova
Prahova 0 0 0 0 0
Ilfov 0 0 0 0 0
TOTAL 6 0 0 0 0 0 0 0
8 Prahova Braov
amonte
confluena Prahova 89 68091 27009 14011 3128 1280 751
cu
Teleajenul
TOTAL 7.1 89 68091 27009 14011 3128 1280 751
9 Teleajen Prahova 63 0 0 0 0 0
10 Prahova Ialomia 0 0 0 0 0 0
ntre
Prahova 7 0 0 0 0 0 25,17
Teleajen i
Cricovul
Srat
Total 7.3 7 0 0 0 0 0 25,17
11 Cricovul Prahova 0 0 0 0 0
Srat
12 Prahova Ialomia 0 0 0 0 0
aval de
confluena
cu
Cricovul
Srat
13 Prahova Braov 0 0 0 0 0 0 0
Prahova 159 68091 27009 14011 3128 1280 776,17
Ialomia 0 0 0 0 0 0 0
Total 8 159 68091 27009 14011 3128 1280 776,17
14 Ialomia Ialomia 0 0 0 0 0 0 0
224
ntre
Prahova i
Srata
15 Srata Buzu 1 0 0 0 0 0 1
amonte
confluena
cu Ghighiu
16 Ghighiu Prahova
17 Srata aval 0 0 0 0 0 0 0
confluena
cu Ghighiu
18 Srata Buzu 1 0 0 0 0 0 1
Prahova 0 0 0 0 0 0 0
Total 9 1 0 0 0 0 0 1
ntre Srata
i Valea
Lat Srat
20 Valea Lat Brila
Srat
Ialomia
Total 10 0 0 0 0 0 0 0
aval
confluena
cu Valea
Lat Srat
22 Ialomia Dmbovi 68 0 0 0 0 0 231,34
a
Prahova 159 68091 27009 14011 3128 1280 776,17
Ialomia 0 0 0 0 0 0 0
Ilfov 0 0 0 0 0 0 0
Braov 0 0 0 0 0 0 0
Buzu 1 0 0 0 0 0 1
Brila 0 0 0 0 0 0 0
225
TOTAL BH Ialomia 228 68091 27009 14011 3128 1280 1007.51

23 Mostitea Clrai
Ilfov
Total 11 0 0 0 0 0 0 0
24 Berza Clrai
25 Dunre Ialomia
ntre Arge Clrai 1 0 0 0 0 0 112
i Ialomia
Total 12 1 0 0 0 0 0 112
24 Dunre Brila 1 0 0 0 0 0 18
ntre Ialomia
Ialomia i
Clmui
Total 13 1 0 0 0 0 0 18
25 Dunre Brila 2 0 0 0 0 0 409,56
ntre
Clmui i
Buzu
26 Insula Mare Brila 4 0 0 0 0 0 1974
i Mic a
Brilei
27 Balta Ialomia
Ialomiei Clrai
Total 14 0 0 0 0 0 0 0
28 Dunre Ialomia 0 0 0 0 0 0 0
Clrai 1 0 0 0 0 0 112
Brila 7 0 0 0 0 0 2401,96
Total BH Braov 0 0 0 0 0 0
Buzu Buzu 113 84351 0 68755 6774 2305 7657,2
Ialomia Covasna 6 0 0 0 0 0 0
Prahova 159 0 27009 14011 3128 1280 776,17
Brila 9 0 0 0 0 0 2889,23
Dmbovi 68 0 0 0 0 0 231,34
a
Ialomia 0 0 0 0 0 0 0
Ilfov 0 0 0 0 0 0 0
Clrai 1 0 0 0 0 0 112
TOTAL 350 152442 27009 82766 9902 3585 11665,94
226
Categoriile de lucrri i tehnologiile de execuie i categoriile de lucrri de combatere a

eroziunii n adncime sunt prezentate n ANEXA 9.1 i ANEXA 9.2.
9.3.Lucrri de corectare a torenilor

Din Studiul privind schema de amenajare a bazinelor hidrografice torentiale nventarul
lucrrilor executate n ntervalul anilor 1950-1992 i necesarul de lucrri n perspectiv
Bazinul hidrografic Olt, precum i din studiul Institutului de Cercetri i Amenajri
Silvice pentru perioada 1992 si 2007 s-au extras date privind reeaua hidrografic din
fondul forestier n b.h. Buzu Ialomia conform tabelului nr. 9.4.
Tabel 9.4
Nr. Denumire Judeul Formaii toreniale cu Formatii Total formaii

US unitate de lucrri de amenajare toreniale Toreniale
studiu neamenajate
Numr Lungime reea Lungime reea Lungime reea
formaiuni Lungim Lungime Lungi Lungime Lungime Lungime
toreniale/ e cu me cu retea cu
perimetre retea degradari retea degradari consoli- degradari
de consoli- consoli data
ameliorare data -
data
km km km km km km
1 Buzu Braov 8 0,00 8

amonte Buzu 43 34,95 25,8 0 20 34,95 45,8
confluena Covasna 2 0.6 0.5 0 3.5 0.6 4.0
cu Bsca
TOTAL 1 45 35,55 26,3 0 31,5 35,55 59,8
Buzu 35 21,53 34,8 0 25 21,53 59,8
2 Bsca
Covasna 4 11.9 0 0 10.0 11.9 10.0
TOTAL 2 39 33,43 34,8 0 35 33,43 69,8
Buzu aval Brila 0,00 0

confluena Buzu 34 24,60 33,5 0 18 24,60 51,5
cu Bsca Prahova 1 0,00 1
227
3 TOTAL 3 34 24,60 33,5 0 19 24,60 52,5
Buzu Braov 0 0,00 0 0 8 0,00 8

Buzu 112 81,08 94,1 0 63 81,08 157,1
4 Covasna 0 0,00 0 0 13 0,00 13
Prahova 0 0,00 0 0 1 0,00 1
Brila 0 0,00 0 0 0 0,00 0
Total BH BUZU 112 81,08 94,1 0 85 81,08 179,1
5 Ialomia Dmbovia 68 60,10 52,76 42 60,10 94,76
amonta Prahova 1 0,00 1
confluena
cu Cricovul
TOTAL 4 68 60,10 52,76 0 43 60,10 95,76
6 Cricov Dmbovia 0,00 0
Prahova 0,00 0
TOTAL 5 0 0,00 0 0 0 0,00 0
7 Ialomia Dmbovia 0,00 0
ntre Cricov Ialomia 0,00 0
i Prahova Prahova 0,00 0
Ilfov 0,00 0
TOTAL 6 0 0,00 0 0 0 0,00 0
8 Prahova Braov 0 2 0,00 2
amonte Prahova 89 69,62 218,2 120 69,62 338,2
confluena
cu
Teleajenul
TOTAL 89 69,62 218,2 0 122 69,62 340,2
7.1
9 Teleajen Prahova 63 33,06 61,5 0 30 33,06 91,5
10 Prahova Ialomia 0,00 0
ntre Prahova 7 0,00 0 0 0 0,00 0
Teleajen i
Cricovul
Srat
Total 7.2 7 0,00 0 0,00 0
11 Cricovul Prahova 0,00 0
Srat
12 Prahova aval Ialomia 0,00 0
de
228
confluena
cu Cricovul
Srat
13 Prahova Braov 0 0,00 0 0 2 0,00 2
Prahova 159 102,68 279,7 0 150 102,68 429,7
Ialomia 0 0,00 0 0 0 0,00 0
Total 7 159 102,68 279,7 0 152 102,68 431,7
14 Ialomia Ialomia 0,00 0
ntre
Prahova i
Srata
15 Srata Buzu 1 2,50 5 0 0 2,50 5
amonte
confluena
cu Ghighiu
16 Ghighiu Prahova 0,00 0
17 Srata aval 0,00 0
confluena
cu Ghighiu
17 Srata Buzu 1 2,50 5 0 0 2,50 5
Prahova 0 0,00 0 0,00 0
Total 8 1 2,50 5 0 0 2,50 5
18 Ialomia Ialomia 0,00 0
ntre Srata
i Valea
Lat Srat
19 Valea Lat Brila 0,00 0
Srat Ialomia 0,00 0
Total 9 0 0,00 0 0,00 0
20 Ialomia aval Ialomia 0,00 0
confluena
cu Valea
Lat Srat
Ialomia Dmbovia 68 60,10 52,76 0 42 60,10 94,76
Prahova 159 102,68 279,7 0 151 102,68 430,7
Ialomia 0 0,00 0 0 0 0,00 0
Ilfov 0 0,00 0 0 0 0,00 0
Braov 0 0,00 0 0 2 0,00 2
Buzu 1 2,50 5 0 0 2,50 5
Brila 0 0,00 0 0 0 0,00 0
229
Total BH Ialomia 228 165.28 337.46 0 195 165.28 532.46

Brila 2 0 0 0 0 0
Clmui 0
Buzu 0 0
Total 10 2 0 0 0 0 0 0
Mostitea Clrai 0 0
Ilfov 0 0
Total 11 0 0 0 0 0 0 0
Dunre ntre Ialomia 1 0 0
Arge i Ialomia Clrai 0 0
Total 12 0
Dunre ntre Brila 1
Ialomia i Ialomia
Clmui
Dunre ntre Brila 2 0
Clmui i
Buzu
Insula Mare i Brila 4 0
Mic a Brilei
Balta Ialomiei Ialomia 0
Clrai 0
Dunre Ialomia 0
Clrai 1 0
Brila 7 0
Braov 0 83,58 0 0 10 0 10
Buzu 113 12,5 99,1 0 63 83,58 162,1
Total BH Buzu
Covasna 6 102,68 0,5 0 13,5 12,5 14
Ialomia
Prahova 159 0 279,7 0 152 102,68 431,7
Brila 9 60,10 0 0 0 0 0
Dmbovia 68 0 52,76 0 42 60,10 94,76
Ialomia 0 0 0 0 0 0 0
Ilfov 0 0 0 0 0 0 0
Clrai 1 258,86 0 0 0 0 0
Total BH Buzu Ialomia 356 258,86 431,56 0 280,5 258,86 712,06
230
Din tabelul 9.4, rezult c, n limitele bazinului hidrografic Buzu-Ialomia:
au fost executate lucrri de corectare a torenilor sau lucrri de ameliorare a

terenurilor degradate n 356 bazine hidrografice toreniale i perimetre de
ameliorare;
prin executia lucrrilor s-a realizat o lungime consolidat de 258,86 km;
lungime de albii cu degradri ( albii i depozite de aluviuni n tranzit, cu baza
malurilor erodate sau nstabil) 712,06 km, din care:
431,56 km n bazine toreniale cu lucrri executate;
280,50 km n bazine toreniale noi.
Lucrrile existente de corectare a torenilor se regsesc n tabelul nr. 9.5.
Tabel 9.5
Nr. Denumire Judeul Numr Lucrri de cotrectare a torenilor
US unitate de studiu formaiuni
toreniale/ Lungime Tipuri de lucrari
perimetre Consolidat Lucrri Lucrri
de (km) longi- transver-
ameliorare tudinale sale
(buc) (buc)
1 Buzu amonte Braov
confluena cu Bsca
Buzu 43 34,95 16 218
Covasna 2 0,6 2 11
TOTAL 1 45 35,55 18 229

Bsca Buzu 35 21,525 27 152
2
Covasna 4 11,9 1 89
TOTAL 2 39 33,43 28 241

Buzu aval confluena Brila
3 cu Bsca
Buzu 34 24,6 17 156
3 Prahova
TOTAL 3 34 24,6 17 156
4 Braov 0 0 0 0
Buzu 112 81,075 60 526
231
Covasna 0 0 0 0
Prahova 0 0 0 0
Buzu
Brila 0 0 0 0
TOTAL BH BUZU 112 81,075 60 526
5 Clmui Brila 2
Buzu
Total 4 2 0 0 0
6 Ialomia amonta Dmbovia 68 60,1 45 396
confluena cu Cricovul Prahova
TOTAL 5 68 60,1 45 396
7 Cricov Dmbovia
Prahova
TOTAL 6 0 0 0 0
8 Ialomia ntre Cricov i Dmbovia
Prahova
Ialomia
Prahova
Ilfov
TOTAL 7 0 0 0 0
9 Prahova amonte Braov
confluena cu Prahova 89 69,62 70 647
Teleajenul
TOTAL 8.1 89
10 Teleajen Prahova 63 33,06 46 258
11 Prahova ntre Teleajen Ialomia 0 0 0
i Cricovul Srat Prahova 7 0 0 0
Total 8.3 7
12 Cricovul Srat Prahova
13 Prahova aval de Ialomia
confluena cu Cricovul
Srat
Prahova Braov 0 0 0 0
Prahova 159 102,68 116 905
Ialomia 0 0 0 0
Total 8 159 102,68 116 905
14 Ialomia ntre Prahova Ialomia
i Srata
15 Srata amonte Buzu 1
232
confluena cu Ghighiu
16 Ghighiu Prahova
17 Srata aval confluena cu
Ghighiu
18 Srata Buzu 1 2,5 1 4
Prahova 0 0 0 0
Total 9 1 2,5 1 4
19 Ialomia ntre Srata i Ialomia
Valea Lat Srat
20 Valea Lat Srat Brila
Ialomia
Total 10 0 0 0 0
21 Ialomia aval confluena Ialomia
cu Valea Lat Srat
Ialomia Dmbovia 68 60,1 45 396
Prahova 159 102,68 116 905
Ialomia 0 0 0 0
Ilfov 0 0 0 0
Braov 0 0 0 0
Buzu 1 2,5 1 4
Brila 0 0 0 0
TOTAL BH Ialomia 165.28 162 1305
22 Mostitea Clrai
Ilfov 0
23 Berza Clrai
24 Dunre ntre Arge i Ialomia
Ialomia Clrai 1 0 0 0
Total BH Buzu 0 0 0 0
Ialomia Braov
113 83,575 61 530
Buzu
Covasna 6 12,5 3 100
Prahova 159 102,68 116 905
Brila 9 0 0 0
Dmbovia 68 60,1 45 396

0 0 0 0
Ialomia
Ilfov 0 0 0 0
233
Clrai 1 0 0 0
TOTAL 350 258,86 225 1931
9.4. Starea lor tehnic i funcional
Toate tipurile de baraje executate s-au comportat foarte bine n perioada scurs de la
punerea n funciune cu unele excepii. Conform studiului ICAS Combaterea eroziunii
solului si amenajarea bazinelor hidrografice torentiale in patrimoniul silvic din spatiul
hidrografic Buzau - Ialomita barajele subdimensinate, barajele cu goluri multiple,
barajele cu fundaie evazat cu plci n consol i pmnt, barajele care se construiesc din
elemente prefabricate din beton armat nu se recomand.
Au avut loc i deteriorri datorit unei realizri necorespunztoare la execuie sau ca
urmare a unor viituri de excepie:
subminri n faa fundaiei i decastrri de aripi,
deteriorarea unor pri din anexe ( radiere, ziduri de conducere ), fie datorit
protejrii nsuficiente ( lipsa pintenului terminal, lipsa aripilor ntoarse la captul
zidurilor de conducere ),
datorit trecerii peste deversoare a unor aluviuni de dimensiuni foarte mari,
supracolmatarea unor piese etc.
n cazul execuiilor de calitate, s-au comportat foarte bine lucrrile din zidrie de piatr cu
mortar de ciment, cele din beton monolit i, n bun parte, cele din grinzi prefabricate
(dac aluviunile transportate nu au fost de dimensiuni mari ).
Au fost parial avariate unele baraje din blocuri prefabricate. Au fost aproape complet
distruse unele praguri din lemn.
n decursul anilor care au trecut de la punerea n funciune a diverselor capaciti, lucrrile
de ntreinere i reparaii curente au fost nesemnificative, la nivelul ntregului bazin
hidrografic. Principala cauz pentru care aceste lucrri nu s-au executat a fost lipsa de
fonduri.
Pentru viitor se recomand alocarea de fonduri pentru punerea n siguran a lucrrilor
existente precum i pentru executarea n continuare de ntreinere, reparaii curente i
capitale, n vederea atingerii duratei normale de funcionare, dar i pentru permanentizarea
efectului obinut.
Aceast aciune este foarte util, avnd n vedere numrul mare de lucrri precum i starea
avansat de degradare a multora dintre ele.
Pentru a se cunoate din timp deficienele n comportarea lucrrilor, acestea trebuie
urmrite n timp, dup viiturile mai puternice, cel puin de dou ori pe an, starea lucrrilor
i modul lor de funcionare.
Lucrarile longitudinale au constat din:
canale din: beton, zidarie de piatra cu mortar de ciment, prefabricate, mixte;
epiuri;
ziduri de sprijin.
234
n ce privete comportare n timp a lucrrilor se pot face aceleai observaii ca n cazul

lucrrilor transversale.
9.5. Parametrii de performan
Susinerea reciproc a lucrrilor hidrotehnice transversale pe ntreaga lungime a reelei

hidrografice i a conjugrii lor se poate efectua n doua feluri:
prin intermediul aterisamentelor, respectiv printr-o distanare corespunztoare
a pragurilor i barajelor, astfel nct dupa colmatarea lor, aterisamentele create,
s acopere integral biefurile ntre lucrri;
prin aterisamente i nivele de baz intermediare, create prin intermediul
traverselor.
Metoda susinerii reciproce a lucrrilor se bazeaz pe lucrri de mic nalime,
n general neprevzute cu radiere, care din punct de vedere al execuiei se pot
efectua din aval n amonte, invers sau concomitent.
Metoda din punct de vedere tehnic are urmtoarele avantaje:
permite obinerea unui ax corectat al formaiunii toreniale;

posibila avariere a unei piese din sistem, nu pericliteaz ntreg sistemul;
ntreinerea este uoar;
nu este necesar reorganizarea repetat a antierului.
Metoda admite o baz pur empiric de stabilire a pantei proiectate i de aceea, o estimare
incorect a ei, duce inevitabil la afuieri ale lucrrilor din aval sau ngroparea lucrrilor din
amonte. Durabilitatea sistemului este de aprox. 30 de ani cu condiia respectrii
reglementrilor i msurilor privind ntreinerea i exploatarea.
Diversitatea factorilor care intervin n procesul formrii aterisamentelor lucrrilor
hidrotehnice transversale, dublat i de caracterul aleator al unora dintre ei, fac ca
Prognozarea pantei de amenajare s fie influenat de diversitatea factorilor i de
caracterul aleator al acestora.
O prognoz prea optimist a pantei proiectate poate duce la afuierea lucrrilor
hidrotehnice transversale, n timp ce subevaluarea ei se poate solda cu ngroparea
lucrrilor n masa aluviunilor transportate de viituri.
Panta de amenajare este fundamental n cazul proiectrii formaiunilor toreniale, fiind
considerat criteriu strict pentru necesitatea amplasrii lucrrilor transversale i pentru
determinarea nlimii i poziionrii lor, n profilul longitudinal al ravenelor. n procesul
determinrii pantei de amenajare intr o mulime de variabile legate de seciunea de
scurgere, forma, natura i granulometria particulelor aluvionare, gradul de saturaie
al apelor, elemente de ordin hidrologic, litologic, pedologic etc. Totodat executarea
unora dintre lucrri, schimb condiiile iniiale de calcul i deci variaia n timp a pantei de
amenajare.
235
Metoda sprijinirii succesive a lucrrilor n stabilirea amplasamentului lucrrilor

transversale, este folosit n ara noastr indiferent dac formaiunile eroziunii de
adncime, sunt situate pe terenuri agricole, fr a periclita obiective sociale sau
economice de importan local sau naional. Aceasta concepie conduce la proiectare
unui mare numr de lucrri transversale, care n condiiile costurilor extrem de ridicate,
fac ca valoarea de investiie s depaeasc cu mult pagubele produse.
Eficiena economic a unor astfel de lucrri este foarte sczut i n general nu
justific investiia, n condiiile unei economii de pia drept urmare aceast metod
a fost abandonat n alte ri.
n rile din vestul Europei sau n USA, lucrrile de amenajare const din taluzarea
sau umplerea acestor formaiuni urmate de mpdurire, n cazul cand nu depesc 2
m adncime iar cnd formaiunile prezint adncimi mai mari, se procedeaz la
mprejmuirea formaiei respective, care se scoate astfel de sub influena unor factori
negativi. n treimea inferioar a formaiunii se execut un singur baraj priza, de la care
se continu cu un canal de evacuare pn n emisar. Lucrrile de mpdurire se
planific pe mai muli ani i nu se execut dect pe amplasamentele care prezint garanii
pentru reuita plantaiei.
Studii deosebit de laborioase se ntocmesc n cazul formaiunile eroziunii de adncime, iar
n proiectarea lucrrilor transversale se are n vedere asigurarea proteciei acestor
obiective, n condiii de siguran.
9.6. Concluzii
n districtul de bazin hidrografic Buzu-Ialomia au fost executate urmtoarele cantiti de
lucrri de ameliorare a terenurilor degradate:
- mpduriri ........................................... 11665,94 ha;
- terase cu grdulee ..................................152442 m;
- terase cu banchete ................................. 27009 m;
- anturi cu val ........................................... 3585 m;
- cleionaje ..................................................9902 m;
- mprejmuiri ............................................ 82766 m.
Conform tabelului nr. 9.5. pe teritoriul bazinului hidrografic Buzu-Ialomia au fost
executate urmtoarele cantiti de lucrri de corectare a torenilor:
- 225 lucrri longitudinale;
- 1931 lucrri transversale;
Prin execuia lucrrilor s-a realizat o lungime consolidat de 258,86 km.
236
CAPITOLUL 10 SISTEMUL DE DESECARE I

DRENAJ A SUPRAFEELOR CU EXCES DE
UMIDITATE N DISTRICTUL DE BAZIN
HIDROGRAFIC BUZU- IALOMIA-MOSTITEA-
CLMUI
10.1. Lungimi de canale i drenuri, debite captate, suprafee

amenajate
BH Buzu
La nivelul BH Buzu datele disponibile privind desecarea sunt urmtoarele:
Tabel 10.1
Desecare
din care
Total Gravitaional Prin pompare

(ha) (ha) (ha)
Lunca Rului 649 649 0
Buzu
AHC Cmpia 18.058 18.058 0
Buzului
Amaru 3.656 3.656 0
Mihieti 4.154 4.154 0
Glodeanu 14.694 14.694 0
Silitea
Stlpu Costeti 4.497 4.497 0
Brdeanu 5.109 3.209 1.900
CF DN 2.874 2.874 0
Glodeanu Srat 3.520 3.520 0
Greceanca 4.544 4.544 0
237
Movila Banului 784 784 0

Nianca 5.345 5.345 0
Padina 14.760 10.910 3.850
Pogoanele 12.506 10.306 2.200
Sgeata 6.320 6.320 0
Srata 2.497 2.497 0
Cioranca 1.700 1.700 0
n judeul Buzu din suprafaa total a teritoriul administrativ Buzu 8 167,73 ha, sunt
amenajate cu lucrri de imbuntiri funciare urmtoarele suprafae de teren:
- 4 291,24 ha, cu lucrri de irigaii in Campia Buzului,

- 4 197,18 ha, cu lucrri de desecri in Campia Buzului i Campia Clmuiului.
Suprafaa amenajat cu lucrri de desecare pe teritoriul municipiului Buzu este cuprins

n amenajrile cmpia Buzului i B.H. Calmaui.
n judeul Brila condiiile de microrelief i cele pedohidrogeologice din cadrul sistemului

au impus executarea unei reele generale de evacuare-desecare i a unor amenajri de
drenaj nchis n depresiunile srturate (crovuri) cu scopul amplificrii drenajului natural
i evacurii apelor colectate n depresiuni, n vederea prentmpinrii mbogirii i
ridicrii pnzei freatice.
Reeaua de evacuare-desecare este format din patru sisteme:
a) sistemul CE1+CE3 cu debuare gravitaionala n Dunre n apropierea centralei
electrice Chicani (7,50 mc/s);
b) sistemul CE3A care debueaz n rul Buzu, n amonte de localitatea Latinu (0,3
mc/s);
c) sistemul CE5 cu descrcare gravitaionala n rul Buzu, la vest de satul Scoraru
Nou (3,00 mc/s);
d) sistemul CE7 cu descrcare gravitaionala n Dunre la Gropeni , prin colectorul
comun de evacuare cu Terasa Brilei: CCE, (debitul evacuat din Terasa Brilei
este de 0,6 mc/s).
In concluzie debitul de apa evacuat din sistemul de desecare n rul Buzu este de 3,30
mc/s i cel evacuat n Dunre este de 8,1 mc/s
Cmpurile de drenaj nchis totalizeaz o suprafaa de 1844 ha.
Canalele i staiile principale de evacuare-desecare sunt n funciune dar necesit n unele
zone curarea de vegetaiei i decolmatare.
Solurile cu exces de umiditate afectate de nivelul ridicat al pnzei freatice (1 2 m)
necesit lucrri de desecare sau numai de drenaj, acolo unde terenul este mai nalt. Pentru
238
nlturarea efectelor excesului de umiditate s-au executat lucrri de desecare i drenaj

executate n majoritate nainte de 1990, pe o suprafa de aproximativ 257.915ha. (54%
din suprafaa total a judeului) din care:
mai mari de 1000 de ha -256.401ha.
mai mici de 1000 de ha 1.514 ha.
Situaia celor mai importante suprafee deservite de sisteme de desecare se prezinta astfel:
Tabel 10.2
Denumire Amenajare Desecare Din care:

Total (ha) Gravitaional Prin pompare
(ha) (ha)
Brila-Dunre-Siret 4.854 0 4.854
Clmui-Gropeni- 17.129 0 0
Chicani
Ianca-Surdila-Greci 9.905 8.114 1.791
Insula Mare a Brilei 69.241 0 69.241
Latinu Vadeni 13.079 0 9.084
Lunca Rului Buzu 649 649 0
Grditea-Furei-Jidu 2.738 925 1.813
Noianu Chiscani 150 0 150
Terasa Brilei 32.871 0 32.871
Terasa Viziu 19.266 0 19.266
BH Clmui 23.026 23.026 0
Terasa Ialomia-Clm 85.495 16.392 69.103
ui
Nmoloasa-Mxineni 37.672 10.915 26.757
Sursa datelor: HG 1582/2006 Lista amenajrilor de IF de utilitate public
n scopul ameliorrii procesului de srturare a solurilor, n sistemele hidroameliorative

exist amenajri de mbuntiri funciare aplicate n regim complex: irigaii i desecare
drenaj, care au i rolul de splare a solurilor.
239
Tabel 10.3
Nr Denumire Jude Suprafa Din care: Din care: Denumire Nr. Total Lungime
crt sistem de a Suprafaa Suprafaa staie de agregate capacitat canale
desecare deservit deservit deservit pompare debit e Desecare
Total Pompare Gravitaion instalat instalat aferente
(ha) (ha) al (ha) agregat a staiei
1 Incinta Brila BR 4854 4854 0
Dunre-Siret
2 - BR SPE 3-Pisc 3 0,73mc/s 6,68 km
3 - BR SPE4-Pisc 4 0,20mc/s
4 - BR SPE1 - 2 1,2 mc/s
Zagna
5 - BR SPE1- 1 0,57mc/s
Central
6 - BR SPE2-Dig 3 1,8 mc/s
7 Incinta Insula BR 69241 69241 0 1360 km
Mare a Brilei
8 IMB-Filipoiu BR SPR-Filipoiu 4 4,99
9 - BR SPD1 4 1,6
10 - BR SPD2 3 0,74
11 IMB BR SPR 4 10,56
Gemenele
12 BR SPR-Aurelu 5 2,8
13 BR SPD3 3 0,52
14 BR SPD4 4 1,6
15 BR SPD 5 5 2,2
16 IMB-Maicanu BR SPR 3 2,63
1 BR SPR-Int 3 2,04
7
18 BR SPD6 4 0,75
19 BR SPD7 3 0,5
20 BR SPR-Titcov 3 7,7
21 BR SPD Titcov- 4 4,8
Int
22 IMB-Salcia BR SPR-Salcia- 4 4,99
dig
23 BR SPR-Salcia- 4 4,8
int
240
24 BR SPD Zaton 5 6
dig
25 BR SPD 16 4 0,72
26 BR SPD 19 2 0,75
27 IMB-Marasu BR SPD Zaton- 4 4,88
int
28 BR SPD11 4 0,72
29 BR SPD13 5 0,9
30 BR SPD 17 4 1,76
31 BR SPD18 5 2,2
32 IMB-Balaia BR SPD 6 5,26
33 BR SPD8 2 0,36
34 BR SPD9 2 0,36
35 BR SPD10 2 0,36
36 BR SPD 12 4 0,72
37 Incinta BR 17129 17129
Clmui
Gropeni
Chicani
38 Gura 5 1,65
Girlutei-SB
39 Km221-SPE 6 10,28
Reve
40 Km 209 8 10,82
Gropeni
41 Km 203- 5 3,6
SPE-SB
42 Km 203- 4 7,12
SPE rev
Situatia sistemelor de desecare Brila Sursa: planul judeean Brila
241
Fig 10.1 .
n Judeul Prahova suprafeele acoperite cu lucrri de desecare (sisteme locale, sisteme

mai mari i mai mici de 1000 ha.) acoper 55.355 ha.
Tabel 10.4
Amenajri Suprafa total Din care:
Suprafee mai mari Suprafee mai Amenajri locale
de 1000 ha mici de 1000 ha
Desecri 55.355 42.671 4.495 8.189
Suprafeele cu lucrri de desecare amenajate n sisteme mai mari de 1000 de ha. au fost
executate la:
- Fulga Valea Toii 7217 ha
- Dumbrava Drgneti 3206 ha
- Recea Viioara 5863 ha
- Cp Buzului - 12474 ha
Lucrrile de mbuntiri funciare, executate n majoritate nainte de 1990, necesit msuri

de reabilitare i modernizare.
n scopul limitrii i scoaterii din funciune a suprafeelor afectate de alunecri de teren, n
perioada 1998 2001 au fost demarate lucrri de investiii ca Amenajarea terenurilor
alunecate n zona Telega 8,4 ha. i Amenajarea terenurilor alunecate n zona Breaza
Mlele 37 ha.
242
Pentru asigurarea parametrilor tehnologici ai lucrrilor de mbuntiri funciare existente

au fost executate lucrri de ntreinere i reparaie:
decolmatri canale de depuneri 2800 mc.
reparaii la baraje, praguri, traverse zona Urloi-Seman, zona Bughea, Sngeru,
Boldeti Lipneti
reparaie drumuri antierozionale 4 km. (zona Bughea, Stimnic Zeletin, Sngeru,
Chiojdeanca Lapo).
BH Ialomia
La nivelul anului 2012, n bazinul hidrografic Ialomia funcionau un numr de 44 sisteme

de desecare care deserveau o suprafa total de 167.516 ha.
n tabelul de mai jos este prezentat informaia referitoare la lungimea canalelor de
desecare.
Tabel 10.5
ABA/bazin Nr. Suprafee Lungime Lungime Lungime Debite
hidrografic/SGA sisteme Amenajate canale canale canale instalate
desecare pentru debite debite debite mici mc/s
Desecare mari (m) medii (m) (m)
(mii ha)
Ialomia 44 167.516 463.351 1.329.664 587.872 76.49
SGA Buzu 12 63.025 463.351 607.650 1.775 0,5
SGA Dmbovia 3 14.594 0 44.125 125.375 3,13
SGA Ialomia 16 58.768 0 311.304 269.055 33,26
SGA Prahova 13 33.129 0 366.585 191.667 39,60
BH Mostitea
Un rol important pentru combaterea exceselor de umiditate, aprute n perimetrele

sistemelor de irigaii cu producerea de srturare a solurilor, revine lucrrilor de desecare
i drenaj, care s-au dezvoltat pe o suprafa total de cca.200.000 ha n b.h. Mostitea.
Datele disponibile privind desecarea la nivelul bazinului hidrografic Mostitea sunt

urmtoarele:
243
Tabel 10.6
Desecare
din care

(ha) (ha) (ha)
Mostitea II 42.692 42.692 0
Mostitea VI 23.905 23.905 0
Mostitea 9+10 6.494 6.494 0
Din tabelul de mai sus se observ faptul c n bazinul hidrografic Mostistea II, VI, 9+10,
sisteme de desecare deservesc o suprafa total de 73.091 ha, din care toate 73.091 ha
gravitaional.
n judeul Clrai sistemele deservesc o suprafa de aproximativ 51.944 ha, din care
3.750 ha gravitaional i 48.194 ha prin pompare.
Tabel 10.7
Nr. Desecare
crt. din care
(ha) (ha) (ha)
1 Boianu 22.924 0 22.924
Sticleanu
2 Terasa Clrai 4.539 3.750 789
3 Oltenia Surlari 12.725 0 12.725

Dorobanu
4 Clrai Rul 10.748 0 10.748
5 Unirea- Jeglia- 1.008 0 1.008

Gldu
Iar pe teritoriu judeelor Clrai i Ilfov sunt prezente amenajrile Mostitea II, VI,
Glui-Clrai.
244
Tabel 10.8
Nr. Desecare
crt. din care
(ha) (ha) (ha)
1 Mostitea II 42.692 42.692 0
2 Glui-Clrai 30.148 26.398 3.750
3 Mostitea VI 23.905 23.905 0
n judeul Ilfov sistemele deservesc o suprafa de aproximativ 110257 ha, din care 44922
ha gravitaional i 65335 ha prin pompare.
Tabel 10.9
Nr. Desecare
crt. din care
(ha) (ha) (ha)
1 Slobozia Dunre 10.670 0 10.670
2 Stelnica-Borduani 1.615 0 1.615
3 Borcea de Jos 31.296 0 31.296
4 Adncata Patru Frai 6.189 0 6.189
5 Axintele Brntescu 1.971 1.284 687
6 Coereni-Brbtescu 5.763 5.763 0
7 Grbovi-Ciocrlia 4.440 4.440 0
8 Grbovi-Manasia 6.000 6.000 0
9 Giurgeni-Vldeni 14.878 0 14.878
10 Ion Roat-Brteni 518 518 0
11 Maia-Brazi-Fierbini 3.529 3.529 0
12 Malu Rou- 5.175 5.175 0

Armeti
245
13 Mostitea 9+10 6.494 6.494 0
14 Reviga-Rovine- 3.280 3.280 0

Cruni
15 SF. Gheorghe 2.439 2.439 0
Czneti
16 Valea Macriului 6000 6000 0
Ion Roat
BH Clmui
1. Amenajarea Bazin Hidrografic Clmui
n amenajarea Bazin Hidrografic Clmui reeaua de desecare se compune din canale

deschise de desecare n lungime total de 449.817 m, din care:
Tabel 10.10
Canale colectoare Canale principale Canale secundare i teriare
(m) (m) (m)
91.440 200.602 157.775
La nivelul anului 2009 funcionau un numr de 13 staii de desecare iar lungimea total a
drenurilor era de 1424340 m, astfel:
- drenuri colectoare 712.170 m;

- drenuri absorbante 712.170 m.
1. Suprafaa amenajat pentru desecare este de 23.026 ha.
Apele colectate n reeaua de desecare sunt deversate n albia regularizat a rului

Clmui.
Datorit condiiilor locale, n acest sistem a fost necesar s se prevad o reea de desecare
generalizat, care debueaz n albia regularizat a rului Clmui.
Reeaua de desecare cupride 449,8 m de canale. Reeaua de canale este prevzut cu
construcii hidrotehnice.
Suprafaa ocupat cu drenaj este de 2.548 ha.
Scopul acestor amenajri este de a elimina excesul de ap n vederea prentmpinrii
nmltinrii sau srturii. Sistemul de drenaj ese realizat din tuburi de ceramic clasice.
246
2. Amenajarea Hidroameliorativ Terasa Ialomia-Clmui
Reeau de desecare se compune din canale deschise pentru desecare n lungime total de
418.980 m, din care:
Tabel 10.11
(m) (m) (m)
97.530 166.850 154.600
drenurilor era de 27.66301 m, astfel:
Drenuri colectoare 212.380 m;

Drenuri absorbante 2.553.921 m.

Lucrrile de desecare se ntind pe 63% din suprafaa sistemului, fiind mai frecvente n
partea central a perimetrului unde predomin ariile depresionate cu soluri umede. Apa
evacuat este deversat n rul Clmui prin intermediul a 37 staii de pompare
evacuare.
Cel mai important sistem de desecare de pe teritoriul judeului Brila (partea de est) este
sistemul de desecare C1. Colectorul C1 (Q = 10,4 mc/s) se evacueaz gravitaional n rul
Clmui, n apropierea localitii Spiru Haret.
2. Suprafaa pe care se execut lucrri de drenaj este de 2.740 ha.

Lucrrile de drenaj se execut n depresiunile cu terenuri sraturate, n scopul mririi
efectului drenat al ameliorrii solurilor i al mbuntirii condiiilor litologice de
ansamblu.
3. Amenajarea Clmui Gropeni Chicani
Reeaua de desecare se compune din canale deschise pentru desecare n lungime total de
292.560 m, din care:
Tabel 10.12

(m) (m) (m)
49.531 137.643 105.386
247
drenurilor era de 7.800 m, astfel:
Drenuri colectoare -156 m;
Drenuri absorbante 7.644 m.

Apa se evacueaz prin pompare de pe ntrega suprafa. Apele colectate n reelele de
desecare se deverseaz n fluviul Dunrea.
2. Suprafaa pe care se execut lucrrile de drenaj este de 569 ha.

Suprafeele pe care se execut lucrri de drenaj sunt amplasate n zonele joase ale incintei,
avnd rolul de a cobor nivelul pnzei freatice i de a drena apele de splare n zonele cu
srturi.
10.2. Starea tehnic i funcional a sistemelor

n bazinul hidrografic Buzu-Ialomia-Mostitea-Clmui, conform datelor transmise din
teritoriu, sistemele de desecare sunt deteriorate n cea mai mare parte a lor.
Lucrrile de mbuntiri funciare sunt executate n majoritate nainte de 1990 i necesit
msuri de reabilitare i modernizare, unele din acestea fiind nefuncionale din cauza lipsei
echipamentelor de exploatare, a neasigurrii fondurilor pentru realizarea lucrrilor de
ntreinere i exploatare conform planurilor tehnice i regulamentelor de exploatare.
Disfuncionaliti legate de utilizarea amenajrilor de mbuntiri funciare

O problema deosebita o ridica amenajarile de desecare, unde datorita depozitarii
reziduurilor menajere pe marginea sau in interiorul canalelor de desecare, in urma
precipitatiilor, reziduurile sunt antrenate de apa, ducnd la colmatarea canalelor, podetelor,
existand pericolul inundarii unor suprafete de teren sau chiar gospodarii si a deteriorarii
calitatii apei ce se descarca in emisari (sau rauri).
10.3. Echilibrul masei de ap din bazin principalii utilizatori i

furnizori ai apei brute
n anul 2010 in districtul de bazin hidrografic Buzu Ialomia repartiia

consumurilor de ap pe activiti, a fost urmtoarea:
populaie -113.727 mii mc
industrie -118.869 mii mc
zootehnie - 3.889 mii mc
irigaii - 143.004 mii mc
248
piscicultura - 37.815 mii mc
10.4. Concluzii
Se recomand ca toi beneficiarii terenurilor desecate s-i refac anual rigolele de
scurgere din zonele depresionare pn la canalele permanente, pentru a asigura
continuitatea scurgerii ctre evacuare. Rigolele de mic adncime se deschid cu plugul
prin artur dus-ntors, iar rigolele de adncime mare (peste 30 cm) se deschid cu plugul i
buldozerul.
Nerealizarea lucrrilor la reeaua de canale de desecare se datoreaz n principal modului
defectuos de organizare a activitii de ntreinere i reparaii, ca urmare a lipsei
personalului muncitor propriu pentru realizarea acestor lucrri i abordarea lucrrilor de
ntreinere i reparaii ca lucrri de construcii i montaj n relaiile cu terii.
Se propune pregtirea din timp a sistemelor pentru intervenii n caz de calamiti naturale
i subvenionarea acestora de Statul Romn i/sau alte surse de finanare.
249
Capitolul 11.
Inundabilitatea actual a teritoriului spaiului
hidrografic Ialomia la viituri cu debite avnd
probabiliti de depsire de 10%, 5%, 1% i 0.1%.
Suprafaa, populaie afectat, localiti, locuine,
obiective economico-sociale, adncimi de ap. Pagube
poteniale economice i de mediu - harta vulnerabilitii.
Inregistrrile istorice ale inundaiilor i pagubelor.
11.1 Introducere
Acest capitol face parte din Planul naional pentru Prevenirea, Protecia i
Diminuarea efectelor Inundaiilor (PPPDEI) in b.h.Ialomia, avnd la baz principiile
cuprinse n Strategia naionala de management al riscului la inundaii pe termen mediu si
lung, adoptat ca urmare a implementarii Directivei 2007/60/CE privind evaluarea si
gestionarea riscurilor la inundaii.
P.P.P.D.E.I. in bh.Ialomia este o componenta a Schemei directoare de amenajare
si management a spaiului hidrografic Ialomia-Buzu, Mostitea i Clmui.
ntr-o prim etap a realizarii acestui capitol s-a procedat la colectare i

introducerea n format digital a tuturor informaiilor, privitoare la modelarea hidraulica i
la analizarea rezultatelor ei, crora li s-au ataat date cantitative i calitative, menite s
ilustreze modul actual de utilizare funciar a terenurilor din cadrul bazinului hidrografic
Ialomia. S-au analizat si realizat o serie de straturi de hri tematice digitale aferente unui
astfel de sistem GIS, pentru: zonele inundabile la probabilitatile de depasire: 0.1%, 1%,
5%, si 10%, vegetaie forestier, categorii de folosin agricol a terenurilor (livezi, vii),
terenuri cu destinaie neagricol (drumuri, ci ferate, ape, construcii i terenuri cu
destinaie special, etc.).
O alt important surs de lucru a fost constituit de multitudinea suporturilor
grafice, n format analogic (grafic sau sub form de imagine) i digital. Din categoria
suporturilor analogice grafice au fost selectate hri topografice alturi de care, n scopul
completrii, actualizrii i sporirii aspectelor cantitative i calitative ale informaiilor, au
fost necesare: hri tematice, planuri topografice i cadastrale, etc.
Din categoria suporturilor digitale sub form de imagini s-a optat pentru
ortofotoplanul color, realizat n perioada derulrii prezentului contract.
250
La toate acestea s-au alturat datele statistice: hidrologice, climatice, demografice,

economice, administrative, funciare, etc.
11.2 Prezentarea i analizarea rezultatelor din modelarea

hidraulic. Suprafaa, populaie afectat, localiti, locuine,
obiective economico-sociale, adncimi de apei.
In general, un ru n modelarea 1D este reprezentat de axa raului i de numrul de

seciuni transversale. Axa raului, care este numit in Mike 11 Network, reprezint
direcia curgerii i lungimea rului.
Fig.11.2.1Exemplu de reteaua hidrografica a unui rau
Seciunile transversale descriu patul albiei i lunca inundabil. Ele conin

informaii despre cota absolut, rugozitate, patului albiei i lunca inundabil.
251
Fig. 11.2.2. Exemplu de seciune transversal
Pentru delimitarea zonei inundabile, modelul a fost rulat pentru urmatoarele

probabiliti de depsire: 0.1%, 1%, 5% i 10%. Rezultatele obtinute n urma simularii din
Mike Flood (Mike 21) si Mike 11 au fost prelucrate in Mike Flood Toolbox. Cu ajutorul
Flood Toolbox au fost create ArcGis Raster i shapefile-uri, iar prin intermediul acestora
au fost create n ArcGis hrile de inundabilitate.
Limitele de inundabilitate coninute n hrile de inundabilitate, au fost prezentate n

anexele prezentate cu ocazia predrii raportului tehnic privind modelarea hidrodinamic.
Pentru a vizualiza efectele acestora, limtele de inundabilitate pentru cele patru

probabiliti definite prin contract au fost suprapuse peste imaginile
ortofotoplanurilor/planurilor de situatie realizate in perioada derulrii contractului.
Pornind de la inventarele existente ale bunurilor expuse riscului la inundaii s-a creat o
baz de date si un sistem GIS care reunete toate informaiile disponibile. Informaiile
extrase se refer la numrul de case, obiective economice si sociale, lungimea drumurilor
naionale, judeene i comunale, suprafaa terenurilor agricole, a pdurilor, etc., preluate
din folosina terenurilor. Aceste informatii, rezultate ale modelarii hidrodinamice, sunt
prezentate succint in continuare.
In continuare se va prezenta sub forma descriptiv, modul n care inundaiile, de

probabiliti de depsire: 0.1%, 1%, 5% i 10% afecteaz terenurile aferente din bazinele
raurilor Buzu, Ialomia, Mostitea i Clmui.
252
RUL BUZU
11.2.1 Raul Buzu, sectorul Vama Buzului - Siriu
S-a analizat modelul rulat pentru urmtoarele probabiliti de depsire: 0.1%, 1%,
5% i 10%. Zona modelat a bazinului hidrografic al raului Buzu pe acest sector incepe
de la staia hidrometrica Vama Buzului i se termin n dreptul lacului de acumulare
Siriu, lungimea sectorului de ru fiind de peste 35 km.
Conform datelor din tabelul 11.2.2 suprafaa inundat la probabilitile de depire
0.1%, 1%, 5% i 10% variaz de la 573.6 ha, pentru probabilitatea de 10%, la 1172.7 ha,
pentru probabilitatea de 0.1%. n continuare se vor prezenta toate suprafeele inundate
analizate in hectare datorit valorilor mult mai reduse in comparatie cu suprafata intregii
zone modelate exprimata in km2 (peste 1000 km2). In functie de folosina terenurilor,
suprafeele inundate prezentate mai sus, pot fi defalcate pe urmatoarele categorii de
folosinta (vezi tabel 11.2.2): curi si zone construite, terenuri neproductive, pasuni, zone
impdurite, zone inundabile n luncile rului Buzu i zone cu tufriuri. Cele mai
nsemnate suprafee inundate aparin urmatoarelor categorii: arabil, pasuni, lunci de ru i
pduri.
Celelalte terenuri cu destinaie neagricol (drumuri, construcii, etc.) sunt
prezentate mai detaliat cu ocazia analizei inundabilitatii principalelor localitati din
sectorul analizat, Vama Buzului, Bradet, Acri, ntorsura Buzului, Sita Buzului,
Zbrtu i Crasna. Dup aceste localiti, aflate aproape una n continuarea alteia,
urmeaz un sector de ru mpadurit pn n dreptul lacului de acumulare Siriu.
In tabelul nr. 11.2.3. sunt prezentate pentru aceste localitti, pentru probabilitile
de depasire 0.1%, 1%, 5% si 10%, att suprafeele inundate defalcate pe urmtoarele
categorii de folosina: curi i zone construite, terenuri neproductive, lunca ru i tufri,
ct i numrul de gospodrii i drumurile (km) inundate. Numrul de locuitori afectai se
poate calcula considernd o medie de 2.7 persoane/gospodrie, conform ultimului
recensmnt (2011) n cazul judeelor Covasna si Buzau.
Tabel nr. 11.2.2.

Suprafete de teren, pe raul Buzu, pe sectorul Vama Buzului - Siriu, repartizate pe
diverse folosine ale terenului, afectate de inundaiile de probabiliti de depire 0.1%,
1%, 5% si 10%.
Folosinta teren - ha
Suprafata - Curti, constr. - lunca rau,
Probabilitate ha ha Poduri arabil livezi neproductiv pasuni paduri lac tufaris
0.10% 1172.7 175.6 29 658.8 2.7 10.2 116.7 36.2 115.1 30.3
1% 929.2 132.4 29 519.6 2.3 7.5 81.7 28.6 112.4 26.3
5% 684.1 87.3 29 395.0 2.2 6.5 29.8 21.4 110.1 20.8
10% 573.6 65.9 29 329.4 1.3 4.8 22.2 16.5 107.9 17.7
253
n dreptul localitatii Vama Buzu sunt inundate 18 gospodarii (0.1%), iar la

probabilitatea de 0.1% sunt inundai 1.5 km de drum local i 4.24 ha teren arabil.
Adncimea maxima a apei la inundaia de probabilitate 0.1% variaz in dreptul
localitii Vama Buzu intre 2.5 m si 6.3 m. La celelalte probabiliti de depire aceste
adncimi scad, de exemplu la viitura de probabilitate 10% adncimile maxime sunt ntre
1.3 m si 3.5 m.
Viteza maxim a apei pe acest sector de ru, n dreptul localitii Vama Buzu
variaza, in functie de probabilitatea de aparitie a viiturii, ntre 1.1 si 5.3 m/s, pentru
probabilitatea 0.1% si ntre 1.0 i 3.61 m/s pentru probabilitatea 10%.
Lungimea sectorului de ru n dreptul localitatii Acri este de cca. 2.5 km. La
probabilitile de 0.1% si 1% sunt inundate un numar de 8 respectiv 4 gospodrii, precum
i 0.6 km de drum local.
Adncimea maxim a apei la inundaia de probabilitate 0.1% variaz n dreptul
localitatii Acri intre 4.4 m si 7 m. La celelalte probabiliti de depire 1%, 5% si 10%
aceste adncimi scad, de exemplu la viitura de probabilitate 10% adncimile maxime sunt
ntre 2.3 m i 4.5 m.
Tabel nr. 11.2.3.
Localiti, pe rul Buzu, amonte Siriu, afectate de inundaiile de probabiliti de
depire 0.1%, 1%, 5% si 10%.
Curti, Folosinta teren - ha
Localitati Nr.case constr. - Nr. Drumuri
p% (gosp.) ha obiective Poduri - km arabil livezi neprod. pasuni paduri lunca rau tufaris
0.1 18 2.17 - 2 1.5 4.24 - - 0.42 0.01 - -
1 14 1.68 - 2 0.5 3.37 - - 0.16 0.01 - -
Vama Buzau
5 4 0.15 - 2 0.3 0.87 - - - - - -
10 - - - 2 0.04 - - - - - - -
0.1 8 1.59 - 1 0.6 5.71 - - 2.06 - 0.27 0.29
1 4 0.04 - 1 0.5 2.27 - - 0.1 - 0.27 0.26
Acris
5 - - 1 - 0.45 - - - - 0.27 0.16
10 - - - 1 - 0.16 - - - - 0.26 0.14
0.1 16 2.18 - 1 1.5 5.82 - 0.15 - - 1.32 1.28
1 10 1.21 - 1 1.2 3.86 - 0.1 - - 1.32 1.26
Bradet
5 4 0.27 - 1 0.5 1.39 - 0.1 - - 1.31 1.09
10 - - - 1 0.1 0.1 - - - - 1.31 0.99
0.1 289 46.81 3 3 6.9 67.36 0.76 - 2.62 0.11 0.32 0.22
1 214 26.92 3 3 5.6 43.69 0.41 - 1.44 0.05 0.32 0.18
Intorsura Buzau
5 163 15.09 1 3 3.9 24.17 0.34 - 0.02 - 0.32 0.14
10 127 9.48 1 3 3 14.52 0.2 - 0.01 - 0.32 0.12
0.1 324 65.79 3 3 7.8 97.4 0.17 - 26 0.26 0.1 -
1 308 59.67 3 3 5.8 92.75 0.17 - 24.6 0.13 0.1 -
Sita Buzau
5 250 39.11 1 3 4.4 69.33 0.17 - - 0.09 0.1 -
10 223 31.1 1 3 3.7 62.13 0.16 - - 0.05 0.1 -
0.1 46 3.79 1 4 2.5 5.94 - - 0.56 - 0.28 0.09
1 36 3.07 1 4 1.56 5.43 - - 0.43 - 0.28 0.08
Zabratau
5 32 2.52 1 4 1.26 5.09 - 0.04 0.35 - 0.28 0.07
10 28 1.87 1 4 0.75 4.83 - - - - 0.28 0.06
0.1 68 7.68 1 2 1.1 13.22 - 0.06 - - 0.06 0.04
1 35 5.63 1 2 0.63 10.39 - 0.02 - - 0.03 -
Crasna
5 29 3.9 1 2 0.42 7.78 - - - - - -
10 22 2.12 1 2 0.16 4.93 - - - - - -
254
Viteza maxima a apei pe acest sector de ru, in dreptul localitatii Acri variaz, n
funcie de probabilitatea de apariie a viiturii, ntre 4.4 i 7 m/s, pentru probabilitatea 0.1%
i ntre 2.3 m/s i 4.5 m/s pentru probabilitatea 10%.
Lungimea sectorului de ru in dreptul localitii Brdet este de cca. 0.5 km. La
probabilitile de 0.1% si 1% sunt inundate un numar de 16, respectiv 10 gospodarii.
Adancimea maxima a apei la inundaia de probabilitate 0.1% variaz n dreptul
localitii Brdet intre 6.1 m si 8.8 m. La viitura de probabilitate 10% adancimile maxime
sunt intre 3.8 m si 6.5 m.
Lungimea sectorului de ru in dreptul localitaii ntorsura Buzului este de cca.
6.1 km. La probabilitile de 0.1% si 10% sunt inundate un numr de 289, respectiv 127
gospodrii, precum si 6.9 km, respectiv 3 km de drumuri locale si naionale (DN10). La
viituri de peste 10 % este inundata de asemenea i staia de epurare a oraului.
Adncimea maxim a apei la viitura de probabilitate 0.1% variaz n dreptul
localitii ntorsura Buzului intre 4.8 m si 8 m. La viitura de probabilitate 10%
adncimile maxime sunt ntre cca.3.3 m si 6 m.
Viteza maxim a apei pe acest sector de ru, in dreptul localitii ntorsura Buzului
variaz, n funcie de probabilitatea de apariie a viiturii, ntre 1.6 i 3.1 m/s, pentru
probabilitatea 0.1% i ntre 0.94 m/s i 2.1 m/s pentru probabilitatea 10%.
Lungimea sectorului de ru n dreptul localitii Sita Buzu este de cca. 5.3 km. La
probabilitatile de 0.1% si 10 % sunt inundate un numar de 324, respectiv 223 gospodarii,
precum si 7.8 km, respectiv 3.7 km de drum (DN10 ).
Adncimea maxim a apei la inundaia de probabilitate 0.1% variaz in dreptul
localitii Sita Buzu intre 5.7 m si 10.2 m. La viitura de probabilitate 10% adncimile
maxime scad intre cca. 3.9 m i 6.1 m.
Viteza maxim a apei pe acest sector de ru, in dreptul localitii Sita Buzului
variaz, n funcie de probabilitatea de apariie a viiturii, ntre 1.06 i 3.23 m/s, pentru
probabilitatea 0.1% i ntre 0.9 m/s i 3 m/s pentru probabilitatea 10%.
Lungimea sectorului de ru in dreptul localitaii Zabrtu este de cca. 2.6 km. La
probabilitile de 0.1% si 10 % sunt inundate un numr de 46, respectiv 28 gospodrii.
Adancimea maxima a apei la inundatia de probabilitate 0.1% variaza in dreptul
localitatii Zabrtu 4.7 m si 9.1 m. La viitura de probabilitate 10% adncimile maxime
sunt intre 3.1 m si 6 m.
Lungimea sectorului de ru in dreptul localitii Crasna este de de cca. 2.3 km. La
probabilitile de 0.1% si 10 % sunt inundate un numr de 68, respectiv 22 gospodarii.
localitii Crasna intre 6 m si 8.3 m. La viitura de probabilitate 10% adancimile maxime
variaza intre 4.2 m si 5.5 m.
ntre localitatea Crasna i lacul de acumulare Siriu, pe o lungime de peste 10 Km, rul
Buzu strbate o zon mpdurit. Un obiectiv important pe acest sector l constituie
drumul naional DN10, inundat in anumite poriuni la inundatii de probabilitati de peste
5%.
255
Tabel 11.2.4. Adncimi i viteze maxime ale apei pe sectorul raului Buzu, ntre localitile
Vama Buzu i Crasna
Adncime - m Viteze max - m/s
Localitatea km
0.1% - 10% - 0.10% 10%
25899.0 3.0 1.7 3,603 3,201
26089.8 2.5 1.3 3,233 2,621
26251.7 3.9 2.1 3,236 3,221
26499.8 6.1 3.3 1,161 0.999
Vama Buzau 26578.5 6.3 3.5 2,290 1,271
26731.6 3.9 2.2 5,282 3,618
26801.4 3.8 2.1 5,006 3,183
27235.2 3.3 1.7 3,567 2,328
27788.3 3.2 1.6 3,193 2,191
28103.2 4.1 2.4 5,154 4,161
28912.8 4.0 2.3 4,248 2,387
29193.7 4.6 2.6 4,671 2,907
29400.5 5.4 3.0 2,341 2,057
29500.5 5.4 3.0 4,453 2,239
29698.3 6.3 3.8 1,873 1,086
29805.3 6.7 4.2 1,838 0.998
30000.2 6.6 4.2 2,273 1,664
30216.9 7.0 4.5 2,271 1,426
Acris
30303.8 6.7 4.6 3,613 1,687
30497.4 5.5 3.8 3,819 2,573
30701.6 4.4 2.3 1,767 1,564
31003.5 6.1 3.9 3,712 2,940
31200.2 5.5 2.9 1,912 1,262
31400.1 5.7 3.0 2,554 1,814
31686.2 6.2 3.7 2,105 1,060
31900.2 6.9 4.4 2,200 1,311
32199.4 7.8 5.4 1,597 0.841
32307.7 8.8 6.5 1,660 0.99
Bradet
32386.0 6.5 4.4 3,174 2,407
32499.2 6.1 3.8 2,441 2,109
32611.6 5.9 3.6 3,051 2,136
32807.1 5.2 2.6 1,831 1,638
33000.1 5.7 3.0 2,236 1,674
33205.7 6.7 4.0 1,937 1,130
33404.0 6.6 4.1 2,603 1,942
33601.1 6.8 4.2 1,801 1,370
Intorsura Buzau
33800.6 6.2 3.5 2,325 1,616
34100.3 6.0 3.4 2,666 1,711
34300.3 6.2 3.7 2,843 1,759
34700.2 5.8 3.8 3,109 1,796
34887.2 6.7 4.8 1,859 1,093
256
35345.7 6.9 5.2 2,492 1,867

35597.3 7.0 4.9 1,639 1,294
35812.0 6.6 5.0 2,865 1,596
36098.0 5.7 3.6 2,254 1,734
36405.1 5.9 4.2 2,771 2,052
36804.8 5.6 4.0 2,549 2,020
Intorsura Buzau
37102.0 5.1 3.5 2,149 1,810
37394.6 4.8 3.3 1,924 1,420
37699.9 5.6 3.7 1,846 1,587
38094.1 7.2 5.4 1,666 0.941
38401.0 7.0 4.9 2,246 2,079
38699.4 8.0 6.0 1,710 1,051
39005.2 6.6 5.0 2,368 1,686
39294.3 6.6 4.9 1,077 0.896
39607.4 6.6 5.0 2,558 2,133
39871.1 6.1 4.5 1,975 1,414
40105.5 6.7 5.3 2,898 2,101
40402.2 6.4 5.2 3,230 2,082
40709.3 7.1 5.8 1,947 1,329
41108.0 5.7 4.7 2,361 1,883
41500.0 6.2 4.9 2,034 1,948
Sita Buzau
41775.5 6.4 4.7 1,782 1,561
42012.1 6.0 4.2 2,167 1,718
42308.5 6.7 4.4 1,722 1,628
42702.0 7.1 4.3 1,453 1,435
42905.5 7.1 4.0 1,525 1,516
43294.8 8.4 5.0 1,334 1,302
43498.5 8.6 5.1 1,520 1,496
43706.1 7.7 3.9 3,012 3,005
44003.8 10.2 6.1 3,194 1,694
44876.8 10.4 6.6 2,531 1,602
45597.1 8.2 4.8 6,847 3,710
46406.1 9.1 6.0 3,927 2,692
46818.7 7.4 5.1 3,948 2,260
47283.5 6.7 5.0 2,925 1,409
Zabratau
47545.0 4.7 3.1 2,020 2,044
48553.2 7.7 5.1 1,691 1,681
48987.1 7.8 5.4 3,660 2,352
50143.5 3.6 0.7 1,454 1,440
50367.3 7.6 5.2 3,906 3,381
51122.9 6.0 4.2 3,337 3,288
Crasna
52277.2 8.3 5.5 2,359 2,361
52627.7 7.6 4.5 4,400 4,304
257
11.2.2. Raul Buzu, sectorul Siriu Mgura

Zona modelat a bazinului hidrografic al raului Buzu, pe sectorul Vama Buzului
- Mgura acoper o suprafa de aproximativ 1262 km2. Incepe la statia hidrometrica
Vama Buzului, care se situeaz la o altitudine de cca. 755 m si se termina n aval de
staia hidrometric Mgura, aflat la o altitudine de 166 mdM.
din aval de lacul de acumulare Siriu i se termin n dreptul staiei hidrometrice Mgura,
lungimea sectorului de ru fiind de peste 51 km.
Conform datelor din tabelul 11.2.5 suprafaa inundat la probabilitile de depire
0.1%, 1%, 5% i 10% variaz de la 1105.7 ha, pentru probabilitatea de 10%, la 2102.9
ha, pentru probabilitatea de 0.1%. In functie de folosina terenurilor, suprafeele inundate
prezentate mai sus, pot fi defalcate pe urmatoarele categorii de folosinta (vezi tabel
11.2.5): curi si zone construite, terenuri neproductive, pasuni, zone impdurite, zone
inundabile n luncile rului Buzu i zone cu tufriuri. Cele mai nsemnate suprafee
inundate aparin urmatoarelor categorii: lunci de ru, tufri, pduri i neproductiv.
sectorul analizat, Siriu, Colul Pietrii, Lunca Priporului, Nehoiu, Pltineni, Chirleti,
Ptrlagele, Cislu, Ruav, Palici, Vipereti, Ciuta i Mgura.
In tabelul nr. 11.2.6. sunt prezentate pentru aceste localitti, pentru probabilitile
de depasire 0.1%, 1%, 5% si 10%, att suprafeele inundate defalcate pe urmtoarele
categorii de folosina: curi i zone construite, terenuri neproductive, lunca ru i tufri,
ct i numrul de gospodrii i drumurile (km) inundate. Numrul de locuitori afectai se
poate calcula considernd o medie de 2.7 persoane/gospodrie, conform ultimului
recensmnt (2011) n cazul judeului Buzau.
Tabel nr. 11.2.5.

Suprafete de teren, pe raul Buzu, pe sectorul Siriu - Mgura, repartizate pe diverse
folosine ale terenului, afectate de inundaiile de probabiliti de depire 0.1%, 1%, 5% si
10%.
Suprafata - Curti, constr. - lunca rau,
Probabilitate ha ha Poduri arabil livezi neproductiv pasuni paduri lac tufaris vii
0.10% 2102.9 87.0 18 342.2 20.2 113.0 317.5 289.1 604.2 300.2 13.6
1% 1786.2 31.5 18 223.4 13.0 110.2 252.7 259.5 598.3 282.0 7.9
5% 1300.4 8.2 18 57.7 5.1 107.1 121.9 170.7 586.6 237.3 2.5
10% 1105.7 4.4 18 15.9 2.4 103.8 82.9 119.1 580.1 195.0 0.48
n dreptul localitatii Siriu sunt inundate cca. 80 gospodrii (0.1%), iar la

probabilitatea de 0.1% sunt inundai 1 km de drum local i 15.2 ha curi i zone
construite.
258

localitii Siriu intre 3.96 m si 6.35 m. La celelalte probabiliti de depire aceste
2.18 m si 3.06 m.
Viteza maxim a apei pe acest sector de ru, n dreptul localitii Siriu este, in
functie de probabilitatea de aparitie a viiturii, de 4.3 - 5 m/s, pentru probabilitatea 0.1% si
de 4.2 m/s pentru probabilitatea 10%.
Lungimea sectorului de ru n dreptul localitatii Nehoiu (inclusiv unitile

administrative arondate Lunca Priporului, Pltineni, Chirleti) este de cca. 12.5 km. La
probabilitile de 0.1% si 1% sunt inundate un numar de 102 respectiv 52 gospodrii,
precum i 2.9 km de drum local.
localitatii Nehoiu i a localitilor arondate intre 4.71 m si 12.4 m. La celelalte
probabiliti de depire 1%, 5% si 10% aceste adncimi scad, de exemplu la viitura de
probabilitate 10% adncimile maxime sunt ntre 2.6 m i 6.4 m.
Vitezele maxime ale apei la podurile amplasate pe acest sector de ru, in dreptul
localitatii Nehoiu variaz, n funcie de probabilitatea de apariie a viiturii, ntre 4.6 i 6.13
m/s, pentru probabilitatea 0.1% i ntre 3.3 m/s i 5.7 m/s pentru probabilitatea 10%.
Lungimea sectorului de ru in dreptul localitii Ptrlagele este de cca. 4.3 km. La
probabilitatea de 0.1% sunt inundate un numr de 6 gospodarii, respectiv 0.4 km de drum.
localitii Ptrlagele intre 5.5 m si 8.4 m. La viitura de probabilitate 10% adancimile
maxime sunt intre 3.3 m si 5.8 m.
Lungimea sectorului de ru in dreptul localitaii Vipereti (inclusiv unitile
administrative arondate Ruav i Palici) este de cca. 2.9 km. Adncimea maxim a apei
la viitura de probabilitate 0.1% variaz n dreptul localitii Vipereti intre 4.9 m si 7.7 m.
La viitura de probabilitate 10% adncimile maxime sunt ntre cca.3.3 m si 5.2 m.
Viteza maxim a apei pe acest sector de ru, in dreptul localitii Vipereti este de
cca.2 m/s.
Lungimea sectorului de ru n dreptul localitii Mgura (inclusiv localitatea
arondata Ciuta) este de cca. 4.6 km. La probabilitatile de 0.1% si 10 % sunt inundate un
numar de 6, respectiv 2 gospodarii.
localitii Mgura intre 5.4 m si 9,8 m. La viitura de probabilitate 10% adncimile
maxime scad intre cca. 3.6 m i 7.6 m.
259
Tabel nr. 11.2.6. Localiti, pe rul Buzu, aval Siriu, afectate de inundaiile de probabiliti de depire 0.1%, 1%, 5% si 10%.
0.1 92 15.2 - 2 1 - - - - 0.12 1.4 0.85
Siriu (inclusiv 1 10 0.23 - 2 - - - - - - 1.38 0.5
Caoca) 5 - 0.16 - 2 - - - - - - 1.38 0.4
10 - 0.13 - 2 - - - - - - 1.37 0.32
0.1 2 0.84 - - 0.2 0.01 - - 0.27 - 1.62 3.15
1 - 0.16 - - - - - - 0.13 - 1.62 1.86
Coltul Pietrii
5 - 0.07 - - - - - - 0.07 - 1.62 1.17
10 - 0.04 - - - - - - 0.05 - 1.61 0.95
0.1 12 1.98 1 3 0.3 - - 0.74 0.33 1 3.51 2.71
1 4 0.43 - 3 0.27 - - 0.26 0.19 0.6 3.44 1.86
Lunca Priporului
5 - 0.22 - 3 - - - 0.16 - 0.42 3.39 1.53
10 - 0.17 - 3 - - - 0.12 - 0.37 3.35 1.42
0.1 102 23.58 4 4 1.7 5.58 - 1.04 1.49 1.24 15.29 6.85
1 52 9.94 4 4 0.8 1.99 - 0.57 1.35 0.58 15.19 5.54
Nehoiu
5 - 0.43 4 4 - 0.52 - 0.26 0.53 0.14 15.06 3.36
10 - 0.26 4 4 - 0.45 - 0.23 0.44 0.11 15.03 2.82
0.1 24 2.05 - 1 0.5 4.24 - 0.46 - 0.31 0.1 6.13
1 - - - 1 - - - - - - 0.1 5.31
Paltineni
5 - - - 1 - - - - - - 0.1 4.45
10 - - - 1 - - - - - - 0.1 3.27
0.1 16 0.4 - 1 0.4 - - - 0.06 - 0.18 0.72
1 - - - 1 - - - - - - 0.18 0.2
Chirlesti
5 - - - 1 - - - - - - 0.18 0.12
10 - - - 1 - - - - - - 0.18 0.09
0.1 6 6.06 - 1 0.4 5.78 - - 3.42 0.15 0.38 0.02
1 - 1.64 - 1 - 0.48 - - 3.21 0.12 0.33 -
Patarlage
5 - 0.78 - 1 - - - - 2.59 0.01 0.22 -
10 - 0.32 - 1 - - - - 1.86 - 0.22 -
0.1 - 0.45 - - - 6.85 - 0.26 0.02 - 0.13 -
1 - 0.13 - - - 4.65 - 0.08 0.02 - 0.13 -
Cislau
5 - 0.01 - - - 0.94 - 0.04 0.02 - 0.12 -
10 - - - - - 0.76 - 0.02 0.02 - 0.12 -
0.1 6 0.78 - - 0.42 3.79 - - 0.36 0.96 - 0.26
1 - 0.11 - - 0.1 1.81 - - 0.36 0.96 - 0.26
Rusavat
5 - 0.01 - - - 0.39 - - 0.25 0.95 - 0.2
10 - - - - - 0.01 - - 0.11 0.69 - 0.06
0.1 - - - - 0.14 - - - - 0.25 - -
1 - - - - - - - - - 0.24 - -
Palici
5 - - - - - - - - - 0.21 - -
10 - - - - - - - - - 0.18 - -
0.1 - - - 1 - 2.61 - - 0.16 1.09 - 0.02
1 - - - 1 - 1.41 - - 0.12 0.91 - -
Viperesti
5 - - - 1 - 0.14 - - 0.09 0.66 - -
10 - - - 1 - 0.13 - - - 0.56 - -
0.1 - - - 1 - 0.1 - - 0.26 0.9 0.1 -
1 - - - 1 - - - - 0.16 0.71 0.1 -
Ciuta
5 - - - 1 - - - - 0.07 0.3 0.1 -
10 - - - 1 - - - - 0.06 0.09 0.1 -
0.1 6 1.4 - 1 - - - - - - 1.27 -
1 2 0.95 - 1 - - - - - - 1.27 -
Magura
5 - 0.45 - 1 - - - - - - 1.27 -
10 - 0.33 - 1 - - - - - - 1.27 -
260
Tabel 11.2.7. Adncimi maxime ale apei pe sectorul raului Buzu, ntre
localitile Siriu i Mgura
Adncime - m
Localitatea km
0.1% - 1% - 5% - 10%
69549.1 4.45 2.82 2.36 2.18
70104.5 5.26 3.44 2.92 2.72
70205.6 4.82 3.00 2.50 2.31
70401.6 6.35 3.96 3.22 2.97
Siriu 70531.7 5.70 3.85 3.28 3.06
70702.9 5.16 3.56 3.04 2.85
71010.5 4.46 3.06 2.62 2.45
71225.7 5.09 3.63 3.18 3.01
71408.2 3.96 2.73 2.37 2.24
71646.8 4.95 3.41 2.94 2.77
71876.6 4.70 3.23 2.77 2.6
72003.5 5.39 3.82 3.28 3.07
72203.8 5.38 3.67 3.15 2.97
72403.9 4.52 2.91 2.42 2.25
Coltul Pietrii
72713.9 4.98 3.36 2.85 2.67
72896.6 4.70 3.26 2.75 2.56
73173.2 5.10 3.52 3.05 2.88
73380.8 4.81 3.28 2.81 2.65
73566.9 5.20 3.55 3.02 2.83
73757.3 5.65 3.94 3.37 3.18
74181.5 6.02 4.08 3.46 3.24
74467.7 5.23 3.50 2.97 2.79
74800.9 4.71 3.18 2.74 2.59
75023.7 5.11 3.36 2.84 2.66
75434.1 6.91 4.59 3.87 3.63
Lunca Priporului 75880.8 5.62 3.80 3.25 3.07
76074.3 5.22 3.36 2.80 2.62
76387.4 6.87 5.03 3.18 2.93
76530.0 8.70 7.08 5.16 4.36
76784.7 8.84 7.07 5.34 4.6
76985.6 8.55 6.72 4.99 4.3
77393.7 7.59 5.97 4.36 3.74
77905.0 7.92 6.42 4.65 3.9
78110.5 8.64 7.10 5.38 4.66
78274.7 7.10 5.83 4.23 3.57
78934.6 8.39 6.90 5.13 4.4
79495.5 7.58 5.88 4.19 3.54
79907.4 9.17 6.52 4.55 3.81
Nehoiu 80168.0 11.81 8.79 6.49 5.63
80239.8 8.76 7.10 5.31 4.58
80368.1 8.36 6.92 5.19 4.46
80630.8 7.81 6.42 4.97 4.3
81032.3 8.29 7.02 5.58 4.91
81605.0 8.18 6.83 5.33 4.7
82023.4 7.09 5.88 4.58 4.03
82600.0 5.93 4.96 3.97 3.53
82792.5 6.59 5.54 4.59 4.15
Paltineni 82979.4 6.30 4.97 3.85 3.4
83316.1 7.56 5.84 4.25 3.63
83502.8 8.28 6.47 4.72 4.01
261
84419.7 12.43 9.85 7.44 6.47

84471.0 7.15 5.94 4.69 4.17
84617.1 6.69 5.52 4.37 3.89
84755.2 6.21 5.14 4.05 3.61
85009.8 6.03 5.08 4.08 3.66
Chirlesti 85160.4 5.94 5.10 4.15 3.72
85600.7 5.74 4.88 3.91 3.52
85963.7 6.05 5.00 3.94 3.49
86495.2 5.57 4.68 3.83 3.47
87053.8 6.58 5.31 4.13 3.66
87331.3 7.77 6.30 4.74 4.1
87598.4 7.70 6.31 4.87 4.27
88031.7 6.75 5.49 4.25 3.76
88462.3 6.31 5.21 4.14 3.71
88945.8 6.63 5.39 4.13 3.61
89341.3 6.20 5.08 3.97 3.53
89711.8 7.31 6.14 4.92 4.4
90239.1 6.06 4.98 3.87 3.42
90795.9 6.82 5.88 4.87 4.45
91220.8 6.74 5.89 4.94 4.48
91822.5 6.80 5.97 5.05 4.66
92398.3 7.84 6.89 5.80 5.27
92656.4 8.38 7.46 6.38 5.82
92765.7 6.66 5.88 4.89 4.43
Patarlage
93269.1 5.80 5.05 4.24 3.86
93600.5 5.51 4.66 3.72 3.32
94184.0 7.08 6.16 5.10 4.63
94999.3 7.08 6.22 5.18 4.66
95523.7 7.64 6.86 5.85 5.37
96131.0 6.64 5.95 5.16 4.79
96662.0 6.13 5.45 4.69 4.32
97976.0 5.80 5.11 4.23 3.84
98334.7 6.88 6.13 5.19 4.75
99245.9 6.40 5.77 5.05 4.73
100009.1 5.41 4.81 4.13 3.8
100800.0 5.90 5.15 4.36 4.05
101425.8 6.21 5.43 4.53 4.15
102024.9 5.78 5.11 4.32 3.97
102561.3 6.16 5.53 4.76 4.39
Cislau
102976.4 6.13 5.53 4.82 4.49
103692.4 5.54 5.07 4.51 4.27
104123.5 5.16 4.64 4.06 3.82
104503.7 4.64 4.18 3.64 3.41
105044.2 4.14 3.73 3.23 3.02
105546.7 4.82 4.35 3.80 3.57
262
105927.4 5.27 4.79 4.15 3.86

Rusavat 106414.9 6.02 5.51 4.80 4.47
106881.3 5.58 5.07 4.41 4.11
107548.0 5.40 4.88 4.23 3.94
108166.2 6.49 5.89 5.13 4.78
108529.7 6.49 6.02 5.43 5.16
109184.9 4.95 4.45 3.70 3.36
109595.2 5.63 5.13 4.46 4.13
110258.7 5.29 4.68 3.96 3.66
110818.4 6.62 5.86 4.99 4.64
Palici
111152.5 7.47 6.63 5.64 5.22
111465.6 7.74 6.85 5.74 5.24
111550.9 6.42 5.78 4.90 4.43
109595.2 5.63 5.13 4.46 4.13
110258.7 5.29 4.68 3.96 3.66
110818.4 6.62 5.86 4.99 4.64
Viperesti
111152.5 7.47 6.63 5.64 5.22
111465.6 7.74 6.85 5.74 5.24
111550.9 6.42 5.78 4.90 4.43
111910.8 6.91 6.24 5.29 4.79
112958.9 8.50 7.56 6.27 5.71
113838.4 9.11 8.29 7.04 6.35
114488.7 9.72 8.90 7.39 6.69
115130.0 8.84 7.88 6.78 6.3
115504.9 8.04 7.27 6.20 5.69
116030.2 9.29 8.56 7.48 6.87
116781.6 8.72 8.10 7.13 6.65
117560.3 7.79 7.24 6.41 6.02
Ciuta
117932.2 7.41 6.77 5.83 5.42
118479.8 8.26 7.53 6.53 6.1
118894.9 8.36 7.72 6.86 6.47
119435.7 6.99 6.25 5.26 4.87
119743.3 7.72 6.91 5.71 5.18
120207.3 8.97 8.11 6.83 6.25
Magura 120803.4 9.86 9.06 8.05 7.59
120920.0 5.42 4.84 4.02 3.66
11.2.3 Raul Bsca Mare i Bsca Mic

Zona modelata a bazinului hidrografic al raului Basca Mare acopera o suprafata de
aproximativ 369 km2. Incepe la statia hidrometrica Comandau si se termina la confluenta
cu Basca Mica, lungimea sectorului de rau fiind de peste 65 km. Pe sectorul analizat panta
este ridicata, de 1.07 %.
263
Zona modelata a bazinului hidrografic al raului Basca Mica acopera o suprafata de

aproximativ 229 km2, lungimea sectorului analizat fiind de peste 36 km, de la izvoare
pana la statia hidrometrica Varlaam.
Zona modelata a bazinului hidrografic al raului Basca Unita (Roziliei) acopera o
suprafata de aproximativ 97 km2, incepand de la statia hidrometrica Varlaam si
terminandu-se la confluenta cu raul Buzau, lungimea sectorului de rau analizat fiind de
peste 16 km. Pe sectorul analizat Basca Mica si Basca Unita, panta este deasemenea
ridicata, de cca. 1.1%
Fig. 11.2.4 Exemplu de drum inundat (la asigurari de peste 5%) pe r. Basca Unita
in dreptul satului Furtunesti
In continuare se va prezenta sub forma descriptiva, modul in care inundatiile, de

probabilitati de depasire: 0.1%, 1%, 5%, si 10% afecteaza terenurile aferente din bazinul
raurilor Basca Mare, basca Mica si Basca Unita.
Raul Basca Mare
S-a analizat modelul rulat pentru urmatoarele probabilitati de depasire: 0.1%, 1%,
5% si 10%. Zona modelata a bazinului hidrografic al raului Basca Mare incepe de la statia
hidrometrica Comandau si se termina la confluenta cu Basca Mica, in dreptul localitatii
Varlaam, lungimea sectorului de rau fiind de peste 65 km.
264
Conform datelor din tabelul 11.2.8 suprafata inundata la probabilitatile de depasire

0.1%, 1%, 5% si 10% variaza de la 185.5 ha, pentru probabilitatea de 10%, la 372.7 ha,
pentru probabilitatea de 0.1%. In continuare se vor prezenta toate suprafetele inundate
analizate in hectare datorita valorilor mult mai reduse in comparatie cu suprafata intregii
zone modelate exprimata in km2 (369 km2). In functie de folosinta terenurilor,
suprafetele inundate prezentate mai sus, pot fi defalcate pe urmatoarele categorii de
folosinta (vezi tabel 11.2.8): curti si zone construite, terenuri neproductive, pasuni, zone
impadurite, zone inundabile in luncile raului Basca Mare si zone cu tufarisuri. Cele mai
insemnate suprafete inundate apartin urmatoarelor categorii: pasuni, paduri si lunca raului.
In cadrul zonei analizate inundate, nu intalnim urmatoarele tipuri de terenuri: livezi, vii,
terenuri arabile.
sectorul analizat, Comandau si Varlaam.
In tabelul nr. 11.2.9. sunt prezentate pentru aceste doua localitati, pentru
probabilitatile de depasire 0.1%, 1%, 5% si 10%, atat suprafetele inundate defalcate pe
urmatoarele categorii de folosinta: curti si zone construite, terenuri neproductive, lunca rau
si tufaris, cat si numarul de gospodarii si drumurile (km) inundate. . Numrul de locuitori
afectai se poate calcula considernd o medie de 2.7 persoane/gospodrie, conform
ultimului recensmnt (2011) n cazul judeelor Covasna si Buzau.
Lungimea sectorului de rau in dreptul localitatii Comandau este de cca. 1.8 km.
Dupa cum se poate observa din tabelul nr. 11.2.9. suprafetele inundate mai semnificative
sunt cele din lunca raului care variaza de la 4.92 ha, pentru probabilitatea 0.1%, la 1 ha,
pentru probabilitatea de 10%.
La probabilitatile de 0.1% si 1% sunt inundate un numar de 16, respectiv 12
gospodarii (majoritatea situate in aval de podul de la statia hidrometrica), precum si 1.5
km, respectiv 1.2 km de drum local.
localitatii Comandau intre 2.2 m si 3.50 m. Cele mai mari adancimi se intalnesc in dreptul
a doua poduri (din cele 3) din localitate, podul in dreptul postului hidrometric si cel
imediat amonte. Aici adancimile maxime pentru probabilitatea 0.1% sunt de 3.50 m,
respectiv 2.95 m. La celelalte probabilitati de depasire 1%, 5% si 10% aceste adancimi
scad, de exemplu la viitura de probabilitate 10% adancimile maxime sunt de cca.2.20 m,
respectiv 1.45 m.
Viteza maxima a apei pe acest sector de rau, in dreptul localitatii Comandau variaza, in
functie de probabilitatea de aparitie a viiturii, intre 2.5 si 7.5 m/s, pentru probabilitatea
0.1% si intre 2.2 si 4.9 m/s pentru probabilitatea 10%.
Intre localitatile Comandau si Varlam, la confluenta cu r.Basca Mica, pe o lungime de
peste 40 Km, raul Basca Mare strabate o zona impadurita. Obiectivele mai importante pe
acest sector le constituie drumul intre localitatile Comandau si Varlaam (DC 14), inundat
265
in anumite portiuni (in total 3200 m) la inundatii de probabilitati de peste 5% si podurile

si podetele (in numar de peste 20). Pentru 8 poduri mai importante s-a analizat capacitatea
lor de transport (aceasta analiza se prezinta mai detaliat in capitolul 13). Trei din aceste
poduri sunt inundate la viituri mai mari de 5%.
Lungimea sectorului de rau in dreptul localitatii Varlaam de cca. 2.2 km. In aceasta
localitate nu avem case si drumuri locale afectate de inundatii de probabilitate : 0.1%, 1%,
5% si 10%.
localitatii Varlaam intre 3.8 m si 5.85 m. La celelalte probabilitati de depasire 1%, 5% si
10% aceste adancimi scad, de exemplu la viitura de probabilitate 10% adancimile maxime
variaza intre 2.18 m si 4.06 m.
Viteza maxima a apei pe acest sector de rau, in dreptul localitatii Varlaam variaza, in
Tabel nr. 11.2.8

Suprafete de teren, pe raul Basca Mare, repartizate pe diverse folosinte a terenului,
afectate de inundatiile de probabilitati de depasire 0.1%, 1%, 5% si 10%.
Suprafata - Curti, constr. - Folosinta teren - ha
Probabilitate ha ha Poduri arabil livezi neproductiv pasuni paduri lunca rau tufaris
0.10% 372.7 5.97 28 - - 8.75 61.16 120.9 151.7 19.4
1% 302.2 5.02 28 - - 8.15 44 79.5 148 14.6
5% 214.5 1.05 28 - - 6.37 13.6 43.3 141.5 7.03
10% 185.5 0.76 28 - - 4.96 8.52 29.8 135.21 4.76
Tabel nr. 11.2.9

Localitati, pe raurile Basca Mare, afectate de inundatiile de probabilitati de depasire
0.1%, 1%, 5% si 10%.
Nr.case Curti, Nr. Drumuri Folosinta teren - ha
Localitati p% (gosp.) constr. - obiective Poduri - km arabil livezi neprod. pasuni paduri lunca rau tufaris
0.1 16 0.44 - 3 1.5 - - 0.02 - - 4.92 1.22
1 12 0.32 - 3 1.2 - - 0.01 - - 1.65 0.93
Comandau
5 - 0.1 - 3 - - - - - - 1.3 0.5
10 - - - 3 - - - - - - 1 -
0.1 - - - 2 - - - - - - 0.34 0.41
1 - - - 2 - - - - - - 0.32 0.07
Varlaam
5 - - - 2 - - - - - - 0.18 0.03
10 - - - 2 - - - - - - - -
Raul Basca Mica si Basca Unita
Zona modelata a bazinului hidrografic al raului Basca Mica acopera o suprafata de

aproximativ 229 km2, lungimea sectorului analizat fiind de peste 36 km, de la izvoare
pana la statia hidrometrica Varlaam. Zona modelata a bazinului hidrografic al raului
Basca Unita (Roziliei) acopera o suprafata de aproximativ 97 km2, incepand de la statia
hidrometrica Varlaam si terminandu-se la confluenta cu raul Buzau, lungimea sectorului
266
de rau analizat fiind de peste 16 km. Intregul tronson modelat format de raurile Basca
Mica si Basca Unita are asadar o lungime de peste 52 km.
Conform datelor din tabelul 11.2.10. suprafata inundata la probabilitatile de
depasire 0.1%,1%, 5% si 10% variaza de la 242.3 ha, pentru probabilitatea de 10%, la
395.7 ha, pentru probabilitatea de 0.1%. Ca si la Basca Mare cele mai insemnate suprafete
inundate apartin urmatoarelor categorii: pasuni, paduri si lunca raului.
Celelalte terenuri cu destinaie neagricol sunt prezentate mai detaliat cu ocazia
analizei inundabilitatii principalelor localitati din sectorul analizat, Vadu Oii, Varlaam,
Gura Teghii, Nemertea, Furtunesti, Paltinis si Basca Rosiliei. Primele doua localitati sunt
situate pe raul Basca Mica, restul sunt situate pe r.Basca Unita.
In tabelul nr. 11.2.11 sunt prezentate pentru aceste localitati, pentru probabilitatile
de depasire 0.1%, 1%, 5% si 10%, suprafetele inundate defalcate pe urmatoarele
categorii de folosinta: curti si zone construite, terenuri neproductive, lunca rau si tufaris,
cat si numarul de gospodarii si drumurile (km) inundate.
Intre izvoare si localitatea Vadu Oii, pe o lungime de peste 28 Km, raul Basca
Mica, la fel ca si r. Basca Mare, strabate o zona impadurita. Un obiectiv important pe acest
sector il constituie drumul comunal DC 75, inundat in anumite portiuni la inundatii de
probabilitati de peste 5%.
Tabel nr. 11.2.10.

Suprafete de teren, pe raurile Basca Mica si Basca Unita, repartizate pe diverse folosinte a
terenului, afectate de inundatiile de probabilitati de depasire 0.1%, 1%, 5% si 10%.
Suprafata - Curti, constr. -
ha ha Poduri Folosinta teren - ha
Probabilitate arabil livezi neproductiv pasuni paduri lunca rau tufaris
0.10% 395.7 70.15 27 12.7 0.3 8.36 30.8 90.8 152.6 18
1% 336.9 50.2 27 11.5 0.2 7.5 23.3 68.6 149.4 16.5
5% 278.6 34.5 27 8.7 0.1 6.2 16.3 52.3 144.7 14.3
10% 242.3 25.4 27 5.4 0.09 4.9 11.5 41.3 140.2 12.1
Lungimea sectorului de rau in dreptul localitatii Vadu Oii este de cca. 4.5 km. Nu
sunt inundate gospodarii, dar la probabilitatile de 0.1% si 1% sunt inundati 0.5 km de
drum local.
localitatii Vadu Oii intre 3.9 m si 5.94 m. La celelalte probabilitati de depasire aceste
adancimi scad, de exemplu la viitura de probabilitate 10% adancimile maxime sunt intre
2.1 m si 4.43 m.
Viteza maxima a apei pe acest sector de rau, in dreptul localitatii Vadu Oii variaza,
in functie de probabilitatea de aparitie a viiturii, intre 4.2 si 7.6 m/s, pentru probabilitatea
Lungimea sectorului de rau in dreptul localitatii Varlaam este de cca. 2.7 km. La
probabilitatile de 0.1% si 1% sunt inundate un numar de 42, respectiv 26 gospodarii
267
(majoritatea situate in aval de podul de la statia hidrometrica), precum si 2.5 km, respectiv
1.8 km de drum local (DC75).
localitatii Varlaam intre 3.4 m si 10.1 m. La celelalte probabilitati de depasire 1%, 5% si
10% aceste adancimi scad, de exemplu la viitura de probabilitate 10% adancimile maxime
sunt intre 2.2 m, si 5.68 m.
Viteza maxima a apei pe acest sector de rau, in dreptul localitatii Varlaam variaza, in
Tabel nr. 11.2.11

Localitati, pe raurile Basca Mica si Basca Unita, , afectate de inundatiile de probabilitati
de depasire 0.1%, 1%, 5% si 10%.
Nr.case Curti, Nr. Drumuri Folosinta teren - ha
Localitati
p% (gosp.) constr. - obiective Poduri - km arabil livezi neprod. pasuni paduri lunca rau tufaris
0.1 - 0.26 - 1 0.5 - - - - 0.34 0.48 -
1 - 0.18 - 1 0.5 - - - - 0.28 0.47 -
Vadu Oii
5 - 0.14 - 1 - - - - - 0.2 0.46 -
10 - 0.1 - 1 - - - - - 0.15 0.46 -
0.1 42 4.07 - 3 2.5 - - - 0.03 0.21 1.32 0.31
1 26 2.56 - 3 1.8 - - - - 0.15 1.32 0.29
Varlaam
5 16 1.5 - 3 0.4 - - - - 0.13 1.31 0.21
10 - 0.33 - 3 - - - - - 0.12 1.31 0.16
0.1 20 2.05 - 2 0.9 - - - - - 0.99 0.69
1 6 0.62 - 2 - - - - - - 0.99 0.64
Gura Teghii
5 - 0.4 - 2 - - - - - - 0.99 0.54
10 - 0.12 - 2 - - - - - - 0.99 0.44
0.1 50 8.4 - 3 1.5 1.47 - - 0.01 0.95 7.94 0.95
1 30 4.88 - 3 0.6 1.24 - - 0.01 0.67 7.92 0.82
Nemertea
5 20 3.9 - 3 - 0.75 - - - 0.53 7.8 0.62
10 12 2.86 - 3 - 0.13 - - - 0.39 7.61 0.4
0.1 20 15.5 - 6 1.5 0.29 - - 0.02 0.08 6.01 0.14
1 16 12.86 - 6 1 0.29 - - 6.01 0.14
Furtunesti
5 10 10 - 6 - 0.25 - - 6 0.14
10 - 7.58 - 6 - 0.2 - - - - 6 0.14
0.1 24 2.93 - 1 0.1 - - - - - 0.27 0.13
1 12 1.47 - 1 0.1 - - - - - 0.27 0.09
Paltinis
5 6 1 - 1 - - - - - - 0.27 0.05
10 - 0.54 - 1 - - - - - - 0.27 0.01
0.1 40 4.38 - 2 1.6 - - 0.24 0.04 - 0.48 0.5
1 28 2.97 - 2 1 - - 0.23 0.04 - 0.48 0.47
Basca Roziliei
5 14 1.5 - 2 0.26 - - 0.19 0.04 - 0.48 0.37
10 - 0.06 - 2 - - - 0.16 0.04 - 0.48 0.23
Lungimea sectorului de rau in dreptul localitatii Gura Teghii este de cca. 0.8 km.
La probabilitatile de 0.1% si 1% sunt inundate un numar de 20, respectiv 6 gospodarii.
localitatii Gura Teghii intre 7.59 m si 8.95 m. La viitura de probabilitate 10% adancimile
maxime sunt intre 4.58 m si 5.37 m.
Lungimea sectorului de rau in dreptul localitatii Nemertea este de cca. 2.1 km. La
probabilitatile de 0.1% si 1% sunt inundate un numar de 50, respectiv 30 gospodarii,
precum si 1.5 km, respectiv 0.6 km de drum local.
268

localitatii Nemertea intre 6.18 m si 8.61 m. La viitura de probabilitate 10% adancimile
maxime sunt intre cca.3.5 m si 4.9 m.
Lungimea sectorului de rau in dreptul localitatii Furtunesti este de cca. 5.3 km. La
probabilitatile de 0.1% si 1% sunt inundate un numar de 20, respectiv 16 gospodarii,
precum si 1.5 km, respectiv 1 km de drum (DJ 203K).
localitatii Furtunesti intre 6.5 m si 9.5 m. La viitura de probabilitate 10% adancimile
maxime scad intre cca. 3.55 m si si 5.7 m.
Lungimea sectorului de rau in dreptul localitatii Paltinis este de cca. 1.8 km. La
probabilitatile de 0.1% si 1% sunt inundate un numar de 24, respectiv 12gospodarii.
localitatii Paltinis 8.2 m si 11.9 m. La viitura de probabilitate 10% adancimile maxime
sunt intre 3.84 m si 6.6 m.
Lungimea sectorului de rau in dreptul localitatii Basca Rosiliei de cca. 2.7 km. La
probabilitatile de 0.1% si 1% sunt inundate un numar de 40, respectiv 28 gospodarii.
localitatii Basca Rosiliei intre 6.1 m si 11.2 m. La viitura de probabilitate 10% adancimile
maxime variaza intre 2.5 m si 6.1 m.
269
Tabel 11.2.12.
Viteze medii ale apei pe sectorul raului Basca Unita
viteza apei -m/s
Localitatea
Basca Unita -km 0.1% 10%
BASCA 0 5.3 3.7
BASCA 533.56 5.2 3.4
BASCA 700.00 4.5 3.4
BASCA 979.59 5.3 3.4
Varlaam
BASCA 1194.18 5.3 3.6
BASCA 1408.77 5.4 3.9
BASCA 1673.14 4.6 3.8
BASCA 1937.50 4 3.8
BASCA 2139.17 4.1 3.3
BASCA 2340.84 4.2 2.9
Gura Teghii BASCA 2539.69 4.7 3.7
BASCA 2704.99 4.6 3.3
BASCA 2870.29 4.6 3.5
BASCA 3235.14 4.5 3.1
BASCA 3600.00 4.5 3.3
BASCA 3935.74 5.3 3.5
BASCA 4080.31 4.9 2.9
Nemertea
BASCA 4363.74 4 2.7
BASCA 4647.16 3.4 2.4
BASCA 4876.98 4.2 2.9
BASCA 5106.81 5.6 3.6
BASCA 5353.40 4.6 3
BASCA 5600.00 3.9 2.6
BASCA 5904.50 4.3 3.1
BASCA 6357.09 3.4 2.7
BASCA 6634.32 3.6 2.8
BASCA 6911.55 3.9 3.1
BASCA 7377.94 4.3 3.2
BASCA 7783.42 3.5 2.7
Furtunesti BASCA 8000.00 3.7 2.5
BASCA 8402.94 3.2 2.8
BASCA 8696.08 3.3 2.8
BASCA 8989.21 3.4 2.8
BASCA 9282.35 3.8 2.8
BASCA 9575.48 4.3 2.8
BASCA 9914.15 3.9 2.5
BASCA 10346.86 4.3 3.2
BASCA 10574.38 4.6 3.3
BASCA 10801.91 4.9 3.3
BASCA 11046.94 3.8 2.6
BASCA 11299.19 3.9 2.9
BASCA 11551.43 4 3.5
Paltinis
BASCA 11752.21 3.6 2.7
BASCA 12000.00 2.4 2
BASCA 12200.00 3.7 2.8
BASCA 12400.00 7.7 5
270
BASCA 12600.00 8.2 5.4

BASCA 12800.00 8.9 5.9
BASCA 13120.73 5.3 4
BASCA 13469.05 6.3 3.6
BASCA 13609.58 5.4 3.5
BASCA 13923.11 4.2 3.4
BASCA 14223.61 4.3 3.5
BASCA 14351.11 6.8 3.8
BASCA 14562.32 4.7 3.5
BASCA 14773.53 4.9 3.4
Basca Roziliei
BASCA 14986.77 4.8 3.6
BASCA 15200.00 4.8 3.9
BASCA 15415.45 5.8 4.2
BASCA 15630.90 7.5 4.5
BASCA 15878.73 5.5 3.9
BASCA 16126.56 4.3 3.5
BASCA 16348.85 5 3.7
BASCA 16571.15 6 4
BASCA 16698.57 7.2 4.7
BASCA 16826.00 9 5.7
271
Tabel 11.2.13.
Adancimi maxime ale apei pe sectorul raului Basca Unita
Adancime - m
Localitatea Basca Unita - km
0.1% 10%
BASCA 0.00 6.9 3.2
BASCA 533.56 8.2 4.2
BASCA 700.00 8.9 4.5
Varlaam
BASCA 979.59 9.9 5.6
BASCA 1408.77 8.4 4.8
BASCA 1937.50 8.6 5.1
BASCA 2340.84 8.8 4.9
Gura Teghii BASCA 2539.69 9.1 5.1
BASCA 2870.29 8.9 4.7
BASCA 3600.00 8.6 4.6
BASCA 3935.74 8.0 4.4
Nemertea BASCA 4080.31 7.6 4.2
BASCA 4647.16 7.9 4.5
BASCA 5106.81 7.5 3.9
BASCA 5600.00 7.6 4.3
BASCA 5904.50 8.0 4.4
BASCA 6357.09 8.4 5.1
BASCA 6911.55 8.5 4.9
Furtunesti BASCA 8000.00 7.3 4.4
BASCA 8402.94 8.2 5.1
BASCA 9575.48 9.1 5.6
BASCA 9914.15 9.2 5.5
BASCA 10346.86 9.5 5.7
BASCA 10801.91 8.2 5.0
BASCA 11046.94 8.2 5.0
BASCA 11551.43 8.4 4.8
Paltinis
BASCA 11752.21 8.6 4.3
BASCA 12000.00 9.6 4.8
BASCA 12400.00 11.9 6.6
BASCA 12800.00 11.2 6.1
BASCA 13120.73 9.5 5.5
BASCA 13469.05 8.3 4.8
BASCA 14351.11 8.9 5.3
BASCA 14773.53 8.5 4.6
Basca Rosiliei
BASCA 15200.00 9.8 5.4
BASCA 15630.90 9.7 5.2
BASCA 16126.56 8.7 4.9
BASCA 16571.15 9.6 5.3
BASCA 16826.00 6.1 2.5
272
11.2.4. Raul Bsca Chiojdului

Zona modelat a bazinului hidrografic al raului Bsca Chiojdului acoper o
suprafa de aproximativ 114 km2 i lungime de peste 24 km.
Conform datelor din tabelul 11.2.14. suprafaa inundat la probabilitile de
depire 0.1%, 1%, 5% i 10% variaz de la 393.6 ha, pentru probabilitatea de 10%, la
712.7 ha, pentru probabilitatea de 0.1%. In functie de folosina terenurilor, suprafeele
inundate prezentate mai sus, pot fi defalcate pe urmatoarele categorii de folosinta (vezi
tabel 11.2.14): curi si zone construite, terenuri neproductive, pasuni, zone impdurite,
zone inundabile n luncile rului Bsca Chiojdului i zone cu tufriuri. Cele mai
nsemnate suprafee inundate aparin urmatoarelor categorii: lunci de ru, arabil, puni.

sectorul analizat Chiojdu, Lera, Valea Catinei, Catina, Slobozia, Bscenii de Sus, Calvini,
Olari, Bscenii de Jos i Gura Bscii.
In tabelul nr. 11.2.15. sunt prezentate pentru aceste localitti, pentru
probabilitile de depasire 0.1%, 1%, 5% si 10%, att suprafeele inundate defalcate pe
urmtoarele categorii de folosina: curi i zone construite, terenuri neproductive, lunca ru
i tufri, ct i numrul de gospodrii i drumurile (km) inundate. Numrul de locuitori
ultimului recensmnt (2011) n cazul judeului Buzau.
Tabel nr. 11.2.14.

Suprafete de teren, pe raul Bsca Chiojdului repartizate pe diverse folosine ale terenului,
afectate de inundaiile de probabiliti de depire 0.1%, 1%, 5% si 10%.
Probabilitate ha ha Poduri arabil livezi neproductiv pasuni paduri lunca rau, lac tufaris vii
0.10% 712.7 52.3 7 86.4 13.6 50.4 72.1 53.4 314.7 60.6 3.7
1% 587.7 31.2 7 47.1 11.2 46.3 47.3 35.6 309.1 54.7 2.3
5% 445.7 12.6 7 19.5 3.8 34.2 26.3 12.9 293.2 41.2 -
10% 393.6 7.4 7 15.6 2.4 25.4 19.1 10.6 278.6 32.6 -
273
Tabel nr. 11.2.15.

Localiti, pe rul Bsca Chiojdului afectate de inundaiile de probabiliti de depire
0.1%, 1%, 5% si 10%.
Localitati Nr.case constr. - Nr. Poduri/ Drumuri
p% (gosp.) ha obiective podete - km arabil livezi neprod. pasuni paduri lunca rau tufaris
0.1 60 11.4 - 3 1 - - - - - 0.2 -
1 36 6.8 - 3 0.4 - - - - - 0.2 -
Chiojdu
5 - 0.7 - 3 - - - - - - 0.2 -
10 - 0.2 - 3 - - - - - - 0.2 -
0.1 26 3.7 - - 0.6 - - - 2.1 - 0.1 -
1 - 0.2 - - - - - - 1.3 - 0.1 -
Lera
5 - - - - - - - - 0.3 - 0.1 -
10 - - - - - - - - 0.2 - 0.1 -
0.1 4 1.6 - - 0.3 1.5 - - - - - 0.3
1 - 0.3 - - 0.2 0.9 - - - - - 0.3
Catina
5 - - - - - 0.8 - - - - - 0.2
10 - - - - - 0.7 - - - - - 0.1
0.1 2 8.8 - - 0.1 - - - 1.49 - 3.6 0.1
1 - 7.6 - - - - - - 1.1 - 3.5 0.1
V.Catinei
5 - 4.7 - - - - - - 0.8 - 3.3 0.1
10 - 2.6 - - - - - - 0.5 - 3.2 0.1
0.1 - 0.5 - - - 1.4 1.2 - - - - 0.3
1 - 0.2 - - - 0.2 0.7 - - - - 0.3
Slobozia
5 - - - - - - - - - - - 0.3
10 - 0.1 - - - - - - - - - 0.2
0.1 - 0.5 - - - 1.4 - 0.4 - - 0.3 -
1 - 0.4 - - - 1 - 0.3 - - 0.3 -
Bascenii de Sus
5 - 0.3 - - - 0.6 - 0.2 - - 0.3 -
10 - - - - - 0.2 - 0.1 - - 0.3 -
0.1 - - - - - 0.2 - - - - - -
1 - - - - - - - - - - - -
Calvini
5 - - - - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - - - - -
0.1 - 0.3 - - - - - - - - 1.2 -
1 - 0.2 - - - - - - - - 1.2 -
Olari
5 - 0.2 - - - - - - - - 1.2 -
10 - 0.1 - - - - - - - - 1.2 -
0.1 - - - - - - - - 0.1 - - -
1 - - - - - - - - - - - -
Bascenii de Jos
5 - - - - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - - - - -
0.1 - - - - - 0.8 - 0.4 - 0.7 0.1 -
1 - - - - - - - 0.3 - 0.3 0.1 -
Gura Bascii
5 - - - - - - - 0.3 - - 0.1 -
10 - - - - - - - 0.3 - - 0.1 -
274
Tabel 11.2.16. Adncimi maxime ale apei pe r. Bsca Chiojdului

Adncime - m
Localitatea m
0.1% - 10%
1112.1 3.9 3.1
1559.8 4.2 3.4
2071.6 3.9 3.1
Gura Bscii 2409.7 4.5 3.6
2799.3 4.7 3.7
3225.1 3.3 2.5
3595.4 3.5 2.7
3998.4 3.3 2.5
4383.5 4.0 3.1
Bscenii de Jos,
4711.1 4.0 3.3
Olari
5202.5 4.0 3.2
5601.5 5.3 4.4
5894.7 5.1 4.3
6341.0 3.3 2.6
6788.4 3.6 3.0
7167.3 3.4 2.8
7519.6 3.5 2.9
Calvini 7810.2 3.1 2.5
8075.2 3.2 2.7
8477.8 2.5 1.9
8892.0 3.6 2.9
9200.3 3.3 2.5
9554.7 3.5 2.8
9904.6 4.0 3.3
10406.6 3.7 3.0
10883.7 3.4 2.7
Bscenii de Sus,
11279.9 3.3 2.6
Slobozia
11785.5 3.4 2.7
12181.3 3.2 2.5
12567.1 3.3 2.6
12887.7 3.1 2.4
13214.0 2.8 2.1
13642.6 2.9 2.3
13994.9 3.2 2.5
14445.4 3.7 2.9
14799.8 3.4 2.6
Catina, Valea 15162.5 2.8 2.1
Catinei 15494.6 3.4 2.8
15897.5 3.2 2.7
16910.7 2.6 2.0
17258.5 2.9 2.3
17652.4 3.4 2.7
17948.4 3.8 3.0
275
18418.5 2.8 2.2

18783.2 3.0 2.2
19206.8 3.6 2.8
19536.5 2.8 1.8
Lera
20032.5 2.9 2.3
20500.2 2.3 1.6
21103.2 2.7 2.0
21539.5 3.0 2.3
21944.3 3.1 2.3
22814.6 2.8 2.0
Chiojdu 23252.3 3.3 2.5
23534.9 3.0 2.1
23935.0 3.5 2.4
11.2.5. Rul Nehoiu

5% i 10%. Zona modelat a bazinului hidrografic al raului Nehoiu ocup o lungime de
peste 10 km.
Conform datelor din tabelul 11.2.17 suprafaa inundat la probabilitile de
17.8 ha, pentru probabilitatea de 0.1%.
prezentate mai detaliat cu ocazia analizei inundabilitatii singurei localitati din sectorul
analizat pe rul Nehoiu: Nehoiu.
In tabelul nr. 11.2.18 sunt prezentate pentru aceast localitate, pentru
i tufri, ct i numrul de gospodrii i drumurile (km) inundate.
Tabel nr. 11.2.17.

Suprafete de teren, pe raul Nehoiu repartizate pe diverse folosine ale terenului, afectate
de inundaiile de probabiliti de depire 0.1%, 1%, 5% si 10%.
0.10% 17.8 1.4 17 - 0.1 0.2 1.1 2.0 12.0 0.4 -
1% 15.7 0.9 17 - - 0.1 1.0 1.7 11.1 0.3 -
5% 15.0 0.7 17 - - 0.1 0.9 1.7 10.8 0.3 -
10% 14.9 0.7 17 - - 0.1 0.9 1.6 10.8 0.3 -
276
Tabel nr. 11.2.18.

Localiti, pe rul Nehoiu afectate de inundaiile de probabiliti de depire 0.1%, 1%,
5% si 10%.
0.1 12 1.3 - 11 - - 0.1 0.2 - 0.9 6.3 0.4
1 8 0.8 - 11 - - - - - 0.5 5.5 0.3
Nehoiu
5 8 0.6 - 11 - - - 0.1 - 0.5 5.3 0.3
10 6 0.6 - 11 - - - 0.1 - 0.5 5.3 0.3
Tabel 11.2.19.
Adncimi maxime ale apei pe sectorul raului Nehoiu
Adncime - m
Localitate m
0.10% 10%
0.0 0.58 0.33
1123.3 0.8 0.39
2059.7 1.36 0.76
3190.4 1.46 0.73
4081.3 1.67 0.92
5218.1 1.53 0.77
5694.8 2.21 1.02
6009.6 4.04 1.78
6610.9 1.64 0.77
7005.7 1.83 0.88
Nehoiu 7617.5 2.72 1.09
8197.4 2.25 1.14
8655.9 2.42 1.25
9023.8 6.46 3.94
9634.5 2.52 1.36
10182.0 2.35 1.14
11.2.6 Rul Caoca

5% i 10%. Zona modelat a bazinului hidrografic al raului Caoca ocup o lungime de
peste 15 km.
170.5 ha, pentru probabilitatea de 0.1%.
277
Tabel nr. 11.2.20.

Suprafete de teren, pe raul Caoca repartizate pe diverse folosine ale terenului, afectate

0.10% 170.5 7.3 5 - - 1.1 2.4 147.5 9.9 - -
1% 162.0 4.8 5 - - 0.9 1.7 143.7 9.4 - -
5% 154.3 1.8 5 - - 0.6 1.2 140.7 8.9 - -
10% 152.6 1.4 5 - - 0.6 1.1 139.9 8.7 - -
Tabel 11.2.21.
Adncimi maxime ale apei pe sectorul raului Caoca
Adancime - m
m
0.10% 10%
CASOCA 0.00 0.166 0.005
CASOCA 400.00 1.172 0.671
CASOCA 1200.00 0.953 0.548
CASOCA 2000.00 0.905 0.485
CASOCA 3200.00 1.837 0.927
CASOCA 4000.00 1.489 0.83
CASOCA 5221.36 2.143 1.157
CASOCA 6125.00 4.232 2.558
CASOCA 7198.00 5.455 3.581
CASOCA 8008.92 2.487 1.193
CASOCA 9195.66 2.312 1.237
CASOCA 10000.00 2.842 1.466
CASOCA 11093.32 2.804 1.6
CASOCA 12103.04 2.131 1.308
CASOCA 13114.84 2.069 1.077
CASOCA 14014.01 2.416 1.484
CASOCA 14898.00 2.89 1.699
CASOCA 15673.50 2.425 1.265
11.2.7. Raul Nicov

inundate prezentate mai sus, pot fi defalcate pe urmatoarele categorii de folosinta (vezi
tabel 11.2.14): curi si zone construite, terenuri neproductive, pasuni, zone impdurite,
zone inundabile n luncile rului i zone cu tufriuri.
278

sectorul analizat Valea Unghiului, Glod, Strezeni, Tisu, Pdureni, Haie, Leiculeti,
Valea Slciilor, Grjdana, Nicov i Verneti.
Tabel nr. 11.2.22.

Suprafete de teren, pe raul Nicov repartizate pe diverse folosine ale terenului, afectate
Curti, constructii- Folosinte teren - ha

Probabilitate Suprafata-ha
ha arabill livezi neproductiv pasuni paduri lunca rau tufaris
0.10% 207.8 62.5 5.1 0.5 9.4 2.6 17.7 88.8 11.1
1% 161.7 44.1 3.4 - 7.6 2.3 13.1 75.3 10.5
5% 108.2 13.0 2.0 - 6.9 1.2 8.9 65.1 8.0
10% 88.5 2.6 1.4 - 5.3 1.1 6.7 63.8 6.8
279
Tabel nr. 11.2.23.

Localiti, pe rul Nicov afectate de inundaiile de probabiliti de depire 0.1%, 1%,
5% si 10%.
Curti, Nr. Folosinte teren - ha
Nr. Case
Localitati p% constr.- Obiectiv
(gosp.) arabil livezi neprod. pasuni paduri lunca rau tufaris
ha e
0.1 5 0.1 - 2.8 - - 0.8 - 0.3 -
1 2 0.1 - 1.6 - - 0.4 - 0.3 -
Glod
5 - - - 0.9 - - 0.2 - 0.3 -
10 - - - 0.7 - - 0.2 - 0.3 -
0.1 - - - 0.8 - 0.2 0.3 - 0.3 -
1 - - - 0.5 - 0.2 0.2 - 0.3 -
Grajdana
5 - - - 0.3 - 0.2 0.2 - 0.3 -
10 - - - 0.1 - 0.2 0.2 - 0.3 -
0.1 - - - 1.0 - - - - - -
1 - - - 0.9 - - - - - -
Haies
5 - - - 0.3 - - - - - -
10 - - - 0.3 - - - - - -
0.1 - - - - - - 0.5 - 0.1 -
1 - - - - - - 0.3 - 0.1 -
Leiculesti
5 - - - - - - 0.2 - 0.1 -
10 - - - - - - 0.1 - 0.1 -
0.1 2 0.6 - 3.7 - - 0.3 - 0.3 -
1 - 0.5 - 2.9 - - 0.2 - 0.3 -
Niscov
5 - - 1 0.3 - - 0.1 - 0.3 -
10 - - 1 0.2 - - 0.1 - 0.3 -
0.1 - - 1 2.3 - - 1.3 - 0.4 -
1 - - 1 2.0 - - 1.1 - 0.4 -
Padureni
5 - - 1 1.6 - - 0.9 - 0.4 -
10 - - 1 1.4 - - 0.7 - 0.4 -
0.1 67 2.7 - 12.0 - - 0.8 - 1.4 0.3
1 46 1.9 - 9.8 - - 0.6 - 1.4 0.3
Strezeni
5 19 0.9 - 6.7 - - 0.3 - 1.4 0.3
10 - 0.0 - 4.0 - - 0.1 - 1.4 0.2
0.1 3 0.1 - 1.4 - - 0.1 - 0.4 -
1 3 0.1 - 0.9 - - 0.1 - 0.3 -
Tisau
5 1 - - 0.6 - - 0.1 - 0.3 -
10 - - - 0.4 - - - - 0.2 -
0.1 - - - 1.5 - - 0.2 - 0.1 -
1 - - - 0.6 - - - - 0.1 -
Valea Salciilor
5 - - - 0.3 - - - - 0.1 -
10 - - - 0.1 - - - - 0.1 -
0.1 25 2.2 - 5.6 - - 2.1 0.3 0.7 0.2
1 25 2.0 - 5.2 - - 1.6 0.3 0.7 0.1
Valea Unghiului
5 22 1.9 - 4.8 - - 1.4 0.2 0.7 0.1
10 12 1.7 - 4.6 - - 1.3 0.2 0.7 0.1
0.1 64 21.9 1 5.2 - 0.9 0.8 - 0.8 -
1 28 11.2 - 2.1 - - 0.4 - 0.8 -
Vernesti
5 - 2.3 - 0.1 - - 0.3 - 0.8 -
10 - 0.3 - - - - 0.1 - 0.8 -
280
Tabel 11.2.24.
Adncimi maxime ale apei pe sectorul raului Niscov
Adncime - m
Localitatea km
10% 5% - 1% - 0.1% -
1576.0 1.0 1.0 1.2 1.5
1701.9 0.9 1.0 1.2 1.5
2146.1 2.5 2.8 3.2 3.6
2344.0 2.2 2.4 2.8 3.2
Valea Unghiului 2628.4 1.1 1.3 1.5 1.8
2898.0 1.5 1.7 2.0 2.4
3052.0 1.2 1.4 1.7 2.0
3122.0 1.0 1.1 1.3 1.6
3210.2 2.3 2.6 3.2 3.7
5100.0 1.5 1.7 2.4 3.1
5313.4 1.7 2.0 2.5 3.0
5514.0 2.0 2.3 2.8 3.3
5600.6 2.0 2.4 3.0 3.6
5696.3 2.3 2.6 3.2 3.7
5801.5 2.3 2.6 3.2 3.7
Glod
5998.9 2.1 2.3 2.7 3.1
6098.3 1.9 2.2 2.6 3.2
6287.0 2.4 2.8 3.5 4.0
6410.0 2.3 2.6 3.2 3.8
6493.2 2.2 2.6 3.4 4.1
6587.0 2.8 3.2 4.1 4.7
8388.9 3.4 3.7 4.1 4.6
8700.3 3.2 3.6 3.9 4.3
8997.5 2.9 3.1 3.4 3.8
9103.0 2.2 2.4 2.7 3.1
9300.0 2.0 2.3 2.6 3.2
9702.1 2.7 3.0 3.4 3.9
9999.0 2.7 2.9 3.3 3.8
10200.7 2.4 2.8 3.2 3.7
Strezeni
10499.1 2.3 2.7 3.3 3.9
10900.0 3.2 3.4 3.6 4.0
11100.0 2.3 2.5 2.9 3.4
11302.7 2.8 3.1 3.3 3.8
11700.0 3.3 3.5 3.9 4.3
11900.0 2.8 3.1 3.5 3.9
12200.0 3.6 3.8 4.1 4.5
12298.3 3.1 3.3 3.6 4.0
281
13400.0 2.1 2.6 3.3 4.0

13575.7 2.4 2.8 3.5 4.2
13730.4 3.1 3.6 4.0 4.7
13903.2 2.4 2.8 3.1 3.8
14098.1 2.5 2.9 3.2 3.8
14310.1 3.2 3.5 4.0 4.6
14519.1 3.1 3.6 3.9 4.5
14701.3 3.6 4.1 4.5 5.0
Tisu 14898.1 2.4 2.8 3.2 3.6
15100.0 2.6 3.0 3.2 3.9
15247.9 2.2 2.7 3.3 4.1
15622.8 2.7 3.2 3.7 4.3
16214.1 2.5 3.1 4.0 4.5
16400.8 2.0 2.5 2.8 3.4
16600.0 2.6 3.1 3.5 4.1
16803.7 1.7 2.0 2.1 2.5
16955.3 1.7 2.0 2.4 2.9
17123.1 1.7 2.1 2.6 3.3
17503.1 2.8 3.2 3.6 4.2
17903.8 3.2 3.6 4.0 4.6
18101.3 2.7 3.0 3.3 3.8
18501.6 2.6 2.9 3.4 4.0
Pdureni 18710.7 2.6 3.0 3.4 4.2
19002.2 3.1 3.5 3.7 4.2
19201.6 3.1 3.4 3.7 4.2
19400.1 2.0 2.4 2.7 3.3
19614.0 2.7 3.2 3.7 4.4
19902.7 3.1 3.5 3.8 4.3
19997.2 3.1 3.5 3.7 4.1
20210.8 2.8 3.3 3.8 4.3
20402.0 2.7 3.0 3.6 4.2
20601.7 2.3 2.8 3.4 4.0
20899.6 2.0 2.5 3.0 3.6
21121.1 2.7 3.1 3.5 4.1
21204.1 2.8 3.3 3.7 4.4
Haie 21409.8 2.7 3.1 3.6 4.5
21608.2 2.2 2.5 3.3 4.4
21804.7 3.1 3.8 4.8 5.8
22001.9 3.4 4.1 4.9 5.7
22204.2 3.8 4.4 5.0 5.7
22500.2 3.6 4.0 4.4 5.0
22709.0 3.6 4.0 4.6 5.3
22913.5 3.4 3.9 5.0 5.7
282
23017.0 3.5 4.2 5.2 6.0

23105.7 3.2 4.0 5.1 5.8
23301.7 3.6 4.5 5.5 6.3
23617.8 3.5 4.2 5.0 5.7
23804.9 3.4 4.0 4.6 5.1
Leiculeti 23902.4 3.2 3.6 4.1 4.6
24128.2 3.3 3.8 4.4 4.9
24285.8 3.5 4.0 4.6 5.2
24400.0 3.6 4.1 4.6 5.2
24575.5 2.3 3.0 3.7 4.3
24689.6 3.8 4.5 5.4 6.1
25216.6 3.5 4.1 4.8 5.5
25592.6 2.9 3.3 3.9 4.6
25820.4 3.3 3.8 4.5 5.2
26100.7 2.9 3.4 4.0 4.7
26313.3 2.6 3.0 3.6 4.2
26603.6 3.4 3.9 4.5 5.1
Valea Slciilor
26904.5 3.4 4.2 4.9 5.6
27300.0 2.8 3.4 4.1 4.8
27608.2 2.6 3.4 4.2 4.9
27806.7 3.1 3.9 4.7 5.3
28000.0 3.1 3.6 4.2 4.6
28333.2 2.2 2.4 2.9 3.4
28396.7 2.1 2.4 2.9 3.5
28543.2 3.3 3.6 4.1 4.7
28800.0 1.8 2.2 2.7 3.3
29104.0 2.3 2.8 3.5 4.2
29409.7 2.5 3.0 3.6 4.2
29600.0 2.3 2.8 3.4 4.0
29884.2 3.4 3.8 4.4 4.9
Grjdana 30100.0 4.0 4.5 5.1 5.7
30400.0 3.0 3.5 4.1 4.6
30600.9 2.8 3.3 3.8 4.4
30803.5 2.3 2.7 3.3 3.8
31003.0 2.5 3.0 3.5 4.0
31100.0 2.5 3.0 3.4 3.9
31301.4 2.8 3.2 3.7 4.1
31600.0 3.5 3.9 4.3 4.7
283
34941.4 2.8 3.6 4.4 5.0

35297.2 2.8 3.5 4.3 4.9
35598.6 2.8 3.7 4.8 5.5
35898.8 2.2 2.8 3.5 4.8
36033.1 2.3 2.9 4.1 5.5
36369.2 2.6 3.7 4.9 6.5
36600.0 2.0 3.5 5.1 6.7
Nicov
36923.5 1.9 3.5 5.9 7.8
37265.0 1.9 3.8 5.9 7.5
37520.2 2.3 4.1 6.0 7.4
37803.4 2.2 4.1 5.9 7.1
37901.5 2.3 4.0 5.6 6.7
38101.3 2.0 3.6 5.1 6.1
38197.9 2.0 3.3 4.7 5.6
40197.2 2.4 4.1 6.1 6.8
40402.2 2.4 3.7 5.8 6.7
40603.2 1.9 3.3 5.4 6.3
40803.4 2.4 3.9 5.9 6.8
41250.0 1.9 3.3 5.2 6.2
41498.7 2.2 3.5 4.4 4.8
Verneti 41710.5 2.3 3.4 4.4 4.7
41825.1 2.7 3.7 4.8 5.1
42020.7 2.1 3.1 4.2 4.5
42232.3 2.4 3.6 4.6 4.8
42370.0 2.3 3.3 4.5 4.7
42466.4 2.2 3.1 4.6 4.8
42618.7 1.8 2.6 2.6 2.8
11.2.8. Raul Buzu, sectorul Mgura Bania

din dreptul staiei hidrometrice Mgura i se termin n dreptul staiei hidrometrice
Bania, lungimea sectorului de ru fiind de peste 67 km.
depire 0.1%, 1%, 5% i 10% variaz de la 4404 ha, pentru probabilitatea de 10%, la
9460 ha, pentru probabilitatea de 0.1%. In functie de folosina terenurilor, suprafeele
inundate prezentate mai sus, pot fi defalcate pe urmatoarele categorii de folosinta: curi si
zone construite, terenuri neproductive, pasuni, zone impdurite, zone inundabile n luncile
rului Buzu i zone cu tufriuri. Cele mai nsemnate suprafee inundate aparin
urmatoarelor categorii: puni, arabil i lunci de ru.
sectorul analizat, Mgura, Robeti, Cojanu, Tarcov, Rteti, Prscov, Valea Nucului,
284
Cndeti, Stuc, Berca, Unguriu, Sapoca, Mrcineni, Gura Clnu, Pota, Vadu Paii,
Buzu, Scurteti, Stnceti, Dmboca, Gvneti, Borduani, Beilic, Sgeata, Bania,
Movilia.
Tabel nr. 11.2.25.

Suprafete de teren, pe raul Buzu, pe sectorul Mgura Bania, repartizate pe diverse
10%.
Probabili Curti, Folosinte teren - ha
Suprafata
tate construct arabil livezi neprod. pasuni paduri lunca rau tufaris
0.10% 9460.0 358.0 2950.6 5.1 178.4 4363.8 308.4 1048.3 135.3
1% 5404.5 262.5 1359.4 3.4 172.0 2280.3 174.6 1036.3 91.8
5% 4711.6 164.1 1079.7 1.8 146.3 2017.0 170.9 1028.4 87.5
10% 4404.4 138.6 986.6 1.7 140.3 1850.0 166.7 1023.6 84.4
n dreptul localitatii Berca sunt inundate cca. 31 gospodrii (0.1%), iar la

probabilitatea de 0.1% sunt inundate 5.8 ha curi i zone construite.
localitii Berca i a localitilor arondate intre 5 m si 14.7 m. La celelalte probabiliti de
depire aceste adncimi scad, de exemplu la viitura de probabilitate 10% adncimile
maxime sunt ntre 4.4 m si 13 m.
n dreptul localitatii Cndeti la probabilitile de 0.1% si 1% sunt inundate un
numar de 109 gospodrii, precum i 2.2 km de drum local.
localitatii Cndeti intre 6.6 m si 8.6 m. La celelalte probabiliti de depire 1%, 5% si
10% aceste adncimi scad, de exemplu la viitura de probabilitate 10% adncimile maxime
sunt ntre 4.4 m i 6.4 m.
Lungimea sectorului de ru in dreptul localitii Sgeata i a localitilor arondate
este de cca. 19 km. La probabilitatea de 0.1% sunt inundate n localitatea Sgeata un
numr de 152 gospodarii.
localitii Sgeata i a localitilor arondate intre 6 m si 9.6 m. La viitura de probabilitate
10% adancimile maxime sunt intre 4.3 m si 8.2 m.
285
Tabel nr. 11.2.26.

Localiti, pe rul Buzu, sector Mgura Bania, afectate de inundaiile de probabiliti
de depire 0.1%, 1%, 5% si 10%.
Nr. Folosinte teren - ha

Curti, Nr.
Case Drumur arabil,
Localitati p% constr Obiectiv padur lunca neprod.
(gosp. i - km pasuni
. e i rau , tufaris
) , livezi
0,10
- - - - 0,3 - - -
%
Banita 1% - - - - - - - -
5% - - - - - - - -
10% - - - - - - - -
0,10
12 3,1 - 0,1 5,3 - - -
%
Beilic 1% 3 2,2 - 0,1 3,0 - - -
5% - 1,4 - 0,1 0,4 - - -
10% - 1,3 - 0,1 0,3 - - -
0,10
31 5,8 - - 0,3 - - -
%
Berca 1% 17 4,2 - - 0,3 - - -
5% 11 2,6 - - 0,2 - - -
10% 9 2,2 - - 0,2 - - -
0,10
- 0,5 - - 3,3 - - -
%
Bordusani 1% - 0,3 - - 3,1 - - -
5% - 0,2 - - 2,8 - - -
10% - 0,2 - - 2,6 - - -
0,10
129 7,6 - - 1,7 - - 0,1
%
Buzau 1% 64 4,9 - - 1,0 - - 0,1
5% - - 1,0 - - - - -
10% - - 1,0 - - - - -
0,10
109 22,2 1,0 2,2 9,2 - - -
%
Candesti
1% 109 22,1 1,0 2,2 9,2 - - -
5% 109 21,8 1,0 2,2 9,1 - - -
286
10% 106 21,7 1,0 2,2 9,2 - - -

0,10
- - - - 0,1 0,2 - -
%
Cojanu 1% - - - - 0,1 0,2 - -
5% - - - - 0,1 0,2 - -
10% - - - - 1,1 0,2 - -
0,10
- 0,1 - - 1,4 - - -
%
Dambroca 1% - - - - 1,3 - - -
5% - - - - 1,2 - - -
10% - - - - 1,2 - - -
0,10
45 14,9 - - 1,7 - - -
%
Gavanesti 1% 38 10,9 - - 1,6 - - -
5% 25 6,5 - - 1,5 - - -
10% 9 5,6 - - 1,4 - - -
0,10
- - - - 0,4 - - -
%
Gura 1% - - - - - - - -
Calnaului
5% - - - - - - - -
10% - - - - - - - -
0,10
- 4,4 - - 3,3 - 1,3 1,5
%
Magura 1% - 2,1 - - 2,8 - 1,3 1,1
5% - 1,0 - - 2,5 - 1,3 0,6
10% - 0,5 - - 2,3 - 1,3 0,3
0,10
5 2,1 - - - - - 0,1
%
Maracine 1% 4 1,8 - - - - - 0,1
ni
5% - 0,6 - - - - - 0,1
10% - 0,3 - - - - - 0,1
0,10
122 16,5 - - 0,9 - - -
%
Movilita 1% 54 7,6 - - 0,6 - - -
5% 7 1,3 - - 0,2 - - -
10% - 0,0 - - 0,1 - - -
0,10
Parscov 26 3,6 - - 1,4 - - -
%
287
1% 10 1,2 - - 0,4 - - -
5% - - - - - - - -
10% - - - - - - - -
0,10
92 23,5 - - 1,0 - - -
%
Posta 1% - - - - - - - -
5% - - - - - - - -
10% - - - - - - - -
0,10
27 3,8 - - 4,1 - 2,4 0,2
%
Ratesti 1% 20 2,3 - - 3,4 - 2,4 0,2
5% 20 1,9 - - 2,9 - 2,4 0,2
10% 15 1,7 - - 2,7 - 2,4 0,1
0,10
- - - - - - 0,1 0,1
%
Robesti 1% - - - - - - - -
5% - - - - - - - -
10% - - - - - - - -
0,10
152 35,9 - - 8,3 - - 1,0
%
Sageata 1% 121 31,8 - - 8,2 - - 1,0
5% 10 8,1 1,0 - 6,3 - - -
10% 4 6,6 - - 4,7 - - -
0,10
- 0,1 - - 0,4 - 0,3 -
%
Sapoca 1% - - - - - - 0,2 -
5% - - - - - - - -
10% - - - - - - - -
0,10
162 20,4 - - 1,2 - - -
%
Satuc 1% 117 15,8 - - 1,0 - - -
5% 59 11,7 - - 1,0 - - -
10% 44 8,7 - - 1,0 - - -
0,10
- - - - 2,8 - - -
%
Scurtesti 1% - - - - - - - -
5% - - - - - - - -
10% - - - - - - - -
288
0,10
152 13,3 - - 9,9 - - -
%
Stancesti 1% 151 12,3 - - 9,6 - - -
5% 37 5,3 - - 8,3 - - -
10% 7 1,2 - - 6,6 - - -
0,10
- 0,1 - - 0,1 - - -
%
Tarcov 1% - 0,1 - - - - - -
5% - 0,1 - - - - - -
10% - 0,1 - - - - - -
0,10
29 2,8 - - 4,8 - 0,1 1,1
%
Unguriu 1% 7 0,3 - - 2,8 - 0,1 0,6
5% - - - - 1,3 - 0,1 0,3
10% - - - 0,2 1,3 - 0,1 0,3
0,10
2 - - - 2,4 - 0,2 -
%
Valea 1% - - - - 0,5 - 0,2 -
Nucului
5% - - - - 0,1 - 0,2 -
10% - - - - 0,1 - 0,2 -
Tabel 11.2.27.
Adncimi maxime ale apei pe sectorul raului Buzu, ntre localitile Mgura i Bania
Tabel 11.2.27. Adncimi maxime ale apei pe sectorul raului Buzu, ntre localitile Mgura
i Bania
Adncime - m
Localitatea km
10% 5% - 1% - 0.1% -
119436,0 5,1 5,5 6,4 7,2
120207,3 6,4 7,1 8,3 9,2
120803,4 7,2 8,0 9,3 10,2
121775,0 7,4 8,0 9,1 9,9
122486,0 9,7 10,3 11,4 12,2
MGURA
122973,7 10,1 10,7 11,6 12,3
123302,3 10,0 10,4 11,0 11,5
123662,6 7,0 7,4 8,4 9,2
123992,7 7,1 7,6 8,6 9,3
124380,4 7,2 7,7 8,6 9,4
289
124857,5 6,9 7,3 8,4 9,2

125128,9 6,9 7,5 8,6 9,4
125477,3 7,6 8,2 9,2 10,1
119436,0 5,1 5,5 6,4 7,2
120207,3 6,4 7,1 8,3 9,2
120803,4 7,2 8,0 9,3 10,2
121139,0 6,4 7,0 8,0 8,8
121775,0 7,4 8,0 9,1 9,9
122486,0 9,7 10,3 11,4 12,2
PRSCOV 122973,7 10,1 10,7 11,6 12,3
(Robeti, 123130,7 10,6 11,1 12,0 12,6
Prscov) 123302,3 10,0 10,4 11,0 11,5
123662,6 7,0 7,4 8,4 9,2
123992,7 7,1 7,6 8,6 9,3
124380,4 7,2 7,7 8,6 9,4
124857,5 6,9 7,3 8,4 9,2
125128,9 6,9 7,5 8,6 9,4
125477,3 7,6 8,2 9,2 10,1
125477,3 7,6 8,2 9,2 10,1
126121,0 6,5 7,0 8,1 8,9
126563,9 7,1 7,5 8,5 9,3
127020,6 6,5 7,0 8,0 8,9
127714,3 7,4 8,0 9,3 10,2
128348,8 9,1 9,7 11,0 12,0
129118,3 8,2 8,7 9,9 10,8
BERCA (Rteti,
129994,5 7,8 8,1 9,4 10,3
Cojanu, Stuc,
V.Nucului) 130448,4 8,0 8,3 9,7 10,6
130946,2 8,3 8,6 9,8 10,7
131237,2 9,3 9,6 10,8 11,7
132010,5 12,5 12,8 13,9 14,7
132998,1 10,6 10,6 11,1 11,8
133354,7 10,5 10,6 11,0 11,7
133790,6 8,6 8,7 9,1 9,5
134011,4 8,4 8,5 8,9 9,1
BERCA (Rteti, 134763,8 4,9 4,9 5,0 5,0
Cojanu, Stuc, 135281,9 7,8 7,8 7,9 7,9
V.Nucului) 135606,4 8,9 8,9 9,0 9,0
290
136279,6 11,3 11,3 11,4 11,4

136682,7 13,0 13,0 13,1 13,1
137342,5 5,1 5,6 6,7 7,3
137733,1 5,0 5,5 6,6 7,2
138220,9 4,4 4,9 5,9 6,6
138679,3 5,6 6,1 7,1 7,8
139304,4 6,4 6,8 7,9 8,5
139981,9 5,7 6,2 7,3 7,9
140458,5 4,8 5,3 6,5 7,1
141076,4 6,1 6,6 7,8 8,6
141608,4 5,8 6,2 7,2 8,0
125477,3 7,6 8,2 9,2 10,1
126121,0 6,5 7,0 8,1 8,9
126407,5 7,1 7,6 8,6 9,4
127287,7 7,8 8,3 9,4 10,3
127714,3 7,4 8,0 9,3 10,2
128061,0 8,2 8,8 10,1 11,0
128348,8 9,1 9,7 11,0 12,0
128744,0 9,1 9,7 11,0 11,9
UNGURIU 129118,3 8,2 8,7 9,9 10,8
129686,5 7,7 8,0 9,1 10,0
129994,5 7,8 8,1 9,4 10,3
130448,4 8,0 8,3 9,7 10,6
130946,2 8,3 8,6 9,8 10,7
131237,2 9,3 9,6 10,8 11,7
131666,1 12,2 12,5 13,6 14,5
132010,5 12,5 12,8 13,9 14,7
132368,4 13,1 13,4 14,4 15,3
138220,9 4,4 4,9 5,9 6,6
138679,3 5,6 6,1 7,1 7,8
139304,4 6,4 6,8 7,9 8,5
Cndeti 139981,9 5,7 6,2 7,3 7,9
140458,5 4,8 5,3 6,5 7,1
141076,4 6,1 6,6 7,8 8,6
141608,4 5,8 6,2 7,2 8,0
SAPOCA 141608,4 5,8 6,2 7,2 8,0
291
141995,7 5,8 6,1 7,0 7,9

142502,4 5,3 5,6 6,5 7,3
142651,1 5,8 6,2 7,1 7,9
142885,3 6,1 6,4 7,3 8,1
143164,1 4,8 5,2 6,1 7,0
143164,1 4,8 5,2 6,1 7,0
143303,3 6,7 7,1 8,1 9,0
143692,9 5,6 6,0 7,0 7,9
144096,7 5,0 5,4 6,4 7,3
144441,6 4,1 4,5 5,5 6,4
144789,2 4,6 5,1 6,2 7,1
145135,7 6,1 6,5 7,7 8,6
145342,6 6,4 6,8 7,9 8,9
145688,5 6,5 6,9 8,1 9,0
146256,1 5,8 6,2 7,3 8,2
146256,1 5,8 6,2 7,3 8,2
146720,0 10,4 10,7 11,8 12,6
147399,7 5,5 5,9 7,0 7,9
147946,4 5,2 5,5 6,6 7,4
148742,4 7,1 7,4 8,5 9,4
149232,7 6,2 6,5 7,6 8,4
149728,5 5,4 5,7 6,8 7,7
150710,6 6,5 6,8 8,0 9,0
MRCINENI 151392,7 6,6 7,0 8,2 9,2
151896,1 6,9 7,3 8,5 9,5
152075,1 7,3 7,7 8,9 9,9
153026,8 7,5 7,8 8,9 9,9
153217,5 7,0 7,4 8,6 9,6
154031,2 5,7 6,1 7,5 8,6
154147,6 5,3 5,7 7,2 8,3
154384,6 7,4 7,7 8,9 9,8
154474,6 6,3 6,7 7,8 8,7
156922,9 8,1 8,4 9,5 10,6
157228,6 7,8 8,2 9,3 10,5
BUZU
157460,9 8,5 8,8 9,9 11,1
157605,5 9,0 9,3 10,3 11,5
292
157870,9 9,4 9,7 10,8 12,0

158054,4 9,8 10,1 11,1 12,4
158250,0 6,2 6,6 7,7 8,9
158455,1 6,0 6,4 7,4 8,6
158641,5 6,3 6,6 7,6 8,6
155112,4 5,3 5,7 6,8 7,8
155824,3 6,5 6,9 8,1 9,1
156567,0 7,7 8,0 9,1 10,2
156922,9 8,1 8,4 9,5 10,6
157228,6 7,8 8,2 9,3 10,5
157870,9 9,4 9,7 10,8 12,0
158455,1 6,0 6,4 7,4 8,6
158868,9 6,5 6,8 7,6 8,5
159318,8 7,2 7,5 8,3 9,2
159946,2 7,4 7,7 8,5 9,3
VADU PAII 160260,8 7,5 7,8 8,6 9,4
(Gura Clnu, 160874,9 7,9 8,2 9,1 9,8
Scurteti, 161073,8 7,7 8,0 8,8 9,5
Stnceti) 161569,6 8,0 8,3 9,2 9,9
161904,1 7,9 8,2 9,0 9,7
162661,7 6,4 6,7 7,3 8,0
163190,3 5,4 5,6 6,2 6,8
163542,5 6,0 6,2 6,8 7,3
163966,2 6,3 6,5 7,1 7,6
164200,6 4,7 4,9 5,5 6,0
164721,4 6,2 6,4 7,1 7,7
164944,2 6,5 6,8 7,4 8,0
165414,6 6,6 6,8 7,5 8,1
165989,0 6,7 6,9 7,6 8,3
167500,0 6,1 6,3 7,1 7,8
SGEATA
(Borduani, 168015,9 4,3 4,5 5,3 6,0
Dmbroca, 168540,7 5,7 6,0 6,8 7,5
Beilic, 169655,9 5,3 5,5 6,5 7,2
Gvneti, 170636,3 6,5 6,8 7,8 8,4
Movilia,
171102,0 6,7 6,9 8,0 8,5
Bania)
172519,4 6,6 6,9 8,0 8,3
293
174026,7 7,8 8,1 9,2 9,6

175124,6 7,6 7,8 8,6 9,3
176984,4 7,7 7,9 8,6 9,1
177626,9 8,2 8,5 9,1 9,6
179469,1 7,2 7,6 8,2 8,8
180199,2 6,8 7,3 8,1 8,6
182308,5 7,0 7,7 8,4 8,7
183439,1 7,1 8,0 8,5 8,7
185276,1 7,2 8,0 8,3 8,6
186379,9 5,2 5,7 6,2 6,9
186838,0 4,8 5,3 5,9 6,6
175341,1 6,5 6,7 7,5 8,2
Pota 175453,1 7,3 7,5 8,4 9,0
175754,1 6,9 7,1 7,9 8,5
11.2.9. Raul Buzu, sectorul Bania Racovia

din dreptul staiei hidrometrice Bania i se termin n dreptul staiei hidrometrice
Racovia.
rului Buzu i zone cu tufriuri. Cele mai nsemnate suprafee inundate aparin
urmatoarelor categorii: arabil, puni i pduri.

sectorul analizat: Bania, Movilia, Moeti, Jirlu, Drogu, Pntecani, Stuc, Galbenu,
Viani, Ibrianu, Mrloiu, Grditea, ueti, Custura, Racovia.
i tufri, ct i numrul de gospodrii afectate de inundaii. Numrul de locuitori afectai
se poate calcula considernd o medie de 2.7 persoane/gospodrie, conform ultimului
recensmnt (2011) n cazul judeelor Buzau i Brila.
294
Tabel nr. 11.2.28.

Suprafete de teren, pe raul Buzu, pe sectorul Bania Racovia, repartizate pe diverse
10%.
Curti, Folosinte teren - ha

p% Suprafata
construct arabil livezi neprod. pasuni paduri lunca rau tufaris vii
0.10% 26486.3 298.7 12469.6 - 1055.5 9087.3 1597.3 1636.4 214.5 20.1
1% 9321.5 66.2 3310.9 - 306.7 2308.5 1572.8 1500.5 194.8 19.8
5% 8225.1 40.1 2703.4 - 300.6 2026.3 1466.6 1499.6 171.1 7.1
10% 7675.7 18.5 2411.0 - 250.4 1869.7 1397.6 1495.8 159.4 2
n dreptul localitatii Movilia sunt inundate cca. 20 gospodrii (0.1%), iar la

probabilitatea de 0.1% sunt inundate 5.7 ha curi i zone construite.
localitilor Bania i Movilia intre 7 m si 8 m. La celelalte probabiliti de depire
aceste adncimi scad, de exemplu la viitura de probabilitate 10% adncimile maxime sunt
ntre 6.6 m si 7 m.
n dreptul localitatii Viani la probabilitatea de 0.1% sunt inundate un numar de
216 gospodrii, precum i 43.8 ha curi i zone construite.
localitatii Viani intre 7.1 m si 8.9 m. La celelalte probabiliti de depire 1%, 5% si
10% aceste adncimi scad, de exemplu la viitura de probabilitate 10% adncimile maxime
sunt ntre 2.6 m i 6.6 m.
Lungimea sectorului de ru in dreptul localitii Racovia i a localitilor arondate
este de cca. 3 km. La probabilitatea de 0.1% sunt inundate n localitatea Racovia un
numr de 209 gospodarii.
localitii Racovia i a localitilor arondate intre 8.9 m si 10.6 m. La viitura de
probabilitate 10% adancimile maxime sunt intre 6.9 m si 8 m.
295
Tabel nr. 11.2.29.

Localiti, pe rul Buzu, sector Bania Racovia, afectate de inundaiile de probabiliti
de depire 0.1%, 1%, 5% si 10%.
Curti,
Localitati Nr.case
Localitati (sate) p% constr. -
(comune) (gosp) arabil livezi neprod. pasuni paduri lunca rau tufaris
ha
0.1 - - - - - 0.6 - - -
1 - - - - - - - - -
Bania
5 - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
Sgeata (BZ)
0.1 20 5.7 - - - 0.8 - - -
1 10 2.8 - - - 0.5 - - -
Movilia
5 6 1.6 - - - 0.3 - - -
10 2 0.5 - - - 0.1 - - -
0.1 75 54.3 3.8 - - - - - -
1 - - - - - - - - -
Robeasca (BZ) Moeti
5 - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
0.1 37 7.8 - - 2.3 0.9 - 0.7 -
1 - - - - - - - - -
Jirlu (BR) Jirlu
5 - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
0.1 54 12.5 0.3 - 1.8 - - - -
1 - - - - - - - - -
Drogu
5 - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
0.1 57 11 4.3 - - - - - -
1 - - - - - - - - -
Pntecani
5 - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
Galbenu (BR)
0.1 - 0.2 0.4 - - 0.1 - - -
1 - - - - - - - - -
Stuc
5 - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
0.1 - 0.6 - - - 1.7 - 0.3 -
1 - - - - - - - - -
Galbenu
5 - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
0.1 216 43.8 1.8 - - 0.2 - - -
1 - - - - - - - - -
Viani (BR) Viani
5 - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
296
0.1 12 3.8 - - - 1.1 - 0.8 -

1 7 2 - - - 0.9 - 0.8 -
Ibrianu
5 7 1.7 - - - 0.8 - 0.8 -
10 6 1.5 - - - 0.7 - 0.8 -
0.1 4 1.2 - - - - 0.2 0.1 -
1 3 0.9 - - - - 0.2 0.1 -
Grditea (BR) Mrloiu
5 3 0.8 - - - - 0.2 0.1 -
10 3 0.7 - - - - 0.2 0.1 -
0.1 - - - - - 1.1 0.2 2 -
1 - - - - - 1 0.2 2 -
Grditea
5 - - - - - 1 0.1 2 -
10 - - - - - 1 0.1 2 -
0.1 - - - - - 0.2 - 0.5 -
1 - - - - - 0.2 - 0.5 -
ueti (BR) ueti
5 - - - - - 0.2 - 0.5 -
10 - - - - - 0.2 - 0.5 -
0.1 65 24.7 3.4 - - 1 - - -
1 41 18.6 3.4 - - 0.6 - - -
Custura
5 16 5.6 1.1 - - 0.5 - - -
10 0 3 0.3 - - 0.5 - - -
Racovia (BR)
0.1 209 54.5 - - - 0.7 0.3 0.9 2.2
1 75 25.5 - - - 0.7 0.3 0.9 2.2
Racovia
5 35 7.8 - - - 0.7 0.3 0.9 2.1
10 14 3.4 - - - 0.7 0.3 0.9 2.1
297
Tabel 11.2.30. Adncimi maxime ale apei pe sectorul raului Buzu, ntre localitile Bania i
Racovia
Adncime - m
Localitatea km
0.1% - 1% - 5% - 10%
186380.0 7.6 7.1 6.9 6.6
SGEATA
186838.0 8.0 7.5 7.3 7.0
(Movilia, Bania)
186838.0 8.0 7.5 7.3 7.0
190904.9 7.5 6.5 5.8 5.5
191231.1 6.9 6.0 5.2 4.9
191812.5 7.6 6.7 5.8 5.3
192166.4 7.6 6.6 5.7 5.2
ROBEASCA 192528.3 8.1 7.1 6.3 5.7
(Moeti) 192934.7 7.9 7.0 6.1 5.5
193440.0 7.9 7.0 6.2 5.5
193851.6 8.2 7.3 6.4 5.7
194260.4 8.8 7.9 7.0 6.3
194260.4 8.8 7.9 7.0 6.3
196346.0 9.1 8.5 7.8 7.1
196793.6 8.8 8.2 7.5 6.8
197424.0 9.3 8.5 7.8 7.2
197629.8 9.9 9.1 8.4 7.7
198012.9 9.6 8.8 8.1 7.4
198573.6 10.3 9.5 8.8 8.2
198820.9 10.2 9.5 8.8 8.1
JIRLU (Jirlu)
199261.1 10.0 9.3 8.6 8.0
199568.1 9.9 9.2 8.5 7.9
199881.8 9.2 8.5 7.8 7.2
200088.6 10.7 10.0 9.3 8.8
200416.5 10.6 9.9 9.3 8.8
200846.8 10.2 9.6 9.0 8.5
201325.1 10.7 10.1 9.5 9.0
298
195220.5 8.1 7.4 6.7 5.9

195853.6 8.3 7.7 7.0 6.2
196346.0 9.1 8.5 7.8 7.1
196793.6 8.8 8.2 7.5 6.8
197424.0 9.3 8.5 7.8 7.2
197629.8 9.9 9.1 8.4 7.7
198012.9 9.6 8.8 8.1 7.4
198820.9 10.2 9.5 8.8 8.1
GALBENU (Drogu,
199261.1 10.0 9.3 8.6 8.0
Pntecani, Stuc)
199568.1 9.9 9.2 8.5 7.9
199881.8 9.2 8.5 7.8 7.2
200088.6 10.7 10.0 9.3 8.8
200416.5 10.6 9.9 9.3 8.8
200846.8 10.2 9.6 9.0 8.5
201325.1 10.7 10.1 9.5 9.0
202393.1 9.6 9.2 8.8 8.4
203585.0 9.8 9.4 9.0 8.7
206768.2 7.5 6.7 4.6 2.6
207165.0 8.0 7.1 5.0 3.2
208695.7 8.2 7.1 5.2 3.7
209013.8 8.0 6.9 4.9 3.5
210100.8 8.6 7.6 5.6 4.3
210813.4 8.9 7.9 5.9 4.6
212011.7 7.4 6.4 5.3 4.8
212605.1 7.6 6.7 5.7 5.3
VIANI
214471.9 7.6 6.9 6.4 6.1
215209.8 7.8 7.2 6.7 6.4
216199.6 7.8 7.2 6.8 6.5
216791.6 7.8 7.2 6.8 6.6
218760.4 7.7 7.1 6.4 5.8
221458.9 7.2 6.5 6.0 5.7
222640.8 7.2 6.7 6.3 5.9
222866.5 7.1 6.6 6.2 5.8
299
226308.5 7.2 6.9 6.6 6.5

226308.5 7.2 6.9 6.6 6.5
227195.5 6.8 5.9 5.7 5.7
227623.8 6.4 5.5 5.3 5.2
228330.3 7.2 6.3 6.0 6.0
GRDITEA 229594.8 6.5 5.4 4.5 4.5
(Ibrianu, 230903.1 6.8 5.7 5.0 4.9
Mrloiu) 231768.5 6.7 5.8 5.1 5.1
232450.6 7.1 6.2 5.6 5.5
233332.4 8.0 7.1 6.5 6.4
233778.6 7.1 6.1 5.4 5.3
234485.3 6.9 6.0 5.2 5.2
234537.4 6.6 5.6 4.9 4.8
239957.4 9.3 8.4 7.7 7.2
240113.0 8.9 8.0 7.3 6.8
240328.7 8.9 8.0 7.3 6.9
240328.7 8.9 8.0 7.3 6.9
240539.9 9.9 9.1 8.5 8.0
UETI
240745.8 10.0 9.2 8.6 8.2
240745.8 10.0 9.2 8.6 8.2
240856.8 10.2 9.4 8.7 8.3
241102.8 10.3 9.5 8.9 8.4
241176.6 10.4 9.6 8.9 8.4
252338.0 10.1 8.8 8.0 7.4
252660.9 10.7 9.4 8.5 8.0
253078.6 10.5 9.2 8.4 7.9
253267.5 10.5 9.2 8.4 7.8
253644.3 10.5 9.1 8.3 7.7
RACOVIA 253804.8 10.5 9.2 8.3 7.8
(Custura) 254076.0 10.5 9.1 8.2 7.7
254299.1 10.6 9.2 8.4 7.8
254609.1 10.4 9.0 8.1 7.6
254874.3 10.4 8.9 7.9 7.4
255226.5 9.4 8.0 7.3 6.9
255449.4 8.9 8.0 7.4 7.0
300
11.2.10. Raul Buzu, sectorul Racovia confluen Siret

din dreptul staiei hidrometrice Racovia i se termin n dreptul confluenei cu rul Siret.
depire 0.1%, 1%, 5% i 10% variaz de la 19465.7 ha, pentru probabilitatea de 10%,
la 22371.3 ha, pentru probabilitatea de 0.1%. In functie de folosina terenurilor,
folosinta: curi si zone construite, terenuri neproductive, pasuni, zone impdurite, zone
inundabile n luncile rului Buzu i zone cu tufriuri. Cele mai nsemnate suprafee
inundate aparin urmatoarelor categorii: arabil, puni i pduri.
sectorul analizat: Racovia, Constantineti, Boarca, M.Koglniceanu, Scoraru Nou,
Pitulai, Sihleanu, Gurguiei, Latinu, Voineti.
recensmnt (2011) n cazul judeului Brila.
Tabel nr. 11.2.31.

Suprafete de teren, pe raul Buzu, pe sectorul Racovia cfl.Siret, repartizate pe diverse
10%.
p% Suprafata
construct arabil livezi neprod. pasuni paduri lunca rau tufaris
0.10% 22371.3 545.2 11430.7 29.0 300.6 5866.3 1311.4 781.9 295.9
1% 21588.4 514.2 11309.7 28.3 300.6 5852.8 1294.8 781.7 295.3
5% 20667.1 442.7 11118.1 25.4 300.0 5794.4 1278.6 781.4 294.0
10% 19475.7 406.0 10663.1 20.0 300.0 5561.2 1264.0 780.2 291.8
n dreptul localitatii M.Koglniceanu sunt inundate cca. 104 gospodrii (0.1%),

incluznd 33.3 ha curi i zone construite.
n dreptul localitatii Pitulai la probabilitatea de 0.1% sunt inundate un numar de
116 gospodrii, precum i 57.6 ha curi i zone construite.
La probabilitatea de 0.1% sunt inundate n localitatea Latinu un numr de 155
gospodarii, precum i 81.5 ha curi i zone construite..
301
Tabel nr. 11.2.32.

Localiti, pe rul Buzu, sector Racovia cfl.Siret, afectate de inundaiile de
probabiliti de depire 0.1%, 1%, 5% si 10%.
Curti,
Localitati Nr.case
Localitati (sate) p% constr. - arabil, neprod.,
(comune) (gosp) pasuni paduri lunca rau
ha livezi tufaris
0.1 - 0.1 - 0.1 - - -

1 - 0.1 - 0.1 - - -
Constantineti
5 - - - 0.1 - - -
10 - - - - - - -
0.1 52 23.8 6.8 0.9 - - -
1 52 23.8 6.7 0.9 - - -
Rmnicelu Boarca
5 50 23.8 6.7 0.9 - - -
10 50 23.8 6.7 0.9 - - -
0.1 104 33.3 2.2 5.5 - 3.9 -
1 104 33.3 2.2 5.5 - 3.9 -
M.Koglniceanu
5 104 33.3 2.2 5.5 - 3.9 -
10 104 33.3 2.2 5.5 - 3.9 -
0.1 113 48 6.6 - - - -
1 110 45.5 6.6 - - - -
Scoraru Nou
5 74 43 6.6 - - - -
10 74 34.3 6.6 - - - -
0.1 116 57.6 2.7 8 - - -
1 115 57 2.7 8 - - -
Pitulai
5 111 54.9 2.7 8 - - -
10 106 52.2 2.7 7.7 - - -
Scoraru Nou
0.1 84 31.9 6.6 0.2 - 0.1 -
1 81 30.8 6.1 0.2 - 0.1 -
Sihleanu
5 59 21.6 5.1 0.2 - 0.1 -
10 36 11.5 4.7 0.1 - 0.1 -
0.1 114 43.4 11.8 0.1 - 0.4 -
1 108 41.8 10.9 0.1 - 0.4 -
Gurguiei
5 - - 1.2 - - 0.4 -
10 - - 0.3 - - 0.4 -
0.1 155 81.5 29 1.4 - - -
1 154 81.4 28.7 1 - - -
Latinu
5 153 80.6 28.5 0.8 - - -
10 137 71.1 26.7 0.6 - - -
Mxineni
0.1 69 23.3 32.1 3.2 - - -
1 69 23.2 32.1 3.2 - - -
Voineti
5 69 23.2 32 3.1 - - -
10 69 23.1 32 3.1 - - -
302
11.2.11. Raul Slnic

5% i 10%. Zona modelat a bazinului hidrografic al raului Slnic pe acest sector incepe
din dreptul staiei hidrometrice Loptari i se termin n dreptul confluenei cu rul
Buzu.

rului Slnic i zone cu tufriuri. Cele mai nsemnate suprafee inundate aparin
urmatoarelor categorii: lunc ru, puni, curi i arabil.

sectorul analizat: Loptari, Sreni, Mnzleti, Belii, Vintil Vod, Srbeti, Bodineti,
Niculeti, Petrcheti, Podu Muncii, Beceni, Dogari, Gura Dimieni, Mrgrii, Valea
Prului, Crpinitea, Cernteti, Fulga , Aldeni, Mnsia, Cldrua, Zrnetii de Slnic,
Sapoca.
recensmnt (2011) n cazul judeului Buzu.
Tabel nr. 11.2.33.

Suprafete de teren, pe raul Slnic repartizate pe diverse folosine ale terenului, afectate de
inundaiile de probabiliti de depire 0.1%, 1%, 5% si 10%.

p% Suprafata
0.10% 751.8 ii
103.5 82.8 3.5 24.0 170.3 11.2 337.1 12.7
1% 657.1 76.3 57.3 1.3 21.8 140.5 9.5 335.4 10.4
5% 477.0 17.0 11.7 0.5 17.8 84.5 6.6 331.3 6.1
10% 432.4 12.1 8.3 0.3 14.5 61.2 4.4 326.4 4.0
Tabel nr. 11.2.34.
Localiti, pe Slnic, afectate de inundaiile de probabiliti de depire 0.1%, 1%, 5% si
10%.
303
Curti,
Localitati Localitati Nr.case
p% constr. - pasuni,
(comune) (sate) (gosp) arabil neprod. paduri lunca rau tufaris
ha livezi
0.1 11 2.2 - 0.3 - - 1.2 -

1 7 1.4 - 0.1 - - 1.2 -
Loptari
5 - 0.4 - - - - 1.1 -
10 - 0.3 - - - - 1.1 -
Loptari
0.1 8 2.8 - 0.8 0.2 - 6.6 0.2
1 2 2.1 - 0.7 0.1 - 6.4 0.2
Sreni
5 - 1.5 - 0.5 0.1 - 6.2 0.1
10 - 1.2 - 0.4 0.1 - 5.9 0.1
0.1 18 5.2 - 2.3 2.2 0.6 5.9 1.4
1 15 4.1 - 2.2 1.9 0.4 5.8 1.3
Mnzleti
5 - 1.2 - 1.8 1.1 0.1 5.7 1.0
10 - 0.7 - 1.6 0.8 0.1 5.6 0.7
Mnzleti
0.1 - 1.1 - 1.4 - - 0.3 -
1 - 0.8 - 1.4 - - 0.3 -
Belii
5 - 0.2 - 0.9 - - 0.3 -
10 - 0.1 - 0.3 - - 0.3 -
0.1 5 2.3 0.4 2.1 - - 3.0 -
1 3 1.5 0.1 1.7 - - 3.0 -
Srbeti
5 - 0.5 - 1.2 - - 2.9 -
10 - 0.3 - 1.0 - - 2.8 -
0.1 - 0.7 - 2.1 2.2 - 5.4 1.0
1 - 0.5 - 1.9 1.8 - 5.4 0.9
Vintil Vod
5 - 0.3 - 1.7 1.3 - 5.3 0.8
10 - 0.2 - 1.2 1.1 - 5.3 0.8
0.1 - 0.1 - - - - 0.4 -
1 - 0.1 - - - - 0.4 -
Bodineti
5 - 0.1 - - - - 0.4 -
10 - 0.1 - - - - 0.4 -
Vintil Vod
0.1 - 0.5 0.2 - 0.3 - 1.3 0.9
1 - 0.2 0.1 - 0.2 - 1.3 0.9
Niculeti
5 - 0.1 - - 0.1 - 1.3 0.9
10 - 0.1 - - 0.1 - 1.3 0.7
0.1 - 0.3 - - - - 0.9 -
1 - 0.3 - - - - 0.9 -
Petrcheti
5 - 0.2 - - - - 0.9 -
10 - 0.2 - - - - 0.9 -
0.1 - 0.4 - - 3.0 - 2.2 -
1 - 0.2 - - 2.8 - 2.2 -
Podu Muncii
5 - 0.1 - - 2.1 - 2.1 -
10 - 0.1 - - 1.2 - 2.1 -
304
0.1 2 1.5 - - - - - -
1 - 0.5 - - - - - -
Dogari
5 - 0.1 - - - - - -
10 - 0.1 - - - - - -
0.1 8 2.0 - - 4.2 - - -
1 4 0.5 - - 3.1 - - -
Gura Dimieni
5 - - - - 0.6 - - -
10 - - - - - - - -
0.1 - 0.5 - - 2.1 - 4.0 0.4
1 - 0.3 - - 1.9 - 4.0 0.4
Mrgrii
5 - 0.2 - - 1.5 - 4.0 0.2
10 - 0.1 - - 1.1 - 4.0 0.1
Beceni
0.1 - - - - - - 0.1 -
1 - - - - - - 0.1 -
Beceni
5 - - - - - - 0.1 -
10 - - - - - - 0.1 -
0.1 - 0.5 0.4 - 0.1 - 0.2 -
1 - 0.1 0.3 - 0.1 - 0.2 -
Valea Prului
5 - - 0.1 - - - 0.2 -
10 - - 0.1 - - - 0.2 -
0.1 - - - - 0.6 0.2 1.4 -
1 - - - - 0.5 0.2 1.4 -
Crpinitea
5 - - - - 0.2 - 1.3 -
10 - - - - 0.2 - 1.3 -
0.1 - - - - 1.3 - - -
1 - - - - 1.2 - - -
Fulga
5 - - - - 0.9 - - -
10 - - - - 0.7 - - -
0.1 - - 0.2 - 0.4 - 0.1 -
1 - - 0.1 - 0.3 - - -
Aldeni
5 - - - - - - - -
10 - - - - - - - -
0.1 - 0.2 0.4 - 0.3 0.1 0.4 -
1 - 0.1 0.3 - 0.1 - 0.4 -
Mnsia
5 - - 0.2 - - - 0.4 -
10 - - 0.2 - - - 0.3 -
Cernteti
0.1 - - - - - - 0.1 -
1 - - - - - - 0.1 -
Cldrua
5 - - - - - - 0.1 -
10 - - - - - - 0.1 -
0.1 - 0.1 1.0 - - - 1.1 -
Zrnetii de 1 - 0.1 0.8 - - - 1.1 -
Slnic 5 - 0.1 0.7 - - - 1.1 -
10 - 0.1 0.4 - - - 1.1 -
0.1 - 0.2 - - - - - -
1 - - - - - - - -
Cernteti
5 - - - - - - - -
10 - - - - - - - -
0.1 51 21.5 3.7 - 1.2 - 1.2 -
1 34 15.7 1.2 - 0.2 - 1.2 -
Sapoca Sapoca
5 - 0.8 - - - - 1.2 -
10 - 0.5 - - - - 1.1 -
305
Adncime - m
Localitatea km
0.1% - 1% - 5% - 10%
21788.0 3.7 3.1 2.3 2.0
22661.3 3.3 2.8 2.2 1.9
23139.7 2.7 2.3 1.8 1.6
LOPTARI
23689.2 2.5 2.1 1.6 1.3
(inclusiv Sreni)
23968.1 2.4 2.0 1.5 1.3
24568.9 2.6 2.3 1.9 1.8
24892.1 2.9 2.4 1.9 1.7
25380.0 3.3 2.7 1.9 1.6
25902.1 3.0 2.6 2.0 1.8
26217.6 2.8 2.2 1.6 1.4
26467.0 3.4 2.9 2.3 2.0
MNZLETI 26830.0 5.1 4.3 3.4 3.1
(incl.Belii) 27695.3 4.7 3.8 2.7 2.2
28116.2 4.5 3.8 2.8 2.4
29165.5 4.6 3.8 2.8 2.4
30013.1 4.8 4.2 3.3 2.9
30467.5 5.1 4.2 3.1 2.6
30467.5 5.1 4.2 3.1 2.6
31320.6 5.3 4.7 3.7 3.3
32004.7 4.4 3.8 2.9 2.5
33123.0 4.3 3.6 2.6 2.3
33207.0 3.2 2.7 2.1 1.8
34315.2 3.3 2.6 1.9 1.6
34668.0 3.8 3.2 2.4 2.1
VINTIL VOD 35928.9 3.4 2.9 2.2 1.9
(Srbeti, 36347.1 3.7 2.9 2.0 1.6
Bodineti, 37193.1 3.7 3.0 2.2 1.8
Niculeti, 37826.6 4.0 3.4 2.5 2.2
Petrcheti, 38671.8 3.9 3.3 2.4 2.1
Podu Muncii) 39067.3 4.3 3.4 2.1 1.6
39356.0 4.6 3.9 2.9 2.4
40201.9 4.2 3.6 2.8 2.4
41397.5 5.2 4.4 3.2 2.6
41834.9 5.3 4.6 3.4 2.8
42996.5 5.1 4.4 3.3 2.8
43567.7 4.7 4.0 3.0 2.6
44030.7 4.9 4.1 3.0 2.5
306
44030.7 4.9 4.1 3.0 2.5

44765.0 7.5 6.2 4.6 4.0
45327.3 6.7 5.4 3.6 2.9
46094.2 5.4 4.6 3.5 2.9
46600.0 4.2 3.6 2.8 2.4
47368.6 5.4 4.5 3.4 3.0
BECENI (Dogari,
47950.0 6.6 5.6 4.0 3.4
Gura Dimieni,
48577.6 5.0 4.2 3.1 2.6
Mrgrii, Valea
49102.3 5.3 4.6 3.5 3.0
Prului,
49829.9 4.7 4.1 3.1 2.7
Crpinitea)
51419.9 4.7 4.2 3.4 3.0
52331.5 3.9 3.4 2.6 2.2
53292.6 4.0 3.4 2.5 2.2
53939.2 4.1 3.4 2.5 2.1
54693.4 4.3 3.6 2.7 2.3
55121.8 4.3 3.7 2.8 2.5
55121.8 4.3 3.7 2.8 2.5
56065.6 4.0 3.4 2.6 2.2
56620.3 4.0 3.4 2.6 2.2
57753.0 4.1 3.5 2.6 2.2
58008.1 4.0 3.5 2.7 2.4
58936.9 4.8 4.0 3.0 2.5
59352.0 5.2 4.4 3.2 2.7
CERNTETI 60092.9 5.2 4.4 3.3 2.9
(Fulga, Aldeni, 60570.6 4.7 4.0 3.0 2.6
Mnsia, 61851.1 5.4 4.7 3.5 3.0
Cldrua, 62707.7 5.1 4.3 3.1 2.6
Zrnetii de 63222.8 5.5 4.6 3.2 2.7
Slnic) 63965.7 5.5 4.8 3.7 3.2
64745.8 5.0 4.2 3.1 2.6
65143.9 5.7 4.9 3.7 3.2
66080.1 4.5 3.8 2.9 2.5
66989.0 5.4 4.6 3.5 3.0
67439.6 4.5 3.9 3.0 2.6
68019.7 4.5 4.0 3.2 2.9
68241.6 3.9 3.4 2.8 2.5
68667.8 3.5 3.1 2.5 2.3
69086.0 3.1 2.8 2.2 2.0
69325.2 3.5 2.8 2.3 2.0
69995.4 5.9 4.4 2.6 2.3
SAPOCA
70325.8 5.7 4.4 2.6 1.8
70722.7 2.8 2.3 1.6 1.4
70972.9 2.5 2.3 1.9 1.7
71506.6 2.8 2.5 2.0 1.8
307
11.2.12. Raul Clnu

5% i 10%. Zona modelat a bazinului hidrografic al raului Clnu incepe din amonte de
staia hidrometric Costomiru i se termin n dreptul confluenei cu rul Buzu.

rului Clnu i zone cu tufriuri. Cele mai nsemnate suprafee inundate aparin
urmatoarelor categorii: puni, lunc ru, curi i pduri.

sectorul analizat: Valea Salciei, Modreni, Costomiru, Batogu, Murgesti, Racoviteni,
Petrisoru, Vadu Soresti, Fundeni, Zarnesti, Sauditi, Aliceni, Zilisteanca, Coconari, Posta
Calnau, Gura Calnauluui.
recensmnt (2011) n cazul judeului Buzu.
Tabel nr. 11.2.35

Suprafete de teren, pe raul Clnu repartizate pe diverse folosine ale terenului, afectate
p% Suprafata
0.10% 656.4 ii
104.8 43.3 - 42.1 269.4 63.1 105.8 22.3
1% 543.1 68.2 29.5 - 39.7 224.4 53.1 104.1 20.0
5% 495.2 57.2 23.6 - 38.7 204.1 45.9 103.3 18.9
10% 452.0 47.6 18.2 - 37.9 184.6 41.0 102.2 17.5
308
Tabel nr. 11.2.36.

Localiti, pe r.Clnu, afectate de inundaiile de probabiliti de depire 0.1%, 1%, 5%
si 10%.
Curti,
Localitati Nr.case
ha
0.1 13 3.3 - - - - 0.1 0.9 1.8

1 9 2.4 - - - - - 0.9 1.8
Valea Salciei
5 4 1.5 - - - - - 0.9 1.7
10 3 0.9 - - - - - 0.8 1.5
Valea Salciei
0.1 - - - - - - - - -
1 - - - - - - - - -
Modreni
5 - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
0.1 - 0.3 - - - 0.3 0.7 0.2 -
1 - 0.1 - - - 0.3 0.7 0.1 -
Pardoi Costomiru
5 - 0.1 - - - 0.2 0.6 0.1 -
10 - - - - - 0.2 0.6 0.1 -
0.1 - - - - - 0.6 0.7 0.1 -
1 - - - - - 0.4 0.6 0.1 -
Batogu
5 - - - - - 0.4 0.5 0.1 -
10 - - - - - 0.3 0.4 0.1 -
Murgeti
0.1 8 6.4 0.1 - - 1.7 0.2 1.7 0.9
1 4 4.6 0.5 - - 1.5 0.2 1.7 0.9
Murgeti
5 - 4.0 0.3 - - 1.5 0.2 1.7 0.8
10 - 3.4 0.1 - - 1.2 0.2 1.7 0.8
0.1 25 6.8 1.1 - - 2.1 - 0.5 0.6
1 13 3.0 0.7 - - 0.3 - 0.5 0.4
Racovieni
5 11 2.6 0.6 - - 0.2 - 0.5 0.4
10 9 1.8 0.5 - - 0.2 - 0.5 0.4
Racovieni
0.1 14 12.1 - - 0.2 0.2 0.3 1.3 0.9
1 10 8.9 - - 0.2 0.2 0.3 1.3 0.8
Petrioru
5 7 7.9 - - 0.2 0,1 0.3 1.3 0.7
10 3 6.0 - - 0.2 - 0.2 1.3 0.5
0.1 7 5.8 0.1 - 0.1 2.4 - 2.5 0.1
1 - 2.3 - - - 2.0 - 2.5 0.1
Vadu Soreti
5 - 1.4 - - - 1.9 - 2.5 0.1
10 - 1.0 - - - 1.6 - 2.4 0.1
0.1 - 0.2 0.2 - - 0.2 - - -
1 - 0.1 - - - 0.2 - - -
Zrneti Fundeni
5 - 0.1 - - - 0.2 - - -
10 - 0.1 - - - 0.2 - - -
0.1 4 4.3 - - 0.9 0.2 - 0.8 0.5
1 - 1.9 - - 0.6 0.2 - 0.5 0.4
Zrneti
5 - 1.2 - - 0.6 0.2 - 0.4 0.3
10 - 0.4 - - 0.6 0.1 - 0.4 0.3
309
0.1 2 0.9 0.6 - - 0.2 - - -

1 - 0.6 0.3 - - 0.2 - - -
Sudii
5 - 0.5 0.2 - - 0.1 - - -
10 - 0.5 0.2 - - 0.1 - - -
0.1 2 1.2 - - - 1.0 - 0.4 -
1 - 1.0 - - - 0.9 - 0.4 -
Aliceni
5 - 1.0 - - - 0.9 - 0.4 -
10 - 0.9 - - - 0.9 - 0.4 -
0.1 11 1.5 3.8 - 1.0 0.2 - 0.4 -
1 5 0.4 2.5 - 1.0 0.2 - 0.4 -
Pota Clnu Ziliteanca
5 4 0.4 1.6 - 1.0 0.2 - 0.4 -
10 3 0.3 1.2 - 0.9 0.2 - 0.4 -
0.1 - 1.3 - - 0.2 0.5 - 0.3 -
1 - 0.8 - - 0.2 0.5 - 0.3 -
Coconari
5 - 0.5 - - 0.1 0.5 - 0.3 -
10 - 0.4 - - 0.1 0.5 - 0.3 -
0.1 2 0.1 0.3 - - 1.1 - 0.3 -
1 - - - - - 1.0 - 0.3 -
Pota Clnu
5 - - - - - 0.9 - 0.3 -
10 - - - - - 0.9 - 0.3 -
310
Tabel 11.2.37. Adncimi maxime ale apei pe sectorul raului
Adncime - m
Localitatea km
0.1% - 1% - 5% - 10%
9185.7 4.1 3.4 2.9 2.4
9438.0 4.4 3.6 3.0 2.5
Valea Salciei 9920.0 5.1 4.4 3.7 2.8
(inclusiv Modreni) 10246.5 4.4 3.5 2.8 2.2
10521.6 4.6 3.7 3.1 2.5
11013.8 3.9 3.3 2.7 2.2
15187.5 4.2 3.2 2.6 2.2
15536.4 4.1 3.3 2.8 2.3
15871.7 4.5 3.6 3.0 2.5
Pardoi
16245.7 4.4 3.7 3.2 2.8
(Costomiru)
16482.0 4.3 3.7 3.2 2.9
16502.0 4.6 3.8 3.4 3.0
16919.1 4.0 3.2 2.7 2.3
21742.0 6.2 4.7 3.5 2.7
21780.0 2.3 1.8 1.5 1.2
22365.5 4.6 3.6 3.0 2.5
22737.6 5.0 4.0 3.3 2.8
23138.2 5.2 4.2 3.6 3.0
23658.0 4.9 4.1 3.7 3.3
23727.0 4.5 3.5 2.8 2.3
24073.8 5.7 4.6 3.9 3.4
24482.0 4.8 3.6 2.9 2.4
Murgeti (incl. 24985.0 5.5 4.0 3.2 2.6
Batogu) 25074.0 4.4 3.5 3.0 2.5
25293.4 3.7 2.9 2.5 2.1
25585.6 3.3 2.7 2.3 2.0
26029.5 3.2 2.4 1.9 1.6
26299.8 5.1 4.1 3.5 3.0
26569.1 4.5 3.7 3.2 2.8
26967.0 4.3 3.5 3.0 2.6
27380.9 3.5 2.6 2.1 1.8
27578.9 4.2 3.2 2.6 2.1
27919.1 6.0 5.1 4.4 3.8
311
27919.1 6.0 5.1 4.4 3.8

28582.8 4.8 3.9 3.4 3.0
28907.0 4.5 3.6 3.0 2.4
29251.1 3.6 2.9 2.5 2.2
29675.7 3.1 2.5 2.2 1.9
29995.5 3.7 3.0 2.5 2.1
30525.5 3.8 3.1 2.6 2.2
Racovieni (incl. 30980.7 2.4 1.9 1.6 1.3
Petrioru) 31495.6 2.7 2.3 2.0 1.7
32098.9 3.1 2.4 2.0 1.8
32691.5 3.2 2.6 2.3 2.0
33150.2 2.7 2.1 1.7 1.5
33743.0 1.9 1.4 1.1 0.9
34098.0 2.1 1.7 1.4 1.2
34631.6 2.2 1.7 1.4 1.2
35225.3 3.2 2.6 2.0 1.8
35225.3 3.2 2.6 2.0 1.8
35643.9 2.5 2.1 1.7 1.5
36146.5 2.3 1.7 1.3 1.2
36589.0 4.2 2.2 1.6 1.3
36640.0 2.5 1.9 1.4 1.2
36956.1 3.2 2.5 1.9 1.7
37427.1 4.2 3.2 2.5 2.2
Zrneti (incl.
37842.7 4.6 3.8 3.1 2.8
Vadu Soreti,
38323.9 3.9 3.0 2.4 2.2
Fundeni)
38600.0 4.7 3.7 2.8 2.4
38688.0 3.2 2.5 1.9 1.6
39318.8 2.5 2.1 1.7 1.5
39857.5 2.8 2.4 2.1 1.9
40228.6 2.7 2.2 1.9 1.7
40737.0 2.7 2.2 1.9 1.7
41178.5 2.7 2.2 1.8 1.6
312
41178.5 2.7 2.2 1.8 1.6

42410.8 3.1 2.4 2.0 1.8
42979.0 4.5 3.6 2.9 2.6
43129.0 3.2 2.5 1.9 1.7
43550.6 2.9 2.2 1.7 1.5
44068.0 3.7 2.8 2.2 1.9
44758.5 3.0 2.4 2.0 1.7
Pota Clnu (incl. 45603.5 4.3 3.2 2.4 2.0
Sudii, Aliceni, 46120.0 6.1 4.7 3.7 3.2
Ziliteanca, 47540.9 4.6 3.7 2.9 2.6
Coconari) 48460.8 3.9 3.1 2.4 2.1
49051.7 4.2 3.3 2.5 2.2
49453.4 4.6 3.6 2.8 2.4
50000.3 4.7 3.7 2.9 2.6
50422.5 5.5 3.6 3.0 2.7
51617.9 9.1 4.4 3.2 2.9
52035.5 4.7 3.8 3.1 2.7
52113.0 4.6 3.8 3.0 2.6
313
RUL IALOMIA
11.2.13. Raul Ialomia

5% i 10%. Zona modelat a bazinului hidrografic al raului Ialomia pe acest sector
incepe de la izvoare i se termin la vrsarea n Dunre.
rului Ialomia i zone cu tufriuri. Cele mai nsemnate suprafee inundate aparin
314
Celelalte terenuri cu destinaie neagricol ( construcii, etc.) sunt prezentate mai

detaliat cu ocazia analizei inundabilitatii principalelor localitati din acest bazin
hidrografic.
i tufri, ct i numrul de gospodrii inundate. Numrul de locuitori afectai se poate
calcula considernd o medie de 2.8 persoane/gospodrie, conform ultimului recensmnt
(2011) n cazul judeelor Dmbovia, Prahova i Ialomia.
Tabel nr. 11.2.38.

Suprafete de teren, pe raul Ialomia, repartizate pe diverse folosine ale terenului, afectate
Suprafata Curti, constr. - Folosinta teren - ha

p%
afectata - ha ha arabil livezi neprod. pasuni paduri lunca rau tufaris
0.1 66421.3 3755.1 32962.9 41.8 2986.9 11394.1 14888.3 - 392.1
1 49246.1 1820.0 22467.4 29.3 2560.1 9046.1 13040.9 - 282.3
5 31404.3 579.0 12574.8 24.3 1987.0 6672.2 9365.8 - 201.2
10 23954.0 312.6 9582.6 19.2 1568.2 5181.7 7135.6 - 154.2
315
Tabel nr. 11.2.39.

Localiti, pe rul Ialomia, afectate de inundaiile de probabiliti de depire 0.1%, 1%,
5% si 10%.
Localitati Nume Localitati Nr.case
p% constr. live nep pasu pad lunca tufa
(Comune) rau (Sate) (gosp.) arabil
- ha zi rod. ni uri rau ris
0,1 - - 0,5 - - - - - -
1 - - - - - - - - -
ANINOASA Ialomita Sateni
5 - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
0,1 - 0,2 - - - - 0,2 - -
1 BALENI - - 0,1 - - - - 0,1 - -
BALENI Ialomita
5 ROMNI - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
0,1 Tunari, 25 4,4 2,0 - 0,7 5,4 0,4 - -
1 Bezdead, 19 3,3 0,8 - 0,6 4,3 0,3 - -
Ialomicio
BEZDEAD Magura,
ara Est 5 16 2,1 0,5 - 0,1 3,1 0,2 - -
Costisata,
10 Brosteni 14 1,7 - - - 2,6 0,1 - -
0,1 56 3,9 0,7 - - 1,1 - - 0,1
Ialomicio
ara Vest 1 BRANESTI, 49 3,6 0,7 - - 0,3 - - -
BRANESTI
si 5 Priboiu 30 2,4 0,4 - - 0,1 - - -
Ialomita
10 - - - - - 0,1 - - -
0,1 18 1,7 0,4 - 0,5 0,2 - - 0,1
1 BUCIUME 5 0,4 0,1 - 0,2 0,1 - - 0,1
BUCIUME Ialomita
NI, Dealu
NI si Tata 5 3 0,2 - - 0,1 - - - 0,1
Mare,
10 - 0,1 - - - - - - -
0,1 16 1,8 1,2 - 0,4 - 0,1 - 3,5
1 BUCSANI, 1 0,8 0,7 - 0,3 - 0,1 - 2,8
BUCSANI Ialomita
5 Habeni - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
0,1 5 1,1 - - 0,8 - - - -
1 - 0,3 - - 0,3 - - - -
COMISANI Ialomita COMISANI
5 - - - - 0,1 - - - -
10 - - - - - - - - -
0,1 156 20,4 - - - 0,3 - - -
DOICESTI Ialomita 1 DOICESTI 42 5,9 - - - 0,2 - - -
5 - - - - - - - - -
316
10 - - - - - - - - -
0,1 71 8,5 - - 0,7 1,1 2,2 - 0,1
Ialomita
1 Fieni, 37 2,7 - - 0,2 0,6 1,3 - 0,1
si
FIENI Berevoesti,
Ialomicio 5 2 0,4 - - 0,1 0,3 0,5 - -
Costesti
ara Vest
10 - 0,1 - - - 0,2 0,1 - -
0,1 - - - - - - - - -
1 GLODENI, - - - - - - - - -
GLODENI Slanic Livezile,
5 Gusoiu - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
29, 13,
0,1 GURA 680 29,2 19,9 - 2,9 0,1 -
8 2
Slanic- OCNITEI,
GURA 1 142 20,1 7,2 - 0,8 1,7 - - 0,8
Rogoz si Ochiuri,
OCNITEI
Ialomita 5 Adanca, 23 3,6 2,4 - 0,2 0,2 - - 0,3
10 Sacueni 6 1,6 1,0 - - 0,1 - - 0,2
0,1 MOROENI, 98 14,8 0,1 - 4,2 0,2 1,3 - -
Ialomita
1 Dobresti, 18 3,0 - - 2,5 - 0,9 - -
si
MOROENI Glod,
Ialomicio 5 - 0,6 - - 0,8 - 0,8 - -
Lunca,
ara Est
10 Pucheni - 0,3 - - 0,4 - 0,8 - -
0,1 - 0,1 1,6 - 0,1 - - - -
1 - - 1,5 - - - - - -
MOTAIENI Ialomita MOTAIENI
5 - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
0,1 - 0,6 1,5 - 1,6 3,4 0,2 - 0,9
Slanic - 1 - 0,2 1,1 - 0,6 1,8 0,1 - 0,7
OCNITA OCNITA
Rogoz 5 - 0,1 0,4 - 0,2 0,8 - - 0,5
10 - 0,1 0,3 - 0,1 0,7 - - 0,5
0,1 3 0,9 0,2 - 1,0 0,7 0,1 - -
1 PIETROSIT - 0,2 - - 0,5 0,3 0,1 - -
PIETROSIT Ialomita
A, Dealu
A si Tata 5 - 0,1 - - 0,3 0,1 0,1 - -
Frumos
10 - - - - 0,2 - - - -
0,1 122 12,1 6,7 0,5 1,4 1,5 0,5 - 0,2
PUCIOASA,
Ialomita 1 88 7,1 4,2 0,4 1,2 0,6 0,2 - 0,1
Glodeni,
PUCIOASA si
5 Miculesti, 61 4,9 2,2 0,2 0,8 0,3 0,1 - -
Bizdidel
Diaconesti
10 16 1,4 0,9 0,2 0,5 0,1 0,0 - -
Ialomita 0,1 Valea 15 3,4 1,7 - 2,4 0,3 0,2 - 0,2
RAZVAD
si Slanic 1 Voievozilor - 1,0 0,8 - 1,0 - 0,1 - 0,1
317
5 , Gorgota, - 0,5 0,4 - 0,8 - 0,1 - 0,1

Razvad
10 - 0,3 0,1 - 0,4 - - - 0,1
0,1 27 5,5 - - 1,2 3,3 3,7 - 2,1
RUNCU,
Ialomicio 1 Piatra, 2 1,5 - - 0,7 1,3 1,0 - 0,9
RUNCU
ara Vest 5 Ferestre, - 0,6 - - 0,5 0,3 0,3 - 0,3
Badeni
10 - 0,4 - - 0,3 0,2 0,2 - 0,1
0,1 120 7,3 2,3 - - 2,2 0,2 - 0,8
Ialomita 1 92 6,0 1,4 - - 1,5 - - 0,3
SOTNGA,
SOTNGA si
5 Teis 22 2,3 0,7 - - - - - 0,2
Vulcana
10 - - 0,7 - - - - - 0,2
10, 16,
0,1 4 2,8 - - 11,6 - -
5 0
TRGOVIS 1 TRGOVIS 2 0,4 - - 5,4 1,1 6,6 - -
Ialomita
TE TE
5 - 0,2 - - 4,5 0,8 4,4 - -
10 - 0,2 - - 4,0 0,7 2,9 - -
0,1 87 4,1 0,9 - - - 0,1 - -
1 Nisipurile, 62 3,3 0,5 - - - 0,1 - -
ULMI Ialomita
5 Dimoiu 14 0,5 0,1 - - - 0,1 - -
10 6 0,1 - - - - 0,1 - -
0,1 135 13,4 5,6 0,1 - 16,2 0,4 - 0,3
Vulcana de
VULCANA- 1 Sus, 45 4,5 3,1 - - 7,2 0,2 - 0,2
Vulcana
BAI 5 Vulcana- 23 2,1 1,3 - - 3,0 - - -
Bai
10 16 1,8 1,0 - - 2,2 - - -
0,1 VULCANA- 20 5,6 1,7 0,1 0,7 0,5 1,0 - -
Vulcana 1 PANDELE, 12 1,2 0,4 0,1 0,4 0,3 0,9 - -
VULCANA-
si Toculesti,
PANDELE 5 3 0,6 0,3 0,1 - 0,2 - - -
Ialomita Gura-
10 Vulcanei, 1 0,4 0,2 0,1 - 0,1 - - -
0,1 IEDERA DE - 0,1 - - - - - 0,4 -
1 SUS, - - - - - - - 0,3 -
CRICOVU
IEDERA COLIBASI,
L DULCE 5 - - - - - - - 0,3 -
IEDERA DE
10 JOS - - - - - - - 0,2 -
0,1 36 10,4 0,2 - 0,1 - 0,1 4,9 -
CRICOVU 1 1 1,8 - - - - - 4,6 -
MORENI MORENI
L DULCE 5 - 0,9 - - - - - 4,4 -
10 - 0,4 - - - - - 4,0 -
VALEA CRICOVU 0,1 VALEA 115 7,3 2,2 - 0,2 0,2 0,6 0,1 0,1
318
LUNGA L DULCE 1 LUNGA, 18 1,8 1,6 - 0,1 - 0,2 0,1 0,1

MOSIA
5 - - - - 0,1 - - - -
MICA,
BACESTI,
SERBANEA
SA, VALEA
10 MARE, - - - - 0,0 - - - -
VALEA
LUNGA-
OGREA
0,1 18 2,3 0,8 - 0,1 0,1 0,4 5,0 0,1
1 URSEIU, 5 0,8 0,6 - 0,1 0,1 - 4,1 -
CRICOVU
VISINESTI VISINESTI,
L DULCE 5 3 0,4 - - - - - 3,5 -
SULTANU
10 3 0,3 - - - - - 3,2 -
0,1 - - - - - 0,1 - 3,5 -
1 ADUNATI, - - - - - - - 2,9 -
ADUNATI PROVITA OCINA DE
5 JOS - - - - - - - 2,2 -
10 - - - - - - - 1,8 -
0,1 - - 0,2 - - - - 0,2 -
MARGINE
DARMANE 1 NII DE SUS, - - 0,1 - - - - 0,2 -
PROVITA
STI 5 DARMANE - - - - - - - 0,2 -
STI
10 - - - - - - - 0,2 -
0,1 54 15,5 4,9 - 0,3 0,2 0,8 - -
GHIRDOVE
I.L 1 11 5,4 2,4 - 0,1 0,2 0,3 - -
CRICOVU NI,I.L
CARAGIAL
L DULCE 5 CARAGIAL 8 4,8 1,3 - - - - - -
E
E
10 8 4,8 1,3 - - - - - -
0,1 - - - - - - - - -
MAGUREN 1 MAGUREN - - - - - - - - -
PROVITA
I 5 I - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
0,1 91 8,7 2,1 - 0,3 1,9 1,7 0,1 0,9
1 COADA 11 3,5 0,4 - 0,3 1,0 0,6 0,1 0,8
CRICOVU
MANESTI IZVORULUI
L DULCE 5 3 0,8 - - 0,3 0,3 - 0,1 0,6
,BALTITA
10 - - - - - - - - -
0,1 - 0,7 - - 3,9 - 0,2 5,7 -
CRICOVU 1 - - - - 2,5 - 0,1 5,6 -
MORENI MORENI
L DULCE 5 - - - - 1,4 - 0,1 5,1 -
10 - - - - 0,9 - 0,1 4,3 -
319
0,1 - - - - - - 0,2 2,2 -

PROVITA
PROVITA 1 DE JOS, - - - - - - - 1,8 -
PROVITA
DE JOS 5 DRAGANE - - - - - - - 1,3 -
10 ASA - - - - - - - 1,1 -
0,1 - - - - 0,1 - - 2,0 -
IZVORU,PL
PROVITA 1 AIU, - - - - 0,1 - - 1,6 -
PROVITA
DE SUS 5 PROVITA - - - - 0,1 - - 1,4 -
DE SUS
10 - - - - - - - 1,2 -
0,1 58 3,3 1,7 - - - - - -
1 - - - - - - - - -
VLADENI PROVITA VLADENI
5 - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
0,1 - 0,3 1,2 - 0,1 1,0 - 0,2 0,4
CRICOVU 1 - 0,1 0,4 - - 0,8 - 0,2 0,1
MANESTI BALTITA
L DULCE 5 - 0,1 0,3 - - 0,6 - 0,2 -
10 - - 0,2 - - - - 0,2 -
0,1 POSTARNA 153 63,2 22,8 - 0,6 0,7 2,3 0,6 0,3
CU,UNGUR
1 69 11,5 7,6 - 0,4 0,6 2,0 0,6 0,3
ENI,CRISTE
CRICOVU 5 11 4,6 6,1 - 0,3 0,6 1,8 0,5 0,2
CORNESTI ASCA,IBRIA
L DULCE
NU,BUJOR
10 EANCA,CA - 0,4 0,9 - - 0,5 1,3 0,5 0,2
TUNU
0,1 403 36,0 24,6 - - 0,7 3,2 - 0,3
CRICOVU 1 BRATESTI, - 0,2 - - - 0,1 3,0 - -
SIRNA
L DULCE 5 HABUD - 0,1 - - - - 3,0 - -
10 - 0,1 - - - - 3,0 - -
0,1 - 0,4 - - 0,3 - 0,2 - -
CRICOVU 1 BALENI- - 0,2 - - - - 0,1 - -
BALENI
L DULCE 5 ROMANI - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
0,1 57 6,3 3,9 - 4,3 - - 0,1 -
1 MARCESTI - - - - 2,2 - - 0,1 -
DOBRA PROVITA
5 DOBRA - - - - 1,2 - - 0,1 -
10 - - - - 0,1 - - 0,1 -
0,1 GHEBOAIA 235 41,2 6,2 - 0,4 0,2 0,9 - -
FINTA PROVITA 1 , FINTA 32 7,7 2,2 - 0,2 0,1 0,6 - -
5 MARE, 12 3,7 0,8 - 0,2 0,1 0,1 - -
320
BECHINEST
10 - - - - - - - - -
I
0,1 6 4,4 1,1 - 0,3 0,3 - 0,1 0,1
SUSENI-
BILCIURES CRICOVU 1 SOCETU, - 0,4 - - 0,2 0,3 - 0,1 0,1
TI L DULCE 5 BILCIURES - 0,4 - - 0,1 0,3 - 0,1 0,1
TI
10 - 0,3 - - - 0,2 - - 0,1
0,1 38 3,6 0,9 - - - - - -
BALTA 1 BALTA - - - - - - - - -
PROVITA
DOAMNEI 5 DOAMNEI - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
0,1 2 1,5 1,3 - 1,7 2,1 1,3 1,2 0,1
1 LUPARIA, 1 0,2 0,2 - - - 1,0 1,1 0,1
CRICOVU
CIOLPANI CIOLPANI,
L DULCE 5 - - - - - - 0,8 1,1 -
PISCU
10 - - - - - - 0,3 1,1 -
0,1 8 0,4 2,0 - 1,7 - - 0,1 -
1 SILISTEA - - - - 0,7 - - 0,1 -
CRICOVU
GRUIU SNAGOVU
L DULCE 5 - - - - 0,6 - - 0,1 -
LUI
10 - - - - 0,6 - - 0,1 -
0,1 - 2,6 9,4 - - 0,7 1,3 - 0,1
POIENARII
POIENARII 1 RALI, - 0,3 2,1 - - - 1,1 - -
PROVITA
BURCHII 5 OLOGENI, - - - - - - - - -
TATARAI
10 - - - - - - - - -
0,1 - 0,4 0,6 - - 3,2 - - -
1 - 0,1 - - - 2,9 - - -
PERIS PROVITA BURIAS
5 - - - - - 2,9 - - -
10 - - - - - 2,2 - - -
0,1 - 0,2 1,1 - 1,2 0,5 1,0 - -
1 - 0,1 1,0 - 1,0 0,4 1,0 - -
COJASCA PROVITA COJASCA
5 - 0,1 0,8 - 0,4 0,4 0,9 - -
10 - - - - - 0,2 0,6 - -
0,1 - - 0,1 - - - - - -
BALTA 1 - - - - - - - - -
Ialomita Bra
DOAMNEI 5 - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
Dridu - 10,
0,1 4 0,7 - - - - - -
DRIDU Ialomita Snagov, 7
1 Dridu 3 0,5 - - 10, - - - -
321
3
5 2 0,3 - - 9,8 - - - -
10 2 0,2 - - 9,5 - - - -
28,
0,1 Grecii de 104 5,7 - - 8,3 - - -
6
Jos,FIERBI
26,
1 NTI- 20 2,7 - - 7,6 - - -
FIERBINTI- 9
Ialomita TRG,Fierb
TRG 25,
5 intii de 15 2,2 - - 7,5 - - -
3
Sus,Fierbin
tii de Jos 20,
10 4 1,3 - - 7,3 - - -
5
0,1 21 4,3 1,5 - 1,3 4,3 0,1 - -
GRADISTE 1 10 2,7 1,5 - 1,3 4,2 0,1 - -
Ialomita Sitaru
A 5 5 1,5 1,5 - 1,3 4,1 0,1 - -
10 - 0,3 1,5 - 1,2 3,2 0,1 - -
0,1 100 12,7 10,9 - - 0,5 - - -
1 - 0,2 - - - 0,2 - - -
GRUIU Ialomita Lipia
5 - 0,1 - - - 0,2 - - -
10 - - - - - 0,3 - - -
0,1 77 16,8 5,9 2,2 0,7
Micsunesti
1 i Mari, 25 5,9 0,3 - 2,2 0,4 - - -
NUCI Ialomita
5 Micsunesti 8 2,3 - - 2,1 0,2 - - -
- Moara
10 - 0,7 - - 0,3 0,1 - - -
0,1 117 26,3 3,6 - - 0,6 - - -
1 116 24,7 3,4 - - 0,6 - - -
ALEXENI Ialomita Alexeni
5 31 7,6 1,6 - - - - - -
10 20 5,7 0,8 - - - - - -
0,1 - - - - - 0,4 - - -
ANDRASES 1 - - - - - 0,4 - - -
Ialomita Odobesti
TI 5 - - - - - 0,4 - - -
10 - - - - - 0,4 - - -
0,1 546 80,8 2,7 - - 22,0 - - -
Barbulesti,
ARMASEST 1 Armasesti, 511 74,1 - - - 21,4 - - -
Sarata
I 5 Nenisori, 370 56,7 - - - 19,4 - - -
Malu Rosu
10 9 4,5 - - - 16,1 - - -
0,1 Axintele, 1196 275,0 16,0 - 1,1 53,7 0,1 - -
AXINTELE Ialomita 1 Barbatescu 943 224,8 15,0 - 0,7 51,1 - - -
5 , 92 31,1 6,6 - 0,4 4,9 - - -
322
10 15 15,4 5,9 - 0,2 3,2 - - -

0,1 Crasanii de 513 73,4 - - 0,5 19,4 1,2 - -
Jos,
1 439 61,7 - - 0,4 13,9 0,9 - -
Balaciu,
5 Crasanii de 255 39,2 - - 0,2 13,0 0,6 - -
BALACIU Ialomita
Sus,
Copuzu,
10 146 28,8 - - 0,1 12,6 0,5 - -
crasanii de
Jos,
0,1 278 100,5 15,1 - 0,2 6,3 - - 0,3
BARCANES 1 Barcanesti, 23 15,9 2,1 - - - - - -
Ialomita
TI 5 Condeesti, - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
0,1 2 5,1 0,6 - 0,4 0,8 1,5 - -
Orezu,
1 Piersica, - 1,0 0,3 - - 0,4 1,4 - -
CIOCHINA Ialomita
5 Borduselu, - 0,9 0,3 - - 0,3 1,4 - -
Ciochina
10 - 0,9 0,2 - - 0,3 1,4 - -
0,1 - - 0,3 - 0,2 - - - -
1 - - 0,3 - 0,1 - - - -
COSERENI Ialomita Cosereni
5 - - 0,3 - 0,1 - - - -
10 - - - - - - - - -
0,1 - - 0,1 - - 0,3 - - -
1 Dridu - - - - - - 0,2 - - -
DRIDU Ialomita
5 Snagov - - - - - 0,1 - - -
10 - - - - - - - - -
0,1 15 6,7 0,2 - 0,3 5,3 - - -
GLODEAN 1 Ileana, 7 5,1 0,1 - 0,2 5,2 - - -
Sarata
U SARAT 5 Pitulicea 1 2,7 - - 0,2 5,1 - - -
10 - 0,8 - - 0,2 4,8 - - -
0,1 2 9,9 0,3 - 0,7 4,0 - - -
ION 1 Brosteni, 2 14,0 0,3 - 0,8 4,2 - - -
Ialomita
ROATA 5 Ion Roata - 10,4 0,3 - 0,7 4,0 - - -
10 - 8,2 0,3 - 0,6 3,9 - - -
0,1 65 13,9 1,0 - 0,1 11,2 - - -
1 41 7,9 0,8 - 0,1 10,5 - - -
MANASIA Ialomita Manasia
5 - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
MEREI Sarata 0,1 Izvoru - 0,1 - - - 0,1 0,1 - 0,5
323
1 Dulce, - 0,1 - - - - - - 0,4

Gura
5 - 0,1 - - - - - - 0,3
Saratii,
10 Sarata - - - - - - - - 0,3
Monteoru
0,1 79 7,5 0,4 - - - - - -
1 Coltaneni, 72 6,8 0,4 - - - - - -
MIHAILEST
Sarata Marginean
I 5 1 0,9 - - - - - - -
u
10 - 0,7 - - - - - - -
0,1 381 92,7 19,2 - 0,4 - 0,2 - 0,2
MOLDOVE 1 84 26,0 18,4 - 0,3 - 0,2 - 0,2
Ialomita Moldoveni
NI 5 - - 0,2 - 0,2 - - - -
10 - - 0,1 - 0,1 - - - -
0,1 - - - - 0,7 1,2 - - -
MUNTENI- 1 Munteni - - - - - 0,4 1,1 - - -
Ialomita
BUZAU 5 Buzau - - - - - 0,7 - - -
10 - - - - - - - - -
0,1 - 0,1 - - - 0,7 - - -
SFANTU 1 - 0,1 - - - 0,7 - - -
GHEORGH Ialomita Malu
E 5 - 0,1 - - - 0,7 - - -
10 - - - - - - - - -
0,1 - - 0,1 - - 0,1 - - -
SFANTU 1 - - 0,1 - - 0,1 - - -
GHEORGH Ialomita Butoiu
E 5 - - 0,1 - - 0,1 - - -
10 - - 0,1 - - 0,1 - - -
0,1 - 0,6 - - - 0,0 - - -
SFANTU 1 - 0,6 - - - 0,1 - - -
Sfantul
GHEORGH Ialomita
5 Gheorghe - 0,6 - - - 0,1 - - -
E
10 - 0,6 - - - 0,1 - - -
0,1 330 89,3 5,8 - 2,6 16,9 - - -
1 Albesti, 130 29,6 2,7 - 2,1 1,1 - - -
Albesti Ialomita
5 Marsilieni 52 15,3 0,1 - 1,3 0,2 - - -
10 6 2,4 - - 1,3 0,2 - - -
0,1 5 1,8 1,0 - 0,6 0,4 - 0,2 -
1 4 1,2 0,9 - 0,6 0,4 - 0,2 -
Andrasesti Ialomita Andrasesti
5 3 0,9 0,7 - 0,6 0,4 - 0,2 -
10 3 0,8 0,6 - 0,6 0,3 - 0,2 -
324
0,1 16 2,1 0,3 - - 1,5 - - -

1 4 1,1 0,1 - - 1,5 - - -
Bucu Ialomita Bucu
5 1 0,8 - - - 1,5 - - -
10 - - - - - 0,5 - - -
0,1 - 0,6 0,4 - - 0,4 0,7 0,3 -
1 - 0,5 0,3 - - 0,3 0,6 0,3 -
Ciochina Ialomita Ciochina
5 - 0,4 0,1 - - 0,3 0,6 0,3 -
10 - 0,4 - - - 0,2 0,6 0,3 -
0,1 96 24,0 2,4 - 0,2 7,0 1,5 1,6 0,2
1 61 18,4 1,8 - 0,1 6,4 1,3 1,6 0,1
Ciulnita Ialomita Poiana
5 32 9,7 0,5 - - 4,0 0,8 1,6 0,1
10 4 2,3 0,1 - - 1,8 0,6 1,6 -
0,1 218 36,0 1,2 - 1,7 0,6 - 0,1 0,2
1 Cosambest 160 24,8 0,8 - 1,7 0,6 - 0,1 0,1
Cosamesti Ialomita i,
5 Gimbasani - - - - - - - 0,1 0,1
10 - - - - - - - 0,1 0,1
0,1 13 4,1 1,4 - - - - - -
1 - - - - - - - - -
Marculesti Ialomita Marculesti
5 - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
57,
0,1 35 10,3 - - - 0,4 0,4 -
6
Mihail 54,
Kogalnicea Ialomita 1 Hagieni 33 9,8 - - - 0,3 0,4 -
6
nu 5 - - - - - - 2,4 0,4 -
10 - - - - - - 2,3 0,4 -
0,1 10 1,4 2,9 - - 0,2 - - -
1 5 0,8 2,4 - - 0,2 - - -
Ograda Ialomita Ograda
5 2 0,4 - - - 0,2 - - -
10 2 0,3 - - - 0,2 - - -
0,1 Perieti, 890 190,2 19,2 - 0,6 7,6 0,2 - 0,1
1 Paltinisu, 741 170,3 16,0 - 0,4 7,6 0,2 - -
Perieti Ialomita Misleanu,
5 Fundata, 34 21,8 3,1 - 0,1 4,3 0,2 - -
10 Sterjaru - 0,6 0,6 - - 1,3 0,1 - -
0,1 85 10,1 2,0 - - 0,4 3,1 - -
Platonesti,
Platonesti Ialomita 1 15 1,8 1,8 - - - - - -
Lacusteni
5 - - - - - - - - -
325
10 - - - - - - - - -
0,1 1227 248,9 10,8 - 0,2 5,0 - - -
1 Saveni, 811 158,3 10,0 - 0,2 4,9 - - -
Saveni Ialomita
5 Fratilesti - - - - - 0,5 - - -
10 - - - - - 0,5 - - -
21, 23,
0,1 1700 575,8 5,4 - 23,9 13,5 -
8 8
Slobozia Ialomita 1 Slobozia 37 65,8 - - 3,7 5,8 0,7 13,5 -
5 8 2,6 - - 3,1 4,8 0,7 13,5 -
10 1 0,9 - - 3,0 4,6 0,7 13,5 -
0,1 132 16,7 1,4 0,2 - 3,0 - - -
1 Suditi, - - - - - 0,4 - - -
Suditi Ialomita
5 Gura Vaii - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
11.2.14. Raul Prahova

5% i 10%. Zona modelat a bazinului hidrografic al raului Prahova pe acest sector
incepe de la izvoare i se termin la vrsarea n Ialomia.
depire 0.1%, 1%, 5% i 10% variaz de la 8311,7 ha, pentru probabilitatea de 10%, la
20676 ha, pentru probabilitatea de 0.1%. In functie de folosina terenurilor, suprafeele
rului Ialomia i zone cu tufriuri. Cele mai nsemnate suprafee inundate aparin

hidrografic.
i tufri, ct i numrul de gospodrii inundate. Numrul de locuitori afectai se poate
calcula considernd o medie de 2.7 persoane/gospodrie, conform ultimului recensmnt
(2011) n cazul judeului Prahova.
326
Tabel nr. 11.2.40.

Suprafete de teren, pe raul Prahova, repartizate pe diverse folosine ale terenului, afectate
Suprafata afectata Curti, constr. - Folosinta teren - ha

p%
- ha ha arabil livezi neprod. pasuni paduri lunca rau tufaris
0.1 20676.0 1501.3 10124.4 5.6 1519.3 3212.5 3297.1 826.5 189.3
1 17037.9 1072.1 8391.6 3.7 1254.8 2593.7 2804.6 785.5 131.9
5 10425.4 464.5 4241.7 0.7 939.6 1662.6 2284.6 752.3 79.2
10 8311.7 333.1 3223.8 0.4 766.6 1250.7 1950.2 732.0 55.0
Tabel nr. 11.2.41.

Localiti, pe rul Prahova, afectate de inundaiile de probabiliti de depire 0.1%, 1%,
5% si 10%.
Localitati Nume p% Localit Nr.ca Curti, Folosinta teren - ha
(Comune rau ati se const arabil livezi nepr pasu pad lunc tufari
) (Sate) (gosp r. - ha od. ni uri a s
.) rau
Azuga Azuga 0,1 Azuga 25 1,6 - - - 0,7 0,3 - -
1 5 0,7 - - - 0,3 0,1 - -
5 - 0,3 - - - - - - -
10 - 0,1 - - - - - - -
Valea Prahova 0,1 Busteni 60 4,7 - - 0,9 - 0,5 - -
Cerbului si Valea 1 , 35 2,9 - - 0,7 - 0,5 - -
si Cerbului Poiana
Prahova 5 Tapului 15 1,3 - - 0,1 - 0,3 - -
10 7 0,8 - - 0,1 - 0,1 - -
Prahova Prahova 0,1 Predeal 30 1,7 - - - - - - -
1 17 1,7 - - - - - - -
5 - 1,7 - - - - - - -
10 - 1,7 - - - - - - -
ORAS Prahova 0,1 Poiana 70 9,6 - - 4,4 - 0,8 - -
BUSTENI 1 Tapului 52 6,5 - - 3,1 - 0,7 - -
,
5 Busteni 10 1,2 - - 0,8 - 0,4 - -
10 6 0,9 - - 0,5 - 0,3 - -
ORAS Prahova 0,1 Ghiose - 0,3 - - 0,2 - - - -
COMARN 1 sti, - 0,1 - - 0,1 - - - -
IC Podu
5 - - - - - - - - -
327
10 Lung, - - - - - - - - -
Comar
nic
ORAS Prahova 0,1 Breaza - - - - - - - - -
BREAZA 1 - - - - - - - - -
5 - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
ORAS Prahova 0,1 Sinaia 57 8,3 - - 3,0 - 1,1 - -
SINAIA 1 34 2,4 - - 1,5 - 0,9 - -
5 21 1,2 - - 0,6 - 0,7 - -
10 9 0,8 - - 0,4 - 0,5 - -
POIANA Prahova 0,1 Poiana - 0,1 - - 5,0 0,4 1,1 - -
CMPIN 1 Campin - 0,1 - - 2,7 0,1 0,4 - -
A a
5 - - - - 1,8 0,1 0,2 - -
10 - - - - 1,5 - 0,2 - -
BANESTI PRAHOV 0,1 BANES - - - - - - 0,1 - -
A 1 TI - - - - - - - - -
5 - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
BRAZI PRAHOV 0,1 STEJAR - - - - - - 0,2 - -
A 1 U - - - - - - 0,1 - -
5 - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
COCORA PRAHOV 0,1 PIATRA - - - - - - - -
STII COLT A 1 - - - - - - - - -
5 - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
FLORESTI PRAHOV 0,1 NOVAC - - - - - 0,4 0,3 - -
A 1 ESTI - - - - - - - - -
5 - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
MAGURE PRAHOV 0,1 LUNCA - - - - - - - - -
NI A 1 PRAHO - - - - - - - - -
VEI
5 - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
MUNICIP PRAHOV 0,1 MUNIC 29 2,4 - - - - - - -
IUL A 1 IPIUL - - - - - - - - -
328
CAMPIN 5 CAMPI - - - - - - - - -
A 10 NA - - - - - - - - -
POIANA PRAHOV 0,1 POIAN - - - - 2,4 0,2 0,5 1,4 -
CAMPIN A 1 A - - - - 2,3 0,2 0,5 1,4 -
A CAMPI
5 NA - - - - 2,3 0,1 0,5 1,4 -
10 - - - - 2,2 0,1 0,5 1,4 -
TELEGA PRAHOV 0,1 DOFTA - - - - - 0,1 - - -
A 1 NA - - - - - - - - -
5 - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
TINOSU PRAHOV 0,1 TINOSU - - - - - 2,3 - - -
A 1 - - - - - 1,7 - - -
5 - - - - - 0,8 - - -
10 - - - - - - - - -
Valea Doftana 0,1 Traiste 33 9,0 - - 1,9 3,2 0,2 8,1 0,3
Doftanei 1 ni,Tesil 22 4,8 - - 1,5 2,7 0,1 7,8 0,2
a
5 13 3,2 - - 1,2 1,5 0,1 7,1 -
10 6 2,4 - - 1,0 0,8 0,1 6,6 -
ALUNIS Varbilau 0,1 Ostrov 39 4,4 - - 0,1 0,3 - - -
1 u 4 2,5 - - 0,1 0,1 - - -
5 - 1,4 - - 0,1 - - - -
10 - 0,9 - - 0,1 - - - -
CERASU Drajna 0,1 Slon, 15 1,8 - - 1,1 - 0,4 - -
1 Cerasu, - 0,5 - - 0,2 - 0,1 - -
Valea
5 - 0,3 - - 0,1 - 0,1 - -
Lespezi
10 i - 0,2 - - 0,1 - 0,1 - -
DRAJNA Drajna 0,1 Ciocrac 85 18,6 0,3 - 0,5 0,1 1,0 - -
1 ,Drajna 39 11,3 0,1 - 0,2 - 0,8 - -
de Sus,
5 Drajna 9 5,6 - - - - 0,2 - -
10 de Jos, 3 4,5 - - - - 0,1 - -
Faget,
Piatra,P
odurile
DUMBRA Varbilau 0,1 Dumbr 29 4,9 2,6 - 1,3 - - - -
VESTI 1 avesti, 16 2,8 2,5 - 1,2 - - - -
Sfarlea
5 ca, 1 0,4 0,3 - 1,1 - - - -
10 Maletii - 0,1 - - 1,0 - - - -
329
de Sus
IZVOARE Teleajen 0,1 Chirtes 4 0,1 - - 0,3 0,3 0,1 - -
LE 1 ti, - - - - 0,1 0,1 0,1 - -
Izvoare
5 le, - - - - - - 0,1 - -
10 Malu - - - - - - 0,1 - -
Vanat,
Cerene
sti
MANECI Teleajen 0,1 Cheia, 48 3,2 1,8 - 4,6 1,9 8,6 - -
U 1 Maneci 19 1,4 0,6 - 4,3 1,2 7,6 - -
u+Pam
5 anteni, 4 0,4 0,2 - 4,2 0,5 6,5 - -
10 Maneci - 0,3 0,1 - 4,2 0,4 6,3 - -
u-
Ungure
ni,
Plaietu
ORAS Teleajen 0,1 Valenii - - - - 0,1 - - - 0,5
VALENII 1 de - - - - - - - - 0,4
DE Munte
MUNTE 5 - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
STEFESTI Varbilau 0,1 Scurtes 17 0,7 - - 1,4 - - - -
1 ti, - - - - 1,2 - - - -
Stefane
5 sti - - - - 1,0 - - - -
10 - - - - 0,7 - - - -
VARBILA Varbilau 0,1 Cotofe 93 19,7 - - 5,8 - 0,1 - -
U 1 nesti, 36 11,4 - - 5,4 - - - -
Livadea
5 , 23 7,7 - - 4,7 - - - -
10 Varbila 19 5,4 - - 4,4 - - - -
u
ADNCA Prahova 0,1 ADNC 1316 227,6 21,5 - 2,7 2,1 - - 0,9
TA 1 ATA, 1257 210,7 20,4 - 2,7 1,9 - - 0,8
Patru
5 Frati - - - - - 0,3 - - -
10 - - - - - 0,2 - - -
ALBESTI Cricovul 0,1 ALBEST - 1,2 0,5 - 0,3 - - - -
PALEOLO Sarat 1 I - - 0,2 - 0,3 - - - -
GU PALEOL
5 OGU, - - - - 0,2 - - - -
10 Albesti- - - - - 0,1 - - - -
Muru,
Cioceni
330
APOSTOL Cricovul 0,1 APOST - 0,1 0,5 - 1,0 0,4 0,8 - 0,4
ACHE Sarat 1 OLACH - 0,1 - - 0,9 0,3 0,6 - 0,2
E,
5 Marlog - - - - 0,7 0,2 0,4 - 0,1
10 ea, - - - - 0,5 0,1 0,3 - 0,1
Buzota
BAICOI Dambul 0,1 Liliesti, 195 40,0 1,3 - - - - 3,3 -
1 Tintea 132 32,8 1,3 - - - - 3,3 -
5 93 26,9 1,2 - - - - 3,3 -
10 71 22,9 1,1 - - - - 3,3 -
BERCENI Dambul , 0,1 BERCE 76 10,0 1,5 - - 0,1 - 0,2 -
Teleajen 1 NI, 10 2,0 1,2 - - 0,1 - 0,2 -
Cartier
5 ul 4 1,3 0,7 - - - - 0,2 -
10 Dambu 1 0,8 0,3 - - - - 0,2 -
,
Corlate
sti
BRAZII Prahova 0,1 Brazii, - 0,5 3,2 - - 11,0 1,0 - -
1 Movile - 0,4 2,9 - - 10,3 0,9 - -
anca,
5 Rasim - 0,2 2,3 - - 8,9 0,5 - -
10 micea - 0,1 0,9 - - 7,4 0,4 - -
BUCOV Teleajen 0,1 BUCOV - - - - - - - - -
1 - - - - - - - - -
5 - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
CIORANI Cricovul 0,1 Cioranii 49 5,3 0,3 - 0,3 0,5 - - -
Sarat 1 de Jos, 22 3,5 0,3 - 0,2 0,5 - - -
Cioranii
5 de sus 3 1,3 0,2 - - 0,4 - - -
10 2 0,8 0,2 - - 0,4 - - -
CISLAU Cricovul 0,1 Buda - 1,0 0,2 - - 0,1 - - 0,4
Sarat 1 Craciun - 0,8 0,2 - - - - - 0,4
esti
5 - 0,7 0,2 - - - - - 0,3
10 - 0,6 0,2 - - - - - 0,2
DRAGAN Prahova 0,1 DRAGA 600 93,0 34,3 - 1,1 3,1 4,5 - 0,1
ESTI 1 NESTI, 226 45,6 18,8 - 1,0 3,1 4,3 - 0,1
Tufani,
5 Hatcara 70 12,8 5,5 - 0,8 3,0 1,3 - 0,1
10 u, 56 10,0 2,2 - 0,6 3,0 0,6 - -
Belciug,
Baraita
331
ru
DUMBRA Teleajen 0,1 Zanoag 38 3,6 2,8 - 0,3 - 1,0 - -
VA 1 a 15 2,2 2,0 - 0,2 - 0,9 - -
5 10 1,0 1,5 - - - 0,8 - -
10 - - - - - - 0,8 - -
DUMBRA Teleajen 0,1 Gavane - - - - - - - - -
VESTI 1 l - - - - - - - - -
5 - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
GHERGHI Prahova 0,1 GHERG 100 13,9 10,7 - 0,5 5,4 0,2 - -
TA 1 HITA, 51 5,0 9,8 - 0,4 5,2 0,2 - -
Malam
5 uc 16 2,8 7,5 - 0,4 4,5 0,1 - -
10 9 2,3 6,4 - 0,3 4,3 0,1 - -
GORGOT Prahova 0,1 GORGO 15 1,9 2,2 - - 2,0 - 1,2 -
A 1 TA, 1 0,5 0,7 - - 1,8 - 1,1 -
Fanari
5 - 0,1 - - - 1,8 - - -
10 - 0,1 - - - 1,7 - - -
GURA Teleajen 0,1 GURA 8 0,2 0,7 - - - 0,7 - -
VITIOARE 1 VITIOA - - - - - - 0,1 - -
I REI,
5 Fagetu, - - - - - - - - -
10 Funden - - - - - - - - -
i
IORDACH Cricovul 0,1 Mocest - - - - 0,3 - - - -
EANU Sarat 1 i, Plavia - - - - 0,2 - - - -
5 - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
MAGURE Teleajen 0,1 MAGU - 0,1 0,4 - 1,4 0,5 0,1 0,1 -
LE 1 RELE, - - - - 0,8 0,3 - - -
Coada
5 Malului - - - - 0,6 0,1 - - -
10 - - - - 0,3 0,0 - - -
MAIA Prahova 0,1 MAIA - - - - - 0,7 - - -
1 - - - - - 0,7 - - -
5 - - - - - 0,4 - - -
10 - - - - - 0,0 - - -
OLARI Prahova 0,1 Fnari 7 3,7 - - - 5,5 - - -
1 - 3,0 - - - 5,4 - - -
332
5 - 2,9 - - - 5,3 - - -
10 - 2,8 - - - 5,2 - - -
ORAS Cricovul 0,1 Urlati, - - 1,3 - 0,5 1,4 0,2 - -
URLATI Sarat 1 ORZOAI - - 0,1 - 0,4 0,9 - - -
A DE
5 JOS, - - - - 0,4 0,4 - - -
10 Aricesti - - - - 0,3 0,3 - - -
i Vechi,
Valea
Bobului
,
Jucalai,
Aruices
tii Noi
ORAS Teleajen 0,1 VALENI - 0,7 0,1 - 0,1 0,2 - 0,2 1,3
VALENII 1 I DE - 0,1 - - 0,1 0,1 - 0,2 0,2
DE MUNTE
MUNTE 5 - - - - - - - 0,1 -
10 - - - - - - - 0,1 -
PLOIESTI Dambul 0,1 PLOIES 2800 367,9 33,0 - 1,4 2,1 1,6 23, -
TI 7
1 2009 311,9 19,0 - 1,2 1,8 1,0 23, -
5
5 1175 221,0 10,2 - 0,6 1,2 0,2 22, -
1
10 733 142,7 3,9 - 0,5 0,7 - 20, -
2
PUCHENI Prahova 0,1 PUCHE 610 84,7 14,4 - - 0,7 1,6 0,3 -
I MARI 1 NII 202 35,4 9,9 - - 0,3 1,6 0,2 -
MARI,
5 Puchen 1 1,8 0,5 - - - 1,5 0,2 -
10 ii - 1,7 0,5 - - - 1,5 0,2 -
Mosne
ni,
Mirosla
vesti
RFOV Teleajen 0,1 RFOV, 75 16,7 21,9 - 0,6 1,1 7,0 1,6 1,4
1 Goga, 6 7,6 13,7 - 0,5 - 6,6 1,6 1,2
Antofil
5 oaia, 2 5,3 9,3 - 0,3 - 5,7 1,4 1,1
10 Moara 2 3,8 8,7 - 0,2 - 5,4 1,4 1,0
Domne
asca,
Buda,
Palanca
, Sicrita
333
SNGER Cricovul 0,1 SNGE - 0,2 3,5 - 1,4 - 1,5 - 1,3

U Sarat 1 RU, - 0,1 1,1 - 1,2 - 1,3 - 1,1
Tisa,
5 Miersu - - 0,1 - 0,8 - 0,6 - 0,7
10 Mic, - - 0,1 - 0,6 - 0,1 - 0,5
Miersu
Mare
SCORTEN Dambul 0,1 Borden 5 0,4 0,4 - - - - 0,1 -
I 1 ii Mici 5 0,4 0,4 - - - - 0,1 -
5 4 0,4 0,3 - - - - 0,1 -
10 3 0,4 0,3 - - - - 0,1 -
TINOSU Prahova 0,1 TINOSU - - - - - 1,4 - - -
1 - - - - - 0,8 - - -
5 - - - - - 0,6 - - -
10 - - - - - 0,1 - - -
VALEA Teleajen 0,1 Pantazi - - 0,5 - - - 0,1 - -
CALUGA 1 , Colegi - - 0,4 - - - 0,1 - -
REASCA
5 - - 0,3 - - - 0,1 - -
10 - - 0,3 - - - 0,1 - -
334
RUL MOSTITEA
11.2.15 Raul Mostitea

S-a analizat modelul rulat pentru urmtoarele probabiliti de depsire: 0.1%, 0,2%,
0,5%, 1%, 5% i 10%. Zona modelat a bazinului hidrografic al raului Mostitea pe acest
sector incepe de la izvoare i se termin la vrsarea n Dunre.
depire 0.1%, 0,2%, 0,5%, 1%, 5% i 10% variaz de la 654.4 ha, pentru probabilitatea
de 10%, la 1245.4 ha, pentru probabilitatea de 0.1%. In functie de folosina terenurilor,
folosinta : curi si zone construite, terenuri neproductive, pasuni, zone impdurite, zone
335
inundabile n luncile rului Mostitea i zone cu tufriuri. Cele mai nsemnate suprafee
inundate aparin urmatoarelor categorii: puni i arabil.
hidrografic.
probabilitile de depasire 0.1%, 0,2%, 0,5%, 1%, 5% si 10%, att suprafeele inundate
defalcate pe urmtoarele categorii de folosina: curi i zone construite, terenuri
neproductive, lunca ru i tufri, ct i numrul de gospodrii inundate. Numrul de
locuitori afectai se poate calcula considernd o medie de 2.9 persoane/gospodrie,
conform ultimului recensmnt (2011) n cazul judeelor Clrai i Ilfov
Tabel nr. 11.2.42.

Suprafete de teren, pe raul Mostitea, repartizate pe diverse folosine ale terenului, afectate
Suprafata Curti, Folosinta teren - ha

afectata - constr. -
p% ha ha arabil livezi neprod. pasuni paduri lunca rau tufaris
0.1 1245.4 80.4 493.6 1.5 287.2 367.1 12.5 - 3.1
1 820.7 54.7 206.8 0.8 262.1 283.5 10.4 - 2.4
5 692.3 47.4 128.0 0.6 249.4 255.6 9.1 - 2.2
10 654.4 44.5 114.1 0.6 244.0 240.4 8.8 - 2.1
Tabel nr. 11.2.43.

Localiti, pe rul Mostitea, afectate de inundaiile de probabiliti de depire 0.1%, 1%,
5% si 10%.
Localitati Nume p% Localitati Nr.case Curti, Folosinta teren - ha
(Comune) rau (Sate) (gosp.) constr. arabil nepr pasu paduri tufari
- ha od. ni s
Belciugatel Mostist 0,1 Cojesti, 9 2,2 - 0,3 - 0,1 0,1

e ea, 1 Candeasca, 8 1,9 - 0,3 - 0,1 0,1
Belciug Belciugatele
atele 5 , Mataraua, 7 1,8 - 0,2 - 0,1 -
10 Mariuta 7 1,7 - 0,2 - 0,1 -
Dascalu Mostist 0,1 Gagu, 7 2,0 0,2 0,2 - - -
ea 1 Creata, 6 1,6 0,1 0,2 - - -
Dascalu
5 5 1,3 0,1 0,1 - - -
10 5 1,3 0,1 0,1 - - -
336
Dorobantu Mostist 0,1 Bosneagu - - - - - - -

ea 1 - - - - - - -
5 - - - - - - -
10 - - - - - - -
Dragoesti Colceag 0,1 Chiroiu - Sat - 0,2 - - - - -
1 nou, Chiroiu - 0,2 - - - - -
-
5 Pamantesti, - 0,2 - - - - -
10 Dragoiesti - 0,1 - - - - -
Frasinet Mostist 0,1 Frasinet, 23 0,8 0,8 6,7 1,6 - -
ea 1 Luptatori, 18 0,4 0,3 5,5 1,4 - -
Tariceni,
5 Frasinetu de 17 0,4 0,2 5,3 1,3 - -
10 Jos, 17 0,3 0,2 5,1 1,3 - -
Curatesti
Fundulea Belciug 0,1 Fundulea, 6 1,0 - 0,1 0,4 - -
atele 1 Gostilele 5 0,8 - 0,1 0,3 - -
5 4 0,7 - 0,1 0,3 - -
10 4 0,7 - 0,1 0,3 - -
Gurbanesti Mostist 0,1 Preasna, 26 3,7 2,7 1,4 6,4 0,6 -
ea 1 Gurbanesti, 16 1,5 2,1 0,8 4,2 0,4 -
Cotofanca,
5 Preasna 15 1,6 1,6 1,1 3,9 0,4 -
10 Veche 14 1,5 1,5 1,0 3,8 0,4 -
Ileana Vanata, 0,1 Ileana, 8 3,4 - - 0,3 - -
Banciu, 1 Rasurile, 4 1,6 - - 0,1 - -
Valea Razoarele,
lui Ilie 5 Podari 3 1,1 - - 0,3 - -
10 3 1,1 - - 0,3 - -
Manastire Mostist 0,1 Sultana, 17 0,6 0,2 3,3 - - -
a ea 1 Coconi, 15 0,5 0,1 3,1 - - -
Manastirea
5 15 0,4 0,1 3,1 - - -
10 14 0,4 0,1 3,0 - - -
Movilita Colceag 0,1 Movilita, 33 12,1 1,1 0,7 0,3 - -
1 Bitina - 22 7,7 0,6 0,7 0,3 - -
Ungureni,
5 Bitina - 19 6,7 0,4 0,7 0,3 - -
10 Pamanteni 17 6,0 0,3 0,7 0,3 - -
Nicolae Vanata 0,1 Fantana - - - - - - -
Balcescu 1 Doamnei - - - - - - -
5 - - - - - - -
337
10 - - - - - - -
Petrachioa Mostist 0,1 Vanatori, 24 4,9 - 0,6 - - -
ia ea 1 Petrachioaia 18 3,7 - 0,5 - - -
, Surlari
5 15 3,0 - 0,4 - - -
10 15 2,9 - 0,4 - - -
Sarulesti Mostist 0,1 Sarulesti, 47 6,4 1,4 0,5 6,4 - -
ea 1 Magureni, 29 3,1 0,6 0,3 5,0 - -
Polcesti
5 22 2,0 0,4 0,2 4,4 - -
10 21 1,7 0,4 0,2 4,3 - -
Sinesti Mostist 0,1 Livedea, 11 3,1 - 0,3 0,3 - -
ea 1 Boteni, 10 2,8 - 0,3 0,3 - -
Sinesti,
5 Lilieci, 8 2,4 - 0,3 0,3 - -
10 Catrunesti 8 2,3 - 0,3 0,3 - -
Tamadau Mostist 0,1 Darvari, 5 0,4 - 1,1 0,4 - -
Mare ea 1 Plumbuita, 4 0,2 - 0,9 0,3 - -
Seinoiu,
5 Sacele 3 0,2 - 0,8 0,2 - -
10 3 0,2 - 0,8 0,2 - -
Tunari Mostist 0,1 Dimieni - - - - - - -
ea 1 - - - - - - -
5 - - - - - - -
10 - - - - - - -
Ulmu Mostist 0,1 Faurei, 2 0,1 - 0,8 - - -
ea 1 Ulmu 1 0,1 - 0,2 - - -
5 - 0,1 - 0,2 - - -
10 - 0,1 - 0,1 - - -
Valea Mostist 0,1 Ostrovu, 19 0,4 0,3 - 6,3 - -
Argovei ea 1 Lunca, Valea 12 0,2 0,1 - 4,1 - -
Argovei,
5 Vladiceasca 11 0,1 - - 4,0 - -
10 10 0,1 - - 3,7 - -
338
RUL CLMUI
11.2.16. Raul Clmui

0,5%, 1%, 5% i 10%. Zona modelat a bazinului hidrografic al raului Clmui pe acest
depire 0.1%, 0,2%, 0,5%, 1%, 5% i 10% variaz de la 1220,9 ha, pentru probabilitatea
de 10%, la 10473 ha, pentru probabilitatea de 0.1%. In functie de folosina terenurilor,
folosinta : curi si zone construite, terenuri neproductive, pasuni, zone impdurite, zone
inundabile n luncile rului Clmui i zone cu tufriuri. Cele mai nsemnate suprafee
inundate aparin urmatoarelor categorii: puni i arabil.
hidrografic.
probabilitile de depasire 0.1%, 0,2%, 0,5%, 1%, 5% si 10%, att suprafeele inundate
339

neproductive, lunca ru i tufri, ct i numrul de gospodrii inundate. Numrul de
locuitori afectai se poate calcula considernd o medie de 2.6 persoane/gospodrie,
conform ultimului recensmnt (2011) n cazul judeelor Buzu i Brila.
Tabel nr. 11.2.44.

Suprafete de teren, pe raul Clmui, repartizate pe diverse folosine ale terenului, afectate
de inundaiile de probabiliti de depire 0.1%, 0,2%, 0,5%, 1%, 5% si 10%.

afectata - constr. - lunca
p% ha ha arabil livezi neprod. pasuni paduri rau tufaris
0.1 10473.0 238.1 3989.2 4.8 324.8 5869.9 44.5 - 1.8
0.2 8909.0 223.0 3646.5 4.8 312.7 4680.4 39.8 - 1.8
0.5 6836.5 194.6 2826.8 4.8 256.5 3513.4 38.6 - 1.8
1 3382.8 81.6 883.5 4.7 147.7 2230.2 33.3 - 1.8
5 1899.8 56.3 438.5 3.0 68.0 1303.4 29.0 - 1.6
10 1220.9 42.1 197.8 0.0 44.4 912.4 22.8 - 1.5
Tabel nr. 11.2.45.

Localiti, pe rul Clmui, afectate de inundaiile de probabiliti de depire 0.1%,
0,2%, 0,5%, 1%, 5% si 10%.
Localitati Nume rau p% Localitati Nr.ca Curti, Folosinta teren - ha
(Comune) (Sate) se const arabil livezi nep pas pad lunc tufa
(gosp r. - ha rod. uni uri a ris
.) rau
Bertestii Calmatui 0,1 Bertestii 485 78,4 1,6 - 0,5 8,8 - - -
de jos 0,2 de jos, 483 78,1 1,6 - 0,5 8,8 - - -
Spiru
0,5 Haret, 483 77,2 1,5 - 0,5 8,8 - - -
1 Gura 36 6,6 1,2 - - 4,9 - - -
5 Calmatui 11 1,9 0,8 - - 4,6 - - -
10 2 0,1 0,7 - - 3,3 - - -
Bordei Calmatui 0,1 Liscoteanc - - - - - 0,8 - - -
Verde 0,2 a - - - - - - - - -
0,5 - - - - - - - - -
1 - - - - - - - - -
5 - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
C. A. Buzoel, 0,1 Balhacu, - 0,1 0,1 - 0,1 0,2 - - -
340
Rosetti Strambul 0,2 Lunca - 0,1 0,1 - 0,1 0,2 - - -

0,5 - 0,1 0,1 - 0,1 0,2 - - -
1 - 0,1 0,1 - 0,1 0,2 - - -
5 - - - - 0,1 0,2 - - -
10 - - - - 0,1 0,1 - - -
Ciresu Calmatui 0,1 Ciresu - 0,1 - - - 1,3 - - -
0,2 - - - - - 1,2 - - -
0,5 - - - - - 1,1 - - -
1 - - - - - 0,9 - - -
5 - - - - - 0,5 - - -
10 - - - - - 0,4 - - -
Costesti Calmatui 0,1 Costesti, 5 0,1 2,1 - 0,2 0,2 - - -
0,2 Pietrosu, - 0,4 0,8 - 0,5 0,3 - - -
Budisteni
0,5 - 0,1 1,8 - 0,2 0,1 - - -
1 - - 1,5 - - - - - -
5 - - 0,5 - - - - - -
10 - - 0,1 - - - - - -
Gheraseni Calmatui 0,1 Suditi - 6,7 0,1
0,2 - - - - - - - - -
0,5 - - - - - - - - -
1 - - - - - - - - -
5 - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
Largu Calmatui 0,1 Largu, - 0,7 - - 0,6 0,3 - - -
0,2 Scarlatesti - 0,5 - - 0,5 0,3 - - -
0,5 - 0,1 - - 0,5 0,2 - - -
1 - - - - 0,4 0,1 - - -
5 - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
Luciu Calmatui 0,1 Caragele 2 1,6 0,2 - - 1,4 - - -
0,2 - 1,5 0,2 - - 1,4 - - -
0,5 - 0,7 0,1 - - 1,1 - - -
1 - - - - - 0,3 - - -
5 - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
Rusetu Calmatui 0,1 Rusetu 1 0,4 - - 1,0 0,3 - - -
341
0,2 - 0,4 - - 1,0 0,3 - - -

0,5 - 0,1 - - 1,0 0,2 - - -
1 - - - - - - - - -
5 - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
Smeeni Calmatui 0,1 Balaia, - - - - - 0,4 - - -
0,2 Albesti - - - - - 0,4 - - -
0,5 - - - - - 0,4 - - -
1 - - - - - 0,3 - - -
5 - - - - - 0,2 - - -
10 - - - - - - - - -
Stancuta Calmatui 0,1 Cuza Voda 1 0,4 - - 0,5 - - - -
0,2 - 0,4 - - 0,5 - - - -
0,5 - 0,4 - - 0,5 - - - -
1 - 0,6 - - 0,6 - - - -
5 - 0,5 - - 0,5 - - - -
10 - - - - 0,4 - - - -
Surdila Buzoel 0,1 Faurei Sat - 0,1 0,1 - - 0,2 - - -
Greci 0,2 - 0,1 0,1 - - 0,1 - - -
0,5 - 0,0 - - - 0,1 - - -
1 - - - - - - - - -
5 - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
Tintesti Negreasca 0,1 Odaia 16 0,6 - - - - - - 0,6
0,2 Banului, - 0,4 0,5 - - - - - -
Maxenu
0,5 - 0,4 0,5 - - - - - -
1 - 0,3 0,4 - - - - - -
5 - 0,3 0,4 - - - - - -
10 - 0,2 0,3 - - - - - -
Ulmu Calmatui 0,1 Ulmu, - 0,2 - - - 2,0 - - -
0,2 Jugureanu - 0,2 - - - 2,0 - - -
0,5 - 0,2 - - - 1,8 - - -
1 - - - - - 0,3 - - -
5 - - - - - 0,2 - - -
10 - - - - - 0,2 - - -
342
n legtur cu adncimile maxime ale apei pe rul Clmui, la inundaia de

probabilitate 0.1% variaz intre 3,3 m si 9,1 m. La celelalte probabiliti de depire aceste
1.6 m si 6,2 m.
11.3. Pagube potentiale economice.
Impactul monetar (vezi Tab. 11.3.1), sub aspectul pagubelor provocate de

inundarea n b.h. Ialomia, a terenurilor, a gospodriilor populaiei, a obiectivelor
economice, a drumurilor i podurilor se ridic la peste 29 mil.lei la inundatii de
probabilitatea de 10% i la peste 298 mil.lei la inundatii de probabilitatea de 0,1%
Tabel 11.3.1
Pagube poteniale n b.h. Ialomia
SUPRAFATA INUNDATA (HA)
NR. Gosp Paguba Total
p% CURS DE APA Pasuni - Alte
CRT. Arabil Paduri TOTAL (buc) (mii lei)
Fanete terenuri
1 0.1 32962.9 11394.1 14888.3 3420.9 62666.2 11190 298,502
2 1 Ialomia 22467.4 9046.1 13040.9 2871.7 47426.1 5060 153,657
3 5 12574.8 6672.2 9365.8 2212.5 30825.3 1146 53,290
4 10 9582.6 5181.7 7135.6 1741.5 23641.4 282 29,140
Rul Ialomia
Dependenta dintre amploarea pagubei (mii lei) si probabilitatea de depasire (%)
350000
300000
250000
PAGUBA (MII LEI)
200000
Paguba Total (mii lei)

150000 Log. (Paguba Total (mii lei))
100000
50000
0
0.1 1 10
p (%)
Fig. 11.3.1 Dependenta dintre amploarea pagubelor si probabilitatea de depasire

a viiturilor pe rul Ialomia.
343

inundarea n b.h.Prahova a terenurilor, a gospodriilor populaiei, a obiectivelor
economice, a drumurilor i podurilor se ridic la peste 25,9 mil.lei la inundatii de
Tabel 11.3.2
Pagube poteniale pe sectorul rului Prahova

Fanete terenuri
1 0.1 10124.4 3212.5 3297.1 1714.1 18348.2 6528 151,650
2 1 8391.6 2593.7 2804.6 1390.3 15180.3 4215 102,498
Prahova
3 5 4241.7 1662.6 2284.6 1019.6 9208.5 1474 39,073
4 10 3223.8 1250.7 1950.2 822.0 7246.6 927 25,947
Rul Prahova
180000
160000
140000
120000
PAGUBA (MII LEI)
100000

80000
Log. (Paguba Total (mii lei))
60000
40000
20000
0
0.1 1 10
p (%)
Fig. 11.3.2. Dependenta dintre amploarea pagubelor si probabilitatea de depasire

a viiturilor pe rul Prahova.
Impactul monetar (vezi Tab. 11.3.3.), sub aspectul pagubelor provocate de

inundarea pe cursul principal al Buzului , a terenurilor, a gospodriilor populaiei, a
obiectivelor economice, a drumurilor i podurilor se ridic la peste 48 mil.lei la inundatii
de probabilitatea de 10% i la peste 140 mil.lei la inundatii de probabilitatea de 0,1%
Tabel 11.3.3
Pagube poteniale pe sectorul rului Buzu ntre Vama Buzu i confluena cu rul Siret
344

p% Pasuni - Alte
Fanete terenuri
1 0.1 27851.9 19751.6 3542.4 2690.9 53836.8 3683 140,244
2 1 16723.0 10776.0 3330.3 1833.9 32663.2 2324 86,391
3 5 15353.9 9989.4 3108.2 1705.6 30157.1 1447 55,996
4 10 14406.0 9386.0 2963.9 1573.0 28328.9 1194 48,746
Rul Buzu, sector Vama Buzau - cfl.Siret

150000
140000
130000
120000
110000
100000
90000
PAGUBA (MII LEI)
80000
70000 Paguba Total (mii lei)
50000
40000
30000
20000
10000
0
0.1 1 10
p (%)
Fig. 11.3.3 Dependenta dintre amploarea pagubelor si probabilitatea de depasire a

viiturilor pe raul Buzu, ntre Vama Buzu i confluena cu rul Siret.
Impactul (vezi Tab. 11.3.4.), sub aspectul pagubelor provocate de inundarea

pe afluenii Buzului , a terenurilor, a gospodriilor populaiei, a obiectivelor economice,
a drumurilor i podurilor se ridic la peste 3 mil.lei la inundatii de probabilitatea de 10%
i la peste 25 mil.lei la inundatii de probabilitatea de 0,1%
Tabel 11.3.4
Pagube potentiale pe afluentii raului Buzau
345

p% Pasuni - Alte
Fanete terenuri
1 0.1 230.3 607.4 359.1 304.7 1501.5 673 25,583
2 1 148.8 482.8 261.1 270.8 1163.5 384 13,866
3 5 65.5 346.9 171.6 210.5 794.5 142 5,808
4 10 48.9 286.9 135.4 174 645.2 36 3,417
afluentii rului Buzu

28000
26000
24000
22000
20000
18000
PAGUBA (MII LEI)
16000
14000
12000
10000
8000
6000
4000
2000
0
0.1 1 10
p (%)
Fig. 11.3.4. Dependenta dintre amploarea pagubelor si probabilitatea de depasire a

viiturilor pe afluentii raului Buzu

inundarea pe cursul principal al r. Mostitea, a terenurilor, a gospodriilor populaiei, a
obiectivelor economice, a drumurilor i podurilor se ridic la peste 2,9 mil.lei la
inundatii de probabilitatea de 10% i la peste 5,8 mil.lei la inundatii de probabilitatea de
0,1%
346
Tabel 11.3.5.
Pagube poteniale pe sectorul rului Mostitea

Fanete terenuri
1 0.1 493.6 367.1 12.5 291.8 1165.0 237 5,817
2 1 206.8 283.5 10.4 265.3 766.0 166 3,731
Mostitea
3 5 128 255.6 9.1 252.2 644.9 145 3,129
4 10 114.1 240.4 8.8 246.7 610.0 138 2,959
Rul Mostitea
7000
6000
5000
PAGUBA (MII LEI)
4000

3000
2000
1000
0
0.1 1 10
p (%)

a viiturilor pe rul Mostitea.

inundarea pe cursul principal al Clmuiului, a terenurilor, a gospodriilor populaiei, a
obiectivelor economice, a drumurilor i podurilor se ridic la peste 0,5 mil.lei la
inundatii de probabilitatea de 10% i la peste 19 mil.lei la inundatii de probabilitatea de
0,1%
347
Tabel 11.3.6
Pagube poteniale pe sectorul rului Clmui

Fanete terenuri
1 0.1 3989.2 5869.9 44.5 331.3 10234.9 511 19,766
2 1 883.5 2230.2 33.3 154.2 3301.2 36 2,879
Clmui
3 5 438.5 1303.4 29.0 72.6 1843.4 11 1,296
4 10 197.8 912.4 22.8 46.0 1178.9 2 528
Rul Clmui
24000
20000
16000
PAGUBA (MII LEI)
12000

8000
4000
0
0.1 1 10
-4000
p (%)
Fig. 11.3.6.1 Dependenta dintre amploarea pagubelor si probabilitatea de

depasire a viiturilor pe rul Clmui.
11.4. nregistrrile istorice ale inundaiilor.

Principalele inundatii nregistrate pe rul Buzu si afluentii sai, n anii trecuti, au
avut loc n iulie 1969, iulie 1971, iulie 1975, mai 1980, mai 1984, iulie 1991, iulie 200,
mai 2005 si august 2006. Enumerarea principalelor evenimente arat faptul c toate
inundatiile majore din bazin au avut loc n mai sau n iulie. Graficul de mai jos prezint
debitele nregistrate pe r.Buzau, la statia Mgura, n timpul unora din aceste evenimente
majore.
Cel mai important eveniment a fost n iulie 1975, cnd debitul de vrf n statia
3
hidrometrica Mgura a atins 2100 m /s.
Dup aceast inundatie au fost adoptate msuri structurale mpotriva inundatiilor,

un exemplu fiind constructia barajului Siriu, executat in perioada 1975 - 1994. Prevenirea
348
si combaterea inundatiilor constituie doar una dintre multele ntrebuintri ale barajului de
la Siriu, printre care se afl: alimentarea cu ap potabil, industrial si pentru irigatii,
producerea de energie electrica.
De la terminarea barajului nu se mai mentioneaz vreo inundatie major pe rul
Buzu, aval de Siriu, cel putin nu pn la Mgura. Totusi, barajul nu protejeaz valea
mpotriva inundatiilor provocate de afluentii rului Buzu.
Dintre inundatiile recente, desi nu sunt majore, se poate mentiona numai cea din
mai 2005, ntruct a afectat local vecintatea ntorsurii Buzului.
In tabelul 11.4.2. sunt prezentate informatii privind pagubele, la nivel de judete

(Buzau, Covasna,Braila), pe cursurile de apa din b.h. Buzau, ca urmare a inundatiilor din
anii 1969, 1971, 1975 si 1991.
Exista putine informatii privind inregistrarile istorice ale inundatiilor si ale pagubelor
pe raurile Basca Mare, Basca Mica si Basca Unita. Ele se refera in special la inregistrarile
de la posturile hidrometrice situate pe aceste rauri, respectiv: Comandau, Varlaam 1,
Varlaam 2 si Basca Rosiliei.
In tabelul 11.4.1. se prezinta aceste informatii referitor la H max (cm) si Q max

3
(m /s), in legatura cu evenimentele de viitura inregistrate in anii 1975, 1991, 2001, 2005 si
349
2006, precum si cotele de aparare aferente, cote ce se folosesc in cadrul planurilor locale
de aparare la inundatii. Toate cotele indicate sunt fata de O Mira post hidrometric.
VIITURI INREGISTRATE IN BAZINUL HIDROGRAFIC BUZAU (1975-2011)

Tab. 11.4.1.
Nr. Rul Staia Data H max Q max COTE DE APRARE O MIR
crt Hidrometric (cm) (mc/s)
C.A. C.I. C.P.
H Q H Q H Q
1 Buzu Sita Buzului 03.07.1975 550 400 225 69,0 275 96,0 350 150
2 Buzu Nehoiu 02.07.1975 660 1400 230 534 330 938 380 1160
3 Buzu Mgura 02.07.1975 624 2100 200 422 250 612 300 945
4 Buzu Banita 03.07.1975 552 2200 135 650 185 925 200 1050
5 Buzu Racovia 04.07.1975 674 1600 280 315 385 589 410 702
6 Bsca Mare Comandu 02.07.1975 356 204 150 230 300
7 Bsca Mare Varlaam 1 02.07.1975 610 598 250 206 350 370 400 458
8 Bsca Mic Varlaam 2 02.07.1975 597 392 100 77,0 150 210 180 307
9 Bsca Chiojdu 02.07.1975 398 300 155 62,0 220 165 250 273
Chiojdului
10 Slnic Loptari 02.07.1975 493 215 170 200 200
11 Slnic Cernteti 02.07.1975 350 410 100 95,5 200 190 200 190
12 Buzu Racovia 05.06.1988 400 656 280 350 450
13 Buzu Mgura 30.06.1991 415 1038 200 422 250 612 300 945
14 Buzu Banita 30.06.1991 368 1686 135 650 185 925 200 1050
15 Slnic Loptari 29.06.1991 235 173 170 200 200
16 Bsca Mic Varlaam 2 18.07.1991 530 359 100 77,0 150 210 180 307
17 Bsca Roziliei Bsca Roziliei 18.07.1991 500 530 250 601 300 750 350 923
18 Bsca Chiojdu 29.07.1991 350 268 155 62,0 220 165 250 273
Chiojdului
19 Slnic Cernteti 29.07.1991 280 270 100 95,5 200 190 200 190
20 Slnic Loptari 23.05.1996 202 115 170 79,0 200 113 230 140
21 Slnic Cernteti 23.05.1996 183 275 100 107 150 206 200 307
22 Nicov Nicov 23.05.1996 180 150 100 57,0 150 114 200 168
23 Clnu Potrnicheti 23.05.1996 152 145 100 36,0 150 140 200
24 Buzu Racovia 23.05.1996 420 750 300 350 400 625 450 785
25 Buzu Sita Buzului 10.03.2000 300 112 225 275 350
28 Bsca Mic Varlaam 2 06.06.2001 180 168 100 150 180 168
350
31 Buzu Sita Buzului 16.02.2005 390 Zpor 225 69,0 275 96,0 350 150
33 Buzu Mgura 07.05.2005 270 767 200 422 250 612 300 945
34 Buzu Bania 08.05.2005 185 925 135 650 185 925 200 1050
35 Buzu Racovia 09.05.2005 392 592 280 315 385 589 410 702
36 Bsca Mic Varlaam 2 07.05.2005 240 240 100 77,0 150 210 180 307
37 Nicov Izvoru 07.05.2005 290 41,5 200 23,0 250 33,1 300 43,6
38 Nicov Izvoru 24.05.2005 280 39,4 200 23,0 250 33,1 300 43,6
39 Bsca Chiojdu 11.07.2005 240 236 155 62,0 220 165 250 273
Chiojdului
40 Bsca Mic Varlaam 2 12.07.2005 160 128 100 77,0 150 210 180 307
41 Clnu Costomiru 13.07.2005 350 56,0 250 25,2 350 56,0 350 56,0
42 Clnu Potrnicheti 13.07.2005 220 327 100 36,0 150 140 200 265
43 Buzu Racovia 13.07.2005 398 610 280 315 385 589 410 702
Nota: CA cota de atentie; CI cota de inundatie: CP cota de pericol
Tabel nr. 11.4.2.

PAGUBE PRODUSE DE INUNDATII B.H. BUZAU
1969 - 1991
Nr. Judetul Anul Bunuri si suprafete U.M. Cantitate Valoarea
Crt. afectate pagubelor
(mii lei vechi)
1969 Gospodarii Buc. 530 31800
Suprafete agricole Ha. 1500 150000
Cai ferate Km. 140 420000
Sosele Km. 845 422500
1. Buzau Cai ferate Km. 65 195000
Sosele Km 80 40000
Sosele Km 244 122000
351

Sosele Km 50 25000
Sosele Km 1 150
Obiective social- Buc. 5 2500
2. Braila culturale Km. 43 21475
Sosele Km. 22 44400
Lucrari hidrotehnice
1984 Suprafete agricole Ha. 6722 692200
Sosele Km. 1 300
Conducte Buc. 1 500
Paduri Ha. 250 25000
Obiective Buc. 2 1000
economice Km. 0,03 60
3. Covasna Lucrari hidrotehnice
economice
economice
Sosele Km. 30 15000
352
Lucrari hidrotehnice Km. 2,1 4200

Lucrari de arta Buc. 45 45000
Cele mai importante viituri nregistrate n bazinul hidrografic Ialomia n anii trecui
au avut loc n: iunie - iulie 1988; ianuarie 1996; mai 1996; iunie 2001; septembrie 2001;
iulie 2002; noiembrie 2004; februarie 2005; mai-septembrie 2005; ianuarie 2006; martie
2007; februarie 2010; iulie 2010.
Se observ c practic viiturile au avut loc n cam toate perioadele anului.
n tabelul 11.4.3. se prezint debitele maxime cu probabilitile de depire de 0.1%,

1%, 5% si 10% nregistrate la staiile hidrometrice din bazinul hidrografic Ialomia
conform datelor furnizate de Institutul Naional de Hidrologie i Gospodrire a Apelor
precum i debitele maxime nregistrate n ultimii 40 de ani.
Un tabel mai complet cu viiturile nregistrate n perioada 1988 2010 n b.h. Ialomia
se prezint n cadrul anexelor de la sfritul capitolului.
Tabel 11.4.3
Nr. Rul Staia hidrometric Qmax p% [m3/s] Qmax Anul
crt. nregistrat
[m3/s]
0.1% 1% 5% 10%
1 Azuga Azuga 392 228 124 84 74 1988
2 Bizdidel Bezdead 316 184 100 68 - -
3 Bizdidel Pucioasa 413 240 130 89 - -
4 Cricovul Dulce Moreni 504 293 159 108 220 2001
5 Cricovul Dulce Bltia 720 450 270 200 413 2005
6 Cricovul Srat Ciorani 785 490 320 250 334 2005
7 Doftana Teila 660 390 220 155 249 2007
8 Ialomicioara Glod 368 214 116 79 - -
9 Ialomicioara Fieni 416 242 131 90 210 1996
10 Ialomicioara Runcu 373 217 118 80 160 2005
11 Ialomia Moroeni 709 430 244 172 202 1996
12 Ialomia Trgovite 990 672 452 359 500 2005
13 Ialomia Bleni 1130 770 540 420 562 2005
14 Ialomia Silitea Snagovului 1330 870 560 430 508 2005
15 Ialomia Coereni 2650 1730 1110 840 1332 2005
353
16 Ialomia Ciochina 1261 950 710 595 830 2005

17 Ialomia Slobozia 955 765 615 545 470 2005
18 Ialomia ndrei 762 610 490 435 468 2005
19 Prahova Buteni 480 280 152 103 105 2001
20 Prahova Cmpina 830 510 297 213 409 1988
21 Prahova Prahova 1123 700 419 305 660 2005
22 Prahova Adncata 1800 1165 740 565 912 2005
23 Teleajen Cheia 255 148 80 55 - -
24 Teleajen Gura Vitioarei 850 530 310 230 260 2007
25 Teleajen Moara Domneasc 1160 775 515 405 602 2005
26 Slnic Gura Ocniei 323 188 102 70 - -
27 Slnic Vrbilu 275 160 87 59 - -
28 Valea Cerbului Buteni 215 125 68 46 32.6 2005
29 Vulcana otnga 378 220 119 81 145 2005
30 Istu Baba Ana 437 238 129 88 36 1988
Din cele prezentate mai sus se observ c n ultimii 40 de ani la staiile hidrometrice
din bazinul hidrografic Ialomia nu s-a nregistrat niciun eveniment care s poat fi
asimilat unui eveniment cu perioada de revenire de 100 ani (Qmax 1%).
11.5. Concluzii
Locuitorii din valea Buzaului nu s-au confruntat cu evenimente majore n ultima
vreme in ceea ce priveste inundatiile. n trecut s-au confruntat totusi n mod frecvent cu
evenimente de o intensitate mai redus, iar prezenta barajului Siriu, pe de o parte, si a
digurilor din ntorsura Buzului, pe de alt parte, poate determina populatia s considere
c este protejat n caz de evenimente majore.
n plus, evenimentele recente, desi au fost de intensitate redus sau medie, sau dovedit
a fi foarte agresive si distructive, caracterizndu-se prin viteze mari ale apei la inundatii:
prin urmare, consecintele majore ale inundatiei din 2005 au fost distrugerea drumurilor,
podurilor si podetelor. n fapt, n 2005, Buzul si afluentii acestuia au distrus aproximativ
51 de poduri si podete si circa 66 km de drumuri.
Ca o concluzie general, ca urmare a calculelor de inundabilitate efectuate cu ocazia
prezentului contract, n legtur cu riscul la inundaii de-a lungul rului Buzu, ntre Vama
Buzului i confluena cu rul Siret, se poate spune c:
Peste 1190 de gospodrii sunt expuse riscului la inundaii (la viituri mai mari de
10%), multe dintre casele afectate fiind probabil distruse n caz de inundaii;
Agricultura reprezint un bun vulnerabil, de vreme ce destul de multe suprafee
sunt vizate (peste 14000 ha);
Peste 60 km de drumuri sunt expuse riscului la inundaii;
354
Peste 40 de poduri sunt depite la viituri mai mari de 1% (vezi detalii n cap.13);
Vitezele mari ale apei la inundaii pot cauza pierderi de vieti omenesti si eroziunea
malurilor rurilor, inclusiv eroziunea infrastructurilor de transport si a caselor.
n legtur cu riscul la inundatii de-a lungul afluentilor Buzului, se poate

meniona:
Peste 600 de gospodarii (la viituri mai mari de 0.1%), sunt expuse riscului la
inundatii, multe dintre casele afectate fiind probabil distruse n caz de inundatii;
Agricultura nu reprezint un bun foarte vulnerabil, de vreme ce destul de putine
suprafete sunt vizate (48 ha, la viituri mai mari de 10%), iar acestea pot fi
progresiv abandonate sau utilizate pentru o agricultur mai putin vulnerabil
(pajisti, livezi);
Peste 20 km de drumuri sunt expuse riscului la inundatii;

bazinul hidrografic Ialomia sunt urmtoarele :
- Peste 100 de acumulari permanente si nepermanente, cu un volum total de peste
224 mil.mc, din care 35 mil mc volum de atenuare a viiturilor, cele mai importante
acumulri fiind : Bolboci, Dridu, Paltinu i Mneciu;
- 8 derivaii, mai insemnate cu rol de aprare cu un debit total instalat de 237,5 mc/s
;

prezentului contract, n legtur cu riscul la inundaii n b.h. Ialomia, se poate spune c:
0.1%), multe dintre casele afectate fiind probabil distruse n caz de inundaii;
Agricultura reprezint un bun foarte vulnerabil, de vreme ce destul de multe
suprafete sunt vizate (3349 ha, la viituri de 10%).
n legtur cu riscul la inundaii n b.h. Prahova poate spune c:
suprafete sunt vizate (3223 ha, la viituri mai mari de 10%).
355

subbazinul hidrografic Mostitea sunt lacurile de acumulare. In b.h.Mostitea sunt peste
150 de acumulari (majoritatea permanente), cu un volum total de peste 350 mil.mc, din
care 88 mil mc volum de atenuare a viiturilor, cele mai importante acumulri fiind :
Frsinet, Fundulea, Gurbneti, Iezer.
Nu exist lucrri de ndiguire i regularizare importante in spaiul hidrografic
Mostitea.

prezentului contract, n legtur cu riscul la inundaii n b.h. Mostitea, se poate spune c:
(pajisti, livezi).
Pe rul Clmui, datorit vitezelor mai mici de curgere a apei s-au executat
ndeosebi lucrri de regularizare i aprare din materiale locale.
Ca o concluzie general, ca urmare a calculelor de inundabilitate efectuate cu
ocazia prezentului contract, n legtur cu riscul la inundaii n b.h. Clmui, se
poate spune c:
(pajisti, livezi).
356
CAPITOLUL 12
PREVEDERI ALE PLANURILOR DE DEZVOLTARE
TERITORIAL I REGIONAL N DISTRICTUL DE
BAZIN HIDROGRAFIC BUZAU-IALOMITA
Prin poziia sa geografic, bazinul hidrografic al rului Buzu se situeaz n cadrul ariei de
contact dintre domeniul pedogeografic central-european i cel est-european, situaie
reflectat n distribuia zonal a solurilor. Varietatea i complexitatea reliefului i tipurile
de vegetaie au determinat trecerea de la zonalitatea latitudinal a solurilor la desfasurarea
lor etajat.
Solurile treptei montane sunt reprezentative prin podzoluri humico-feriluviale i soluri
brune argilo-humice iar n locurile acoperite cu pajiti apar solurile brune i brun acide de
pajite. Prin poziia sa geografic, bazinul hidrografic al rului Buzu se situeaz n cadrul
ariei de contact dintre domeniul pedogeografic central-european i cel est-european, situaie
reflectat n distribuia zonal a solurilor. Totodat, intervenia antropic n ultimele secole
a dus la puternice modificri ale caracterelor morfologice i chimice ale solurilor i uneori
chiar la completa lor nlturare prin eroziune. In repartizarea solurilor, factorul
determinant l constituie treptele de relief. Ceilali factori naturali, ndeosebi roca, imprim
anumite caractere pe fondul general al distribuiei impuse de relief..
Acest capitol se refer la prevederi ale planurilor de dezvoltare teritorial i regional pe
patru directii :
1.Dezvoltare agricola si de utilizare a terenurilor, dezvoltare silvica

2.Dezvoltare urbana
3.Dezvoltare a comunicatiilor terestre si aeriene
4.Conservarea si protectia peisajului.
In acest scop au fost facute demersuri pentru procurarea informatiilor catre:

1.Directiile Silvice Judetene, Directiile pentru Agricultura Judeteana pentru procurarea
informaiilor legate de dezvoltare agricola si de utilizare a terenurilor, dezvoltare silvica;
2. Consiliile Judetene/Primarii pentru documentatia aferenta PUG-urilor si PUZ-urilor ale
UAT-urilor aflate in zonele inundabile;
3.Agentiile pentru Protectia Mediului Judetene/Locale pentru informaii privind
conservarea si protectia peisajului.
357
BH Buzu
In cadrul acestui capitol a fost analizat UAT-ul Ptrlagele ca expemplu, dat fiind ale
carui teritorii sunt afectate de inundatii cu probalilitatile de depasire 0,1%, 1%, 5%,
10%.Analiza a fost facut prin suprapunerea limitelor UAT-ului cu hrtile de
inundabilitate. ( hrti prezente n Anexa 1).
Ocoalele Silvice ne-au informat c nu dein alte planuri de dezvoltare silvic n afara celor
de amenajare, revizuite n anul 2010, planuri care cuprind pe lng informaii generale,
descrieri ale arboretelor din cuprinsul Ocolului Silvic, lucrri specifice prevazute a fi
executate n urmtorul deceniu, precum i hri amenajistice, scara 1-20.000. Totodat,
Ocolul Silvic Comandu ne-au comunicat faptul ca dezvoltarea strategic pe viitor nu
prevede execuia altor lucrri sau obiective n afara celor existente, iar Directia pentru
Agricultura a Judetului Covasna ne-a informat ca nu dispune de Plan aprobat de
dezvoltare rurala.
12.1 Planuri de dezvoltare agricol i de utilizare a terenurilor,

planuri de dezvoltate silvic
Comuna Siriu, Judeul Buzu
Evaluarea i examinarea comunei Siriu s-a fcut pe 6 domenii prioritare care sunt cuprinse
n prioritaile operaionale ale Planului National de Dezvoltare 2007-2013 care reprezint
documentul de planificare strategic i programare financiar multianual, aprobat de
Guvern i elaborat ntr-un larg parteneriat, care va orienta dezvoltarea socio-economic
a Romaniei n conformitate cu Politica de Coeziune a Uniunii Europene (sursa: sinteza
PND 2007-2013).
Conform Strategiei de dezvoltare local, perioada 2007-2013 a comunei Siriu, judeul
Buzu, suprafaa total a teritoriului administrativ este de 22.243 ha iar terenul arabil
reprezint doar 37 ha. n schimb, conditiile pedoclimatice favorizeaz dezvoltarea
pomiculturii pe versanii nalti adapostii pe Valea Siriului i Nehoiaului, a Mlajetului i
Satnicului. Pdurile ocup o suprafa de 18.620 ha din fondul funciar al comunei Siriu,
activitatea de silvicultur din zona (paz, conservarea i protecia pdurilor, lucrrile de
mpduriri, ngrijirea arboretelor, exploatarea i valorificarea produselor lemnoase i
accesorii) constituie o preocupare in teritoriu.
Suprafaa teritorial administrativ a comunei Siriu este de 22.243 ha, din care 310 ha se
regasesc n intravilanul localitii, restul fiind reprezentate, n principal, de :
358
Tabel 12.1
Categorii de utilizare a Suprafaa(ha)

terenurilor
Pdure 18.620 ha
Puni si fnee 2.434 ha
Luciu de ap 602 ha
Livezi 62 ha
Teren arabil 37 ha
Teritoriul comunei Siriu dispune de o ofert natural deosebit de favorabil pentru

dezvoltarea zootehniei ca functiune economic de baza, cu un profil complex, dominat de
cresterea bocinelor i ovinelor, dar i pomicultura. In zona exist serviciul de consultan
agricol i aceasta este asigurat de reprezentanii primriei.Pdurile reprezint aproximativ
83% din suprafaa comunei Siriu. Daca raportam suprafaa pdurilor la populatia comunei,
rezult c fiecarui locuitor i revin 6,35 ha de padure. Toi proprietarii care au detinut
suprafete de padure pana in anul 1948, potrivit prevederilor Legii 18/1991, au solicitat
reconstituirea dreptului de proprietate.
Fondul funciar agricol al comunei nu se constituie ca o resurs natural pentru
preocuparile productive ale populatiei locale, avnd n vedere c din suprafaa totala a
teritoriului administrativ al comunei Siriu de 22.243 ha, numai 37ha reprezinta terenul
arabil.
In schimb, condiiile pedoclimatice favorizeaz dezvoltarea pomiculturii pe versanii nalti
adpostiti pe Valea Siriului i Nehoiasului, a Mlajetului i Satnicului, att prin extinderea
suprafetelor cultivate, cat si prin perfectionarea tehnicilor de exploatare.
n comuna Siriu, sectorul pomicol este dezvoltat i poate reprezenta o oportunitate de
investitii ulterioare, livezile fiind ntinse pe 62 ha fiind favorizate de condiiile
pedoclimatice favorabile pe versanii nali adpostii pe Valea Siriului i Nehoiasului, a
Mlajetului i Satnicului.
Pomicultura se bazeaza pe cultura prunului i ca activitai traditionale se remarc
prepararea fructelor. Aceasta activitate se reflect n arhitectura local cu pivnia i loc de
depozitat zacatorile.
Pdurile ocupa o suprafa de 18.620 ha din fondul funciar al comunei Siriu, activitatea de
silvicultur din zona (paz, conservarea i protecia pdurilor, lucrarile de mpduriri,
ngrijirea arboretelor, exploatarea i valorificarea produselor lemnoase i accesorii)
constituie o preocupare n teritoriu.
359
n comun sunt zone cu riscuri naturale. Pe formele de acumulare de pe versani s-a

identificat o alunecare n zona Primriei (versantul drept al Buzului) i o suprafa
inundabil suprapus peste localitatea Sasu (terasa joas de pe malul stng al rului
Buzu).
ntorstura Buzului
Recomandri i intervenii propuse
1. ntrirea sectoarelor cu potenial de dezvoltare

Crearea de oportuniti n zonele de ni conduce la o generare durabil de bunstare i
de locuri de munc pentru comunitile locale. Zona ntorsura Buzului este bogat n
resurse naturale poteniale (ex. pduri, ape, minerale, animale, legume i fructe, puni,
locaii atractive i priveliti frumoase). n plus, oraul este caracterizat de o cultur
bogat, tradiii i obiceiuri, precum i de for de munc bine pregtit.
2. Reorientarea ctre producia de produse organice i ecologice
3. nfiinarea unui Centru de Afaceri Agricole
Noul Centru de Afaceri Agricole va fi creat pentru a fi principalul motor de dezvoltare a
sectorului de afaceri agricole i va reprezenta un simbol al realizrilor sectorului agro-
afacerilor din ntorsura Buzului.
Acest Centru va oferi servicii diverse pentru IMM-urile agricole, companiile de procesare
a alimentelor i productorii agricoli individuali, cum ar fi: pregtirea planurilor de
afaceri, consultare general n agro-afaceri, seminarii de pregtire pentru fermieri i
IMM-uri, organizarea de ntlniri de afaceri, seminarii pe teme agricole i conferine etc.
4. Dezvoltarea programelor orientate pe export
Reorientarea sectorului agricol local ctre producia de alimente organice i ecologice, se
adreseaz pieelor din UE. Programul orientat pe export va avea ca scop analizarea cererii
de pe pieele din UE, explorarea cerinelor de investiii pentru promovarea alimentelor
ecologice i organice, explorarea partenerilor poteniali pentru distribuie i marketing i
stabilirea unor direcii pentru export, n concordan cu potenialul i capacitatea local.
12.2 Planuri de dezvoltare a comunicaiilor terestre i aeriene

La nivelul judetului Buzu exista o retea bine dezvoltat de axe de transport rutier si
feroviar. Cu toate acestea, pe raza judetului se gasesc zone izolate din punct de vedere al
transportului feroviar, iar in zona montana infrastructura de transport este slab dezvoltata
lipsa fondurilor determinand o intretinere necorespunzatoare a drumurilor judetene si
comunale.
Situata in apropierea orasului Nehoiu, comuna Siriu a beneficiat de timpuriu de o retea de

comunicatie relativ dezvoltata. Teritoriul comunei este strabatut de DN10 Buzau - Brasov
pe o lungime de 21 km care face legatura intre judetul Buzau si Covasna, din care se
desprind:
360
DC 64 Casoca;
DC 23 Muscelusa si mai multe drumuri satesti.
De asemenea, localitatea Siriu se afla la o distanta de 10 Km fata de linia CFR 504 Buzau
- Nehoiu.
Cele mai utilizate mijloace de transport pentru sosirea in comuna Siriu sunt autoturismele
proprii si mijloacele de transport in comun (autobuze si microbuze).
Reabilitarea drumurilor comunale, extinderea si modernizarea trotuarelor fac parte din
proiectele prioritare ale comunei Siriu in perioada 2007-2013.
Comuna este acoperita n totalitate de reteaua de telefonie fixa a Romtelecom. Din punctul
de vedere al telefoniei mobile, teritoriul comunei este acoperit de antenele principalelor
companii furnizoare de serevicii de telefonie mobila: Vodafone, Orange. In comuna exista
sistem de transmisie TV prin cablu, montat pe stalpii retelei de electricitate.
Faptul c ntorsura Buzului este legat prin intermediul cii ferate i a drumurilor cu
dou benzi bine ntreinute, de celelalte destinaii turistice din Regiune i faptul c este
situat chiar n zona central a Romniei, ntr-o zon de o extraordinar frumusee
natural, ofer un punct de plecare important pentru relansarea unor activiti economice
dinamice, urmnd exemplele de bun practic ale altor localiti i orae din Regiune, care
au dezvoltat un puternic sector de servicii, constituind punctul de plecare n creterea
economic.
Oraul Ptrlagele
Oraul este situat pe DN 10 Buzu - Braov i se afl la circa 56 km distan de municipiul

Buzu, reedina de jude, la 15 km de oraul Nehoiu i 86 km de municipiul Braov.
Legtura cu satele componente se realizeaz pe DN 10 i printr-o reea rutier format din
drumuri comunale i drumuri de exploatare. Drumurile comunale care debuseaza in artera
principala:
DN10:
DC60 Patarlagele - Valea Viei - Stroiesti,
DC60 Patarlagele - (Pntu) - DC70,
DC61 Lunca - Mnstirea,
DC91 Patarlagele - Crng - Muscel - Calea Chiojdului. Alte drumuri comunale:
DC69 Sibiciu - Valea Sibiciului,
DC70 Sibiciu - Draganoi,
DC181 Sibiciu - Gornet.
Transportul in comun este asigurat de autobuze, pentru relatia cu comunele adiacente
vii Buzaului, in Patarlagele existand si o autogara de calatori.
361
Disfunctionalitatile sistemului rutier mentionate de proiectantul PUG sunt:

- sistemul rutier este necorespunzator nevoilor circulaiei moderne din punct de vedere al
materialelor de construcie, al traseelor sinuoase i al accesibilitii,
- unele drumuri se impletesc cu paraiele de pe vaile respective, traverseaza firul apei, prin
vad, in mai multe locuri, malurile si taluzurile drumurilor sunt in permanenta erodate,
- absenta unui pod rutier peste prul Sibiciu,
- pe DC 69, la iesirea din Sibiciu, avalansele periodice de piatra, de pe versantul de
diatomita, limitrof acestuia, produc deteriorari ale sistemului rutier pe o portiune de circa
200 m,
- la majoritatea drumurilor lipsesc rigolele de scurgere a apelor ori sunt subdimensionate
i colmatate,
Lucrri de art pe arterele rutiere
Poduri rutiere care se afla pe teritoriul administrativ al orasului Patarlagele:
- peste rul Buzu, pe DC 60 Ptrlagele - Pntu,
- peste Valea Sibiciu, pe DC 69, n lungime de 36 m,
- D.C. 91 Patarlagele - Calea Chiojdului.
Reeaua de ci ferate
Oraul este traversat de calea ferata simpl 501 Buzau - Nehoiu, trei dintre localitati
beneficiind de statie de calatori -Mruniu, Ptrlagele i Valea Sibiciului, traficul de
marfuri asigurandu-se prin gara Ptrlagele.
Trecerea se realizeaz la nivel cu calea ferat.
Lucrri de art pe arterele feroviare
n unitatea administrativ-teritorial Ptrlagele pe CF 501 se afl poduri feroviare
peste prurile i torenii pe care aceast arter le traverseaz.
Linii de transport
Liniile de transport a energiei electrice din judetul Buzau sunt de tip aerian si fac parte
din Sistemul Energetic National al Romaniei. Traseele acestora nu strabat zona care a
generat PUG.
Pot i Telecomunicaii
Oraul este dotat cu cinci oficii potale. Sunt asigurate servicii telefonice urbane,
interurbane si internationale prin centrala telefonic care asigura circa 950 abonati casnici
si 50 societati comerciale.
Retelele de telefonizare sunt pozate aerian pe stalpi de lemn si stalpii de beton ai
retelei electrice de joasa tensiune.
O parte din localitatile care alctuiesc oraul au retele de telefonie, cablu TV si
transmisie date, acestea fiind amplasate tot pe stlpii de sustinere ai retelei electrice de
joasa tensiune.
Disfuncionaliti n serviciile de pot i telefonie:
- extinderea redus a serviciului de telefonie fixa;
- strzile nu au denumiri i coduri potale, iar terenurile i cldirile nu au numere
potale.
Municipiul Buzu
362
Circulatia rutiera
Legturile municipiului cu teritoriul su de influen se realizeaz prin urmtoarele
drumuri care strbat teritoriul administrativ al municipiului Buzu i care n intravilan au
rol de strzi:
- DN2 - E85 - Urziceni - Buzu - Rmnicu-Srat;
- DN1B -Ploieti - Buzu ( DN2 );
- DN2B - Urziceni (DN2 ) - Buzu - Brila;
- DN10 - Buzu ( DN2 ) Pogoanele;
- DJ 203 D - Buzu (DN2 ) Pogoanele;
- DC 15 Buzu - V. Paii ( DJ 203 K )
Toate aceste drumuri sunt artere majore de penetraie n municipiul Buzu. Pentru a
degaja zona central a oraului de traficul de tranzit arterele de penetraie sunt legate ntre
ele de o arter de circulaie inelar ce ocolete oraul.
Drumul naional DN2 E 85 este una dintre principalele artere de circulaie ale
Romniei, traversnd ara pe direcia SE-NE realiznd legtura ntre Bucureti i nordul
Moldovei. Acest drum traverseaz municipiul Buzu prin centrul su, respectiv pe B-dul
Unirii, care se caracterizeaz printr-un trafic intens. Astfel, n prezent traseul DN2
ocolete centrul municipiului folosind centura de N-V, recent drumul fiind lrgit, avnd o
platform carosabil cu 4 benzi de circulaie, 2 benzi de 3,5 m si 2 benzi de 2,5 m lime,
att n intravilan ct i n extravilan.
La intersecia cu DN1B (Ploieti- Buzu ) i cu calea ferat Buzu Bucureti
exist un pasaj denivelat cu 4 benzi de circulaie peste calea ferat, pasaj amenajat pentru a
asigura o circulaie fluent.
La intrarea n municipiul Buzu dinspre Ploieti exist un pasaj denivelat pe DN2-E85, la
intersecia cu calea ferat Buzu-Nehoiu, care dirijeaz circulaia att spre centrul
municipiului ct i spre varianta ocolitoare a centrului municipiului precum i
direcionarea circulaiei catre ieirea din Buzu spre Rmnicu Srat sau spre Nehoiu prin
DN10.
Deasemenea la intersecia cu DN10 ( Buzu Nehoiu ) s-a amenajat recent o intersecie
denivelat care asigur fluena circulaiei pe DN2-E85, pe DN 10 i pe strada
Transilvaniei spre centrul municipiului Buzu.
Declivitile n aliniamente i curbe se ncadreaz n limite normale.
La ieirea din Buzu spre Rmnicu Srat, este amenajat o intersecie cu Bd. Unirii care
asigur legtura cu centrul municipiului i cu o arter de ciculaie de ocolire a
municipiului n partea de N-E fcnd legtura ntre DN2- E85 i DN2B, avnd 2 benzi de
circulaie de 3,5 m.
La data ntocmirii documentaiei PUG-ului, pe traseul DN2, pe podul de trecere peste
rul Buzu (Mrcineni), era interzis circulaia rutier i pietonal deoarece podul a
fost afectat de inundaii, circulaia fcndu-se pe poduri provizorii de lemn sau pe rute
ocolitoare (Berca).
DN2B se desprinde din DN2, intr pe teritoriul municipiului Buzu traversnd zona
industrial pe Bd. Industriei i apoi se ndreapt spre Brila.
363
DN10 face legtura ntre municipiul Buzu i nordul judeului respectiv oraul Nehoiu. n
profil transversal, n intravilan are 4 benzi de circulaie de 3,00-3,50 m iar n extravilan are
2 benzi de circulaie de 3,50 m.
DN1B Buzu-Ploieti pe teritoriul municipiului Buzu are un traseu relativ scurt,mai
exact intersecia cu DN2-E85
Drumul judeean DJ 203D face legtura ntre municipiul Buzu i sudul judeului i
pleac din DN 2B. Are o platform carosabil de 3,00 m iar intersecia cu DN 2B nu este
amenajat corespunztor mai ales n perspectiva realizrii variantei de ocolire a
municipiului Buzu prin legtura cu DN 2.
Drumul comunal DC 15 asigur legtura ntre municipiul Buzu i comuna Vadu Paii.
Legtura ntre intrrile i ieirile n municipul Buzu pe direcia SV-NE se face prin Bd.
Unirii, artera principal a municipiului, ce se caracterizeaz printr-un trafic intens pe toat
durata zilei, att pentru localnici datorit concentrrii mari de uniti comerciale, ct i
pentru cei care tranziteaz municipiul,asigurnd legtura ntre nordul i sudul rii.
n profil transversal strada are 6 benzi de circulaie. Pentru fluidizarea circulaiei ct i
pentru evitarea accidentelor de circulaie toate interseciile cu strzile principale au fost
semaforizate.
Legtura ntre centrul oraului i DN 10,spre Nehoiu, se face prin str. Transilvaniei care
are 4 benzi de circulaie de 3,003,50 m cu excepia unui tronson cuprins ntre Bd.Unirii
i str. Constituiei care are 2 benzi de circulaie.
Legtura ntre centru si DN 2B se face in principal prin str. Al. Marghiloman care are 2
benzi de circulaie i prin os. Brilei care are 4 benzi de circulaie.
n prezent este in curs de lrgire i amenajare str. Piaa Teatrului, n zona Bazar, pentru
accesul mai uor in zona comercial a oraului att a cumprtorilor ct i a mainilor
pentru aprovizionare. Tot n aceast zon, pe str. Cuza Vod, se va amenaja i zona
pietonal existent.
La sfritul sptmnii, circulaia rutier pe Bd.N. Blcescu este interzis, pentru a uura
accesul pietonilor la zona verde din parcul Crng.
Circulatia feroviara
Municipiul Buzau este un nod important de cale ferata pentru transportul de marfuri si
calatori avand asigurate legaturile cu toate zonele tarii, prin linie dubla, electrificata
(Buzau-Bucuresti; Buzau-Braila; Buzau-Suceava), iar in interiorul judetului pana la
Nehoiu cu linie simpla.
Aceste transporturi sunt facilitate de cele 3 statii existente, gara Centrala, gara Buzau-Sud
si gara Buzau-Nord.
Intersectiile dintre liniile ferate si strazile sau drumurile nationale de pe teritoriul
municipiului, in toate cazurile sunt denivelate (pasaje superioare sau inferioare).
Pe teritoriul municipiului calea ferata are o lungime de peste 20 km.
364
Circulatia aeriana
Municipiul Buzau dispune de un aeroport militar amplasat in zona sud-vestica pe care

pot ateriza si avioane sau helicoptere ale aviatiei sanitare.
Retele telefonice
In prezent, municipiul Buzau are asigurat serviciu telefonic urban, interurban si

international prin centrala telefonic care asigura cca. 30000 abonati casnici si 2500
societati comerciale.
Legaturile sunt realizate prin racorduri aeriene si subterane, cabluri in canalizatie, in
lungime de peste 100 km.
Capacitatea centralelor telefonice este 33000 numere, acestea reusind sa satisfaca cererea
actuala de abonati.
Pentru viitor se prevede extinderea capacitatii cu cca. 5000 de numere prin
mrirea capacitatii centrale telefonice digitale si modernizarea retelelor de
distributie. In
prezent abonatii sunt racordati la centrala telefonica existenta prin intermediul
concentratoarelor de cartier, care au fost nlocuite cu canalizatie telefonica cu fibre
optice cu puncte de interconectare n tot municipiul.
Extinderea sistemului de telefonie fix se face prin planurile de dezvoltare proprii ale
societatii comerciale private ROMTELECOM, in urma cererilor abonatilor, acest
sistem existnd n paralel cu sistemul de telefonie mobil, care a cunoscut o ampl
dezvoltare.
Retele distributie televiziune prin cablu
Exista trei societati de difuzare si distributie a programelor Televiziunii Nationale si a
celor transmise prin reteaua de sateliti de telecomunicatii receptionati pe teritoriul
municipiului Buzau. Distributia se face prin retele (in mare majoritate aeriene) de cablu, in
lungime de cca. 80 km.
Problematica actual a sistematizrii reelei stradale n municipiul Buzu este urmtoarea:

o configuraia radial a reelei stradale majore care concentreaz n lipsa
inelelor traficul n zona actual;
o limea insuficient a unor strzi din trama major a localitii;
o lipsa spaiilor de parcare din zona central;
o degradarea strii de viabilitate a unei pri din trama stradal datorit
pierderii capacitii portante a interveniei n corpul strzilor;
o nesoluionarea problemelor complexe legate de echiparea tehnic a strzilor
(canalizare,alimentare cu ap,alimentare cu gaze natural,termoficare).
365
Municipiul Braila
Transportul rutier
Caile rutiere care faciliteaza accesul spre municipiul Brila sunt urmatoarele: DN 21
Slobozia Brila, DN 2B Buzu Brila, DN 22 Rmnicu Srat Brila, DN 23 Focani
Brila, DN 22B (Dig Brila Galai). Din toate acestea DN 22 traverseaza Municipiul
Braila i ajunge la trecerea bac Smardan pentru direcia Tulcea.
Pentru ca Braila este nodul care face legatura cu Regiunea Nord Est, Moldova Ucraina,
autoritatile brailene au propus autoritatilor Romaniei realizarea unei legturi rutiere rapide
(drum expres) sud-nord care sa funcioneze ca un tronson rutier ce va contribui atat la
cresterea mobilitatii cat si la dezvoltarea socio-economica a celor doua judete.
Drumul Expres Brila Galai este gandit pentru a incuraja dezvoltarea spre nord a
legturii cu DN 2B spre Reni (punct de frontier cu Ucraina), pe partea de vest a
municipiului Galai i a zonei industriale.
n stabilirea traseului optim al Drumului Expres Brila-Galai a fost luat n calcul i
perspectiva dezvoltrii zonei aflate ntre municipiile Brila i Galai i drumurile naionale
2B i 22B, zona pentru care Consiliul Judeean Brila detine proprietatea si a realizat un
Studiu de Urbanism n anul 2007.
TRANSPORTUL URBAN DE PASAGERI IN MUNICIPIUL BRAILA
Tabel nr.12.2
Denumire indicator UM 2007 2008
Lungimea liniei simple
(la sfarsitul anului) km 53 53
- tramvaie
Numarul de vehicule in nr. 51 49
inventar (la sfarsitul anului) nr. 213 194
- vagoane de tramvai
- autobuze si microbuze
Calatori transportati mii
- tramvaie pers. 22972 23217
- autobuze si microbuze mii 17268 16944
pers.
- Sursa: Anuarul statistic al Judetului Braila 2008, situatie existenta la S.C. BRAICAR S.A.
Transportul feroviar
In anul 2008, reteaua de cai ferate din Romania avea 11.077 km de linii in
exploatare, din care 1.362 km in Regiunea Sud-Est, ceea ce situeaza regiunea pe locul VI
la nivel national si pe locul VII din punct de vedere al densitatii liniilor la 1.000 km.
Cele mai importante noduri de cale ferata in regiunea Sud-Est sunt: Faurei, Buzau
si Barbosi, care asigura tranzitul spre capitala tarii, spre Moldova si Dobrogea. In regiune
366
exista doua magistrale feroviare: Bucuresti-Galati (prin Urziceni-Faurei-Braila) si

Bucuresti-Mangalia (prin Fetesti-Cernavoda Constanta). Avand in vedere ca una dintre
cele doua magistrale trece prin Braila, localitatea se constituie ca un punct feroviar care
face legatura atat cu orasele din regiune cat si cu cele din celelalte regiuni.
Transportul fluvial
Romania se bucura de o retea de cai navigabile, fluviale si maritime, dispunand de
un numar de 30 de porturi si puncte de ncarcare amenajate cu o capacitate totala de trafic
de 52 milioane tone/an, Regiunea Sud-Est avand cel mai mare avantaj datorita Marii
Negre si a fluviului Dunarea. Braila este ultimul port dunarean maritim unde pot ajunge
barje pescaj de pana la 7 m, similare celor care circula pe Marea Neagra. Portul Braila face
parte din reteaua Trans Europeana de Transport (TEN) alaturi de cele din Galati, Tulcea si
Sulina.
Fluviul Dunarea, cale navigabila internationala, reprezinta coridorul VII de
transport European, acest fapt oferind numeroase avantaje Brailei, fiind utilizat inca din
perioada interbelica pentru transportul marfurilor si al persoanelor.
Sectorul romnesc al Dunarii (1.075 km) si Canalul Dunare - Marea Neagra asigura
legatura ntre porturile dunarene ale Europei Centrale, dar si legatura directa ntre
Constanta si Rotterdam.Evolutia Traficului Portuar in perioada 2004-2008 este prezentat
n tabelul de mai jos:
Tabel nr. 12.3
Trafic Fluvial Maritim General
Portuar
Mii tone Nr. nave Mii tone Nr. nave Mii tone Nr. nave
anual
2000 714 636 165 68 879 704
2001 766 768 179 91 945 859
2002 890 946 163 75 1.053 1.021
2003 659 775 202 97 861 872
2004 591 654 196 86 787 740
2005 622 609 253 101 875 710
2006 2.062 1.874 267 95 2.329 1.969
2007 2.104 1.912 272 97 2.376 2.009
Sursa: C.N. A.P.D.M. S.A. Galati date furnizate de Serviciul Coordonare Portuara
In zona portului Braila sunt delimitate doua zone de ancoraj, pentru nave maritime
si fluviale:
- Km 167 - 168 mal drept - pentru nave maritime si fluviale;
- Km 175 mal drept - pentru nave fluviale.
Transportul aerian
Autoritatile locale doresc ca pana in anul 2013, brailenii sa beneficize de servicii aeriene.
In acest sens, s-a realizat un studiu de fezabilitate care arata oportunitatea socio-
economica pentru construirea unui aeroport de talie internationala, cargo si pasageri in
367
zona Braila- Galati care sa deserveasca atat regiunea sud-est cat si regiunea nord est si sa
acopere legaturile in special cu Moldova, Ucraina, Rusia, Asia, America, etc.
O alta oportunitate o constituie preluarea in proprietatea Consiliului judetean Braila a
fostului aeroport militar de la Ianca, situat in partea de S-SV a judetului Braila, la o
distanta de 50 km de resedinta de judet, Braila, pe DN 2B. Beneficiind de infrastructura
existenta, pista din beton cu o lungime de 2500 m, cale ferata proprie, cu rampa pentru
marfuri, ce deriva din linia CF 700 Galati- Faurei, gara Dedulesti aflata la 10 km, la 2 km
de DN 2B si la 53 km de DN2, acest aeroport ar putea fi amenajat, cu o investitie mai
putin costisitoare, pentru zboruri de pasageri dar si cargo.
12.3 Planuri de conservare i protecie a peisajului
Concepia Uniunii Europene i obligaiile legale de baz ale statelor membre care deriv
din aceasta, n domeniul protejrii naturii, sunt incluse n Directivele Consiliulm
2009/147/CE pnvind conservarea psanlor slbatice - numit pe scurt Directiva Psri,
i 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale i a speciilor de flor i faun
slbatice - numit pe scurt Directiva Habitate. Pentru conservarea capitalului natural i
utilizarea durabil a componentelor acestora, ct i reducerea efectiv a ratei de pierdere a
biodiversitatii, la nivel european s-a decis constituirea unei reele de situri care s asigure
conservarea efectiv a habitatelor naturale i a speciilor slbatice de interes comunitar.
Aceast reea, numit reeaua Natura 2000, reprezint un instrument care garanteaz
meninerea, conservarea, reconstrucia componentelor actuale ale capitalului natural, stnd
la baza procesului de dezvoltare durabil a societatii europene.
Construirea n zone cu valoare peisagistic si zone naturale protejate
Este interzis autorizarea executrii constructiilor si amenajrilor care prin amplasament,
functiune, volumetrie si aspect arhitectural - conformare si amplasare gol, raport plin-gol,
Este interzisa schimbarea destinatiei terenurilor amenajate cu spatii verzi sau prevazute ca
atare in documentatiile de urbanism, reducerea suprafetelor acestora ori stramutarea lor,
indiferent de regimul juridic al acestora.
Este interzisa scoaterea definitiva sau temporara din circuitul agricol sau silvic de terenuri
de pe ariile naturale protejate fara avizul autoritatii competente pentru protectia mediului.
Sunt interzise activitatile din perimetrele ariilor naturale protejate de interes comunitar
care pot sa genereze poluare sau deteriorarea cavitatelor, precum si perturbari ale speciilor
pentru care au fost desemanate ariile respective, atunci cand aceste activitati au un efect
semnificativ, avand in vedere un obiective protectie si conservare a speciilor si cavitatelor.
Este interzisa scoaterea definitiva sau termporara din circuitul agricol sau silvic de pe raza
ariilor naturale protejate fara avizul autoritatilor competente pentru protectia mediului.
La proiectarea lucrarilor care pot modifica cadrul natural al unei arii naturale protejate este
obligatorie procedura de evaluare a impactului asupra acesteia, urmata de avansarea
solutiilor tehnice de mentinere a zonelor de habitat natural, de conservare a functiilor
ecosistemelor si de protectie a speciilor salbatice de flora si fauna, inclusiv a celor
368
migratoare, cu respectearea alternativei si a conditiilor impuse prin acordul de mediu,

automonitorizarea.
Descrierea presiunilor si amenintarilor asupra habitatelor si speciilor de interes
comunitar din ROSCI0229 Siriu.
Situl este vulnerabil la factorul uman care se manifest prin defriri necontrolate, mai ales
n proprietatile private, pasunat n zonele unde se gsesc specii protejate de flor,
depozitarea gunoaielor menajere n albia rului. Alte amenintari sunt: construcia de noi
cabane i dezvoltarea unei infrastructurii turistice: anexe, transport pe cablu, centre de
nchiriat echipament sportiv, frecventa testare a mainilor de teren pe drumurile din sit,
inclusiv n zona de gol alpin, debitarea de arbori.
Despduririle n ritm accelerat, dezvoltarea turismului i perturbrile fonice sunt factori
restrictivi n activitatea diurn a speciilor de mamifere, n comunicarea dintre indivizii unei
populaii, rspndii pe versani diferii, fr culoarele naturale de deplasare liber.
Extinderea aezrilor umane, construirea de drumuri, despduririle si formele complexe de
poluare a solului si apelor, exploatarea lespezilor de piatr/gresie, pescuitul, nepracticarea
turismului ecologic mresc costurile din economia capitalului natural, ntre altele prin
dezechilibrele din relaiile interspecifice din ecosisteme
Situl de important comunitar ROSCI0190 Penteleu, cu o suprafata de 11.268 ha, este

localizat n judeul Buzu, pe raza administrativ-teritorial a localitatii Gura Teghii - 24%.
Limitele au fost retrasate cu precizie utiliznd ortofotoplanuri, hri amenajistice
georefereniate, imagini satelitare de foarte nalt rezoluie, date culese direct din teren n
perioada 2010-2011, pentru a realiza suprapunerea ct mai precis a acestora peste
elemente ale cadrului natural i abordarea unitar a managementului habitatelor din
masivul Penteleu.
Accesul se face pe DJ Lunca Priporului - Gura Teghii care pornete din DN 10 Buzu -
Brasov, n dreptul localitatii Nehoiasu, pe drum comunal asfaltat, iar dinspre nord, din
localitatea Comandu, judeul Covasna, pe Bsca Mic, pe drum pietruit reabilitat n cea
mai mare parte.
ROSCI0190 Penteleu este situat n regiunea biogeografic alpin si a fost desemnat pentru
conservarea urmtoarelor tipuri de habitate naturale i specii slbatice de interes
comunitar, aa cum sunt menionate n Ordinul mimstrului mediulm i dezvoltrii durabile
nr. 1964/2008 privind instituirea regimului de arie natural protejat a siturilor de
importanta comunitar, ca parte integrant a reelei ecologwe europene Natura 2000 n
Romnia, modificat i completat prin Ordinul ministrului mediului i pdurilor nr.
2387/2011.
Componentele care defmesc ROSCI0190 Penteleu, mediul su natural n general, sunt n
continu schimbare. Fenomene naturale imprevizibile, desfasurate pe o suprafata mai mare
sau mai restrns, pot produce schimbri care impun reconsiderarea msurilor de
conservare a biodiversitatii. Prezena i activitatea omului poate accentua i accelera
schimbrile.
369
Factorul social i economic este n continu schimbare, influentand resursele umane i

economice de care dispune ROSCI0190 Penteleu pentru realizarea obiectivelor de
management.
Masivul Penteleu, cuprins ntre vile Bsca Mare i Bsca Mic, reprezint unitatea
principal a Munilor Buzului. Vile principale care dreneaz Masivul Penteleu sunt
dirijate fie ctre Bsca Mare, fie ctre Bsca Mic i prezint multe alunecri n poriunile
n care traverseaz faciesul de Fusaru i ngustri la trecerea prin gresia de Tarcu. Spre
prima se ndreapt Patacul, Bsculia, Cernatul,. Cele mai importante vi rmn ns
Bsca Mare i Bsca Mic, ce se unesc la Varlaama, iar ctre Bsca Mic: Valea Neagr,
Paltinul, Brebu, Sapte Izvoare i Blescu.
Tabel nr. 12.4

Starea de conservare a habitatelor i speciilor de interes comunitar
din ROSCI0190 Penteleu
Stare de conservare
Tip habitat/specie Favorabil Inadecvat Nefavorabil
Habitate forestiere
9110 Pduri de fag de
tip Luzulo-Fagetum
9180* Pduri de fag
de tip Tilio-Acerion
91E0* Pduri
aluviale cu Alnus
glutinosa i Fraxinus
excelsior,
91V0 Pduri dacice
de fag
9410 Pduri acidofile
de Picea abies din
regiunea montan,
Vaccinio-Piceetea)
Habitate neforestiere
3230 Vegetaie
lemnoas cu
Myricaria germanwa
de-a lungul rurilor
montane
4060 Tufriuri alpine
i boreale
6430 Comunitati de
lizier cu ierburi
nalte higrofile de la
370
nivelul cmpiilor,
pn la cel montani
alpin
Plante
Drepanocladus
vernicosus
Dicranum viride
Campanula serrata
Mamifere
Canis lupus
Ursus arctos
Lynx lynx
Ambibieni
Bombina vanegata
Triturus montandom
Triturus cristatus
Peti
Barbus mendionalis
Cottus gobw
Nevertebrate
Carabus vanolosus
Callimorpha
quadripunctana
Rosalia alpina
Situl ROSCI0190 Penteleu este vulnerabil la factorul uman care se manifestat prin
defriri necontrolate, mai ales n proprietatile private, pasunat n zonele unde se gsesc
specii protejate de flor. Cutremurele din centrul seismic Vrancea corelate cu defririle
ilegale produc puternice alunecri de teren. Pe vrful Penteleului exist o staie meteo i un
proiect n derulare pentru centrale eoliene care pot afecta speciile protejate. n acest sens,
trasarea i realizarea de noi drumuri n zona din vecintatea vrfului Penteleu, cu rol de
acces la Staia Meteo pot avea un impact negativ asupra habitatelor i speciilor din sit.
Alte amenintari sunt: construcia de noi cabane i dezvoltarea unei infrastructuri turistice:
anexe, prtii, transport pe cablu, centre de nchiriat echipament sportiv, despduririle.
Despduririle n ritm accelerat, construirea de baraje pe cursul rului Bsca Mare,
dezvoltarea turismului i perturbrile fonice sunt factori restrictivi n activitatea diurn a
speciilor de carnivore mari, n comunicarea dintre indivizii unei populaii, rspndii pe
versani diferii, fr culoarele naturale de deplasare liber.
Extinderea aezrilor umane, construirea de osele, despduririle i formele complexe de
poluare a solului i apelor, exploatarea lespezilor de piatr/gresie, pescuitul, pasunatul cu
formele lui locale de suprapasunat n Masivul Penteleu, nepracticarea turismului ecologic
371
mresc costurile din economia capitalului natural, ntre altele prin dezechilibrele din
relaiile interspecifice dine ecosisteme.
Situl Lunca Buzaului este parte din PUG Buzu. Limita teritoriala a sitului n zona
municipiului a fost materializata in Planul de reglementari si servicii, parte grafica
Corespunzator cotei procentuale municipiului Buzau sunt localizate 239,43 ha care
cuprinde malul stng al rului i o parte din luciul de ap.
Prin grija administratie locale se va avea in vedere incadrarea sitului de importanta
comunitara in planurile de urbanism general al municipiului Buzau. Prin realizarea unor
proiecte faza PUZ si PUD, intocmite la scara convenabila pentru se poate pune in
evidenta cu exactitate localizarea sitului (conform Ordinului MMDD nr. 1964/2007).
In municipiu prin HGJ 13/1995 s-au declarat rezervatii naturale Padurea Crangul
Buzaului, Parcul dendrologic Al. Marghiloman si stejarul comun de pe strada
Crizantemelor, declarat monument al naturii.
Situl de Importan Comunitar Oltenia Mostitea Chiciu se gsete n

jumtatea de sud a Judeului Clrai, la Sud i la Nord de Drumul Naional 31, n dreptul
aliniamentului format de Oraul Oltenia, Comuna Ulmeni, Comuna Spanov, Comuna
Chiselet, Comuna Mnstirea, Comuna Dorobanu, Comuna Ciocneti, Comuna
Grditea, respectiv n dreptul Comunei Mnstirea, Comunei Frsinet, Comunei
Gurbneti, Comunei Valea Argovei, Comunei Ulmu, Comunei Dorobanu i n dreptul
Comunei Nicolae Blcescu, Comunei Independena, Comunei Grditea.
n cadrul SCI gsim:
- Aria de Protecie Special Avifaunistic Valea Mostitea (pe Valea Mostitei, n
aval de Comuna Gurbneti, n dreptul comunelor Frsinet i Mnstirea pe malul
drept, respectiv Valea Argovei, Ulmu i Dorobanu pe malul stng, fiind mrginit
de Drumul Naional 31 la Sud);
- Aria de Protecie Special Avifaunistic Ciocneti - Dunre (la Sud de Comuna
Ciocneti i de Drumul Naional 31);
- Aria de Protecie Special Avifaunistic Lacul Glui (mrginit de Drumul
Judeean 307 A la Nord i de Drumul Naional 31 la Sud, n dreptul localiilor
Nicolae Blcescu, Alexandru Odobescu, Glui, Potcoava i Independena la Nord,
respectiv Bogata i Rasa la Sud);
- Rezervaia Natural Ostrovul Haralambie (pe Dunre, n dreptul localitii
Dorobanu);
- Rezervaia Natural Ostrovul Ciocneti (pe Dunre, n dreptul localitii
Ciocneti).
Aciunile de management (iulie 2009 iulie 2013)
1. Realizarea unor puncte de informare, chiocuri de informare i debarcadere cu

informaii n parteneriat cu Primriile. Punctele de informare vor fi dotate i cu mijloace
372
mobile de supraveghere a ariei protejate i personal pentru activiti de supraveghere i

activiti de informare i contientizare.
Se vor realiza dup cum urmeaz: Puncte de informare la Triceni Frsinetul de Jos,
Mnstirea, Dorobanu, Valea Andolina, Ulmu, Ciocneti, Lacul Glui, Debarcadere cu
informaii la Dunre la Oltenia, n dreptul Canalului Dorobanu, n dreptul Ostrovului
Ciocneti, n dreptul Gluiului i la Chiciu.
Resurse financiare: se va accesa programul POS Mediu, Axa 4.
Perioada de realizare : 2011 2013
Responsabil cu realizarea : Asociaia ECHILIBRU
Rezultate: Debarcadere i Puncte de informare dotate cu personal i mijloace.
2. Realizarea unui refugiu pentru pelicani la coada lacului Iezerul Mostitea prin sparea
unui canal la limita luncii i interzicerea accesului oricror persoane n apropierea lor,
precum i plantarea de frasini, plopi albi i slcii albe.
Rezultate: refugiu pentru pelicani.
3. Plantarea popinelor din cadrul lacului Iezerul Mostitea cu slcii i plop alb i realizarea
de epiuri din lemn radiare.
Rezultate: crearea unor zone de cuibrit.
4. Realizarea de epiuri din lemn pentru afluenii ce vin n Lacul Glui.

5. Plantarea de slcii i plop alb pe viroagele care dau n Lacul Frsinet, Lacul Iezerul
Mostitea, Lacul Glui.
6. Realizarea unor platforme de compost n parteneriat cu Primriile, pentru asigurarea

nevertebratelor pentru hrana unor psri.
Resurse financiare: se va accesa programul Reducerea Polurii in Agricultur.
373

Rezultate: asigurarea sursei de hran primar i secundar.
7. Realizarea unor garduri vii din specii cu spini la baza teraselor loessoide de la Triceni.
Rezultate: protejarea zonei de cuibrit din terasele loessoide.
8. Realizarea panourilor de informare i contientizare privind Situl. Se vor realiza i

amplasa panouri de informare i contientizare, dup cum urmeaz: pe drumurile care
strbat Situl, la intersecia fiecrei componente a Sitului, la Primriile i Unitile de
nvmnt din localitile limitrofe.
Rezultate: panouri de informare i contientizare.
9. Realizarea Websitul Sitului

Rezultate: Websitul Sitului.
10. Realizarea unor campanii de informare i aciuni de promovare pentru Sit i ariile
protejate incluse. Se vor realiza la sediile Centrelor de informare ntlniri periodice cu
elevii de la colile i de la instituiile de nvmnt din zon. ntlnirile se vor realiza n
legtur cu srbtorile specifice proteciei mediului, cu srbtorile religioase legate de
natur i ap (ex. Boboteaza) sau srbtorile etnofolclorice locale (ex. Urllia, Cucii,
Scaloianul).
Rezultate: elevii sunt informai privind Situl i ariile protejate incluse.
11.Colectarea datelor, realizarea bazei GIS i actualizarea ei

Rezultate: se vor colecta datele i se va realiza baza GIS. Aceasta se va actualiza periodic.
374
12.Achiziionarea unui mijloc de transport pentru turiti i realizarea de materiale

informative privind Rezervaiile Haralambie i Ciocneti.
Resurse financiare: se va accesa programul CBC cu nite organisme omoloage din
Bulgaria.
Rezultate: un mijloc de transport pentru turiti i materiale informative privind
rezervaiile.
13.Monitorizarea Sitului i aplicarea Regulamentului. Aciunea o vor desfura Rangerii.

Resurse financiare: Asociaia ECHILIBRU
Rezultate: Situl este monitorizat i Regulamentul aplicat.
14.Monitorizarea aplicrii Ghidului de bune practici silvice i a proteciei speciilor pe

Ostrovul Albina i n plantaiile forestiere.
Responsabil cu realizarea : Asociaia ECHILIBRU i Ocolul Silvic Clrai.
Rezultate: Ghidul este aplicat si speciile protejate.
15.Realizarea unor campanii de ecologizare n cadrul sitului.

Perioada de realizare : primvara i toamna, 2011 2013
Rezultate: Situl este ecologizat.
Principalele obiective sunt legate de conservarea dinamicii naturale forestiere. Reducerea

impactului activitilor umane vizeaz, n principal, activitile forestiere i, n special,
modul n care se vor realiza exploatrile de arbori i celelalte lucrri silviculturale precum
i perioada de execuie a acestora. Stabilirea unor reguli clare legate de aceste activiti
vizeaz meninerea diversitii specifice i a unei distribuiei pe vrste variat a arborilor
pentru protejarea habitatelor i locurilor de hrnire i adpost ale speciilor de psri i
mamifere aflate sub regim de protecie. Pericolul nlocuirii speciilor native cu plantaii de
plop hibrid nu constituie o prioritate ntruct amenajamentul actual nu prevede astfel de
lucrri. Va deveni ns o prioritate n momentul exploatrii parcelelelor cu plop hibrid
cnd va trebui analizat oportunitatea unor lucrri de reconstrucie ecologic (peste 7 ani).
Un alt obiectiv important se refer la combaterea Amorphei fruticosa ca specie invaziv cu
o dezvoltare important pe Ostrov.
375
Situl de Importan Comunitar Oltenia Mostitea Chiciu se mparte n

urmtoarele zone:
a) zonele de cuibrire a speciilor protejate (stufriurile, locurile de
cuibrit/clocit ale psrilor, ostroavele de pe Valea Mostitei, coada lacului
Iezerul Mostitei, terasele de loess de la Triceni, Ostrovul Haralambie i
Ostrovul Ciocneti, de la Dunre);
b) zonele perimetrale (benzile cu limea de 20 de metri care bordeaz zonele de
cuibrire a speciilor protejate);
c) zonele pentru activiti umane n armonie cu natura.
Este interzis accesul oricror persoane n zonele de cuibrire a speciilor protejate i zonele
perimetrale fr acordul Custodelui iar n Ostrovul Haralambie i Ostrovul Ciocneti fr
acordul Administratorului.
Pe teritoriul ariilor de protecie sunt interzise:

a) scoaterea definitiv sau temporar din circuitul agricol ori silvic de terenuri de pe raza
ariei naturale protejate, pentru alte obiective dect cele care vizeaz asigurarea securitii
naionale, asigurarea securitii, sntii oamenilor i animalelor i prevenirea
catastrofelor naturale sau pentru obiectivele destinate cercetrii tiinifice i bunei
administrri a ariei naturale protejate;
b) scoaterea definitiv sau temporar din circuitul agricol ori silvic de terenuri de pe raza
ariei naturale protejate fr acordul Custodelui;
c) schimbarea destinaiei terenurilor fr aprobarea Custodelui;
d) desfurarea de activiti n perimetrul ariei naturale protejate sau n vecintatea ei, ce
pot s genereze un impact negativ semnificativ asupra speciilor slbatice i habitatelor
naturale pentru care a fost desemnat, n lipsa actelor de reglementare specifice;
e) desfurarea urmtoarelor aciuni mpotriva speciilor protejate:
i. orice form de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vtmare
a exemplarelor aflate n mediul lor natural, n oricare dintre stadiile
ciclului lor biologic;
ii. perturbarea intenionat n cursul perioadei de reproducere, de
cretere, de hibernare i de migraie;
iii. deteriorarea, distrugerea i/sau culegerea intenionat a cuiburilor
i/sau oulor din natur;
iv. deteriorarea i/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de
odihn;
v. recoltarea florilor i a fructelor, culegerea, tierea, dezrdcinarea
sau distrugerea cu intenie a acestor plante n habitatele lor naturale,
n oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;
vi. deinerea, transportul, comerul sau schimburile n orice scop ale
exemplarelor luate din natur, n oricare dintre stadiile ciclului lor
biologic.
376
f) aciuni care vizeaz speciile de psri protejate:

i. uciderea sau capturarea intenionat, indiferent de metoda utilizat;
ii. deteriorarea, distrugerea i/sau culegerea intenionat a cuiburilor
i/sau oulor din natur;
iii. culegerea oulor din natur i pstrarea acestora, chiar dac sunt
goale;
iv. perturbarea intenionat, n special n cursul perioadei de
reproducere, de cretere i de migraie;
v. deinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise
vnarea i capturarea;
vi. comercializarea, deinerea i/sau transportul n scopul
comercializrii acestora n stare vie ori moart sau a oricror pri
ori produse provenite de la acestea, uor de identificat.
g) vntoarea, capturarea sau uciderea speciilor slbatice protejate;
h) orice forme de exploatare sau utilizare a resurselor naturale, precum i orice forme de
folosire a terenurilor, incompatibile cu scopul de protecie i/sau de conservare;
i) activitile de construcii-investiii, cu excepia celor destinate administrrii ariei
naturale protejate i/sau activitilor de cercetare tiinific ori a celor destinate asigurrii
siguranei naionale sau prevenirii unor calamiti naturale;
j) incendierea vegetaiei;
k) aprinderea i folosirea focului deschis n afara vetrelor special amenajate i semnalizate
n acest scop de Custode;
l) abandonarea deeurilor n afara locurilor special amenajate i semnalizate pentru
colectare;
m) accesul cu mijloace motorizate care utilizeaz carburani fosili, n scopul practicrii de
sporturi, n afara traseelor indicate de Custode;
n) distrugerea sau degradarea panourilor informatoare i indicatoare, construciilor,
mprejmuirilor, barierelor, plcilor, stlpilor, semnelor de marcaj, marcajelor sau oricror
amenajri aflate n inventarul ariei de protecie, din exteriorul sau din interiorul ariei de
protecie;
o) punatul i amplasarea de stne sau locuri pentru trle, fr aprobarea Custodelui;
p) activiti comerciale de tip comer ambulant, fr aprobarea Custodelui;
r) desfurarea programelor, proiectelor i activitilor care contravin Regulamentului i
Planului de Management.
n zonele de cuibrire a speciilor protejate i zonele perimetrale se poate ptrunde cu

acordul Custodelui, respectiv al Administratorului (pentru Ostrovul Haralambie i
Ostrovul Ciocneti) pentru desfurarea urmtoarelor activiti:
a. tiinifice i educative;
b. activiti de ecoturism care nu necesit realizarea de construcii-investiii;
c. localizarea i stingerea operativ a incendiilor;
377
d. interveniile pentru meninerea habitatelor n vederea protejrii anumitor

specii, grupuri de specii sau comuniti biotice care constituie obiectul
proteciei, n conformitate cu planului de management;
e. interveniile n scopul reconstruciei ecologice a ecosistemelor naturale i al
reabilitrii unor ecosisteme necorespunztoare sau degradate, la propunerea
administraiei i cu avizul consiliului tiinific, n baza aprobrii de ctre
autoritatea public central pentru protecia mediului;
f. aciunile de nlturare a efectelor unor calamiti, la propunerea
administraiei ariei naturale protejate, n baza aprobrii autoritii publice
centrale pentru protecia mediului;
g. aciunile de prevenire a nmulirii n mas a duntorilor forestieri i
aciunile de monitorizare a acestora;
n zonele pentru activiti umane n armonie cu natura sunt permise activiti de

investiii/dezvoltare, cu prioritate cele de interes turistic, dar cu respectarea principiului de
utilizare durabil a resurselor naturale i de prevenire a oricror efecte negative
semnificative asupra biodiversitii.
n zonele pentru activiti umane n armonie cu natura se pot desfura urmtoarele

activiti, cu respectarea prevederilor din Planul de Management:
a. activiti de pescuit sportiv, industrial i piscicultur;
b. activiti de exploatare a resurselor minerale neregenerabile, dac aceast
posibilitate este prevzut n Planul de Management i dac reprezint o
activitate tradiional;
c. lucrri de ngrijire i conducere a arboretelor i lucrri de conservare;
d. aplicarea de tratamente silvice care promoveaz regenerarea pe cale
natural a arboretelor;
e. activiti specifice modului de producie ecologic de cultivare a terenului
agricol i creterea animalelor, n conformitate cu legislaia specific din
sistemul de agricultur ecologic;
f. alte activiti tradiionale efectuate de comunitile locale.
Toate activitile desfurate n Situl de Importan Comunitar Oltenia Mostitea

Chiciu i ariile protejate incluse menionate anterior se vor realiza dup ndrumrile date
de Custode, n conformitate cu prevederile Planului de Management al Sitului de
Importan Comunitar Oltenia Mostitea Chiciu i ariilor protejate incluse.
378
BH Ialomia
12.4. Planuri de dezvoltare agricol i de utilizare a terenurilor,

COMUNA MOLDOVENI JUDETUL lALOMITA

Activitati agricole
Terenurile agricole se caracterizeaza printr-o fertilitate naturala foarte ridicata comparativ
cu alte zone la nivel national, localitatea Moldoveni situandu-se astfel in arealul cel mai
favorabil produciei agricole din Romania. Nivelul ridicat al cotelor de bonitate pentru
categoria arabil recomand utilizarea suprafeelor n special ca terenuri arabile.
Suprafeele de teren se recomand a fi utilizate mai puin ca pauni, fnee si plantaii cu
piersic i cais si mai mult ca terenuri arabile. Viile pentru struguri de mas gsesc de
asemenea condiii favorabile pentru obinerea unor producii ridicate. Din categoria livezi,
ciresul, visjnul sj prunul se preteaza cel mai bine pentru productia agricol, iar mrul i
prul prezint o pretabilitate medie pentru acest areal. Fneele si mai ales paunile dispun
de condiii pedoclimatice mai slabe comparativ cu toate celelelalte categorii de folosin.
Se recomand utilizarea patrimoniului funciar ca terenuri arabile care ofera cele mai bune
condiii de maximizare a produciei.
Pe baza ofertei naturale sj a organizarii productiei necesare a se efectua In ultimii ani
integrand sectorul zootehnic cu cel vegetal la nivel de exploataii de tip modern, profilul
agricol al microarealului Moldoveni poate fi: PORUMB - GRU - PLANTE TEHNICE
- PLANTE FURAJERE - CARNE-LAPTE.
EVOLUTIE: PRIORITATI
Existenta unei baze materiale valoroase pentru practicarea activitatilor agricole,
precum si a activitatilor din domeniul zootehnic, a elementelor valoroase de patrimoniu
natural ce pot fi vaiorificate in scop turistic pe plan local, nu ofera suficiente resurse de
dezvoltare, fara canalizarea eforturilor locale catre asigurarea infrastructurii necesare
dezvoltarii (crestere, accesibilitate, cresterea performantelor sistemului educationale
precum si diversificarea ofertei locale privind cu precadere echipamentele publice si
serviciile existente).
De asemenea, accentul trebuie pus pe protejarea factorilor de mediu, cu referire la
ecologizarea zonelor de depozitare neconforme existente pe teritoriul comunei, dar si
asigurarea elementelor necesare pentru o dezvoltare armonioasa a domeniului agricol
(sustinerea microfermelor si fermelor prin programe specifice adresate mediului rural,
protectia solurilor si sistemelor de imbunatatiri funciare, limitarea extinderii necontrolate a
intravilanelor localitatilor precum si evitarea fragmentarii terenurilor agricole si
incurajarea asocierii proprietarilor).
Din aceasta perspectiva, accentul se opune la nivel local, pe langa masurile
economice si sociale ce se impun a fi luate in vederea unei dezvoltari durabile a comunei,
379
si pe asigurarea cadrului spatial necesar unei astfel de dezvoltari (reabilitare retea de

comunicatii, dotare edilitara a localitatilor, asigurarea unui management durabil al
deseurilor, asigurarea premizelor de dezvoltare spatiala a activitatilor).
Concomitent oportunitatilor de dezvoltare, au fost luate in considerare asigurarea
cadrului necesar (terenuri urbane, zonare functionala, cai de comunicatie si echipare
edilitara) a activitatilor economice.
Necesitatea de a rezolva cererea de spatii pentru dezvoltarea unor activitati
economice, precum si crearea unor noi locuri de munca in primar, secundar si tertiar, si
cererea urbana de dezvoltare a unor noi zone rezidentiale si echipamente rezidentiale ale
cartierelor componente, au condus la extinderea pentru perspectiva a intravilanului la
168,64ha.
Avand n vedere ca localitatea dispune de un areal natural agricol, dezvoltarea
activitatilor agro-zootehnice ca o solutie economica reprezinta o premisa pentru cresterea
economica a comunei. Astfel, este necesar ca autoritatile locale sa se implice activ in
sustinerea acestui tip de activitate printr-o strategie de marketing si sa sustina localnicii
pentru imbunatatirea calitatii serviciilor oferite investitorilor.
COMUNA OGRADA, JUDEUL IALOMIA

Terenurile agricole se caracterizeaza printr-o fertilitate naturala foarte ridicata
comparativ cu alte zone la nivel national, localitatea Ograda situandu-se astfel in arealul eel mai
favorabil productiei agricole din Romania. Nivelul ridicat al cotelor de bonitate pentru
categoria arabil recomanda utilizarea suprafetelor in special ca terenuri arabile. Suprafetele
de teren se recomanda a fi utilizate mai putin ca pasuni, fanete si plantatii cu p[iersic si cais si
mai mutl ca terenuri arabile. Viile pentru struguri de masa gasesc de asemenea conditii
favorabile pentru obtinerea unor productii ridicate. Din categoria livezi ciresul visiniu si prunul
se preteaza eel mai bine pentru productia agricola, iar marul si parul prezinta o pretabilitate
medie pentru acest areal. Fanetele si mai ales pasunile dispun de conditii pedoclimatice mai
slabe comparativ cu toate celelelalte categorii de folosinta.
In conditii de neirigare nu se recomanda utilizarea unor terenuri ca fanete sau pasuni.
Se recomanda utilizarea patrimoniului funciar ca terenuri arabile care ofera cele mai bune
conditii de maximizare a productiei
Unitati agrozootehnicesunt repartizare in teritoriu. ocupand ca trupuri izolate in
extravilan o suprafata de 94,47 ha. Ponderea lor din suprafata intravilanului existent este
importanta si ar trebui valorificata la maximum capacitatea lor prin modernizare si rentabilizare.
Exista urmatoarele tipuri de exploatari agricole:
Societati agricole comerciale cu capital majoritar de stat:SC Ograda
Societati agricole private
Asociatii agricole nejuridice
Exploatatii individuale
Dezvoltarea serviciilor agricole, industriale si comerciale, atat catre agentii economici cat si
catre populatie trebuie sa fie o prioritate n demersurile de stimulare a organismelor competente
380
centrale si locale, atat datorita lipsei acestora ca volum si calitate necesara, cat si datorita
resurselor pe care le ofera prin crearea de locuri de munca pentru populatia comunei.
Pe baza ofertei naturale si a organizarii productiei necesare a se efectua in ultimii ani
integrand sectorul zootehnic cu cel vegetal la nivel de exploatatii de tip modern, profilul agricol
al microarealului Bucu poate fi urmatorul PORUMB-GRAU-PL TEHNICE-PL
FURAJEE-CARNE-LAPTE.
12.5.Planuri de dezvoltare urban

Intravilanul comunei Moldoveni ocupa o suprafata de 187,505ha.
Comuna Moldoveni apare ca urmare a desprinderii satului apartinator de comuna Dridu, in
anul 2005.
Este comuna de rangul IV, fara sate apartinatoare.
Tabel 12.5
TERITORIUL CATEGORII DE FOLOSINTA

ADMINISTRA
TE AL
UNITATII DE
BAZA
AGRICOL NEAGRICOL TOTAL
arabil vii fanete pasuni paduri Ape drumuri constructii
EXTRAVILAN 1867.9 7.089 15.937 67.682 525.091 54.824 36.167 0 2574.69

INTRAVILAN 0 0 0 0 0 0.332 25.278 161.895 187.505
TOTAL 1867.9 7.089 15.937 67.682 525.091 55.156 61.445 161.895 2762.195
% DIN TOTAL 67.624 0.257 0.577 2.450 19.010 1.997 2.224 5.861 100
Bilantul suprafetelor cuprinse in intravilanul existent al comunei Moldoveni este urmatorul:
Tabel 12.6
EXISTENT %
ZONE FUNCTIONALE Suprafata
(ha)
381
Locuinte 130.163 69.42
Unitati industrials / depozitare 15.424 8.23
Unitati agricole 6.327 3.37
Institutii si servicii de interes public 1.720 0.92

Cai de comunicatie si stransport 25.278 13.48
Rutier 20.690 11.03
Feroviar 4.588 2.45
Spatii plantate, agrement, sport 3.247 1.73
Echipare tehnico-edilitara 0.306 0.16

Gospodarie comunala - cimitire 2.136 1.14
Terenuri agricole in intravilan 2.572 1.37
Ape 0.332 0.18
Total intravilan 187.505 100
Intravilanul existent, stabilit pe baza propunerilor din 2005, a completarilor ce au

aparut in urma documentatiilor de urbanism (PUD, PUZ) intocmite si aprobate, cuprinde
urmatoarele zone functional, in cadrul comunei si a trupurilor din teritoriu:
Zona de locuinte individuale - reprezinta cea mai mare pondere in teritoriul intravilan;
fondul construit este reprezentat numai de locuinte individuale de tip rural cu gospodarie
proprie; regimul de Tnaltime este predominant P (parter) cu cateva interventii izolate de
P+1E sau P+M (mansarda).
Zona institute publice, comert, servicii - este reprezentata de principalele dotari ale
comunei: scoala, primaria, caminul cultural, gradinita, dispensar.
Zona activitatilor productive - reprezentate de activitati industriale: o fabrica de ladite,
moara si un pare solar fotovoltaic; si unitati agro-zootehnice: ferma de vaci cu 100 capete,
stane de oi dispersate in teritoriu si ferme agricole.
Zona spatii verzi - este reprezentata de un teren de sport si spatii verzi de-a lungul
drumului judetean.
Zona gospodarie comunala si echipare tehnico-edilitara - doua cimitire si o zona de
gospodarie a apelor uzate;
Cai de comunicatie si transport - ocupa o pondere de 13,48% din suprafata totala a
intravilanului; reteaua existenta de strazi, precum sj traficul impropriu in transportul in
comun local sj din 'teritoriu sunt echipate necorespunzator.
382
Monumente istorice
Intravilanul comunei Ograda ocupa o suprafata de 266,63 ha ,din care 125,56 ha ocupa trupuri
izolate.
Comuna Ograda are in componenta:
Zona I :Dimieni -partea de SV
Zona ILOgrada-centru
Zona lll:0grada gara (Costei) -partea de NE
Tabel 12.7
TRUPURI SUPRAF SUPRAF

INTRAVILAN (HA) (%)
TRUP1 141,07 52,91
TRUP2 97,18 36,45
TRUP3 24,24 9,09
TRUP4 1,04 0,39
TRUP5 0,61 0,23
TRUP6 1,26 0,47
TRUP7 1,23 0,46
TOTAL 266,63 100,00
Bilantul suprafetelor cuprinse in intravilanul existente al comunei Ograda este urmatorul:
Tabel 12.8
Existent
Zone functionate Supraf (ha) Supraf (%)
Locuinte si functiuni complementare 136,29 51,12
Servicii si institutii publice 7,63 2,86
Activitati productive 94,47 35,43
Spatii verzi, sport, agrement 0,42 0,16
Cai de comunicatie 25,00 9,38
Constructii aferente echipamente tehnico- 0,00 0,00
edilitare
Gospodarie comunala 2,82 1,06
TOTAL 266,63 100,00
Locuintele si functiunile compementare-ocupa o suprafata de 136,29 ha si au o

pondere importanta raportat la suprafata totala a teritoriului intravilan .respectiv 51,12%.
Cladirile de locuit din zona centrala sunt in majoritate de inaltime P+1 fara comert si
servicii la parter. Pe strazile principale pe care au existat constructii vechi acestea au fost pastrate
in proportie mare cu aceeasi functiune si accidental cu servicii si comert. Pe intreg teritoriul
383
comunei predomina locuintele individuale parter.

Constructiile de zidarie cu planseu de lemn si chirpici se gasesc pe teritoriul intregii
comune, chiar si noi relaizate.
Unitati agrozootehnicesunt repartizare in teritoriu .ocupand ca trupuri izolate in
extravilan o suprafata de 94,47 ha. Ponderea lor din suprafata intravilanului existent este
importanta si ar trebui valorificata la maximum capacitatea lor prin modernizare si rentabilizare.
Exista urmatoarele tipuri de exploatari agricole:
Societati agricole comerciale cu capital majoritar de stat:SC Ograda
Societati agricole private
Asociatii agricole nejuridice
Exploatatii individuale
Institutii si servicii de interes publicau o pondere de 2,86% si sunt insuficiente pentru
cerintele actuale, acestea fiind grupate in cadrul zonei centrale. Localitatea Ograda, avvand o
dezvoltare liniara si un trup dezvoltat in proximitatea fostelor untiati de productie agro-
industriala nu si-a inchegat foarte bine o zona centrala. Potential in acest sens are nucleul format
din PTTR, scoala si statia SMA, dar localizat in proximitatea cimitirului. Alte dotari importante
sunt casa memoriala loan Perlea, 2 biserici si gradinita, dotari dispersate in teritoriu.
Cai de comunicatie si transportocupa o pondere de 9,38% din suprafata totala a
intravilanului.Reteaua existenta de strazi .precurn si traficul impropriu in transportul comun local
si din teritoriu sunt echipate necorespunzator.
Spatii verzi,sport,agrement ,protectieocupa 0,42 ha .respectiv 0,16 %
Gospodarie comunaladotarile ocupa 1,06% raportat cu suprafata comunei. Zona de
gospodarie comunala se compune din - 2 cimitire, fara zona de protectie, si un amplasament
pentru deseuri aflat in extravilan.
Sistemul de irigatiicomuna dispune de un sistem de irigatii format din canale si 3
statii de pompare situat in extravilan.acest sistem deserveste 4961 ha de teren agricol.Punerea
in functiune a fost realizata in 1983.Starea de functionare este satisfacatoare .ultimele reparatii
fiind realizate in 2008.
Disfunctionalitati:
Existenta unor zone destinate dezvoltarii de locuinte, care nu au acces direct la drumuri
publice (enclave neconstruite) si sunt neechipate edilitar.
Slaba dezvoltare a institutiilor si serviciilor publice, serviciilor generale si comertului in
cadrul cartierelor orasului.
Slaba deservire cu servicii medicale
Starea precara a retelei de drumuri impune modernizarea si extinderea acesteia in zonele
de dezvoltare rezidentiala.
Slaba protectie si intretinere a monumentelor istorice
Potential de dezvoltare:
Existenta haltelor pe teritoriul comunei.
Situarea orasului in imediata proximitate a muncipiul Slobozia si orasului Tandarei.
Situarea Tntr-o zona cu climat favorabil pentru practicarea agriculturii
Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii edilitare.
384
ZONIFICAREA FUNCTIONALA A INTRAVILANULUI PROPUS;

BILANTUL TERITORIAL
In cadrul Planului Urbanistic General s-au stabilit suprafetele de teren care alaturi de cele
existente vor forma noul intravilan. Extinderile propuse au fost facute de comun acord cu
autoritatile locale ca urmare a cererii de terenuri pentru dezvoltarea sectorului de locuinte,
gospodarie comunala (suprafata totala a extinderilor este de 152,19 ha).
Tabel 12.9
TRUPURI SUPRAF SUPRAF

INTRAVILAN (HA) (%)
TRUP1 417,24 99,62
TRUP2 1,24 0,30
TRUP3 0,34 0,08
TOTAL 418,82 100,00

Bilantul suprafetelor intravilanului propus
Tabel 12.10
Existent Pro pus
Zone functionale Supraf Supraf Supraf Supraf

(ha) (%) (ha) (%)
Locuinte si functiuni complementare 136,29 51,12 230,19 54,96
Servicii si institutii publice 7,63 2,86 22,63 5,40
Activitati productive 94,47 35,43 87,00 20,77
Spatii verzi, sport, agrement 0,42 0,16 38,63 9,22
Cai de comunicatie 25,00 9,38 36,00 8,60
Constructii aferente echipamente tehnico- 0,00 0,00 2,17 0,52
edilitare
Gospodarie comunala 2,82 1,06 2,20 0,53
TOTAL 266,63 100,00 418,82 100,00
Zona de locuinte si functiuni complementare reprezinta 54,96% din teritoriul intravilan.

Zona destinata locuintelor si functiunilor complementare este extinsa in conformitate cu
cerintele de dezvoltare a acestui sector. Pentru conformarea urbanistica a acestor zone se
propune detalierea ulterioara prin planuri urbanistice zonale- parcelare/ reparcelare, urmarind
asigurarea accesului carosabil direct dintr-o circulatie publica si asigurarea conditiilor de echipare
edilitara.
Constructiile vor avea un regim de inaltime maxim de P+1-2, respectiv P+3 in cadrul
385
zonelor mixte de dezvoltare.

Zona institutiilor publice si serviciilor, cuprinde atat institutiile i serviciile
publice existente, cat si activitati comerciale, locuire, mica productie manufacturiera
nepoluanta. Zona reprezinta 5,40 % din teritoriul intravilan propus, aceasta fiind extinsa,
prin propunerile de dezvoltare a zonelor mixte si a zonelor de turism si recreere. Propunerile
spatiale de dezvoltare a zonelor mixte (locuinte si servicii) urmaresc conturarea unor nuclee
de servicii relationat unor objective importante existente pe teritoriul localitatilor componente a
comunei Gradisjea.
In cadrul organizarii viitoare a localitatilor sunt mentinute toate dotarile existente i au
fost create conditiile extinderii acestora, in functie de conditiile de marketing urban promovate
de comuna .Propunerile sunt destinate gospodariei comunale si cresterii coeficientului de
spatii plantate.
La delimitarea zonei centrale, s-au luat in considerare urmatoarele criterii:
Functional (gradul de concentrare in teritoriu a institutiilor publice i serviciilor, existenta
spatii comunitare, servicii comerciale sj financiar bancare, dotari de interes public, etc.)
Conformare spatiala si volumetrica
Zona activitati productive si de depozitare reprezinta 20,77 % din totalul
intravilanului, aceasta fiind extinsa in conformitatea cu cererile de dezvoltare a unor activitati
productive nepoluante si serviciilor conexe.
Zona spatii verzi, sport, agrement si protectie va fi imbogatita cu noi spatii verzi,
rezultate din realizarea unor terenuri de sport. Suprafata propusa este de 38,63 ha.
Aceasta reprezinta 9,22 % din teritoriul intravilan.
Caile de comunicatie reprezinta 8,60% din teritoriul intravilan.
Zona de gospodarie comunala reprezinta 0.53% din teritoriul intravilan.
Intravilanul total propus este de 418,82 ha.

Accesul in zona comunei Moldoveni se realizeaza astfel:
trafic rutier - drumul european E85 din care se ramifica DJ 201A catre Adancata.
La nord est teritoriul comunei este deservit de DN 10;
trafic feroviar - calea ferata Bucuresti - Urziceni (statia Dridu), iar limitrof
la nord comuna este deservita de calea ferata Ploiesti - Urziceni.
Teritoriul administrate al comunei ocupa o suprafata de 2574,69 ha si se nvecineaz:
la nord cu teritoriul administrate al comunelor: Jilavele si Armasesti;
la sud cu teritoriul administrativ al comunelor: Dridu si Cosereni;
la est cu teritoriul administrativ al comunei Armasesti;
la vest cu teritoriul administrativ al comunei Adancata.
386
Principalele disfunctionalitati se refera la intersectiile strazilor secundare cu trama

majora, acestea fiind netrezolvate corespunzator pentru siguranta circulatiei si avand
urmatoarele probleme:
- lipsa de vizibilitate
- raze de racord necorespunzatoare
- lipsa de continuitate a traseelor carosabile in zonele de extindere a intravilanului
- distante foarte mici intre intersectiile dintre strazile secundare cu trama majora
- stare de viabilitate a strazilor este proasta in cea mai mare parte
- profiluri trnasversale necorespunzatoare
- lipsa unor partcaje dotate corespunzator in special in zona centrala
- tranzitul greu traverseaza localaitatea trecand inclusiv prin zona centrala.
Accesul in zona comunei Ograda se realizeaza astfel:

Trafic feroviar prin:
- magistrala feroviara Bucuresti Tandarei;
Traficul rutier in zona este deservit de DN 2A si drumul european E60.
O prima relatie pentru comuna Ograda se face pe directia est- vest pe DN2A, comuna falndu-se
la 4km de Tandarei.
O a doua relatie se face pe directia nord- sud cu comunele Cosimbesti, Scnateia, Gheorghe
Lazar, Suditi si cu Dn21 si Dn3A prin in termediul DJ213A.
Strazile sunt de categoria a Ilia (2 fire de circulatie- 7m). Lungimea totala este de 25 km dintre
care 7 km sunt asfaltati.
Comuna are acces direct la transports pe cale ferata, avand statie proprie pe calea ferata pe linia
Bucuresti- Constanta. Distanta pe calea ferata pan ala eel mai apropiat oras este de cca 10 km.
Principalele disfunctionalitati se refera la intersectiile strazilor secundare cu trama majora,
acestea fiind netrezolvate corespunzator pentru siguranta circulatiei si avand urmatoarele
probleme:
lipsa de vizibilitate
reze de racord necorespunzatoare
lipsa de continuutate a traseelor carosabile in zonele de extindere a intravilanului
distante foarte mici intre intersectiile dintre strazile secundare cu trama majora
stare de viabilitate a strazilor este proasta inc ea mai mare parte
profiluri trnasversale necorespunzatoare
lipsa unor partcaje dotate corespunzator in special in zona centrala
tranzitul greu traverseaza loclaitatea trecand inclusiv prin zona centrala.
Conform procesului verbal de constatare pe teren incheiat intre Primaria Comunei Ograda
si Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania s-au constat urmatoarele:
Tablele indicatoare de localitate intrare/ iesire comuna Ograda, FIG 46/48, sunt amplasate
la km 79+609 si 83+240;
Drumul national DN2A intre km 79+302-85+465 este in rambleu
387
Latimea platformei rutiere este L=8,0 m alcatuita din parte carosabila 7,0 m si acostament
1,0 m (stanga + dreapta)
Latimea amprizei drumului este de 12,0 m, alcatuita din platforma, taluz, santuri
Limita zoneid e siguranta a DN2A pentru tronsonul 79+609-83+240 definita conform OG
43/1997 republicata, are o latime de 2 m de la piciorul taluzului, in zonele unde exista
santuri
Elementele geometrice ale DN2A- intre km 79+302-85+465, DN2A este cu imbracaminte
asfaltica, profil transversal tip acoperis si panta longitudinala uprinsa intre 0.01-0.10%
Teritoriul administrativ al comunei Ograda, este cuprins intre km 78+294-85+465
Intravilanul comunei Ograda, in anul 1991, pe drumul national 2A, era cuprins intre km
79+794-83+115
Intravilanul comunei Ograda, existent, pe DN2A, este cuprins intre km 79+609-83+240,
conform tablelor de intrare/ iesire din localitate
Intre km 79+609-79+794 si 83+115-83+240 stanga/ dreapta sunt constructii existente,
limita de proprietate fata de axul DN2A fiind:
- intre km 79+609-79+694- distanta intre axul DN2A si limita proprietatii este de 15,0 m pe
partea dreapta si 12, 5 m pe partea stanga
- intre km 83+115-83+240- distanta intre axul DN2A si limtia de proprietate este de 12,0 m
stanga/ dreapta
COMUNA SOTRILE, JUDETUL PRAHOVA

n prezent comuna dispune de dou artere de circulaie principale:
Drumul Judeean DJ 207 otrile - Cmpina
Drumul Judeean DJ 102 I Baraj Paltinu - Cmpina
Ambele ci de comunicaie sunt asfaltate. Celelalte drumuri comunale DC 142 (este
parial asfaltat, circa 800 m) i DC 2 C sunt pietruite.
Existena acestei infrastructuri permite dezvoltarea comunei, punnd-o n legtur rapid
i ieftin cu celelalte comune i n special cu municipiul Cmpina.
Consiliul local al comunei otrile a aprobat ntocmirea unor documentaii n vederea
modernizrii unor drumuri locale, a realizat un proiect in vederea asfaltrii drumului
comunal DC 142 cu fonduri din bugetul local.
Puncte tari
Drumul Judeean DJ 207 otrile-Cmpina
Drumul Judeean DJ 102I Baraj paltinu- Cmpina
Drumurile comunale DC 142, DC 2 C
Distana mic fa de municipiul Cmpina - 18 Km
Distana mic fa de oraul Comarnic -30 Km
Distana fa de municipiul Ploieti 57 Km
Apropierea fa de DN 1
388
Monumente istorice - pe teritoriul administrate nu exista niciun monument

sau sit arheologic clasat, nu a fost initiat niciun program de cercetare arheologica
sistematica. Biserica din 1851 nu este clasata ca monument istoric. Tesutul medieval se
mentine la nivel de trama stradala si parcelar. Exemplarele de case traditionale conservate
sunt dispersate, fara a se putea constitui un nucleu de zona protejata. Prin studiul istoric se
recomanda ca la elaborarea PUG sa se solicite aprofundarea unui studiu pe zona de vatra
veche, pentru identificarea:
amplasamentului vechii biserici de lemn lizibila pe harta de la 1790;

stabilirea valorii arhitecturale si istorice a actualei biserici de la 1851;
constructor civile mai vechi de 80 de ani.
Monumente istorice conform Listei Monumentelor istorice CNMI 2004

IL-ll-m-B-14148 Casa cu pravalie Zaharia Moraru sat OGRADA; comuna OGRADA DN
2A1880
IL-ll-m-B-14149 Casa lonel Perlea sat OGRADA; comuna OGRADA DN 2A sec. XIX
IL-ll-m-B-14150 Casa Vasilescu sat OGRADA; comuna OGRADA DN 2A Vis f vis de
casa 1908 "lonel Perlea"
IL-ll-m-B-14151 Biserica "Sf. Gheorghe" sat OGRADA; comuna OGRADA DS 155 1869
ORA AZUGA, JUDEUL PRAHOVA
MONUMENTE ALE NATUR:
- Fagul Secular din curtea Ocolului Silvic

- Arborele Mamut ( Sequoia gigantea )
- Bradul alb aflat pe poteca spre Grbova la 3 km, n Seaua Mare.
REZERVAT NATURALE:
1. Rezervaia natural botanic Poiana cu Narcise Clbucetul Azugii 18,5 ha;

2. Rezervaia natural botanic Poiana cu Narcise Unghia Mare 18,22 ha;
3. Rezervaia natural complex Valea Turcului 113,75 ha;
4. Rezervaia natural complex I Unghia Mare 42 ha;
5. Rezervaia natural complex II Unghia Mare 50 ha;
389
6. Rezervaia natural complex III Unghia Mare 78,75 ha;

7. Rezervaia natural complex Valea Cazacului 257,75 ha;
8. Rezervaia natural geologic i geomorfologic Unghia Mic 139,75 ha.
BH Mostitea

COMUNA SINETI, JUDEUL IALOMIA
Datorita amplasamentului comunei - in centrul Baraganului ialomitean - potentialul
economic al comunei a fost si este in continuare preponderent agricol iar ocupatia de baza
a populatiei este agricultura.
In prezent, tendinta este de transformare a acestor terenuri agricole in terenuri pentru
locuinte si diferite activitati comerciale sau productive, dovada fiind numeroasele solicitari
pentru PUZ-uri de introducere in intravilan. Aceast fenomen are loc datorita accesibilitatii
ridicate in zona prin DN 2 si a distantei relativ mici dintre Capitala (Municipiul
Bucuresti), care concentreaza cea mai mare forta de munca, si aceasta comuna.
Profilul predominant al localitatii tinde sa se schimbe de la agricol la cel rezidential.
Necesiti i opiuni ale populaiei

Relansarea economica a comunei, prin utilizarea terenurilor agricole actuale i
tehnologizarea agriculturii, dezvoltarea turismului.
Evoluia posibil, prioriti
Existena unei baze materiale valoroase pentru practicarea activitilor agricole, precum
i a activitilor din domeniul zootehnic, a elementelor valoroase de patrimoniu natural ce
pot fi valorificate n scop turistic pe plan local i a elementelor de patrimoniu natural nu
ofer suficiente resurse de dezvoltare, fr canalizarea eforturilor locale ctre asigurarea
infrastructurii necesare dezvoltrii (cretere, accesibilitate, creterea performanelor
sistemului educaional precum i diversificarea ofertei locale privind cu precdere
echipamentele publice i serviciile existente).
De asemenea, accentul trebuie pus pe protejarea factorilor de mediu, cu referire la
ecologizarea zonelor de depozitare neconforme existente pe teritoriul comunei, dar i
asigurarea elementelor necesare pentru o dezvoltare armonioas a domeniului agricol
(susinerea microfermelor i fermelor prin programe specifice adresate mediului rural,
protecia solurilor i sistemelor de mbuntiri funciare, limitarea extinderii necontrolate
a intravilanelor localitilor precum i evitarea fragmentrii terenurilor agricole i
ncurajarea asocierii proprietarilor).
390
Dezvoltarea activitilor
Agricultura propuneri
Potentialul agricol al zonei ca si tipul de proprietate asupra terenurilor pot impulsiona
dezvoltarea productiei vegetale si animale.
Organizarea unor exploataii viabile i asigurarea de servicii necesare acestora:
- Masuri simple de prevenire a degradarii solului si anume: araturi pe curba de nivel,
asolamente de protectie, controlul adancimii nivelului freatic prin lucrari de desecare-
drenaj in vederea prevenirii excesului de umiditate freatica. De asemenea, pe terenurile
situate pe pante mai mari de 15% sunt necesare lucrari de agrotehnica antierozionala si
anume: benzi inierbate, asolamente de protectii, astuparea rigolelor formate prin eroziune,
impaduriri etc.
- Stoparea declinului efectivelor de animale la toate speciile.
- Fertilizarea terenurilor agricole cu ingrasaminte chimice.
- Organizarea la nivelul localitatii a activitatilor legate de:
- Achizitionarea produselor de la producatori;
- Prelucrarea si valorificarea produselor obtinute de la producatori.
ORA FUNDULEA, JUDEUL CLRAI
Ponderea cea mai ridicata intre activitatile economice ale localitatii este detinuta de
agricultura, fapt demonstrate si poderea ridicata a suprafetelor agricole.
Tabel 12.11
CATEGORII DE FOLOSINTA (ha)
TERITORIU Agricol Neagricol
ADMINISTRATIV Pasuni- Curti-
EXISTENT Arabil fanete Vii Livezi Paduri Ape Drumuri Constructii Neproductive TOTAL
EXTRAVILAN 0.00 185.25 180.00 5.00 213.36 263.00 195.00 0.00 11.30 9662.65
INTRAVILAN 75.32 0.00 10.23 0.00 0.00 0.00 38.73 357.37 0.70 482.35
Subtotal (ha) 75.32 185.25 190.23 5.00 213.36 263.00 233.73 357.37 12.00
Total (ha) 455.80 1079.46 10145.00
% din total 89.36 10.64 100.00
De remarcat in acest sector este lipsa mijloacelor de munca, a capitatului care au

dus la scaderea productiei agricole, la distrugerea prin neutralizare a sistemelor de irigatii.
Odata cu redarea proprietatilor funciare fostilor proprietari a aparut ca o necessitate

imediata si piata terenurilor. Acest fapt impune Consiliului Local formularea si aplicarea
391
unor politici deosebit de complexe deoarece aceste terenuri reprezinta prin importanta lor
economica si urbanistica resursele cheie in dezvoltarea orasului.
In acest sens scopul prezentei documentatii este sa ofere solutii pentru evitarea unor
greseli majore determinate de satisfacerea unor interese de grup in defavoarea comunitatii,
si deci dezvoltarea orasului in mod coerent si controlat.

Intravilanul existent
Intravilanul existent este cel stabilit prin P.U.G. anterior (2000) i trupurile nou
introduse n intravilan prin documentaii de tip P.U.Z.
Suprafaa actual a intravilanului existent este de 1289,87 ha.
Zonificarea funcional
In momentul de fata zonificarea functionala raspunde partial cerintelor de
dezvoltare ale comunei, motiv pentru care au aparut de-a lungul perioadei de valabilitate a
P.U.G.-ului diferite solicitari de extindere a intravilanului (P.U.Z.).
Cadrul natural in care este pozitionata comuna Sinesti reprezinta un avantaj pentru
dezvoltarea turismului si a locuirii sezoniere.
a) Instituii i servicii -
b) Locuine -
Locuinele tradiionale dateaz,n marea lor majoritate, de la sfritul sec.al XIX-
lea i nceputul sec.XX. In noile extinderi de intravilan facute prin P.U.Z.-uri se
construiesc locuinte noi.
c) Activiti industriale i depozitare -
d) Activiti agro-zootehnice -
e) Ci de comunicaie i transporturi -
f) Spaii verzi amenajate / neamenajate, sport, agrement, protecie -
g) Gospodrie comunal -
h) Echipare edilitar -
i) Zone cu destinaie special -
j) Zona obiective cu valoare de patrimoniu
Bilan teritorial al suprafeelor cuprinse n limita teritoriului administrativ ilustreaz
categoriile de folosin ale terenului conform evidenelor cadastrale.
Bilan teritorial al suprafeelor cuprinse n intravilanul existent este planimetrat pe
plana situaiei existente.
392
Tabel 12.12
EXISTENT
ZONE FUNCTIONALE
Suprafata %
(ha)
LOCUINTE SI FUNCTIUNI
960.48 74.46
COMPLEMENTARE
LOCUINTE INDIVIDUALE P+2E 482.25 37.39
LOCUINTE cf. P.U.Z. 2010 478.23 37.08
LOCUINTE IN NOILE EXTINDERI
LOCUINTE PT. TINERI
UNITATI INDUSTRIALE SI DEPOZITE 44.78 3.47
UNITATI AGRO-ZOOTEHNICE 125.75 9.75
ZONA MIXTA - ACTIVITATI
PRODUCTIVE+COMERT, SERVICII
ZONA MIXTA - ACTIVITATI PRODUCTIVE
INSTITUTII SI SERVICII DE INTERES
76.22 5.91
PUBLIC
ZONA MIXTA - LOCUIRE
INDIVIDUALA+COMERT, SERVICII
CAI DE COMUNICATIE RUTIERA SI
66.82 5.18
AMENAJARI AFERENTE
SPATII VERZI 7.97 0.62
PARCURI SI SCUARURI PLANTATE
AGREMENT, SPORT
SPATII VERZI DE PROTECTIE
LUCRARI TEHNICO-EDILITARE 0.57 0.04
GOSPODARIE COMUNALA, CIMITIRE 6.1 0.47
GOSPODARIE COMUNALA 1.55
CIMITIRE 4.55
DESTINATIE SPECIALA 0.14 0.01
APE 1.04
TOTAL INTRAVILAN 1289.9 100
Intravilan propus. Zonificarea funcional. Bilan teritorial

Intravilanul propus va respecta opiunile populaiei i tendinele de dezvoltare ale
localitii att din punct de vedere economic ct i a zonelor de locuit, n cadrul msurilor
de valorificare a potenialului natural, cat si poziionarea de-a lungul DN2. Ocuparea
viitoare a terenurilor se contureaz pe urmtoarele zone funcionale:
393
Zona de locuinte si functiuni complementare

Zona unitati agro-zootehnice
Zona de unitati industriale, de depozitare si servicii
Se pot folosi construciile existente prin reutilizri, modernizri, eventuale extinderi.
Zona sport, spatii verzi si de protectie cuprinde zona destinat activitilor sportive,
spaiile verzi de protecie (pe malul apei, culoarele de protecie pentru cai comunicatii,
reele conduct gaze, LEA).
Zona gospodrie comunal ce cuprinde terenul gospodariei comunale cimitire dar
si terenurile afectate puurilor de captare, gospodriei de ap, staiei de epurare, posturilor
de transformare.
Zona cailor de comunicatie rutiera si amenajari aferente
n bilanul propus sunt specificate suprafeele agricole existente i introduse n intravilan
care pe msur ce vor primi n viitor funciuni vor fi scoase din circuitul agricol.
Tabel 12.13
ZONE FUNCTIONALE EXISTENT PROPUS
Suprafata % Suprafata (ha) %
(ha)
LOCUINTE SI 1104.09 86.73 2196.58 63.09
FUNCTIUNI
COMPLEMENTARE
LOCUINTE L1-L1b 624.03 49.02 598.27 17.18
INDIVIDUALE P+2E
LOCUINTE cf. P.U.Z. L2a 480.06 37.71 484.03 13.90
2010
LOCUINTE IN NOILE L2b 1079.19 31.00
EXTINDERI
LOCUINTE PT. TINERI L2c 35.09 1.01
UNITATI A1 36.1 2.84 36.88 1.06
INDUSTRIALE SI
DEPOZITE
UNITATI AGRO- A2 24.18 1.90 105.59 3.03
ZOOTEHNICE
ZONA MIXTA - M2a 112.62 3.23
ACTIVITATI
PRODUCTIVE+COMERT,
SERVICII
ZONA MIXTA - M2b 141.4 4.06
ACTIVITATI
PRODUCTIVE
394
INSTITUTII SI Is 23.69 1.86 34.64 0.99

SERVICII DE INTERES
PUBLIC
ZONA MIXTA - M1 261.3 7.51
LOCUIRE
INDIVIDUALA+COMERT,
SERVICII
CAI DE C 74.37 5.84 100.08 2.87
COMUNICATIE
RUTIERA SI
AMENAJARI
AFERENTE
SPATII VERZI 3.22 0.25 421.51 12.11
PARCURI SI SCUARURI V1 208.41 5.99
PLANTATE
AGREMENT, SPORT V2 161.04 4.63
SPATII VERZI DE V3 52.06 1.50
PROTECTIE
LUCRARI TEHNICO- Ge 1.42 0.11 0.76 0.02
EDILITARE
GOSPODARIE 9.09 0.71 5.75 0.17
COMUNALA,
CIMITIRE
GOSPODARIE Gg 1.2 0.03
COMUNALA
CIMITIRE Gc 4.55 0.13
DESTINATIE S 0.14 0.01 0.14 0.00
SPECIALA
APE Ape 64.38 1.85
TOTAL INTRAVILAN 1273.08 100 3481.63 100
Disfuncionaliti
FOND CONSTRUIT SI UTILIZAREA TERENURILOR:
- fond construit impropriu functiunii deservite;
- incompatibilitati functionale intre zonele de locuire si cele de activitati productive;
- trupuri de intravilan neintegrate in cadrul rural.
Zonificarea functionala a orasului Fundulea din prezent reliefeaza o pondere ridicata a

locuirii si o slaba reprezentare a serviciilor si functiunilor complexe de interes public,
precum si a zonelor de recreere, asa cum se poate observa in tabelul de mai jos.
395
Din punct de vedere functional orasul Fundulea este structurat astfel:

Tabel 12.14
BILANT TERITORIAL INTRAVILAN EXISTENT

Suprafata (ha)
Zone functionale Fundulea Gostilele Trupuri izolate Total % din total
Locuinte si functiuni individuale 106.74 58.68 137.93 303.35 62.89
complementare colective 108.34 1.60 58.68 0.00 137.93 0.00 304.95 1.60 63.22 0.33
Unitati industriale si depozite 1.35 0.00 45.11 46.46 9.63
Unitati agro-zootehnice 0.00 1.67 57.30 58.97 12.23
Insititutii si servicii de interes public 5.05 1.50 16.75 23.30 4.83
Cai de comunitatii si rutier 9.23 12.87 9.71 31.81 6.59
transport feroviar 16.15 6.92 12.87 0.00 9.71 0.00 38.73 6.92 8.03 1.43
Spatii verzi, sport, agrement,
protectie 1.45 0.00 2.39 3.84 0.80
Constructii tehnico-edilitare 0.00 0.00 2.64 2.64 0.55
Gospodarie comunala, cimitire 2.26 0.50 0.00 2.76 0.57
Destinatie speciala 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
Terenuri libere 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
Ape 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
Terenuri neproductive 0.7 0.00 0.00 0.70 0.15
TOTAL INTRAVILAN EXISTENT 482.35 100.00
Zona de locuinte este alcatuita din trei subzone distincte: orasul propriu-zis si
cartierul Crangu in partea de nord, de-a lungul circulatiei principale Bucuresti-Calarasi, si
a treia subzona la sud pe artera transversala ce leaga zona industriala de restul orasului.
Localitatea Fundulea fiind dezvolatat spontan pentru marea majoritate a constructiilor de
locuit regimul de inaltime este P si P+1, cu un aspect rural, existand si un mic ansamblu de
blocuri P+4 cu centrala termica proprie, in zona sudica.Dezvoltarea fondului de locuinte s-
a facut prin ocuparea unor terenuri libere in urma aplicarii Legii fondului funciar si
acordarii unor parcele de aproximativ 1000mp.
Zona centrala este alcatuita din dotari de interes public dispuse de-a lungul
circulatiei principale, atat in orasul propru-zis cat si in cartierul Crangu si in satul
component Gostilele, dar care nu contituie un centru civic in adevaratul sens al cuvantului,
ci mai degraba un centru de cartier.
In ceea ce priveste institutiile publice, situatia lor este in general satisfacatoare, existand
insa nevoia de spatiu suplimentar pentru unitatile de sanatate, cultura si prestari servicii.
Zona activitatilor industriale si agricole este alcatuita din unitati industriale

productive si/sau unitati agricole care sunt grupate in poli de activitati, adiacenti sau
izolati fata de zonele de locuit. Acestea sunt mai bine reprezentate in localitatea Fundulea
fata de satul Gostilele, iar dispunerea lor are legatura directa cu gradul de accesibilitate,
fiind amplasate in apropierea unor cai de comunicatie importante (rutiera si feroviara).
396
Zona parcuri, recreere si sport este constituita din unitati sportive, insa slab
reprezentate si dotate.
Zone cu riscuri naturale
Este identificata o zona cu risc de inundare, pe malul Mostistei la nord de orasul

Fundulea, care in prezent se afla in extravilanul localitatii.
Alte riscuri naturale nu au mai fost identificate.
Echiparea edilitara
In prezent retelele edilitare, precum alimentarea cu apa, gaze naturale si

canalizarea nu acopera intreaga suprafata a orasului Fundulea si nici a satului Gostilele,
fiind slab reprezentate.
Statia de epeurare existenta este in prezent subdimensionata, neputand sa faca fata
unei extinderi viitoare a teritoriului intravilan al localitatii.
Singura retea tehnico-edilitara care acopera intregul teritoriu intravilan existent al
localitatii este reteaua de alimentare cu energie electrica.
Intravilan propus. Zonificare functionala. Bilant teritorial
Avand in vedere tendintele de dezvoltare precum si presiunile investitionale este

propusa extinderea intravilanului si restructurarea partiala a zonelor functionale, intr-un
bilant acest fapt fiind ilustrat astfel:
397
Tabel 12.15
BILANT TERITORIAL INTRAVILAN PROPUS

Suprafata (ha)
Zone functionale Fundulea Gostilele Trupuri izolate Total % din total
Locuinte si functiuni individuale 400,65 338,84 501,27 1240,76 64,58

complementare colective 402,25 1,60 338,84 0,00 501,27 0,00 1242,36 1,60 64,67 0,08
Unitati industriale si depozite 88,75 0,00 72,47 161,22 8,39

Unitati agro-zootehnice 52,53 3,47 18,16 74,16 3,86
Insititutii si servicii de interes public 71,22 35,09 54,10 160,41 8,35
Cai de comunitatii si rutier 174,17 33,87 24,20 232,24 12,09

transport feroviar 183,34 9,17 33,87 0,00 24,20 0,00 241,41 9,17 12,57 0,49
Spatii verzi, sport, agrement, protectie 30,41 0,80 4,67 35,88 1,87
Constructii tehnico-edilitare 0,00 0,00 2,64 2,64 0,14
Gospodarie comunala, cimitire 2,26 0,50 0,00 2,76 0,14
Destinatie speciala 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Terenuri libere 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Ape 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Terenuri neproductive 0,35 0,00 0,00 0,35 0,02
TOTAL INTRAVILAN PROPUS 1921,19 100,00
Zonele functionale propuse sunt determinate de activitatile dominate aferente, fiind

definite ca:
Zona de locuit ocupa cea mai mare parte a orasului Fundulea si este caracterizata printr-
un regim mic de inaltime (majoritar parter, izolat P+1).
Pentru constructia de locuinte in sistem individual singura solutie ramane extinderea
intravilanului existent pentru folosirea rationala a terenului.
Activitatea de construire in cadrul localitatii urmeaza sa se desfasuare dupa cum
urmeaza:
- pe terenuri libere;
- prin restructurarea fondului existent degradat fizic sau moral;
- prin renovarea constructiilor existente;
- prin schimbarea de destinatie (conversie functionala).
In cazul cand Planul Urbanistic General si Regulamentul Local de Urbanism afferent
acestuia contin elemente suficiente care sa permita realizarea unor constructii, certificatul
de urbanism si autorizatia de construire se pot elibera pe baza prevederilor PUG.
In ipoteza solicitarii unor obeictive in zona care necesita ame4najari speciale (zona
centrala, zona protejata, parcelari pentru locuinte noi, spatii verzi, etc.) este necesara
398
elaborarea unor planuri urbanistice zonale sau de detaliu in functie de amploarea

problemelor.
La eliberarea certificatelor de urbanism si a autorizatiilor de construire pe baza PUG este
necesar sa se tina seama de urmatoarele conditii de ordin general:
incadrarea cererii solicitantului in cadrul functiunii prevazute in zona respective;
verificarea dreptului de utilizare asupra terenului (proprietate, concesionare, etc.)
protejarea amplasamentelor destinate obiectivelor de utilitate publica;
asigurarea conditiilor de echipare tehnico-edilitara, a acceselor carosabile.
Autorizarea realizarii constructiilor se va face, de regula cu respectarea functiunii zonelor
cuprinse in limitele intravilanului propus de PUG.
Constructiile si amenajarile cu alte destinatii, complementare sau diferite in raport cu
functiunea dominanta a zonei respective, nu trebuie sa creezed incomodari sau
disfunctionalitati, asigurandu-se masurile de protectie si integrarea lor in structura stabilita
prin PUG.
Ca urmare a consultarilor s-a propus extinderea zonei de locuit catre vest, si intre trupul
localitatii Fundulea si trupul Crangu.
In ceea ce priveste zonele de locuinte actuale se propune:
- realizarea ansamblurilor de locuinte collective existente prin reamenajari
exterioare, realizarea unor parcaje si garaje, a spatiilor de joaca pentru copii,
a plantatiilor si anexelor gospodaresti;
- terminarea locuintelor incepute
- realizarea de locuinte individuale sau semicolective (2-3 familii) cu prioritate
pe terenurile libere sau posibil de eliberat;
- interdictia temporara de construire pana la intocmirea studiilor de urbanism
din zonele declarate de intares public;
- constructiile de locuinte se vor realiza din materiale durabile, cu solutii
functionale si dotari edilitare corespunzatoare, impunandu-se chiar o
expresivitate arhitecturala, daca este posibil un specific propriu localitatii.
Institutii publice sunt plasate in general in cadrul zonei centrale a orasului sau pe
circulatiile principale, determinand astefel principalele axe de dezvoltare a activitatilor de
servicii/comert ale localitatii.

Circulatia este structurata pe drumul national DN2, care strabate teritoriul de la sud la nord
(legatura Bucuresti-Buzau), legatura cu com. Petrachioaia, jud. Ilfov prin Dj 402 si
legatura cu comunele invecinate spre est si nord prin Dj 302. Satul Livedea este conectat
la DN 2 prin Dc 19.
399
Trama stradala aferenta satului Sinesti este variata, cuprinzand o strada principala (DN 2)
plus strada care leaga Primaria cu DN 2.
Circulatia este structurata pe drumul national care strabate teritoriul de la sud la nord
(legatura Bucuresti-Buzau DN2), legatura cu com. Petrachioaia, jud. Ilfov prin DJ402 si
cu com Movilita, jud. Ialomita prin DJ302.
Trama stradala aferenta satului Sinesti este variata, cuprinzand o strada principala (DN 2)
plus strada care leaga Primaria cu DN 2.
In urma solicitarii avizului pentru Reactualizare PUG comuna Sinesti s-a intocmit un
proces-verbal semnat de delegatul Sectiei de Drumuri Nationale Bucuresti Nord si
delegatii primariei Sinesti (proces verbal atasat documentatiei pentru avizare).
Astfel, DN 2 intra pe teritoriul administrativ al comunei Sinesti la km 26+280 si iese la km
35+760 pe partea stanga, respectiv km 36+431 pe partea dreapta.
Intravilanul existent este cuprins intre:

Km 27+200 - km 29+500 (stanga +dreapta)
Km 29+550 km 30+360 (dreapta)
Km 29+650 km 30+360 (stanga)
Propunerea de extindere a intravilanului este intre:
Km 26+280 km 27+200 (stanga +dreapta)
Km 29+500 km 29+550 (stanga +dreapta)
Km 32+550 km 35+760 (stanga) corespunde cu limita de teritoriu administrativ
Km 32+550 km 36+431 (dreapta) - corespunde cu limita de teritoriu administrativ
De asemenea, DN2 se intersecteaza cu DC 19 (spre Livedea) la kilometrul 34+800.

Intersectiile cu drumurile colectoare propuse a se realiza pentru a prelua traficul generat de
obiectivele locale se gasesc la:
- km 26+280
- km 26+912
- km 32+550
- km 34+030
- km 35+760
- km 36+431
Sunt propuse si un numar de 6 alveole, pe fiecare sens de mers, pentru mijloacele de
transport in comun, care se vor amplasa si in functie de cerintele administratiei publice
locale cu avizul politiei rutiere.
Zonele de siguranta, respectiv de protectie a drumului national DN 2 sunt stabilite de OG
43/1997 privind regimul drumurilor, republicata, modificata si completata ulterior.
Astfel, pentru dezvoltarea capacitii de circulaie a drumurilor publice n traversarea
localitilor rurale, distana dintre axul drumului i gardurile sau construciile situate de o
parte i de alta a drumurilor va fi de minimum 26 m pentru drumurile naionale, de
minimum 24 m pentru drumurile judeene i de minimum 20 m pentru drumurile
comunale.
400
In zonele de extindere a intravilanului de-a lungul drumului national se vor realiza

drumuri colectoare paralele cu drumul national, care vor prelua traficul generat de
obiectivele locale si care vor debusa in drumul national in trei intersectii amenajate
conform normativelor tehnice in vigoare o intersectie in partea de extindere catre com.
Afumati, jud. Ilfov si doua intersectii in partea de extindere catre com. Movilita, jud.
Ialomita, una dintre acestea doua cu DC19.
Distanta dintre garduri/constructii situate de o parte si de alta a drumului national, in
zonele de extindere a intravilanului, va fi de 52 m. In zonele construite ale intravilanului
existent distanta dintre garduri situate de o parte si de alta a drumului national va fi de
29m iar intre construictii de 52 m.
Distanta dintre garduri/constructii situate de o parte si de alta a drumului judetean, in
zonele de extindere a intravilanului, va fi de 48 m. In zonele construite ale intravilanului
existent distanta dintre garduri situate de o parte si de alta a drumului judetean va fi de 15
m iar intre construictii de 23 m.
Toate drumurile DN2, DJ402, DJ 302 si DC19 vor fi prevazute cu facilitati pentru
traficul pietonal, biciclisti, inclusiv pentru persoanele cu handicap locomotor.
Zonele de siguran ale drumurilor sunt cuprinse de la limita exterioar a amprizei
drumului pn la 1,5m de la marginea exterioar a anurilor, pentru drumurile situate la
nivelul terenului.
Zonele de protectie sunt cuprinse ntre marginile exterioare ale zonelor de siguran i
marginile zonei drumului, delimitat conform tabelului urmtor:
Tabel 12.16
Drumuri Drumuri Drumuri
Categoria drumului Autostrzi
naionale judeene comunale
Distana de la axul drumului pn la
marginea exterioar a zonei drumului 50 22 20 18
(m)
Zonele de protecie rmn n gospodrirea persoanelor juridice sau fizice care le au n

administrare sau n proprietate, cu obligaia ca acestea, prin activitatea lor, s nu aduc
prejudicii drumului sau derulrii n siguran a traficului.
Zonele de siguran i de protecie n intravilan se stabilesc prin studii de circulaie i
prin documentaiile de urbanism i amenajarea teritoriului, cu avizul administratorului
drumului.
In lipsa unui studiu de circulatie prin care sa se aprofundeze intensitatea traficului de pe
drumurile judetene (DJ402 si 302) si cel comunal (DC19) si implicit necesitatea extinderii
gabaritului, profilele propuse pentru zonele din intravilanul existent pastreaza distanta
existenta intre garduri.
Disfuncionaliti
CIRCULATII:
401
- strazi subdimensionate;
- strazi nemodernizate;
- trama stradala neierarhizata;
- noduri rutiere gestionate ineficient;
- lipsa traseelor de circulatie destinate mijloacelor alternative de transport (biciclete, role,
skateboard);
- circulatia rutiera ingreunata datorita relationarii directe a zonelor functionale de interes
general cu caile principale de circulatie rutiera;
- traficul greu care tranziteaza comuna genereaza poluare fonica si cu noxe.
Circulatia rutiera cuprinde circulatia majora Bucuresti-Calarasi si trama stradala

rectangulara si mixta din pamant care asigura o legatura facila in intravilanul orasului.
Dintr-un total de 40km de strazi orasenesti, doar 8km sunt modernizati, restul avand
imbracaminte provizorie.
Circulatia feroviara cuprinde statia CF, legaturile cu restul tari asigurandu-se prin
magistrala Bucuresti-Constanta.
Calea ferata CF Bucuresti-Constanta intra pe teritoriul administrativ la km 39+672 si
paraseste teritoriul localitatii la km 44+520. In interiorul teritoriului administrativ
Fundulea, traseul de cale ferata CF Bucuresti-Constanta este traversat la nivel de drumul
de acces la gara, semnalizat prin bariera la km 41+475; gara este pozitionata la km
42+026.
Dezvoltarea intravilanului prin extindere va atrage dupa sine atat dezvoltarea retelei locale
de circulatii si transporturi cat si a retelelor de echipare edilitara, prima dintre ele fiind
obligatorie pentru a asigura accesibilitatea la trupurile intravilanului.
PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICA

Organizarea circulatiei
Organizarea circulatiei rutiere si a transportului in comun

La nivelul circulatiei rutiere se propune modernizarea retelei in primul rand a celei
majore si apoi a celei cu caracter locale, precum si extinderea aceteia in zonele propuse
pentru a fi introduse in intravilan.
Pentru fluidizarea traficului rutier este necesara amenajarea unor intersectii dar si a
unor zone speciale pentru parcaje in proximitatea dotarilor comerciale si a institutiilor de
interes public.
De asemenea se propune largirea prospectelor drumurilor, care sa corespunda
viitoarelor fluxuri rutiere.
In dezvoltarea viitoare a zonelor construite se va avea in vedere extinderea profilelor de
drum si modernizarea retelei majore astfel:
402
profil drum national 24.00m; profil drum judetean 17.00m; profil drum comunal
12.00m. Drumurile propuse prin documentatii PUZ, care alcatuiesc trama stradala locala,
vor avea profile de 12.00m si 11.00m, in functie de relatiile ce la stabilesc, iar fundaturile
vor avea profil de 7.00m si nu mai lungi de 100m.
Pentru organizarea si functionarea coerenta a circulatiilor se stabilesc zone de
protectie ale drumurilor, cu interdictie de construire, in functie de categoria acestora:
- Autostrada 50m din ax;
- Drum national 22m din ax;
- Drum judetean 20m din ax;
- Drum comunal 18m din ax.
Organizarea circulatiei feroviare
In ceea ce priveste circulatia feroviara se propune modernizarea acesteia, prin
realizarea constructiilor si instalatiilor necesare, si in special trecerea denivelata a caii
ferate de catre strazile noi propuse.
Calea ferata CF Bucuresti-Constanta, care intra pe teritoriul administrativ la km
39+672 si paraseste teritoriul localitatii la km 44+520. In interiorul teritoriului
administrativ Fundulea, traseul de cale ferata CF Bucuresti-Constanta este traversat la
nivel de drumul de acces la gara, semnalizat prin bariera la km 41+475; gara este
pozitionata la km 42+026. Teritoriul intravilan propus este intersectat de traseul CF la km
40+240 si km 43+460.
Pentru organizarea si functionarea coerenta a circulatiilor feroviare se
stabilesc urmatoarele zone pentru care se instituie interdictie de construire:
- zona siguranta 20m din ax CF;
- zona protectie 100m din ax CF;
Organizarea circulatiei pietonale
Se propune realizarea de trasee pietonale de-a lungul fiecarei strazi propuse si
modernizarea celor exitente conform profilelor stabilite.
De asemenea, este recomandata realizarea de piste speciale pentru biciclisti, precum si
realizarea de rampe pentru handicapati oriunde este nevoie pe domeniul public, precum si
la intrarea in orice institutie publica.

Constructiile valoroase atat ca vechime cat si ca arhitectura sunt cele clasate ca
monumente istorice. Aceste cladiri clasate ca monumente istorice sunt protejate prin
instituirea unei zone de protectie in jurul acestora delimitate in Studiul Istoric.
Conacul Marghiloman i biserica lui Radu Dudescu sunt cldiri de importan
excepional, de altfel protejate ca monumente de importan naional i cuprinse, de
curnd ntr-un program de reabilitare al Ministerului Culturii i Cultelor. Din nefericire
parcul care nconjura conacul, ct i ruinele vechilor constucii boiereti din vremea
403
Dudetilor au fost distruse sau acoperite de pmnt, necesitnd operaiuni de cercetare i

refacere.
Platoul pe care este amplasat construcia conacului de la Hagieti este unul din spaiile
valoroase de la care i ctre care se deschid priveliti favorabile, de-a lungul vii
Mostitei.
Tabel 12.17
Cod LMI 2004DENUMIRE Localitate Datare Adresa
Sec. XVII,
Conacul Sat HAGIESTI, Pe malul
IL-II-m-A-14131 ref. 1869-
Marghiloman com. SINESTI Mostistei
1874
DS 395, la
Sat HAGIESTI,
IL-II-m-B-14132 Biserica "Sf. Nicolae" 1704 cca 300m de
com. SINESTI
DN2A
Sat SINESTI, Cartier
IL-II-m-B-14161 Biserica "Sf. Nicolae"
com. SINESTI 1855 Cloca

Comuna Sineti este o localitate cu potential de dezvoltare economica si turistica. Prin
gestiunea responsabila a resurselor acestei localitati se poate dezvolta un important centru
economic.
Comuna Sinesti are multe atuuri pentru a se dezvolta rapid in viitor:
- pozitia geografica, in zona de influenta a Municipiului Bucuresti;
- conditiile geografice (clima, hidrogeologice) favorabile;
- accesibilitate ridicata in zona - DN 2 ce traverseaza comuna;
- populatie cu un grad ridicat de toleranta, nivel redus de conflicte sociale intre cetateni;
- infrastructura tehnica de alimentare cu apa, canal, de aparare contra inundatiilor,
alimentare cu energie electrica si gaze naturale, relativ dezvoltata;
- retea de telecomunicatii extinsa, modernizata;
- acoperire integrala cu telefonie mobila;
- forta de munca relativ numeroasa, calificata, la costuri scazute, de toate gradele de
pregatire;
- potential turistic si agroturistic ridicat;
- grad de poluare relativ redus.
PRIORITI:
- marirea gabaritelor strazilor in functie de categorie si de fluxul rutier;
- modernizarea strazilor;
- crearea unor trasee pietonale;
- trasee noi pentru mijloacele alternative de transport;
- eficientizarea transportului in comun;
- interzicerea accesului autovehiculelor de trafic greu in intravilanul localitatii;
404
- noi puncte de trecere pentru pietoni si biciclisti peste cursurile de apa;

- impunerea prin Regulamentul Local de Urbanism a unor reguli de configurare spatial-
morfologica a tesutului nou;
- fasii de plantatii de protectie intre zonele de activitati productive si cele de locuire;
- integrarea trupurilor de intravilan prin extinderea acestuia;
- incurajarea varietatii functionale in zona centrala;
-marirea suprafetei de spatii verzi pentru a se ajunge la 26mp/loc. pana in 2013;
- mai multe dotari de agrement si sport care sa acopere zonele lipsite de aceste dotari;
- valorificarea potentialului peisager al vaii Mostistei;
- diminuarea poluarii fonice, cu particule in suspensie si noxe;
- controlarea depozitarii deseurilor in si in afara teritoriului intravilan;
- stoparea deversarilor necontrolate in apele de suprafata;
- reabilitarea fondului construit;
- protejarea monumentelor istorice prin masuri de conformare a modului de construire prin
Regulamentul Local de Urbanism;
- protejarea patrimoniului construit cu valoare arhitecturala si ambientala;
- unitatile care creeaza disconfort si fata de care se impun retrageri pentru protectia
sanitara se vor amplasa in afara arterelor de mare circulatie.
COMUNA DRIDU, JUDEUL IALOMIA

n comuna Dridu se afl biserica de lemn Cuvioasa Paraschiva din Dridu-Snagov,
datnd din perioada 17741782, biseric monument istoric de arhitectur de interes
naional i situat la est de oseaua judeean. Tot n comuna Dridu se afl i un sit
arheologic de interes naional, care a dat numele unei culturi arheologice; situl se afl n
zona La Metereze de lng satul Dridu i cuprinde o aezare din perioada Halstatt i
dou aezri medievale una din secolele al IX-leaal XI-lea i alta din secolele al XIII-
leaal XVIII-lea.
n afara acestora, n comun se mai afl dou alte obiective incluse n lista monumentelor
istorice din judeul Ialomia ca monumente de interes local. Unul este un alt sit arheologic
cuprinznd urmele unei aezri din Epoca Bronzului, aflat n zona satului Dridu-Snagov.
Cellalt este clasificat ca monument de arhitectur, i este reprezentat de casa Virgil
Tnase din Dridu-Snagov, cldire ridicat n 1924.
Monumente istorice
Pe teritoriul administrativ al orasului Fundulea sunt evidentiate urmatoarele

monumente istorice si situri arheologice conform studiului istoric:
MONUMENTE ISTORICE EXISTENTE PE TERITORIUL ORAULUI FUNDULEA,

CARE NU AU FOST TRECUTE PE LISTA MONUMENTELOR ISTORICE.
405
A. SITURI ARHEOLOGICE
1. Cod sit: 103041.01. Silite medieval. Se afl pe malul drept al rului Mostitea, la circa
500 m nord de oseaua Fundulea-Tmdu, foto nr. 1 i fia sitului nr. 1.
2. Cod sit 103041.02. Aezare Dridu. Se al la confluena vii Mostitea cu valea
Belciugatele, foto nr. 2 i fia sitului nr. 2.
3. Cod sit 103041.03. Aezare din secolul IV p. Chr. cultura Sntana de Mure- Cerneaov,
se afl pe malul stng al rului Belciugatele, foto nr. 3 i fia sitului nr. 3..
4. Cod sit 103041.04. Aezare geto-dacic. n dreptul podului ce traverseaz rul
Belciugatele, pe malul drept al rului Belciugatele, foto nr. 4 i fia sitului nr. 4.
5. Cod sit 103078.05. Aezare geto-dacic mare i important, suprapus de o aezare din
secolul al IV-lea p. Chr. Se afl la 2 km sud de satul Gostilele, pe malul drept al Mostitei,
unde s-a construit un mic sat de vacan i o cas alturea lng baraj. Aezarea se pare c
a fost fortificat, foto nr. 5 i fia sitului nr. 5.
6. Cod sit 103078.06. Aezare din epoca bronzului, se afl la circa 50 m mai la nord de situl
nr. 5, foto nr. 6 i fia sitului nr. 6.
7. Cod sit 103078.07. Silite prsit (sat ruinat). Se afl pe malul stng al rului Mostitea,
imediat la nord de barajul de la sud de Gostilele, foto nr. 7 i fia sitului nr. 7.
8. Cod sit 103078.08. Aezare epoca bronzului i din secolul IV p. Chr. Se afl pe malul stng
al Mostitei, la 1 km sud de satul Gostiele, foto nr. 8 i fia sitului nr. 8.
9. Cod sit 103078.09. Ostovul Berechet, pe care se afl o aezare din epoca eneolitic, cultura
Gumelnia din a doua jumtate a mileniului V a. Chr., o aezare din prima epoc a fierului,
cultura mMedia, iar din mileniul I p.Chr. se afl o aezare din secolul al IV-lea i o
aezare Dridu, din secolele IX - X, foto nr. 9 i fia sitului nr. 9.
B. MONUMENTE DE ARHITECTUR
10. Cod sit 103041.10. Biserica Sf. Erarh Nicolae din oraul Fundulea, se afl la marginea de
sud - vest a oraului, pe malul drept al rului Belcigatele, foto nr. 10 i fia sitului nr. 10.
11. Cod sit 103078.11 Biserica Sf. Erarh Nicolae din satul Gostilele, se afl n centrul satului,
pe malul drept al rului Mostitea, foto nr. 11 i fia sitului nr. 11.
C. MONUMENTE MEMORIALE
12. Cod sit 103078.12. Cruce de piatr din satul Gostilele, se afl n faa curii locuitorului
Savu tefan, foto nr. 12 i fia nr. 12.
406
BH Clmui

Comuna Bertetii de Jos, Judeul Brila
Suprafata totala a teritoriului administrative al comunei este de 13.509 ha din care:

- teren arabil 5.354 ha;
- pasune 616 ha;
- vii 114 ha;
- livezi 42 ha;
- padure 4.864 ha.
- Efectivul de animale:
- bovine 998 cap;
- ovine 5.240 cap;
- caprine 437 cap;
- porcine 1.197 cap;
- cabaline 532 cap;
- pasari 1342 cap;
- familii de albine 130
Comuna Largu, judeul Buzu
AGRICULTUR, SILVICULTUR I DEZVOLTARE RURAL

Puncte tari
Existena condiiilor i tradiiei pentru dezvoltarea activitilor agricole i zootehnice;
Existena forei de munc calificat n agricultur;
Teren arabil n suprafa total de aproximativ 2910 ha;
Pune n suprafa de aproximativ 800 ha;
Pdure n suprafa de aproximativ 600 ha;
Luciu de ap 50 ha;
Existena culturilor de: gru 370 ha, porumb 600 ha, floarea soarelui 350 ha, secar 90 ha,
pepeni 120 ha;
Suprafaa total este de 4206 ha din care: 430 intravilan i 3776 extravilan;
Populaia comunei deine: 13000 psri, 450 capete de bovine, 250 capete de caprine,
4000 capete de ovine, 600 capete de porcine, 300 cabaline i 80 familii de albine;
Prezena fondurilor europene ce pot fi absorbite n vederea impulsionrii afacerilor n
407
agricultur;
Puncte slabe
Dizolvarea marilor uniti productive i de cercetare de tip agricol, de unde rezult

productivitatea relativ scazut a muncii n agricultur;
Fragmentarea suprafeelor agricole ce conduce agriculturi tradiionale
slab competitive economic;
Existena unor suprafee cu destinaie agricol necultivate;
Investiii realizate n sectorul agricol sunt insuficiente;
Deteriorarea sistemului de irigaii, inexistena instalaiilor moderne de irigare;
Lipsa unui sistem centralizat de desfacere al produselor agricole;
Temerile producatorilor n ceea ce privete piaa de desfacere a produselor agro-

alimentare
din gospodrie;
Lipsa utilajelor agricole pentru efectuarea la timp a lucrrilor agricole;
mbtrnirea forei de munc n agricultur;
Dotarea tehnic slab a tuturor sectoarelor din zootehnie i agricultur;

Lipsa resurselor materiale care s faciliteze angajarea specialistilor n agricultur n
domeniul rural n stadiul actual (slaba eficien economic a exploatrilor agricole nu
permite angajarea n totalitate a specialitilor existeni).
Oportuniti
Condiii favorabile de obinere a produselor ecologice, ce pot fi exportate n condiii

deosebit de avantajoase;
Faciliti legislative privind arendarea suprafeelor agricole;
Existena unor asociaii profesionale i a unor organisme de sprijin a productorilor;
Posibilitatea nfiinrii unor ferme zootehnice;
Accesarea fondurilor europene pentru finanarea agriculturii;
Existena cadrului legislativ pentru ntemeierea i dezvoltarea exploatrilor agricole;
Sprijinul oferit de Oficiul Judeean pentru Consultan Agricol din judeul Buzu cu
privire la accesarea fondurilor europene;
Dezvoltarea economiei rurale i creterea productivitii n sectorul agricol; Existena
Planului Naional Strategic pentru Dezvoltare Rural
Ameninri
Erodarea i degradarea calitii solurilor ce pot conduce la scderea randamentului
408
produciei agricole;
Frecvena ridicat a perioadelor secetoase n agricultur; Riscul sporit de inundaii;
Parcul de utilaje agricole mic determin imposibilitatea ncadrrii n perioadele optime de

executare a lucrrilor;
Capacitile reduse de prelucrare a produciei vegetale ce pot determina pierderi n

perioadele de vrf de producie;
Numrul de concureni n cretere pentru produsele agroalimentare de pe piaa Uniunii
Europene.
Cadrul legislativ instabil;
Slaba informare a agricultorilor cu privire la normele europene.
Agricultura
Obiective pe termen mediu si lung
cole diversificate si generatoare de venit la bugetul local,
Comuna Largu, judeul Buzu

Masuri menite sa mbunatateasca cunostintele si sa consolideze potentialul uman
Masura 112 Instalarea tinerilor fermieri

Masura 121 Modernizarea exploatatiilor agricole
Masura 122 mbunatatirea valorii economice a padurii
Masura 123 Cresterea valorii adaugate a produselor agricole si forestiere
Masura 125 mbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea si adaptarea
agriculturii si silviculturii
Masura 141 Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenta
Masura 142 nfiintarea grupurilor de producatori
Masura 143 Furnizarea de servicii de consiliere si consultanta pentru fermieri
Masuri privind utilizarea durabila a terenurilor agricole
Masura 211 Sprijin pentru Zona Montana Defavorizata
409
Masura 212 Sprijin pentru zone defavorizate altele dect zona Montana
Masuri privind utilizarea durabila a terenurilor forestiere
Masura 221 Prima mpadurire a terenurilor agricole
Masuri privind diversificarea economiei rurale
Masura 312 Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de micro-ntreprinderi

Masura 313 ncurajarea activitatilor turistice
Comuna Gheraseni, judeul Buzu

PROIECTE IMPLEMENTATE :
REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL lucrare definitiva cu o valoare

totala de 100.000 lei, sume ce s-au alocat din bugetul local .
Reactualizarea planului urbanistic general a cuprins si o extindere de 26 ha . S-a facut
ridicarea topogarfica pe tot intravilanul comunei Gheraseni . Deasemeni s-au realizat Carti
Funciare pentru :
- 437 Ha lunca pasune, inclusiv masurarea intregului teren arabil din lunca
- Lacul cu Butuci
- scoala si gradinita
- gosodarirea de apa

Comuna Galbinai, judeul Buzu
Comuna este traversat de urmtoarele ci rutiere:

- DN 2B: Buzau Tbrti Glbinai Bentu - Furei Brila.
- DC 17: Tbrti Glbinai;
- DC 18: Tbrti - hala Tbrti Nord inteti,
- DC 216 : Bentu Sgeata (DJ 203K) cu trecere prin vad a rului Buzu.
Drumul naional DN 2B strbate teritoriul comunei de la NV la SE si este un drum
asfaltat, cu dou benzi de circulaie, in stare buna. Lungimea total a drumului pe teritoriul
comunei este de 8,410 km, din care extravilan 1,970 km i intravilan 6,440 km.
Supratraverseaz buzoaiele n mai multe locaii.
Drumul naional este n ntregime modernizat pe ntregul traseu pe care il parcurge pe
teritoriul
judetului Buzu. Este administrat de Compania Naional de Autostrzi i Drumuri
Naionale.
410
Drumul comunal DC17 (DN2B Tabarasti - DN 2B Galbinasi) are o lungime de 7,4 km si

se afla in totalitate in intravilanul celor 2 sate.
Drumurile comunale sunt balastate.
Strzile principale nu sunt asfaltate, dar au amenajate anuri i, parial, trotuare dalate.
Cea mai
mare parte a strazilor comunei a fost reabilitat in perioada 2000-2008, in sistem rutier cu
balast.
Trupurile izolate de intravilan sunt accesibile prin intermediul unor drumuri de exploatare;
pentru
accesul la Depozitul zonal de deeuri drumul este parial modernizat.
Drumurile din interiorul societilor agricole i societilor comerciale sunt de utilitate
privat i
sunt administrate de persoanele juridice i fizice care le dein.
Transportul in comun se realizeaza cu mijloace de transport auto, puse la dispozitie de
societile
de transport autorizate.
Lucrri de art pe arterele rutiere
Nu este cazul.
Reeaua de ci ferate
Teritoriul comunei Glbinai este strbtut, pe o lungime de 9 km, de calea ferat dubl,
electrificat, Buzu Furei, care asigur tranzitul de mrfuri i cltori ntre judeele
Buzu i Brila.
Supratraverseaz buzoaiele n mai multe locaii.
Se afl n administrarea Regiei Autonome SNCFR prin regionala Galai.
n prezent calea ferat strbate intravilanul satului Tbrti pe o distan de 2,3 km.
Intersecia dintre calea ferat i DC 18 este prevazut cu o barier, situat la acelai nivel,
n intravilanul localitii Tbrti. De asemenea calea ferat intersecteaz drumuri de
interes local la acelai nivel n localitile Glbinai i Bentu, unde exist bariere
semnalizate i n localitatea.
Tbrti, unde exist o barier nesemnalizat.
Accesul cltorilor la transportul feroviar se face prin halteleTbrti Nord, Tbrti Sud
i Bentu.
COMUNA LARGU, judetul Buzu
Infrastructura de transport
Principalele cai de acces sunt: DJ 214 A si calea ferata Bucuresti - Galati

Regiunea este strabatuta de importante coridoare de transport care asigura legatura
centrelor urbane cu capitala tarii, ntre care se remarca marile artere rutiere europene (E60,
E85, E87, E70, E581).
411
Din cei 10.856 km drumuri publice regionale, doar 19,4% sunt modernizati, regiunea
nregistrnd cea mai mica pondere pe tara. Valoarea redusa a indicatorului referitor la
densitatea drumurilor pentru Tulcea se explica prin faptul ca Delta Dunarii acopera
aproape jumatate din suprafata acestui judet. Principalele problemele ale retelei de
drumuri sunt:
calitatea slaba a drumurilor, sistemul deficitar de iluminare si marcare stradala, iar situatia
drumurilor n mediul rural este crit ica, majoritatea localitat ilor rurale neavnd drumuri
pietruite sau asfaltate.
Inundat iile din anul 2005 au aratat nu numai insuficienta retelei rutiere dar si lipsa unei
strategii privind masuri de protectie act iva a acestora. S-a dovedit ca nu exista posibilitat i
reale dar si economice pentru trasee de rezerva, existnd pericolul izolarii unor areale ct
si ntreruperii legaturilor dintre marile regiuni ale Romniei. Tot n aceasta situatie s-a
evident iat si starea precara a podurilor rutiere. Exista doua elemente esent iale n regiune
care favorizeaza transportul naval: fluviul Dunarea si Marea Neagra. Portul marit in
Constanta, cel mai mare port la Marea Neagra si al patrulea din Europa, ofera servicii
(facilitati) pentru toate tipurile de transport (auto, feroviar, marit im, aerian), fiind utilat cu
depozite si terminale pentru toate tipurile de bunuri. Acest port este situat la intersectia
dintre coridoarele TEN-T IV si VII prin canalul Dunare-Marea Neagra.
INFRASTRUCTURA
a. Dotari edilitare
re funct ionale si capabile sa deserveasca cetatenii comunei n conditii
civilizate,
b. Drumuri si transport
drumuri funct ionala care sa deserveasca nevoile curente ale locuitorilor si
activitatilor economice fara sa afecteze starea mediului nconjurator,
persoane sau de marfuri).
Comuna Smeeni, judeul Buzu
INFRASTRUCTURA TEHNICO - EDILITAR I SOCIAL

Obiective strategice
- nfiinarea / reabilitarea, dezvoltarea / extinderea i modernizarea
infrastructurii tehnico - edilitare i a reelelor de utiliti publice la nivelul ntregii
comune conform standardelor europene (drumuri, ci de acces, poduri, podee,
anuri, canalizare, alimentare cu ap, alimentare cu gaze naturale, iluminat public,
staie de epurare, rampe ecologice pentru depozitarea deeurilor, dotarea i
412
amenajarea spaiilor publice, trotuare, parcri, crearea de locuri de joac pentru copii
etc.)
- nfiinarea / reabilitarea, dezvoltarea / extinderea i modernizarea infrastructurii
socio - sanitare la nivelul ntregii comune conform standardelor europene
(dispensar medical, cabinete medicale de specialitate, cabinete stomatologice,
farmacie, uniti de ocrotire a persoanelor aflate n dificultate, etc.)
- nfiinarea /reabilitarea, dezvoltarea /extinderea i modernizarea infrastructurii
cultural - educative la nivelul ntregii comune conform standardelor europene
(cmine culturale, coli i grdinie, sli de sport, biserici, utiliti mass - media
etc.)
- Dezvoltarea activitilor / serviciilor aferente activitilor tehnico-edilitare i
sociale la nivelul ntregii comune conform standardelor europene
- Informarea i publicitatea pentru promovarea oportunitilor zonei
- nfiinarea / reabilitarea/ dezvoltarea / extinderea i modernizarea infrastructurii
turistice, sportive i de agrement la nivelul ntregii comune conform standardelor
europene
Puncte tari
- Comuna este aezat pe DN 2C Buzu - Slobozia
- Experien n derularea i implementarea de proiecte cu finanare nerambursabil
sau finanate din surse proprii
- Administraia public local receptiv i deschis
Puncte slabe
Drumuri comunale i steti nemodernizate, lipsa in unele sate a trotuarelor,
a anurilor dalate, a parcrilor, lipsa i ntreinerea necorespunztoare a
indicatoarelor rutiere.
Lipsa reelei de alimentare cu ap n satele aparintoare Blaia, Moisica, Albeti,
Cluna, Udai - Mnzu i Udai - Lucieni i a celei de distribuie a gazelor
naturale.
Lipsa reelei de canalizare i a staiei de epurare i tratare a apelor uzate.
Lipsa infrastructurii ecologice de colectare a deeurilor
Echipare slab cu utiliti a gospodriilor populaiei
Lipsa unor oportuniti de petrecere a timpului liber pentru copii i aduli
Lipsa unei strategii de dezvoltare local
Lipsa parteneriatelor public private
Apa din fntni nu se ncadreaz n parametrii de potabilitate (coninut ridicat de
nitrai si nitrii)
Oportuniti
nfiinarea GAL (Grup de Aciune Locala) care va contribui la atragerea de
finanri i dezvoltarea de parteneriate pentru implementarea unor proiecte n
comun.
Existenta programelor de finanare care vizeaz dezvoltarea infrastructurii
(alimentare cu ap, canalizare, staie de epurare ape, drumuri comunale).
413
Existena Strategiei Judeene de Dezvoltare a Serviciilor Comunitare de Utiliti

Publice
Ameninri
Schimbri frecvente i contradictorii ale cadrului legislativ
Lipsa unei monitorizri continue a oportunitilor de finanare a programelor de
infrastructur
Uzura i degradarea continu a infrastructurii n absena investiiilor pentru modernizare

PROIECTE IMPLEMENTATE :
MODERNIZAREA SI INTERTINEREA DRUMURILOR COMUNALE - proiectul a fost
finantat in totalitate din bugetul local alocanduse 200.000 lei.
Proiectul de modernizare a drumurilor a avut ca obiective dezvolatrea economica a
comunei prin conectarea diferitelor zone la drumurile locale, imbunatatirea legaturilor
rutiere cu comunele invecinate si cu satele componenete . Prin realizarea acestui proiect s-
a obtinut fluidizarea transportului de marfuri, consolidarea terenurilor afectate de
alunecari, accesul populatiei la locurile de munaca, servicii medicale, educatie si cultura,
reabilitarea si consolidarea retelei de drumuri locale . Reabilitarea si consolidarea retelei
de drumuri locale s-a realizat prin lucari de balastare si nivelare, avanduse in vedere in
primul rand zonele cele mai afectate din comuna .
Primria Stlpu, judeul Buzu

Circulatia rutiera
Teritoriul administrativ al comunei StSlpu este strabatut de drumul judetean DJ 203 G
(Merei-DN 1B- Costesti) de la nord la sud pe o lungime de 6 km din care 2,85 in
extravilan. Este asfaltat pe tot traseul, iar in profil transversal are o parte carosabila de 5,50
m si acostamente de 0,50 - 0,75 m. In profil longitudinal prezinta declivitati reduse.
Intersectia cu calea ferata este semnalizata.
Circulatia feroviara
Teritoriul administrativ al comunei Stalpu este strabatut de la vest la est, de calea ferata
Ploiesti-Buzau, pe o distanta de aproximativ 5 km si asigura transportul de marfuri si
calatori intre judetul Buzau si judetele invecinate. Calea ferata este dubla si electrificata.
Accesul calatorilor la transportul feroviar se face prin gara Stilpu
Comuna Galbinai, judeul Buzu

Conform aezrii geografice teritoriul administrativ al comunei Galbinasi se afl:
- n bio-regiunea de tip stepic,
- n ecoregiunea silvostepa Cmpiei Romne,
- n subprovincia floristic Danubiano-pontic,
414
- n regiunea ornitogeografic specific avifaunei stepelor i agrobiocenozelor.

Biocenozele mediului rural sunt alctuite dintr-un numr redus de specii de plante de
cultur, vi de vie, plante ornamentale, pomi fructiferi, animale domestice (ovine i
caprine, suine, bovine, cabaline, canine, feline, etc), psri (gini, rae, gti, curcani,
bibilici, porumbei, etc) i familii de albine cu diferite grade de rezisten la invazia
dauntorilor.
Flora
Zona este caracterizat printr-o vegetaie variat, corespunztoare climei i tipurilor de sol
existente, dar care a fost puternic modificat ca urmare a dezvoltrii antropice.
Specific este gorunul (Quercus petraea) n amestec cu mojdreanul (Fraxinus ornus) i
crpinia (Carpinus orientalis).
Stratul de arbori din etajul superior mai cuprinde stejar pedunculat (Quercus robur), stejar
brumariu (Quercus pedunculiflora), stejar pufos (Quercus pubescens), cer (Quercus
cerris), garni (Quercus frainetto), frasin (Frasinus pallisae, Fraxinus excelsior), ulm
(Ulmus minor), plop (Populus nigra, Populus alba), pe alocuri tei argintiu (Tilia
tomentosa), carpen (Carpinus betulus), dud (Morus nigra, Morus alba). Etajul inferior
este alctuit din pr (Pyrus piraster), jugastru (Acer campestre),
mr pdure (Malus sylvestris), mai rar arar ttresc (Acer tataricum), salcm (Robinia
pseudacacia).
Stratul de arbuti este bine reprezentat de porumbar (Prunus spinosa), gherghinar/pducel
(Crataegus monogyna), snger (Cornus sanguina), corn (Cornus mas), cruin (Frangula
alnus), alun (Corylus avellana), soc negru (Sambucus nigra), lemn cinesc (Ligustrum
vulgare), scumpie (Cotinus coggygria), crpini (Carpinus orientalis), mlin (Prunus
padus), cire (Prunus avium), verigariu (Rhamnus cathartica), salb moale/voniceriu
(Euonymus europaea), salb rioas (Euonymus
verrucosus).
n stratul ierburilor i subarbutilor sunt prezente mceul (Rosa canina), murul de mirite
(Rubus caesius), mturile (Kochia scoparia), sngerul (Cornus sanguinea), rsura (Rosa
gallica), turita/lipicioasa (Galium aparine), piciorul caprei (Aegopodium podagraria),
drobia (Genista tinctoria), iedera (Glechoma hirsuta, Glechoma hederacea), cerenelul
(Geum urbanum), toporai (Viola jordanii), ghiocel (Galanthus nivalis).
Pajitile secundare stepizate sunt alctuite din piu (Festuca valensiaca), firu
brboas(Andropogon ischaemum), firu cu bulb (Poa bulbosa), pir trtor (Agropyron
repens), pir cristat (Agropyron cristatum), negar (Stipa capillata), neghin (Agrostemma
githago), mohor (Setaria glauca, Setaria verticillata), colilie (Stipa pennata), costrei
(Sorghum halepense, Echinochloa crusgalli), urzic (Lamium album, Lamium purpureum,
Urtica dioica, Urtica urens), masalarita (Hyoschyamus niger), pelin (Artemisia austriaca,
Artemisia annua), volbura (Calystegia sepium,
Convolvulus arvensis), hric (Polygenius arvensis), ofran (Crocus sativus), lucern
(Medicago sativa), trifoi (Trifolium repens, Trifolium pratense), mzriche (Vicia villosa,
Vicia sativa L.), mutar de cmp (Sinapis alba), rapia slbatic (Brassica napus oleifera
415
i Brassica rapa oleifera), cimbru (Satureja hortensis), bujor (Paeonia peregrina), mac
(Papaver rhoeas), laptele cainelui (Euphorbia
stepposa), laptele cucului (Euphorbia amigdaloides), pti (Anemone nemorosa), mierea
ursului (Pulmonaria officinalis), umbra iepurelui (Asparagus densiflorus sprengeri).
Comunitile ruderale sunt alctuite din troscotel (Polygonum aviculare ), obsiga/zzanie
(Lolium perenne), gua-porumbelului (Silene inflata, Silene vulgaris), iarba tare
(Sclerochloa dura), patlagina (Plantago major), scaiete (Carduus acanthoides, Cirsium
lanceolatum, Onopordum acanthium, Xanthium spinosum), ciulin (Carduus nutans),
plmid (Centaurea calcitrapa), brusture (Arctium lappa), pelin (Artemisia annua),
ctua (Ballota nigra), coada oricelului (Plantago lanceolata),
ppdie (Taraxacum officinale), mueel (Matricaria inodora, Matricaria chamomilla),
traista ciobanului (Capsella bursa pastoris), cucut (Conium maculatum), dracil
(Berberis vulgaris), colii babei (Tribulus terestris).
Lunca rului Buzu, lunca rului Clmui, prezena buzoaielor, nisipurilor i srturilor
au asigurat o flor azonal. Vegetaia azonal i intrazonal este alctuit din salcie
(Salix alba, Salix fragilis) i plop (Plopulus alba, Plopulus nigra, Plopulus canescens),
stejar brumriu (Quercus pedunculifora), frasin (Fraxinus excelsior, Fraxinus
angustifolia), ulm (Ulmus laevis), jugastru (Acer campestre), carpen (Carpinus betulus),
crpinia (Carpinus orientalis), viin turcesc (Prunus mahaleb).
Subarboretul din pduri este alctuit din snger, clin, lemn cainesc, cruin, soc negru,
mce, salbe, ctin alb (Hippophae rhamnoides), ctin roie (Tamarix ramosissima),
alun (Colylus avellana). Frecvent apar plante agoare: curpen (Clematis vitalba), hamei
(Humulus lupulus), via salbatic (Vitis silvestris).
Vegetatia ierboas este reprezentata de pajisti mezohidrofile formate din iarba cmpului
(Agrostis stolonifera), coada vulpii (Alopecurus pratensis), pir trtor (Agropyron repens),
firu brboas (Andropogon ischaemum), firu cu bulb (Poa bulbosa), orzul oarecelui
(Hordeum murinum), specii de trifoi (Trifolium hybridum, T. Ambiguum, T. repens, T.
pratense, T. alpestre, T. Echinatum), lucern (Medicago sativa), elina slbatic (Apium
graveolens), pelin (Artemisia santonicum) asociate cu vegetatia de lunc.
n locurile frecvent inundabile din albia major a rului Buzu, n lungul buzoaielor,
canalelor sau n zona marginal a blilor, pe maluri organo-minerale sau pe soluri gleice,
pe terenuri acoperite de un strat de apa putin adnc sau cu apa freatica la mic adncime,
se dezvolt: cucuta de balt (Cicuta virosa), coada racului (Potentilla reptan), micsandr
slbatic (Erysimum repandum), splcioas (Senecio vernalis), stuf (Phragmites
australis), papura (Typha latifolia, Typha angustifolia), trestie (Phragmites communis),
pipirig (Scirpus maritimus), diferitele specii de rogoz
(Carex remota, Carex vulpina, Carex acutiformis Carex brevicollis, Carex stenophylla),
rchitan (Lythrum salicaria). Vegetatia palustra este alcatuita din specii de lintita (Lemna
minor, Lemna trisulca), srmuli de ap (Vallisneria americana), pestisoara (Salvina
nantus), alge (Cyanophyte
(Oscillatoria limosa, O. subtilissima), Bacillariophyte (Cymbella affinis, Surirella ovata,
Synedra ulna, Nitzschia palea)), s.a.
416
Pe terenul srturat prezente sunt srcica/scaiul (Eryngium campestre), brnca

(Cardamine bulbifera, Salicornia herbacea, Saliconia prostata), sica (Limonium gmelini),
ghirin (Suaeda corniculata), hrean salbatic (Lepidium crassifolium), albastrica (Aster
tripolium), patlagina (Plantago tenuiflora), Halimion. Pe terenuri mai puin srturate sau
desalinizate apar Camphorosma annua,Bassia hirsuta, Hordeum hystrix, iarba de srtur
(Puccinellia peisonis), ghizdei (Lotus tenuis), trifoi mrunt (Medicago lupulina), Trifolium
fragiferum.
Influena antropic se exercit prin culturile agricole de cereale, plante tehnice si
leguminoase rezistente la seceta (gru, orz, ovz, floarea-soarelui, porumb, sorg, lucerna,
mazre, fasole, soia, rapi, floarea soarelui, cartofi, roii, ceap, ardei, vinete, sfecl de
zahr, pepeni, etc), via de vie, puni, si, mai rar, pomi fructiferi (cire, prun, viin, mr,
corcodu, cais, piersic, pr, gutui, nuc).
Spaiul rural este amenajat cu plante ornamentale (tei, liliac, salb, hibiscus, caprifoi,
mahonie, slcioar, forsythia, vi de vie, ieder, iasomie, trandafir, narcis, crin,
stnjenel, lalea, crciumreas, cri, glbenele, margaret, petunie, begonie, crizantem,
garofi, floare de piatr, regine nopii, bujor, azalee, brndue, cale, dalie, floarea
soarelui, gardenie, garoaf, gerber, floare de iris, lcrmioar, narcis, ochiul boului,
primule, ghiocel, viorea, zambil, .a.) i pomi fructiferi.
Fauna
Zona constituie arealul urmtoarelor specii:
- mamifere vulpe (Vulpes vulpes crucigera), crtia (Talpa europaea), oarece (Mus
musculus, Mesocricetus newtoni, Apodemus sylvaticus, Rattus rattus), obolan de cmp
(Microtus arvalis), obolan de ap / guzgan rou (Arvicola terrestris) i urmtoarele specii
protejate de Conventia de la Berna: arici (Erinaceus europaeus), veveri (Sciurus
vulgaris), iepure (Lepus europaeus), dihor de step (Mustela eversmanni), popndu
(Citellus (Spermophilus) citellus), hrciog (Cricetus cricetus), - psri - vrabie (Passer
domesticus) i urmtoarele specii protejate de Conventia de la Berna: barza alb/cocostrc
(Ciconia ciconia), bufnia (Bubo bubo), uliu porumbar (Accipiter gentilis), uliu psrar
(Accipiter nisus), ciocanitoare (Picus canus), capntortura (Jynx torquilla), pescru
albastru (Alcedo atthis), pupza (Upupa epops), prigorie (Merops apiaster), rndunic
(Hirundo rustica), mrcinar (Saxicola rubetra, Saxicola torquata), sturz (Turdus pilaris),
greluel de zvoi (Locustella fluviatilis), silvie de cmp (Sylvia communis), grangur
(Oriolus oriolus), graur (Sturnus vulgaris), coofana (Pica pica), privighetoare (Luscinia
megarhynchos), ciocrlie de Brgan (Melanocorypha calandra), ciocrlan (Galerida
cristata), ciocrlie de cmp (Alauda arvensis), sfrncioc roiatic (Lanius collurio), presur
de grdin (Emberiza hortulana), piigoi (Parus major), pitulice (Phylloscopus collybita),
gaia (Garrulus glandarius), porumbel (Columba palumbus), turturica (Streptopelia
turtur), gugutiuc (Streptopelia decaocto), stncua (Corvus
monedula ), mierla (Turdus merula), potrniche (Perdix perdix), prepelia/pitpalac
(Coturnix coturnix), codobatura (Motacilla alba ), cioara (Corvus frugilegus, Corvus
corone cornix), - peti - mrean (Barbus barbus), clean (Squalius cephalus L.), porcuor
(Gobio obtusirostris), murgoi blat (Pseudorasbora parva), cr de Muntenia
417
(Sabanejewia vallachica) i, mai rar, vduvi (Idus idus), i urmtoarele specii protejate
de Conventia de la Berna: oble (Alburnus alburnus), scobar (Chondrostoma nasus),
porcuor de nisip (Gobio (Romanogobio) kessleri),
- reptile specii protejate de Conventia de la Berna: arpele de cas (Natrix natrix),
oprle (Lacerta praticola, Lacerta taurica), guter (Lacerta viridis), - amfibieni - specii
protejate de Conventia de la Berna: broasca (Pelobates fuscus, Rana perezi), brotcelul
(Hyla arborea), - insecte, crustacei, moluste Orthoptere (greieri (Gryllus domesticus,
Liogryllus campestris), cosai, lcuste (Calliptamus (Caloptenus) italicus), coropinia
(Gryllotalpa gryllotalpa),) clugria (Mantis religiosa), Coleopere (rdaca (Lucanus
cervus), croitori (Saperda populnea,
Rhagium inquisitor), nasicorn (Oryctes nasicornis), grgrie/buburuze (Coccinela
septempunctata), carab (Carabus auratus), crbui (Melolontha melolontha, Carabus
(Limnocarabus) clathratus)), Heteroptere (gndaci (Haltica quercetorum, Galerucella
luteola, Dryocetes villossus, Scolytus scolytus, buctrie Blatta orientalis, Ixodes ricinus,
Leptinotarsa decemlineata) plonie (vaca domnului (Pyrrhochoris apterus), cerealelor
(Eurigaster Maura (plonia cerealelor), Aelia acuminata, Palomena praxina (ploni de
cmp), Cimex lectularius (stelnia), Cercopis sanguinolenta, Cicadella viridis), Miriapode
(urechelnia (Lithobius forficatus), arpele-orb (Iulus terrestris)), Hymenoptere (viespi
(Drymonia ruficornis, Apethymus filiformis), albine), Diptere (mute, nari), Lepidoptere
(fluturi (ochi de pun Eudia pavonia, porumbacul stejarului (Marumba quercus, albinia
Pieris brassicae, fluturele rosu (Vanesa yo), lamaita / fluturele galben (Prosperpinus
proserpina, Parnassius mnemosvne), molii (Hyphantria cunea, Ephestia kuchniana,
Sitotroga cereallela), omizi (Lymantria dispar, Thaumaetopoea processionea,
Laspeyresia splendana, Hyphantria cunea, Tortrix viridana, Lymantria dispar,
Operophtera brumata), furnici, paianjeni, acarieni, viermi, rme, melci (Helix pomatia,
limax, Holicopsis striata austriaca).
n zona ce face obiectul PUG i pe teritoriul administrativ al comunei specia de faun
protejat care constitue obiectul Hotrrii Consiliului Judeean nr. 13/1995 este:
- Barza alb (ciconia ciconia).
Habitate naturale
Pe suprafee cuprinse pe interfluviul Buzu Clmui se ntlnesc urmtoarele tipuri de
habitate
naturale de interes comunitar sau naional:
- 1310 Colonizari anuale cu Salicornia sau cu alte specii ale zonelor nmoloase si
nisipoase.
Acest habitat NATURA 2000, nominalizat n Anexa I a Directivei Habitate 92/43/EEC,
include habitatele de interes naional:
- 1515 - Comuniti vest- pontice cu Heleochloa schoenoides. Se gsete ntre braul mort
al
rului Buzu i Valea rului Clmui Valoare conservativ: moderat
Acest habitat nu este vizat pentru extinderea intravilanului.
418
- 1518 - Comuniti ponto-sarmatice cu Salicornia prostata i Suaeda maritima. Se

gsete pe terenurile puternic srturate de pe Valea rului Clmui.
Valoare conservativ: mare
- 1530* - Pajiti i mlatini srturate panonice i ponto-sarmatice - pe soluri cernozionice
i
lcoviti, degradate, cu salinizare secundar.
Va fi descris la paragraful Situri Natura 2000.
Include habitatele de interes naional:
- 1508 - Comuniti vest-pontice cu Camphorosma annua i Kochia laniflora. Se gsete
n
luncile rurilor Buzu i Clmui.
Valoare conservativ: mare
- 8702 - Comuniti antropice cu Onopordum acanthium, Carduus nutans i Centaurea
calcitrapa pe islaz.
Valoare conservativ: redus.
Specii edificatoare: Carduus nutans, Onopordum acanthium, O. tauricum.
Specii caracteristice: Onopordum acanthium, O. tauricum, Carduus nutans,
C.acanthoides.
Alte specii importante: Arctium lappa, Chamomilla recutita, Descurania sophia,Stellaria
media, Chenopodium album, Agropyron repens, Lolium perenne, Centaurea calcitrapa, C.
solstitialis, Artemisia vulgaris, Verbascum thapsus, Cirsium lanceolatum.
Acest habitat este vizat pentru extinderea intravilanului.
8703 - Comuniti antropice cu Agropyron repens, Arctium lappa, Artemisia annua i
Ballota
nigra pe terenuri nelucrate.
Specii edificatoare: Malva sylvestris, Artemisia annua, Ballota nigra, Arctium
lappa,Conium maculatum
Specii caracteristice: Malva sylvestris, Ballota nigra, Arctium lappa, Artemisia annua.
Alte specii importante: Descurania sophia,Datura stramonium, Solanum nigrum,
Chenopodium album, Solidago canadensis, Amaranthus retroflexus, Agropyron repens,
Leonurus cardiaca, Verbena officinalis
Acest habitat este vizat pentru extinderea intravilanului.
- 8704 - Comuniti antropice cu Polygonum aviculare, Lolium perenne, Sclerochlooa
dura i
Plantago major pe terenurile virane, margini de drum, crri, curi.
Specii edificatoare: Poa annua, Polygonum aviculare, Plantago major, Sclerochloa dura,
Lolium perenne.
419
Specii caracteristice: Plantago major, Polygonum aviculare, Euclidium syriacum,

Sclerochloa dura.
Alte specii importante: Trifolium repens, Taraxacum officinale, Hordeum
murinum,Matricaria perforata, Chamomilla recutita, Malva pusilla, Eragrostis minor.
Acest habitat este vizat pentru extinderea intravilanului
Situri Natura 2000. Arii naturale protejate
Pe teritoriul administrativ se afl urmtoarele arii naturale protejate prin Reeaua ecologic
NATURA
2000 arii de importan comunitar instituite prin Ordinul nr. 1 964/2007:
1. ROSCI0103 Lunca Buzului,
2. ROSCI0259 Valea Clmuiului.
Pe teritoriul administrativ nu se afl arii naturale protejate prin Reeaua ecologic
NATURA 2000 arii de protecie special avifaunistic.
Lunca Buzului, Cod ROSCI 0103 (vezi Figura 2.5.1.). n suprafa de 3 990,5 ha situl
aparine n integralitate judeului Buzu. A fost declarat pentru habitatul de lunc, speciile
de flor, peti, amfibieni, nevertebrate din Directiva habitate de pe raza urmtoarelor
localiti: Berca (2 %), Buzu (6 %),C.A. Rosetti (2 %), Cilibia (4 %), Cislu (2 %),
Glbinai (4 %), Mgura (6 %), Mrcineni (12 %), Nehoiu (< 1%), Pntu (2 %),
Prscov (2 %), Ptrlagele (2 %), Sgeata (2 %), Spoca (13 %), Unguriu (9 %), Vadu
Paii (6 %), Verneti (2 %), Vipereti (2 %).

RECONSTRUCTIE ECOLOGICA PE TERENURI DEGRADATE IN PERIMETRUL
DE AMELIORARE AL COMUNEI GHERASENI.
Valoare acestui proiect fiind de 3.500.000 lei cu finantare nerambursabila de la fondul de
Mediu S-a realizat impadurirea unei suprafete de 80,3 ha cu puieti de stejar si salcam.
Pentru infrumusetarea comunei s-au plantat arbori arbusti si trandafiri .
Concluzii
Pentru districtul de bazin hidrografic Buzu-Ialomia se recomand, lund n considerare

i Strategia Naional de Management al Riscului la Inundaii pe termen mediu i
lung, luarea unor aciuni preventive concentrate spre prevenirea/diminuarea
pagubelor poteniale generate de inundaii n vederea creterii rezisteniei prin rnsuri
integrate, respectiv prin evitarea construciei de locuinte i de obiective sociale,
culturale i/sau economice n zonele potenial inundabile, cu
prezentarea n documentaiile de urbanism a datelor privind
efectele inundaiilor anterioare; adaptarea dezvoltrilor viitoare la condiiile de risc la
inundatii.
420
Planul pentru Prevenirea, Protecia i Diminuarea Efectelor Inundaiilor n districtul de bazin hidrografic Buzau-Ialomia
Capitolul 13.
Districtul de bazin hidrografic Buzu - Ialomia
Analiza critica a capacitatilor de transport a
debitelor lichide de catre poduri si podete amplasate
pe cursurile de apa, a starii lor tehnice si functionale.
Propuneri de actiuni si masuri.
Cap. 13.1 Introducere

In categora podurilor sunt incluse poduri permanente, poduri suspendate, podete,
punti pentru pietoni, poduri din beton si conducte.
Dupa verificarea dimensiunilor acestor poduri si podete au fost excluse cele care nu
influenteaza rezultatele modelarii.
In continuare sunt descrise cateva aspecte de modelare a podurilor prin softul Mike
11.
421
Fig. 13.1 Aspecte de modelare a podurilor prin softul Mike 11.

Podurile au fost modelate in in Mike 11 printr-un sistem format dintr-o unitate
conduct (culvert), folosind un raport adncime/ltime, n asociatie cu o unitate
deversor (weir), pentru a reprezenta ocolirea (tranzitarea) podului sau revrsarea
(depsirea) peste pod.
Toate podurile care au o influent semnificativ asupra debitului raului au fost
incluse n model.
Fig. 13.2Exemplu de descriere grafica a unui pod cu Mike 11,

folosind o unitate conducta
Pentru fiecare eveniment simulat, respectiv probabilitatile de 0.1%, 1%, 5% si
10%, a fost realizat o analiz hidraulic a podurilor. Aceasta ia n considerare
422
urmtoarele criterii:
Depsirea de ctre ap,
Vitez maxim.
Cap. 13.2 Prezentarea si analizarea capacitatilor de transport

a podurilor.
13.2.1. Raul Buzau amonte Siriu
Fig. 13.2.1. Poduri analizate pe r. Buzu amonte lacul Siriu
Tabel 13.2.1.
423
Adancimea apei la diverse probabilitati de depasire in sectiunea podurilor situate pe

raul Buzu, amonte Siriu.
inaltimea adancimea apei la adancimea apei la adancimea apei la adancimea apei la
Nr. Pod Raul Buzau podului fata de nivelul inundatiei de nivelul inundatiei de nivelul inundatiei de nivelul inundatiei de X Y
talveg [m] asig.0.1% [m] asig.1% [m] asig.5% [m] asig.10% [m]
4 profil_1076_releveu pod 5.0 7.64 6.75 5.6 4.72 578475 457038
5 profil_1048_releveu_pod 6.0 6.89 6.3 5.52 4.28 578051 460298
7 profilul_1000_releveu pod 7.0 6.91 6.1 5.71 5.29 580329 463530
13 profil_948_releveu_pod 6.0 7.77 6.38 5.1 585336 460541
In tabelul nr. 13.2.1 se analizeaza depasirea de catre apa, pentru

probabilitatile de 0.1%, 1%, 5% si 10%, a podurilor de pe raul Buzu, pe sectorul
Vama Buzului - Siriu. Se observa ca sunt depasiri, de catre apa, a majoritii
podurilor, cu excepia podurilor nr.7, 8, 10, 23 i 24.
In cazul podurilor nr. 9, 11, 17, 18, 19 i 22 apar depasiri ale podului la toate
probabilitatile de calcul (0.1%, 1%, 5% i 10%). In cazul podurilor nr. 4 i 20 (cu
rou) sunt depasiri la probabilitatile de 0.1%, 1% i 5%. In cazul podurilor nr. 5, 13,
14, 15 i 21 (cu portocaliu) sunt depasiri la probabilitatea de 0.1% i 1%. In cazul
podurilor nr. 6 i 12 (cu galben) sunt depasiri doar la probabilitatea de 0.1%.
S-a luat in considerare si impactul vitezelor de curgere asupra procesului de
eroziune la pilele podurilor (Tabel 13.2.1.1.). Aceste viteze variaz (pentru
probabilitatea 0.1%) n intervalul 3.55 5.6 m/s.
424
Tabel 13.2.1.1.
Viteza apei la diverse probabilitati de depasire in sectiunea podurilor situate pe raul
Buzu, amonte Siriu.
viteze [m/s]
Raul Buzau chainage - m
asig.0.1% asig.10%
profil_1076_releveu pod 26718 5.02 3.77

profil_1032_releveu_pod 32366 5.59 4.48
profilul_1000_releveu pod 35360 4.65 4.62
425
13.2.2. Rul Buzu, sectorul Siriu Mgura
Fig. 13.2.2. Poduri analizate pe r. Buzu aval lacul Siriu
Tabel 13.2.2.
Adancimea apei la diverse probabilitati de depasire in sectiunea podurilor de pe raul
Buzu, pe sectorul Siriu Mgura
inaltimea adancimea apei la adancimea apei la adancimea apei la
Raul Buzau podului fata nivelul inundatiei de nivelul inundatiei de nivelul inundatiei de adancimea apei la nivelul X Y
de talveg [m] asig.0.1% [m] asig.1% [m] asig.5% [m] inundatiei de asig.10% [m]
Buzau river 02 4.7 8.89 8.14 7.18 6.74 622979 420748
Buzau river 03 6 7.42 6.62 5.58 5.09 616695 416400
Buzau river 04 6.8 8.83 7.41 6.34 5.78 607292 425895
Buzau river 05 11.6 10.17 8.05 6.04 5.22 603819 432287
Buzau river 06 13.2 11.52 8.65 6.41 5.51 602544 435498
Buzau river 08 5.2 8.66 6.92 5.01 4.36 602651 438725
Buzau river 09 8.5 6.49 4.47 4.47 3.69 601991 439017
Buzau river 10 4.6 8.03 5.41 4.55 4.23 599133 442674
Buzau river 11 4.2 6.79 4.24 3.8 3.62 598272 443089
In tabelele nr. 13.2.2. i 13.2.2.1. se analizeaza depasirea de catre apa,

pentru probabilitatile de 0.1%, 1%, 5% si 10%, a podurilor de pe raul Buzu, pe
sectorul Siriu - Mgura, precum si vitezele maxime ale apei in dreptul podurilor
analizate pe aceste rauri. Se observa ca sunt depasiri ale podului nr.2 la toate
asigurrile de calcul, iar a podurilor nr. 3, 4, 8, 10 i 11 sunt depiri la asigurrile
426
0.1% i 1%. Aceste viteze variaz (pentru probabilitatea 0.1%) n intervalul 4.6
7.4 m/s.
Tabel 13.2.2.1.
Viteza apei la diverse probabilitati de depasire in sectiunea podurilor situate pe raul
Buzu, aval Siriu.
viteze [m/s]
Raul Buzau chainage - m
asig.0.1% asig.10%
Buzau river 02 120856 4.78 4.32

Buzau river 03 111522 5.16 4.25
Buzau river 04 92742 4.63 4.17
Buzau river 05 84457 7.45 4.94
Buzau river 06 80178 7.23 4.89
Buzau river 08 76520 6.02 4.41
Buzau river 09 75750 5.58 3.45
Buzau river 10 70485 5.22 4.01
Buzau river 11 69536 5.56 3.28
13.2.3. Raul Basca Mare

Tabel 13.2.3.
Adancimea apei la diverse probabilitati de depasire in sectiunea podurilor de
pe raul Basca Mare.
adancimea adancimea viteze - m/s -
adancimea adancimea apei la apei la distanta fata de
Raul Buzau inaltimea apei la nivelul apei la nivelul nivelul nivelul confl. Basca
asig.0.1% asig.10%
podului fata de inundatiei de inundatiei de inundatiei inundatiei de Mica -m
talveg [m] asig.0.1% [m] asig.1% [m] de asig.5% asig.10% [m]
pod B_Mare 02 10 4.8 3.93 6214 5.2 4.9
pod B_Mare 04 7 3.6 2.77 14049 5.3 5.1
pod B_Mare 05 3.7 4.61 3.91 2.08 15422 3 2.7
pod B_Mare 06 12.4 4.34 3.49 19270 2.4 1.8
pod B_Mare 07 5 4.54 3.72 22875 3 2.1
pod B_Mare 08 6.43 4.02 2.98 24082 4.7 3.2
pod B_Mare 09 4 4.3 3.38 26116 5 4.5
pod B_Mare 10 2.64 4.13 3.36 2.74 2.35 34466 3.4 1.8
pod B_Mare 11 3.4 3.38 2.88 47516 7.3 6.7
In tabelul nr. 13.2.3.5 se analizeaza depasirea de catre apa, pentru

probabilitatile de 0.1%, 1%, 5% si 10%, a podurilor de pe raul Basca Mare, precum
427
si vitezele maxime ale apei in dreptul podurilor analizate. Se observa ca sunt

depasiri, de catre apa, a podurilor nr.5, 9 si 10. La restul podurilor nu se
inregistreaza depasiri la probabilitatile de calcul analizate.
In cazul podului nr. 10 (cu rosu, in tabel) apar depasiri ale podului la
probabilitatile de 0.1%, 1% si chiar 5%. In cazul podului nr. 5 (cu portocaliu) sunt
depasiri la probabilitatile de 0.1% si 1%. In cazul podului nr. 9 (cu galben) sunt
depasiri ale podului doar la probabilitatea de 0.1%.
eroziune la pilele podurilor. Cele mai mari viteze se produc n apropierea podurilor
nr. 11, in dreptul localitatii Comandau, si in zona podurilor nr.2 si 4, la 6.2 km,
respectiv14 km de confluenta cu r.Basca Mica, unde sectiunea este expus la
ngustare.
Fig. 13.5 Poduri analizate pe r. Basca Mare, Basca Mica si Basca Unita
428
Fig. 13.6 Poduri analizate pe r. Basca Mica si Basca Unita
429
13.2.4. Raurile Basca Mica si Basca Unita

Tabel 13.2.4.
Basca Mica.
adancimea adancimea adancimea adancimea viteze - m/s -
distanta fata
inaltimea apei la apei la apei la nivelul apei la
Raul Buzau de confl. Basca
podului fata nivelul nivelul inundatiei de nivelul asig.0.1% asig.10%
Mare -m
de talveg [m] inundatiei inundatiei asig.5% [m] inundatiei
pod B_Mica 01 5 4.37 3.5 2.79 1719 5.6 5.2
pod B_Mica 02 9 4.69 3.78 3.03 3260 5.9 4.6
pod B_Mica 03 5 4.55 3.64 2.85 6872 6.4 4.8
pod B_Mica 04 8 4.55 3.66 2.87 7153 6 5.5
Tabel 13.2.4.1.
Basca Unita
adancimea adancimea adancimea adancimea viteze - m/s
apei la apei la apei la apei la distanta fata
Raul Buzau inaltimea nivelul nivelul nivelul nivelul de confl.
asig.0.1% asig.10%
podului fata inundatiei inundatiei inundatiei inundatiei de Buzau -m
de talveg [m] de asig.0.1% de asig.1% de asig.5% asig.10% [m]
pod B_Unita 01 7 8.13 6.44 5.01 10870 4.9 3.3
pod B_Unita 02 6 7.36 5.83 4.57 12520 7.7 5
pod B_Unita 03 9 7.25 5.54 4.06 16523 6 4
In tabelul nr. 13.2.4. si 13.2.4.1. se analizeaza depasirea de catre apa, pentru

probabilitatile de 0.1%, 1%, 5% si 10%, a podurilor de pe raul Basca Mica si Basca
Unita, precum si vitezele maxime ale apei in dreptul podurilor analizate pe aceste
rauri. Se observa ca nu sunt depasiri, de catre apa, a podurilor situate pe r. Basca
Mica, dar sunt depasiri (la asig. 0.1%) ale podurilor nr. 1 (in dreptul localitatii
Furtunesti) si nr. 2 (in dreptul localitatii Nemertea), ambele situate pe r. Basca
Unita.
Pe raul Basca Mica se inregistreaza viteze maxime (pentru probabilitatile
analizate) in intervalul 4.6 6.4 m/s. Pe raul Basca Unita se inregistreaza viteze
maxime in intervalul 3.3 7.7 m/s. Cele mai mari viteze se produc n apropierea
podului nr. 2, unde sectiunea este expus la ngustare.
430
13.2.5. Raul Nehoiu
Fig. 13.2.5. Poduri analizate pe r. Nehoiu
431
Tabel 13.2.5.
Adancimea i viteza apei la diverse probabilitati de depasire in sectiunea podurilor
situate pe raul Nehoiu.
adancimea adancimea adancimea adancimea

apei la apei la apei la apei la
Raul Buzau - inaltimea nivelul nivelul nivelul nivelul viteze - m/s -
Nr.Pod X Y
Poduri podului inundatiei inundatiei inundatiei inundatiei asig.0.1
fata de de asig.0.1% de asig.1% de asig.5% de asig.10% asig.10%
%
talveg [m] [m] [m] [m] [m]
158 profil_1_pod 8 3.05 2.02 1.38 1.38 435923 602395 4.4 3.6
164 profil_3_pod 8 3.56 2.92 2.57 2.57 435921 602160 4.4 3.6
175 profil_8_pod 5 4.9 3.8 3.17 3.17 435951 601912 4.3 3.7
159 profil_15_pod 4 4.12 3.8 3.76 3.76 435979 601552 3.8 3.5
160 profil_17_pod 5 3.48 2.69 2.31 2.31 435932 601499 4.6 3.8
161 profil_19_pod 5 4.92 3.68 3.15 3.15 435889 601481 4.6 3.8
162 profil_23_pod 4 4.67 3.67 3.29 3.29 435878 601320 4.1 3.4
163 profil_29_pod 7 1.86 0.96 0.66 0.66 435828 601056 4.4 3.5
165 profil_43_pod 6 3.9 3.09 3.08 3.08 435822 600278 4.5 4.1
167 profil_46_pod 8 2.84 2.29 2.19 2.19 435768 600193 4.5 4.1
168 profil_53_pod 5 4.12 3.55 3.54 3.54 435696 599660 4.2 3.7
169 profil_55_pod 5 4.16 3.67 3.66 3.66 435713 599520 4.5 3.7
170 profil_56_pod 4 3.79 3.42 3.41 3.41 435744 599409 4.1 3.4
171 profil_62_pod 8 3.33 3.21 3.2 3.2 435722 598949 4.6 3.1
172 profil_66_pod 3 3.8 3.79 3.78 3.78 435650 598832 4.5 3
173 profil_75_pod 7 3.57 3.57 3.57 3.57 435617 598572 4.1 2.7
174 profil_79_pod 2 3.81 3.81 3.81 3.81 435588 598344 3.7 2.9
In tabelul nr. 13.2.5. se analizeaza depasirea de catre apa, pentru

probabilitatile de 0.1%, 1%, 5% si 10%, a podurilor de pe raul Nehoiu. Se observa
ca sunt depasiri la patru poduri.
In cazul podurilor 66 i 79 apar depasiri ale podului la toate probabilitatile de
calcul (0.1%, 1%, 5% i 10%). In cazul podurilor nr. 15 i 23 (cu galben) sunt
depasiri doar la probabilitatea de 0.1%.
eroziune la pilele podurilor. Aceste viteze variaz (pentru probabilitatea 0.1%) n
intervalul 3.7 4.6 m/s.
432
13.2.6. Raul Casoca
Fig. 13.8 Poduri analizate pe r. Casoca
Tabel 13.2.6.
situate pe raul Casoca.
viteze - m/s -
adancimea apei la adancimea apei la adancimea apei la adancimea apei la
Raul Buzau inaltimea podului fata nivelul inundatiei de nivelul inundatiei nivelul inundatiei de nivelul inundatiei de m
asig.0.1% asig.10%
de talveg [m] asig.0.1% [m] de asig.1% [m] asig.5% [m] asig.10% [m]
profil_4_releveu_pod 8 5.97 4.94 3.77 3.43 15557 4.57 4.18
profil_65a_releveu_pod 4 8.03 6.5 5.23 4.76 8300 4.63 4,53
433

probabilitatile de 0.1%, 1%, 5% si 10%, a podurilor de pe raul Casoca. Se observa
ca sunt depasiri la cinci poduri.
In cazul podului 65a sunt depasiri ale podului la toate probabilitatile de
calcul (0.1%, 1%, 5% i 10%). In cazul podurilor 17, 21 i 23 (cu portocaliu) sunt
depasiri ale podului la probabilitatile de calcul de 0.1% i 1%. In cazul podului nr.
15 (cu galben) sunt depasiri doar la probabilitatea de 0.1%.
intervalul 3.4 5 m/s.
13.2.7. Raul Niscov
Fig. 13.2.7. Poduri analizate pe r. Niscov
434
Tabel 13.2.7.
situate pe raul Nicov.
viteze - m/s -
distanta
inaltimea adancimea adancimea apei adancimea adancimea fata de
Raul Buzau podului fata apei la nivelul la nivelul apei la nivelul apei la nivelul asig.0.1 asig.10
confl.
de talveg inundatiei de inundatiei de inundatiei de inundatiei de Buzau -m % %
[m] asig.0.1% [m] asig.1% [m] asig.5% [m] asig.10% [m]
profil 161_releveu_pod 4 4.81 4.28 3.79 3.54 23970 5.23 4.91
profil 130_releveu_pod 3 4.68 4.04 3.16 2.4 27510 4.21 4.02 punte
profil 78_releveu_pod 3 4.82 4.35 3.59 3.26 32572 2.72 2.61 podet
profil 77_releveu_pod 2 5.55 4.98 4.51 4.08 32594 2.7 2.6 PREMO

probabilitatile de 0.1%, 1%, 5% si 10%, a podurilor de pe raul Nicov. Se observa
ca sunt depasiri la toate podurile, poduri.
In cazul podurilor 134, 78 i 77 sunt depasiri la toate probabilitatile de calcul
(0.1%, 1%, 5% i 10%), cu meniunea c podul 78 este pode iar podul 77 este
construit din tuburi PREMO . In cazul podurilor 161, 12, 11 i 23 (cu portocaliu)
sunt depasiri ale podului la probabilitatile de calcul de 0.1% i 1%. In cazul podului
nr. 39 (cu galben) sunt depasiri doar la probabilitatea de 0.1%.
intervalul 2 5.2 m/s.
13.2.8. Rul Buzu, sectorul Mgura confluenta Siret
435
Fig. 13.2.8. Poduri analizate pe r. Buzu aval Mgura
Tabel 13.2.8.
Adancimea apei la diverse probabilitati de depasire in sectiunea podurilor analizate
pe raul Buzu, pe sectorul Mgura - confl.Siret
inaltimea adancimea adancimea adancimea adancimea

podului apei la nivelul apei la nivelul apei la apei la nivelul
Raul Buzau X Y
fata de inundatiei de inundatiei de nivelul inundatiei de
talveg asig.0.1% [m] asig.1% [m] inundatiei de asig.10% [m]
pod_1 11.8 12.8 12.1 11.1 10.6 624086.1 422255.2
profil_433_releveu_pod 16.5 8.3 7.2 5.7 5.0 643352.4 409666.4
profil_433bis_releveu_po
d 16.5 8.3 7.2 5.7 5.0 643344.7 409672.4
436

probabilitatile de 0.1%, 1%, 5% si 10%, a podurilor de pe raul Buzu, pe sectorul
Mgura confluena cu rul Siret. Se observa ca sunt depasiri ale podului nr.1 la
asigurrile de calcul de 0,1% i 1%, iar a podului nr. 58 sunt depiri la asigurarea
0.1%.
13.2.9. Raul Clnu
Fig. 13.2.9. Poduri analizate pe r. Clnu

probabilitatile de 0.1%, 1%, 5% si 10%, a podurilor analizate pe raul Clnu.
437
In cazul podurilor 347, 334 i 307 sunt depasiri la toate probabilitatile de

calcul (0.1%, 1%, 5% i 10%), cu meniunea c seciunile se scurgere n dreptul
acestor poduri sunt foarte reduse.
In cazul podului 259 (cu portocaliu) sunt depasiri ale podului la
probabilitatile de calcul de 0.1% i 1%. In cazul podurilor nr. 433 i 247 (cu
galben) sunt depasiri doar la probabilitatea de 0.1%.
Tabel 13.2.9.
pe raul Clnu.
inaltimea adancimea adancimea adancimea apei adancimea

Raul podului fata apei la nivelul apei la nivelul la nivelul apei la nivelul X Y km
Calnau de talveg inundatiei de inundatiei de inundatiei de inundatiei de
pod_433 4.1 4.6 3.7 2.9 2.3 642854.9 445878.7 9,945
pod_347 2.6 4.6 3.8 3.3 3.0 645209.4 441351.2 16,502
pod_334 1.5 3.2 2.6 2.2 1.8 645806.4 440929.8 17,392
pod_307 1.1 3.4 2.7 2.3 1.9 646557.0 438933.5 19,734
pod_281 5.1 4.3 3.2 2.5 2.0 647158.6 437240.4 21,780
pod_259 3.1 4.5 3.5 2.8 2.3 647647.7 435631.1 23,727
pod_247 3.7 4.4 3.5 3.1 2.5 647994.9 434452.6 25,074
pod_180 11.8 2.4 1.7 1.3 2.2 648377.9 427087.6 33,743
pod_142 5.6 4.7 3.7 2.8 2.4 647340.9 423336.6 38,600
pod_100 4.4 3.2 2.5 1.9 1.7 646726.0 419036.0 44,154
pod_083 5.9 4.9 3.8 3.0 2.5 646780.2 417732.0 46,211
pod_019 15.0 5.0 4.0 3.0 2.7 644273.3 411442.5 56,886
13.2.10. Raul Slnic
438
Fig. 13.2.10 Poduri analizate pe r. Slnic
In tabelul nr. 13.2.10 se analizeaza depasirea de catre apa, pentru

probabilitatile de 0.1%, 1%, 5% si 10%, a podurilor analizate pe raul Slnic.
In cazul podului 348 sunt depasiri la probabilitatile de calcul 0.1%, 1% i
5%. In cazul podurilor nr. 182 i 173 (cu galben) sunt depasiri doar la
439
probabilitatea de 0.1%.
Tabel 13.2.10.
pe raul Slnic
inaltimea adancimea adancimea adancimea apei adancimea

Raul podului fata apei la nivelul apei la nivelul la nivelul apei la nivelul X Y km
Calnau de talveg inundatiei de inundatiei de inundatiei de inundatiei de
pod_366 4.9 4.0 3.4 2.8 2.5 627326.2 444278.7 25,443
pod_356 3.7 3.4 2.3 1.8 1.5 628262.7 444614.1 26,571
pod_348 3.9 5.8 5.2 4.3 3.8 628944.6 444508.7 27,278
pod_281 5.7 4.3 3.6 2.6 2.3 633569.3 443272.5 33,123
pod_268 6.8 5.2 3.8 2.8 2.1 634700.3 442880.5 34,668
pod_252 8.1 5.1 4.4 3.3 2.4 636149.4 441637.7 36,622
pod_222 7.6 6.3 5.3 4.0 3.4 636519.1 439410.4 39,318
pod_182 6.8 7.5 6.2 4.6 4.0 637725.5 435934.8 44,765
pod_173 5.8 6.5 5.6 4.3 3.7 638069.4 435272.8 45,621
pod_162 6.5 5.9 4.9 3.6 3.0 638188.3 433391.9 47,987
pod_95 5.0 4.8 3.9 2.9 2.1 638134.2 426734.2 57,241
pod_30 7.0 5.4 4.6 3.5 3.0 637777.5 420339.5 66,989
pod_7 6.7 2.5 2.0 1.7 1.3 636816.1 416981.6 71,007
440
Fig. 13.2.11. Construcii de traversare pe r. Ialomia

probabilitatile de 0.1%, 1%, 5% si 10%, a podurilor de pe raul Ialomia. n analiza
prezentat n acest tabel nu s-au luat n calcul stavilarele, estacadele, conductele,
subtraversrile, punile de lemn, podurile construite din tuburi PREMO.
n cazul podurilor supuse analizei din cadrul tabelului nr. 13.2.11. se observa
ca sunt depasiri la toate asigurrile de calcul la un numr destul de mare de poduri
(cu culoarea mov):
profil_1_2_3_pod rutier, profil_20_21_pod_rutier, profil_23_pod rutier,

profil_32_33_34_pod_rutier, profil_37_38_pod_rutier, profil_42_43_pod_rutier,
profil_48_pod_rutier, profil_50_pod_rutier, Profil_68-69 - pod_rutier, Profil_70-71
- pod_rutier, Profil 218-219 - pod rutier Buesti, Pod_profil nr. 38, Profil_1160-1161
- pod_rutier, Pod 31, pod 1135 2D, Profil 769-770 - pod rutier Finta Mare, pod_241,
pod_238, pod_236, pod_234, pod_218, pod_211, pod_206, pod_190, pod_185,
441
pod_62, pod_57, pod_35, pod_27, pod 028-030, pod 101-102, pod 104-105, pod
109-110, pod 117-118, pod 46-47, pod 50-51, pod_55, pod_40, pod_72, pod_6,
pod_2, pod_89, pod_88, pod_78, pod_75, pod_70, pod_56, pod_54, pod_39,
pod_33, pod_31.
In cazul urmtoarelor poduri (cu rou), sunt depasiri ale podului la

probabilitatile de calcul de 0.1%, 1% i 5%:
Profil_75 - pod_rutier, Profil_221-222 - pod_rutier, Pod 27, Profil 711-712 - pod
rutier Cojasca, Profil 740 - pod rutier Ibrianu, Profil 941 - pod rutier Targoviste,
Profil 954 - pod feroviar si rutier Targoviste, pod_43, pod 105-106, pod_25,
pod_85, pod_8.
In cazul urmtoarelor poduri (cu portocaliu), sunt depasiri ale podului la

probabilitatile de calcul de 0.1% i 1%:
profil_1_2_3_pod rutier, profil_10_pod_rutier, profil_12_13_14_pod_CF, Pod 19,
Pod 25, Profil 686-687 - pod rutier Catunu, pod_211, pod_150, pod_171, pod_141,
pod_81, pod_73, pod_70, pod 120-121, pod_51, pod_46, pod_23.
La un numr mare de poduri (cu galben), sunt depasiri doar la probabilitatea

de 0.1%:
Profil 67 - pod rutier Tandarei, Pod 28, pod 1105 2D, pod 1091 2D, Profil 634 - pod
rutier Poienari, Profil 849 - pod rutier Bucsani, Profil 945 - pod rutier Targoviste,
pod_217, pod_121, pod_105, pod_32, pod_76, pod_61, pod_10, pod_7, pod 046-
047, pod 051-052, pod 053-054, pod 062-063, pod_28.
442
Tabel 13.2.11.
Adancimea la diverse probabilitati de depasire in sectiunea podurilor analizate pe
rul Ialomia
adanci
adancim adanci adanci
Inlim mea
ea apei mea mea
ea apei la
la apei la apei la
Raul podulu nivelul
Nr. nivelul nivelul nivelul
Ialomita - Raul i fa inunda X Y
crt viiturii viiturii viiturii
Pod de tiei de
de de de
talveg asig.1
asig.0.1 asig.1 asig.5
[m] 0%
% [m] % [m] % [m]
[m]
profil_1_2_3
1 Sarata 3,6 7,1 6,5 5,5 5,2 628683,8 357869,5
_pod rutier
profil_1_2_3
2 Sarata 5,4 6,3 5,7 4,7 4,3 628659,0 357897,7
_pod rutier
profil_10_po
3 Sarata 5,3 6,5 5,8 4,8 4,4 628328,9 358819,7
d_rutier
profil_12_13
4 Sarata 5,4 6,2 5,5 4,6 4,1 628235,2 359425,3
_14_pod_CF
profil_20_21
5 Sarata 3,1 5,9 5,3 4,3 3,8 627359,4 359642,2
_pod_rutier
profil_23_po
6 Sarata 2,4 5,3 4,6 3,7 3,2 626483,6 359847,6
d rutier
profil_32_33
7 _34_pod_rut Sarata 1,9 4,4 3,7 3,2 3,0 625136,5 362020,2
ier
profil_37_38
8 Sarata 1,0 3,6 3,0 2,8 2,6 624754,4 363324,8
_pod_rutier
profil_42_43
9 Sarata 0,9 3,1 2,7 2,6 2,4 624037,2 364471,1
_pod_rutier
profil_48_po
10 Sarata 1,2 3,3 3,0 2,7 2,5 623529,0 366813,8
d_rutier
profil_50_po
11 Sarata 2,0 3,7 3,3 2,9 2,4 623758,7 368196,5
d_rutier
Profil_68-69
12 Sarata 0,9 2,7 2,5 2,2 1,9 628417,8 374887,4
- pod_rutier
Profil_70-71
13 Sarata 1,8 2,7 2,5 2,2 1,9 629460,4 375522,1
- pod_rutier
Profil_75 -
14 Sarata 4,8 5,3 5,1 4,9 4,6 630264,9 378511,3
pod_rutier
Profil_90-91
15 Sarata 2,1 1,7 1,6 1,4 1,2 630557,0 383682,5
- pod_rutier
Profil_96-97
16 Sarata 3,6 2,3 2,2 2,0 1,8 631277,3 386763,7
- pod_rutier
Profil_99 -
17 Sarata 5,2 2,5 2,2 2,0 1,6 630326,8 388872,1
pod_rutier
443
Profil_107 -
18 Sarata 3,8 2,3 2,1 1,8 1,4 628041,7 395620,4
pod_rutier
Profil_122 -
19 Sarata 5,4 1,5 1,2 1,0 0,8 628286,0 398226,3
pod_feroviar
Profil_128-
20 129 - Sarata 5,9 2,7 2,4 2,1 1,8 628579,7 398861,4
pod_rutier
Profil_138-
21 139 - Sarata 3,2 1,7 1,5 1,3 1,1 629051,4 399533,1
pod_rutier
Profil_181-
22 182 - Sarata 3,4 1,5 1,3 1,1 0,9 629207,9 402566,0
pod_rutier
Profil_221-
23 222 - Sarata 0,5 0,9 0,8 0,6 0,5 629717,3 405856,2
pod_rutier
Profil_223 -
24 Sarata 2,2 0,5 0,4 0,2 0,1 629582,8 405999,8
pod_rutier
Profil_227 -
25 Sarata 2,8 0,4 0,4 0,3 0,2 629234,8 406282,0
pod_rutier
Profil_229-
26 230 - Sarata 3,3 0,6 0,6 0,5 0,4 629007,0 406609,7
pod_rutier
Profil_231 -
27 Sarata 5,5 0,5 0,4 0,4 0,3 628551,0 406772,7
pod_rutier
Profil_231-
28 232 - Sarata 2,5 0,3 0,2 0,2 0,1 628342,0 406818,0
pod_rutier
Profil 290 -
Ialomita
29 pod rutier 11,5 4,9 4,7 4,4 4,2 662766,6 346068,5
aval
Ciochina
Profil 340 -
pod rutier Ialomita
30 9,9 7,8 7,4 7,0 6,9 649567,9 346780,7
Crasanii de aval
Jos
Pod CF Profil Ialomita
31 11,6 8,7 8,2 7,7 7,4 618131,8 357105,2
nr. 478 aval
Profil 245 -
Ialomita
32 pod rutier 8,9 7,6 7,3 7,0 6,8 670195,0 341723,2
aval
Albesti
Profil 218-
Ialomita
33 219 - pod 0,6 8,0 7,6 7,1 6,9 673796,0 341483,2
aval
rutier Buesti
Profil 172 -
Ialomita
34 pod feroviar 11,1 9,2 8,9 8,3 8,0 687372,3 341845,3
aval
Slobozia
35 Profil 157 - Ialomita 11,7 8,6 8,3 7,7 7,4 689528,6 343336,3
444
pod rutier aval

Slobozia
Profil 119-
Ialomita
36 120 - pod 10,0 8,0 7,9 7,6 7,5 699299,8 347678,7
aval
rutier Bucu
Pod_profil Ialomita
37 8,3 7,7 7,1 6,7 6,5 706424,1 350362,7
nr- 85 aval
Profil 72-73 -
Ialomita
38 pod feroviar 8,6 7,9 7,3 6,8 6,6 710534,4 352243,7
aval
Tandarei
Profil 67 -
Ialomita
39 pod rutier 7,2 7,5 7,0 6,5 6,2 711186,0 351848,3
aval
Tandarei
Pod_profil Ialomita
40 4,7 7,2 6,4 6,0 5,7 718829,8 353737,8
nr. 38 aval
Profil 21 -
Ialomita
41 pod rutier 9,0 8,3 6,4 6,5 6,1 723622,9 354092,8
aval
Chioara
Profil_1131 - Ialomita
42 6,3 4,1 2,5 1,4 1,2 531779,0 420618,9
pod_rutier amonte
Profil_1160-
Ialomita
43 1161 - 3,0 4,3 3,5 3,1 3,1 533701,5 426573,4
amonte
pod_rutier
44 9,7 3,0 1,7 1,0 0,9 533445,3 426294,7
pod_rutier amonte
45 6,4 3,2 2,1 1,5 1,5 533098,3 423890,7
pod_rutier amonte
Ialomita
46 Pod 19 5,3 7,5 6,1 4,9 4,4 535472,0 405890,2
amonte
Ialomita
47 Pod 21 8,4 8,3 7,1 6,2 5,7 533505,0 402983,7
amonte
Ialomita
48 Pod 25 4,8 5,6 4,9 4,3 3,9 533557,6 398072,0
amonte
Ialomita
49 Pod 27 5,1 7,2 6,0 5,1 4,6 533788,4 396456,3
amonte
Ialomita
50 Pod 28 6,6 7,4 6,3 5,5 5,0 534189,0 393900,4
amonte
Ialomita
51 Pod 30 6,8 6,8 5,9 5,2 4,8 533169,9 392426,6
amonte
Ialomita
52 Pod 31 4,0 5,9 5,0 4,4 4,1 531954,9 391060,6
amonte
Ialomita
53 Pod 33 9,2 8,9 7,7 6,9 6,5 530649,4 388517,4
amonte
Ialomita
54 pod 1105 2D 10,0 10,2 8,6 7,4 6,8 533247,5 415877,5
amonte
Ialomita
55 pod 1080 2D 7,8 2,1 1,2 0,6 0,4 534619,9 409695,5
amonte
445
Ialomita
56 pod 1083 2D 10,6 7,8 6,7 5,8 5,5 534627,2 410398,4
amonte
Ialomita
57 pod 1091 2D 7,1 8,2 6,6 5,4 4,6 534244,7 413056,4
amonte
Ialomita
58 pod 1096 2D 7,4 3,6 2,3 1,2 0,8 533785,5 414346,3
amonte
Ialomita
59 pod 1102 2D 9,4 8,7 7,2 6,4 6,2 533568,5 415303,7
amonte
pod 1114 Ialomita
60 4,6 2,3 1,4 0,8 0,6 532590,3 417107,1
2D amonte
pod 1118- Ialomita
61 4,6 3,6 2,9 2,2 1,9 532143,9 417752,9
1119 amonte
Ialomita
62 pod 1135 2D 7,4 12,9 12,6 12,4 12,4 531925,4 421431,1
amonte
Profil 498-
499 - pod
Ialomita
63 rutier 7,5 5,2 5,0 4,5 4,3 610454,8 355248,9
amonte
Fierbinti-
Targ.
Profil 536-
Ialomita
64 537 - pod 9,5 7,8 6,9 5,6 4,7 600714,2 358754,6
amonte
rutier Lipia
Profil 621-
622 - pod Ialomita
65 11,6 9,1 7,4 6,0 5,3 581330,8 361036,7
feroviar amonte
Poienar
Profil 509-
Ialomita
66 510 - pod 7,1 5,5 5,0 4,8 4,6 607057,5 354761,7
amonte
rutier Nuci
Profil 595-
596 - pod Ialomita
67 10,1 9,4 7,5 6,0 5,3 588259,4 360698,5
rutier amonte
Ciolpani
Profil 711-
712 - pod Ialomita
68 6,3 8,3 7,7 6,9 5,9 567201,4 359134,4
rutier amonte
Cojasca
Profil 686-
687 - pod Ialomita
69 6,0 6,6 6,3 6,0 5,5 570343,5 360425,8
rutier amonte
Catunu
Profil 634 -
Ialomita
70 pod rutier 6,6 7,5 6,5 5,8 5,5 577230,6 360141,5
amonte
Poienar
Profil 740 -
Ialomita
71 pod rutier 5,3 7,2 6,6 6,0 5,2 566007,3 363386,5
amonte
Ibrianu
446
Profil 769-
770 - pod Ialomita
72 3,4 5,8 5,2 4,8 4,2 562617,6 365213,2
rutier Finta amonte
Mare
Profil 819-
820 - pod Ialomita
73 7,2 4,4 3,8 3,3 2,9 554465,8 368056,8
rutier amonte
Marcesti
Profil 849 -
Ialomita
74 pod rutier 4,5 4,9 4,1 3,5 3,1 550589,3 373393,7
amonte
Bucsani
Profil 909 -
Ialomita
75 pod rutier 5,4 5,1 4,7 4,2 3,8 542462,1 379641,8
amonte
Nisipuri
Profil 941 -
Ialomita
76 pod rutier 6,5 10,4 8,2 6,6 5,9 537676,0 381517,3
amonte
Targoviste
Profil 945 -
Ialomita
77 pod rutier 7,3 8,5 7,2 6,2 5,7 536961,0 381835,6
amonte
Targoviste
Profil 948 -
Ialomita
78 pod rutier 11,5 8,3 6,9 5,8 5,3 536144,1 382157,1
amonte
Targoviste
Profil 954 -
pod feroviar Ialomita
79 7,3 8,5 7,9 7,4 7,0 535247,9 382566,3
si rutier amonte
Targoviste
Pod_rutier_ Ialomita
80 8,7 7,4 7,0 6,6 6,1 604652,8 356488,1
profil nr. 520 amonte
Ialomita
81 pod 1109 2D 7,3 6,6 5,2 4,1 3,7 532936,4 416142,6
amonte
Cricovul
82 pod_241 4,0 6,4 5,4 4,6 4,2 544333,7 404585,1
Dulce
Cricovul
83 pod_238 4,5 7,3 6,8 6,4 6,2 544670,0 404024,9
Dulce
Cricovul
84 pod_236 3,4 6,9 5,8 5,0 4,6 544577,9 403634,3
Dulce
Cricovul
85 pod_234 3,3 6,1 5,3 4,7 4,3 544445,4 403399,6
Dulce
Cricovul
86 pod_218 3,9 6,8 5,6 4,6 4,1 543611,8 401876,7
Dulce
Cricovul
87 pod_217 5,3 5,5 4,4 3,4 3,0 543565,7 401741,6
Dulce
Cricovul
88 pod_211 2,9 8,3 7,4 6,5 6,1 543584,1 401388,7
Dulce
Cricovul
89 pod_206 4,1 7,9 6,4 5,1 4,5 544171,5 400575,3
Dulce
447
Cricovul
90 pod_190 6,0 8,7 8,0 7,4 7,1 545752,1 396848,8
Dulce
Cricovul
91 pod_185 0,8 7,8 6,8 6,2 5,8 547110,3 395527,0
Dulce
Cricovul
92 pod_211 5,4 6,9 5,6 4,4 3,8 549558,0 392672,3
Dulce
Cricovul
93 pod_171 4,4 7,5 6,5 5,5 5,0 549857,6 391586,2
Dulce
Cricovul
94 pod_155 3,7 9,0 7,5 6,5 6,0 550306,0 388170,3
Dulce
Cricovul
95 pod_150 6,9 8,2 7,2 6,4 6,0 550891,2 387176,1
Dulce
Cricovul
96 pod_142 6,2 6,0 5,1 4,3 3,9 550800,4 386509,0
Dulce
Cricovul
97 pod_121 6,8 7,5 6,5 5,7 5,2 551973,0 384527,9
Dulce
Cricovul
98 pod_105 5,3 6,2 5,3 4,4 4,0 556103,6 379417,4
Dulce
Cricovul
99 pod_102 12,3 6,1 5,3 4,5 3,9 556195,7 379007,7
Dulce
Cricovul
100 pod_43 3,6 5,8 4,8 4,0 3,6 567547,5 371715,4
Dulce
Cricovul
101 pod_32 5,2 5,5 5,0 4,2 3,8 570015,3 368376,3
Dulce
Cricovul
102 pod_7 6,4 4,1 3,4 2,8 2,4 574211,5 362569,3
Dulce
103 pod_171 Provita 4,1 4,7 4,3 3,8 3,5 547285,0 409329,1
104 pod_152 Provita 2,5 7,0 6,4 6,1 5,8 549449,3 406382,8
105 pod_147 Provita 2,8 8,3 7,5 6,6 6,2 549955,4 404453,6
106 pod_144 Provita 2,8 6,3 5,8 5,1 4,7 550617,6 403727,4
107 pod_141 Provita 4,5 5,0 4,5 4,0 3,7 551499,4 403053,4
108 pod_140 Provita 4,1 6,7 6,1 5,5 5,0 551951,6 402565,5
109 pod_135 Provita 2,5 6,0 5,6 5,2 4,7 553303,5 400895,3
110 pod_109 Provita 2,4 0,9 0,8 0,7 0,6 557223,5 396821,4
111 pod_79 Provita 6,5 4,7 4,4 4,2 4,0 559723,6 390685,8
112 pod_64 Provita 7,9 3,6 3,1 2,7 2,5 559569,6 386689,3
113 pod_41 Provita 4,2 3,3 2,8 2,5 2,3 558225,8 378948,2
114 pod_39 Provita 3,8 4,4 4,2 4,0 3,9 558055,5 378839,5
115 pod_97 VULCANA 2,7 1,2 1,1 0,9 0,8 528805,7 401369,3
116 pod_94 VULCANA 3,4 1,2 0,8 0,5 0,3 528773,9 401081,4
117 pod_88_2 VULCANA 3,3 1,9 1,4 0,9 0,8 528797,5 400715,8
118 pod_88 VULCANA 3,3 2,9 2,1 1,6 1,4 528801,3 400427,2
119 pod_81 VULCANA 3,3 4,2 3,6 2,9 2,6 528629,7 400089,4
448
120 pod_76 VULCANA 4,3 4,6 3,5 2,8 2,5 528920,2 399531,2
121 pod_73 VULCANA 3,1 4,4 3,6 2,9 2,6 529563,6 398855,5
122 pod_70 VULCANA 3,5 4,7 3,8 2,7 2,2 529595,9 398651,2
123 pod_65 VULCANA 5,0 4,7 3,7 2,9 2,5 530133,3 397721,8
124 pod_62 VULCANA 4,7 7,0 6,2 5,7 5,4 530061,5 397157,5
125 pod_61 VULCANA 5,0 5,4 4,6 3,7 3,2 529987,7 396835,2
126 pod_57 VULCANA 2,2 5,4 4,3 3,4 2,9 529943,5 395783,4
127 pod_35 VULCANA 3,4 5,0 4,4 4,0 3,8 531001,7 392315,3
128 pod_27 VULCANA 3,0 6,2 5,5 4,7 4,0 531097,1 391826,9
129 pod_10 VULCANA 4,0 4,6 3,8 2,9 2,6 530057,8 388915,2
130 pod_7 VULCANA 5,0 5,6 4,8 3,8 3,3 530057,4 388565,8
SLANIC(RO
131 028-030 2,8 4,2 4,2 4,2 4,1 546428,4 379130,0
GOZ)
SLANIC(RO
132 037-038 5,6 5,5 5,4 5,1 4,3 546192,7 380501,4
GOZ)
SLANIC(RO
133 046-047 6,0 6,6 5,6 4,3 3,6 545281,2 381944,4
GOZ)
SLANIC(RO
134 051-052 6,3 7,7 6,3 4,7 4,0 544870,5 382455,6
GOZ)
SLANIC(RO
135 053-054 6,8 7,9 6,5 4,9 4,2 544552,6 382617,9
GOZ)
SLANIC(RO
136 062-063 6,1 6,2 5,6 4,2 3,5 543708,8 383375,9
GOZ)
SLANIC(RO
137 084-085 6,2 6,1 4,5 3,4 2,9 543214,3 385125,8
GOZ)
SLANIC(RO
138 101-102 2,6 3,7 3,4 3,2 3,2 542720,2 385846,1
GOZ)
SLANIC(RO
139 104-105 1,9 4,0 3,7 3,5 3,4 541789,5 385889,3
GOZ)
SLANIC(RO
140 105-106 2,6 3,3 3,0 2,8 2,6 541161,7 386308,4
GOZ)
SLANIC(RO
141 109-110 2,5 4,1 3,6 3,3 3,1 540913,2 387306,2
GOZ)
SLANIC(RO
142 117-118 3,6 6,4 5,8 5,0 4,6 539733,3 389581,1
GOZ)
SLANIC(RO
143 120-121 3,4 4,2 3,4 2,5 2,2 539853,3 390913,0
GOZ)
144 14-15 SLANIC 5,7 3,8 3,3 2,8 2,4 541752,1 381219,6
145 21-22 SLANIC 3,5 2,6 2,1 16,0 1,3 541475,4 381922,8
146 27-28 SLANIC 2,7 3,1 2,1 1,6 1,2 540620,0 382482,7
147 46-47 SLANIC 3,0 5,4 5,1 4,3 4,7 540244,3 385718,3
148 50-51 SLANIC 2,6 5,6 5,2 4,4 4,8 539431,4 386602,2
149 53-54 SLANIC 3,4 2,5 2,1 1,8 1,4 538600,8 387675,2
449
150 57-58 SLANIC 5,0 1,4 1,0 0,7 0,4 537877,5 388616,8
151 pod_72 BIZDIDEL 5,0 3,5 2,8 2,3 2,0 542077,8 407565,2
152 pod_55 BIZDIDEL 3,2 10,6 10,5 9,6 9,1 536889,6 403229,3
153 pod_52 BIZDIDEL 5,0 5,0 3,9 2,8 2,4 537047,7 402659,3
154 pod_40 BIZDIDEL 2,5 6,8 6,7 7,0 6,6 535261,4 399779,4
155 pod_72 BIZDIDEL 4,3 9,7 8,5 7,5 7,1 535279,7 399385,4
156 pod_32 BIZDIDEL 6,0 7,0 5,7 4,7 4,2 535403,5 397503,5
157 pod_25 BIZDIDEL 3,6 5,0 4,4 3,8 3,5 535121,6 396145,4
158 pod_9 BIZDIDEL 6,7 6,5 5,8 5,1 4,7 534673,7 393897,5
159 pod_6 BIZDIDEL 4,7 8,5 7,8 7,1 6,7 534567,6 393873,2
160 pod_21 TATA 2,1 1,0 0,9 0,9 0,7 535571,6 407065,2
161 pod_18 TATA 7,1 1,9 1,8 1,7 1,6 535421,9 407195,2
162 pod_5 TATA 11,1 2,8 2,6 2,4 2,2 533003,6 409595,3
163 pod_2 TATA 3,5 6,8 6,7 6,6 5,4 532659,8 410243,1
IALOMICIO
164 pod_89 1,7 4,8 3,7 2,8 2,3 526663,2 418924,0
ARA VEST
IALOMICIO
165 pod_88 1,9 4,9 3,9 2,8 2,3 526921,4 418643,7
ARA VEST
IALOMICIO
166 pod_78 2,2 5,5 4,5 3,5 3,1 525461,3 414606,9
ARA VEST
IALOMICIO
167 pod_85 3,3 5,9 4,6 3,6 3,1 526737,7 416777,3
ARA VEST
IALOMICIO
168 pod_75 3,6 7,8 6,9 6,3 5,9 525590,4 414298,0
ARA VEST
IALOMICIO
169 pod_70 3,1 7,2 6,4 5,4 4,9 526345,7 412885,2
ARA VEST
IALOMICIO
170 pod_56 5,0 6,6 5,9 5,4 5,1 528765,6 410829,1
ARA VEST
IALOMICIO
171 pod_54 2,8 8,2 7,1 6,1 5,6 529341,7 410341,0
ARA VEST
IALOMICIO
172 pod_53 4,9 3,5 2,5 1,9 1,6 529608,0 410134,9
ARA VEST
IALOMICIO
173 pod_51 4,2 5,1 4,4 3,9 3,7 529765,7 409839,5
ARA VEST
IALOMICIO
174 pod_50 4,3 5,1 3,8 2,9 2,4 529963,8 409643,3
ARA VEST
IALOMICIO
175 pod_46 4,8 6,4 5,4 4,6 4,2 530725,5 408513,3
ARA VEST
IALOMICIO
176 pod_39 4,3 9,8 7,7 7,5 7,0 531383,6 406711,3
ARA VEST
IALOMICIO
177 pod_33 3,6 7,5 6,0 5,6 5,1 531663,5 405679,4
ARA VEST
IALOMICIO
178 pod_31 2,8 8,0 6,3 5,8 5,3 531659,7 405073,3
ARA VEST
450
IALOMICIO
179 pod_28 4,3 4,7 3,4 2,4 1,9 531685,8 404283,6
ARA VEST
IALOMICIO
180 pod_23 3,2 5,8 4,1 2,7 2,2 531875,6 403675,4
ARA VEST
IALOMICIO
181 pod_19 3,1 2,6 2,0 1,5 1,2 532341,8 403041,2
ARA VEST
IALOMICIO
182 pod_13 3,0 2,6 2,2 1,8 1,6 532717,6 402883,3
ARA VEST
IALOMICIO
183 pod_9 5,8 1,8 1,2 0,7 0,5 532755,6 402239,4
ARA VEST
IALOMICIO
184 pod_4 7,9 2,6 2,1 1,8 1,6 532853,6 402103,4
ARA VEST
IALOMICIO
185 pod_63 6,3 1,7 1,3 1,1 0,9 539463,6 420001,3
ARA EST
IALOMICIO
186 pod_57 4,8 1,2 0,9 0,6 0,5 539133,8 419277,5
ARA EST
IALOMICIO
187 pod_45 4,4 2,2 1,4 0,7 0,5 537663,5 417787,5
ARA EST
IALOMICIO
188 pod_ 24 6,7 3,3 2,4 1,6 1,3 535339,8 415783,3
ARA EST
IALOMICIO
189 pod_18 3,4 3,4 2,6 1,9 1,6 535017,7 415287,4
ARA EST
IALOMICIO
190 pod_13 3,6 3,8 2,8 2,0 1,6 534763,7 415011,4
ARA EST
IALOMICIO
191 pod_8 3,6 7,4 5,2 3,9 3,3 534519,6 414671,2
ARA EST
IALOMICIO
192 pod_4 4,6 4,4 3,7 3,0 2,6 533993,5 414291,2
ARA EST
IALOMICIO
193 pod_2 4,1 2,2 1,7 1,2 0,9 533930,0 414237,8
ARA EST
451
Fig. 13.2.12.. Construcii de traversare pe r. Prahova
Tabel 13.2.12.
Adancimea la diverse probabilitati in sectiunea podurilor analizate pe r.Prahova
452
adancim
adancim
adancimea adancimea ea apei
Inlimea ea apei
apei la apei la la
podului la nivelul
nivelul nivelul nivelul
Nr. crt Raul Ialomita - Pod Raul fa de inundati X Y
viiturii de viiturii de viiturii
talveg ei de
asig.0.1% asig.1% de
[m] asig.10%
[m] [m] asig.5%
[m]
[m]
1 Profil 35-36 AZUGA 1,3 2,5 1,9 1,6 1,5 551748,1 447311,5
2 Profil 32-33 AZUGA 2,0 2,3 1,7 1,3 1,2 551194,1 447331,8
3 Profil 28-29 AZUGA 2,8 3,4 2,6 2,0 1,7 550635,7 445697,3
4 Profil 26-27_2 AZUGA 3,8 1,5 1,3 1,1 1,0 550408,9 444913,3
5 Profil 24-25 AZUGA 3,2 1,6 1,1 0,8 0,7 550320,4 443763,0
6 Profil 23-24 AZUGA 1,3 3,3 2,8 1,9 1,4 550386,1 443159,9
7 Profil 21-22 AZUGA 1,9 4,2 2,9 2,2 1,9 550292,7 442267,6
8 Releveu_2 AZUGA 6,8 5,7 5,0 4,0 3,1 543524,8 438314,8
9 Profil 1-2 AZUGA 8,4 3,6 2,3 2,2 1,6 543228,3 438146,9
Zamora profil
10 ZAMORA 4,0 3,7 2,4 1,5 1,1 542567,8 432277,1
1_pod rutier
Pod Peles Profil 11-
11 PELES 3,3 0,7 0,4 2,0 0,1 542735,9 428907,3
12_pod rutier
Izvorul
IZVORUL
12 Dorului_profil 23- 19,9 2,1 1,7 1,4 1,3 541073,9 425489,2
DORULUI
24_pod rutier
Izvorul
IZVORUL
13 Dorului_profil 3- 5,9 1,1 0,9 0,7 0,6 544045,7 425637,8
DORULUI
4_pod rutier
Izvorul
IZVORUL
14 Dorului_profil 5,3 1,8 1,5 1,3 1,1 544355,6 425689,2
DORULUI
2_pod rutier
Profil 14-15 - pod
15 PRAHOVA 7,5 6,1 6,0 5,6 5,3 614429,7 363279,2
rutier Adancata
Profil 31 - pod
16 PRAHOVA 9,4 7,3 7,1 6,6 6,3 608589,6 363493,2
rutier Radulesti
Profil 47-48 - pod
17 PRAHOVA 7,3 6,9 6,5 6,0 5,8 604586,3 367369,0
rutier Tufani
Profil 65 - pod
18 PRAHOVA 9,2 7,8 7,7 7,1 6,9 600462,0 368636,7
rutier Gherghita
Profil 80 - pod
19 rutier Autostrada PRAHOVA 11,4 6,7 6,3 5,7 5,4 596875,2 368734,8
A3
Pod_rutier_profil nr
20 PRAHOVA 1,4 7,1 6,4 5,8 5,6 594377,7 367965,3
92-93-94
21 PRAHOVA 7,9 7,9 7,0 6,3 5,9 586258,8 366866,5
153-154
453
Pod_CF_profil nr
22 PRAHOVA 8,5 6,7 5,6 4,8 4,6 581831,6 368615,3
170-171
23 PRAHOVA 8,9 6,2 5,1 4,0 3,3 580415,7 370171,8
175-176
24 PRAHOVA 10,5 9,0 7,0 4,9 3,9 576432,8 371293,0
188-189
25 PRAHOVA 5,5 3,3 2,5 1,9 1,6 572887,7 372709,3
209-210
26 PRAHOVA 10,0 3,4 2,5 1,9 1,5 572454,2 372811,4
210-211
profil 253 - pod
27 PRAHOVA 8,5 3,4 2,7 2,1 1,7 565823,8 379835,6
feroviar
profil 259-260 - pod
28 PRAHOVA 8,1 5,2 4,3 3,6 3,1 565330,0 380837,5
rutier
profil 282 - pod
29 PRAHOVA 6,0 5,6 4,7 3,9 3,4 563679,5 386647,9
rutier
profil 304 - pod
30 PRAHOVA 8,2 3,3 2,6 2,0 1,6 561947,7 391979,5
rutier
profil_322_323_po
31 PRAHOVA 6,3 4,9 4,2 3,7 3,6 559373,8 398741,6
d_rutier
profil_322-
32 PRAHOVA 9,8 5,4 4,7 4,2 4,1 559375,7 398759,3
323_pod_CF
profil_345-
33 PRAHOVA 15,7 4,4 3,6 2,9 3,8 556665,5 403424,3
346_pod_CF
profil_361_pod_ruti
34 PRAHOVA 11,7 4,8 4,0 3,8 3,6 555021,7 405083,2
er
profil_378-
35 PRAHOVA 5,8 3,3 2,7 2,2 1,9 553939,6 408675,3
379_pod_CF
Profil_387-388 -
36 PRAHOVA 3,5 4,1 3,3 2,6 2,2 552065,5 411795,4
pod_feroviar
Profil_431 -
37 PRAHOVA 3,8 2,0 1,3 0,6 0,3 549959,6 415109,4
pod_feroviar
Profil_433-434 -
38 PRAHOVA 4,4 4,9 3,6 2,9 2,5 549881,6 415229,2
pod_rutier
Profil_436-437 -
39 PRAHOVA 6,1 5,9 4,3 3,4 2,8 549668,2 415984,9
pod_rutier
Profil_454 -
40 PRAHOVA 6,3 3,3 2,2 1,2 0,7 548861,7 419213,5
pod_rutier
Profil_457 -
41 PRAHOVA 3,7 7,4 6,4 5,4 4,9 548653,7 419671,3
pod_rutier
Profil_464 -
42 PRAHOVA 3,1 7,4 4,8 3,4 2,8 547940,6 421231,5
pod_feroviar
Profil_466-467 -
43 PRAHOVA 5,1 7,5 4,6 4,5 4,0 547825,8 421275,2
pod_feroviar
Profil_472-473 -
44 PRAHOVA 4,0 5,5 4,0 2,7 2,1 547239,6 421577,3
pod_feroviar
454
Profil_489-491 -
45 PRAHOVA 6,4 8,1 6,2 4,5 3,7 544295,5 424267,3
pod_feroviar
Profil_494-495 _
46 PRAHOVA 3,4 8,1 0,0 5,1 4,4 544331,7 424475,2
pod_feroviar
Profil_494-495 -
47 PRAHOVA 8,3 6,4 5,1 4,0 3,4 544265,7 424477,4
pod_rutier
Profil_503-504 -
48 PRAHOVA 4,3 6,4 4,5 4,4 3,9 544483,2 425533,3
pod_rutier
Profil_512-513 -
49 PRAHOVA 5,1 8,2 6,6 5,3 4,8 543909,6 426129,3
pod_feroviar
Profil_512-513 -
50 PRAHOVA 2,5 8,3 5,9 4,8 4,5 543969,8 426133,4
pod_rutier
Profil_512-513 -
51 PRAHOVA 2,1 5,6 4,1 2,9 2,3 543856,0 426145,0
pod_rutier
Profil_518 -
52 PRAHOVA 5,3 7,9 5,8 4,2 3,5 543505,6 426389,3
pod_rutier
Profil_523 -
53 PRAHOVA 5,2 6,1 4,1 2,9 2,4 543488,0 426563,4
pod_feroviar
Pod CF profil
54 PRAHOVA 6,1 4,9 3,7 2,8 2,4 543276,0 427280,8
nr.534-535
Pod CF profil nr.
55 PRAHOVA 7,8 7,6 4,4 3,1 2,4 543275,8 427686,8
538-539
Pod auto profil
56 PRAHOVA 4,2 7,2 4,9 3,5 2,9 543251,7 427679,2
nr.538-539
Releveu pod profil
57 PRAHOVA 8,5 6,5 4,6 3,6 3,0 543515,2 428102,9
nr 544-545
Pod CF profil nr.
58 PRAHOVA 2,9 6,1 4,1 2,4 1,8 543686,4 428729,3
551-552
Pod auto profil nr.
59 PRAHOVA 3,2 5,3 4,5 3,8 3,1 543440,3 429027,0
560-561-562
Pod auto profil
60 PRAHOVA 3,7 4,5 4,0 3,6 3,1 542411,7 430983,3
nr.581-582
Pod auto profil
61 PRAHOVA 3,9 4,5 3,9 2,9 2,3 542274,1 432035,5
nr.582-583
Pod CF profil nr.
62 PRAHOVA 3,3 4,3 3,2 2,3 1,8 542477,5 432253,4
583-584
Pod auto profil nr.
63 PRAHOVA 5,9 4,7 3,6 2,7 2,3 542443,6 433051,3
586-587
Pod auto profil
64 PRAHOVA 5,7 5,3 4,0 3,1 2,8 542137,8 433981,0
nr.589-590
Pod auto profil nr.
65 PRAHOVA 10,9 10,0 8,7 6,4 4,7 543333,6 437181,3
603-604(9)
Pod CF profil
66 PRAHOVA 12,3 11,7 9,5 7,6 5,7 543313,8 437173,2
nr.603-604
Pod auto profil nr.
67 PRAHOVA 2,9 1,4 1,1 0,8 0,7 543460,2 438771,5
615-616
455
Pod auto profil

68 PRAHOVA 3,8 1,9 1,5 1,1 0,9 543889,1 439127,3
nr.621-622
Pod CF profil
69 PRAHOVA 5,5 1,3 0,9 0,6 0,6 543882,0 441091,2
nr.632-633
Pod auto profil nr.
70 PRAHOVA 3,9 1,8 1,4 1,4 1,3 544310,1 443204,8
635-636
Pod auto profil nr.
71 PRAHOVA 1,2 1,3 1,3 1,3 1,3 544894,3 444733,6
645
018-
72 TELEAJEN 5,4 6,1 5,8 5,5 5,3 593877,8 371714,5
1_TLJ_Pod_Rutier
018-
73 2_TLJ_Pod_metalic. TELEAJEN 6,4 6,2 5,9 5,6 5,3 593878,0 371729,2
dwg
038-
74 TELEAJEN 9,7 3,9 3,5 2,6 2,1 591994,1 374044,3
2_TLJ_Pod_Rutier
079-
75 2_TLJ_Pod_Berceni- TELEAJEN 5,0 4,7 3,8 3,1 2,9 589076,5 382736,5
Pantazi
080-
76 1_TLJ_Pod_CFR_Plo TELEAJEN 6,3 4,8 3,8 3,1 2,8 589059,1 383297,1
iesti-Buzau
083-
77 1_TLJ_Pod_Moara TELEAJEN 6,1 5,3 4,2 3,4 3,2 587907,2 383985,5
Noua-Rachitei
092-
78 2_TLJ_Pod_Ploiesti- TELEAJEN 6,2 8,0 7,2 6,6 6,3 583871,6 385563,3
Bucov
113_TLJ_Pod_CFR_
79 TELEAJEN 8,2 5,3 4,4 3,7 3,4 580187,7 389003,0
Ploiesti-Slanic
114_TLJ_Pod_Dn1A
80 TELEAJEN 6,2 6,0 5,1 4,5 4,3 580140,7 389014,9
_Blejoi-Scaieni
147-
81 2_TLJ_Pod_Dumbra TELEAJEN 6,4 4,8 4,0 3,5 3,2 578887,8 397899,5
vesti-Lipanesti
165_TLJ_Pod_CFR_
82 TELEAJEN 5,4 2,2 1,5 0,8 0,5 581188,8 404019,8
Ploiesti-Slanic
166_TLJ_Pod_DN1A
83 _Dumbravesi- TELEAJEN 7,8 3,8 3,1 2,4 2,1 581180,3 404042,6
GuraVitioarei
84 175-2_TLJ_Pod TELEAJEN 5,2 6,1 4,7 3,6 3,1 581434,5 406350,9
194-
85 TELEAJEN 6,4 5,1 4,2 3,6 3,2 582845,3 410098,1
3_TLJ_Pod_rutier
86 201_TLJ_Pod_rutier TELEAJEN 5,8 5,0 4,0 3,1 2,8 582805,9 411641,6
208_TLJ_Pod_Valen
87 TELEAJEN 7,2 3,8 3,1 1,9 1,6 582416,4 413327,1
ii de Munte-Drajna
219-
88 TELEAJEN 7,2 5,7 4,8 3,3 2,9 581837,7 416020,9
2_TLJ_Pod_DJ100N
456
_Olteni-Drajna
89 227-2_TLJ_Pod TELEAJEN 2,4 4,7 3,9 2,5 2,1 580724,2 418283,5
90 230_TLJ_Pod TELEAJEN 3,2 3,2 2,4 1,3 1,1 580455,3 419198,0
236_TLJ_Pod_Beto
91 TELEAJEN 5,2 4,8 3,7 2,4 2,1 580172,1 421997,3
n
92 275-1_TLJ_Pod TELEAJEN 4,9 2,8 1,6 0,8 0,5 573203,2 429851,9
93 278-1_TLJ_Pod TELEAJEN 4,9 6,1 4,4 2,9 2,5 573017,4 430725,4
94 288-1_TLJ_Pod TELEAJEN 3,8 5,4 3,5 2,2 1,9 573088,1 432609,2
95 312_TLJ_Pod TELEAJEN 3,3 3,9 2,7 1,7 1,4 573465,2 437668,8
96 323-1_TLJ_Pod TELEAJEN 0,6 2,7 2,3 1,6 1,3 573610,1 438772,8
97 324_TLJ_Pod TELEAJEN 2,5 5,4 3,3 2,0 1,5 573544,1 438855,4
98 329_5_TLJ_Pod TELEAJEN 2,8 4,7 2,4 1,5 1,1 573445,2 439104,2
99 326-2_TLJ_Pod TELEAJEN 4,0 2,7 1,8 1,1 0,7 573390,3 439339,6
100 328_TLJ_Pod TELEAJEN 2,3 6,3 3,3 2,0 1,5 573306,1 439550,9
101 330-1_TLJ_Pod TELEAJEN 3,2 4,4 2,6 1,4 0,9 573288,9 439904,7
102 353A_TLJ_Pod TELEAJEN 2,4 3,7 2,2 0,9 0,5 572068,3 442649,1
103 354_TLJ TELEAJEN 1,6 4,7 1,9 0,6 0,2 572047,7 442985,3
104 354C_TLJ_Pod_DN TELEAJEN 1,5 4,2 2,3 1,5 1,3 572050,9 442934,8
105 356_TLJ_Pod TELEAJEN 0,7 1,5 1,1 0,8 0,6 572178,4 443314,2
053-
106 2_TLJ_Pod_CFR_Plo TELEAJEN 7,6 5,1 3,9 3,0 2,6 591376,8 376587,8
iesti-Urziceni
107 drj_1_pod DRAJNA 2,4 3,7 2,5 1,8 1,5 582924,7 412976,3
108 drj_2_pod DRAJNA 2,8 1,4 0,8 0,3 1,2 583773,3 414621,5
109 drj_4_pod DRAJNA 2,1 1,8 1,3 1,2 1,0 583936,2 417916,6
110 drj_5_pod DRAJNA 3,0 1,7 1,2 1,2 1,0 583691,4 418355,9
111 drj_7_pod DRAJNA 1,7 2,7 1,8 1,2 0,2 581467,3 424907,7
112 drj_9_pod DRAJNA 2,5 3,1 2,3 1,6 1,1 581510,1 425299,5
113 drj_10_pod DRAJNA 3,3 3,0 2,0 1,4 0,4 581468,3 425477,1
114 drj_11_pod DRAJNA 2,4 4,2 3,2 2,2 1,1 581614,7 425990,8
115 drj_12_pod DRAJNA 2,4 2,7 1,9 1,4 0,8 581618,2 426175,8
116 drj_13_pod DRAJNA 2,8 3,0 2,0 1,4 0,1 581654,9 426364,9
117 drj_14_pod DRAJNA 2,2 1,7 1,1 0,7 1,0 581663,2 426381,2
118 drj_17_pod DRAJNA 4,0 2,7 1,9 1,3 0,9 581744,0 428056,4
119 drj_18_pod DRAJNA 4,9 3,0 2,1 1,6 1,0 581729,0 428305,5
120 drj_19_pod DRAJNA 4,4 3,5 2,6 2,0 1,4 581676,7 428479,9
121 drj_20_pod DRAJNA 3,8 2,5 1,8 1,3 1,3 581701,6 428597,7
122 drj_22_pod DRAJNA 2,4 2,7 1,8 1,3 0,3 581808,8 428759,5
123 drj_23_pod DRAJNA 3,2 2,3 1,6 1,2 1,1 581786,4 428853,2
124 drj_24_pod DRAJNA 2,6 2,0 1,4 1,0 0,9 581714,6 428968,5
125 drj_25_pod DRAJNA 2,6 2,0 1,5 1,1 0,8 581756,3 429021,9
126 drj_26_pod DRAJNA 2,1 2,4 1,9 1,6 0,1 581816,5 429164,5
127 drj_28_pod DRAJNA 0,4 1,7 1,1 0,8 0,8 581973,1 429684,4
128 var_1_pod VARBILAU 6,4 6,0 4,6 2,8 0,9 579444,6 399418,9
129 var_2_pod VARBILAU 2,0 5,8 4,5 2,7 2,2 579401,3 399582,5
457
130 var_3_pod VARBILAU 5,4 1,7 1,0 0,5 0,2 577806,9 405462,1
131 var_4_pod VARBILAU 4,1 0,5 0,5 0,4 0,3 576182,3 408773,7
132 var_5_pod VARBILAU 4,0 2,3 1,6 1,1 0,8 573368,6 409477,1
133 var_6_pod VARBILAU 4,0 0,8 0,4 0,2 0,2 571079,4 411343,5
134 var_7_pod VARBILAU 4,4 1,9 1,3 0,9 0,7 570044,5 416933,6
135 dam_1_pod DAMBUL 2,6 1,5 1,4 1,3 1,2 590255,7 376860,1
136 dam_10_pod DAMBUL 1,1 2,3 2,3 2,2 2,2 583018,0 382717,2
137 dam_11_pod DAMBUL 1,4 2,6 2,5 2,4 2,3 582909,8 382878,5
138 dam_12_pod DAMBUL 1,7 2,6 1,6 1,4 1,4 582047,3 383376,2
139 dam_13_pod DAMBUL 1,7 2,9 2,0 1,9 1,9 582018,0 383377,5
140 dam_14_pod DAMBUL 0,8 2,4 2,8 2,6 2,6 581824,4 383490,8
141 dam_15_pod DAMBUL 2,0 2,6 2,4 2,4 2,3 581626,4 383668,0
142 dam_16_pod DAMBUL 2,2 3,5 3,3 3,2 3,0 581583,6 383737,9
143 dam_17_pod DAMBUL 1,3 2,6 2,4 2,3 2,1 581521,2 383794,2
144 dam_18_pod DAMBUL 2,4 3,0 2,8 2,2 2,0 581048,6 384127,2
145 dam_19_pod DAMBUL 2,5 3,9 3,9 3,9 3,9 580617,7 384408,2
146 dam_2_pod DAMBUL 2,8 2,6 2,5 2,4 2,1 588771,2 377768,7
147 dam_20_pod DAMBUL 2,5 2,7 2,7 1,8 1,8 580108,2 384816,5
148 dam_21_pod DAMBUL 2,6 3,7 3,6 1,9 1,6 580102,9 384841,2
149 dam_22_pod DAMBUL 3,0 4,0 3,9 3,9 3,9 580096,9 384856,9
150 dam_23_pod DAMBUL 2,7 3,8 3,7 3,7 3,6 580098,2 384883,4
151 dam_24_pod DAMBUL 2,6 2,6 2,5 2,3 2,1 579822,4 386238,6
152 dam_25_pod DAMBUL 3,2 1,9 1,8 1,7 1,7 578619,3 387136,7
153 dam_27_pod DAMBUL 1,4 1,9 1,9 1,9 1,8 575918,6 388089,2
154 dam_28_pod DAMBUL 2,2 0,8 0,6 0,5 0,5 575406,8 388389,0
155 dam_29_pod DAMBUL 2,4 2,3 2,2 2,1 2,1 574513,8 389200,0
156 dam_3_pod DAMBUL 1,9 1,5 1,4 1,3 1,1 585754,4 379725,5
157 dam_30_pod DAMBUL 1,7 2,7 2,7 2,6 2,6 574010,7 389639,8
158 dam_31_pod DAMBUL 3,9 1,2 1,1 1,1 1,1 573568,7 390163,0
159 dam_32_pod DAMBUL 1,3 2,4 2,1 1,9 1,7 570970,2 392502,3
160 dam_33_pod DAMBUL 2,6 2,6 2,4 2,2 2,1 571210,9 393062,8
161 dam_34_pod DAMBUL 0,4 2,7 2,0 1,5 1,3 571049,7 393255,6
162 dam_35_pod DAMBUL 0,7 5,8 4,2 3,2 2,6 570944,5 393459,2
163 dam_36_pod DAMBUL 0,9 4,3 3,0 2,4 2,0 570770,4 393727,6
164 dam_37_pod DAMBUL 0,8 2,9 2,4 2,1 1,8 570070,9 394390,4
165 dam_38_pod DAMBUL 2,4 2,9 1,9 1,4 1,2 570136,5 394716,0
166 dam_4_pod DAMBUL 5,2 3,0 2,8 2,6 2,0 585270,7 380089,3
167 dam_5_pod DAMBUL 1,8 2,4 1,7 1,5 1,3 583902,0 381245,2
168 dam_6_pod DAMBUL 0,6 2,6 2,5 2,2 1,9 583918,5 381281,2
169 dam_7_pod DAMBUL 2,4 3,1 1,9 1,6 1,4 583553,4 381807,0
170 dam_8_pod DAMBUL 2,2 3,7 3,5 3,1 2,1 583548,4 381821,8
171 dam_9_pod DAMBUL 1,9 2,7 2,5 2,1 1,5 583549,8 381900,8
172 var_8_pod VARBILAU 3,0 2,4 1,6 1,1 0,8 569498,5 417842,1
CRICOVUL
173 004A_CRI_Pod_CFR 6,0 6,3 5,7 5,3 5,1 613113,9 364880,4
SARAT
458
CRICOVUL
174 004_CRI_Pod_CFR 6,0 5,9 5,3 4,9 4,7 613112,1 364893,8
SARAT
022B_CRI_Pod_Ruti CRICOVUL
175 5,5 6,3 5,6 5,1 4,8 611032,7 369726,6
er SARAT
028B_CRI_Pod_met CRICOVUL
176 4,5 6,5 5,8 5,3 5,0 609724,7 371927,5
al SARAT
177 7,4 7,5 6,7 5,9 5,4 607352,9 374643,2
er SARAT
CRICOVUL
178 103A_CRI_Pod_CFR 8,8 4,4 3,6 3,1 2,8 596048,1 383648,1
SARAT
CRICOVUL
179 107B_CRI_Pod 7,1 3,1 2,4 1,9 1,7 596607,9 384487,0
SARAT
180 5,5 3,5 2,9 2,6 2,4 596718,7 388979,6
er SARAT
181 6,2 3,0 2,4 2,0 1,7 596977,1 391813,9
er SARAT
165C_CRI_Pod_Ruti CRICOVUL
182 5,1 3,5 3,0 2,6 2,4 597434,3 394777,4
er SARAT
183 5,7 2,9 2,4 2,0 1,7 598395,0 403240,7
er SARAT
CRICOVUL
184 213C_Pod_Rutier 5,3 3,3 2,7 2,2 2,0 601278,9 403944,9
SARAT
224A_CRI_Pod_Ruti CRICOVUL
185 4,0 2,8 2,2 1,8 1,5 603938,1 404427,3
er SARAT
186 4,7 2,8 2,5 2,3 2,1 605756,1 405164,7
er SARAT
187 4,4 3,1 2,6 2,1 1,9 607490,8 405872,2
er SARAT
188 4,4 3,3 2,8 2,4 2,2 608194,4 406792,0
er SARAT
257_CRI_Pod_meta CRICOVUL
189 2,1 3,7 3,1 2,7 2,4 609225,4 408891,0
l SARAT
263_CRI_Pod_Beto CRICOVUL
190 2,1 1,1 0,8 0,6 0,5 608850,1 410412,1
n SARAT
doftana pod 197-
191 DOFTANA 3,7 2,3 1,8 1,6 1,3 560954,2 437926,9
198
doftana pod 157-
192 DOFTANA 5,3 4,2 3,1 2,6 2,3 557644,1 429375,0
158
193 doftana pod 143 DOFTANA 3,6 2,9 2,2 1,5 1,2 557088,8 427235,3
200 doftana pod174 DOFTANA 2,8 2,6 1,8 1,1 0,9 559808,8 432892,8
459
In tabelul nr. 13.2.12.. se analizeaza depasirea de catre apa, pentru

probabilitatile de 0.1%, 1%, 5% si 10%, a podurilor de pe raul Prahova. n analiza
ca sunt depasiri la toate asigurrile de calcul la urmtoarele poduri:
Profil 35-36, Profil 23-24, Profil 21-22, Pod_rutier_profil nr 92-93-94, Profil_457 -

pod_rutier, Profil_494-495 _ pod_feroviar, Profil_512-513 - pod_rutier, Pod auto
profil nr. 645, 092-2_TLJ_Pod_Ploiesti-Bucov, 323-1_TLJ_Pod, drj_28_pod,
var_2_pod, dam_10_pod, dam_11_pod, dam_13_pod, dam_14_pod, dam_15_pod,
dam_16_pod, dam_17_pod, dam_19_pod, dam_22_pod, dam_23_pod,
dam_36_pod, dam_37_pod, dam_6_pod, 028B_CRI_Pod_metal,
257_CRI_Pod_metal, doftana pod 81, doftana pod 44, doftana pod 27.
In cazul urmtoarelor poduri (cu rou) sunt depasiri ale podului la

probabilitatile de calcul de 0.1%, 1% i 5%:
Profil_464 - pod_feroviar, Profil_503-504 - pod_rutier, Profil_512-513 -
pod_feroviar, Pod auto profil nr. 560-561-562, 018-1_TLJ_Pod_Rutier, 227-
2_TLJ_Pod, 354C_TLJ_Pod_DN, 356_TLJ_Pod, dam_8_pod, dam_9_pod
In cazul urmtoarelor poduri (cu portocaliu) sunt depasiri ale podului la

probabilitatile de calcul de 0.1%, 1% :
Profil_518 - pod_rutier, Pod auto profil nr.538-539, Pod CF profil nr. 551-552, Pod
auto profil nr.581-582, 324_TLJ_Pod, 328_TLJ_Pod, 354_TLJ, drj_1_pod,
drj_7_pod, drj_11_pod, dam_18_pod, dam_20_pod, dam_21_pod,
022B_CRI_Pod_Rutier, doftana pod 101
In cazul urmtoarelor poduri (cu galben) sunt depasiri doar la probabilitatea

de 0.1%:
Profil 32-33, Profil 28-29, Pod_rutier_profil nr 153-154, Profil_387-388 -
pod_feroviar, Profil_433-434 - pod_rutier, Profil_466-467 - pod_feroviar,
Profil_472-473 - pod_feroviar, Profil_489-491 - pod_feroviar, Profil_523 -
460
pod_feroviar, Pod auto profil nr.582-583, Pod CF profil nr. 583-584, 175-
2_TLJ_Pod, 230_TLJ_Pod, 278-1_TLJ_Pod, 288-1_TLJ_Pod, 312_TLJ_Pod,
329_5_TLJ_Pod, 330-1_TLJ_Pod, 353A_TLJ_Pod, drj_9_pod, drj_12_pod,
drj_13_pod, drj_22_pod, drj_26_pod, dam_12_pod, dam_33_pod, dam_38_pod,
dam_5_pod, dam_7_pod, 004A_CRI_Pod_CFR, 047B_CRI_Pod_Rutier, doftana
pod 138, doftana pod 137, doftana pod 56
13.2.13. Raul Mostitea
Fig. 13.2.13 Construcii de traversare in b.h. Mostitea
Tabel 13.2.13
461

rul Mostitea
adancimea apei adancimea apei adancimea adancimea

Inlimea
la nivelul la nivelul apei la nivelul apei la nivelul
FID NR_POD_1 podului fa X Y
viiturii de viiturii de viiturii de inundatiei de
de talveg [m]
asig.0.1% [m] asig.1% [m] asig.5% [m] asig.10% [m]
1 3_MoCl_Pod_Dj302 5.9 1.5 1.4 1.5 1.4 618798.3 339130.7
2 44_MoCl_Pod_rutier 1.3 1.8 1.7 1.5 1.3 617563.1 345866.5
3 58_2_MoCl_Pod_rutier 3.0 2.1 2.0 1.9 1.8 616726.4 348667.9
4 25_2_MoVi_Pod_Dj311 2.1 2.2 1.6 1.2 1.1 637187.9 337153.8
5 6_MoVa_Pod_rutier 6.0 2.6 2.3 2.1 2.1 639266.8 321606.4
6 17_2_MoMo_Pod_beton 3.4 5.1 4.6 4.5 4.4 645608.7 313235.3
7 98_MoMo_Pod_rutier 18.7 3.5 2.7 2.3 2.2 626203.9 328730.2
8 99_MoMo_Pod_CF 18.4 3.5 2.7 2.3 2.2 626200.1 328772.0
9 100_1_MoMo_Pod_metal 14.2 3.6 2.7 2.4 2.3 626203.3 328796.4
10 107_MoMo_Pod_rutier 3.7 2.2 2.2 2.2 2.2 624506.4 330464.8
11 107_MoMo_Pod_rutier 11.1 6.6 6.1 5.9 5.8 619947.3 336780.3
12 197_MoMo_Pod_DN2 3.0 1.9 1.5 1.2 1.2 609417.0 341298.9
13 219_1_MoMo_Pod_Dj101 1.2 1.2 1.0 0.7 0.8 596832.5 346195.1
14 226_6_MoMo_Pod_rutier 6.6 1.5 1.3 1.2 1.2 593527.8 345264.4

probabilitatile de 0.1%, 1%, 5% si 10%, a construciilor de traversare situate n
b.h.Mostitea. n analiza prezentat n acest tabel nu s-au luat n calcul stavilarele
tip clugr, estacadele, conductele, subtraversrile, punile de lemn, podurile
construite din tuburi PREMO.
ca sunt depasiri la toate asigurrile de calcul la podul 17_2_MoMo_Pod_beton.
.
In cazul podului 44_MoCl_Pod_rutier (cu rou) sunt depasiri ale podului la
probabilitatile de calcul de 0.1% , 1% i 5%.
In cazul podurilor 25_2_MoVi_Pod_Dj31 i 219_1_MoMo_Pod_Dj101 (cu

galben) sunt depasiri doar la probabilitatea de 0.1%.
462
13.2.14. Raul Clmui
Fig. 13.2.14. Construcii de traversare pe r. Clmui
463
Tabel 13.2.14
rul Clmui
adncimea
Inlime pod adncimea apei la adncimea apei la adncimea apei
apei la nivelul
nr.crt nume pod fa de talveg nivelul viiturii de nivelul viiturii de la nivelul viiturii X Y
viiturii de
(m) asig.1% asig.5% de asig.10%
asig.0.1%
1 17_1_ClCl_Pod_Dc15 5.6 6.1 4.5 3.7 3.3 718229.4 374479.5
2 48_ClCl_Pod_Dj212 4.1 4.9 3.8 3.1 2.5 717263.1 377846.3
3 51_2_ClCl_Pod_rutier 5.0 4.4 3.6 2.9 2.2 717480.6 379386.7
4 51_4_ClCl_Punte_metal 1.3 4.1 3.2 2.5 1.8 717470.3 379439.3
5 72_ClCl_Pod_Dj211A 5.0 4.2 3.9 3.2 2.6 715689.3 383683.5
6 95_ClCl_Pod_Dn21 4.7 3.7 3.4 2.7 2.0 709504.5 385835.8
7 122_ClCl_Pod_Dj211 6.1 4.3 3.7 2.7 2.1 698746.4 389816.6
8 159_ClCl_Pod_CF 5.6 4.2 3.4 2.7 2.1 687576.2 387538.7
9 162_ClCl_Pod_Dj203P 5.2 4.0 3.2 2.5 1.9 687178.0 387644.4
10 172_ClCl_Pod_Dj203R 5.8 4.2 3.3 2.6 2.0 684432.6 386177.7
11 181_ClCl_pod_beton 5.1 4.2 3.3 2.5 2.0 683358.8 388676.8
12 197_2_ClCl_Pod_beton 4.3 3.4 3.1 2.3 1.8 679179.0 386304.0
13 208_2_ClCl_Pod_Dj203N 4.7 4.0 3.2 2.6 2.1 675651.8 387762.6
14 211_2_ClCl_Pod_Dc20 4.4 3.9 3.0 2.4 1.9 674572.0 388369.8
15 218_2_ClCl_Pod_CF 3.7 3.4 2.3 1.7 1.2 672190.8 388879.3
16 230_ClCl_Pod_Dc19 5.1 4.1 3.1 2.5 2.0 668657.8 388677.5
17 257_ClCl_Pod_Dj203I 3.2 3.1 2.5 2.0 1.5 660850.9 389479.8
18 283_1_ClCl_pod_beton 2.1 2.2 1.9 1.7 1.4 652314.6 389915.7
19 303_ClCl_pod_beton 1.6 1.6 1.4 1.1 0.9 646329.9 390865.8
20 304_1_ClCl_Pod_Dj203D 2.4 1.3 1.1 0.8 0.6 646209.4 390920.7
21 309_ClCl_pod_beton 1.6 1.3 1.0 0.7 0.5 644519.3 392191.5
22 313_ClCl_Pod_beton 2.1 1.6 1.4 1.2 0.9 643027.0 393218.2
23 324_ClCl_pod_beton 1.7 1.5 1.2 1.1 0.9 640676.7 395460.6
25 328_1_ClCl_pod_DN2 2.1 1.0 0.7 0.5 0.3 639224.4 396638.1
26 19_4_ClBu_Pod_CFR 3.2 1.0 0.5 0.2 0.1 683218.3 395309.7
27 19_1_ClBu_Pod_beton 2.5 1.2 0.7 0.4 0.3 683199.5 395202.9
28 30_ClBu_Pod_CFR 2.9 1.7 1.0 0.6 0.5 682096.6 397925.2
29 34_1_ClBu_Pod_Dj203 0.6 1.1 0.4 0.2 0.1 680584.4 399100.9
30 78_3_ClBu_Pod_CFR 1.7 1.9 1.6 1.4 1.3 662687.8 395665.2
31 59_1_ClBu_Pod_DC 0.3 1.9 1.5 1.2 1.0 670058.6 396924.9
32 42_1_ClBu_Pod_CFR 3.7 1.0 0.2 0.1 0.1 677158.0 399869.6
33 40_3_ClBu_Pod_Dn2B 2.4 0.7 0.3 0.2 0.1 678239.4 399144.5
34 64_1_ClBu_Pod_DN2B 4.0 2.0 1.7 1.3 1.0 668012.5 396646.4
35 76_4_CIbu_Pod_CFR 1.1 1.9 1.6 1.5 1.4 663161.9 395808.8
36 79_1_ClBu_Pod_CFR 1.1 1.6 1.1 0.9 0.9 662373.7 395570.0
37 89_ClBu_Pod_DC 0.4 0.2 0.1 0.1 0.1 658702.0 396940.3
38 27_ClSt_Pod_beton 3.8 1.1 0.6 0.4 0.3 676800.4 390821.6
39 30_1_ClSt_Pod_CF 3.6 1.0 0.6 0.5 0.4 675549.4 391451.4
40 71_ClSt_Pod_beton 1.4 0.7 0.4 0.4 0.4 668817.5 391349.3
41 122_1_ClSt_Pod_beton 0.9 0.6 0.5 0.4 0.3 660610.4 391601.1
43 19_5_ClBu_Pod_beton+conducte 2.5 0.9 0.5 0.2 0.0 683198.9 395193.5
44 26_2_ClNe_Pod_Dj2032D 2.6 1.2 1.1 1.0 0.7 646372.4 396800.6
45 12_2_ClRu_Pod_Dj2032D 1.4 0.7 0.5 0.4 0.3 646838.3 393380.1

probabilitatile de 0.1%, 1%, 5% si 10%, a podurilor de pe raul Clmui. n analiza
n cazul podurilor supuse analizei din cadrul tabelului nr. 13.2.14.. se
observa ca sunt depasiri la toate asigurrile de calcul la trei poduri (51_4_ClCl,
464
59_1_ClBu, 76_4_Cibu), cu meniunea c podul 51_4_ClCl este o punte de metal,

iar podul 59_1_ClBu este de fapt o subtraversare a drumului de ctre rul Clmui.
In cazul podului 79_1_ClBu (cu portocaliu) sunt depasiri ale podului la
probabilitatile de calcul de 0.1% i 1%.
In cazul podurilor 17_1_ClCl, 48_ClCl, 283_1_ClCl, 303_ClCl, 34_1_ClBu,
78_3_ClBu (cu galben) sunt depasiri doar la probabilitatea de 0.1%.
Cap. 13.3. Propuneri de actiuni si masuri
Unele poduri situate pe raurile Buzu, Basca Mare si BascaUnita nu sunt

proiectate s fac fat inundatiilor, n special din cauza vitezelor ridicate ale apei si
a riscului de revrsare n caz de inundatii majore, care apoi induc riscul de
distrugere a podului.
n cazul podurilor de pe rul Buzu, pentru a face fata unor inundatii avand
probabilitatea de depasire de 0.1% o serie de poduri ar trebui sa fie suprainaltate: 4,
5, 9, 11, 13, 14, 15, 17, 18, 19, 20 i 22 pe sectorul Vama Buzului Siriu, 2, 3, 4,
8, 10 i 11 pe sectorul Siriu Magura, respectiv podurile 1 i 58 pe sectorul aval
Mgura.
In cazul podurilor de pe r. Basca Mare pentru a face fata unor inundatii
avand probabilitatea de depasire de 0.1%, podul nr. 5 ar trebui sa fie suprainaltat cu
0.9 m, iar podul nr.10 cu 1.5 m.
In cazul podurilor de pe r. Basca Unita, pentru a face fata unor inundatii de
probabilitatea 0.1%, doua din poduri trebuiesc suprainaltate, podul nr. 1 cu 1.2 m,
iar podul nr.2 cu 1.4 m.
In cazul podurilor de pe rurile Nehoiu, Caoca i Nicov, pentru a face fata

unor inundaii avnd probabilitatea de depasire de 10%, ar trebui sa fie
supranalate podurile: 66 i 79 pe r.Nehoiu, 65a pe r.Caoca i 134 pe r.Nicov.
Deasemenea, n cazul podurilor de pe rurile Clnu i Slnic, pentru a face
fata unor inundaii avnd probabilitatea de depasire de 10%, ar trebui sa fie
supranalate podurile: 347, 334 i 307 pe r.Clnu i podul 348 pe r.Slnic
O derie de poduri situate pe rurile din b.h. Ialomia nu sunt proiectate s

fac fat inundatiilor, n special din cauza riscului de revrsare n caz de inundatii
majore, care apoi induc riscul de distrugere a podului.
n cazul podurilor situate pe acest ru, pentru a face fata unor inundatii, o
serie de poduri sau traversri de ru ar trebui sa fie suprainaltate:
465
b.h. Ialomia
profil_1_2_3_pod rutier, profil_20_21_pod_rutier, profil_23_pod rutier,
profil_32_33_34_pod_rutier, profil_37_38_pod_rutier, profil_42_43_pod_rutier,
profil_48_pod_rutier, profil_50_pod_rutier, Profil_68-69 - pod_rutier, Profil_70-71
- pod_rutier, Profil 218-219 - pod rutier Buesti, Pod_profil nr. 38, Profil_1160-1161
- pod_rutier, Pod 31, pod 1135 2D, Profil 769-770 - pod rutier Finta Mare, pod_241,
pod_62, pod_57, pod_35, pod_27, pod 028-030, pod 101-102, pod 104-105, pod
109-110, pod 117-118, pod 46-47, pod 50-51, pod_55, pod_40, pod_72, pod_6,
pod_2, pod_89, pod_88, pod_78, pod_75, pod_70, pod_56, pod_54, pod_39,
pod_33, pod_31.
b.h. Prahova
Profil 35-36, Profil 23-24, Profil 21-22, Pod_rutier_profil nr 92-93-94, Profil_457 -
pod_rutier, Profil_494-495 _ pod_feroviar, Profil_512-513 - pod_rutier, Pod auto
profil nr. 645, 092-2_TLJ_Pod_Ploiesti-Bucov, 323-1_TLJ_Pod, drj_28_pod,
var_2_pod, dam_10_pod, dam_11_pod, dam_13_pod, dam_14_pod, dam_15_pod,
dam_36_pod, dam_37_pod, dam_6_pod, 028B_CRI_Pod_metal,
257_CRI_Pod_metal, doftana pod 81, doftana pod 44, doftana pod 27.
Unele din podurile situate pe rurile din b.h. Mostitea nu sunt proiectate s
fac fat inundatiilor, n special din cauza riscului de revrsare n caz de inundatii,
care apoi induc riscul de distrugere a podului.
serie de poduri sau traversri de ru ar trebui sa fie suprainaltate:
17_2_MoMo_Pod_beton, 44_MoCl_Pod_rutier, 25_2_MoVi_Pod_Dj31 i
219_1_MoMo_Pod_Dj101.
De asemenea unele poduri situate pe rurile din b.h. Clmui nu sunt

proiectate s fac fat inundatiilor, n special din cauza riscului de revrsare n caz
de inundatii majore, care apoi induc riscul de distrugere a podului.
serie de poduri sau traversri de ru ar trebui sa fie suprainaltate: 51_4_ClCl,
59_1_ClBu, 76_4_Cibu, 79_1_CIBu, 303_ClCl, 34_1_ClBu, 78_3_ CIBu.
466
Cap. 13.4. Concluzii

Riscuri majore sau cauze de risc pe aceste vai par s fie urmtoarele:
Unele poduri nu sunt proiectate s fac fat inundatiilor, n special din cauza
vitezelor ridicate ale apei si a riscului de revrsare n caz de inundatii majore, care
apoi induc riscul de distrugere a podului;
Unele poduri si podete au fost deteriorate n cursul inundatiilor din anii

precedenti, iar o eventual reconstruire a lor trebuie efectuat prin luarea n
considerare a riscului de deversare, astfel nct pagubele potentiale directe n caz de
inundatii s fie minimei.
467
CAPITOLUL 14 STABILIREA RISCULUI

SOCIAL ACCEPTAT LA INUNDATII PENTRU
LOCALITATI, OBIECTIVE SOCIO-
ECONOMICE, TERENURI AGRICOLE,
OBIECTIVE SPECIALE SAU GRADUL DE
PROTECTIE ADECVAT ACESTOR RECEPTORI
DE RISC
Conform caietului de sarcini pentru elaborarea documentaiei "Planul pentru

prevenirea, protecia si diminuarea efectelor inundaiilor in districtul de bazin
hidrografic Buzau-Ialomia" al 14-lea capitol l reprezint stabilirea riscului social
acceptat la inundatii pentru diversii receptori de risc si are la baza analiza
obiectivelor specifice ale Strategiei Nationale de Management al Riscului la
Inundatii pe termen mediu si lung.
Obiectivele economice ale Strategiei cuprind:

- prevenirea sau minimizarea pierderilor economice prin reducerea riscului la
inundaii pentru zonele populate, obiectivele economice i bunuri - obiectivul pe
termen lung este asigurarea proteciei localitilor pentru viituri cu probabiliti de
depire cuprinse ntre 1% i 0,1%, difereniat n funcie de rangul localitilor, n
condiiile aplicrii unor criterii tehnico-economice, sociale i de mediu (0.1% pentru
metropole, 0.2% pentru zonele urbane dezvoltate cu peste 150000 locuitori, 0.5%
pentru zonele urbane cu dezvoltare medie cu peste 75000 locuitori, 1% pentru
zonele locuite) si 10% pentru zonele agricole fara locuinte sau bunuri sociale si
economice importante;
inundaii pentru infrastructurile existente;
inundaii pentru terenurile agricole cultivate;
inundaii i msuri de protecie local n zonele populate;
- prevenirea sau minimizarea pierderilor economice prin intermediul unor
metode de proiectare i sisteme de protecie adaptate pentru infrastructura existent
i viitoare;
- prevenirea sau minimizarea pierderilor economice prin controlarea utilizrii
terenurilor, promovarea agriculturii cu vulnerabilitate sczut n zonele expuse la
468
inundaii i sisteme de protecie, acolo unde sunt pe deplin justificate, n zonele

agricole.
Obiectivele sociale ale Strategiei sunt:

- informarea, consultarea i participarea populaiei expuse cu privire la
strategia i planul de gestionare a riscului la inundaii, precum i la
planul de aciune aferent;
- prevenirea i minimizarea riscului la inundaii pentru populaie i
comunitile umane; asigurarea securitii populaiei localitilor aflate
n zonele inundabile/cu risc ridicat la inundaii, la evenimente cu o
perioad de revenire de cel puin o dat la o sut de ani;
- reducerea riscului la inundaii pentru comunitile umane, prin
intermediul unei mai bune pregtiri, prognozrii i avertizrii mai bune
a inundaiilor, asistenei n timpul producerii situaiilor de urgen i
pentru revenirea la condiii sigure i normale, strmutrii, dac este
necesar etc.;
- prevenirea i diminuarea riscului la inundaii pentru bunurile publice
(spitale, coli etc.), infrastructura vital (reele de alimentare cu ap,
gaze, energie electric etc.), utilitile publice, amenajrile publice i
zonele de agrement;
- prevenirea apariiei bolilor infecioase (cazuri izolate de epidemii)
datorate ingestiei sau contactului cu apa nepotabil (boala diareic
acut, dizenteria, febra tifoid etc.) sau cu alimente contaminate,
precum i prevenirea mbolnvirilor populaiei ca urmare a expunerii la
poluri datorate inundaiilor;
- prevenirea epizootiilor la animale;
- asigurarea accesului la infrastructura important (drumuri, ci ferate) i
ctre zone sigure n timpul inundaiilor;
- asigurarea accesului la infrastructurile critice (sursele i sistemele de
alimentare cu ap, gaze, energie, poduri, podee, puni, aeroporturi,
spitale, coli, lucrrile de protecie a populaiei etc.) n timpul
desfurrii fenomenului de inundaii;
- evacuarea i asigurarea condiiilor necesare supravieuirii.
BAZINUL HIDROGRAFIC IALOMITA

Raul Ialomita
Pe sectorul raului Ialomita, in urma analizei suprafetelor inundate in cazul
debitelor cu probabilitatile de aparitie de 0.1%, 1%, 5% si 10% si in conformitate cu
obiectivele Strategiei Nationale de Management al Riscului la Inundatii in privinta
asigurarii proteciei localitilor, a obiectivelor social-economice si a bunurilor
comunitatii (0.1% pentru metropole, 0.2% pentru zonele urbane dezvoltate cu
peste 150000 locuitori, 0.5% pentru zonele urbane cu dezvoltare medie cu peste
469
75000 locuitori, 1% pentru zonele locuite, 10% pentru zonele agricole fara locuinte
sau bunuri sociale si economice importante) se constata ca vor fi afectate de
inundatii un numar de 44 localitati cu o populatie mai mica de 75000 locuitori, o
localitate aflata intr-o zona urbana cu dezvoltare medie (Targoviste), nicio localitate
aflata intr-o zona urbana dezvoltata si cca. 8100 ha teren arabil.
Lista localitatilor ce vor fi afectate se prezinta in tabelul urmator.
Tabel 14.1
Nr. case
Nr.
Localitatea posibil
crt.
afectate
1 Baleni 0
3 Branesti 49
4 Buciumeni 5
5 Bucsani 1
6 Comisani 0
7 Doicesti 42
8 Fieni 37
10 Gura Ocnitei 142
11 Moroeni 18
12 Motaieni 0
14 Pietrosita 0
15 Pucioasa 88
16 Razvad 0
17 Sotanga 92
18 Ulmi 62
19 Targoviste 2
20 Dridu 3
21 Fierbinti-Targ 20
22 Gradistea 10
23 Gruiu 0
24 Nuci 25
25 Alexeni 116
26 Andrasesti 4
27 Axintele 943
28 Balaciu 439
29 Barcanesti 23
30 Ciochina 0
31 Cosereni 0
32 Ion Roata 2
33 Manasia 41
34 Moldoveni 84
470
Nr. case
Nr.
Localitatea posibil
crt.
afectate
35 Sfantu Gheorghe 0
36 Albesti 130
37 Bucu 4
38 Ciulnita 61
39 Cosambesti 160
40 Mihail Kogalniceanu 33
41 Ograda 5
42 Perieti 741
43 Platonesti 15
44 Suditi 0
45 Slobozia 37
Raul Prahova
In cazul sectorului raului Prahova, in urma analizei suprafetelor inundate in
cazul debitelor cu probabilitatile de aparitie de 0.1%, 1%, 5% si 10% si in
conformitate cu obiectivele Strategiei Nationale de Management al Riscului la
Inundatii in privinta asigurarii proteciei localitilor, a obiectivelor social-
economice si a bunurilor comunitatii (0.1% pentru metropole, 0.2% pentru zonele
urbane dezvoltate cu peste 150000 locuitori, 0.5% pentru zonele urbane cu
dezvoltare medie cu peste 75000 locuitori, 1% pentru zonele locuite, 10% pentru
zonele agricole fara locuinte sau bunuri sociale si economice importante) se constata
ca 13 localitati si cca. 620 de case vor fi afectate de inundatii.
Trebuie mentionat ca din cele 13 localitati, niciuna nu se afla intr-o zona
urbana dezvoltata sau cu dezvoltare medie.
De asemenea, in cazul debitelor cu probabilitatea de depasire de 10% -
gradul social acceptat pentru zone agricole vor fi posibil afectate cca. 1400 ha.
Tabel 14.2
Nr. case
Nr.
Localitatea posibil
crt.
afectate
1 Busteni 35
2 Predeal 17
3 Busteni 52
4 Comarnic 0
5 Sinaia 34
6 Poiana Campina 0
7 Campina 0
471
Nr. case
Nr.
Localitatea posibil
crt.
afectate
8 Brazi 0
9 Draganesti 226
10 Gherghita 51
11 Gorgota 1
12 Olari 0
13 Puchenii Mari 202
Raul Cricovul Dulce

Pe sectorul raului Cricovul Dulce, in urma analizei suprafetelor inundate in
cazul debitelor cu probabilitatile de aparitie de 0.1%, 1%, 5% si 10% si in
conformitate cu obiectivele Strategiei Nationale de Management al Riscului la
Inundatii in privinta asigurarii proteciei localitilor, a obiectivelor social-
ca 10 localitati si 116 case vor fi afectate de inundatii.
Trebuie mentionat ca din cele 10 localitati, niciuna nu se afla intr-o zona
urbana dezvoltata sau cu dezvoltare medie.
De asemenea, in cazul debitelor cu probabilitatea de depasire de 10% -
gradul social acceptat pentru zone agricole vor fi posibil afectate cca. 10 ha.
Tabel 14.3
Nr. case
Nr.
Localitatea posibil
crt.
afectate
1 Moreni 1
2 Valea Lunga 18
3 Visinesti 5
4 I.L. Caragiale 11
5 Manesti 11
6 Cornesti 69
7 Sirna 0
8 Baleni 0
472
Nr. case
Nr.
Localitatea posibil
crt.
afectate
9 Bilciuresti 0
10 Ciolpani 1
Afluenti
In cazul celorlalte rauri ce fac obiectul prezentului contract, in urma analizei
suprafetelor inundate in cazul debitelor cu probabilitatile de aparitie de 0.1%, 1%,
5% si 10% si in conformitate cu obiectivele Strategiei Nationale de Management al
Riscului la Inundatii in privinta asigurarii proteciei localitilor, a obiectivelor
social-economice si a bunurilor comunitatii (0.1% pentru metropole, 0.2% pentru
zonele urbane dezvoltate cu peste 150000 locuitori, 0.5% pentru zonele urbane cu
ca 38 localitati si cca. 800 de case vor fi afectate de inundatii.
Trebuie mentionat ca din cele 38 localitati, niciuna nu se afla intr-o zona urbana
dezvoltata sau cu dezvoltare medie.
De asemenea, in cazul debitelor cu probabilitatea de depasire de 10% - gradul social
acceptat pentru zone agricole vor fi posibil afectate cca. 550 ha.
Tabel 14.4
Nr. Raul Localitatea Nr. case Teren arabil
crt. posibil posibil afectat
afectate [ha]
1 Ialomicioara 1 Bezdead 19 -
(Est)
2 Tata - - -
3 Ialomicioara 2 Runcu 2 -
(Vest)
4 Bizdidel - - 1.5
5 Vulcana Vulcana-Bai 45 17
6 Vulcana-Pandele 12
7 Slanic 3.5
8 Slanic Ocnita - 172
(Rogoz Resca)
9 Provita Darmanesti - 8
10 Magureni -
11 Dobra -
12 Finta 32
473
13 Poienarii Burchii -
14 Peris -
15 Cojasca -
16 Sarata Armasesti 511 331
17 Glodeanu Sarat 7
18 Merei 0
19 Mihailesti 72
20 Valea Rea - - -
21 Azuga Azuga 5 -
22 Valea Cerbului - - -
23 Zamora - - -
24 Peles - - -
25 Izvorul Dorului - - -
26 Doftana Valea Doftanei 22 -
27 Teleajen Izvoarele 0
28 Maneciu 19
29 Valenii de Munte 0
30 Berceni 10
31 Dumbrava 15
32 Magurele 0
33 Rafov 6
34 Valea Calugareasca 0
35 Cricovul Sarat Apostolache 0
36 Ciorani 22
37 Cislau 0
38 Sangeru 0
BAZINUL HIDROGRAFIC BUZAU
Rul Buzu
Pe sectorul rului Buzu, n urma analizei suprafeelor inundate n cazul debitelor cu
probabilitile de apariie de 0.1%, 1%, 5% si 10% i n conformitate cu obiectivele
Strategiei Naionale de Management al Riscului la Inundaii n privina asigurrii
proteciei localitilor, a obiectivelor social-economice i a bunurilor comunitii
(0.1% pentru metropole, 0.2% pentru zonele urbane dezvoltate cu peste 150000
locuitori, 0.5% pentru zonele urbane cu dezvoltare medie cu peste 75000 locuitori,
1% pentru zonele locuite, 10% pentru zonele agricole fr locuine sau bunuri
sociale i economice importante) se constat c vor fi afectate de inundaii un numr
474
de 28 localiti cu o populaie mai mic de 75000 locuitori, o localitate aflat intr-o

zona urban cu dezvoltare medie (Buzu) i cca. 14700 ha teren arabil.
n tabelul urmtor se prezint lista localitilor ce vor fi afectate de inundaii n
cazul unor debite cu diferite probabiliti de apariie, n funcie de rangul acestora,
precum i numrul de case aferent.
Tabel 14.5
Nr. Localitatea Jude Nr. case
crt. posibil
afectate
1 Vama Buzului Braov 14
2 Acri Braov 4
3 Brade Covasna 10
4 ntorsura Buzului Covasna 214
5 Sita Buzului Covasna 308
6 Zbrtu Covasna 36
7 Crasna Covasna 35
8 Siriu Buzu 0
9 Coltul Pietrii Buzu 0
10 Lunca Priporului Buzu 4
11 Nehoiu Buzu 52
12 Ptrlagele Buzu 0
13 Cislu Buzu 0
14 Ruav Buzu 0
15 Vipereti Buzu 0
16 Mgura Buzu 0
17 Prscov Buzu 10
18 Unguriu Buzu 7
19 Berca Buzu 137
20 Cndeti Buzu 109
21 Mrcineni Buzu 4
22 Buzu Buzu 129
23 Vadu Paii Buzu 151
24 Sgeata Buzu 95
25 Grditea Brila 10
26 Racovia Brila 116
27 Rmnicelu Brila 156
28 Scoraru Nou Brila 414
29 Mxineni Brila 223
475
Rul Bsca Mare

n cazul sectorului rului Bsca Mare, n urma analizei suprafeelor inundate n
cazul debitelor cu probabilitile de apariie de 0.1%, 1%, 5% si 10% i n
conformitate cu obiectivele Strategiei Naionale de Management al Riscului la
Inundaii n privina asigurrii proteciei localitilor, a obiectivelor social-
economice i a bunurilor comunitii (0.1% pentru metropole, 0.2% pentru zonele
zonele agricole fr locuine sau bunuri sociale i economice importante) se constat
c 12 case i cca. 1.2 km drum din Comandu (localitate cu o populaie mai mic de
75000 locuitori) vor fi afectate de inundaii.
Rurile Bsca Mic i Bsca Unit
Pe sectorul rurilor Bsca Mic i Bsca Unit, n urma analizei suprafeelor
inundate n cazul debitelor cu probabilitile de apariie de 0.1%, 1%, 5% si 10% i
n conformitate cu obiectivele Strategiei Naionale de Management al Riscului la
c vor fi afectate de inundaii un numr de 7 localiti cu o populaie mai mic de
75000 locuitori i cca. 5 ha teren arabil.
n tabelul urmtor se prezint lista localitilor ce vor fi afectate de inundaii precum
i numrul de case aferent.
Tabel 14.6
crt. posibil
afectate
1 Vadu Oii Buzu 0
2 Varlaam Buzu 26
3 Gura Teghii Buzu 6
4 Nemertea Buzu 30
5 Furtuneti Buzu 16
6 Pltini Buzu 12
7 Bsca Rozilei Buzu 28
Rul Bsca Chiojdului

Pentru sectorul rului Bsca Chiojdului, n urma analizei suprafeelor inundate n
cazul debitelor cu probabilitile de apariie de 0.1%, 1%, 5% si 10% i n
conformitate cu obiectivele Strategiei Naionale de Management al Riscului la
476

c vor fi afectate de inundaii un numr de 8 localiti cu o populaie mai mic de
75000 locuitori i cca. 47 ha teren arabil.
Tabel 14.7
crt. posibil
afectate
1 Chiojdu Buzu 36
2 Lera Buzu 0
3 Ctina Buzu 0
4 Valea Ctinei Buzu 0
5 Slobozia Buzu 0
6 Bscenii de Sus Buzu 0
7 Olari Buzu 0
8 Gura Bscei Buzu 0
Rul Nehoiu
n sectorul rului Nehoiu, n urma analizei suprafeelor inundate n cazul debitelor

cu probabilitile de apariie de 0.1%, 1%, 5% si 10% i n conformitate cu
obiectivele Strategiei Naionale de Management al Riscului la Inundaii n privina
asigurrii proteciei localitilor, a obiectivelor social-economice i a bunurilor
comunitii (0.1% pentru metropole, 0.2% pentru zonele urbane dezvoltate cu
75000 locuitori, 1% pentru zonele locuite, 10% pentru zonele agricole fr locuine
sau bunuri sociale i economice importante) se constat c 8 case din Nehoiu
(localitate cu o populaie mai mic de 75000 locuitori) vor fi afectate de inundaii.
Raul Caoca
n cazul sectorul rului Caoca, n urma analizei suprafeelor inundate n cazul
debitelor cu probabilitile de apariie de 0.1%, 1%, 5% si 10% i n conformitate cu
477
sau bunuri sociale i economice importante) se constat c vor fi afectate de

inundaii un numr de 10 case din localitatea Caoca.
Rul Nicov
Pentru sectorul rului Nicov, n urma analizei suprafeelor inundate n cazul
debitelor cu probabilitile de apariie de 0.1%, 1%, 5% si 10% i n conformitate cu
sau bunuri sociale i economice importante) se constat c vor fi afectate de
inundaii un numr de 10 localiti cu o populaie mai mic de 75000 locuitori i
cca. 3 ha teren arabil.
Tabel 14.8
crt. posibil
afectate
1 Valea Unghiului Prahova 25
2 Glod Prahova 2
3 Strezeni Buzu 46
4 Tisu Buzu 3
5 Pdureni Buzu 0
6 Hale Buzu 0
7 Valea Slciilor Buzu 0
8 Grjdana Buzu 0
9 Nicov Buzu 0
10 Verneti Buzu 28
BAZINUL HIDROGRAFIC MOSTISTEA

In tabelul urmator se prezinta lista raurilor din bazinul hidrografic Mostistea
ce fac obiectul prezentului contract.
Tabel 14.9
Nr. Rau Lungime
crt. [km]
1 Mostistea 98
2 Valea Livezilor 7
3 Colceag 33
478
4 Belciugatele 21
5 Corata 12
6 Vanata 37
7 Banciu 6
8 Valea lui Ilie 17
Pe sectoarele raurilor din bazinul hidrografic Mostistea, in urma analizei

suprafetelor inundate in cazul debitelor cu probabilitatile de aparitie de 0.1%, 1%,
5% si 10% si in conformitate cu obiectivele Strategiei Nationale de Management al
Riscului la Inundatii in privinta asigurarii proteciei localitilor, a obiectivelor
social economice si a bunurilor comunitatii (0.1% pentru metropole, 0.2% pentru
zonele urbane dezvoltate cu peste 150000 locuitori, 0.5% pentru zonele urbane cu
ca 15 localitati si 168 de case vor fi afectate de inundatii.
Tabel 14.10
Nr. Raul Localitatea Nr. case
crt. posibil
afectate
1 Mostistea, Belciugatele 8
Belciugatele
2 Mostistea Dascalu 6
3 Colceag Dragoesti 0
4 Mostistea Frasinet 18
5 Belciugatele Fundulea 5
6 Mostistea Gurbanesti 16
7 Vanata, Ileana 4
Banciu, Valea
lui Ilie
8 Mostistea Manastirea 15
9 Colceag Movilita 22
10 Mostistea Petrachioaia 18
11 Mostistea Sarulesti 29
12 Mostistea Sinesti 10
13 Mostistea Tamadau Mare 4
14 Mostistea Ulmu 1
479
15 Mostistea Valea Argovei 12
BAZINUL HIDROGRAFIC CALMATUI
In tabelul urmator se prezinta lista raurilor din bazinul hidrografic Calmatui ce

fac obiectul prezentului contract.
Tabel 14.11
Nr. Rau Lungime
crt. [km]
1 Calmatui 152
2 Rusavat 16
3 Negreasca 20
4 Strambul 55
5 Buzoel 37
Pe sectoarele raurilor din bazinul hidrografic Calmatui, in urma analizei suprafetelor

inundate in cazul debitelor cu probabilitatile de aparitie de 0.1%, 1%, 5% si 10% si
in conformitate cu obiectivele Strategiei Nationale de Management al Riscului la
Inundatii in privinta asigurarii proteciei localitilor, a obiectivelor social
Tabel 14.12
crt. posibil
afectate
1 Calmatui Bertestii de Jos 36
2 Buzoel, C.A. Rosetti 0
Strambul
3 Calmatui Costesti 0
4 Calmatui Stancuta 0
5 Negreasca Tintesti 0
480
CAPITOLUL 15
EVALUAREA RISCULUI LA INUNDAII
PROVOCATE DE VIITURI RAPIDE.
IDENTIFICAREA CURSURILOR DE AP PE
CARE SE PRODUC VIITURI RAPIDE.
REGIONALIZRI CARACTERISTICE.
LOCALITI I POPULAIE EXPUS
RISCULUI VIITURILOR RAPIDE. ISTORIC
O viitura produs de ploi toreniale poate fi considerat rapid atunci cnd sunt
ndeplinite urmtoarele condiii:
o suprafaa bazinului de recepie este cuprins ntre civa km2 i 200
km2;
o timpul de concentrare este mai mic de 6 ore;
o durata ploii toreniale este de maxim 3 ore;
o viitura este generat de o precipitaie torenial care depete 100
l/m2.
Elementele care favorizeaz producerea viiturilor rapide pot fi grupate n:

a) Caracteristici fizico-geografice ale bazinului i reelei hidrografice:
o suprafaa bazinului,
o forma bazinului,
o panta versanilor,
o panta rului principal,
o densitatea reelei de drenaj,
o gradul de mpdurire,
o utilizarea terenului,
o textura solului,
o capacitatea de nmagazinare a coloanei de sol.
b) Factori agravani (naturali i antropici)
- naturali (umiditatea iniial a solului din bazin, friabilitatea rocilor),
- antropici (lipsa msurilor antierozionale i de corectare a formaiunilor
toreniale, despduririle excesive, practice agricole neadecvate).
n urma analizei raportrii transmise de Administraia Bazinal de Ap

Buzu-Ialomia ctre Institutul Naional de Hidrologie i Gospodrire a Apelor
(I.N.H.G.A.) i Administraia Naional Apele Romne (A.N.A.R.) cu privire la
481
evaluarea preliminar a riscului la inundaii n conformitate cu cerinele de raportare

pentru Statele Membre a Directivei 2007/60/CE privind evaluarea i managementul
riscului la inundaii se constat c pe suprafaa districtului de bazin hidrografic ce
prezint interes s-au nregistrat dou viituri rapide: una pe suprafaa bazinului
hidrografic Buzu i una pe suprafaa bazinului hidrografic Ialomia.
n urma ploilor toreniale din 22 iunie 1999 (120 mm n 40 de minute),
prul Valea Comisoaia s-a umflat i a afectat 59 de gospodrii din satul Cuculeasa
i 14 din localitatea vecin Zoita, iar 7 oameni i-au pierdut viaa. De asemenea au
fost afectate 2 poduri, 1.5 km de drum i 0.05 km2 teren agricol. Satele Cuculeasa i
Zoita, alturi de satele Costieni, Heliade Rdulescu, Lanurile, Ziduri (reedina)
formeaz comuna Ziduri.
Comuna Ziduri se afl n zona de cmpie din nord-estul judeului Buzu, de-
a lungul Vii Btrna, un afluent al Buzului care se vars n acesta prin lacul Jirlu.
Comuna Ziduri are o suprafa de 8588 ha (330 ha intravilan i 8258 ha extravilan)
i o populaie de 4305 locuitori (n data de 30.10.2011).
Viitura din septembrie 2005 care a avut loc pe rul Ialomia i prurile
Ialomicioara II, Bizdidel, Vulcana, Slnic, Slnic de Rzvad i Cricovul Dulce a
afectat localitile:
o Bezdead;
o Buciumeni;
o Bucani;
o Corneti;
o Drmneti;
o Finta;
o Gura Ocniei;
o I.L. Caragiale;
o Moreni;
o Moroieni;
o Motieni;
o Ocnia;
o Pietroia;
o Rzvad;
o Runcu;
o otnga;
o Valea Lung;
o Viineti;
o Vldeni;
o Vulcana Bi;
n perioada 19 25 septembrie 2005 au cazut importante cantiti de
precipitaii:
482
- Moroieni 201.5 l/mp;

- Runcu 215.4 l/mp,
- Bezdead 201.04 l/mp;
- Baleni 184.5 l/mp.
In ziua de 19.05.2005 ora 00:00, la Trgovite, pe rul Ialomia s-a depit
CP cu 35 cm. Pe prul Vulcana, n data de 20.09.2055 ora 01:00, s-a depit CI cu
30 cm. Au fost afectate peste 20 localiti din judeul Dmbovia , majoritatea
pagubelor fiind produse de precipitaii prin fenomenul de bltire i mai puin de
creterea debitelor pe ruri. Au fost afectate peste 1500 de gospodrii, sute de km de
drum, coli, spitale i peste 20 kmp suprafee agricole.
O situaie detaliat a pagubelor este prezentat n tabelul urmtor.
Tabel 1
Nr Localitatea Nr. de Lungime Nr. poduri Suprafata
crt gospodrii drum afectate teren
afectate afectat arabil
[km] afectat
[kmp]
1 Bezdead 35 6.5 1 0.15
2 Buciumeni 22 3.012 1.5
3 Bucani 105 12 4
4 Corneti 172 3.9 4.8
5 Drmneti 92 0.8 1.2
6 Dobra 30 8 8
7 Finta 67 3.01 1
8 Gura Ocniei 65 0.1
9 I.L. Caragiale 549 11
10 Moreni 25 1
11 Moroieni 40 10 1
12 Motieni 8 2
13 Ocnia 24 5.08 1
14 Pietrosia 73 1.63 3
15 Rzvad 22 1 2 3.16
16 Runcu 2 3.04 3
17 otnga 38 0.05
18 Valea Lung 17
19 Viineti 23 0.065 1
20 Vldeni 40 1
21 Vulcana Bi 56 1
22 TOTAL 1505 70.187 17 22.81
483
Capitolul 16.
Evaluarea preliminar a riscului la inundaii
provocate de revrsarea cursurilor mari de ap.
Starea curent, calibrare. Impactul lor
16.1 Introducere
In vederea reducerii efectelor distructive a apelor mari din subbazinul Buzau s-au
construit urmtoarele lucrri cu rol de aparare:
- acumularea Siriu;
- acumulare Surduc (in executie) ;
- ndiguire ru Buzu n zona Vipereti;
- ndiguire i regularizare ru Blaneasa n zona comunei Prscov;
- ndiguire ru Buzu n zona municipiului Buzu;
- ndiguire ru Bljeanca, comuna Sapoca;
- ndiguire ru Valea Larg, comuna Mrcineni;
- ndiguire ru Clnu, comuna Mrcineni;
- amenajare hidroenergetic Cndeti - Simileasca.

- Peste 100 de acumulari permanente si nepermanente, cu un volum total de
peste 224 mil.mc, din care 35 mil mc volum de atenuare a viiturilor, cele mai
importante acumulri fiind : Bolboci, Dridu, Paltinu i Mneciu;
- 8 derivaii, mai insemnate cu rol de aprare cu un debit total instalat de
237,5 mc/s ;

subbazinul hidrografic Mostitea sunt lacurile de acumulare. In b.h.Mostitea
sunt peste 150 de acumulari (majoritatea permanente), cu un volum total de peste
350 mil.mc, din care 88 mil mc volum de atenuare a viiturilor, cele mai importante
acumulri fiind : Frsinet, Fundulea, Gurbneti, Iezer.
Nu exist lucrri de ndiguire i regularizare importante in spaiul
hidrografic Mostitea.
484
In vederea reducerii efectelor distructive a apelor mari din subbazinul

Clmui s-au executat lucrri de ndiguire i regularizare avnd o lungime de peste
100 km. Ca urmare a acestor lucrri s-au executat tieri de meandre i s-au efectuat
corecii de albii pe acest ru, n mai multe sectoare ale rului: Rueu, Zvoaia,
Stncua, etc.
16.2 Starea curent i impactul provocat de inundaii n

b.h.Ialomia. Suprafaa, populaie afectat, localiti,
locuine afectate.
16.2.1. Raul Buzu
16.2.1.1 Raul Buzu, sectorul Vama Buzului confluena cu rul Siret.
Conform datelor din tabelul 16.2.1.1 suprafaa inundat la probabilitile de

depire 0.1%, 1%, 5% i 10% variaz de la 33235.1 ha, pentru probabilitatea de
10%, la 61593.2 ha, pentru probabilitatea de 0.1%. Cele mai nsemnate suprafee
inundate aparin urmatoarelor categorii: arabil, pasuni, lunci de ru i pduri.
In anexele de la sfritul capitolului sunt prezentate pentru localittile

limitrofe rului Buzu, pentru probabilitile de depasire 0.1%, 1%, 5% si 10%,
485
att suprafeele inundate defalcate pe urmtoarele categorii de folosina: curi i

zone construite, terenuri neproductive, lunca ru i tufri, ct i numrul de
gospodrii inundate. Numarul total al caselor afectate de inundatii pe rul Buzu
variaz de la peste 1190 de case, pentru probabilitatea de 10%, la peste 3600 de
case pentru probabilitatea de 0.1% .
Tabel nr. 16.2.1.1.

Suprafete totale de teren, pe raul Buzu, pe sectorul Vama Buzului cfl. Siret,
repartizate pe diverse folosine ale terenului, afectate de inundaiile de probabiliti
de depire 0.1%, 1%, 5% si 10%.

Probabilitate Suprafata
constructii arabil livezi neprod. pasuni paduri lunca rau tufaris
0.10% 61593.2 1464.5 27851.9 57.0 1657.7 19751.6 3542.4 4185.9 976.2
1% 39029.8 1006.8 16723.0 46.7 897.0 10776.0 3330.3 4029.2 890.2
5% 35588.3 742.4 15353.9 34.4 860.5 9989.4 3108.2 4006.1 810.7
10% 33235.1 633.4 14406.0 25.4 799.3 9386.0 2963.9 3987.6 748.3
16.2.1.2 Afluenii rului Buzu (Bsca Mare, Bsca Mica, Bsca

Unit, Bsca Chiojdului, Nehoiu, Caoca, Nicov, Slnic, Clnau).
Conform datelor din tabelul 16.2.1.2. suprafata inundata la probabilitatile de

depasire 0.1%, 1%, 5% si 10% variaza de la 1809.2 ha, pentru probabilitatea de
10%, la 3114.9 ha, pentru probabilitatea de 0.1%.
Cele mai insemnate suprafete inundate apartin urmatoarelor categorii: lunci
rau, pasuni, paduri, curti si constructii si arabil.
In anexe sunt prezentate pentru principalele localitati situate pe afluenii

Buzului, pentru probabilitatile de depasire 0.1%, 1%, 5% si 10%, atat suprafetele
inundate defalcate pe urmatoarele categorii de folosinta: curti si zone construite,
terenuri neproductive, lunca rau si tufaris, cat si numarul de gospodarii inundate.
Numarul total al caselor afectate de inundatii pe afluenii rului Buzu variaz de
la peste 30 de case, pentru probabilitatea de 10%, la peste 670 de case pentru
probabilitatea de 0.1% .
486
Tabel nr. 16.2.1.2

Suprafete totale de teren, pe afluenii raului Buzu, repartizate pe diverse folosinte a
terenului, afectate de inundatiile de probabilitati de depasire 0.1%, 1%, 5% si 10%.
Suprafata - Curti, constr. -
Probabilitate ha ha arabil livezi neproductiv pasuni paduri lunca rau tufaris
0.10% 3114.9 400.6 230.3 17.0 143.2 607.4 359.1 1162.7 144.5
1% 2604.4 275.9 148.8 12.7 131.1 482.8 261.1 1132.4 127.0
5% 2034.2 136.0 65.5 4.4 110.3 346.9 171.6 1089.9 95.8
10% 1809.2 96.5 48.9 2.8 93.1 286.9 135.4 1057.2 78.1

S-a analizat modelul rulat pentru urmtoarele probabiliti de depsire: 0.1%,
1%, 5% i 10%. Zona modelat a bazinului hidrografic al raului Ialomia pe acest
Conform datelor din tabelul 16.2.2.1. suprafaa inundat la probabilitile de
depire 0.1%, 1%, 5% i 10% variaz de la 23954 ha, pentru probabilitatea de
10%, la 66421.3 ha, pentru probabilitatea de 0.1%. In functie de folosina
terenurilor, suprafeele inundate prezentate mai sus, pot fi defalcate pe urmatoarele
categorii de folosinta: curi si zone construite, terenuri neproductive, pasuni, zone
impdurite, zone inundabile n luncile rului Ialomia i zone cu tufriuri. Cele mai
nsemnate suprafee inundate aparin urmatoarelor categorii: arabil, puni i pduri.
487
Tabel nr. 16.2.2.1.

Suprafete de teren, pe raul Ialomia, repartizate pe diverse folosine ale terenului,
Suprafata Curti, constr. - Folosinta teren - ha

p%
afectata - ha ha arabil livezi neprod. pasuni paduri lunca rau tufaris
0.1 66421.3 3755.1 32962.9 41.8 2986.9 11394.1 14888.3 - 392.1
1 49246.1 1820.0 22467.4 29.3 2560.1 9046.1 13040.9 - 282.3
5 31404.3 579.0 12574.8 24.3 1987.0 6672.2 9365.8 - 201.2
10 23954.0 312.6 9582.6 19.2 1568.2 5181.7 7135.6 - 154.2
Numarul total al caselor afectate de inundatii n b.h. Ialomia de la 282 de

case, pentru probabilitatea de 10%, la peste 11190 de case pentru probabilitatea
de 0.1% .
488

1%, 5% i 10%. Zona modelat a bazinului hidrografic al raului Prahova pe acest
sector incepe de la izvoare i se termin la vrsarea n Ialomia.
depire 0.1%, 1%, 5% i 10% variaz de la 8311,7 ha, pentru probabilitatea de
10%, la 20676 ha, pentru probabilitatea de 0.1%. In functie de folosina terenurilor,
folosinta: curi si zone construite, terenuri neproductive, pasuni, zone impdurite,
zone inundabile n luncile rului Ialomia i zone cu tufriuri. Cele mai nsemnate
suprafee inundate aparin urmatoarelor categorii: arabil, puni i pduri.
Celelalte terenuri cu destinaie neagricol ( construcii, etc.) sunt prezentate

mai detaliat cu ocazia analizei inundabilitatii principalelor localitati din acest bazin
hidrografic.
In Anexa de la sfritul capitolului sunt prezentate pentru aceste localitti,

pentru probabilitile de depasire 0.1%, 1%, 5% si 10%, att suprafeele inundate
neproductive, lunca ru i tufri, ct i numrul de gospodrii inundate.
Tabel nr. 16.2.3.1.

Suprafete de teren, pe raul Prahova, repartizate pe diverse folosine ale terenului,
Suprafata afectata Curti, constr. - Folosinta teren - ha

p%
- ha ha arabil livezi neprod. pasuni paduri lunca rau tufaris
0.1 20676.0 1501.3 10124.4 5.6 1519.3 3212.5 3297.1 826.5 189.3
1 17037.9 1072.1 8391.6 3.7 1254.8 2593.7 2804.6 785.5 131.9
5 10425.4 464.5 4241.7 0.7 939.6 1662.6 2284.6 752.3 79.2
10 8311.7 333.1 3223.8 0.4 766.6 1250.7 1950.2 732.0 55.0
Numarul total al caselor afectate de inundatii n b.h. Prahova de la 927 de

case, pentru probabilitatea de 10%, la peste 6500 de case pentru probabilitatea
de 0.1% .
489
16.2.4. Rul Mostitea

1%, 5% i 10%. Zona modelat a bazinului hidrografic al raului Mostitea pe acest
depire 0.1%, 1%, 5% i 10% variaz de la 654.4 ha, pentru probabilitatea de
10%, la 1245.4 ha, pentru probabilitatea de 0.1%. In functie de folosina
terenurilor, suprafeele inundate prezentate mai sus, pot fi defalcate pe urmatoarele
categorii de folosinta: curi si zone construite, terenuri neproductive, pasuni, zone
impdurite, zone inundabile n luncile rului Mostitea i zone cu tufriuri. Cele
mai nsemnate suprafee inundate aparin urmatoarelor categorii: puni i arabil.

hidrografic.
In Anexa de la sfritul capitolului sunt prezentate pentru aceste

localitti, pentru probabilitile de depasire 0.1%, 1%, 5% si 10%, att suprafeele
inundate defalcate pe urmtoarele categorii de folosina: curi i zone construite,
terenuri neproductive, lunca ru i tufri, ct i numrul de gospodrii inundate.
Tabel nr. 16.2.4.1.

Suprafete de teren, pe raul Mostitea, repartizate pe diverse folosine ale terenului,

afectata - constr. -
p% ha ha arabil livezi neprod. pasuni paduri lunca rau tufaris
0.1 1245.4 80.4 493.6 1.5 287.2 367.1 12.5 - 3.1
1 820.7 54.7 206.8 0.8 262.1 283.5 10.4 - 2.4
5 692.3 47.4 128.0 0.6 249.4 255.6 9.1 - 2.2
10 654.4 44.5 114.1 0.6 244.0 240.4 8.8 - 2.1
490
Numarul total al caselor afectate de inundatii pe ntregul curs principal al

rului Mostitea variaz de la 138 de case, pentru probabilitatea de 10%, la peste
230 de case pentru probabilitatea de 0.1% .
16.2.5. Rul Clmui

1%, 5% i 10%. Zona modelat a bazinului hidrografic al raului Clmui pe acest
depire 0.1%, 1%, 5% i 10% variaz de la 1220,9 ha, pentru probabilitatea de
10%, la 10473 ha, pentru probabilitatea de 0.1%. In functie de folosina terenurilor,
folosinta: curi si zone construite, terenuri neproductive, pasuni, zone impdurite,
zone inundabile n luncile rului Clmui i zone cu tufriuri. Cele mai nsemnate
suprafee inundate aparin urmatoarelor categorii: puni i arabil.
491

hidrografic.
In anexele de la sfritul capitolului sunt prezentate pentru aceste localitti,

pentru probabilitile de depasire 0.1%, 1%, 5% si 10%, att suprafeele inundate
neproductive, lunca ru i tufri, ct i numrul de gospodrii inundate.
492
Tabel nr. 16.2.5.1.

Suprafete de teren, pe raul Clmui, repartizate pe diverse folosine ale terenului,
afectate de inundaiile de probabiliti de depire 0.1%, 0,2%, 0,5%, 1%, 5% si
10%.

afectata - constr. - lunca
p% ha ha arabil livezi neprod. pasuni paduri rau tufaris
0.1 10473.0 238.1 3989.2 4.8 324.8 5869.9 44.5 - 1.8
1 3382.8 81.6 883.5 4.7 147.7 2230.2 33.3 - 1.8
5 1899.8 56.3 438.5 3.0 68.0 1303.4 29.0 - 1.6
10 1220.9 42.1 197.8 0.0 44.4 912.4 22.8 - 1.5
Numarul total al caselor afectate de inundatii n b.h.Clmui variaz de la 2

case, pentru probabilitatea de 10%, la peste 500 de case pentru probabilitatea de
0.1% .
16.3. Pagube potentiale economice.

inundarea pe cursul principal al Buzului , a terenurilor, a gospodriilor populaiei, a
obiectivelor economice, a drumurilor i podurilor se ridic la peste 48 mil.lei la
inundatii de probabilitatea de 10% i la peste 140 mil.lei la inundatii de
probabilitatea de 0,1%
Tabel 16.3.1
Pagube poteniale pe sectorul rului Buzu ntre Vama Buzu i confluena cu
rul Siret

p% Pasuni - Alte
Fanete terenuri
1 0.1 27851.9 19751.6 3542.4 2690.9 53836.8 3683 140,244
2 1 16723.0 10776.0 3330.3 1833.9 32663.2 2324 86,391
3 5 15353.9 9989.4 3108.2 1705.6 30157.1 1447 55,996
4 10 14406.0 9386.0 2963.9 1573.0 28328.9 1194 48,746
493
Rul Buzu, sector Vama Buzau - cfl.Siret

150000
140000
130000
120000
110000
100000
90000
PAGUBA (MII LEI)
80000
70000 Paguba Total (mii lei)
50000
40000
30000
20000
10000
0
0.1 1 10
p (%)

a viiturilor pe raul Buzu, ntre Vama Buzu i confluena cu rul Siret.
Impactul (vezi Tab. 16.3.2), sub aspectul pagubelor provocate de inundarea

pe afluenii Buzului , a terenurilor, a gospodriilor populaiei, a obiectivelor
Tabel 16.3.2
Pagube potentiale pe afluentii raului Buzau

p% Pasuni - Alte
Fanete terenuri
1 0.1 230.3 607.4 359.1 304.7 1501.5 673 25,583
2 1 148.8 482.8 261.1 270.8 1163.5 384 13,866
3 5 65.5 346.9 171.6 210.5 794.5 142 5,808
4 10 48.9 286.9 135.4 174 645.2 36 3,417
494
afluentii rului Buzu

28000
26000
24000
22000
20000
18000
PAGUBA (MII LEI)
16000
14000
12000
Log. (Paguba Total (mi
10000
8000
6000
4000
2000
0
0.1 1 10
p (%)

a viiturilor pe afluentii raului Buzu

inundarea n b.h. Ialomia, a terenurilor, a gospodriilor populaiei, a obiectivelor
Tabel 16.3.3
Pagube poteniale n b.h. Ialomia
Fanete terenuri
1 0.1 32962.9 11394.1 14888.3 3420.9 62666.2 11190 298,502
2 1 Ialomia 22467.4 9046.1 13040.9 2871.7 47426.1 5060 153,657
3 5 12574.8 6672.2 9365.8 2212.5 30825.3 1146 53,290
4 10 9582.6 5181.7 7135.6 1741.5 23641.4 282 29,140
495
Rul Ialomia
350000
300000
250000
PAGUBA (MII LEI)
200000

100000
50000
0
0.1 1 10
p (%)
Fig. 16.3.3 Dependenta dintre amploarea pagubelor si probabilitatea de

depasire a viiturilor pe rul Ialomia.

inundarea n b.h.Prahova a terenurilor, a gospodriilor populaiei, a obiectivelor
economice, a drumurilor i podurilor se ridic la peste 25,9 mil.lei la inundatii de
Tabel 16.3.4
Pagube poteniale pe sectorul rului Prahova

Fanete terenuri
1 0.1 10124.4 3212.5 3297.1 1714.1 18348.2 6528 151,650
2 1 8391.6 2593.7 2804.6 1390.3 15180.3 4215 102,498
Prahova
3 5 4241.7 1662.6 2284.6 1019.6 9208.5 1474 39,073
4 10 3223.8 1250.7 1950.2 822.0 7246.6 927 25,947
496
Rul Prahova
180000
160000
140000
120000
PAGUBA (MII LEI)
100000

80000
60000
40000
20000
0
0.1 1 10
p (%)
Fig. 16.3.4.Dependenta dintre amploarea pagubelor si probabilitatea de

depasire a viiturilor pe rul Prahova.

inundarea pe cursul principal al r. Mostitea, a terenurilor, a gospodriilor
populaiei, a obiectivelor economice, a drumurilor i podurilor se ridic la peste 2,9
mil.lei la inundatii de probabilitatea de 10% i la peste 5,8 mil.lei la inundatii de
Tabel 16.3.5.
Pagube poteniale pe sectorul rului Mostitea

Fanete terenuri
1 0.1 493.6 367.1 12.5 291.8 1165.0 237 5,817
2 1 206.8 283.5 10.4 265.3 766.0 166 3,731
Mostitea
3 5 128 255.6 9.1 252.2 644.9 145 3,129
4 10 114.1 240.4 8.8 246.7 610.0 138 2,959
497
Rul Mostitea
7000
6000
5000
PAGUBA (MII LEI)
4000

3000
2000
1000
0
0.1 1 10
p (%)
Fig. 16.3.5 Dependenta dintre amploarea pagubelor si probabilitatea de

depasire a viiturilor pe rul Mostitea.

inundarea pe cursul principal al Clmuiului, a terenurilor, a gospodriilor
populaiei, a obiectivelor economice, a drumurilor i podurilor se ridic la peste 0,5
mil.lei la inundatii de probabilitatea de 10% i la peste 19 mil.lei la inundatii de
Tabel 16.3.6
Pagube poteniale pe sectorul rului Clmui

Fanete terenuri
1 0.1 3989.2 5869.9 44.5 331.3 10234.9 511 19,766
2 1 883.5 2230.2 33.3 154.2 3301.2 36 2,879
Clmui
3 5 438.5 1303.4 29.0 72.6 1843.4 11 1,296
4 10 197.8 912.4 22.8 46.0 1178.9 2 528
498
Rul Clmui
24000
20000
16000
PAGUBA (MII LEI)
12000

8000
4000
0
0.1 1 10
-4000
p (%)
Fig. 16.3.6. Dependenta dintre amploarea pagubelor si probabilitatea de

depasire a viiturilor pe rul Clmui.
16.4. Concluzii
ocazia prezentului contract, n legtur cu riscul la inundaii de-a lungul rului
Buzu, ntre Vama Buzului i confluena cu rul Siret, se poate spune c:
Peste 1190 de gospodrii sunt expuse riscului la inundaii (la viituri mai mari
de 10%), multe dintre casele afectate fiind probabil distruse n caz de
inundaii;
Agricultura reprezint un bun vulnerabil, de vreme ce destul de multe
suprafee sunt vizate (peste 14000 ha);
Peste 60 km de drumuri sunt expuse riscului la inundaii;
Peste 40 de poduri sunt depite la viituri mai mari de 1% (vezi detalii n
cap.13);
Vitezele mari ale apei la inundaii pot cauza pierderi de vieti omenesti si
eroziunea malurilor rurilor, inclusiv eroziunea infrastructurilor de transport
si a caselor.

meniona:
inundatii, multe dintre casele afectate fiind probabil distruse n caz de
inundatii;
Agricultura nu reprezint un bun foarte vulnerabil, de vreme ce destul de
putine suprafete sunt vizate (48 ha, la viituri mai mari de 10%), iar acestea pot
fi progresiv abandonate sau utilizate pentru o agricultur mai putin vulnerabil
499
(pajisti, livezi);

ocazia prezentului contract, n legtur cu riscul la inundaii n b.h. Ialomia, se
poate spune c:
de 0.1%), multe dintre casele afectate fiind probabil distruse n caz de
inundaii;
inundaii;
n legtur cu riscul la inundaii n b.h. Mostitea, se poate spune c:
inundaii;
putine suprafete sunt vizate (114 ha, la viituri mai mari de 10%), iar acestea
pot fi progresiv abandonate sau utilizate pentru o agricultur mai putin
vulnerabil (pajisti, livezi).

ocazia prezentului contract, n legtur cu riscul la inundaii n b.h. Clmui, se
poate spune c:
inundaii;
putine suprafete sunt vizate (198 ha, la viituri mai mari de 10%), iar acestea
pot fi progresiv abandonate sau utilizate pentru o agricultur mai putin
vulnerabil (pajisti, livezi);
500
CAPITOLUL 17 IERARHIZAREA
SUBBAZINELOR COMPONENTE ALE
BAZINULUI HIDROGRAFIC IALOMITA DIN
PUNCT DE VEDERE AL RISCULUI LA
INUNDATII
Conform caietului de sarcini pentru elaborarea documentaiei "Planul pentru

prevenirea, protecia si diminuarea efectelor inundaiilor in districtul de bazin
hidrografic Buzau-Ialomita" al 17-lea capitol l reprezint ierarhizarea, din punct de
vedere al riscului la inundatii, subbazinelor componente ale bazinelor hidrografice
Buzau,Ialomita, Mostistea si Calmatui.

In bazinul hidrografic Buzau se analizeaza din punct de vedere al riscului la
inundatii urmatoarele rauri:
- Buzau,
- Basca Mare,
- Basca Mica,
- Basca Unita,
- Basca Chiojdului,
- Nehoiu,
- Casoca,
- Niscov,
Pentru ierarhizarea celor 8 rauri din punct de vedere al riscului la inundatii se
analizeaza urmatorii indicatori:
- indicatorul suprafetei totale posibil a fi afectata (ist),
- indicatorul numarului gospodariilor posibil a fi afectate (ig),
- indicatorul frecventei viiturilor (ifv).
In conformitate cu informatiile prezentate in capitolul 14, in tabelul urmator se
prezinta lista localitatilor posibil afectate de inundatii, precum si numarul
gospodariilor afectate.
501
Tabel 17.1
Nr. Raul Localitatea Nr
crt. gospodarii
posibil
afectate
1 Buzau Vama Buzului 14
2 Acri 4
3 Brade 10
4 ntorsura Buzului 214
5 Sita Buzului 308
6 Zbrtu 36
7 Crasna 35
8 Siriu 0
9 Coltul Pietrii 0
10 Lunca Priporului 4
11 Nehoiu 52
12 Ptrlagele 0
13 Cislu 0
14 Ruav 0
15 Vipereti 0
16 Mgura 0
17 Prscov 10
18 Unguriu 7
19 Berca 137
20 Cndeti 109
21 Mrcineni 4
22 Buzu 129
23 Vadu Paii 151
24 Sgeata 95
25 Grditea 10
26 Racovia 116
27 Rmnicelu 156
28 Scoraru Nou 414
29 Mxineni 223
Total 2238
1 Basca Mare Comandau 12
Total 12
1 Basca Mica Vadu Oii 0
Total 0
1 Basca Unita Varlaam 26
502
2 Gura Teghii 6
3 Nemertea 30
4 Furtuneti 16
5 Pltini 12
6 Bsca Rozilei 28
Total 118
1 Basca Chiojdului Chiojdu 36
2 Lera 0
3 Ctina 0
4 Valea Ctinei 0
5 Slobozia 0
6 Bscenii de Sus 0
7 Olari 0
8 Gura Bscei 0
Total 36
1 Nehoiu Nehoiu 8
Total 8
1 Casoca Casoca 10
Total 10
1 Niscov Valea Unghiului 25
2 Glod 2
3 Strezeni 46
4 Tisu 3
5 Pdureni 0
6 Hale 0
7 Valea Slciilor 0
8 Grjdana 0
9 Nicov 0
10 Verneti 28
Total 104
Din cele prezentate mai sus se observa ca in bazinul hidrografic Buzau in cazul
unor debite cu diferite probabilitati de aparitie, vor fi afectate 2526 localitati (2238
pe raul Buzau, 118 pe raul Basca Unita, 104 pe raul Niscov, 36 pe raul Basca
Chiojdului, 12 pe raul Basca Mare, 10 pe raul Casoca, 8 pe raul Nehoiu si nicio
localitate pe raul Basca Mica).
Indicatorul suprafetei totale a localitatilor posibil a fi afectate ist
Acest indicator este considerat raportul intre suprafata posibil a fi inundata
(suprafata intravilan) si suprafata totala a localitatilor posibil afectate.
In tabelele urmatoare se prezinta acest indicator pentru fiecare localitate,
respectiv rau.
503
Tabel 17.2
Nr. Rau Localitate Suprafata Suprafata isa
crt. intravilan totala [ha]
posibil a fi
afectata
[ha]
1 Buzau Vama Buzului 5.22 79.4 0.07
2 Acri 2.94 81.9 0.04
3 Brade 7.75 66.7 0.12
4 ntorsura 73.01 336 0.22
Buzului
5 Sita Buzului 177.42 293.4 0.60
6 Zbrtu 9.29 16 0.58
7 Crasna 16.07 24.3 0.66
8 Siriu 2.11 51.4 0.04
9 Coltul Pietrii 3.77 31.3 0.12
10 Lunca Priporului 6.78 71.96 0.09
11 Nehoiu 35.16 180.6 0.19
12 Ptrlagele 5.78 139.7 0.04
13 Cislu 5.01 168 0.03
14 Ruav 3.5 47.9 0.07
15 Vipereti 2.44 101.4 0.02
16 Mgura 2.22 180.6 0.01
17 Prscov 1.6 277.4 0.01
18 Unguriu 4 162.3 0.02
19 Berca 26 213 0.12
20 Cndeti 34.4 186.6 0.18
21 Mrcineni 1.9 88.6 0.02
22 Buzu 9.4 1214.8 0.01
23 Vadu Paii 21.8 276 0.08
24 Sgeata 30.8 281 0.11
25 Grditea 8.1 229.2 0.04
26 Racovia 52.2 106.5 0.49
27 Rmnicelu 76.5 109.8 0.70
28 Scoraru Nou 210.2 215.7 0.97
29 Mxineni 169.6 186.2 0.91
Total 1004.97 5417.66 0.18
Tabel 17.3
504
Suprafata
Nr. posibil a fi Suprafata
Rau Localitate ist
crt. afectata totala [ha]
[ha]
1 Basca Comandau 2.91 33.9 0.085
2 Mare Varlaam 0.39 68.91 0.005
Total 3.3 102.81 0.032
Tabel 17.4
Suprafata
Nr. posibil a Suprafata
Rau Localitate fi afectata totala [ha] ist
crt.
[ha]
1 Basca Vadu Oii 0.93 3.87 0.24
2 Mica Varlaam 4.32 68.9 0.06
Total 5.25 72.77 0.07
Tabel 17.5
Suprafata
Rau Localitate ist
crt. fi afectata totala [ha]
[ha]
1 Gura Teghii 2.25 27.93 0.08
2 Nemertea 15.54 87.38 0.18
Basca
3 Furtunesti 19.3 172.04 0.11
Unita
4 Paltinis 1.83 57.71 0.03
5 Basca Roziliei 4.19 81.75 0.05
Total 43.11 426.81 0.1
Tabel 17.6
Suprafata
Rau Localitate ist
[ha]
1 Chiojdu 7 73.32 0.10
2 Lera 1.6 61.9 0.03
3 Catina 1.5 140.78 0.01
4 Basca V. Catinei 12.3 56.46 0.22
5 Chiojdului Slobozia 1.4 21.81 0.06
6 Bascenii de Sus 2 139.4 0.01
7 Olari 1.4 58.06 0.02
8 Gura Bascii 0.7 34.29 0.02
Total 27.9 586.02 0.05
Tabel 17.7
505
Suprafata
Rau Localitate ist
[ha]
1 Nehoiu Nehoiu 7.1 180.6 0.04
Tabel 17.8
Suprafata
Rau Localitate ist
[ha]
1 Casoca Casoca 4.8 85 0.05
Tabel 17.9
Suprafata
Rau Localitate ist
crt. fi afectata totala [ha]
[ha]
1 Valea Unghiului 10 63.5 0.16
2 Glod 2.3 25.4 0.09
3 Strezeni 14 88.3 0.16
4 Tisu 1.4 79.2 0.02
5 Pdureni 3.5 68.4 0.05
6 Nicov Hale 0.9 69.3 0.01
7 Leiculeti 0.4 26.04 0.02
8 Valea Slciilor 0.7 64.5 0.01
9 Grjdana 1.2 84.2 0.01
10 Nicov 3.8 118.2 0.03
11 Verneti 14.5 134.9 0.11
Total 52.7 821.94 0.06
Indicatorul numarului gospodariilor posibil a fi afectate ig

Acest indicator este considerat raportul intre numarul gospodariilor posibil a fi
afectate si suprafata inundata.
In tabelul urmator se prezinta acest indicator pentru fiecare rau.
Tabel 17.10
Suprafata
Nr.
totala
Nr. gospodarii
Rau posibil ig
crt. posibil a fi
afectata
inundate
[ha]
1 Buzau 2238 1004.97 2.22
506
2 Basca Mare 12 3.3 3.63

3 Basca Mica 0 5.25 0
4 Basca Unita 118 43.11 2.73
5 Basca Chiojdului 36 27.9 1.29
6 Nehoiu 8 7.1 1.12
7 Casoca 10 4.8 2.08
8 Niscov 104 52.7 1.97
Indicatorul frecventei viiturilor ifv

Acest indicator - ifv, exprima numarul mediu multianual de viituri importante ce
s-au produs in bazinul hidrografic Buzau in perioada 1975-2011 conform datelor
primite de la Administratia Bazinala de Apa Buzau-Ialomita si prezentate detaliat in
anexa 3.2.
O viitura este considerata importanta atunci cand debitul de varf este mai mare
sau egal cu debitul mediu maxim multianual (Anitan, 1974, citat de Arghius, 2008).
Tabel 17.11
Valori
Nr. Statia Viituri
Raul procentuale ifv
crt. hidrometrica importante
[%]
Vama
1 0 0
Buzaului
3 Buzau Nehoiu 1 2.4 0.66
4 Magura 3 7.3
5 Banita 3 7.3
6 Racovita 6 14.6
7 Comandau 2 4.8
Basca Mare 0.08
8 Varlaam 1 2.4
9 Basca Mica Varlaam 6 14.6 0.16
Basca
10 Basca Roziliei 1 2.4 0.03
Unita
Basca
11 Chiojdu 3 7.3 0.08
Chiojdului
Gura
14 Niscov 4 9.7 0.11
Niscovului
Total 41 100 1.14
Din analiza valorilor procentuale si ale indicatorului privind frecventa viiturilor

importante inregistrate in bazinul hidrografic Buzau s-a constatat ca cel mai mare
507
procent l-au avut viiturile importante pe raul Buzau - 58.5% din total, iar pe raurile
Nehoiu si Casoca nu a fost inregistrata nicio viitura.
Fiecare din cei patru indicatori analizati reprezinta un criteriu de ierarhizare, din
punct de vedere al riscului la inundatii, a celor 8 rauri. In consecinta, fiecare rau a
fost ordonat dupa valorile crescatoare ale fiecarui indicator primind un numar de
puncte de la 1 la 8 in functie de locul ocupat in ordonarea realizata.
In tabelul urmator se prezinta cei patru indicatori utilizati pentru ierarhizarea
celor 8 rauri din punct de vedere al riscului la inundatii, precum si numarul de
puncte corespunzatoare fiecarui rau.
Tabel 17.12
Numar
Nr Numar Numar Numar
Rau ist ig ifv puncte
crt puncte puncte puncte
total
1 Buzau 0.18 8 2.22 6 0.66 8 22
Basca
2 0.03 1 3.63 8 0.08 4 13
Mare
3 Basca Mica 0.07 6 0 1 0.16 7 14
Basca
4 0.1 7 2.73 7 0.03 3 17
Unita
Basca
5 0.05 3 1.29 3 0.08 4 10
Chiojdului
6 Nehoiu 0.04 2 1.12 2 0 1 5
7 Casoca 0.05 3 2.08 5 0 1 9
8 Niscov 0.06 5 1.97 4 0.11 6 15
508
Figura 1 Ierarhizarea raurilor din b.h. Buzau d.p.d.v. al riscului la inundatii
In aceste conditii, din punct de vedere al valorilor indicatorilor a fost introdusa

o scara de vulnerabilitate la inundatii alcatuita din trei clase, astfel:
clasa III vulnerabilitate minora (intre 3 si 5 puncte);
clasa II vulnerabilitate medie (intre 6 si 15 puncte);
clasa I vulnerabilitate majora (peste 15 puncte)
In consecinta, din punct de vedere al riscului la inundatii pe baza indicatorilor

utilizati, ierarhizarea raurilor din bazinul hidrografic Buzau arata ca raul Buzau,
alaturi de raul Basca Unita prezinta un risc ridicat la inundatii, in timp ce raul
Nehoiu prezinta cel mai scazut risc la inundatii din raurile care au facut obiectul
prezentului capitol. Raurile Niscov, Basca Mica, Basca Mare, Basca Chiojdului si
Casoca au o vulnerabilitate medie de producere a inundatiilor.
In tabelul urmator se prezinta lista raurilor din bazinul hidrografic Ialomia

ce fac obiectul prezentului contract si care vor fi analizate din punct de vedere al
riscului la inundatii.
Tabel 17.13
Nr. Lungime
Rau
crt. [km]
1 Ialomita 417
2 Prahova 193
509
Nr. Lungime
Rau
crt. [km]
3 Ialomicioara 1 (Est) 14
4 Tata 16
5 Ialomicioara 2 (Vest) 27
6 Bizdidel 26
7 Vulcana 20
8 Slanic 22
9 Cricovul Dulce 80
10 Sarata 72
11 Valea Rea 7
12 Slanic (Rogoz Resca) 30
13 Provita 48
14 Azuga 23
15 Valea Cerbului 7
16 Zamora 7
17 Peles 6
18 Izvorul Dorului 16
19 Doftana 51
20 Teleajen 122
21 Cricovul Sarat 94
Pentru ierarhizarea celor 21 rauri din punct de vedere al riscului la inundatii se

analizeaza urmatorii indicatori:
- indicatorul suprafetei totale posibil a fi afectata (ist),
- indicatorul numarului gospodariilor posibil a fi afectate (ig),
- indicatorul frecventei viiturilor (ifv).
In conformitate cu informatiile prezentate in capitolul 14, in tabelul urmator se
prezinta lista localitatilor posibil afectate de inundatii, precum si numarul
gospodariilor posibil afectate.
Tabel 17.14
crt. posibil
afectate
1 Ialomita Baleni 0
3 Branesti 49
4 Buciumeni 5
5 Bucsani 1
6 Comisani 0
7 Doicesti 42
8 Fieni 37
510
10 Gura Ocnitei 142

11 Moroeni 18
12 Motaieni 0
14 Pietrosita 0
15 Pucioasa 88
16 Razvad 0
17 Sotanga 92
18 Ulmi 62
19 Targoviste 2
20 Dridu 3
21 Fierbinti-Targ 20
22 Gradistea 10
23 Gruiu 0
24 Nuci 25
25 Alexeni 116
26 Andrasesti 4
27 Axintele 943
28 Balaciu 439
29 Barcanesti 23
30 Ciochina 0
31 Cosereni 0
32 Ion Roata 2
33 Manasia 41
34 Moldoveni 84
35 Sfantu Gheorghe 0
36 Albesti 130
37 Bucu 4
38 Ciulnita 61
39 Cosambesti 160
40 Mihail Kogalniceanu 33
41 Ograda 5
42 Perieti 741
43 Platonesti 15
44 Suditi 0
45 Slobozia 37
46 Prahova Busteni 35
47 Predeal 17
48 Busteni 52
49 Comarnic 0
511
50 Sinaia 34
51 Poiana Campina 0
52 Campina 0
53 Brazi 0
54 Draganesti 226
55 Gherghita 51
56 Gorgota 1
57 Olari 0
58 Puchenii Mari 202
59 Cricovul Dulce Moreni 1
60 Valea Lunga 18
61 Visinesti 5
62 I.L. Caragiale 11
63 Manesti 11
64 Cornesti 69
65 Sirna 0
66 Baleni 0
67 Bilciuresti 0
68 Ciolpani 1
69 Ialomicioara 1 (Est) Bezdead 19
70 Tata - -
71 Ialomicioara 2 (Vest) Runcu 2
72 Bizdidel - -
73 Vulcana Vulcana-Bai 45
74 Vulcana-Pandele 12
75 Slanic - -
76 Slanic (Rogoz Resca) Ocnita -
77 Provita Darmanesti -
78 Magureni -
79 Dobra -
80 Finta 32
81 Poienarii Burchii -
82 Peris -
83 Cojasca -
84 Sarata Armasesti 511
85 Glodeanu Sarat 7
86 Merei 0
87 Mihailesti 72
88 Valea Rea - -
512
89 Azuga Azuga 5
90 Valea Cerbului - -
91 Zamora - -
92 Peles - -
93 Izvorul Dorului - -
94 Doftana Valea Doftanei 22
95 Teleajen Izvoarele 0
96 Maneciu 19
97 Valenii de Munte 0
98 Berceni 10
99 Dumbrava 15
100 Magurele 0
101 Rafov 6
102 Valea Calugareasca 0
103 Cricovul Sarat Apostolache 0
104 Ciorani 22
105 Cislau 0
106 Sangeru 0
Din cele prezentate mai sus se observa ca din cele 21 cursuri de apa care fac
obiectul prezentului, gospodariile din localitatile aflate in imediata apropiere a 9
rauri nu vor fi afectate de inundatii. Raurile ce nu prezinta risc la inundatii sunt
urmatoarele:
Tata;
Bizdidel;
Slanic;
Slanic (Rogoz Resca);
Valea Rea;
Valea Cerbului;
Zamora;
Peles;
Izvorul Dorului.
Astfel, indicatorii pentru stabilirea riscului la inundatii vor fi analizati in cazul
celorlalte 12 cursuri de apa.
Indicatorul suprafetei totale a localitatilor posibil a fi afectate ist

Acest indicator este considerat raportul intre suprafata posibil a fi inundata
(suprafata intravilan) si suprafata totala a localitatilor posibil afectate. In tabelul
urmator se prezinta acest indicator pentru fiecare rau.
513
Tabel 17.15
Nr. Rau Suprafata Suprafata ist
crt. intravilan posibil totala [ha]
a fi afectata [ha]
1 Ialomita 1310 18007 0,073
2 Prahova 200 9135 0,022
3 Cricovul Dulce 73 6193 0,012
4 Ialomicioara 1 (Est) 9 488 0,018
5 Ialomicioara 2 (Vest) 5 324 0,015
6 Vulcana 19 665 0,029
7 Provita 30 3063 0,010
8 Sarata 114 2003 0,057
9 Azuga 1 108 0,009
10 Doftana 18 572 0,031
11 Teleajen 60 2550 0,024
12 Cricovul Sarat 14 1120 0,013
Indicatorul numarului gospodariilor posibil a fi afectate ig

Acest indicator este considerat raportul intre numarul gospodariilor posibil a fi
afectate si suprafata inundata.
In tabelul urmator se prezinta acest indicator pentru fiecare rau.
Tabel 17.16
Nr. Rau Nr. Suprafata ig
crt. gospodarii totala
posibil a fi posibil
inundate afectata
[ha]
1 Ialomita 3434 1310 2,621
2 Prahova 618 200 3,090
3 Cricovul Dulce 116 73 1,589
4 Ialomicioara 1 (Est) 19 9 2,111
5 Ialomicioara 2 (Vest) 2 5 0,400
6 Vulcana 57 19 3,000
7 Provita 32 30 1,067
8 Sarata 590 114 5,175
9 Azuga 5 1 5,000
10 Doftana 22 18 1,222
11 Teleajen 50 60 0,833
12 Cricovul Sarat 22 14 1,571
514
Indicatorul frecventei viiturilor ifv

Acest indicator - ifv, exprima numarul mediu multianual de viituri importante ce
s-au produs in bazinul hidrografic Ialomita in perioada 1975-2011 conform datelor
primite de la Administratia Bazinala de Apa Buzau-Ialomita si prezentate detaliat in
anexa 3.2.
O viitura este considerata importanta atunci cand debitul de varf este mai mare
sau egal cu debitul mediu maxim multianual (Anitan, 1974, citat de Arghius, 2008).
Tabel 17.17
Nr. Raul Statia Viituri Valori ifv
crt. hidrometrica importante procentuale
[%]
1 Ialomita Cosereni 5 5,8 0,639
2 Silitea 8 9,3
Snagovului
3 Moroeni 1 1,2
4 Trgovite 3 3,5
5 Bleni 3 3,5
6 Ciochina 1 1,2
7 Slobozia 1 1,2
8 ndrei 1 1,2
9 Prahova Cmpina 1 1,2 0,417
10 Prahova 5 5,8
11 Adncata 7 8,1
12 Buteni 1 2 2,3
13 Cricovul Dulce Moreni 4 4,7 0,306
14 Bltia 7 8,1
15 Ialomicioara 1 - 0 0,0 0,0
(Est)
16 Ialomicioara 2 Fieni 2 2,3 0,083
17 (Vest) Runcu 1 1,2
18 Vulcana otnga 3 3,5 0,083
19 Provita - 0 0,0 0,0
20 Sarata - 0 0,0 0,0
21 Azuga Azuga 3 3,5 0,083
22 Doftana Teila 3 3,5 0,083
23 Teleajen Moara 18 20,9 0,528
Domneasc
24 Gura Vitioarei 1 1,2
25 Cricovul Sarat Cioranii de Sus 6 7,0 0,167
Total 86 100 2,389
515
Din analiza valorilor procentuale si ale indicatorului privind frecventa viiturilor

importante se constata ca cele mai multe viituri s-au inregistrat pe raurile: Ialomita
26,7%, Teleajen 22,1%, Prahova 17,4% si Cricovul Dulce 12,8%.
Fiecare din cei trei indicatori analizati reprezinta un criteriu de ierarhizare, din
punct de vedere al riscului la inundatii, a celor 12 rauri. In consecinta, fiecare rau a
fost ordonat dupa valorile crescatoare ale fiecarui indicator primind un numar de
puncte de la 1 la 12 in functie de locul ocupat in ordonarea realizata.
In tabelul urmator se prezinta cei patru indicatori utilizati pentru ierarhizarea
celor 12 rauri din punct de vedere al riscului la inundatii, precum si numarul de
puncte corespunzatoare fiecarui rau.
Tabel 17.18
Nr. Rau ist Numar ig Numar ifv Numar Numar
crt. puncte puncte puncte puncte
total
1 Ialomita 0,073 12 2,621 8 0,639 12 32
2 Prahova 0,022 7 3,090 10 0,417 10 27
3 Cricovul Dulce 0,012 3 1,589 6 0,306 9 18
4 Ialomicioara 1 0,018 6 2,111 7 0,0 1 14
(Est)
5 Ialomicioara 2 0,015 5 0,400 1 0,083 2 8
(Vest)
6 Vulcana 0,029 9 3,000 9 0,083 2 20
7 Provita 0,010 2 1,067 3 0,0 1 6
8 Sarata 0,057 11 5,175 12 0,0 1 24
9 Azuga 0,009 1 5,000 11 0,083 2 14
10 Doftana 0,031 10 1,222 4 0,083 2 16
11 Teleajen 0,024 8 0,833 2 0,528 11 21
12 Cricovul Sarat 0,013 4 1,571 5 0,167 8 19
516
35
30
25
20
15
10
5
0
Figura 2 Ierarhizarea raurilor din b.h. Ialomita d.p.d.v. al riscului la inundatii

In aceste conditii, din punct de vedere al valorilor indicatorilor a fost introdusa
o scara de vulnerabilitate la inundatii alcatuita din trei clase, astfel:
clasa III vulnerabilitate minora (intre 3 si 15 puncte);
clasa II vulnerabilitate medie (intre 16 si 25 puncte);
clasa I vulnerabilitate majora (peste 25 puncte)
In consecinta, din punct de vedere al riscului la inundatii pe baza indicatorilor

utilizati, ierarhizarea raurilor din bazinul hidrografic Ialomita arata ca:
- 2 rauri prezinta un risc ridicat la inundatii (Ialomita si Prahova)
- 6 rauri prezinta un risc mediu de producere a inundatiilor (Sarata, Teleajen,
Vulcana, Cricovul Sarat, Cricovul Dulce, Doftana)
- 4 rauri prezinta o vulnerabilitate minora (Azuga, Ialomicioara 1,
Ialomicioara 2 si Provita)
- 9 rauri nu prezinta risc la inundatii (Tata, Bizdidel, Slanic, Slanic-Rogoz,
Valea Rea, Valea Cerbului, Zamora, Peles si Izvorul Dorului)
In tabelul urmator se prezinta lista raurilor din bazinul hidrografic Mostistea ce

fac obiectul prezentului contract si care vor fi analizate din punct de vedere al
Tabel 17.19
517
Nr. Lungime
Rau
crt. [km]
1 Mostistea 98
2 Valea Livezilor 7
3 Colceag 33
4 Belciugatele 21
5 Corata 12
6 Vanata 37
7 Banciu 6
8 Valea lui Ilie 17
In conformitate cu rezultatele prezentate in cadrul capitolului 14 - Stabilirea

riscului social acceptat la inundatii pentru localitati, obiective socio-economice,
terenuri agricole, obiective speciale sau gradul de protectie adecvat acestor
receptori de risc se observa ca in bazinul hidrografic Mostistea vor fi afectate de
inundatii un numar de 15 localitati si 168 de case.
Trebuie mentionat ca din cele 168 de case posibil afectate de inundatii, un

numar de 137 de case se afla in imediata apropiere a raului Mostistea.
In consecinta, se poate presupune ca raul Mostistea este cursul de apa ce

prezinta o vulnerabilitatea mai mare la inundatii in comparatie cu celelalte rauri din
bazinul hidrografic Mostistea ce fac obiectul prezentului capitol.
In tabelul urmator se prezinta lista raurilor din bazinul hidrografic Calmatui ce

fac obiectul prezentului contract si care vor fi analizate din punct de vedere al
Tabel 17.20
Nr. Lungime
Rau
crt. [km]
1 Calmatui 152
2 Rusavat 16
3 Negreasca 20
4 Strambul 55
5 Buzoel 37
In conformitate cu rezultatele prezentate in cadrul capitolului 14 - Stabilirea

riscului social acceptat la inundatii pentru localitati, obiective socio-economice,
518
terenuri agricole, obiective speciale sau gradul de protectie adecvat acestor

receptori de risc se observa ca in bazinul hidrografic Calmatui vor fi afectate de
inundatii un numar de 5 localitati si 36 de case.
Trebuie mentionat ca toate cele 36 de case posibil afectate de inundatii se afla

in imediata apropiere a raului Calmatui.
In consecinta, raul Calmatui este singurul curs de apa din bazinul hidrografic
Calmatui ce prezinta risc la inundatii.
519
CAPITOLUL 18 PREZENTAREA ACTIUNILOR SI

MASURILOR PROPUSE PENTRU REDUCEREA
RISCULUI LA INUNDATII
Introducere
Managementul riscului la inundaii nseamn aplicarea unor politici, proceduri
i practici avnd ca obiective identificarea riscurilor, analiza i evaluarea lor, tratarea,
monitorizarea i reevaluarea riscurilor n vederea reducerii acestora, astfel nct
comunitile umane, toi cetenii s poat tri, munci i s-i satisfac nevoile i
aspiraiile ntr-un mediu fizic i social durabil.
Practica mondial a demonstrat c apariia inundaiilor nu poate fi evitat, ns
ele pot fi gestionate, iar efectele lor pot fi reduse printr-un proces sistematic, care
conduc la un ir de msuri i aciuni menite s contribuie la diminuarea riscului
asociat acestor fenomene.
Managementul riscului la inundaii este astfel rezultatul unei combinaii
ample, dintre msurile i aciunile preventive premergtoare producerii fenomenului,
cele cu caracter operativ din timpul desfurrii inundaiilor i cele de refacere
ntreprinse post inundaii (de reconstrucie i nvminte deprinse ca urmare a
producerii fenomenului).
Activitati preventive (de prevenire, protectie si pregatire)
Aceste actiuni sunt concentrate spre prevenirea/diminuarea pagubelor
potentiale generate de inundatii prin:
evitarea constructiei de locuinte si de obiective sociale, culturale si/sau economice in
zonele potential inundabile, cu prezentarea in documentatiile de urbanism a datelor
privind efectele inundatiilor anterioare; adaptarea dezvoltarilor viitoare la conditiile
de risc la inundatii; promovarea unor practici adecvate de utilizare a terenurilor si a
terenurilor agricole si silvice;
realizarea de masuri structurale de protectie, inclusiv in zona podurilor si podetelor;
realizarea de masuri nestructurale (controlul utilizarii albiilor minore, elaborarea
planurilor bazinale de reducere a riscului la inundatii si a programelor de masuri;
introducerea sistemelor de asigurari etc.)
identificarea de detaliu, delimitarea geografica a zonelor de risc natural la inundatii
de pe teritoriul unitatii administrativ-teritoriale, inscrierea acestor zone in planurile de
urbanism general si prevederea in regulamentele de urbanism a masurilor specifice
privind prevenirea si atenuarea riscului la inundatii, realizarea constructiilor si
utilizarea terenurilor;
implementarea sistemelor de prognoza, avertizare si alarmare pentru cazuri de
inundatii;
intretinerea infrastructurilor existente de protectie impotriva inundatiilor si a albiilor
cursurilor de apa;
520
executia lucrarilor de protectie impotriva afluierilor albiilor raurilor in zona

podurilor si podetelor existente;
comunicarea cu populatia si educarea ei in privinta riscului la inundatii si a modului
ei de a actiona in situatii de urgenta.
Activitati de management operativ ce se intreprind in timpul desfasurarii
fenomenului de inundatii
Detectarea posibilitatii formarii viiturilor si a inundatiilor probabile.
Prognozarea evolutiei si propagarii viiturilor in lungul cursurilor de apa.
Avertizarea autoritatilor si a populatiei asupra intinderii, severitatii si a timpului de
aparitie al inundatiilor.
Organizarea si actiuni de raspuns ale autoritatilor si ale populatiei pentru situatii de
urgenta.
Asigurarea de resurse (materiale, financiare, umane) la nivel judetean pentru
interventia operativa.
Activarea institutiilor operationale, mobilizarea resurselor etc.
Activitati ce se intreprind dupa trecerea fenomenului de inundatii
Ajutorarea pentru satisfacerea necesitatilor imediate ale populatiei afectate de
dezastru si revenirea la viata normala.
Reconstructia cladirilor avariate, a infrastructurilor si a celor din sistemul de
protectie impotriva inundatiilor.
Revizuirea activitatilor de managment al inundatiilor in vederea imbunatatirii
procesului de planificare a interventiei pentru a face fata unor evenimente viitoare in
zona afectata, precum si in alte zone.
Reconsiderarea zonelor de vulnerabilitate si de risc dupa fiecare viitura.
Masuri nestructurale de protectie impotriva inundatiilor
Msurile nestructurale constituie o component a proteciei mpotriva
inundaiilor i completeaz msurile structurale in vederea reducerii vulnerabilitii,
respectiv micorarea potenialului de pagube produse de inundaie.
Msurile nestructurale constau n:
dezvoltarea de sisteme informaionale de avertizare i prognoz a viiturilor
i a sistemelor decizionale de aciune operativ n timpul i dup
producerea inundaiei;
stabilirea de reguli de exploatare a acumulrilor bazate pe informaii
prognostice asupra caracteristicilor, duratei i momentului producerii
viiturii;
planificarea i gestiunea teritoriului ameninat de inundaii prin :
- zonarea i managementul albiei majore ;
- elaborarea hrilor de risc ;
- introducerea restriciilor de realizarea a unor noi construcii n albia
inundabil;
- precizarea restriciilor n autorizaiile de construcie;
- reinerea apei n sol prin planificarea utilizrii terenului agricol n mod
adecvat.
reforma instituional :
521
- realizarea unui cadru legal de funcionare i coordonare a instituiilor

responsabile cu elaborarea strategiilor i deciziilor operative la nivel
local, bazinal regional i naional ;
- actualizarea i/sau elaborarea de regulamente, planuri de aciune
operativ i modele de intervenie (simulri) pentru scenarii de
evenimente, precum i sisteme de cooperare cu aprarea civil i
populaia ;
- activiti de contientizare a populaiei situate n zonele inundabile i
factorilor de decizie la nivel local i niveluri superioare, privind
mrimea riscului de inundaie, pagubele poteniale, pericolul
pierderilor de viei omeneti, modurile de intervenie i de aprare,
mijloacele i metodele de atenuare a efectelor inundaiei dup
producerea evenimentului;
dezvoltarea unor instrumente economice :
- asigurri de bunuri materiale prin societile de asigurare ;
- elaborarea unor criterii de evaluare corect a pagubelor i de
despgubire.
Dintre msuri nestructurale aplicate pentru gestionarea situaiilor de criz n caz de
inundaii, cel mai bine dezvoltate sunt Planurile de aprare mpotriva inundaiilor.
n conformitate cu legislaia n vigoare, la nivelul fiecrui district de bazin
hidrografic se ntocmesc Planuri bazinale de aprare mpotriva inundaiilor,
gheurilor, secetei hidrologice, accidentelor la construcii h idrotehnice i polurilor
acidentale i Planuri judeene de aprare mpotriva inundaiilor, fenomenelor
meteorologice periculoase, accidentelor la construciii hidrotehnice i polurilor
accidentale.
Comitetele municipale, oreneti i comunale pentru si tuaii de urgen
ntocmesc planuri de aprare mpotriva inundaiilor, gheurilor i polurilor
accidentale, cu asisten tehnic din partea unitailor de gospodrire a apelor din
cadrul ANAR. Planul de aprare al comitetului judeean reprezint o sintez a
planurilor comitetelor i ale obiectivelor, a planurilor sistemelor hidrotehnice i a
planurilor de avertizare alarmare n aval de baraje. Planurile de aprare pe bazine
hidrografice se constituie prin asamblarea planurilor judeene de aprare i se
ntocmesc de ctre Administraiile Bazinale de Apa, se verific de ctre Administraia
Naional "Apele Romne" i se aprob de Comitetul ministerial pentru situaii de
urgen.
Planurile de aprare mpotriva inundaiilor se refer la msurile care trebuie
luate n cele trei faze de desfurare:
A. Msuri preventive i de pregtire nainte de inundaie;

B. Msuri operative n perioada de inundaie;
C. Msuri de refacere i restabilire a vieii normale.
A. Msurile preventive i de pregtire nainte de inundaie cuprind

urmtoarele seciuni :
522
Organizarea sistemului informaional de gestiune a inundaiei se realizeaz

prin cele dou componente:
- Subsistemul de avertizare, prognoz i informare hirometeorologic;
- Subsistemul de decizie i aciune pentru gestionarea crizei.
Subsistemul de avertizare, prognoza i informarea hidrometeorologic se

asigur de ctre: compatimentele specializate din cadrul autoritilor bazinale de ape
(biroul de hidrologie i hidrogeologie, dispeceratul Administraiei Bazinale de Apa
Buzu Ialomia), dispeceratul central al Administraiei Naionale Apele Romne,
Institutul Naional de Hidrologie i Gospodrire a Apelor, Agenia Naional de
Meteorologie.
Sistemul informaional hidrometeorologic const n observarea, msurarea,
nregistrarea i prelucrarea datelor meteorologice i hidrologice, elaborarea
prognozelor, avertizrilor i alarmrilor, precum i n transmiterea acestora factorilor
implicai n managementul situaiilor de urgen, conform schemei fluxului
informaional definit n planurile de aprare bazinale, in vederea lurii deciziilor i
msurilor acestora.
Schema sinoptic a sistemului informaional hidrometeorologic pe ansamblul
fiecrui district de bazin hidrografic, conine urmtoarele date i informaii referitoare
la:
unitile meteorologice i hidrologice din bazin;
comitetele judeene, municipale, orseneti, comunale;
obiectivele care trebuie avertizate direct;
legaturile cu Centrul operativ al Administraiei Naionale Apele Romne
(ANAR), Institutului Naional de Hidrologie i Gospodrire a Apelor
(INHGA) i cu Centrul Operativ pentru situaii de urgena din Ministerul
Mediului i Pdurilor (MMP), precum i cu Administraiile Bazinale de Ap
vecine i organele de resort din rile vecine.
La nivelul ANAR, sistemul informaional este bazat pe o Reea Naional de
Transmisie a datelor de gospodrire apelor, structurat pe sistem piramidal pe 4
niveluri:
nivelul 4 nivelul local care include uniti de producere a datelor (staii
hidrometrice i de calitate a datelor, etc, sub jurisdictia unor staii de colectare
judeene);
nivelul 3 nivelul de decizie teritorial i sub-bazinal care include unitile de
colectare a datelor hidrologice (SGA si staii hidrologice), aflate in subordinea
Administraiilor Bazinale de Ap;
nivelul 2 nivelul de decizie bazinal, care include Centrele de decizie
bazinale din cadrul Administraiilor Bazinale de Ap;
nivelul 1 nivelul naional care cuprinde Centrul Naional de decizie de la
nivelul Administraiei Naionale Apele Romane, INHGA i Ministerului Mediului
i Pdurilor.
Prin acest sistem sunt transmise att informaii operative - fluxul rapid (date
hidrologice, privind poluri accidentale, accidente la construciile hidrotehnice, etc.),
ct i informaii n flux lent (prognoze, diagnoze, date informative, rezumate, baze de
date, etc.).
523
Ca regul, la nivelurile 1, 2, 3, centrul focal pentru concentrarea informailor

este reprezentat de serviciile de dispecerat pentru gospodrirea apelor, care, n afara
rolului de cunoatere a evenimentelor n derulare din jurisdicia lor, au de asemenea
rolul de a coordona aciunile de rspuns n concordan cu deciziile respectivei
administraii bazinale de gospodrire a apelor.
ntregul sistem este imaginat ca un sistem de tip eveniment, avnd n vedere c
el transmite i proceseaz informaii referitoare la fenomene naturale periculoase,
accidente la lucrrile hidrotehnice sau poluri accidentale. Informatiile furnizate de
acest sistem, fundamenteaz deciziile necesare pentru diminuarea efectelor unor astfel
de fenomene.
Sistemul informaional ANAR asigur urmtoarele funcii:
colectarea datelor i informaiilor
stocarea datelor i informaiilor
transmiterea datelor i informaiilor
diseminarea datelor i informaiilor
procesarea datelor i informaiilor
structuri de intervenie
La nivel judetean, deciziile i intervenia propriu-zis, sunt gestionate pe scar
ierarhic de la Comitetul Judetean pentru situaii de urgen, pn la Comitetele
Locale pentru situaii de urgen constituite la nivelul municipiilor, oraelor i al
comunelor i al centrelor operative. Componenta tehnic a unei decizii n caz de
inundaii revine cu prioritate autoritii bazinale de gospodrire a apelor.
La nivel superior, funcioneaz Comitetul Ministerial pentru Situaii de
Urgen pe lng Ministerului Mediului i Pdurilor, comitet care avizeaz deciziile
majore luate n teritoriu.
Centrul Naional de Prognoz Hidrologic din INHGA elaboreaz prognoze
hidrologice pe care le transmite la Centrul Operativ din cadrul Ministerului Mediului
i Pdurilor i la Centrele operative bazinale.
Serviciile hidrologice din cadrul administraiilor bazinale de apa elaboreaz
prognoze hidrologice pe cursurile de apa i staiile hidrometrice din bazin, din care s
rezulte situaia la zi, prognoza pentru 24 de ore i valorile culminaiei raportate la
cotele de aprare, pe care le transmite Centrelor operative ale Sistemelor de
Gospodarire a Apelor pentru a fi diseminate la obiectivele hidrotehnice i la
Comitetele locale, prin Inspectoratele judeene pentru situaii de urgen.
Lista principalelor statii hidrometrice care fac parte din sistemul informaional
hidrometeorologic din districtul de bazin hidrografic Buzau-Ialomita se prezinta in
tabelele urmatoare.
Tabel 18.1 Bazin hidrografic Buzau
Parametrii de aparare
Post hidrometric Cursul de apa Atentie Alarma Pericol

Debit Debit Debit
H [cm] H [cm] H [cm]
[mc/s] [mc/s] [mc/s]
Vama Buzaului Buzau 210 48.0 250 66.2 290 87.7
Sita Buzaului Buzau 225 68.5 275 96.0 350 150
524
Parametrii de aparare
Post hidrometric Cursul de apa Atentie Alarma Pericol

Debit Debit Debit
H [cm] H [cm] H [cm]
[mc/s] [mc/s] [mc/s]
Nehoiu Buzau 230 534 330 938 380 1160
Mgura Buzau 200 422 250 652 300 945
Bania Buzau 135 650 185 950 200 1050
Racovia Buzau 280 315 385 589 410 702
Comandau Basca Mare 150 43.1 230 112 300 230
Varlaam Basca Mare 250 206 350 370 400 458
Varlaam Basca Mica 100 77 150 210 180 307
Basca Roziliei Basca 250 601 300 750 350 923
Chiojdu Bsca Chiojd 155 62 220 165 250 273
Loptari Slanic 170 103 200 158 200 158
Cernteti Slanic 100 95.5 150 196 200 307
Izvoru Nicov 200 23 250 33.1 300 43,6
Costomiru Clnu 250 25.2 350 56 350 56
Potrnicheti Clnu 100 32 150 131 200 265
Tabel 18.2 Bazin hidrografic Ialomita
PARAMETRII DE APRARE
Nr STAIA Atenie Alarm Pericol
crt RUL HIDROMETRIC
H- cm Qmc/s H- cm Qmc/s H- cm Qmc/s
1 IALOMICIOARA 1 GLOD 450 120 500 144 550 169
2 IALOMICIOARA 2 RUNCU 450 68.2 500 105 550 145
3 BIZDIDEL BEZDEAD 300 50.0 350 120 400 190
4 IALOMIA MOROENI 350 91.5 400 140 450 225
5 IALOMIA TRGOVITE 450 220 550 416 600 521
6 IALOMIA BLENI 200 338 250 460 300 600
SILITEA
7 IALOMIA 350 186 450 272 600 480
SNAGOV
8 IALOMIA COERENI 480 390 560 512 640 685
9 IALOMIA CIOCHINA 350 327 420 421 500 575
10 IALOMIA SLOBOZIA 320 337 400 416 600 735
11 IALOMIA NDREI 470 350 560 500 610 610
12 IALOMICIOARA FIENI 300 65.5 400 200 400 200
13 BIZDIDEL PUCIOASA 350 94.0 450 191 450 191
14 VULCANA OTNGA 560 42.2 610 67.5 660 109
525
PARAMETRII DE APRARE
Nr STAIA Atenie Alarm Pericol
crt RUL HIDROMETRIC
H- cm Qmc/s H- cm Qmc/s H- cm Qmc/s
15 SLNIC GURA OCNIEI 370 32.0 450 45.9 500 54.9
CRICOVUL
16 MORENI 220 99.4 280 176 280 176
DULCE
CRICOVUL
17 BLTIA 200 128 270 226 320 304
DULCE
18 PRAHOVA BUTENI 100 25.8 150 93.0 200 190
19 PRAHOVA CMPINA 250 302 320 491 400 707
20 PRAHOVA PRAHOVA 250 156 350 273 400 336
21 PRAHOVA ADNCATA 250 188 320 275 400 475
22 AZUGA AZUGA 90 31.4 130 65.9 150 86.9
VALEA
23 BUTENI 70 25.7 100 42.4 150 70.3
CERBULUI
24 DOFTANA TEILA 70 8.00 130 64.0 170 112
25 TELEAJEN CHEIA 100 10.3 150 33.9 175 48.7
26 TELEAJEN GURA VITIOAREI 260 111 300 226 350 376
MOARA
27 TELEAJEN 350 91.8 450 262 500 392
DOMNEASC
28 SLNIC VRBILU 140 19.0 200 44.5 300 106
CRICOVUL
29 CIORANI 230 54.5 330 141 430 276
SRAT
30 ISTU BABA ANA 200 9.20 300 25.9 400 58.0
B. Msuri operative de intervenie n perioada de inundaie
La apariia fenomenului de inundaie, n funcie de situaie, Comitetul

Judeean pentru Situaii de Urgen, cu acordul ministrului administraiei i internelor,
declar starea de alert la nivel judeean sau n mai multe localiti ale judeului i
propun instituirea strii de urgen, respectiv intrarea n dispozitiv de aprare. Decizia
respectiv se bazeaz n primul rnd pe prognoza hidrologic a iminenei atingerii
pragului de inundaie sau la depirea brusc a pragurilor de aprare. Aceast decizie
este urmat de declanarea unor aciuni operative pe care le execut serviciile publice
comunitare profesioniste pentru situaii de urgen, respectiv Inspectoratul Judetean
pentru situaii de urgen, precum i centrele operative constituite la nivel local.
Aciunile operative n caz de inundaii sunt:
- asigurarea fluxului informaional ntre autoritiile de ape i centrul operativ;
- concentrarea mijloacelor de intervenie n zonele critice;
- asigurarea mijloacelor de asisten medical, cazare i hrnire a populaiei;
- supravegerea construciilor de aprare: baraje i diguri - mai ales n punctele
critice;
- aplicarea regulamentelor speciale de exploatarea a barajelor, n caz de ape
mari;
- avertizarea n aval asupra manevrelor sau accidentelor la diguri i baraje;
- supravegherea podurilor i a zonelor de blocare a curgerii apei;
- lucrri de supranlri ale digurilor, funcie de prognoze;
526
- evacuarea oamenilor i a animalelor;

- dirijarea apelor revrsate n vederea drenrii lor;
- raportarea ierarhic asupra desfsurrii aciunilor operative.
C. Msuri de refacere i restabilire a vieii i activitilor normale

Msurile de refacere i restabilire a activitii normale dup ncetarea viiturii,
sunt:
- Evacuarea apelor care bltesc sau a apelor din poldere (gravitational sau prin
pompare);
- Repunerea n funciune a instalaiilor industriale de alimentare cu ap, a staiilor
de epurare, a staiilor de pompare, a obiectivelor industriale, a instalaiilor
energetice afectate;
- Refacerea liniilor de comunicaie, a cilor de comunicaie i transport, rutiere sau
feroviare, a podurilor afectate, a conductelor de transport lichide afectate;
- Refacerea obiectivelor sociale i sprijinirea populaiei afectate, prin msuri
antiepidemice;
- Rapoarte de evaluare a pagubelor fizice i valorice;
- Reconstituirea zonelor inundate i propuneri de msuri pentru revenire la nornal;
- Reconstituiri ale caracteristicilor hidrologice ale undei de viitura produse;
- Rapoarte de sintez.
527
Amenajari structurale propuse pentru reducerea riscului

la inundatii
Conform unei metodologii privind vulnerabilitatea la inundaii existente la
Institutul Naional de Hidrologie i Gospodrire a Apelor (INHGA) i a calculelor ca
urmare a acestei metodologii 5 clase de vulnerabilitate districtul de bazin hidrografic
Buzau-Ialomita se situeaz n clasa a III-a de vulnerabilitate. Aceast metodologie are la
baz indicatorii de vulnerabilitate, menionai in continuare, dar nu ine seama dect
indirect (prin impactul inundaiilor asupra teritoriului si obiectivelor inundate) de gradul
de amenajare al bazinului hidrografic n privina proteciei la inundaii.
Indicatori de vulnerabilitate
is ponderea suprafetelor medii multianuale inundate din suprafata
totala/agricola a bazinului hidrografic;
inundata a bazinului hidrografic, exprimata in numarul de locuinte distruse la
1000 ha inundate;
evenimente care au produs inundatii intr-un bazin hidrografic din numarul
total de evenimente produse la nivelul tarii;
ir timpul de revenire a debitelor maxime produse pe principalele cursuri de
apa ale bazinului hidrografic.
In tabelele urmatoare se prezinta lista amenajarilor structurale propuse pentru
reducerea riscului la inundatii pe cursurile de apa care fac obiectul prezentului studiu. In
urma includerii acestor amenajari structurale in sistemul actual de protectie impotriva
inundatiilor si al analizei hartilor de inundabilitate rezultate pentru diferite probabilitati
de depasire, vor rezulta noi masuri pentru reducerea riscului la inundatii conform tintelor
strategice stabilite la nivel national din Strategia Nationala de Management al Riscului la
Inundatii.
reducerea gradual a suprafeelor potenial inundabile la viituri cu debite
avnd probabilitatea de depire de 1% cu 61% fa de 2006, nsoit obligatoriu
de msuri compensatorii pentru reinerea volumelor corespunztoare de ap;
reducerea numrului de persoane expuse riscului potenial de inundaii la
viituri cu debite avnd probabilitatea de depire de 1% cu 62% fa de 2006;
reducerea vulnerabilitii sociale a comunitilor expuse la inundaii - 50% n
termen de 10 ani i pn la 75% pe termen lung, n 30 de ani; pentru aceast int,
este necesar revizuirea normelor de proiectare a structurilor de aprare, cu o
valoare implicit a probabilitii anuale de depire de minimum 0,2% pentru
zonele urbane dezvoltate, n funcie de rezultatele analizelor tehnico-economice,
0,5% pentru zonele urbane cu dezvoltare medie, 1% pentru zonele rurale i 10%
528
pentru zonele agricole (fr locuine sau bunuri sociale i economice importante).
Aceast int va fi atins prin amenajarea integrat a bazinului hidrografic
reducerea gradual a pagubelor produse de inundaii infrastructurilor de
traversare a cursurilor de ap fa de anul 2006 cu circa 80% pn n anul 2035;
reabilitarea n zone cu vulnerabilitate ridicat/relocare anual a cel puin 400
km de diguri de protecie mpotriva inundaiilor;
creterea capacitaii de transport a albiilor minore ale principalelor cursuri de
ap cu cel puin 30% pn n anul 2035, prin msuri de readucerea rului la starea
iniial.
Bazinul hidrografic Buzau
Amenajari structurale propuse pe raul Buzau
Inaltime
Lungime
Nr. medie
Denumirea obiectivului de investitii Localitate lucrare
crt. lucrare
[m]
[m]
1 Recalibrare albie Vama Buzaului 1360 3.5
2 Consolidare de mal drept (MD) cu zid din beton Vama Buzaului 340 3
3 Consolidare de mal drept (MD) cu zid din beton Vama Buzaului 330 3
4 Consolidare de mal stang (MS) cu zid din beton Vama Buzaului 470 3
Aparare de mal drept (MD) cu pereu din piatra sat. Acris, loc.
5 995 3.5
bruta Vama Buzaului
Aparare de mal stang (MS) cu pereu din piatra sat. Acris, loc.
6 1320 3.5
bruta Vama Buzaului
sat. Acris, loc.
7 Consolidare de mal stang (MS) cu zid din gabioane 370 3
Vama Buzaului
sat. Acris, loc.
8 Dig de aparare (de contur) - mal stang (MS) 630 2
Vama Buzaului
Vama Buzaului -
9 Recalibrare albie 6155 4.5
Intorsura Buzaului
Consolidare de mal drept (MD) cu zid din loc Bradet -
10 625 4
gabioane Intorsura Buzaului
529
Inaltime
Lungime
Nr. medie
crt. lucrare
[m]
[m]
loc Bradet -
11 Consolidare de mal drept (MD) cu zid din beton 325 4
Intorsura Buzaului
loc Bradet -
12 Consolidare de mal stang (MS) cu zid din beton 250 4
Intorsura Buzaului
Consolidare de mal drept (MD) cu zid din loc Bradet -
13 265 4
gabioane Intorsura Buzaului
14 Consolidare de mal stang (MS) cu zid din beton Intorsura Buzaului 210 4
Consolidare de mal drept (MD) cu zid din
15 Intorsura Buzaului 140 4
gabioane
16 Consolidare de mal stang (MS) cu zid din gabioane Intorsura Buzaului 302 4
gabioane
Aparare de mal stang (MS) cu pereu din piatra
bruta
Consolidare si suprainaltare dig de aparare mal
19 Intorsura Buzaului 2720 2.5
stang (MS)
drept (MD)
drept (MD)
22 Recalibrare albie Intorsura Buzaului 2715 4.5
Intorsura Buzaului
23 Dig de aparare mal stang (MS) cu pereu din beton 360 2
- Sita Buzaului
Intorsura Buzaului
24 Dig de aparare mal drept (MD) cu pereu din beton 2500 2
- Sita Buzaului
Intorsura Buzaului
25 Recalibrare albie 5520 5
- Sita Buzaului
Aparare de mal stang (MS) cu pereu si prism
anrocamente
anrocamente
530
Inaltime
Lungime
Nr. medie
crt. lucrare
[m]
[m]
Aparare de mal drept (MD) cu pereu si prism
anrocamente
29 Sita Buzaului 410 4
anrocamente
anrocamente
anrocamente
32 Dig de aparare mal stang (MS) cu pereu din beton Sita Buzaului 1000 5
33 Dig de aparare mal drept (MD) cu pereu din beton Sita Buzaului 350 5
anrocamente
anrocamente
anrocamente
anrocamente
38 Dig de aparare mal stang (MS) cu pereu din beton Sita Buzaului 600 2
anrocamente
anrocamente
anrocamente
anrocamente
46 Dig de aparare mal drept (MD) cu pereu din beton Zabratau 575 2
531
Inaltime
Lungime
Nr. medie
crt. lucrare
[m]
[m]
Zabratau -
47 Recalibrare albie 3180 4.5
Chichirau - Crasna
48 Recalibrare albie Chichirau - Crasna 2390 5
49 Dig de aparare mal stang (MS) cu pereu din beton Zabratau 235 2
51 Dig de aparare mal stang (MS) cu pereu din beton Zabratau 424 2
54 Zabratau 212 4
anrocamente
55 Zabratau 115 4
anrocamente
56 Zabratau 143 4
anrocamente
57 Dig de aparare mal drept (MD) cu pereu din beton Chichirau 650 2
58 Dig de aparare mal stang (MS) cu pereu din beton Chichirau - Crasna 1545 2
59 Chichirau 300 4
anrocamente
60 Crasna 148 4
anrocamente
61 Consolidare de mal drept (MD) cu zid din beton Casoca 900 5
62 Consolidare de mal stang (MS) cu zid din beton Siriu 945 5
Consolidare de mal drept (MD) cu zid din Nehoiasu - Lunca
63 260 6
gabioane Priporului
64 Consolidare de mal stang (MS) cu zid din gabioane Nehoiasu - Nehoiu 945 6
65 Nehoiu 280 4
anrocamente
66 Nehoiasu - Nehoiu 845 6
gabioane
67 Nehoiasu - Nehoiu 285 1
drept (MD)
532
Inaltime
Lungime
Nr. medie
crt. lucrare
[m]
[m]
Dig de aparare mal drept (MD) cu pereu din piatra
68 Nehoiu 1150 6
bruta
69 Patirlagele 640 4
anrocamente
70 Dig de aparare mal stang (MS) Rusavat 2315 3
71 Dig de aparare mal drept (MD) Viperesti 950 3
72 Consolidare de mal stang (MS) cu zid din gabioane Badila-Ciuta 550 6
73 Recalibrare albie Badila-Ciuta 1715 4.5
74 Recalibrare albie Magura-Parscov 1430 4.5
75 Dig de aparare (de contur) mal stang (MS) Parscov 1515 3
76 Dig de aparare mal stang (MS) Reti 535 3
77 Reti 535 4
anrocamente
78 Recalibrare albie Unguriu-Berca 3510 4.5
79 Berca 1280 0.8
stang (MS)
80 municipiul Buzau 5800 1.2
stang (MS)
81 Consolidare de mal stang (MS) cu zid din gabioane Maracineni 255 5
82 Consolidare de mal stang (MS) cu zid din gabioane Maracineni 800 5
Vadu Pasii-
83 Recalibrare albie 890 7
Scurtesti
Vadu Pasii-
84 Epiuri 6 buc. 2
Scurtesti
85 Recalibrare albie Scurtesti -Stnceti 4400 7
86 Epiuri Scurtesti -Stnceti 8 buc. 2
87 Praguri de fund si traverse de colmatare Scurtesti -Stnceti 6 buc. 2.5
88 Scurtesti -Stnceti 2200 6
gabioane
89 Consolidare de mal stang (MS) cu zid din gabioane Scurtesti -Stnceti 330 6
90 Recalibrare albie Bordusani-Sageata 3500 7
533
Inaltime
Lungime
Nr. medie
crt. lucrare
[m]
[m]
91 Consolidare de mal stang (MS) cu zid din gabioane Bordusani-Sageata 290 6
92 Dig de aparare mal stang (MS) Bordusani-Sageata 2610 3
93 Sgeata 760 6.5
anrocamente
94 Sgeata 800 6.5
anrocamente
95 Dig de aparare mal stang (MS) Beilic 2700 3.5
96 Recalibrare albie Gvaneti 740 7
97 Consolidare de mal stang (MS) cu zid din gabioane Gvaneti 660 6
Gvaneti-
98 Dig de aparare mal stang (MS) 5960 3.5
Movilita
99 Dig de aparare mal stang (MS) Movilita-Banita 1570 3
100 Recalibrare albie Mosesti 950 4.5
101 Consolidare de mal stang (MS) cu zid din gabioane Mosesti 570 6
1100 m
102 dig 3.5
Acumulare nepermananta (polder Jirlau) contur
Vatenuat=40.5 mil.mc, S=2030ha 1550 m
Jirlau
103 uvraje 1.5
beton
104 9100 1.2
stang
105
13500 m
dig
3.5
contur
Acumulare nepermananta (polder Visani) 1700 m
106 Vatenuat=39 mil.mc, S=1950 ha uvraje 1.5
Visani
beton
534
Inaltime
Lungime
Nr. medie
crt. lucrare
[m]
[m]
107 5370 1.2
drept
108 Visani 615 6
anrocamente
109 Gradistea-Sutesti 7000 0.8
drept (MD)
110 Ibrianu 1150 6
anrocamente
111 Canal strapungere Sutesti 287 7
AA - Aparare de mal drept (MD) cu pereu si prism
112 Sutesti 480 8.5
anrocamente
AA - Aparare de mal stang (MS) cu pereu si prism
113 Sutesti 495 8.5
anrocamente
114 PF- Praguri de fund si traverse de colmatare Sutesti 4 buc. 2
Gradistea -
115 D - Dig de aparare mal stang (MS) 9800 3
Racovita
116 Racovita 560 8
anrocamente
117 Recalibrare albie Racovita 560 4.5
M. Kogalniceanu-
118 Canal strapungere 320 7
Ramnicelu
Aparare de mal drept (MD) cu pereu si prism M. Kogalniceanu-
119 340 8.5
anrocamente Ramnicelu
Aparare de mal stang (MS) cu pereu si prism M. Kogalniceanu-
120 390 8.5
anrocamente Ramnicelu
M. Kogalniceanu-
121 Praguri de fund si traverse de colmatare 1 buc. 2
Ramnicelu
122 Canal strapungere M. Kogalniceanu 585 7
123 M. Kogalniceanu 600 8.5
anrocamente
124 M. Kogalniceanu 530 8.5
anrocamente
535
Inaltime
Lungime
Nr. medie
crt. lucrare
[m]
[m]
125 Praguri de fund si traverse de colmatare M. Kogalniceanu 1 buc. 2
14000 m
126 dig 3.5
Acumulare nepermananta (polder Ramnicelu) contur
Vatenuat=37 mil.mc, S=1840 ha 1500 m
Ramnicelu
127 uvraje 1.5
beton
128 2900 1.2
drept
129 Dig de aparare mal drept (MD) Rmnicelu 3170 3.5
Scortaru Nou-
130 Dig de aparare mal drept (MD) 2555 3
Pitulati
Aparare de mal drept (MD) cu pereu si prism Scortaru Nou-
131 180 7.5
anrocamente Pitulati
132 120 7.5
133 140 7.5
134 Dig de aparare mal drept (MD) Scortaru Nou 685 3.5
135 Pitulati 340 7.5
anrocamente
136 Sihleanu 1470 7.5
anrocamente
137 Epiuri Sihleanu 4 buc. 2.5
138 Gurguieti 1600 7.5
anrocamente
Aparare de mal drept (MD) cu pereu si prism Voinesti
139 600 8.5
anrocamente (Maxineni)
Amenajari structurale propuse pe raul Slanic
536
Inaltime
Lungime
Nr. medie
Localitatea Denumirea obiectivului de investitii lucrare
crt. lucrare
[m]
[m]
1 Sareni CG - Consolidare de mal drept cu zid din gabioane 250 3.0
2 Manzalesti CG - Consolidare de mal drept cu zid din gabioane 150 3.0
3 Lopatari CG - Consolidare de mal stang cu zid din gabioane 154 3.0
4 Sareni CG - Consolidare de mal stang cu zid din gabioane 150 3.0
5 Manzalesti CG - Consolidare de mal stang cu zid din gabioane 155 3.0
6 Sarbesti RA - Recalibrare albie 150 2.5
7 Sarbesti CG - Consolidare de mal drept cu zid din gabioane 132 3.0
Garatnau de
8 CG - Consolidare de mal drept cu zid din gabioane 150 3.0
Jos
9 Sarbesti CG - Consolidare de mal stang cu zid din gabioane 304 3.0
10 Dogari RA - Recalibrare albie 220 3.0
11 Dogari CG - Consolidare de mal drept cu zid din gabioane 220 4.0
12 Gura Dimienii RA - Recalibrare albie 175 3.0
13 Beceni RA - Recalibrare albie 180 3.0
Valea Parului-
14 RA - Recalibrare albie 260 3.0
Carpinistea
15 Gura Dimienii CG - Consolidare de mal drept cu zid din gabioane 168 4.0
16 Beceni CG - Consolidare de mal drept cu zid din gabioane 180 4.0
17 Margariti CG - Consolidare de mal stang cu zid din gabioane 180 4.0
Valea Parului-
18 CG - Consolidare de mal stang cu zid din gabioane 263 4.0
Carpinistea
19 Manasia RA - Recalibrare albie 210 3.5
20 Manasia CG - Consolidare de mal drept cu zid din gabioane 144 4.8
21 Manasia CG - Consolidare de mal stang cu zid din gabioane 160 4.8
22 Caldarusa RA - Recalibrare albie 310 3.5
Zarnestii de
Slanic
Zarnestii de
Slanic
Zarnestii de
Slanic
26 Sapoca RA - Recalibrare albie 350 3.5
27 Sapoca CG - Consolidare de mal drept cu zid din gabioane 200 5.3
537
Inaltime
Lungime
Nr. medie
crt. lucrare
[m]
[m]
28 Sapoca CB - Consolidare de mal drept cu zid din beton 150 5.3
30 Manzalesti CB - Consolidare de mal stang cu zid din beton 235 3.5
32 Beslii-Sarbesti CB - Consolidare de mal stang cu zid din beton 295 3.5
33 Sarbesti CB - Consolidare de mal stang cu zid din beton 330 3.5
34 Niculesti CG - Consolidare de mal stang cu zid din gabioane 65 3.0
Lopatari-
Sareni
36 Manzalesti RA - Recalibrare albie 3595 2.50
37 Beslii-Sarbesti RA - Recalibrare albie 705 2.50
38 Lopatari CG - Consolidare de mal drept cu zid din gabioane 165 3.00
Lopatari-
Sareni
40 Sareni CG - Consolidare de mal drept cu zid din gabioane 210 3.00
Manzalesti-
Beslii
Manzalesti-
Beslii
Manzalesti-
Beslii
538
Inaltime
Lungime
Nr. medie
crt. lucrare
[m]
[m]
Caratnau de
Jos
58 Sarbesti CG - Consolidare de mal drept cu zid din gabioane 445 3.00
Bodinesti-
Vinntila Voda
Caratnau de
60 CB - Consolidare de mal drept cu zid din beton 270 4.00
Jos
62 Vintila Voda CG - Consolidare de mal stang cu zid din gabioane 185 3.00
63 Sarbesti PF - Prag de fund si traverse de colmatare 110 2.00
64 Niculesti RA - Recalibrare albie 1010 3.50
Podu Muncii-
Gura Dimienii
66 Dogari RA - Recalibrare albie 190 3.50
67 Petrachesti CG - Consolidare de mal drept cu zid din gabioane 695 3.00
68 Dogari CG - Consolidare de mal drept cu zid din gabioane 395 3.00
Podu Muncii-
Dogari
Podu Muncii-
Dogari
71 Dogari CG - Consolidare de mal stang cu zid din gabioane 585 4.00
72 Dogari CG - Consolidare de mal stang cu zid din gabioane 180 4.00
73 Dura Dimienii CB - Consolidare de mal stang cu zid din beton 195 4.00
74 Gura Dimienii D - Dig de aparare 1390 2.50
77 Carpinistea RA - Recalibrare albie 635 3.50
78 Margariti CG - Consolidare de mal drept cu zid din gabioane 585 4.00
79 Beceni CG - Consolidare de mal drept cu zid din gabioane 915 4.00
80 Carpinistea CG - Consolidare de mal drept cu zid din gabioane 230 4.00
81 Beceni CG - Consolidare de mal stang cu zid din gabioane 195 4.00
539
Inaltime
Lungime
Nr. medie
crt. lucrare
[m]
[m]
84 Valea Parului CG - Consolidare de mal stang cu zid din gabioane 670 4.00
85 Valea Parului CG - Consolidare de mal stang cu zid din gabioane 263 4.50
86 Carpinistea CG - Consolidare de mal stang cu zid din gabioane 85 4.50
87 Carpinistea CG - Consolidare de mal stang cu zid din gabioane 420 4.50
88 Aldeni RA - Recalibrare albie 970 4.00
89 Aldeni CG - Consolidare de mal drept cu zid din gabioane 290 4.50
Izvoru Dulce-
Fulga
91 Fulga CG - Consolidare de mal stang cu zid din gabioane 505 4.50
92 Fulga CB - Consolidare de mal stang cu zid din beton 490 4.00
93 Cernatesti RA - Recalibrare albie 605 4.00
94 Cernatesti RA - Recalibrare albie 1095 4.00
96 Cernatesti CG - Consolidare de mal stang cu zid din gabioane 670 4.50
AA - Aparare de mal stang cu pereu si prism din
97 Sapoca 1710 4.50
anrocamente
AA - Aparare de mal drept cu pereu si prism din
100 Sapoca 1050 4.50
anrocamente
101 Sapoca 1710 4.50
anrocamente
CD - CD - Consolidare si suprainaltare dig de aparare
102 Sapoca 2170 3.50
mal stang (MS)
Amenajari structurale propuse pe raul Basca Mare
Lungime Inaltime
Nr.
Localitatea Denumirea obiectivului de investitii lucrare medie
crt.
[m] lucrare [m]
1 Comandau CD - Consolidare si suprainaltare dig de aparare MS 735 2.00
2 Comandau CG - Consolidare MS cu zid din gabioane 420 3.30
540

4 Comandau D - Dig de aparare MD 880 2.00
7 Comandau RA - Recalibrare albie 475
8 Varlaam CG - Consolidare MS cu zid din gabioane 560 4.50
9 Varlaam CG - Consolidare MD cu zid din gabioane 300 4.50
Amenajari structurale propuse pe raurile Basca Mica si Basca

Roziliei
Inaltime
Lungime
Nr. medie
crt. lucrare
[m]
[m]
1 Musa CG - Consolidare MS cu zid din gabioane 250 2.5
2 Musa CG - Consolidare MD cu zid din gabioane 160 2.5
3 Vadu Oii CG - Consolidare MS cu zid din gabioane 230 4.30
5 Varlaam CB - Consolidare MS cu zid din beton 580 4.50
Varlaam - Gura DP - Dig de aparare MS cu pereu din piatra
11 490 4.80
Teghii bruta
12 Ionasti / Gura Teghii CG - Consolidare MD cu zid din gabioane 672 4.80
13 Ionasti / Gura Teghii CG - Consolidare MS cu zid din gabioane 300 4.50
14 Ionasti / Gura Teghii CG - Consolidare MS cu zid din gabioane 235 4.50
DP - Dig de aparare MS cu pereu din piatra
15 Nemertea 340 5.00
bruta
16 Ionasti / Gura Teghii CG - Consolidare MD cu zid din gabioane 100 4.50
17 Nemertea CG - Consolidare MS cu zid din gabioane 210 4.50
DP - Dig de aparare MD cu pereu din piatra
bruta
541
Inaltime
Lungime
Nr. medie
crt. lucrare
[m]
[m]
20 Nemertea CG - Consolidare MD cu zid din gabioane 574 5.00
bruta
bruta
28 Nemertea - Furtunesti 760 5.30
bruta
29 Furtunesti CG - Consolidare MD cu zid din gabioane 166 5.30
33 Furtunesti CG - Consolidare MS cu zid din gabioane 685 4.50
38 Paltinis CG - Consolidare MD cu zid din gabioane 946 5.00
39 Paltinis 965 5.00
bruta
40 Baca Roziliei CG - Consolidare MD cu zid din gabioane 312 4.30
41 Baca Roziliei 300 5.00
bruta
42 Baca Roziliei CG - Consolidare MD cu zid din gabioane 1265 5.00
43 Baca Roziliei 430 5.00
bruta
44 Baca Roziliei CG - Consolidare MS cu zid din gabioane 500 4.30
Amenajari structurale propuse pe raul Basca Chijdului
542
Inaltime
Lungime
Nr. medie
crt. lucrare
[m]
[m]
CB - Consolidare de mal stang cu zid de
1 Plescioara 330 3.00
sprijin din beton (MS)
2 Chiojdu 350 3.00
CB - Consolidare de mal drept cu zid de
3 Chiojdu 280 3.00
sprijin din beton (MD)
4 Chiojdu 685 3.00
5 Chiojdu 1300 3.00
6 Chiojdu 625 3.00
7 Chiojdu - Lera RA - Recalibrare de albie 1100 2.00
CG - Consolidare de mal stang (MS) cu
8 Lera 345 3.00
zid din gabioane
9 Lera 100 3.00
zid din gabioane
CG - Consolidare de mal drep (MD) cu
10 Lera 175 3.00
zid din gabioane
11 Lera 100 3.00
zid din gabioane
12 Lera 310 2.50
zid din gabioane
13 Lera - Corbu 775 2.50
zid din gabioane
14 Lera - Corbu 500 2.50
zid din gabioane
AA - Aparare de mal drept (MD) cu
15 Catina 450 2.50
pereu si prism anrocamente
AA - Aparare de mal stang (MS) cu
16 Catina 700 2.50
543
Inaltime
Lungime
Nr. medie
crt. lucrare
[m]
[m]
D - Dig de aparare (de contur) - mal
17 Catina 550 2.00
drept (MD)
18 Catina 800 2.50
AA - Aparare de mal stang (MD) cu
19 Catina 630 2.50
DP - Dig de aparare mal stang (MS) cu
20 Catina 560 2.50
pereu din beton
21 Catina 440 2.50
pereu din beton
22 Catina 245 2.50
pereu din beton
23 Catina 220 2.50
zid din gabioane
Bascenii de
24 RA - Recalibrare de albie 1170 1.50
Sus
Bascenii de D - Dig de aparare (de contur) - mal
25 2105 2.50
Sus stang (MS)
26 Calvini 695 3.00
stang (MS)
Bascenii de Jus
- Olari
CG - Consolidare de mal drept (MD) cu
28 Olari 135 3.00
zid din gabioane
Bascenii de Jus D - Dig de aparare (de contur) - mal
29 2600 2.50
- Gura Bascei stang (MS)
30 Gura Bascei 530 2.50
31 Gura Bascei D - Dig de aparare - mal stang (MS) 820 2.00
32 Gura Bascei D - Dig de aparare - mal drept (MD) 580 2.00
544
Inaltime
Lungime
Nr. medie
crt. lucrare
[m]
[m]
zid din gabioane
PF - Praguri de fund cu traverse de
colmatare
zid din gabioane
Amenajari structurale propuse pe raul Nehoiu
Inaltime
Lungime
Nr. medie
crt. lucrare
[m]
[m]
1 Nehoiu Consolidare de mal stang (MS) cu zid din beton 165 3.00
2 Nehoiu Consolidare de mal drept (MD) cu zid din beton 135 3.00
Amenajari structurale propuse pe raul Niscov
Inaltime
Lungime
Nr. medie
crt. lucrare
[m]
[m]
1 Glod RA - Recalibrare de albie 215 2.00
2 Glod RA - Recalibrare de albie 1005 2.00
3 Strezeni RA - Recalibrare de albie 1790 2.00
4 Strezeni RA - Recalibrare de albie 440 2.00
5 Tisau RA - Recalibrare de albie 1285 2.00
6 Padureni RA - Recalibrare de albie 985 2.00
7 Padureni RA - Recalibrare de albie 1330 2.00
8 Leiculesti D - Dig de aparare (de contur) mal stang (MS) 500 3.00
9 Leiculesti D - Dig de aparare (de contur) mal drept (MD) 500 3.00
10 Niscov RA - Recalibrare de albie 870 2.00
11 Parscov D - Dig de aparare (de contur) mal drept (MD) 480 3.50
12 Vernesti RA - Recalibrare de albie 2230 2.00
545
13 Vernesti D - Dig de aparare mal drpt (MD) 360 2.00
Amenajari structurale propuse pe raul Balaneasa
Inaltime
Lungime
Nr. medie
crt. lucrare
[m]
[m]
D - Dig de aparare (de contur) mal
1 Ciocanesti 725 2.50
stang (MS)
drept (MD)
stang (MS)
4 Trestia 785 2.50
stang (MS)
5 Trestia RA - Recalibrare de albie 740 2.00

6 Lunca Frumoasa 180 3.50
zid din gabioane

7 Lunca Frumoasa 440 3.50
zid din gabioane
Lunca Frumoasa -
8 Curcanesti - RA - Recalibrare de albie 1985 2.00
Tocileni
Lunca Frumoasa -
9 Curcanesti - 2645 2.50
stang (MS)
Tocileni
10 Parscov 2145 2.50
stang (MS)
11 Parscov 1390 2.50
drept (MD)
12 Parscov RA - Recalibrare de albie 650 2.00
13 Parscov RA - Recalibrare de albie 850 2.00
546
Inaltime
Lungime
Nr. medie
crt. lucrare
[m]
[m]
14 Parscov 347 1.50
colmatare
15 Parscov E - Epiuri 290 1.50
16 Parscov 805 2.50
drept (MD)
Amenajari structurale propuse pe raul Calnau
Inaltime
Lungime
Nr. medie
crt. lucrare
[m]
[m]
CG - Consolidare de mal drept cu zid
1 Valea Salciei 135 3.50
din gabioane
CG - Consolidare de mal stang cu zid
2 3.50
din gabioane
3 Valea Salciei 125 3.50
din gabioane
4 3.50
din gabioane
5 3.50
din gabioane
Valea Salciei 400
6 4.00
din gabioane
7 3.50
Valea Salciei- din gabioane
220
Modreni CG - Consolidare de mal stang cu zid
8 4.00
din gabioane
9 Valea Salciei RA - Recalibrare albie 885
10 2.50
din gabioane
Valea lui Lalu 970
11 2.50
din gabioane
Costomiru-Valea lui
12 RA - Recalibrare albie 1205
Lalu
13 Batogu-Murgesti RA - Recalibrare albie 2100
547
Inaltime
Lungime
Nr. medie
crt. lucrare
[m]
[m]
14 Murgesti 800 3.50
din gabioane
15 210 2.50
din gabioane
Murgesti
16 470 3.00
din gabioane
17 Racoviteni 510 3.00
din gabioane
18 Racoviteni RA - Recalibrare albie 3355
19 Racoviteni RA - Recalibrare albie 3355
20 Racoviteni-Petrisoru 645 3.5
din gabioane
21 Petrisoru D - Dig de aparare mal drept 1385 2.50
22 Petrisoru D - Dig de aparare mal stang 575 2.50
23 Petrisoru RA - Recalibrare albie 2315
24 Petrisoru D - Dig de aparare mal stang 350 2.50
25 Zarnesti 860 3.00
din gabioane
CG-Consolidare de mal drept cu zid
din gabioane
CG-Consolidare de mal stang cu zid
din gabioane
28 Fundeni D-Dig de aparare mal stang 480 2.50
29 Fundeni RA - Recalibrare albie 1150
DP - Dig de aparare stg. cu pereu
30 Fundeni-Suditi 925 2.50
si/fara parapet sparge val
DP - Dig de aparare dr. cu pereu
31 Aliceni 850 2.50
32 Aliceni 395 3.00
din gabioane
33 Zilisteanca 1030 2.00
34 Zilisteanca 720 2.00
548
Inaltime
Lungime
Nr. medie
crt. lucrare
[m]
[m]
35 Posta Calnau 535 2.5
36 Posta Calnau RA - Recalibrare albie 760
Focsanei-Gura
Calnaului
38 Gura Calnaului 600 3.30
din gabioane
Amenajari structurale propuse pe raul Casoca
Inaltime
Lungime
Nr. medie
crt. lucrare
[m]
[m]
1 - RA - Recalibrare de albie 520 1.50
CB - Consolidare de mal stang cu zid de sprijin din beton
2 - 205 3.50
(MS)
3 - CB - Consolidare de mal stang (MS) cu zid din beton 615 3.50
4
4 - CB - Consolidare de mal drept (MD) cu zid din beton 390 3.50
5 Casoca RA - Recalibrare de albie 1550 2.00
Amenajari structurale propuse pe raul Saratel
Inaltime
Lungime
Nr. Denumirea obiectivului de medie
Localitatea lucrare
crt. investitii lucrare
[m]
[m]
CG - Consolidare de mal drept
1 Scortoasa 735 3.00
(MD) cu zid din gabioane
CG - Consolidare de mal stang
2 Scortoasa 310 3.00
(MS) cu zid din gabioane
3 Scortoasa RA - Recalibrare de albie 1100 2.00
549
Inaltime
Lungime
Localitatea lucrare
[m]
[m]
4 Policiori 615 3.00
5 Policiori RA - Recalibrare de albie 1085 2.00
6 Joseni 615 3.50
7 Joseni RA - Recalibrare de albie 400 2.00
Manastirea CG - Consolidare de mal drept
8 310 3.50
Ratesti (MD) cu zid din gabioane
Manastirea
Ratesti
Manastirea CG - Consolidare de mal stang
10 285 3.50
Ratesti (MS) cu zid din gabioane
Manastirea
11 Ratesti - RA - Recalibrare de albie 1770 2.50
Ratesti
12 Ratesti RA - Recalibrare de albie 285 2.50
13 Berca 285 3.00
14 Berca 155 3.00
Amenajari structurale propuse in bazinul hidrografic Ialomita
Inaltime
Lungime
Raul Localitate lucrare
[m]
[m]
Ialomicioara CG - Consolidare de mal Drept
1 - 30 3.00
Vest (MD) cu zid din gabioane
Ialomicioara
2 - PF - Prag de fund 18 0.30
Vest
Ialomicioara CG - Consolidare de mal stang (MS)
3 Silistea 48 3.00
Vest cu zid din gabioane
550
Inaltime
Lungime
[m]
[m]
4 Silistea 120 3.00
Ialomicioara CG - Consolidare de mal drept
5 Silistea 270 3.00
6 Silistea 235 3.00
7 Silistea 150 3.00
8 Silistea 350 3.00
9 Silistea 105 3.00
10 Silistea 338 3.00
11 Silistea 74 3.00
12 Silistea 123 3.00
13 Runcu 50 3.00
14 Runcu 43 3.00
15 Runcu 73 3.00
Ialomicioara
16 Runcu PF - Prag de fund 16 0.50
Vest
17 Runcu 50 3.00
18 Runcu 226 3.00
Ialomicioara
Vest
Ialomicioara
Vest
21 Ialomicioara Runcu RA - Recalibrare albie 150 1.00
551
Inaltime
Lungime
[m]
[m]
Vest
22 Runcu 90 3.00
Ialomicioara
Vest
Ialomicioara
Vest
Ialomicioara
25 Runcu RA - Recalibrare albie 200 1.00
Vest
26 Piatra 23 3.00
27 Piatra 171 3.00
Ialomicioara
28 Piatra PF - Prag de fund 18 0.50
Vest
Ialomicioara
Vest
Ialomicioara
Vest
Ialomicioara
Vest
Ialomicioara
32 Piatra RA - Recalibrare albie 450 1.00
Vest
33 Piatra 197 3.00
34 Piatra 150 3.00
35 Piatra 25 3.00
36 Piatra 27 3.00
Ialomicioara
Vest
38 Costesti 155 3.00
39 Ialomicioara Costesti PF - Prag de fund 33 0.50
552
Inaltime
Lungime
[m]
[m]
Vest
Ialomicioara
40 Costesti PF - Prag de fund 33 0.50
Vest
Ialomicioara
41 Costesti RA - Recalibrare albie 511 1.00
Vest
44 Fieni 290 3.00
45 Fieni 703 3.00
46 Fieni 217 3.00
Ialomicioara
47 Fieni RA - Recalibrare albie 343 1.00
Vest
Ialomicioara
48 Fieni PF - Prag de fund 21 0.50
Vest
Ialomicioara
49 Fieni PF - Prag de fund 21 0.50
Vest
Ialomicioara CB - Consolidare de mal drept
50 Fieni 339 3.50
Vest (MD) cu zid din beton
Ialomicioara CB - Consolidare de mal stang (MS)
51 Fieni 343 3.50
Vest cu zid din beton
CG - Consolidare de mal stang (MS)
52 Ialomita Pietrosita 715 2.00
cu zid din gabioane
53 Ialomita Buciumeni 600 2.00
cu zid din gabioane
54 Ialomita Fieni 1540 2.00
cu zid din gabioane
553
Inaltime
Lungime
[m]
[m]
58 Ialomita Fieni PF - Prag de fund 75 1.00
D - Dig de aparare - mal drept
(MD)
62 Ialomita Pucioasa D - Dig de aparare - mal stang (MS) 670 1.50
63 Ialomita Pucioasa 385 2.50
64 Ialomita Branesti 400 2.50
cu zid din gabioane
65 Ialomita Branesti D - Dig de aparare - mal stang (MS) 960 1.50
cu zid din gabioane
(MD)
69 Ialomita Priboiu 220 2.50
70 Ialomita Priboiu RA - Recalibrare albie 500 2.00
71 Ialomita Priboiu D - Dig de aparare - mal stang (MS) 420 1.50
72 Ialomita Glodeni 900 2.50
cu zid din gabioane
73 Ialomita Glodeni RA - Recalibrare albie 500 2.00
74 Ialomita Glodeni 900 2.50
75 Ialomita Glodeni D - Dig de aparare - mal stang (MS) 1240 2.00
Vulcana PF - Traverse de consolidare mal
76 Ialomita 505 1.00
Pandele drept (MD)
Vulcana D - Dig de aparare - mal drept
77 Ialomita 2990 2.00
Pandele (MD)
554
Inaltime
Lungime
[m]
[m]
Vulcana
78 Ialomita D - Dig de aparare - mal stang (MS) 450 2.00
Pandele
Vulcana CG - Consolidare de mal stang (MS)
Pandele cu zid din gabioane
80 Ialomita 1465 2.50
Pandele (MD)
81 Ialomita Doicesti 35 2.50
cu zid din gabioane
84 Ialomita Doicesti RA - Recalibrare albie 580 2.00
86 Ialomita Sateni 800 2.50
cu zid din gabioane
87 Ialomita Teis RA - Recalibrare albie 400 2.00
88 Ialomita Teis 400 2.50
Valea CB - Consolidare de mal stang (MS)
Voievozilor cu zid din beton
Valea CB - Consolidare de mal drept
90 Ialomita 1820 3.00
Voievozilor (MD) cu zid din beton
Valea
91 Ialomita PF - Prag de fund 55 1.00
Voievozilor
Valea CB - Consolidare de mal stang (MS)
92 Ialomita 1820 3.00
Voievozilor cu zid din beton
Valea AP - Aparare de mal drept (MD) cu
Voievozilor pereu din piatra bruta
Valea AP - Aparare de mal stang (MS) cu
Voievozilor pereu din piatra bruta
Valea
95 Ialomita PF - Prag de fund 32 1.00
Voievozilor
555
Inaltime
Lungime
[m]
[m]
Valea CG - Consolidare de mal drept
Voievozilor (MD) cu zid din gabioane
Valea CG - Consolidare de mal stang (MS)
Voievozilor cu zid din gabioane
Valea
98 Ialomita RA - Recalibrare albie 250 2.50
Voievozilor
99 Ialomita Nisipurile 1800 2.50
(MD)
100 Ialomita Nisipurile RA - Recalibrare albie 800 1.50
101 Ialomita Nisipurile 510 2.50
102 Ialomita Nisipurile D - Dig de aparare - mal stang (MS) 555 2.00
103 Ialomita Sacuieni D - Dig de aparare - mal stang (MS) 990 2.00
105 Ialomita Sacuieni RA - Recalibrare albie 385 1.50
106 Ialomita Sacuieni 700 2.50
cu zid din gabioane
107 Ialomita Sacuieni RA - Recalibrare albie 390 1.50
109 Ialomita Comisani RA - Recalibrare albie 1300 1.50
110 Ialomita Comisani 420 2.50
cu zid din gabioane
111 Ialomita Comisani 600 2.50
112 Ialomita Comisani RA - Recalibrare albie 1145 1.50
113 Ialomita Comisani D - Dig de aparare - mal stang (MS) 2040 2.00
114 Ialomita Habeni 370 2.50
cu zid din gabioane
115 Ialomita Habeni 355 2.50
cu zid din gabioane
116 Ialomita Habeni RA - Recalibrare albie 380 1.50
117 Ialomita Bucsani 155 2.50
118 Ialomita Bucsani PF - Prag de fund 100 1.00
556
Inaltime
Lungime
[m]
[m]
119 Ialomita Baleni 450 2.50
120 Ialomita Baleni RA - Recalibrare albie 300 2.00
121 Ialomita Baleni RA - Recalibrare albie 400 2.00
(MD)
124 Ialomita Marcesti RA - Recalibrare albie 100 2.00
125 Ialomita Marcesti PF - Prag de fund 103 1.00
127 Ialomita Marcesti 550 2.50
cu zid din gabioane
128 Ialomita Marcesti D - Dig de aparare - mal stang (MS) 1500 2.50
129 Ialomita Marcesti 400 2.50
131 Ialomita Gheboaia D - Dig de aparare - mal stang (MS) 1310 1.50
132 Ialomita Gheboaia 370 3.50
cu zid din gabioane
cu zid din gabioane
cu zid din gabioane
135 Ialomita Gheboaia RA - Recalibrare albie 2600 2.00
136 Ialomita Finta D - Dig de aparare - mal stang (MS) 1625 2.00
137 Ialomita Finta 540 3.50
cu zid din gabioane
138 Ialomita Finta D - Dig de aparare - mal stang (MS) 265 2.00
139 Ialomita Finta 500 3.50
140 Ialomita Ibrianu D - Dig de aparare - mal stang (MS) 585 1.50
141 Ialomita Ibrianu RA - Recalibrare albie 600 2.00
557
Inaltime
Lungime
[m]
[m]
CD - Consolidare si suprainaltare
142 Ialomita Ibrianu 635 0.80
dig de aparare mal stang (MS)
143 Ialomita Bilciuresti D - Dig de aparare - mal stang (MS) 2000 2.00
144 Ialomita Cojasca D - Dig de aparare - mal stang (MS) 1600 2.00
145 Ialomita Cojasca RA - Recalibrare albie 200 2.00
146 Ialomita Cojasca 200 2.50
(MD)
cu zid din gabioane
cu zid din gabioane
154 Ialomita Bujoreanca 210 2.50
155 Ialomita Piscu 450 2.50
156 Ialomita Piscu D - Dig de aparare - mal stang (MS) 820 2.00
Balta-
157 Ialomita D - Dig de aparare - mal stang (MS) 900 2.00
Doamnei
158 Ialomita Balta-Neagra 1200 2.00
(MD)
Micsunestii- CD - Consolidare si suprainaltare
159 Ialomita 1457 0.50
Mari dig de aparare mal stang (MS)
Micsunestii- CD - Consolidare si suprainaltare
160 Ialomita 5642 0.50
Mari dig de aparare mal drept (MD)
Fierbinti de CD - Consolidare si suprainaltare
161 Ialomita 1646 0.50
Jos dig de aparare mal stang (MS)
558
Inaltime
Lungime
[m]
[m]
Patru Frati - CD - Consolidare si suprainaltare

162 Ialomita 12000 0.80
Moldoveni dig de aparare mal stang (MS)
AP - Aprare de mal stang (MS) cu

163 Ialomita Moldoveni 200 4.00
pereu din piatr brut / beton
DCD - Consolidare si
Cosereni -
164 Ialomita suprainaltare dig de aparare mal 27250 0.80
Barbatescu
drept (MD)
Cosereni -
Barbatescu
drept (MD)
Moldoveni-
Urziceni
stang (MS)
Urziceni -
Manasia
stang (MS)
168 Ialomita Alexeni suprainaltare dig de aparare mal 1300 0.80
stang (MS)
Alexeni-Ion
Roata
stang (MS)
170 Ialomita Ion Roata suprainaltare dig (incinta) de aparare 667 0.80
mal stang (MS)
Grasanii de D - Dig de aparare - mal drept
171 Ialomita 1325 3.00
Sus (MD)
Grasanii de
Jos
drept (MD)
173 Ialomita Copuzu suprainaltare dig de aparare mal 1540 0.80
drept (MD)
Marsiieni- D - Dig de aparare - mal drept
174 Ialomita 10000 3.00
Buesti (MD)
559
Inaltime
Lungime
[m]
[m]
Misleanu-
175 Ialomita suprainaltare dig (incinta) de aparare 2696 0.80
Perieti
mal stang (MS)
Ghimpati-
Poiana
drept (MD)
177 Ialomita Slobozia 5200 0.80
dig incinta sud mal stang (MS)
178 Ialomita Bora 3300 0.80
dig incinta mal drept (MD)
CB - Consolidare de mal stang (MS)
179 Ialomita Slobozia 400 4.00
cu zid din beton
Slobozia- CD - Consolidare si suprainaltare
180 Ialomita 12500 0.80
Bucu dig incinta mal stang (MS)
Bora-
181 Ialomita D - Dig incinta - mal drept (MD) 3500 3.00
Cosambesti
Cosambesti -
Marculesti
drept (MD)
Cosambesti-
Pod Vladeni
drept (MD)
Cosambesti- CD - Consolidare si suprainaltare
184 Ialomita 33360 0.80
Pod Vladeni dig de aparare mal drept (MD)
185 Ialomita Bucu 200 4.50
cu zid din beton
Ograda-
186 Ialomita suprainaltare dig incinta mal drept 6400 0.80
Tandarei
(MD)
187 Ialomita Tandarei 240 4.50
cu zid din beton
188 Ialomita Tandarei suprainaltare dig incinta mal stang 3100 0.80
(MD)
189 Ialomita Tandarei 260 4.50
cu zid din beton
560
Inaltime
Lungime
[m]
[m]
CB - Consolidare de mal stang
190 Azuga Predeal 117 2.00
(MD) cu zid din beton
CG - Consolidare de mal drept (MS)

191 Azuga - 140 2.00
cu zid din gabioane
CG - Consolidare de mal drept (MS)

192 Azuga - 115 2.00
cu zid din gabioane

193 Azuga Azuga 110 2.00


CB - Consolidare de mal drept (MS)
cu zid din beton
CB - Consolidare de mal drept
197 Cricovu Dulce Urseiu 322 3.00
cu zid din beton
cu zid din beton
200 Cricovu Dulce Urseiu PF - Prag de fund 14 1.50

204 Cricovu Dulce Visinesti 60 3.00
561
Inaltime
Lungime
[m]
[m]
cu zid din beton
207 Cricovu Dulce Visinesti PF - Prag de fund 12 1.00
cu zid din beton
cu zid din beton
222 Cricovu Dulce Valea Lunga 91 3.30
cu zid din gabioane
224 Cricovu Dulce Valea Lunga RA - Recalibrare albie 510 1.00
226 Cricovu Dulce Valea Lunga PF - Prag de fund 25 1.00
227 Cricovu Dulce Valea Lunga PF - Prag de fund 24 1.00
562
Inaltime
Lungime
[m]
[m]
cu zid din gabioane
cu zid din gabioane
233 Cricovu Dulce Valea Lunga RA - Recalibrare albie 400 1.50
234 Cricovu Dulce Iedera 300 3.00
235 Cricovu Dulce Iedera 300 3.00
cu zid din gabioane
236 Cricovu Dulce Moreni Sat RA - Recalibrare albie 1340 1.50
237 Cricovu Dulce Moreni Sat 376 3.00
cu zid din gabioane
240 Cricovu Dulce Moreni Sat PF - Prag de fund 32 1.00
241 Cricovu Dulce Moreni Sat RA - Recalibrare albie 1340 1.50
cu zid din gabioane
248 Cricovu Dulce Moreni RA - Recalibrare albie 465 1.50
563
Inaltime
Lungime
[m]
[m]
Centru
Moreni CB - Consolidare de mal stang (MS)
249 Cricovu Dulce 465 3.50
Centru cu zid din beton
Moreni
250 Cricovu Dulce PF - Prag de fund 38 1.00
Centru
Moreni
251 Cricovu Dulce D - Dig de aparare - mal stang (MS) 835 3.00
Centru
Moreni CG - Consolidare de mal drept
252 Cricovu Dulce 250 3.00
Centru (MD) cu zid din gabioane
253 Cricovu Dulce I.L. Caragiale RA - Recalibrare albie 468 1.50
254 Cricovu Dulce I.L. Caragiale 368 3.00
cu zid din gabioane
Coada
255 Cricovu Dulce Izvorului- 2025 0.80
dig de aparare - mal stang (MS)
Manesti
Coada
256 Cricovu Dulce Izvorului- RA - Recalibrare albie 1990 1.50
Manesti
Coada
257 Cricovu Dulce Izvorului- E - Epiuri 25 1.50
Manesti
Coada
Manesti
Coada
Manesti
Coada
PF - Prag de fund /Traverse
colmatare
Manesti
Coada
colmatare
Manesti
Coada
colmatare
Manesti
564
Inaltime
Lungime
[m]
[m]
Coada
colmatare
Manesti
Coada
cu zid din gabioane
Manesti
Coada
Manesti
Coada
cu zid din gabioane
Manesti
267 Cricovu Dulce Baltita 210 3.00
cu zid din gabioane
270 Cricovu Dulce Baltita RA - Recalibrare albie 3620 2.00
cu zid din gabioane
colmatare
275 Cricovu Dulce Cornesti 200 3.00
colmatare
277 Cricovu Dulce Cornesti RA - Recalibrare albie 1985 2.00
cu zid din gabioane
565
Inaltime
Lungime
[m]
[m]
colmatare
(MD)
286 Cricovu Dulce Bratesti 2545 0.80
(MD)
289 Cricovu Dulce Bratesti RA - Recalibrare albie 3930 2.00
colmatare
colmatare
294 Cricovu Dulce Crivatu 1065 3.00
296 Cricovu Dulce Crivatu RA - Recalibrare albie 2390 2.00
298 Cricovu Dulce Crivatu PF - Prag de fund /Traverse 75 1.00
566
Inaltime
Lungime
[m]
[m]
colmatare
299 Cricovu Sarat Salcia 235 1.50
300 Cricovu Sarat Lapos 135 1.50
cu zid din gabioane
301 Cricovu Sarat Sangeru RA - Recalibrare albie 5390 1.50
302 Cricovu Sarat Sangeru 885 2.00
cu zid din gabioane
CC - Consolidare de mal stang (MS)
cu zid de sprijin din beton
307 Cricovu Sarat Tataru D - Dig de aprare mal stang (MS) 710 1.50
CC - Consolidare de mal drept
308 Cricovu Sarat Tataru 105 2.00
(MD) cu zid de sprijin din beton
309 Cricovu Sarat Tataru 220 2.00
cu zid din gabioane
310 Cricovu Sarat Apostolache 430 2.00
314 Cricovu Sarat Apostolache RA - Recalibrare albie 2750 2.00
315 Cricovu Sarat Apostolache D - Dig de aprare mal drept (MD) 650 1.50
316 Cricovu Sarat Podenii Noi RA - Recalibrare albie 1560 2.00
317 Cricovu Sarat Podenii Noi 155 2.50
567
Inaltime
Lungime
[m]
[m]
318 Cricovu Sarat Iordacheanu RA - Recalibrare albie 3730 2.00
319 Cricovu Sarat Iordacheanu 560 2.50
cu zid din gabioane
320 Cricovu Sarat Urlati RA - Recalibrare albie 4570 2.00
321 Cricovu Sarat Urlati 865 2.50
322 Cricovu Sarat Urlati D - Dig de aprare mal stang (MS) 400 2.00
323 Cricovu Sarat 570 3.00
Calugareasca cu zid din gabioane
324 Cricovu Sarat 350 3.00
Calugareasca cu zid din gabioane
325 Cricovu Sarat Dumbrava D - Dig de aprare mal drept (MD) 5320 2.00
326 Cricovu Sarat Draganesti D - Dig de aprare mal drept (MD) 445 2.50
327 Cricovu Sarat Ciorani D - Dig de aprare mal stang (MS) 880 2.50
330 Cricovu Sarat Adancata D - Dig de aprare mal stang (MS) 370 2.50
331 Doftana Traisteni 500 3.00
cu zid din gabioane

(MD)


cu zid din gabioane
Valea
335 Doftana RA - Recalibrare albie 1065 3.50
Doftanei
Valea D - Dig de aparare - mal drept
336 Doftana 1035 4.00
Doftanei (MD)
568
Inaltime
Lungime
[m]
[m]
337 Doftana Tesila 205 4.00
338 Doftana Seciuri RA - Recalibrare albie 6520 4.00
339 Doftana Seciuri 350 4.00
cu zid din beton
cu zid din gabioane
347 Doftana Brebu 400 3.50
cu zid din gabioane
cu zid din gabioane
cu zid din gabioane
351 Doftana Brebu RA - Recalibrare albie 1200 4.00
353 Doftana Brebu PF - Prag de fund 35 1.00

569
Inaltime
Lungime
[m]
[m]
357 Doftana Telega 280 4.00
cu zid din gabioane
cu zid din gabioane
cu zid din beton
360 Doftana Telega PF - Prag de fund 70 1.00
363 Doftana Campina 1785 3.50
364 Doftana Campina RA - Recalibrare albie 1785 3.50
365 Doftana Campina PF - Prag de fund 95 1.00
368 Doftana Banesti 650 4.00
cu zid din gabioane
cu zid din gabioane
370 Doftana Banesti PF - Prag de fund 90 1.00
371 Doftana Banesti PF - Prag de fund 90 1.00
cu zid din gabioane
Ialomicioara CB - Consolidare de mal stang (MS)
373 Glod 65 2.5
Est cu zid din beton
374 Glod 450 2.5
Est (MD) cu zid din gabioane
375 Glod 1100 2.5
Est cu zid din gabioane
376 Glod 525 2.5
Ialomicioara
377 Glod RA - Recalibrare albie 1365 2
Est
570
Inaltime
Lungime
[m]
[m]
378 Glod 380 3
379 Moroeni 300 3
Est cu zid din gabioane
380 Izvorul Dorului Sinaia 125 2.50
cu zid din gabioane
381 Izvorul Dorului Sinaia 120 2.50
cu zid din gabioane
382 Tata Pietrosita RA - Recalibrare albie 860 1.50

383 Tata Pietrosita 120 2.00
cu zid din gabioane
384 Tata Buciumeni RA - Recalibrare albie 1045 1.50
385 Peles Sinaia 25 2.00
cu zid din beton

cu zid din beton

cu zid din beton

388 Provita Adunati 170 2.5
cu zid din gabioane
Adunati -
390 Provita RA - Recalibrare albie 11175 1
Provita de Jos

571
Inaltime
Lungime
[m]
[m]
Provita de CB - Consolidare de mal drept
392 Provita 75 2.5
Sus (MD) cu zid din beton
Provita de CB - Consolidare de mal stang (MS)
393 Provita 70 2.5
Sus cu zid din beton
394 Provita 200 2.5
395 Provita 75 2.5
396 Provita 305 2.5
397 Provita 100 2.5
398 Provita 180 2.5
399 Provita 208 2.5
400 Provita 180 2.5
401 Provita 495 2.5
402 Provita 104 2.5
403 Provita 260 2.5
404 Provita Provita de Jos 250 2.5
cu zid din gabioane
405 Provita Provita de Jos 400 2.5
cu zid din gabioane
406 Provita Magureni 180 2.5
cu zid din beton
cu zid din beton
408 Provita Magureni RA - Recalibrare albie 3025 1
572
Inaltime
Lungime
[m]
[m]
cu zid din gabioane
cu zid din gabioane
cu zid din beton
Filipestii de
Padure
Filipestii de CG - Consolidare de mal drept
413 Provita 300 2.5
Padure (MD) cu zid din gabioane
Filipestii de CG - Consolidare de mal stang (MS)
414 Provita 1290 2.5
Padure cu zid din gabioane
Filipestii de CG - Consolidare de mal stang (MS)
415 Provita 700 2.5
Padure cu zid din gabioane
Marginenii de CG - Consolidare de mal stang (MS)
416 Provita 1330 2.5
Sus cu zid din gabioane
Marginenii de
Sus
Marginenii de CG - Consolidare de mal drept
418 Provita 580 2.5
Sus (MD) cu zid din gabioane
Marginenii de CB - Consolidare de mal stang (MS)
419 Provita 400 2.5
Marginenii de CB - Consolidare de mal stang (MS)
420 Provita 300 2.5
421 Provita 145 2.5
422 Provita Vladeni RA - Recalibrare albie 1000 1
423 Provita Vladeni 570 2.5
cu zid din gabioane
424 Prahova Predeal 1815 2.0
425 Prahova Predeal 1510 2.0
426 Prahova Predeal PF - Prag de fund 15 1.0
573
Inaltime
Lungime
[m]
[m]
430 Prahova Azuga 145 2.0
431 Prahova Busteni 2760 2.5
433 Prahova Busteni PF - Prag de fund 30 1.5
445 Prahova Sinaia 1970 3.0
448 Prahova Breaza 90 3.5
574
Inaltime
Lungime
[m]
[m]
451 Prahova Breaza 545 2
Filipestii de CD - consolidare i supranlare
452 Prahova 1200 2
Padure dig de aprare mal stang (MS)
Cocorastii
453 Prahova Colt - sat E - epiuri mal stang (MS) 300 1.5
Stejaru
454 Prahova Tinosu 380 3.5
Puchenii
455 Prahova D - Dig de aprare mal stang (MS) 2355 2.5
Mari
456 Prahova Olari D - Dig de aprare mal drept (MD) 1420 2.5
457 Prahova Rafov D - Dig de aprare mal stang (MS) 2995 2.5
458 Prahova Dumbrava D - Dig de aprare mal stang (MS) 2325 2.5
459 Prahova Dumbrava D - Dig de aprare mal stang (MS) 2145 2.5
460 Prahova Tufani D - Dig de aprare mal stang (MS) 2405 2.5
461 Prahova Brazii D - Dig de aprare mal stang (MS) 2700 2.5
CG - Consolidare de mal Drept
462 Bizdidel Bezdead 1093 2.00

cu zid din gabioane

cu zid din gabioane

575
Inaltime
Lungime
[m]
[m]
466 Bizdidel Bezdead PF - Prag de fund 69 0.50

469 Bizdidel Bezdead RA - Recalibrare albie 1215 1.00
475 Bizdidel Bezdead RA - Recalibrare albie 1200 1.00
cu zid din gabioane
cu zid din gabioane
479 Bizdidel Tunari 579 2.00
480 Bizdidel Magura 416 2.00
cu zid din gabioane
481 Bizdidel Miculesti 996 2.00
482 Bizdidel Miculesti 233 2.00
cu zid din gabioane
483 Bizdidel Pucioasa 294 2.00
cu zid din gabioane
576
Inaltime
Lungime
[m]
[m]
cu zid din gabioane
488 Bizdidel Pucioasa PF - Prag de fund 35 0.50
491 Bizdidel Pucioasa RA - Recalibrare albie 381 1.00
cu zid din gabioane
cu zid din gabioane
Sarata CB - Consolidare de mal stang (MS)
494 Sarata 180 1.50
Monteoru cu zid de sprijin din beton
Sarata CB - Consolidare de mal drept
495 Sarata 260 1.50
Monteoru (MD) cu zid de sprijin din beton
496 Sarata 210 1.50
497 Sarata 105 1.50
498 Sarata 265 1.50
499 Sarata 130 1.50
500 Sarata 270 1.50
501 Sarata 400 1.50
502 Sarata 105 1.50
503 Sarata 85 1.50
577
Inaltime
Lungime
[m]
[m]
504 Sarata 90 1.50
505 Sarata 80 2.00
506 Sarata 160 2.00
507 Sarata 105 2.00
508 Sarata 250 2.50
509 Sarata Ulmeni 320 3.00
510 Sarata Ulmeni RA - Recalibrare albie 1260 2.00
DPCD - Consolidare si
Mihailesti-
514 Sarata suprainaltare dig de aparare mal 2410 0.80
Coltaneni
stang (MS)
Glodeanu CG - Consolidare de mal stang (MS)
515 Sarata 630 3.50
Sarat cu zid din gabioane
516 Sarata 580 3.50
517 Sarata 1560 3.50
518 Sarata 1680 3.50
519 Sarata Armasesti 2610 3.50
cu zid din gabioane
cu zid din gabioane
578
Inaltime
Lungime
[m]
[m]
521 Sarata Armasesti D - Dig de aprare mal stang (MS) 1810 2
cu zid din gabioane
523 Sarata Urziceni 610 3.50
cu zid din gabioane
cu zid din gabioane
cu zid din gabioane
526 Slanic (Resca) Ochiuri 95 2.5
cu zid din beton
528 Slanic (Resca) Ochiuri RA - Recalibrare albie 3145 2.5
cu zid din beton
530 Slanic (Resca) Ochiuri 420 3
cu zid din beton
533 Slanic (Resca) Razvad 290 3.5
534 Slanic (Resca) Gura Ocnitei RA - Recalibrare albie 810 3.5
535 Slanic (Resca) Gura Ocnitei 595 3.5
cu zid din gabioane
536 Slanic (Resca) Gura Ocnitei 595 3.5
537 Slanic (Resca) Gura Ocnitei D - Dig de aprare mal stang (MS) 840 2
538 Slanic (Resca) Sacuieni D - Dig de aprare mal drept (MD) 1630 2
539 Slanic Gorgota 255 2.5
cu zid din gabioane
579
Inaltime
Lungime
[m]
[m]
cu zid din gabioane
542 Slanic Razvad RA - Recalibrare albie 240 2
543 Slanic Razvad 850 2.5
544 Slanic Razvad 250 2.5
545 Slanic Razvad RA - Recalibrare albie 1315 2
Cab Gura CG - Consolidare de mal drept
546 Valea Cerbului 360 2.50
Diham (MD) cu zid din gabioane
Cab Gura CG - Consolidare de mal stang (MS)

Diham cu zid din gabioane
Cab Gura CG - Consolidare de mal stang (MS)

Diham cu zid din gabioane

549 Valea Cerbului Busteni 605 2.00



Vulcana de CG - Consolidare de mal drept
554 Vulcana 470 2.5
580
Inaltime
Lungime
[m]
[m]
Vulcana de CG - Consolidare de mal stang (MS)
555 Vulcana 80 2.5
Nicolesti -
556 Vulcana RA - Recalibrare albie 3650 2
Vulcana Bai
557 Vulcana Nicolesti 200 2.5
558 Vulcana Nicolesti 140 2.5
Vulcana de CG - Consolidare de mal stang (MS)
559 Vulcana 320 2.5
560 Vulcana Vulcana Bai 170 2.5
cu zid din gabioane
561 Vulcana Vulcana Bai D - Dig de aprare mal stang (MS) 505 2
cu zid din gabioane
566 Vulcana Vulcana Bai RA - Recalibrare albie 400 2
Vulcana
Pandele
Vulcana
Pandele
569 Vulcana Sotanga RA - Recalibrare albie 510 2
570 Zamora Busteni 50 2.00
cu zid din gabioane
571 Teleajen Cheia 1705 2.5
cu zid din gabioane
572 Teleajen Cheia RA - Recalibrare albie 3045 1.50
cu zid din gabioane
581
Inaltime
Lungime
[m]
[m]
cu zid din gabioane
cu zid din gabioane
cu zid din gabioane
Cheia - CB - Consolidare de mal drept
579 Teleajen 380 3.0
Maneciu (MD) cu zid de sprijin din beton
Valea Popii- CG - Consolidare de mal drept
Cheia (MD) cu zid din gabioane
Maneciu- CB - Consolidare de mal drept
Pamanteni (MD) cu zid de sprijin din beton
583 Teleajen Izvoarele 205 3.5
cu zid din gabioane
Izvoarele- CB - Consolidare de mal drept
584 Teleajen 1030 3.5
Chiritesti (MD) cu zid de sprijin din beton
585 Teleajen Teisani suprainaltare dig de aparare mal 300 0.80
drept (MD)
Valenii de CB - Consolidare de mal drept
Munte (MD) cu zid de sprijin din beton
Valenii de
587 Teleajen RA - Recalibrare albie 1600 2.00
Munte
Valenii de CG - Consolidare de mal drept
588 Teleajen 1175 3.5
Munte (MD) cu zid din gabioane
Gura
589 Teleajen Vitioarei- RA - Recalibrare albie 3845 2.00
Fagetu
582
Inaltime
Lungime
[m]
[m]
Fagetu-Coada CB - Consolidare de mal stang
590 Teleajen 1425 3.5
Malului (MS) cu zid de sprijin din beton
Fagetu-Coada CB - Consolidare de mal drept
591 Teleajen 1215 3.5
Malului (MD) cu zid de sprijin din beton
Gura
592 Teleajen Vitioarei- 400 3.5
cu zid din gabioane
Fagetu
Coada
593 Teleajen PF - Prag de fund 165 1.0
Malului
Coada
Malului
595 Teleajen Magurele 715 3.5
cu zid din gabioane
596 Teleajen Magurele PF - Prag de fund 240 1.0
Boldesti- CG - Consolidare de mal stang (MS)
Scaeni cu zid din gabioane
Boldesti- CG - Consolidare de mal stang (MS)
Scaeni cu zid din gabioane
Boldesti- CB - Consolidare de mal stang
Scaeni (MS) cu zid de sprijin din beton
Boldesti-
Scaeni
Boldesti-
Scaeni
602 Teleajen Berceni suprainaltare dig de aparare mal 450 0.80
drept (MD)
603 Teleajen Berceni 350 3.5
cu zid din gabioane
604 Teleajen Coslegi 565 3.5
cu zid din gabioane
605 Teleajen Dumbrava 300 3.5
cu zid din gabioane
606 Teleajen Dumbrava 335 3.5
583
Inaltime
Lungime
[m]
[m]
Dumbrava -
607 Teleajen Moara RA - Recalibrare albie 6845 2.00
Domneasca
608 Teleajen Buchilasi 785 3.5
Dumbrava-
609 Teleajen suprainaltare dig de aparare mal 1500 0.80
Zanoaga
drept (MD)
610 Teleajen Zanoaga D - Dig de aprare mal stang (MS) 300 2
Rafov - DCD - Consolidare si
611 Teleajen Moara suprainaltare dig de aparare mal 2565 0.80
Domneasca drept (MD)
612 Teleajen Buda RA - Recalibrare albie 1290 2.00
613 Teleajen Buda CsT - Canal strapungere 650 3.00
614 Teleajen Buda 463 4.50
PF- Praguri de fund si traverse de
616 Teleajen Buda 420 2
colmatare
617 Teleajen Buda-Sicrita RA - Recalibrare albie 1125 2.00
618 Teleajen Buda D - Dig de aprare mal drept (MD) 1385 2
619 Teleajen Sicirita D - Dig de aprare mal stang (MS) 1725 2
620 Teleajen Buda CsT - Canal strapungere 1150 3.00
PF- Praguri de fund si traverse de
623 Teleajen Buda 480 2
colmatare
Buda-confl.
Prahova
625 Teleajen Palanca D - Dig de aprare mal drept (MD) 1015 2
584
Amenajari structurale propuse in bazinul hidrografic Mostistea

In urma analizei sistemului actual de protectie impotriva inundatiilor si a hartilor
de inundabilitate rezultate pentru diferite probabilitati de depasire si in conformitate cu
tintele strategice stabilite prin Strategia Nationala de Management al Riscului la Inundatii
se constata ca, in lipsa unor inundatii semnificative, nu este necesar a fi prevazute
propuneri de amenajari structurale in scopul prevenirii, protectiei si diminuarii efectelor
inundatiilor in bazinul hidrografic Mostistea.
Amenajari structurale propuse in bazinul hidrografic Calmatui

In tabelul urmator se prezinta lista amenajarilor structurale propuse pentru
reducerea riscului la inundatii pe cursurile de apa care fac obiectul prezentului studiu. In
urma includerii acestor amenajari structurale in sistemul actual de protectie impotriva
inundatiilor si al analizei hartilor de inundabilitate rezultate pentru diferite probabilitati
de depasire, vor rezulta noi masuri pentru reducerea riscului la inundatii conform tintelor
strategice stabilite la nivel national din Strategia Nationala de Management al Riscului la
Inundatii.
Nr.
Denumirea obiectivului de investitii Capacitati
crt.
15000 m calibrare
Aducerea la clasa de importanta a IV a, indiguiri rau albie
1
Calmatui 5000 m consolidare
dig
Dig de aparare mal drept Pietrosu-Budisteni, jud.
2 3900 m
Buzau
3 Dig de aparare mal stang Pietrosu, jud. Buzau 865 m
4 Dig de aparare mal stang Budisteni, jud. Buzau 400 m
5 Dig de aparare mal drept Albesti, jud. Buzau 2300 m
Consolidare si suprainaltare dig de aparare mal drept
6 870 m
Udati-Lucieni, jud. Buzau
7 Recalibrare albie Caragele-Largu, jud Buzau 15 km
Consolidare si suprainaltare dig de aparare mal stang
8 5000 m
Caragele, jud. Buzau
9 1250 m
Caragele, jud. Buzau
10 3030 m
Caragele-Luciu, jud. Buzau
11 8180 m
12 Consolidare si suprainaltare dig de contur mal drept 1865 m
585
Nr.
crt.
13 Dig de aparare mal drept Largu, jud. Buzau 1270 m
14 1580 m
Largu, jud. Buzau
15 1530 m
Largu, jud. Buzau
16 1150 m
Rusetu, jud. Buzau
17 500 m
Rusetu, jud. Buzau
Dig de aparare mal drept Rusetu/Jugureanu, jud.
18 1060 m
Buzau/Braila
19 775 m
Spiru Haret, jud. Braila
20 Dig de aparare mal drept Spiru Haret, jud. Braila 5350 m
21 Dig de aparare mal stang Spiru Haret, jud. Braila 2850 m
22 Dig de aparare mal drept Bertestii de Jos, jud. Braila 1645 m
23 Dig de aparare mal drept Bertestii de Sus, jud. Braila 3975 m
24 Dig de aparare mal stang Bertestii de Sus, jud. Braila 2280 m
586
CAPITOLUL 19 Planul pentru Prevenirea, Protecia i Diminuarea Efectelor Inunda iilor n Bazinul Hidrografic Buzu
CAPITOLUL 19 ACIUNI I MSURI, SOLUII,

PENTRU REDUCEREA RISCULUI LA EROZIUNEA
SOLULUI I LA DIMINUAREA CARACTERULUI
TORENIAL AL BAZINELOR HIDROGRAFICE MICI I
FOARTE MICI N DISTICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC
BUZU-IALOMIA
19.1.Aciuni, msuri i soluii, pentru reducerea riscului la eroziunea

solului
Prin investiiile noi propuse se urmresc urmtoarele scopuri principale:

micorarea pierderilor de sol si situarea lor in tolerante admisibile ;
limitarea turbiditatii in reteaua hidrografica permanenta ;
mrirea productiilor agricole ;
diminuarea costurilor de productie ;
mrirea gradului de mecanizare pe terenuri agricole situate in pante ;
limitarea pierderilor ireversibile de terenuri agricole n reteaua hidrografic prin
prabuiri de maluri ;
diminuarea fenomenelor geomorfologice dinamice ;
evitarea pagubelor poteniale produse gospodriilor de la baza versanilor i
eventualelor obiective socio-economice ;
reducerea riscului de formare i propagare a viiturilor
reducerea turbiditaii n reeaua hi drografic permanent.
Pentru estimarea necesarului de lucrri de amenajare la nivelul bazinului hidrografic

Ialomia - Buzu s-au identificat dou areale reprezentative n doua zone distincte ale
bazinului respectiv n nord, n judetul Prahova B.H. Prahova, zona Lacoare - Sinoiului ,
Comuna Cornu i n jud.Buzu Bazinul Slanic - versant drept - Aldeni Cernateti.
Arealul 1 : Bazinul Slanic - versant drept - Aldeni - Cernatesti judetul Buzau
Bazinul hidrografic Slnic versantul drept este situat, din punct de vedere morfologic, n
zona colinar cunoscut sub denumirea de Subcarpaii Buz ului.
587
Terenurile degradate constituite n arealul Bazinul Slanic Versant drept - Aldeni

Cernatesti sunt situate pe terenurile extravilane ale comunei Cernateti.
Arealul studiat, este compus din dou trupuri situate pe versantul drept al rului Slanic,
amplasate la distana de 1 km unul fat de cellalt pe direcia N -S i este situat la circa 26
km spre N de municipiul Buzu.
Situaia actual a folosinelor este redat n tabelul nr. 19.1 iar situaia de perspectiv a
folosinelor este redat n tabelul 19.2.
Tabel 19.1
Deintor Agricol Total Neagricol Total Total

agricol neagricol general ha
ha ha
A Ps Fn Tf+Pl De Cnl Np
Consiliul - 170,0 10,0 180,0 13,0 6,0 - 1,0 20,0 200,0

local
Cernteti
Total 170,0 10,0 180,0 13,0 6,0 - 1,0 20,0 200,0
general
Tabel 19.2

agricol neagricol general ha
ha ha
A Ps Fn Tf De Pl Np
Consiliul - 170,0 10,0 180,0 - 4,5 15,5- - 20,0 200,0

local
Cernteti
Total 170,0 10,0 180,0 - 4,5 15,5- - 20,0 200,0
general
Pierderile de sol medii anuale provocate de eroziunea de suprafa au fost calculate pe

baza formulei:
E = K S C Cs Lm In
n care:
E eroziunea medie anuala in tone/ha
K coeficient de agresivitate climatica
S coeficient de erodabilitate, determinat de rezistenta solului la eroziune
C factor privind influenta culturilor
Cs factor privind influenta masurilor de conservare a solului
L lungimea versantului
588
I panta terenului
Amenajrile propuse trebuie s realizeze msuri de prevenire i combatere a excesului de

umiditate stagnant, asigurarea dirijat a scurgerilor de pe versan i i conducerii acestora
n afara perimetrului.
Schema de amenajare const n principal din urmtoarele categorii de lucrri :
amenajarea reelei de circulaie i echiparea acesteia cu lucrri de art aferente
(podee, cmine de lini tire, canale marginale pereate), necesare la intersecia
drumurilor cu debu ee sau canale ;
combaterea eroziunii de suprafa, constnd n lucrri de uniformizare n planuri
continui ctre canale, cu refacerea covorului ierbaceu prin rensmnri i
supransmnri ;
eliminarea excesului de umiditate stagnant de suprafa printr -o reea de canale de
desecare-drenaj;
dirijarea scurgerii i conducerii apelor prin canale de evacuare i vi reprofilate n
afara perimetrului studiat ;
amenajarea iroirilor i a ogaelor cu lucrri transversale (traverse i praguri) din
gabion i cleionaje duble.
Centralizatorul fizic i valori c al lucrrilor propuse este cel nscris n tabelul nr 19.3. :
Tabel 19.3
Nr. Crt Denumirea categoriei de lucrare UM Cantit. Pre unitar Valoare

Lei Lei
Obiect 1 amenajarea complex a versanilor

1 Drumuri de exploatare agricol Mc 6.800 8,6 58600
2 Consolodri drum prin balastare Mc 675 96 64765
3 Canale marginale Mc 3000 5,8 17475
4 Consolidri din beton pe canale mc 60,5 335 20240
5 Pode tubular Dn 800 mm buc 8 4530 36222
6 Pode tubular Dn 1000 mm Buc 1 5960 5960
7 Camere de linistire buc 7 566 3961
8 Canale de evacuare la ravene mc 810 8,7 7050
9 Caderi din beton pe canale de evacuare mc 53,20 335 17821
10 Debusee reprofilate mc 2080 15,2 31713
11 Traverse din beton pe debusee mc 46,6 335 15914
12 Lucrari hidrotehnice transversale pe ravene mc 245,2 335 82014
13 Cleionaje duble ml 225 117 26373
14 Plantatii de protectie ha 15,5 1073 16631
15 Uniformizari in planuri continui mc 14800 6,3 93089
16 Defrisari tufarisuri ha 2,5 1383 3460
17 Refacere taluze + taluzari maluri ml 750 40 29998
TOTAL OBIECT 1 (fara TVA) 531284
DIN CARE C+M (fara TVA) 531284
TOTAL OBIECT 1 (cu TVA 19%) 632228
589
DIN CARE C+M (cu TVA 19%) 632228

TOTAL LUCRARE (cu TVA 19%) 632228
Calculul pierderilor de sol nainte de amenajare i dup amenajare se gsete n tabelul

19.4 i 19.5. :
Tabel 19.4
Folosina Ka L(m) Lm I (%) in S C Cs Es Suprafaa

(t/ha*an) (ha)
Ps+Fn 0,14 200 4,90 24,00 104,13 0,9 0,8 0,45 23,14 180,0
V 0,14 200 4,90 12,50 36,71 0,9 0,7 0,80 12,69 10,0
Np 0,14 200 4,90 26,50 125,00 1,0 0,6 1,00 51,40 1,0
Tabel 19.5
Folosina Ka L(m) Lm I (%) in S C Cs Es(t/ha* Suprafaa

an) (ha)
Ps+Fn 0,14 200 4,90 24,00 104,13 0,9 0,06 1,0 3,90 180,0
V 0,14 200 4,90 12,50 36,71 0,7 0,50 0,7 6,17 10,0
Np 0,14 200 4,90 26,50 125,00 0,9 0.005 1,0 0,40 15,5
n tabelul nr. 19.6 sunt prezentate suprafeele subbazinelor hidrografice din districtul de
bazin hidrografic Buzu-Ialomia cu o suprafa total de 1430800 ha.
Tabel 19.6
Nr Subbazine Subbazine de Subbazine de Supr. Panta Panta Observaii

crt de ordinul II ordinul III ordinul IV (ha) Longitu- Transver
dinal -sal
(%)
1 Strambu 2 500 5.0 35.0 partial Pd
(jud.BV)
(jud.BV)
3 Dalghias (jud BV) 1 200 5.0 20.0 partial Pd
4 Buzoel 5 400 5.0 20.0 partial Pd
590
(jud.BV)
5 Afinis (jud.CV) 1 100 2.0 10.0 partial Pd
6 Ladauti 10 200 2.0 15.0 partial Pd
(jud.CV)
7 Scredoasa (jud CV) 1 600 3.0 12.0 partial Pd
8 Barcani (jud CV) 3 500 2.0 20.0 partial Pd
9 Floroaia (jud CV) 2 100 3.0 12.0 partial Pd
10 Ciumernic 1 700 3.0 17.0
(jud.CV)
11 Crasna (jud CV) 2 400 6.0 25.0 partial Pd
12 Siriul Mare (jud 10 400 5.0 28.0 partial Pd
BZ)
13 Siriul Mic (jud BZ) 2 300 5.0 25.0 partial Pd
14 Ghiurca Mare 1 000 10.0 20.0 partial Pd
(jud BZ)
15 Nehoiu (jud 3 200 3.0 35.0 partial Pd
BZ)
16 Ciptorasu (jud 1 500 6.0 30.0 partial Pd
BZ)
17 Catiasul 2 000 6.0 23.0 partial Pd
Plescari (jud
BZ)
18 Sibiciu (jud BZ) 4 800 7.5 18.0 partial Pd
19 Sibiciu (jud BZ) 1 400 5.0 25.0
20 Muscel (jud 1 800 4.0 23.0
BZ)
21 Panatau (jud 2 500 5.0 25.0
BZ)
22 Bisca 34 800 3.0 20. partial Pd
Chiojdului
(jud BZ)
23 Preseaca (jud BZ) 1 000 8.0 35.0 partial Pd
24 Bisca fara Cale (jud 4 600 5.0 30.0 partial Pd
PH+BZ)
25 Stimnic (Chiojd) 6 900 7.0 20.0
(jud PH)
26 Zeletin (jud 1 400 7.0 24.0 partial Pd
PH+BZ)
27 Marcos (jud BZ) 2 900 2.5 10
28 Rusavat (jud 1 600 6.0 18.0
BZ)
29 Balaneasa 18 800 3.0 25.0
(Saratel)
(jud BZ)
30 Girla Fisicilor (jud 2 200 5.0 20.0
BZ)
31 Muratoarea (jud 3 400 3.0 25.0
BZ)
32 Roata (jud BZ) 1 800 2.0 20.
33 Saratel (jud BZ) 19 100 2.0 20.0
34 Strimbu (jud BZ) 1 100 4.5 28.0
591
35 Slanicel (jud BZ) 2 100 3.0 20.0

36 Gura Vaii (jud BZ) 2 600 4.5 20.0
37 Baligoasa (jud BZ) 3 200 2.0 15.0
38 Piclele- 2 200 3.0 35.0
Muratoarea(jud
BZ)
39 Slanic (jud BZ) 43 100 2.0 20.0
40 Jghiab (jud BZ) 5 000 4.0 23.0
41 Bisoca (jud BZ) 1 200 5.0 25.0
42 Pecineaga (jud BZ) 5 900 3.5 17.0 partial Pd
43 Coca (jud BZ) 1 500 5.0 27.0
44 Cimpulungeanca 1 600 3.0 20.0
(jud BZ)
45 Homocioaia (jud 2 000 3.0 18.0
BZ)
46 Niscov (jud BZ) 21 500 2.0 35.0 partial Pd
47 Halesiu (jud BZ) 1 400 3.0 15.0 partial Pd
48 Izvoranu (jud BZ) 1 300 2.8 15.0 partial Pd
49 Calnau (jud BZ) 20 700 1.0 2-20
50 Hirboca (Hirboaca) 6 600 3.0 13.0
(jud BZ)
51 Cheia (jud BZ) 1 200 4.0 11.0
52 Sinestilor (jud BZ) 7 900 3.0 10.0
53 Bratei (jud.DB) 5 600 5 35 partial Pd
54 Raciu (jud.DB) 1 600 9 35 partial Pd
(jud.DB)
56 Ruset (jud.DB) 1 400 6.5 20 partial Pd
57 Tita (jud.DB) 1 700 6 20 partial Pd
(jud.DB)
59 Bizdidel (jud.DB) 9 200 3 20
60 Vulcana (jud.DB) 10 500 3 20 partial Pd
61 Sticlarie (jud.DB) 2 100 3 20 partial Pd
62 Glodu (jud.DB) 1 300 3 20 partial Pd
63 Slanic (jud.DB) 4 100 2 2-30 partial Pd
(Rogoz,Recsa)
(jud.DB)
65 Ocnita (jud.DB) 2 600 3 20
66 Razvadeanca(ju 1 000 <1 2-10
d.DB
(jud.DB+PH)
(jud.DB)
592
(jud.PH)
72 Rosioara (jud.PH) 3 400 5 20 partial Pd
(jud.PH+IL+BV)
(jud.PH+BV)
(jud.PH)
76 Beliei (jud.PH) 3 600 7 25 partial Pd
(Cimpina)
(jud.PH)
(jud.PH)
80 Orjogoaia (jud.PH) 1 400 7 35 partial Pd
81 Negras (jud.PH) 4 700 5 35 partial Pd
(jud.PH)
84 Purcaru (jud.PH) 2 700 5 30 partial Pd
(jud.PH)
(jud.PH)
87 Crasna (jud.PH) 5 200 5 30 partial Pd
88 Drajna (jud.PH) 10 200 7 35 partial Pd
90 Bughea (jud.PH) 3 000 2 5-20 partial Pd
92 Mislea (Telega) 18 900 5 5-30 partial Pd
(jud.PH)
93 Cricovul Sarat 62 900 7 3-35 partial Pd
(jud.PH)
94 Lapos (Pietroasa) 1 800 7 35 partial Pd
(jud.PH)
(jud.PH)
97 Matita (jud.PH) 24 100 4.5 5-35 partial Pd
98 Saratica (jud.PH) 1 400 3 20 partial Pd
(jud.BZ+IL)
(jud.BZ)
593

(jud.PH)
103 Tohaneanca(jud.B 6 400 1.5 10
Z+PH)
104 Balana (Fulga) 19 000 2 2-15
(jud.PH)
Total suprafa rest de amenajat lucr ri pe areale noi (se exclud amenajrile existente) =
1430800 82905 = 1347895 ha, de unde rezult c suprafaa amenajat reprezinta 6% din
suprafaa ce necesit amenajari antierozionale de suprafata.
Arealul 2 : Amenajarea antierozionala a versantilor in B.H. Prahova, zona

Lacsoare - Sinoiului , Comuna Cornu Jud. Prahova
Din punct de vedere administrativ arealul studiat se gseste pe teritoriul comunal Cornu
Jud. Prahova, aflata n N-V judetului Prahova la cca. 7 Km de oraul Cmpina.
Amplasamentul lucrrii se gsete pe malul stng al rului Prahova.
Terenurile care fac obiectul arealului se gsesc n extravilanul comunei Cornu, fiind
amplasate atat pe versantul direct al vii Prahova (zona Sinoiului) cat si pe versantul
drept al vaii Cmpini a (zona Lacsoare).
Situaia actual a folosinelor i cea de perspectiv este descris n tabelele de mai jos:
Tabel 19.7

agrico Neagricol general
l ha ha
ha
A Ps Lv Tf De Mlast Np
Consiliul - 42,5 - 42,5 12 4 0,5 4 20,5 63
local
Persoane 1,0 6,0 1,0 8,0 8
fizice
1,0 48,5 1,0 50,5 12 4 0,5 4 20,5 71
Total general
Tabel 19.8

agrico Neagricol general
l ha ha
594
ha
A Ps Lv Tf De Pl Cn
Consiliul - 42,5 - 42,5 - 4 12,5 4 20,5 63
local
Persoane 1 6,0 1 8 - 8
fizice
1 48,5 1 50,5 - 4 12,5 4 20,5 71
Total general
Zona este constituit din versani cu expoziii si nclinari diferite, puternic fragmentai de
o serie de vi, majoritatea cu caracter torenial. Aspectul general al reliefului este puternic
accidentat, elementele formelor principale ale acestuia fiind dominate de versanii extrem
de neuniformi, microrelieful fiind caracterizat de prezena alunecrilor, ceea ce confer
zonei un aspect valurit de un echilibru precar.
Schema de amenajare adoptat va cuprinde lucrri necesare pentru reamenajarea reelei

de circulaie existent, lucrri de regularizare a scurgerilor de pe versani, lucrri de
asigurare a stabilitii malurilor i talvegului formaiunilor eroziunii n adncime i
lucrri pentru eliminarea excesului de umiditate.
Dup cum se poate observa din centralizatorul fizic si valoric al lucrrilor propuse (tabel
19.9) valoarea total, n arealul ales, este de 1246615Lei.
Tabel 19.9
Nr. Crt Denumirea categoriei de lucrare UM Cantit. Pre Valoare Lei

unitar
Lei
Obiect A01 amenajarea complex a versanilor
1 Drum reamenajat existent mc 7110 8 56880
2 Consolidari drumuri prin balastare mc 480 98 47040
3 Canale marginale mc 200 8 1600
4 Consolidari pe canale marginale mc 15 300 4500
5 Podete tubulare buc 11 4700 51700
6 Canale si debusee reprofilate mc 4620 7,8 36036
7 Caderi din beton pe canale si debusee mc 326 350 114100
8 Drenuri m 1840 32 58880
9 Captari de izvoare buc 4 1350 5400
10 Uniformizari in planuri continui mc 10000 6,5 65000
11 Lucrari hidrotehnice transversale din
gabioane mc 1700 250 425000
12 Cleionaje duble ml 887 120 106440
13 Plantatii de protectie ha 12,5 6000 75000
595
TOTAL OBIECT A01 (fara TVA) 1047576

DIN CARE C+M (fara TVA) 1047576
TOTAL OBIECT A01 (cu TVA 19%) 1246615
TOTAL LUCRARE (cu TVA 19%) 1246615
Calculul pierderilor de sol nainte de amenajare i dup amenajare se gsete n tabelul

19.10 i 19.11. :
Tabel 19.10
Folosina Ka L(m) Lm I (%) n S C Cs Es Suprafaa

I
(t/ha*an) (ha)
Ps+Fn 0,14 250 5,24 20 77 0,8 0,8 0,4 16,26 48,5
A 0,14 180 4,75 12,5 38,95 0,7 0,7 1 12,69 1
Lv 0,14 75 5,62 25 111,86 0,7 0,5 0,4 12,32 1
Np 0,14 300 5,54 22 89,42 1 0,7 1 48,50 4
Tabel 19.11
Folosina Ka L(m) Lm I (%) n S C Cs Es Suprafaa

I
(t/ha*an) (ha)
Ps+Fn 0,14 250 5,24 20 77 0,9 0,06 1,04 3,1 48,5
A 0,14 180 4,75 12,5 38,95 0,7 0,7 0,35 4,44 1
Lv 0,14 75 5,62 25 111,86 0,7 0,5 0,15 4,62 1
Np 0,14 300 5,54 22 89,42 0,9 0,005 1 1,23 12,5
Propunerile de lucrri pe reeaua hidrografic vizeaz punerea n siguran a

construciilor existente (canale, baraje, praguri etc.) care au fost avariate ca urmare a
uzurii normale n timpul duratei de funcionare, acestea necesitnd un volum de beton sau
zidrie pentru refacerea lucrrilor de 35851,4 mc precum i mpduriri de 11793,9 ha n
districtul de bazin hidrografic Buzu-Ialomia conform tabelului 19.12:
Tabel 19.12
Nr. Denumire unitate de Judeul Lucrri n bazine cu Lucrri n Total lucrri propuse
US studiu lucrri executate bazine noi
596
mp- Repa- mpduriri mp- Repa-

duriri raii (mc) (ha) Duriri raii (mc)
(ha) (ha)
1 Ialomia amonta Dmbovia 29,8 6821 446,5 476,30 6821,00
confluena cu Prahova 1,4 1,40 0,00
Cricovul
TOTAL 1 29,8 6821 447,9 477,70 6821,00
2 Cricov Dmbovia 69,19 69,19 0,00

Prahova 79,3 79,30 0,00
TOTAL 2 0 0 148,49 148,49 0,00
3 Ialomia ntre Cricov Dmbovi 161,2 161,20 0,00

i Prahova a
Ialomia 0 0,00 0,00
Prahova 0 0,00 0,00
Ilfov 89,4 89,40 0,00
TOTAL 3 0 0 250,6 250,60 0,00
4.1 Prahova amonte Braov 0,8 0,80

confluena cu
Prahova 26 2074,4 231,12 257,12 2074,40
Teleajenul
TOTAL 4.1 26 2074,4 231,92 257,92 2074,40
4.2 Teleajen Prahova 77,2 3313 235,93 313,13 3313,00
4.3 Prahova ntre Ialomia 2,66 2,66 0,00
Teleajen i Cricovul
Srat Prahova 11,75 11,75 0,00
TOTAL 4.3 0 0 14,41 14,41 0,00
4.4 Cricovul Srat Prahova 125,27 125,27 0,00
4.5 Prahova aval de Ialomia 0,3 0,30 0,00

confluena cu
Cricovul Srat
4 Prahova Braov 0 0 0,8 0,80 0,00
Prahova 103,2 5387,4 604,07 707,27 5387,40
Ialomia 0 0 2,96 2,96 0,00
TOTAL 4 103,2 5387,4 607,83 711,03 5387,40
5 Ialomia ntre Ialomia 33,92 33,92 0,00

Prahova i Srata
6.1 Srata amonte Buzu 40 18,3 18,30 40,00
confluena cu
Ghighiu
6.2 Ghighiu Prahova 26,35 26,35 0,00
6.3 Srata aval 0 0,00 0,00

confluena cu
597
Ghighiu
6 Srata Buzu 40 18,3 18,30 40,00

Prahova 0 26,35 26,35 0,00
TOTAL 6 0 40 44,65 44,65 40
7 Ialomia ntre Srata Ialomia 538,02 538,02 0,00

i Valea Lat Srat
8 Valea Lat Srat Brila 62,5 62,50 0,00
Ialomia 2,8 2,80 0,00
TOTAL 8 0 0 65,3 65,30 0,00
9 Ialomia aval Ialomia 16,2 16,20 0,00

confluena cu Valea
Lat Srat
Ialomia Dmbovi 29,8 6821 676,89 706,69 6821,00
a
Prahova 103,2 5387,4 711,12 814,32 5387,40
Ialomia 0 0 593,9 593,90 0,00
Ilfov 0 0 89,4 89,40 0,00
Braov 0 0 0,8 0,80 0,00
Buzu 0 40 18,3 18,30 40,00
Brila 0 0 62,5 62,50 0,00
Total BH IALOMIA 133 12248,4 2152,91 2285,91 12248,40
10 Buzu amonte Braov 0 0 91,15 91,15 0,00

confluena cu Bsca Buzu 1,5 6894 103,82 105,32 6894
Covasna 0 0 25,45 25,45 0,00
TOTAL 1 1,5 6894 220,42 221,92 6894
11 Bsca Buzu 4,6 9674 134,65 139,25 9674
Covasna 0 0 926,6 926,6 0
TOTAL 2 4,6 9674 1061,25 1065,85 9674
12 Buzu aval 0 0 622,5 622,5 0
confluena cu Bsca Brila
Buzu 2 7035 391,8 393,8 7035
Prahova 0 0 16,72 16,72 0
TOTAL 3 2 7035 1031,02 1033,02 7035

Braov 0 0 91,15 91,15 0
Buzu Buzau 8,1 23603 630,27 638,37 23603
Covasna 0 0 952,05 952,05 0
Prahova 0 0 16,72 16,72 0
Brila 0 0 622,5 622,5 0

Total BH Buzu 8,1 23603 2312,69 2320,79 23603
598
13 Clmui Brila 0 0 0,4 0,4 0

Buzu 0 0 46,54 46,54 0
Total 0 0 46,94 46,94 0
14 Mostitea Clrai 29,3 29,3 0
Ilfov 19,4 19,4 0
Total 0 0 48,7 48,7 0
15 Berza Clrai 0 0 0 0 0
16 Dunre ntre Arge i Ialomia 194,4 194,4 0
Ialomia Clrai 334,85 334,85 0
Total 0 0 529,25 529,25 0
Dunre ntre Ialomia Brila 278,3 278,3 0
i Clmui Ialomia 139 139 0
17 Total 417,3 417,3 0
18 Dunre ntre Brila 2 0 276,8 278,80 0
Clmui i Buzu
19 Insula Mare i Mic a Brila 4 0 4767,2 4771,2 0
Brilei
20 Balta Ialomiei
Ialomia 0 0 734,9 734,9 0
Clrai 0 0 366,1 366,1 0
Total 0 0 1101 1101 0
21 Dunre Ialomia 1068,3 1068,3
Clrai 700,95 700,95
Brila 5322,3 5322,3
Total 0 0 7091,55 7091,55 0
Braov 0 0 91,95 91,95 0
TOTAL SPAIUL Buzu 8,1 23643,00 683,47 691,57 23643,00
HIDROGRAFIC BUZAU Covasna 0 0 952,05 952,05 0
IALOMIA Prahova 103,2 5387,40 727,84 831,04 5387,4
Brila 0 0 6007,7 6007,7 0
Dmbovia 29,8 6821,00 676,89 706,69 6821,00
Ialomia 0 0 1662,2 1662,2 0
Ilfov 0 0 108,8 108,8 0
Clrai 0 0 730,25 730,25 0
TOTAL 141,1 35851,40 11652,8 11793,9 35851,40
19.2.Aciuni, msuri i soluii, pentru reducerea riscului la

diminuarea caracterulului torenial
Pentru evaluarea necesarului de lucrari de amenajare a formatiunilor torentiale la nivelul

intregului bazin hidrografic s-a considerat ca necesar luarea in studiu a doua ravene
active de medie agresivitate in ceea ce priveste eroziunea in albie cat si ca fenomene
asociate respectiv cresteri in proiectie orizontala, volum si prabusiri de maluri in reteaua
hidrografica. Reprezentative s-au considerat a fi formatiuniule torentiale din judetul
BUZAU subbazin Slanic, Valea Bodea si subbazin Balaneasa, Valea Fantanii care prin
extrapolarea rezultatelor ar putea oferi o medie a intregului bazin hidrografic Ialomita
599
Buzau. Metoda de amenajare este cea clasica folosita in Romania in ultimii 40 de ani si
anume sprijinirea succesiva a lucrarilor prin intermediul aterisamentelor.
Valea Bodea are un tronson activ de 2050 m pe care este necesar sa se intervina
cu lucrari structurale din beton sau materiale locale (zidarie de piatra cu mortar de
ciment ).
Valea Fantanii are un tronson activ de 1232 m care se va amenaja in conditii
similare.
- Lucrri transversale
Lucrarile hidrotehnice transversale asigur:

consolidarea malurilor i talvegurilor
stopeaz naintarea n lungime i adncime a acestora
contribuie la reducerea efluenei aluvionare ca urmare a reducerii vitezelor
scurgerilor concentrate i reinerea aluviunilor solide care colmateaz terenurile
din aval.
- Lucrri longitudinale
Eroziuni ale malurilor se nregistreaz pe cursul inferior al tuturor vilor toreniale luate
n studiu.
Cauza principal o constituie ploile masive i topirea zpezilor. n aceste perioade
debitul i viteza de curgere a torenilor cresc i aceasta duce la erodarea accentuat a
malurilor, iar ca rezultat final, la acumulri de produse de eroziune pe albiile acestora,
lrgindu-le i adncindu -le.
Msurile ce se impun sunt:
1. aprrile de mal longitudinale,

2. pereeri ale evacuatorilor
3. executarea de lucrri pentru ruperi de pant ale torenilor mai ales n zona
canalelor de evacuare.
- Lucrri biologice
Lucrrile biologice constau din mpaduriri cu specii arboricole care s poat

stabiliza malurile instabile pentru protejarea lor la eroziune.
- Msuri :
n treimea superioar a ravenelor s-au proiectat cleionaje duble din lemn cu
mpletitur din nuiele n scopul consolidrii talvegului i malurilor.
Pentru o mai buna protecie a plantaiilor se propun gardulee de susinere a acestora.
Centralizatorul fizic i valoric al lucrrilor propuse sunt descrise n tabelul nr. 19 .13
600
Tabel 19.13
Nr. Crt Denumirea categoriei de lucrare UM Cantit. Pre Valoare Lei

unitar
Lei
OBIECT 1 AMENAJARE VERSANI
1 Lucrari hidrotehnice transversale mc 1406 440 618640
2
Reprofilari canale de evacuare terasamente mc 33 4,5 148.5
3 Cleionaje ml 192 125 24000
4 Plantatii de protectie ha 5.3 8000 42400
5 Lucrari biologice diverse (gardulete de coasta) ml 1300 50 65000
6 Astupari ravene mc 2640 12 31680
7 Imprejmuiri plantatii tinere Km 2.9 5600 16240
TOTAL OBIECT (fara TVA) 798108,5
DIN CARE C+M (fara TVA) 798108,5
TOTAL OBIECT (cu TVA 19%) 949749.1
DIN CARE C+M (cu TVA 19%) 949749.1
TOTAL LUCRARE (cu TVA 19%) 949749.1
DIN CARE C+M (cu TVA 19%) 949749.1
Lucrrile de corectare a torenilor, de mpduri ri, de reparaii, din spaiul hidrografic

Buzu-Ialomia, precum i lucrrile din urgena I sunt prezentate n anexa nr. 19.1
601
CAPITOLUL 19 Planul pentru Prevenirea, Protecia i Diminuarea Efectelor Inunda iilor n distictul de bazin hidrografic
Buzu-Ialomia
19.3. Concluzii
Dintre lucrrile propuse au fost ealonate n urgena urmtoarele:

refacerea lucrrilor avariate de uzur normal, precum i de viiturile toreniale a
cror asigurare a fost sub cea dimensionat;
continuarea aciunii pe formaiunile toreniale:
cu lucrri a cror capacitate de retenie a fost consumat;
cu obiective economice de importan deosebit, care reclam protecie imediat;
cu lungime redus, rmas de consolidat, n vederea ncheierii aciunii;
mpdurirea terenurilor degradate surs masiv de aluviuni, n bazinele
hidrografice toreniale care aduc prejudicii unor obiective economice de interes deosebit;
mpdurirea aterisamentelor;
mpdurirea terenurilor degradate situate n zone de interes turistic;
mpdurirea terenurilor neproductive n vederea reducerilor n circuitul productiv
602
Buzu-Ialomia
Anexa 19.1
Denumire Total lucrri propuse Din urgena I

unitate de
studiu
Denumire Jude
Lucrari CT
Lucrari CT
Impaduriri
Impaduriri
Reparatii
Reparatii
ha mc km ha mc Km
Total Spaiu Braov 91,95 0 5 45,975 0 0,3
Hidrografic Buzu 691,57 23643 48,3 345,785 23643 17,1
Buzu-Ialomia Covasna 957,05 0 13,5 476,025 0 1,3
Prahova 831,04 5387,4 196,9 415,52 5387,4 121,2
Brila 6007,6 0 0 3003,8 0 0,3
Dmbovia 706,69 6821 56,6 353,345 6821 35,9
Ialomia 1662,2 0 0 831,1 0 0,3
Ilfov 108,8 0 0 54,4 0 0,3
Clrai 730,25 0 0 365,125 0 0,3
TOTAL 11793,9 35851,4 320,3 5891,075 35851,4 174,6
603
Buzu-Ialomia
Bibliografie:
1. Sinteza studiilor de fundamentare a schemelor directoare de amenajare si

management ale bazinelor hidrografice componenta plan de amenajare-
PNABH
2. Informaii ABA Buzu Ialomia privind combaterea eroziunii solului i

amenajarea bazinelor toreniale n patrimoniu agricol i silvic la nivel de staiu
hidrografic Buzu-Ialomia
604
CAPITOLUL 20 Planul pentru Prevenirea, Protecia i Diminuarea Efectelor Inundaiilor n districtul de bazin hidrografic
Buzau-Ialomita
CAPITOLUL 20 PREZENTAREA UNITARA LA NIVEL DE

BAZIN HIDROGRAFIC A ACTIUNILOR, MASURILOR SI
SOLUTIILOR DE REDUCERE A RISCULUI LA
INUNDATII SI INCADRAREA LOR IN SISTEMUL DE
PROTECTIE EXISTENT
Elaborarea actiunilor, masurilor si solutiilor de reducere a riscului la inundatii in

districtul de bazin hidrografic Buzau-Ialomita trebuie sa tina cont de prevederile
Strategiei Nationale de Management al Riscului la Inundatii pe termen mediu si lung,
astfel:
A. Principii de elaborare a scenariilor de amenajare:
- principiul dezvoltrii durabile, semnificnd faptul c trebuie adoptate astfel de
aciuni nct impactul inundaiilor s fie suportabil din punct de vedere economic,
ecologic i social:
- acceptabilitatea economic presupune eficiena, respectiv abordarea
costurilor, inndu-se cont de riscul asumat ce trebuie definit de ctre Guvern i
optimizarea aciunilor;
- acceptabilitatea social presupune realizarea unei protecii corespunztoare,
respectarea legii, echitate i prosperitate, aspecte ce asigur echilibrul i coeziunea
social;
- acceptabilitatea ecologic este msurat prin gradul de autoreglare,
dinamic i diversitatea ecosistemelor afectate de inundaii.
- principiul abordarii strategice pentru o perioad de timp, astfel nct s poat
fi luate n considerare eventualele schimbri posibile n frecvena i vulnerabilitatea la
inundaii, precum i alte aspecte posibile;
- principiul abordarii bazinale a problemei inundaiilor prin potenarea
conceptului de planuri de gestionare a riscului la inundaii la nivel de bazin hidrografic i
a unor programe de msuri elaborate n concordan cu prevederile Directivei
2000/60/CE;
- abordarea interdisciplinar a problemei inundaiilor; toate aspectele relevante
ale gestionrii apelor, amenajrii teritoriului, utilizrii terenurilor, agriculturii,
transporturilor i dezvoltrii urbane, conservarea naturii trebuie abordate mpreun att la
nivel naional, ct i la cel regional i local;
- principiul precauiei, potrivit cruia msurile de protecie mpotriva
inundaiilor adoptate de anumii riverani nu trebuie s compromit capacitatea celorlali,
situai n amonte sau n aval, de a-i adopta propriile msuri;
- principiul solidaritii, potrivit cruia msurile din amonte nu trebuie s
creasc riscul pentru zona din aval i pentru diminuarea riscului zonelor din aval; trebuie
acceptate unele msuri ce se impun n zonele din amonte;
605
Buzau-Ialomita
- principiul meninerii unui echilibru ntre msurile i aciunile preventive, cele

de rspuns i cele de reconstrucie dup trecerea fenomenului de inundaii, prin utilizarea
planurilor de amenajare a teritoriului, a msurilor structurale i nestructurale, a celor de
reducere a efectelor adverse ale inundaiilor asupra ecosistemelor acvatice i terestre,
polurii apelor i solului, precum i a planurilor de intervenie pentru situaii de urgen;
- principiul aplicarii celor mai bune practici propuse de Uniunea European i
de Comisia Economic a Naiunilor Unite pentru Europa privind msurile preventive
mpotriva inundaiilor, de protecie i diminuare a efectelor lor, avnd ca principii:
- "apa este parte a unui ntreg", sintagm care exprim faptul c ea este
parte a ciclului hidrologic natural i c circulaia apei pe suprafaa scoarei terestre este la
originea unei mari diversiti a ecosistemelor i a utilizrii terenurilor i, ca urmare, ea
trebuie luat n considerare n toate politicile sectoriale;
- "acumulai apa", exprimnd faptul c apa trebuie stocat dinamic ct mai
mult posibil n bazinele hidrografice n care se formeaz i n lungul cursului de ap din
bazin;
- "mai mult spaiu pentru ruri" (lsai rurile s curg nencorsetate),
exprimnd faptul c rul trebuie lsat s curg astfel nct viiturile s se poat propaga
ncet spre aval, fr a prezenta niciun pericol;
- "convieuirea cu viiturile": locuirea ntr-o zon inundabil prezint
anumite riscuri; n pofida oricror msuri de protecie mpotriva inundaiilor, un risc
remanent se menine i, ca urmare, acesta trebuie diminuat prin luarea unor msuri
individuale de protecie, respectiv trebuie "nvat a tri cu acest risc" (diminuarea
riscului prin luarea unor msuri individuale de protecie);
- principiul aciunii concertate i integrate care s asigure atingerea unei
eficiene economice i ecologice pe termen lung pe ntreaga suprafa a bazinului
hidrografic constituie o condiie prealabil pentru succesul oricrei strategii i oricrui
plan de reducere a riscului la inundaii;
- principiul cooperarii n reducerea riscului la inundaii n condiiile
reglementrilor internaionale privind rurile transfrontaliere.
B. Conceptele strategice:
- inundaiile constituie fenomene naturale care au existat dintotdeauna i vor
continua s existe;
- societatea uman este tot mai vulnerabil la dezastre naturale;
- convieuirea cu inundaiile ine seama de faptul c prevenirea inundaiilor nu
se poate limita doar la evenimentele cu frecven medie i mare de apariie, c trebuie
avute n vedere i evenimentele rare;
- msurile structurale (lucrri de aprare) rmn elemente importante n
prevenirea i protecia inundaiilor, dar cu luarea n considerare a aspectelor privind
conservarea naturii i amenajarea teritoriului;
- "riscul zero cost infinit", nu exist protecie absolut mpotriva inundaiilor;
ca urmare, se poate asigura doar un anumit grad de aprare mpotriva inundaiilor;
606
Buzau-Ialomita
- adaptarea utilizrii luncilor inundabile la riscurile la care sunt expuse; trebuie

s se adopte aciuni i msuri pentru a reduce riscul la toate problemele adiacente
inundaiilor;
- solidaritatea uman i precauia sunt eseniale pentru a nu transfera
problemele de gestionare a apelor dintr-o regiune n alta, etc.
C. Obiective strategice :
- Obiectivele economice urmresc protecia infrastructurii economice existente
mpotriva inundaiilor i garantarea satisfacerii oportunitilor economice ale generaiilor
viitoare.
- Obiectivele sociale au n vedere protecia populaiei i a comunitilor umane
mpotriva inundaiilor prin asigurarea unui nivel acceptabil de protecie a populaiei i
creterea capacitii societii de a se dezvolta.
- Obiectivele de mediu urmresc atingerea obiectivele socio-economice cu
pstrarea unui echilibru ntre dezvoltarea economico-social i obiectivele de mediu.
D. Tinte strategice, stabilite la nivel national, de care se va tine cont la
alegerea scenariilor de amenajare :
- reducerea gradual a suprafeelor potenial inundabile la viituri cu debite
avnd probabilitatea de depire de 1% cu 61% fa de 2006, nsoit obligatoriu de
msuri compensatorii pentru reinerea volumelor corespunztoare de ap;
- reducerea numrului de persoane expuse riscului potenial de inundaii la
viituri cu debite avnd probabilitatea de depire de 1% cu 62% fa de 2006;
- reducerea vulnerabilitii sociale a comunitilor expuse la inundaii - 50% n
termen de 10 ani i pn la 75% pe termen lung, n 30 de ani. Aceast int va fi atins
prin amenajarea integrat a bazinului hidrografic.
- reducerea gradual a pagubelor produse de inundaii infrastructurilor de
traversare a cursurilor de ap fa de anul 2006 cu circa 80% pn n anul 2035;
- reabilitarea n zone cu vulnerabilitate ridicat/relocare anual a cel puin 400
km de diguri de protecie mpotriva inundaiilor;
- creterea capacitaii de transport a albiilor minore ale principalelor cursuri de
ap cu cel puin 30% pn n anul 2035, prin msuri de readucerea rului la starea
iniial.
Amenajari structurale existente pentru reducerea riscului la

inundatii
In tabelele urmatoare se prezinta amenajarile hidrotehnice din bazinul hidrografic

Buzau, pentru zona de studiu care face obiectul prezentului contract.
607
Buzau-Ialomita
Tabel 1 - Caracteristici generale acumulari

Debite Debite
Nivel
Vol. Vol. Cot Vol. maxime maxime
Nr. NNR Suprafata maxim de Material
Denumire NNR Nmax. coronam atenuare Tip baraj evacuate evacuate
crt. (MdM) NNR (ha) exploatare baraj
(mil.mc.) (mil.mc.) ent (mil.mc.) -Q goliri -Q deversor
(mdM)
(mc/s) (mc/s)
Acumulare
579 125 500 587 155 588 30 Anrocamente Greutate 196 3000
1 Siriu
Caracteristici generale indiguiri si regularizari
608
Buzau-Ialomita
Lime la
Nr Sistem Lmal dr. Lmal stg. Hmed
Denumirea indiguirii Cursul de apa coronamen Anul PIF
crt hidrotehnic (km) (km) (m)
t (m)
INDIGUIRE RIU BALANEASA -
1 LOC.PIRSCOV BALANEASA S.G.A.Buzu 1.6 2.2 4 1.5 2008
INDIGUIRE PR.BARCANI
2 COM.BARCANI BARCANI 6.2 6.2
3 INDIGUIRE RAU BUZAU BUZAU S.G.A.Buzu 1 0
INDIGUIRE RIU BUZAU ZONA OJASCA-
4 CNDESTI BUZAU S.G.A.Buzu 4.8 0
5 MUN.BUZAU BUZAU S.G.A.Buzu 8.8 0 5 5 1979
INDIGUIRE RIU BUZAU ZONA BERCA-
6 PLESCOI BUZAU S.G.A.Buzu 0 1.9
7 INDIGUIRE LOCALA VISANI BUZAU 0 2.4
8 INDIGUIRE NISIPURI-MOSESTI BUZAU S.G.A.Brila 0 8 3 1.5 1959
9 INDIGUIRE NISIPURI-VISANI BUZAU S.G.A.Brila 0 5.6 3 1.5 1959
10 INDIGUIRE NISIPURI-COTU CIORII BUZAU S.G.A.Brila 8.2 0 2.5 1.5 1959
11 INDIGUIRE NISIPURI-DEDULESTI BUZAU S.G.A.Brila 12.8 0 3 1.8 1959
INDIGUIRE MARALOIU-GRADISTEA-
12 SUTESTI BUZAU S.G.A.Brila 11 0 1.6 3 1976
13 INDIGUIRE GRADISTEA-CRESTATA BUZAU S.G.A.Brila 0 2.7 3.5 2.5 1976
INDIGUIRE LOCALA RACOVITA-
14 RACOVITA BUZAU S.G.A.Brila 0 2
INDIGUIRE MAXINENI-MIHAIL
15 KOGILNICEANU BUZAU S.G.A.Brila 0 22 4 4 1961
16 INDIGUIRE-LATINU-DESIRATI BUZAU S.G.A.Brila 23.4 0 3 3 1974
INDIGUIRE RIU BUZAU ZONA PLESCOI-
17 SAPOCA BUZAU S.G.A.Buzu 0 6.3
18 CNDESTI-MUN.BUZAU BUZAU S.G.A.Buzu 13.2 0
609
Buzau-Ialomita

Regularizare Crivina/oras
1 Buzau 12.01.82. Covasna 2500 HM 222 HM247 1992 350
Intorsura Buzaului/ Jud. Covasna
Regularizare Parau Acris/Vama
2 Acris 12.01.82.04 Brasov 1100 HM69 HM80 1995
Buzaului/Jud. Brasov
Regularizare albie Pr.Poplita,
3 Basca Mare/Comandau/Jud. Basca Mare 12.01.82.15. Covasna 890 HM113 HM122 1996
Covasna
Regularizare parau Barcani/jud.
Covasna
Regularizare Pr.Harcaia/Barcani/
Jud. Covasna
Regularizare Rau Basca
6 Basca Mare 12.01.82.15. Covasna 1360 1996
Mare/Comandau/ jud.Covasna
7 Regularizare pr. Barcani Barcani 12.01.82.06.01 Covasna 8100 HM20 HM60 1977
Regularizare R. Buzau in oras
8 Buzau 12.01.82. Covasna 3400 HM300 HM334 2003/12 350
Intorsura Buzaului
Regularizare rau Buzau, in zona
9 Buzau 12.01.82. Buzau 6670 1979 2440
mun. Buzau
Regularizare rau Balaneasa, com.
10 Balaneasa 12.01.82.24 Buzau 4500 2008 310
Parscov
610
CAPITOLUL 20 Planul pentru Prevenirea, Protecia i Diminuarea Efec telor Inundaiilor n districtul de bazin hidrografic
Buzau-Ialomia
In urma analizarii hartilor de inundabilitate rezultate in urma activitatii de

modelare hidrologica si hidraulica si in corelatie cu riscul social acceptat la inundatii
conform Strategiei Nationale de Management al Riscului la Inundatii, in tabelul urmator
se prezinta lista localitatilor posibil afectate de inundatii in cazul debitelor cu diferitele
probabilitati de aparitie.
Tabel 4
Nr. Localitate posibil
Raul
crt. afectata
1 Vama Buzaului
2 Intorsura Buzaului
3 Sita Buzaului
4 Siriu
5 Nehoiu
6 Patarlagele
7 Viperesti
8 Magura
9 Berca
10 Vernesti
Buzau
11 Vadu Pasii
12 Sageata
13 Gradistea
14 Racovita
15 Ramnicelu
16 Scortaru Nou
17 Gemenele
18 Maxineni
19 Romanu
20 Silistea
21 Casoca Casoca
22 Basca Mare Comandau
23 Basca Unita si Basca Gura Teghii
24 Mica Basca Rozilei
25 Nehoiu Nehoiu
26 Chiojdu
27 Basca Chiojdului Catina
28 Calvini
29 Balaneasa Parscov
30 Scortoasa
Saratel
31 Berca
32 Slanic Lopatari
611
Buzau-Ialomia
Nr. Localitate posibil

Raul
crt. afectata
33 Manzalesti
34 Vintila Voda
35 Beceni
36 Cernatesti
37 Sapoca
38 Glod
39 Niscov
40 Niscov Tisau
41 Valea Unghiului
42 Vernesti
43 Valea Salciei
44 Pardosi
45 Murgesti
Calnau
46 Racoviteni
47 Zarnesti
48 Posta Calnau
n bazinul hidrografic Ialomia se afl un numr de peste 100 de acumulari

permanente si nepermanente, cu un volum total de peste 224 milioane.mc, din care 62
milioane mc volum de atenuare a viiturilor, cele mai importante acumulri fiind: Bolboci,
Dridu, Paltinu i Mneciu.
Date mai detaliate cu privire la aceste acumulari se prezinta in tabelul 1.
Principalele lucrri de ndiguire i regularizare de albii, din bazinul hidrografic
- 8 derivaii, mai insemnate cu rol de aprare cu un debit total instalat de 237,5
mc/s ;
Lucrrile hidrotehnice pentru protecia malurilor i albiilor au fost realizate n
funcie de condiiile specifice ale amplasamentelor din teritoriul bazinal respectiv.
Lucrrile din piatr brut sau gabioane sunt preponderente n bazinele superioare, unde
vitezele de curgere a apei sunt mai mari. Pe sectoarele de ru inferioare, cu viteze mai
mici de curgere a apei s-au executat ndeosebi lucrri de regularizare i aprare din
materiale vegetative prin saltele i snopi de fascine, plantaii de butai de plop sau salcie,
garduri i caroiaje din nuiele. Lucrrile din beton n general sunt ntlnite n localiti,
constnd n dale, peree, ziduri de beton, praguri de fund, traverse.
612
Buzau-Ialomia
Date mai detaliate despre lucrrile de ndiguire, regularizare si derivatii sunt

menionate n tabelele urmatoare.
613
Buzau-Ialomia
Tabel 5 Caracteristici generale acumulari
Debite Debite
Vol. Nivel
Vol. Cot Vol. Faze de Faze de Faze de maxime maxime
Nr. NNR NNR Suprafata maxim de
Denumire Curs de apa Nmax. coronam atenuare Tip baraj aprare aprare aprare evacuate evacuate
crt. (MdM) (mil.mc NNR (ha) exploatare
(mil.mc.) ent (mil.mc.) F1 F2 F3 -Q goliri -Q deversor
.) (mdM)
(mc/s) (mc/s)
Acumulare
1 Ialomita 1435 19.4 100 1437 21.2 1438 4.2 Greutate 1435 1437.5 1438 13.5 220
Bolboci
Acumulare
2 Ialomita 418 3.59 90.45 418 3.59 420 0 Deversor 418 419.5 420 0 680
Pucioasa
Acumulare
3 Ialomita 68 26.7 752 68 41.89 71 15.2 Greutate 68 68.5 70 0 1280
Dridu
Acumulare
4 Doftana 649 47.1 197.5 651 54 652.15 7 Dublu arc 650 651.65 652.15 280 750
Paltinu
Acumulare
5 Teleajen 606 38 175.9 609 43 610 5 Greutate 606.5 607 609 325 1200
Mneciu
614
Buzau-Ialomia
Tabel 6 Caracteristici generale indiguiri
Debit
Probabilit Debit Probabilitat
Sistem Latime la de
Nr. Denumire Curs de Lungime Hmed atea de de ea de Anul
Jud Detinator Hidro coroname verifica
crt. dig apa (km) (m) depasire a calcul depasire Q PIF
tehnic nt (m) re
Q calcul (mc/s) verificare
(mc/s)
Aparare mal
A.N.Apele S.G.A.
1 Aricestii Prahova PH 3.7 3 2.5 5% 445 1% 701 1976
Romane Prahova
Rahtivani
Indiguire AN Apele S.G.A.
2 Prahova PH 0.68 2 2 5% 700 1% 1100 1978
Draganesti Romane Prahova
Aparare mal
Complex AN Apele S.G.A.
3 Prahova PH 2 4 1.5 5% 700 1% 1100 1977
ISCIP Romane Prahova
Gherghita
Dig mal
drept
AN Apele S.G.A.
4 Moara Teleajen PH 1,5 2.5 2 5% 485 1% 760 1978
Romane Prahova
Domneasca
Com. Rafov
Dig mal
stang
AN Apele S.G.A.
5 Zanoaga Teleajen PH 1.5 2 1.5 5% 485 1% 760 1983
Romane Prahova
Com.
Dumbrava
Dig
Cricovul AN Apele S.G.A.
6 Bratesti PH 4.2 2 1.5 5% 272 1% 480 2001
Dulce Romane Prahova
Com. Sirna
615
Buzau-Ialomia
Debit
Sistem Latime la de
tehnic nt (m) re
(mc/s)
Dig mal
AN Apele S.G.A.
7 stang Prahova IL 3.6 3 1.4 1977
Romane Ialomita
Adancata
Dig mal
drept AN Apele S.G.A.
8 Ialomita IL 34.7 4 4 30% 1280 20% 2020 1977
Cosereni Romane Ialomita
Barbatescu
Dig
Ialomita si AN Apele S.G.A.
9 Moldoveni - IL 12 3 1.5 1977
Prahova Romane Ialomita
Patru Frati
Dig mal
stang AN Apele S.G.A.
10 Ialomita IL 3.2 4 2.8 1977
Urziceni - Romane Ialomita
Manasia
Dig mal
AN Apele S.G.A.
11 drept Sarata IL 5.86 2.5 2.5 1977
Romane Ialomita
Urziceni
Dig mal
AN Apele S.G.A.
12 stang Sarata IL 3.8 4 2.8 1977
Romane Ialomita
Urziceni
Dig mal
AN Apele S.G.A.
13 stang Ion Ialomita IL 8.4 1.5 - 2.8 1.2 - 1.8 1977
Romane Ialomita
Roata
616
Buzau-Ialomia
Debit
Sistem Latime la de
tehnic nt (m) re
(mc/s)
Dig mal
AN Apele S.G.A.
14 stang Perieti Ialomita IL 1.56 3 1.5 1980
Romane Ialomita
II
Dig mal
15 Ialomita IL 3.3 4 2.3 1980
Slobozia - Romane Ialomita
Bora
Dig mal
16 Ialomita IL 21.7 4 2.7 1976
Bora
Dig mal
17 Ialomita IL 12.5 1989
Bucu
Dig mal
Cosambesti - Romane Ialomita
Marculesti
Dig mal
19 Ialomita IL 8.41 4 2.3 1989
Ograda - Romane Ialomita
Tandarei
617
Buzau-Ialomia
Debit
Sistem Latime la de
tehnic nt (m) re
(mc/s)
Dig mal
20 Ialomita IL 17 1983
Marculesti - Romane Ialomita
Tandarei
Dig mal
Tandarei - Romane Ialomita
Vladeni
Dig mal
Tandarei - Romane Ialomita
Giurgeni
618
Buzau-Ialomia
Tabel 7 Caracteristici generale regularizari

Debit de calcul
cu
Nr. Denumire Curs de Cod Lungime pozitionare pozitionare Anul
Judet probabilitatea
crt. regularizare/localizare apa cadastral (m) - inceput - sfarsit PIF
de depasire
(mc/s)
Regularizare Ialomita la 1978 1% 500

1 Ialomita 11.01. Dambovita 2000 1110 1130
Marcesti 2006 0.1% 750
2200
100%
Regularizare albie deteriorata
Cricovul 1979 1% 280
2 pr.Cricovul Dulce la 11.01.16 Dambovita refacere 70 88 110
Dulce 2006 5% 152
Visinesti m cu preg
de fund
aval pod
Regularizare albie 1% 81
3 Slanic 11.01.10. Dambovita 1900 175 196 1973
pr.Slanic la Gura Ocnitei 5% 62
4 Regularizare Rau Sarata Sarata 11.01.22 Ialomita 2100 680 701 1977/2
Regularizare Rau Ialomita

5 Ialomita 11.01. Ialomita 250 2308 2311 1977/2
Cosereni
619
Buzau-Ialomia
Debit de calcul
cu
de depasire
(mc/s)
Amenajare R. Ialomita
zona I Dunare-Slobozia
Rectificare rau Ialomita

Cot Dragan
Rectificare rau Ialomita

Cot Dragan I
9 Rectificare Prival Crivaia Ialomita 11.01. Ialomita 12600 3600 3726 1980/12
Regularizare Ialomita
Perieti
Regularizare Rau Ialomita

Ciulnita
620
Buzau-Ialomia
Debit de calcul
cu
de depasire
(mc/s)
Rectificare Rau Ialomita

Cosambesti
Regularizare rau
Prahova
13 Tufani Prahova 11.01.20. Prahova 120 1410 1411 1976 5% 700
Com
Draganesti
Regularizare
14 Teleajen 11.01.20.13. Prahova 7600 810 886 1983 5% 425
rauTeleajenCom. Blejoi
Regularizare rau
Cricovul 2001-
15 Cricovul Dulce 11.01.16 Prahova 3500 660 703 5% 272
Dulce 2003
Sirna si Bratesti
621
CAPITOLUL 20 Planul pentru Prevenirea, Protecia i Diminuarea Efectelor Inundaiilor n Bazinul Hidrografic Mostitea
Tabel 8 Caracteristici generale derivatii
Debite
Nr. Curs de Cod Tip de
Denumire Judet derivate
crt. apa cadastral stavila
(mc/s)
Derivatia Ialomita
1 Ialomita 11.01. Dambovita Stavila plana 5
- Ilfov
Derivatia Ialomita- 3 vane plane

2 Ialomita 11.01. Dambovita 15
Colentina (5,5m/2,2 m)
Derivatia Ialomita- Ialomita -

3 Ialomita 11.01. Stavila plana 50
Mostistea Calarasi
Derivatia Pscov- Deversor
4 Pascov 11.01.14. Dambovita 50
Ialomit lateral
Derivatia Prahova-
5 Prahova 11.01.20. Prahova Gravitional 2,5
Cricovu Dulce
Derivatia Nedelea
6 Prahova 11.01.20. Prahova Stavila plana 1
- Dmbu
Stavila
Derivatia V.Plopi- Valea plana;
7 - Ialomita 62
Cotorca I Plopi deversor
lateral
Stavila
Derivatia Cotorca plana;
8 Cotorca 11.01.23. Ialomita 52
I- Srata deversor
lateral
622

bazinul hidrografic Mostitea sunt lacurile de acumulare. In b.h.Mostitea sunt peste 150
de acumulari (majoritatea permanente), cu un volum total de peste 350 mil.mc, din care
88 mil mc volum de atenuare a viiturilor, cele mai importante acumulri fiind: Frsinet,
Fundulea, Gurbneti, Iezer. Date mai detaliate cu privire la aceste acumulari se prezinta
in tabelul 1.
Ca puncte tari privind protecia la inundaii n bazinul hidrografic Mostitea
putem meniona:
Amenajrile structurale existente pentru reducerea riscului la inunda ii (acumulri
cu rol de atenuare, lucrri de ndiguire i regularizare de albii, aprri de mal,
etc.);
Masuri nestructurale existente (sisteme informaionale de avertizare i prognoz,
planuri de aciune operativ i modele de intervenie la viituri, cooperarea cu
n privina punctelor slabe privind protecia la inundaii in b.h. Mostitea se pot
considera urmatoarele aspecte:
Albii i diguri nentreinute, multe din diguri fiind cedate la primrii;
Poduri necurate;
Balastiere amplasate ilegal, n special dupa 1990;
Lipsa unor msuri ferme de urmrire adecvat a unor fenomene de maxim
importan pentru protecia la inundatii (evidena precar a eroziunile de albii i a
depirilor de diguri, etc.);
Tabel 9 Caracteristici generale acumulari
Debite Debite
Nivel maxim
Vol. Vol. Vol. maxime maxime
Nr. NNR Suprafata de Cot
Denumire NNR Nmax. atenuare evacuate evacuate
crt. (MdM) NNR (ha) exploatare coronament
mil.mc. mil.mc. (mil.mc.) -Q goliri -Q deversor
(mdM)
(mc/s) (mc/s)
Acumulare
1 45 19 440 46.6 31.6 48.5 12.9 122 115
Fundulea
Acumulare
2 34 36 680 36.42 57 38.9 14.1 88.6 58
Gurbnesti
Acumulare
3 24.5 51 1460 28.5 68 31.5 15.6 89 163.5
Frsinet
Acumulare
4 17.15 126 2840 18.55 160 21 45.85 26 0
Iezer
623
n bazinul hidrografic Clmui nu sunt lacuri de acumulare.

n ceea ce priveste lucrrile de ndiguire i regularizare de albii pot fi mentionate
urmatoarele:
- lucrri de regularizare a albiilor, n lungime total de 110.8 km;
- lucrri de ndiguire, cu lungimea total de 102.5 km ;
Cea mai mare parte a infrastructurii de aprare se afl n administrarea
Administraiei Bazinale de Ape Buzu-Ialomia, S.G.A.Brila.
Pe rul Clmui, datorit vitezelor mai mici de curgere a ape i s-au executat
ndeosebi lucrri de regularizare i aprare din materiale vegetative prin saltele i snopi
de fascine, plantaii de butai de plop sau salcie, garduri i caroiaje din nuiele. Lucrrile
din beton n general sunt ntlnite n localiti, constnd n dale, peree, ziduri de beton,
praguri de fund, traverse.
Date mai detaliate despre lucrrile de ndigurie i cele de regularizare sunt
menionate n tabelele urmatoare.
Tabel 10 Caracteristici generale indiguiri

Lime la
Nr. Cursul de Sistem Lungime Hmed Anul
Denumirea indiguirii coronament
crt. apa hidrotehnic (km) (m) PIF
(m)
INDIGUIRE RU
1 CLMUI CLMUI S.G.A.Brila 102.5 4 1.0 1980
Tabel 11 Caracteristici generale regularizari
Debit de
Lungime
Nr. crt. Curs de apa Judet Anul PIF calcul
[m]
[mc/s]
1 Calmatui Buzau 51500 1987 70
2 Calmatui Braila 59300 1982 70
Ca puncte tari privind protecia la inundaii n bazinul hidrografic C lmui

putem meniona:
Amenajri structurale existente pentru reducerea riscului la inundaii ( lucrri de
ndiguire i regularizare de albii, aprri de mal, etc.);
Masuri nestructurale existente (sisteme informaionale de avertizare i prognoz,
planuri de aciune op erativ i modele de intervenie la viituri, cooperarea cu
624
n privina punctelor slabe privind protecia la inundaii in b.h. Clmui se pot

considera urmatoarele aspecte:
Nentreinerea lucrrilor hidrotehnice la parametri i proiectai;
Blocarea podurilor i podeelor cu plutitori ori colmatarea lor;
nregistrarea unor viituri rapide a cror evoluie poate s depeasca modul de
organizare i de desfurare a msurilor de intervenie;
Pentru unele zone importante din punct de vedere al potenialului inundabil lipsa
hrilor de risc i a unor planuri de gestionare a riscurilor, bazate pe studii de
inundabilitate.
625
CAPITOLUL 21 EVALUAREA MONETARA A

MASURILOR, ACTIUNILOR SI SOLUTIILOR PROPUSE
PENTRU REDUCEREA RISCULUI LA INUNDATII IN
DISTRICUL DE BAZIN HIDROGRAFIC
BUZAU-IALOMITA
Lucrarile de aparare impotriva inundatiilor (indiguirile, regularizarile, acumularile

etc.) nu se preteaza unui calcul economic direct nefiind lucrari direct productive. Pentru
stabilirea oportunitatii lor se poate intocmi un calcul economic care are drept scop
determinarea timpului de recuperare a investitiei prin venitul net indirect obtinut din
eliminarea sau reducerea pierderilor medii anuale.
T = I / Vnet, unde
T timpul de recuperare
I investitia
Vnet venitul brut mediu anual realizat prin apararea terenului din care se scad
cheltuielile anuale de exploatare a lucrarilor de amenajare.
Constructiile hidrotehnice au proprietati caracteristice care le deosebesc de alte
categorii de lucrari si cer atat un studiu tehnic aprofundat al tuturor elementelor
constructive, cat si cercetarea corespunzatoare a solutiilor din punct de vedere economic.
Trasaturile caracteristice ale constructiilor hidrotehnice sunt date de actiunea apei,
conditiile de executie si influenta asupra constructiilor invecinate.
Actiunea apei se manifesta prin:
- actiuni mecanice (presiuni, lovituri, vibratii),
- actiuni fizico-chimice (dizolvari si spalari ale terenului de fundatie si ale
meterialului),
- actiuni biologice (actiunea organismelor care pot prejudicia stabilitatea
constructiilor si pot reduce durata lor de exploatare).
Complexul conditiilor de executie se caracterizeaza prin:
- conditii topografice, geologice, hidrologice,
- volum mare de lucrari necesare,
- durata de lucru importanta.
Influenta asupra constructiilor si amenajarilor invecinate se manifesta prin:
- crearea remuului,
- ridicarea sau coborarea nivelului de apa,
- evaporari intense.
Aplicarea unor masuri de protectie suplimentare sau majorarea coeficientului de
siguranta in calcule pot duce la scumpirea in mare masura a constructiilor.
626
La proiectarea unei constructii sau a unei amenajari in general, se pune

intotdeauna problema cat costa acea constructie, ce servicii reale aduce in schimbul
acestui cost si cat costa exploatarea ei.
Una din caile de efectuare a calculelor de combatere a inundatiilor consta in
admiterea ipotezei ca efectul economic al lucrarilor examinate (beneficiul obtinut prin
aceste lucrari) este determinat de reducerea pagubelor de la cele din regim natural la cele
ce s-ar mai produce in regimul amenajat preconizat. Astfel, rezulta ca element de baza
necesar pentru examinarea pe criterii economice a gradului de protectie, relatia dintre
amploarea apelor mari, ca debite sau niveluri, in zona interesata si efectul distructiv al
acestora
La efectuarea calculelor se utilizeaza o asa-numita functie debit-paguba, care
exprima pagubele rezultate in urma inundatiilor corespunzatoare unei marimi anumite a
debitului maxim de viitura.
La stabilirea pagubelor ce trebuie considerate in studiul masurilor si lucrarilor de
combatere a inundatiilor intervin urmatoarele aspecte:
- dependenta dintre pagube si fenomenul hidrologic, respectiv ponderea viiturilor cu
diferite probabilitati de producere asupra valorii pagubei medii anuale,
- dinamica dezvoltarii economice in timp a zonelor inundabile,
- considerarea pagubelor indirecte decurgand din perturbarea proceselor economice,
sociale etc., problema care prezinta mari dificultati,
- posibilitatea diminuarii pagubelor prin folosirea prognozei si a avertizarii asupra
apelor mari.
In tabelele urmatoare se prezinta lista amenajarilor structurale propuse pentru

reducerea riscului la inundatii pe cursurile de apa din districul de bazin hidrografic
Buzau-Ialomita ce fac obiectul prezentului studiu, precum si costul estimat al lucrarilor.
Amenajari structurale propuse in b.h. Buzau
Tabel 1 Amenajari structurale propuse pe raul Buzau
Nr. Valoare
Denumirea obiectivului de investitii Localitate
crt. estimata [lei]
1 Recalibrare albie Vama Buzaului 3,187,296

2 Vama Buzaului 1,846,608
beton
3 Vama Buzaului 1,792,296
beton
4 Consolidare de mal stang (MS) cu zid din Vama Buzaului 2,552,664
627
Nr. Valoare
crt. estimata [lei]
beton
Aparare de mal drept (MD) cu pereu din sat. Acris, loc.
5 4,696,151
piatra bruta Vama Buzaului
Aparare de mal stang (MS) cu pereu din sat. Acris, loc.
6 6,230,070
piatra bruta Vama Buzaului
Consolidare de mal stang (MS) cu zid din sat. Acris, loc.
7 991,008
gabioane Vama Buzaului
sat. Acris, loc.
8 Dig de aparare (de contur) - mal stang (MS) 1,874,880
Vama Buzaului
Vama Buzaului -
9 Recalibrare albie Intorsura 18,546,246
Buzaului
loc Bradet -
10 Intorsura 2,232,000
gabioane
Buzaului
loc Bradet -
beton
Buzaului
loc Bradet -
Consolidare de mal stang (MS) cu zid din
beton
Buzaului
loc Bradet -
13 Intorsura 946,368
gabioane
Buzaului
Consolidare de mal stang (MS) cu zid din Intorsura
14 1,520,736
beton Buzaului
Consolidare de mal drept (MD) cu zid din Intorsura
15 499,968
gabioane Buzaului
Consolidare de mal stang (MS) cu zid din Intorsura
16 1,078,502
gabioane Buzaului
Consolidare de mal drept (MD) cu zid din Intorsura
17 678,528
gabioane Buzaului
Aparare de mal stang (MS) cu pereu din Intorsura
18 4,281,488
piatra bruta Buzaului
628
Nr. Valoare
crt. estimata [lei]
Consolidare si suprainaltare dig de aparare Intorsura

19 6,324,000
mal stang (MS) Buzaului
20 5,231,250
mal drept (MD) Buzaului
21 476,625
mal drept (MD) Buzaului
Intorsura
22 Recalibrare albie 8,180,838
Buzaului
Intorsura
Dig de aparare mal stang (MS) cu pereu din
23 Buzaului - Sita 1,178,496
beton
Buzaului
Intorsura
Dig de aparare mal drept (MD) cu pereu din
24 Buzaului - Sita 8,184,000
beton
Buzaului
Intorsura
25 Recalibrare albie Buzaului - Sita 18,480,960
Buzaului
Aparare de mal stang (MS) cu pereu si Intorsura
26 916,980
prism anrocamente Buzaului
Aparare de mal stang (MS) cu pereu si Intorsura
27 674,250
Aparare de mal drept (MD) cu pereu si Intorsura
28 1,887,900
Aparare de mal drept (MD) cu pereu si
29 Sita Buzaului 2,211,540
prism anrocamente
prism anrocamente
Aparare de mal stang (MS) cu pereu si
prism anrocamente
beton
beton
629
Nr. Valoare
crt. estimata [lei]

34 Sita Buzaului 997,890
prism anrocamente
prism anrocamente
prism anrocamente
prism anrocamente
beton
beton
beton
prism anrocamente
prism anrocamente
prism anrocamente
prism anrocamente
beton
46 Zabratau 1,882,320
beton
Zabratau -
47 Recalibrare albie Chichirau - 9,581,976
Crasna
Chichirau -
Crasna
49 Zabratau 769,296
beton
50 Dig de aparare mal drept (MD) cu pereu din Zabratau 1,833,216
630
Nr. Valoare
crt. estimata [lei]
beton
51 Zabratau 1,388,006
beton
52 Zabratau 1,309,440
beton
53 Zabratau 1,996,896
beton
54 Zabratau 1,143,528
prism anrocamente
55 Zabratau 620,310
prism anrocamente
56 Zabratau 771,342
prism anrocamente
57 Chichirau 2,127,840
beton
Dig de aparare mal stang (MS) cu pereu din Chichirau -
58 5,057,712
beton Crasna
59 Chichirau 1,618,200
prism anrocamente
60 Crasna 798,312
prism anrocamente
61 Casoca 8,146,800
beton
62 Siriu 8,554,140
beton
Consolidare de mal drept (MD) cu zid din Nehoiasu - Lunca
63 1,392,768
gabioane Priporului
Consolidare de mal stang (MS) cu zid din Nehoiasu -
64 5,062,176
gabioane Nehoiu
65 Nehoiu 1,510,320
prism anrocamente
Consolidare de mal drept (MD) cu zid din Nehoiasu -
66 4,526,496
gabioane Nehoiu
631
Nr. Valoare
crt. estimata [lei]
Consolidare si suprainaltare dig de aparare Nehoiasu -

67 265,050
mal drept (MD) Nehoiu
68 Nehoiu 11,293,920
piatra bruta
69 Patirlagele 3,452,160
prism anrocamente
70 Dig de aparare mal stang (MS) Rusavat 10,334,160
71 Dig de aparare mal drept (MD) Viperesti 4,240,800
72 Badila-Ciuta 5,411,670
gabioane
73 Recalibrare albie Badila-Ciuta 5,167,638
74 Recalibrare albie Magura-Parscov 4,308,876
75 Dig de aparare (de contur) mal stang (MS) Parscov 6,762,960
76 Dig de aparare mal stang (MS) Reti 2,388,240
77 Reti 2,885,790
prism anrocamente
78 Recalibrare albie Unguriu-Berca 10,576,332
Consolidare si suprainaltare dig de aparare
79 Berca 952,320
mal stang (MS)
80 municipiul Buzau 6,472,800
mal stang (MS)
81 Maracineni 1,138,320
gabioane
82 Maracineni 3,571,200
gabioane
Vadu Pasii-
Scurtesti
Vadu Pasii-
84 Epiuri 1,329,280
Scurtesti
Scurtesti -
Stnceti
Scurtesti -
86 Epiuri 1,661,600
Stnceti
632
Nr. Valoare
crt. estimata [lei]
Scurtesti -
87 Praguri de fund si traverse de colmatare 3,069,000
Stnceti
Consolidare de mal drept (MD) cu zid din Scurtesti -
88 11,784,960
gabioane Stnceti
Consolidare de mal stang (MS) cu zid din Scurtesti -
89 1,767,744
gabioane Stnceti
Bordusani-
Sageata
Consolidare de mal stang (MS) cu zid din Bordusani-
91 1,553,472
gabioane Sageata
Bordusani-
92 Dig de aparare mal stang (MS) 11,651,040
Sageata
93 Sgeata 6,661,590
prism anrocamente
94 Sgeata 7,012,200
prism anrocamente
95 Dig de aparare mal stang (MS) Beilic 14,061,600
96 Recalibrare albie Gvaneti 3,468,528
97 Gvaneti 3,535,488
gabioane
Gvaneti-
98 Dig de aparare mal stang (MS) 31,039,680
Movilita
99 Dig de aparare mal stang (MS) Movilita-Banita 7,008,480
100 Recalibrare albie Mosesti 2,862,540
101 Mosesti 3,053,376
gabioane
102 57,288,000
Acumulare nepermananta (polder Jirlau)
Vatenuat=40.5 mil.mc, S=2030ha
103 Jirlau 4,209,180

104 10,155,600
mal stang
633
Nr. Valoare
crt. estimata [lei]
105 70,308,000
Acumulare nepermananta (polder Visani)

106 Vatenuat=39 mil.mc, S=1950 ha Visani 4,616,520

107 5,992,920
mal drept
108 Visani 6,051,231
prism anrocamente
109 Gradistea-Sutesti 5,208,000
mal drept (MD)
110 Ibrianu 11,315,310
prism anrocamente
111 Canal strapungere Sutesti 2,870,884
AA - Aparare de mal drept (MD) cu pereu
112 Sutesti 6,690,792
si prism anrocamente
AA - Aparare de mal stang (MS) cu pereu si
113 Sutesti 6,899,879
prism anrocamente
114 PF- Praguri de fund si traverse de colmatare Sutesti 916,608
Gradistea
115 D - Dig de aparare mal stang (MS) 43,747,200
Racovita
116 Racovita 7,346,752
prism anrocamente
117 Recalibrare albie Racovita 1,687,392
M. Kogalniceanu-
118 Canal strapungere 3,200,986
Ramnicelu
Aparare de mal drept (MD) cu pereu si M. Kogalniceanu-
119 4,739,311
prism anrocamente Ramnicelu
Aparare de mal stang (MS) cu pereu si M. Kogalniceanu-
120 5,436,269
prism anrocamente Ramnicelu
M. Kogalniceanu-
121 Praguri de fund si traverse de colmatare 339,636
Ramnicelu
634
Nr. Valoare
crt. estimata [lei]
122 Canal strapungere M. Kogalniceanu 5,851,802

123 M. Kogalniceanu 8,363,490
prism anrocamente
124 M. Kogalniceanu 7,387,750
prism anrocamente
125 Praguri de fund si traverse de colmatare M. Kogalniceanu 271,512
126 72,912,000
Acumulare nepermananta (polder
Ramnicelu) Vatenuat=37 mil.mc, S=1840
127 ha Ramnicelu 4,073,400

128 3,236,400
mal drept
129 Dig de aparare mal drept (MD) Rmnicelu 16,509,360
Scortaru Nou-
130 Dig de aparare mal drept (MD) 12,546,072
Pitulati
Aparare de mal drept (MD) cu pereu si Scortaru Nou-
131 2,213,865
prism anrocamente Pitulati
132 803,520
133 1,900,920
134 Dig de aparare mal drept (MD) Scortaru Nou 3,924,228
135 Pitulati 4,173,840
prism anrocamente
136 Sihleanu 10,253,250
prism anrocamente
137 Epiuri Sihleanu 249,240
138 Gurguieti 8,035,200
prism anrocamente
Aparare de mal drept (MD) cu pereu si Voinesti
139 8,474,160
prism anrocamente (Maxineni)
635
Tabel 2 Amenajari structurale propuse pe raul Slanic
Nr. Valoare
Localitatea Denumirea obiectivului de investitii
crt. estimata [lei]
1 Sareni CG - Consolidare de mal drept cu zid din gabioane 669,600
2 Manzalesti CG - Consolidare de mal drept cu zid din gabioane 401,760

3 Lopatari CG - Consolidare de mal stang cu zid din gabioane 412,474
4 Sareni CG - Consolidare de mal stang cu zid din gabioane 401,760
5 Manzalesti CG - Consolidare de mal stang cu zid din gabioane 415,152
6 Sarbesti RA - Recalibrare albie 251,100
7 Sarbesti CG - Consolidare de mal drept cu zid din gabioane 353,549
Garatnau de
8 CG - Consolidare de mal drept cu zid din gabioane 401,760
Jos
9 Sarbesti CG - Consolidare de mal stang cu zid din gabioane 814,234
10 Dogari RA - Recalibrare albie 441,936
11 Dogari CG - Consolidare de mal drept cu zid din gabioane 785,664
12 Gura Dimienii RA - Recalibrare albie 351,540
13 Beceni RA - Recalibrare albie 361,584
Valea Parului-
14 RA - Recalibrare albie 522,288
Carpinistea
15 Gura Dimienii CG - Consolidare de mal drept cu zid din gabioane 599,962
16 Beceni CG - Consolidare de mal drept cu zid din gabioane 642,816
17 Margariti CG - Consolidare de mal stang cu zid din gabioane 642,816
Valea Parului-
18 CG - Consolidare de mal stang cu zid din gabioane 939,226
Carpinistea
19 Manasia RA - Recalibrare albie 492,156
20 Manasia CG - Consolidare de mal drept cu zid din gabioane 617,103
21 Manasia CG - Consolidare de mal stang cu zid din gabioane 685,670
22 Caldarusa RA - Recalibrare albie 726,516
Zarnestii de
23 RA - Recalibrare albie 374,976
Slanic
Zarnestii de
24 CG - Consolidare de mal drept cu zid din gabioane 1,429,016
Slanic
Zarnestii de
Slanic
636
Nr. Valoare
crt. estimata [lei]
26 Sapoca RA - Recalibrare albie 1,093,680
27 Sapoca CG - Consolidare de mal drept cu zid din gabioane 946,368
28 Sapoca CB - Consolidare de mal drept cu zid din beton 709,776
29 Sarbesti CG - Consolidare de mal stang cu zid din gabioane 415,152
30 Manzalesti CB - Consolidare de mal stang cu zid din beton 734,328
32 Beslii-Sarbesti CB - Consolidare de mal stang cu zid din beton 921,816
33 Sarbesti CB - Consolidare de mal stang cu zid din beton 1,031,184
34 Niculesti CG - Consolidare de mal stang cu zid din gabioane 174,096
Lopatari-
35 RA - Recalibrare albie 3,398,220
Sareni
36 Manzalesti RA - Recalibrare albie 6,018,030
37 Beslii-Sarbesti RA - Recalibrare albie 1,180,170
38 Lopatari CG - Consolidare de mal drept cu zid din gabioane 441,936
Lopatari-
Sareni
40 Sareni CG - Consolidare de mal drept cu zid din gabioane 562,464
42 Manzalesti CG - Consolidare de mal drept cu zid din gabioane 2,236,464
Manzalesti-
Beslii
Manzalesti-
Beslii
46 Sareni CG - Consolidare de mal stang cu zid din gabioane 2,638,224
47 Sareni CG - Consolidare de mal stang cu zid din gabioane 816,912
48 Manzalesti CG - Consolidare de mal stang cu zid din gabioane 1,834,704
Manzalesti-
50 CG - Consolidare de mal stang cu zid din gabioane 1,084,752
Beslii
55 Sarbesti RA - Recalibrare albie 385,020
637
Nr. Valoare
crt. estimata [lei]
56 Sarbesti RA - Recalibrare albie 1,124,928
Caratnau de
Jos
58 Sarbesti CG - Consolidare de mal drept cu zid din gabioane 1,191,888
Bodinesti-
Vinntila Voda
Caratnau de
60 CB - Consolidare de mal drept cu zid din beton 964,224
Jos
61 Sarbesti CG - Consolidare de mal stang cu zid din gabioane 1,312,416
62 Vintila Voda CG - Consolidare de mal stang cu zid din gabioane 495,504
63 Sarbesti PF - Prag de fund si traverse de colmatare 450,120
64 Niculesti RA - Recalibrare albie 2,367,036
Podu Muncii-
Gura Dimienii
66 Dogari RA - Recalibrare albie 445,284
67 Petrachesti CG - Consolidare de mal drept cu zid din gabioane 1,861,488
68 Dogari CG - Consolidare de mal drept cu zid din gabioane 1,057,968
Podu Muncii-
Dogari
Podu Muncii-
Dogari
71 Dogari CG - Consolidare de mal stang cu zid din gabioane 2,089,152
72 Dogari CG - Consolidare de mal stang cu zid din gabioane 642,816
73 Dura Dimienii CB - Consolidare de mal stang cu zid din beton 1,412,112
74 Gura Dimienii D - Dig de aparare 5,170,800
75 Beceni RA - Recalibrare albie 1,195,236
76 Beceni RA - Recalibrare albie 5,249,664
77 Carpinistea RA - Recalibrare albie 1,488,186
78 Margariti CG - Consolidare de mal drept cu zid din gabioane 2,089,152
79 Beceni CG - Consolidare de mal drept cu zid din gabioane 3,267,648
80 Carpinistea CG - Consolidare de mal drept cu zid din gabioane 821,376
81 Beceni CG - Consolidare de mal stang cu zid din gabioane 696,384
82 Beceni CG - Consolidare de mal stang cu zid din gabioane 946,368
83 Beceni CG - Consolidare de mal stang cu zid din gabioane 1,982,016
84 Valea Parului CG - Consolidare de mal stang cu zid din gabioane 2,392,704
638
Nr. Valoare
crt. estimata [lei]
85 Valea Parului CG - Consolidare de mal stang cu zid din gabioane 1,056,629
86 Carpinistea CG - Consolidare de mal stang cu zid din gabioane 341,496
87 Carpinistea CG - Consolidare de mal stang cu zid din gabioane 1,687,392
88 Aldeni RA - Recalibrare albie 2,598,048
89 Aldeni CG - Consolidare de mal drept cu zid din gabioane 1,165,104
Izvoru Dulce-
90 CG - Consolidare de mal stang cu zid din gabioane 1,506,600
Fulga
91 Fulga CG - Consolidare de mal stang cu zid din gabioane 2,028,888
92 Fulga CB - Consolidare de mal stang cu zid din beton 1,749,888
93 Cernatesti RA - Recalibrare albie 1,620,432
94 Cernatesti RA - Recalibrare albie 2,932,848
96 Cernatesti CG - Consolidare de mal stang cu zid din gabioane 2,691,792
97 Sapoca 6,870,096
anrocamente
AA - Aparare de mal drept cu pereu si prism din
100 Sapoca 7,748,528
anrocamente
101 Sapoca 12,619,031
anrocamente
CD - CD - Consolidare si suprainaltare dig de aparare
102 Sapoca 7,063,350
mal stang (MS)
Tabel 3 Amenajari structurale propuse pe raul Basca Mare
Nr. Valoare
crt. estimata [lei]
1 Comandau CD - Consolidare si suprainaltare dig de aparare MS 1,367,100
2 Comandau CG - Consolidare MS cu zid din gabioane 1,237,421
3 Comandau CG - Consolidare MS cu zid din gabioane 648,173
4 Comandau D - Dig de aparare MD 2,618,880
5 Comandau CG - Consolidare MS cu zid din gabioane 2,073,082
6 Comandau CG - Consolidare MS cu zid din gabioane 381,672
7 Comandau RA - Recalibrare albie 636,120
639
8 Varlaam CG - Consolidare MS cu zid din gabioane 2,249,856

9 Varlaam CG - Consolidare MD cu zid din gabioane 1,205,280
Tabel 4 Amenajari structurale propuse pe raurile Basca Mica

si Basca Roziliei
Valoare
Nr.
Localitatea Denumirea obiectivului de investitii estimate
crt.
[lei]
1 Musa CG - Consolidare MS cu zid din gabioane 558,000
2 Musa CG - Consolidare MD cu zid din gabioane 357,120
3 Vadu Oii CG - Consolidare MS cu zid din gabioane 882,979
5 Varlaam CB - Consolidare MS cu zid din beton 4,280,139
8 Varlaam CG - Consolidare MS cu zid din gabioane 652,637
Varlaam - Gura DP - Dig de aparare MS cu pereu din piatra
11 3,849,754
Teghii bruta
12 Ionasti / Gura Teghii CG - Consolidare MD cu zid din gabioane 2,879,816
13 Ionasti / Gura Teghii CG - Consolidare MS cu zid din gabioane 1,205,280
14 Ionasti / Gura Teghii CG - Consolidare MS cu zid din gabioane 1,730,916
15 Nemertea 1,517,760
bruta
16 Ionasti / Gura Teghii CG - Consolidare MD cu zid din gabioane 401,760
17 Nemertea CG - Consolidare MS cu zid din gabioane 843,696
18 Nemertea 3,461,832
bruta
19 Nemertea CG - Consolidare MS cu zid din gabioane 1,767,744
20 Nemertea CG - Consolidare MD cu zid din gabioane 2,562,336
640
Valoare
Nr.
Localitatea Denumirea obiectivului de investitii estimate
crt.
[lei]
24 Nemertea CG - Consolidare MD cu zid din gabioane 705,312
25 Nemertea CG - Consolidare MD cu zid din gabioane 136,598
26 Nemertea 4,674,701
bruta
27 Nemertea 2,371,723
bruta
28 Nemertea - Furtunesti 6,593,030
bruta
29 Furtunesti CG - Consolidare MD cu zid din gabioane 785,485
30 Furtunesti CG - Consolidare MD cu zid din gabioane 2,134,506
33 Furtunesti CG - Consolidare MS cu zid din gabioane 2,752,056
35 Furtunesti CG - Consolidare MS cu zid din gabioane 284,089
38 Paltinis CG - Consolidare MD cu zid din gabioane 4,222,944
39 Paltinis 7,897,560
bruta
40 Baca Roziliei CG - Consolidare MD cu zid din gabioane 1,197,780
41 Baca Roziliei 2,455,200
bruta
42 Baca Roziliei CG - Consolidare MD cu zid din gabioane 5,646,960
43 Baca Roziliei 3,519,120
bruta
44 Baca Roziliei CG - Consolidare MS cu zid din gabioane 1,919,520
641
Tabel 5 Amenajari structurale propuse pe raul Basca

Chiojdului
Valoare
Nr.
Localitatea Denumirea obiectivului de investitii estimata
crt.
[lei]
1 Plescioara 1,792,296
2 Chiojdu 1,900,920
3 Chiojdu 1,520,736
4 Chiojdu 3,720,372
5 Chiojdu 7,060,560
6 Chiojdu 3,394,500
7 Chiojdu - Lera RA - Recalibrare de albie 1,473,120
8 Lera 924,048
zid din gabioane
9 Lera 267,840
zid din gabioane
10 Lera 468,720
zid din gabioane
11 Lera 267,840
zid din gabioane
12 Lera 691,920
zid din gabioane
13 Lera - Corbu 1,729,800
zid din gabioane
14 Lera - Corbu 1,116,000
zid din gabioane
642
Valoare
Nr.
crt.
[lei]
15 Catina 1,844,888
16 Catina 2,869,825
17 Catina 1,636,800
drept (MD)
18 Catina 3,279,800
AA - Aparare de mal stang (MD) cu
19 Catina 2,582,843
20 Catina 2,291,520
pereu din beton
21 Catina 1,800,480
pereu din beton
22 Catina 1,002,540
pereu din beton
23 Catina 491,040
zid din gabioane
Bascenii de
24 RA - Recalibrare de albie 1,175,148
Sus
Bascenii de D - Dig de aparare (de contur) - mal
25 7,830,600
Sus stang (MS)
26 Calvini 3,102,480
stang (MS)
Bascenii de Jus
27 RA - Recalibrare de albie 2,099,196
- Olari
28 Olari 361,584
zid din gabioane
Bascenii de Jus D - Dig de aparare (de contur) - mal
29 9,672,000
- Gura Bascei stang (MS)
30 Gura Bascei 2,398,780
643
Valoare
Nr.
crt.
[lei]
31 Gura Bascei D - Dig de aparare - mal stang (MS) 2,440,320
32 Gura Bascei D - Dig de aparare - mal drept (MD) 1,726,080

33 Gura Bascei 725,400
zid din gabioane
34 Gura Bascei 537,075
colmatare
35 Gura Bascei 2,879,280
zid din gabioane
Tabel 6 Amenajari structurale propuse pe raul Nehoiu
Valoare
Nr.
crt.
[lei]
1 Nehoiu Consolidare de mal stang (MS) cu zid din beton 896,148
2 Nehoiu Consolidare de mal drept (MD) cu zid din beton 602,640
Tabel 7 Amenajari structurale propuse pe raul Niscov
Valoare
Nr.
crt.
[lei]
1 Glod RA - Recalibrare de albie 287,928
2 Glod RA - Recalibrare de albie 1,345,896
3 Strezeni RA - Recalibrare de albie 2,397,168
4 Strezeni RA - Recalibrare de albie 589,248
5 Tisau RA - Recalibrare de albie 1,720,872
6 Padureni RA - Recalibrare de albie 1,319,112
7 Padureni RA - Recalibrare de albie 1,781,136
8 Leiculesti D - Dig de aparare (de contur) mal stang (MS) 2,232,000
9 Leiculesti D - Dig de aparare (de contur) mal drept (MD) 2,232,000
10 Niscov RA - Recalibrare de albie 1,165,104
11 Parscov D - Dig de aparare (de contur) mal drept (MD) 2,499,840
644
12 Vernesti RA - Recalibrare de albie 2,986,416

13 Vernesti D - Dig de aparare mal drpt (MD) 1,071,360
Tabel 8 Amenajari structurale propuse pe raul Balaneasa
Valoare
Nr.
crt.
[lei]
1 Ciocanesti 2,697,000
stang (MS)
drept (MD)
stang (MS)
4 Trestia 2,920,200
stang (MS)
5 Trestia RA - Recalibrare de albie 991,008

6 Lunca Frumoasa 562,464
zid din gabioane
CG - Consolidare de mal drept (MD)

7 Lunca Frumoasa 2,788,016
cu zid din gabioane
Lunca Frumoasa -
8 Curcanesti - RA - Recalibrare de albie 1,600,880
Tocileni
Lunca Frumoasa -
9 Curcanesti - 9,839,400
stang (MS)
Tocileni
10 Parscov 7,979,400
stang (MS)
11 Parscov 5,170,800
drept (MD)
12 Parscov RA - Recalibrare de albie 870,480
13 Parscov RA - Recalibrare de albie 1,138,320
645
Valoare
Nr.
crt.
[lei]
14 Parscov 1,064,943
colmatare
15 Parscov E - Epiuri 722,796
16 Parscov 2,994,600
drept (MD)
Tabel 9 Amenajari structurale propuse pe raul Calnau
Valoare
Nr.
crt.
[lei]
1 Valea Salciei 421,848
din gabioane
2 390,600
din gabioane
3 Valea Salciei 109,368
din gabioane
4 143,741
din gabioane
5 1,249,920
din gabioane
Valea Salciei
6 321,408
din gabioane
7 687,456
Valea Salciei- din gabioane
Modreni CG - Consolidare de mal stang cu zid
8 374,976
din gabioane
9 Valea Salciei RA - Recalibrare albie 1,185,192
10 Valea lui Lalu 2,165,040
din gabioane
Costomiru-Valea lui
Lalu
12 Batogu-Murgesti RA - Recalibrare albie 3,515,400
13 Murgesti 2,499,840
din gabioane
14 Murgesti 468,720
din gabioane
646
Valoare
Nr.
crt.
[lei]
15 1,258,848
din gabioane
16 Racoviteni 1,365,984
din gabioane
17 Racoviteni RA - Recalibrare albie 5,616,270
18 Racoviteni-Petrisoru 2,015,496
din gabioane
19 Petrisoru D - Dig de aparare mal drept 5,152,200
20 Petrisoru D - Dig de aparare mal stang 2,139,000
21 Petrisoru RA - Recalibrare albie 3,100,248
22 Petrisoru D - Dig de aparare mal stang 1,302,000
23 Zarnesti 2,303,424
din gabioane
24 Zarnesti 513,360
din gabioane
CG-Consolidare de mal stang cu zid
25 Zarnesti 814,680
din gabioane
26 Fundeni D-Dig de aparare mal stang 1,785,600
27 Fundeni RA - Recalibrare albie 1,925,100
28 Fundeni-Suditi 3,785,100
29 Aliceni 3,478,200
30 Aliceni 1,057,968
din gabioane
31 Zilisteanca 3,371,808
32 Zilisteanca 2,356,992
33 Posta Calnau 2,189,220
34 Posta Calnau RA - Recalibrare albie 1,017,792
Focsanei-Gura
Calnaului
36 Gura Calnaului 1,767,744
din gabioane
647
Tabel 10 Amenajari structurale propuse pe raul Casoca
Nr. Valoare
crt. estimata [lei]
1 - RA - Recalibrare de albie 522,288
2 - 1,298,962
CB - Consolidare de mal stang (MS) cu zid
3 - 3,896,886
din beton
CB - Consolidare de mal drept (MD) cu zid
4 - 2,471,196
din beton
5 Casoca RA - Recalibrare de albie 2,075,760
Tabel 11 Amenajari structurale propuse pe raul Saratel
Valoare
Nr. Denumirea obiectivului de
Localitatea estimata
crt. investitii
[lei]
1 Scortoasa 1,968,624
2 Scortoasa 830,304
3 Scortoasa RA - Recalibrare de albie 1,473,120
4 Policiori 1,647,216
5 Policiori RA - Recalibrare de albie 1,453,032
6 Joseni 1,921,752
7 Joseni RA - Recalibrare de albie 535,680
Manastirea CG - Consolidare de mal drept
8 968,688
Ratesti (MD) cu zid din gabioane
Manastirea
9 RA - Recalibrare de albie 929,070
Ratesti
Manastirea CG - Consolidare de mal stang
10 890,568
Ratesti (MS) cu zid din gabioane
Manastirea
11 Ratesti - RA - Recalibrare de albie 2,962,980
Ratesti
12 Ratesti RA - Recalibrare de albie 477,090
648
Valoare
Nr. Denumirea obiectivului de
Localitatea estimata
crt. investitii
[lei]
13 Berca 763,344
14 Berca 415,152
Amenajari structurale propuse in b.h. Ialomita
Nr. Denumirea obiectivului de Valoare estimata

Raul Localitate
crt. investitii [lei]
Ialomicioara CG - Consolidare de mal Drept
1 - 80,352
Ialomicioara
2 - PF - Prag de fund 11,048
Vest
Ialomicioara CG - Consolidare de mal stang
3 Silistea 128,563
Vest (MS) cu zid din gabioane
4 Silistea 321,408
5 Silistea 723,168
6 Silistea 629,424
7 Silistea 401,760
8 Silistea 937,440
9 Silistea 281,232
10 Silistea 905,299
11 Silistea 198,202
12 Silistea 329,443
649

Raul Localitate
13 Runcu 133,920
14 Runcu 115,171
15 Runcu 195,523
Ialomicioara
16 Runcu PF - Prag de fund 7,142
Vest
17 Runcu 133,920
18 Runcu 605,318
Ialomicioara
Vest
Ialomicioara
Vest
Ialomicioara
21 Runcu RA - Recalibrare albie 100,440
Vest
22 Runcu 241,056
Ialomicioara
Vest
Ialomicioara
Vest
Ialomicioara
25 Runcu RA - Recalibrare albie 133,920
Vest
26 Piatra 61,603
27 Piatra 458,006
Ialomicioara
28 Piatra PF - Prag de fund 18,414
Vest
Ialomicioara
Vest
Ialomicioara
Vest
31 Ialomicioara Piatra PF - Prag de fund 30,690
650

Raul Localitate
Vest
Ialomicioara
32 Piatra RA - Recalibrare albie 301,320
Vest
33 Piatra 527,645
34 Piatra 401,760
35 Piatra 66,960
36 Piatra 72,317
Ialomicioara
Vest
38 Costesti 415,152
Ialomicioara
39 Costesti PF - Prag de fund 33,759
Vest
Ialomicioara
40 Costesti PF - Prag de fund 33,759
Vest
Ialomicioara
41 Costesti RA - Recalibrare albie 342,166
Vest
42 Costesti 589,248
43 Costesti 1,325,808
44 Fieni 776,736
45 Fieni 1,882,915
46 Fieni 581,213
Ialomicioara
47 Fieni RA - Recalibrare albie 229,673
Vest
Ialomicioara
48 Fieni PF - Prag de fund 21,483
Vest
49 Ialomicioara Fieni PF - Prag de fund 21,483
651

Raul Localitate
Vest
Ialomicioara CB - Consolidare de mal drept
50 Fieni 2,148,040
Vest (MD) cu zid din beton
Ialomicioara CB - Consolidare de mal stang
51 Fieni 2,173,385
Vest (MS) cu zid din beton
52 Ialomita Pietrosita 1,276,704
53 Ialomita Buciumeni 1,071,360
54 Ialomita Fieni 2,749,824
57 Ialomita Fieni 446,400
58 Ialomita Fieni PF - Prag de fund 153,450
(MD)
D - Dig de aparare - mal stang
62 Ialomita Pucioasa 1,495,440
(MS)
63 Ialomita Pucioasa 859,320
64 Ialomita Branesti 892,800
65 Ialomita Branesti 2,142,720
(MS)
67 Ialomita Branesti 1,517,760
(MD)
652

Raul Localitate
69 Ialomita Priboiu 491,040
70 Ialomita Priboiu RA - Recalibrare albie 669,600
71 Ialomita Priboiu 937,440
(MS)
72 Ialomita Glodeni 2,008,800
73 Ialomita Glodeni RA - Recalibrare albie 892,800
(MS)
Vulcana PF - Traverse de consolidare
76 Ialomita 1,033,230
Pandele mal drept (MD)
77 Ialomita 8,898,240
Pandele (MD)
Vulcana D - Dig de aparare - mal stang
78 Ialomita 1,339,200
Pandele (MS)
Vulcana CG - Consolidare de mal stang
79 Ialomita 881,640
Pandele (MS) cu zid din gabioane
80 Ialomita 5,449,800
Pandele (MD)
81 Ialomita Doicesti 78,120
84 Ialomita Doicesti RA - Recalibrare albie 776,736
86 Ialomita Sateni 1,785,600
653

Raul Localitate
87 Ialomita Teis RA - Recalibrare albie 535,680
88 Ialomita Teis 892,800
Valea CB - Consolidare de mal stang
89 Ialomita 2,932,848
Voievozilor (MS) cu zid din beton
Valea CB - Consolidare de mal drept
90 Ialomita 9,884,784
Voievozilor (MD) cu zid din beton
Valea
91 Ialomita PF - Prag de fund 112,530
Voievozilor
Valea CB - Consolidare de mal stang
92 Ialomita 9,884,784
Voievozilor (MS) cu zid din beton
Valea AP - Aparare de mal drept
93 Ialomita 950,693
Voievozilor (MD) cu pereu din piatra bruta
Valea AP - Aparare de mal stang
94 Ialomita 950,693
Voievozilor (MS) cu pereu din piatra bruta
Valea
95 Ialomita PF - Prag de fund 65,472
Voievozilor
Valea CG - Consolidare de mal drept
96 Ialomita 781,200
Voievozilor (MD) cu zid din gabioane
Valea CG - Consolidare de mal stang
97 Ialomita 781,200
Voievozilor (MS) cu zid din gabioane
Valea
98 Ialomita RA - Recalibrare albie 418,500
Voievozilor
99 Ialomita Nisipurile 6,696,000
(MD)
100 Ialomita Nisipurile RA - Recalibrare albie 803,520
(MS)
103 Ialomita Sacuieni 2,946,240
(MS)
(MS)
105 Ialomita Sacuieni RA - Recalibrare albie 386,694
654

Raul Localitate
107 Ialomita Sacuieni RA - Recalibrare albie 522,288
(MS)
109 Ialomita Comisani RA - Recalibrare albie 1,740,960
110 Ialomita Comisani 937,440
111 Ialomita Comisani 1,339,200
112 Ialomita Comisani RA - Recalibrare albie 1,150,038
113 Ialomita Comisani 6,071,040
(MS)
114 Ialomita Habeni 825,840
115 Ialomita Habeni 792,360
116 Ialomita Habeni RA - Recalibrare albie 381,672
117 Ialomita Bucsani 345,960
118 Ialomita Bucsani PF - Prag de fund 204,600
119 Ialomita Baleni 1,004,400
120 Ialomita Baleni RA - Recalibrare albie 401,760
121 Ialomita Baleni RA - Recalibrare albie 535,680
122 Ialomita Baleni 892,800
123 Ialomita Baleni 2,976,000
(MD)
124 Ialomita Marcesti RA - Recalibrare albie 133,920
125 Ialomita Marcesti PF - Prag de fund 210,738
126 Ialomita Marcesti RA - Recalibrare albie 1,607,040
127 Ialomita Marcesti 1,227,600
128 Ialomita Marcesti D - Dig de aparare - mal stang 5,580,000
655

Raul Localitate
(MS)
129 Ialomita Marcesti 892,800
130 Ialomita Marcesti RA - Recalibrare albie 669,600
131 Ialomita Gheboaia 2,923,920
(MS)
132 Ialomita Gheboaia 1,156,176
133 Ialomita Gheboaia 359,352
134 Ialomita Gheboaia 828,072
135 Ialomita Gheboaia RA - Recalibrare albie 3,481,920
136 Ialomita Finta 4,836,000
(MS)
138 Ialomita Finta 788,640
(MS)
140 Ialomita Ibrianu 1,305,720
(MS)
141 Ialomita Ibrianu RA - Recalibrare albie 1,071,360
CD - Consolidare si
142 Ialomita Ibrianu suprainaltare dig de aparare 472,440
mal stang (MS)
143 Ialomita Bilciuresti 5,952,000
(MS)
144 Ialomita Cojasca 4,761,600
(MS)
145 Ialomita Cojasca RA - Recalibrare albie 267,840
146 Ialomita Cojasca 446,400
(MD)
656

Raul Localitate
154 Ialomita Bujoreanca 468,720
155 Ialomita Piscu 1,004,400
156 Ialomita Piscu 2,440,320
(MS)
Balta- D - Dig de aparare - mal stang
157 Ialomita 2,678,400
Doamnei (MS)
158 Ialomita Balta-Neagra 3,571,200
(MD)
CD - Consolidare si
Micsunestii-
159 Ialomita suprainaltare dig de aparare 677,505
Mari
mal stang (MS)
CD - Consolidare si
Micsunestii-
160 Ialomita suprainaltare dig de aparare 2,623,530
Mari
mal drept (MD)
CD - Consolidare si
Fierbinti de
161 Ialomita suprainaltare dig de aparare 765,390
Jos
mal stang (MS)
CD - Consolidare si
Patru Frati -
Moldoveni
mal stang (MS)
AP - Aprare de mal stang
163 Ialomita Moldoveni (MS) cu pereu din piatr brut / 1,078,800
beton
Cosereni -
Barbatescu
mal drept (MD)
657

Raul Localitate
Cosereni -
Barbatescu
mal drept (MD)
Moldoveni-
Urziceni
mal stang (MS)
Urziceni -
Manasia
mal stang (MS)
168 Ialomita Alexeni suprainaltare dig de aparare 967,200
mal stang (MS)
Alexeni-Ion
Roata
mal stang (MS)
170 Ialomita Ion Roata suprainaltare dig (incinta) de 496,248
aparare mal stang (MS)
Grasanii de D - Dig de aparare - mal drept
171 Ialomita 5,914,800
Sus (MD)
Grasanii de
Jos
mal drept (MD)
173 Ialomita Copuzu suprainaltare dig de aparare 1,145,760
mal drept (MD)
Marsiieni- D - Dig de aparare - mal drept
174 Ialomita 44,640,000
Buesti (MD)
Misleanu-
175 Ialomita suprainaltare dig (incinta) de 2,005,824
Perieti
aparare mal stang (MS)
Ghimpati-
Poiana
mal drept (MD)
CD - Consolidare si
177 Ialomita Slobozia suprainaltare dig incinta sud 3,868,800
mal stang (MS)
658

Raul Localitate
CD - Consolidare si
178 Ialomita Bora suprainaltare dig incinta mal 2,455,200
drept (MD)
179 Ialomita Slobozia 2,896,640
(MS) cu zid din beton
CD - Consolidare si
Slobozia-
180 Ialomita suprainaltare dig incinta mal 9,300,000
Bucu
stang (MS)
Bora- D - Dig incinta - mal drept
181 Ialomita 15,624,000
Cosambesti (MD)
Cosambesti -
Marculesti
mal drept (MD)
Cosambesti-
Pod Vladeni
mal drept (MD)
CD - Consolidare si
Cosambesti-
Pod Vladeni
mal drept (MD)
185 Ialomita Bucu 1,629,360
Ograda-
186 Ialomita suprainaltare dig incinta mal 4,761,600
Tandarei
drept (MD)
187 Ialomita Tandarei 1,955,232
188 Ialomita Tandarei suprainaltare dig incinta mal 2,306,400
stang (MD)
189 Ialomita Tandarei 2,118,168
190 Azuga Predeal 423,634

191 Azuga - 249,984
659

Raul Localitate

192 Azuga - 205,344

193 Azuga Azuga 398,288

194 Azuga Azuga 1,562,400

197 Cricovu Dulce Urseiu 1,748,846
198 Cricovu Dulce Urseiu 309,578
199 Cricovu Dulce Urseiu 1,439,268
200 Cricovu Dulce Urseiu PF - Prag de fund 42,966

204 Cricovu Dulce Visinesti 325,872
207 Cricovu Dulce Visinesti PF - Prag de fund 24,552
660

Raul Localitate
211 Cricovu Dulce Visinesti 4,687,126

222 Cricovu Dulce Valea Lunga 268,108
224 Cricovu Dulce Valea Lunga RA - Recalibrare albie 341,496
226 Cricovu Dulce Valea Lunga PF - Prag de fund 51,150
227 Cricovu Dulce Valea Lunga PF - Prag de fund 49,104
661

Raul Localitate
233 Cricovu Dulce Valea Lunga RA - Recalibrare albie 401,760
234 Cricovu Dulce Iedera 803,520
235 Cricovu Dulce Iedera 803,520
236 Cricovu Dulce Moreni Sat RA - Recalibrare albie 1,345,896
237 Cricovu Dulce Moreni Sat 1,007,078
240 Cricovu Dulce Moreni Sat PF - Prag de fund 28,570
241 Cricovu Dulce Moreni Sat RA - Recalibrare albie 1,345,896
243 Cricovu Dulce Moreni Sat 897,264
244 Cricovu Dulce Moreni Sat 551,750
Moreni
248 Cricovu Dulce RA - Recalibrare albie 467,046
Centru
Moreni CB - Consolidare de mal stang
249 Cricovu Dulce 2,946,426
Centru (MS) cu zid din beton
Moreni
250 Cricovu Dulce PF - Prag de fund 77,748
Centru
Moreni D - Dig de aparare - mal stang
251 Cricovu Dulce 3,727,440
Centru (MS)
Moreni CG - Consolidare de mal drept
252 Cricovu Dulce 669,600
Centru (MD) cu zid din gabioane
662

Raul Localitate
253 Cricovu Dulce I.L. Caragiale RA - Recalibrare albie 470,059
254 Cricovu Dulce I.L. Caragiale 985,651
Coada CD - Consolidare si
255 Cricovu Dulce Izvorului- suprainaltare dig de aparare - 1,506,600
Manesti mal stang (MS)
Coada
256 Cricovu Dulce Izvorului- RA - Recalibrare albie 1,998,756
Manesti
Coada
257 Cricovu Dulce Izvorului- E - Epiuri 62,310
Manesti
Coada
Manesti
Coada
Manesti
Coada
260 Cricovu Dulce Izvorului- 352,935
colmatare
Manesti
Coada
colmatare
Manesti
Coada
colmatare
Manesti
Coada
colmatare
Manesti
Coada
264 Cricovu Dulce Izvorului- 1,272,240
Manesti
Coada
Manesti
Coada
266 Cricovu Dulce Izvorului- 1,165,104
Manesti
663

Raul Localitate
267 Cricovu Dulce Baltita 562,464
270 Cricovu Dulce Baltita RA - Recalibrare albie 4,847,904
271 Cricovu Dulce Baltita 1,553,472
colmatare
275 Cricovu Dulce Cornesti 535,680
colmatare
277 Cricovu Dulce Cornesti RA - Recalibrare albie 2,658,312
279 Cricovu Dulce Cornesti 2,598,048
colmatare
(MD)
CD - Consolidare si
284 Cricovu Dulce Cornesti suprainaltare dig de aparare - 319,920
mal stang (MS)
664

Raul Localitate
CD - Consolidare si
285 Cricovu Dulce Cornesti suprainaltare dig de aparare - 528,240
mal stang (MS)
CD - Consolidare si
286 Cricovu Dulce Bratesti suprainaltare dig de aparare - 1,893,480
mal stang (MS)
287 Cricovu Dulce Bratesti 4,032,480
(MD)
288 Cricovu Dulce Bratesti 602,640
289 Cricovu Dulce Bratesti RA - Recalibrare albie 5,263,056
colmatare
292 Cricovu Dulce Bratesti 3,508,704
colmatare
294 Cricovu Dulce Crivatu 2,852,496
296 Cricovu Dulce Crivatu RA - Recalibrare albie 3,200,688
298 Cricovu Dulce Crivatu 153,450
colmatare
299 Cricovu Sarat Salcia 314,712
300 Cricovu Sarat Lapos 180,792
301 Cricovu Sarat Sangeru RA - Recalibrare albie 5,413,716
302 Cricovu Sarat Sangeru 1,580,256
665

Raul Localitate
303 Cricovu Sarat Sangeru 330,336
CC - Consolidare de mal stang
304 Cricovu Sarat Sangeru (MS) cu zid de sprijin din 235,352
beton
305 Cricovu Sarat Sangeru 232,128
306 Cricovu Sarat Sangeru (MS) cu zid de sprijin din 253,456
beton
D - Dig de aprare mal stang
307 Cricovu Sarat Tataru 1,584,720
(MS)
308 Cricovu Sarat Tataru (MD) cu zid de sprijin din 380,184
beton
309 Cricovu Sarat Tataru 392,832
310 Cricovu Sarat Apostolache (MD) cu zid de sprijin din 1,556,944
beton
311 Cricovu Sarat Apostolache (MS) cu zid de sprijin din 1,484,528
beton
312 Cricovu Sarat Apostolache (MD) cu zid de sprijin din 615,536
beton
313 Cricovu Sarat Apostolache (MS) cu zid de sprijin din 488,808
beton
314 Cricovu Sarat Apostolache RA - Recalibrare albie 3,682,800
D - Dig de aprare mal drept
315 Cricovu Sarat Apostolache 1,450,800
(MD)
316 Cricovu Sarat Podenii Noi RA - Recalibrare albie 2,089,152
317 Cricovu Sarat Podenii Noi 345,960
318 Cricovu Sarat Iordacheanu RA - Recalibrare albie 4,995,216
319 Cricovu Sarat Iordacheanu 1,249,920
666

Raul Localitate
320 Cricovu Sarat Urlati RA - Recalibrare albie 6,120,144
321 Cricovu Sarat Urlati 1,930,680
322 Cricovu Sarat Urlati 1,190,400
(MS)
323 Cricovu Sarat 1,526,688
Calugareasca (MS) cu zid din gabioane
324 Cricovu Sarat 937,440
Calugareasca (MS) cu zid din gabioane
325 Cricovu Sarat Dumbrava 15,832,320
(MD)
326 Cricovu Sarat Draganesti 1,655,400
(MD)
327 Cricovu Sarat Ciorani 3,273,600
(MS)
(MS)
(MS)
330 Cricovu Sarat Adancata 1,376,400
(MS)
331 Doftana Traisteni 1,080,000

332 Doftana Traisteni 342,000
(MD)


Valea
335 Doftana RA - Recalibrare albie 2,012,850
Doftanei
667

Raul Localitate
Valea D - Dig de aparare - mal drept
336 Doftana 4,968,000
Doftanei (MD)
337 Doftana Tesila 1,197,200
338 Doftana Seciuri RA - Recalibrare albie 14,083,200
339 Doftana Seciuri 2,044,000
340 Doftana Seciuri 374,400
343 Doftana Seciuri 3,066,000
347 Doftana Brebu 1,008,000
348 Doftana Brebu 475,200
351 Doftana Brebu RA - Recalibrare albie 2,592,000
352 Doftana Brebu 992,800
353 Doftana Brebu PF - Prag de fund 57,750
668

Raul Localitate
357 Doftana Telega 806,400
358 Doftana Telega 2,268,000
359 Doftana Telega 1,635,200
360 Doftana Telega PF - Prag de fund 115,500
363 Doftana Campina 4,498,200
364 Doftana Campina RA - Recalibrare albie 3,373,650
365 Doftana Campina PF - Prag de fund 156,750
368 Doftana Banesti 1,872,000
369 Doftana Banesti 518,400
370 Doftana Banesti PF - Prag de fund 148,500
371 Doftana Banesti PF - Prag de fund 148,500
372 Doftana Banesti 771,120
373 Ialomicioara Est Glod 294,190
374 Ialomicioara Est Glod 1,004,400
377 Ialomicioara Est Glod RA - Recalibrare albie 1,828,008
669

Raul Localitate
379 Ialomicioara Est Moroeni 803,520
380 Izvorul Dorului Sinaia 279,000
381 Izvorul Dorului Sinaia 267,840
382 Tata Pietrosita RA - Recalibrare albie 863,784

383 Tata Pietrosita 214,272
384 Tata Buciumeni RA - Recalibrare albie 1,049,598
385 Peles Sinaia 90,520



388 Provita Adunati 379,440
Adunati -
390 Provita RA - Recalibrare albie 7,482,780
Provita de Jos


392 Provita 339,450
670

Raul Localitate
Provita de CB - Consolidare de mal stang
393 Provita 316,820
Sus (MS) cu zid din beton
394 Provita 905,200
395 Provita 339,450
396 Provita 1,380,430
397 Provita 452,600
398 Provita 814,680
399 Provita 941,408
400 Provita 814,680
401 Provita 2,240,370
402 Provita 470,704
403 Provita 1,176,760
404 Provita Provita de Jos 558,000
405 Provita Provita de Jos 892,800
406 Provita Magureni 814,680
408 Provita Magureni RA - Recalibrare albie 2,025,540
671

Raul Localitate
Filipestii de
412 Provita RA - Recalibrare albie 863,784
Padure
Filipestii de CG - Consolidare de mal drept
413 Provita 669,600
Padure (MD) cu zid din gabioane
Filipestii de CG - Consolidare de mal stang
414 Provita 2,879,280
Padure (MS) cu zid din gabioane
Filipestii de CG - Consolidare de mal stang
415 Provita 1,562,400
Padure (MS) cu zid din gabioane
Marginenii de CG - Consolidare de mal stang
416 Provita 2,968,560
Sus (MS) cu zid din gabioane
Marginenii de
417 Provita RA - Recalibrare albie 870,480
Sus
418 Provita 2,157,600
Marginenii de CB - Consolidare de mal stang
419 Provita 1,810,400
Marginenii de CB - Consolidare de mal stang
420 Provita 1,357,800
421 Provita 539,400
422 Provita Vladeni RA - Recalibrare albie 669,600
423 Provita Vladeni 2,120,400
424 Prahova Predeal (MS) cu zid de sprijin din 6,571,752
beton
425 Prahova Predeal (MD) cu zid de sprijin din 5,467,408
beton
426 Prahova Predeal PF - Prag de fund 30,690
672

Raul Localitate
430 Prahova Azuga (MS) cu zid de sprijin din 525,016
beton
431 Prahova Busteni (MD) cu zid de sprijin din 12,491,760
beton
432 Prahova Busteni (MS) cu zid de sprijin din 8,011,020
beton
433 Prahova Busteni PF - Prag de fund 92,070
beton
beton
beton
441 Prahova Busteni (MD) cu zid de sprijin din 15,370,296
beton
445 Prahova Sinaia (MS) cu zid de sprijin din 10,699,464
beton
446 Prahova Sinaia (MS) cu zid de sprijin din 4,616,520
beton
447 Prahova Sinaia (MD) cu zid de sprijin din 1,384,956
beton
673

Raul Localitate
448 Prahova Breaza (MS) cu zid de sprijin din 570,276
beton
449 Prahova Breaza (MD) cu zid de sprijin din 918,778
beton
450 Prahova Breaza (MS) cu zid de sprijin din 1,172,234
beton
451 Prahova Breaza (MS) cu zid de sprijin din 1,973,336
beton
CD - consolidare i
Filipestii de
452 Prahova supranlare dig de aprare 2,232,000
Padure
mal stang (MS)
Cocorastii
453 Prahova Colt - sat E - epiuri mal stang (MS) 747,720
Stejaru
454 Prahova Tinosu 1,187,424
455 Prahova Puchenii Mari 8,760,600
(MS)
456 Prahova Olari 5,282,400
(MD)
457 Prahova Rafov 11,141,400
(MS)
458 Prahova Dumbrava 8,649,000
(MS)
459 Prahova Dumbrava 7,979,400
(MS)
460 Prahova Tufani 8,946,600
(MS)
461 Prahova Brazii 10,044,000
(MS)
462 Bizdidel Bezdead 1,951,661
674

Raul Localitate

463 Bizdidel Bezdead 946,368


466 Bizdidel Bezdead PF - Prag de fund 70,587
469 Bizdidel Bezdead RA - Recalibrare albie 813,564

475 Bizdidel Bezdead RA - Recalibrare albie 803,520
479 Bizdidel Tunari 1,033,862
480 Bizdidel Magura 742,810
675

Raul Localitate
481 Bizdidel Miculesti 1,778,458
482 Bizdidel Miculesti 416,045
483 Bizdidel Pucioasa 524,966
487 Bizdidel Pucioasa 1,628,467
488 Bizdidel Pucioasa PF - Prag de fund 35,805
491 Bizdidel Pucioasa RA - Recalibrare albie 255,118
Sarata
494 Sarata (MS) cu zid de sprijin din 488,808
Monteoru
beton
Sarata
495 Sarata (MD) cu zid de sprijin din 706,056
Monteoru
beton
Sarata
Monteoru
beton
Sarata
Monteoru
beton
498 Sarata 719,634
Monteoru (MD) cu zid de sprijin din
676

Raul Localitate
beton

Sarata
Monteoru
beton
Sarata
Monteoru
beton
Sarata
501 Sarata (MD) cu zid de sprijin din 1,086,240
Monteoru
beton
Sarata
Monteoru
beton
Sarata
Monteoru
beton
Sarata
Monteoru
beton
Sarata
Monteoru
beton
Sarata
Monteoru
beton
Sarata
Monteoru
beton
Sarata
508 Sarata (MS) cu zid de sprijin din 1,131,500
Monteoru
beton
509 Sarata Ulmeni (MS) cu zid de sprijin din 1,737,984
beton
510 Sarata Ulmeni RA - Recalibrare albie 1,687,392
511 Sarata Ulmeni (MS) cu zid de sprijin din 1,737,984
beton
677

Raul Localitate
512 Sarata Ulmeni (MS) cu zid de sprijin din 977,616
beton
513 Sarata Ulmeni (MD) cu zid de sprijin din 2,335,416
beton
DPCD - Consolidare si
Mihailesti-
514 Sarata suprainaltare dig de aparare 1,793,040
Coltaneni
mal stang (MS)
Glodeanu CG - Consolidare de mal stang
515 Sarata 1,968,624
Sarat (MS) cu zid din gabioane
516 Sarata 1,812,384
517 Sarata 4,874,688
518 Sarata 5,249,664
519 Sarata Armasesti 8,155,728
(MS)
523 Sarata Urziceni 1,906,128
526 Slanic (Resca) Ochiuri 429,970
528 Slanic (Resca) Ochiuri RA - Recalibrare albie 5,264,730
678

Raul Localitate
530 Slanic (Resca) Ochiuri 2,281,104
533 Slanic (Resca) Razvad 1,837,556
534 Slanic (Resca) Gura Ocnitei RA - Recalibrare albie 1,898,316
535 Slanic (Resca) Gura Ocnitei 1,859,256
(MS)
538 Slanic (Resca) Sacuieni 4,850,880
(MD)
539 Slanic Gorgota 569,160
542 Slanic Razvad RA - Recalibrare albie 321,408
543 Slanic Razvad 1,897,200
544 Slanic Razvad 558,000
545 Slanic Razvad RA - Recalibrare albie 5,380,980
Cab Gura CG - Consolidare de mal drept
546 Valea Cerbului 803,520
Diham (MD) cu zid din gabioane
679

Raul Localitate
Cab Gura CG - Consolidare de mal stang

Diham (MS) cu zid din gabioane
Cab Gura CG - Consolidare de mal stang

Diham (MS) cu zid din gabioane

549 Valea Cerbului Busteni (MS) cu zid de sprijin din 2,190,584
beton
550 Valea Cerbului Busteni (MD) cu zid de sprijin din 1,665,568
beton
551 Valea Cerbului Busteni (MD) cu zid de sprijin din 579,328
beton
552 Valea Cerbului Busteni (MS) cu zid de sprijin din 742,264
beton
553 Valea Cerbului Busteni (MD) cu zid de sprijin din 706,056
beton
Vulcana de CG - Consolidare de mal drept
554 Vulcana 1,049,040
Vulcana de CG - Consolidare de mal stang
555 Vulcana 178,560
Nicolesti -
556 Vulcana RA - Recalibrare albie 4,888,080
Vulcana Bai
557 Vulcana Nicolesti 446,400
558 Vulcana Nicolesti 312,480
Vulcana de CG - Consolidare de mal stang
559 Vulcana 714,240
560 Vulcana Vulcana Bai 379,440
680

Raul Localitate
561 Vulcana Vulcana Bai 1,502,880
(MS)
566 Vulcana Vulcana Bai RA - Recalibrare albie 535,680
Vulcana
567 Vulcana RA - Recalibrare albie 1,151,712
Pandele
Vulcana
568 Vulcana RA - Recalibrare albie 696,384
Pandele
569 Vulcana Sotanga RA - Recalibrare albie 682,992
570 Zamora Busteni 89,280
571 Teleajen Cheia 3,805,560
572 Teleajen Cheia RA - Recalibrare albie 3,058,398
573 Teleajen Cheia 624,960
576 Teleajen Cheia 1,729,800
681

Raul Localitate
Cheia -
579 Teleajen (MD) cu zid de sprijin din 2,063,856
Maneciu
beton
580 Teleajen 535,680
581 Teleajen 602,640
Maneciu-
Pamanteni
beton
583 Teleajen Izvoarele 640,584
Izvoarele-
Chiritesti
beton
585 Teleajen Teisani suprainaltare dig de aparare 223,200
mal drept (MD)
Valenii de
Munte
beton
Valenii de
587 Teleajen RA - Recalibrare albie 2,142,720
Munte
Valenii de CG - Consolidare de mal drept
588 Teleajen 3,671,640
Munte (MD) cu zid din gabioane
Gura
589 Teleajen Vitioarei- RA - Recalibrare albie 5,149,224
Fagetu
Fagetu-Coada
590 Teleajen (MS) cu zid de sprijin din 9,029,370
Malului
beton
Fagetu-Coada
Malului
beton
Gura
592 Teleajen Vitioarei- 1,249,920
Fagetu
593 Teleajen Coada PF - Prag de fund 337,590
682

Raul Localitate
Malului
Coada
594 Teleajen PF - Prag de fund 368,280
Malului
595 Teleajen Magurele 2,234,232
596 Teleajen Magurele PF - Prag de fund 491,040
Boldesti- CG - Consolidare de mal stang
597 Teleajen 1,312,416
Scaeni (MS) cu zid din gabioane
Boldesti- CG - Consolidare de mal stang
598 Teleajen 1,671,768
Scaeni (MS) cu zid din gabioane
Boldesti-
599 Teleajen (MS) cu zid de sprijin din 4,435,480
Scaeni
beton
Boldesti-
600 Teleajen PF - Prag de fund 265,980
Scaeni
Boldesti-
Scaeni
602 Teleajen Berceni suprainaltare dig de aparare 334,800
mal drept (MD)
603 Teleajen Berceni 1,093,680
604 Teleajen Coslegi 1,765,512
605 Teleajen Dumbrava 937,440
606 Teleajen Dumbrava 1,046,808
Dumbrava -
607 Teleajen Moara RA - Recalibrare albie 9,166,824
Domneasca
608 Teleajen Buchilasi 2,452,968
Dumbrava-
609 Teleajen suprainaltare dig de aparare 1,116,000
Zanoaga
mal drept (MD)
683

Raul Localitate
610 Teleajen Zanoaga 892,800
(MS)
Rafov - DCD - Consolidare si
611 Teleajen Moara suprainaltare dig de aparare 1,908,360
Domneasca mal drept (MD)
612 Teleajen Buda RA - Recalibrare albie 1,727,568
613 Teleajen Buda CsT - Canal strapungere 2,786,572
AA - Aparare de mal drept
614 Teleajen Buda (MD) cu pereu si prism 3,416,732
anrocamente
AA - Aparare de mal stang
615 Teleajen Buda (MS) cu pereu si prism 3,261,761
anrocamente
PF- Praguri de fund si traverse
616 Teleajen Buda 1,718,640
de colmatare
617 Teleajen Buda-Sicrita RA - Recalibrare albie 1,506,600
(MD)
619 Teleajen Sicirita 5,133,600
(MS)
620 Teleajen Buda CsT - Canal strapungere 4,930,089
AA - Aparare de mal drept
621 Teleajen Buda (MD) cu pereu si prism 7,696,871
anrocamente
AA - Aparare de mal stang
622 Teleajen Buda (MS) cu pereu si prism 7,394,309
anrocamente
PF- Praguri de fund si traverse
de colmatare
Buda-confl.
Prahova
625 Teleajen Palanca 3,020,640
(MD)
Amenajari structurale propuse in b.h. Calmatui
684
Nr. Valoare totala

crt. estimata [mii lei]
15000 m calibrare
Aducerea la clasa de importanta a IV a, albie
1 14500
indiguiri rau Calmatui 5000 m consolidare
dig
Dig de aparare mal drept Pietrosu-Budisteni,
2 3900 m 1516
jud. Buzau
Dig de aparare mal stang Pietrosu, jud.
3 865 m 336
Buzau
Dig de aparare mal stang Budisteni, jud.
4 400 m 155
Buzau
5 Dig de aparare mal drept Albesti, jud. Buzau 2300 m 894
6 870 m 261
mal drept Udati-Lucieni, jud. Buzau
7 Recalibrare albie Caragele-Largu, jud Buzau 15 km 14500
8 5000 m 1500
mal stang Caragele, jud. Buzau
9 1250 m 375
mal drept Caragele, jud. Buzau
10 3030 m 909
mal stang Caragele-Luciu, jud. Buzau
11 8180 m 2454
mal drept Caragele-Luciu, jud. Buzau
Consolidare si suprainaltare dig de contur
12 1865 m 560
mal drept Caragele-Luciu, jud. Buzau
13 Dig de aparare mal drept Largu, jud. Buzau 1270 m 494
14 1580 m 474
mal drept Largu, jud. Buzau
15 1530 m 459
mal stang Largu, jud. Buzau
16 1150 m 345
mal drept Rusetu, jud. Buzau
17 500 m 150
mal stang Rusetu, jud. Buzau
Dig de aparare mal drept Rusetu/Jugureanu,
18 1060 m 412
jud. Buzau/Braila
19 775 m 232
mal drept Spiru Haret, jud. Braila
Dig de aparare mal drept Spiru Haret, jud.
20 5350 m 2407
Braila
685
Nr. Valoare totala

crt. estimata [mii lei]
Dig de aparare mal stang Spiru Haret, jud.
21 2850 m 1282
Braila
Dig de aparare mal drept Bertestii de Jos,
22 1645 m 740
jud. Braila
Dig de aparare mal drept Bertestii de Sus,
23 3975 m 1788
jud. Braila
Dig de aparare mal stang Bertestii de Sus,
24 2280 m 1026
jud. Braila
686
CAPITOLUL 22 Analiza critica a circulaiei fluxului informaional n timpul viiturilor i
inundaiilor, a existenei i a coninutului planurilor locale de aprare i a
existenei i a coninutului planurilor de avertizare-alarmare n aval de baraje
22.1. Fluxul informaional n timpul inundaiilor
Sistemul informaional meteorologic i hidrologic const n observarea, msurarea, nregistrarea i

prelucrarea datelor meteorologice i hidrologice, elaborarea prognozelor, avertizrilor i alarmrilor,
precum i n transmiterea acestora factorilor implicai n managementul situaiilor de urgen generate de
riscurile specifice, conform schemei fluxului informaional definit n planurile de aprare, n vederea
lurii deciziilor i msurilor necesare.
n zonele amenajate cu lucrri hidrotehnice, sistemul informaional cuprinde, de asemenea, date i

msuri privind manevrele de exploatare care au ca efect modificarea regimului natural de scurgere.
Orice manevre la echipamentele hidromecanice ale lucrrilor hidrotehnice cu rol de aprare mpotriva
inundaiilor, aparinnd altor deintori dect Administraia Naional Apele Romne, vor fi efectuate
doar dup obinerea aprobrii i sub coordonarea dispeceratelor bazinale ale Administraiei Bazinale de
Ap Buzu-Ialomia. Transmiterea acestor informaii constituie o obligaie a organelor de exploatare a
lucrrilor hidrotehnice, indiferent de deintor i se realizeaz n conformitate cu schema fluxului
informaional, aprobat prin planurile de aprare respective.
Coninutul i semnificaia mesajelor de avertizare meteorologic i hidrologic n cazul producerii

de fenomene meteorologice i hidrologice periculoase la scar naional sau regional sunt stabilite prin
Ordinul ministrului administraiei i internelor i al ministrului mediului i gospodririi apelor nr.
823/1427/2006 pentru aprobarea procedurii de codificare a atenionrilor i avertizrilor meteorologice i
a avertizrilor i alertelor hidrologice.
Deintorii de construcii hidrotehnice au obligaia s asigure instalarea i exploatarea dispozitivelor

meteorologice, hidrologice sau hidrometrice, cu avizul Administraiei Bazinale de Ap Buzu-Ialomia,
necesare cunoaterii i urmririi mrimilor caracteristice locale de aprare i asigurarea corelaiei acestora
cu cele zonale.
Pentru asigurarea transmiterii informaiilor, prognozelor i avertizrilor de la unitile

meteorologice i hidrologice la Comitetele ministeriale, judeene i locale i la instituiile nominalizate
prin acte normative sau prin planurile operative de aprare, se stabilesc mijloacele de telecomunicaii ce
vor fi utilizate n acest sens.
Pentru asigurarea fluxului informaional decizional operativ ntre Comitetele judeene i locale, pot fi
folosite i mijloacele de telecomunicaii ale posturilor de poliie, unitilor militare i alte mijloace de
telecomunicaii disponibile.
Pentru asigurarea interveniei operative n situaii de urgen generate de incidente/accidente sau avarii la
baraje se elaboreaz de ctre unitile care dein aceste construcii, planuri de aciune n caz de accidente
la baraje.
22.2. Planurile de aprare
Se reactualizeaz o dat la 4 ani i se ntocmesc la nivel bazinal, judeean, la nivel de sistem

hidrotehnic i local.
687
CONINUTUL PLANULUI BAZINAL
de aprare mpotriva inundaiilor, gheurilor, secetei hidrologice, accidentelor la construcii
hidrotehnice i polurilor accidentale, ntocmit de ctre Administraiile Bazinale de Ap i
Institutul Naional de Hidrologie i Gospodrire a Apelor din cadrul Administraia Naional
Apele Romne
Planul de aprare pe bazin hidrografic se constituie prin corelarea planurilor judeene, a planurilor
de aprare ale sistemelor hidrotehnice i pe baza regulamentului de exploatare coordonat a amenajrilor
din bazinul hidrografic n condiii de ape mari, cuprinznd:
a) descrierea bazinului hidrografic (amplasare, delimitri, densitatea reelei hidrografice, numrul
i lungimea cursurilor de ap codificate, ponderea fondului forestier, cursurile de ap principale cu:
lungimea cursului i suprafaa bazinului de recepie i a afluenilor de ordinul I); acestea vor fi legate de
planurile infomaionale specifice bazinului hidrografic (hidrografia, limita bazinelor hidrografice i a
subbazinelor, tipul de acoperire al terenului - fondul forestier, terenurile agricole, zonele urbane i
localitile, drumurile, podurile, cile ferate, lucrrile hidrotehnice, staiile pluviometrice i hidrometrice,
altimetrie i puncte ,,de susinere caracteristice;
b) tabel nominal cuprinznd conducerea Administraiei Bazinale de Ap i membrii Centrului
operativ pentru situaii de urgen al acesteia, cu adresele i telefoanele (fix i mobil) de la domiciliu i
adresa de e-mail;
c) tabel nominal cuprinznd componena Comitetelor judeene pentru situaii de urgen i a
Grupurilor de suport tehnic - din bazinul respectiv - mijloacele de telecomunicaii (telefon fix i mobil) de
la serviciu i de la domiciliu, e-mail ale membrilor acestora, astfel nct s se asigure n toate condiiile
comunicarea prognozelor i avertizrilor la comitetele judeene;
d) tabel cu mijloacele de comunicaie existente la centrele operative ale Administraiilor Bazinale
de Ap, Sistemelor de Gospodrire a Apelor, unitilor teritoriale ale Ageniei Naionale de mbuntiri
Funciare, S.C. ,,Hidroelectrica S.A., ceilali deintori de construcii cu rol de aprare mpotriva
inundaiilor etc.;
e) schema sinoptic a sistemului informaional hidrometeorologic pe ansamblul bazinului
hidrografic, cuprinznd unitile meteorologice i hidrologice din bazin, Comitetele judeene, municipale,
oreneti, comunale i obiectivele ce trebuie avertizate direct, precum i legturile cu Centrul operativ al
Administraiei Naionale Apele Romne, Institutului Naional de Hidrologie i Gospodrire a Apelor i
cu Centrul operativ pentru situaii de urgen din Ministerul Mediului i Pdurilor, precum i cu
Administraiile Bazinale de Ap vecine i organele de ape din rile vecine; aceste informaii vor fi legate
de produsele cartografice;
f) harta sistemului informaional hidrometeorologic, ntocmit la o scara de 1:100.000, care
cuprinde toate amenajrile hidrotehnice ce pot produce inundaii sau care au rol de aprare, amplasarea
staiilor i posturilor hidrometrice i pluviometrice;
g) lista staiilor hidrometrice din reeaua naional i de exploatare pe fiecare curs de ap, din vrf
de bazin pn la vrsare, cu mrimile caracteristice de aprare aferente, nscrise n urmtoarea ordine:
staie avertizoare, urmat de staiile locale avertizate cu indicarea obiectivelor pentru care au fost stabilite,
corelaia dintre acestea;
h) reguli de exploatare coordonat pe timp de ape mari cu indicarea restriciilor n exploatarea
sistemelor hidrotehnice. Vor fi menionate regulile de exploatare pe fiecare curs de ap, din vrful de
bazin pn la vrsare, sau pn la frontier, de la frontier la vrsare, dup caz (regulile de exploatare a
acumulrilor permanente i nepermanente existente pe cursul respectiv, indiferent de deintor, corelate
cu probabilitile de depire ale digurilor, reguli de exploatare la gheuri). Se vor indica restriciile n
funcionarea sistemelor de desecare pe timp de ape mari, zonele de inundare dirijat, precum i
funcionarea derivaiilor existente; acestea vor fi nsoite de schema sinoptic a tuturor amenajrilor,
indiferent de deintor, din vrf de bazin i pn la vrsare sau pn la frontier;
i) extrase din regulamentele privind aprarea mpotriva inundaiilor produse de cursuri de ap ce
formeaz frontiera sau sunt ntretiate de aceasta, precum i din regulamentele privind transmiterea
datelor i informaiilor meteorologice i hidrologice din zonele de frontier;
688
j) chei limnimetrice pentru fiecare staie hidrometric, graficele de corelaie dintre mrimile
zonale i locale de aprare; acestea vor fi legate de planul informaional al staiilor hidrometrice;
k) profile longitudinale pe cursurile de ap care s conin linia talvegului (anul n care a fost
determinat), linia malurilor la debite medii (anul n care s-au determinat cotele), curbele suprafeei libere
a apei la probabiliti caracteristice (0,5%, 1%, 5% i 10%) - anul n care au fost determinate cu
poziionarea posturilor hidrometrice (cu indicarea valorilor CA, CI, CP sau F1, F2, F3, cu anul n care au
fost determinate, cota 0 a mirei i sistemul de referin); cotele coronamentului digurilor existente i
anul n care au fost determinate, puncte caracteristice ridicate cu GPS-ul;
l) lista cuprinznd obiectivele inundabile, cu indicarea cotelor de aprare locale, a debitelor
corespunztoare i anul n care au fost determinate (tabelar) i reprezentate cartografic printr-un plan
informaional;
m) harta bazinului hidrografic cu zonele inundate la viiturile istorice precum i hrile de hazard i
de risc la inundaii n format GIS, n msura n care acestea vor fi disponibile; aceste hri vor fi realizate
la scara 1:5.000, 1:10.000 i 1:25.000 sau la scara de maxim detaliu disponibil n momentul realizrii
acestora. O prezentare general, pe bazine hidrografice, a zonelor cu risc la inundare va fi imprimat la o
scar convenabil (1:100.000 sau 1:250.000); aceasta va cuprinde toate lucrrile de aprare mpotriva
inundaiilor ale cror caracteristici vor fi verificate cu o frecven de cel puin o dat la patru ani, pentru a
fi corect georefereniate i reprezentate cartografic;
n) planul de prevenire i combatere a polurilor accidentale;
o) planul de restricii i folosire a apei n perioade deficitare.
Dup modelul de mai sus se ntocmete Planul bazinal de aprare mpotriva inundaiilor,
gheurilor, secetei hidrologice, accidentelor la construcii hidrotehnice i polurilor accidentale al Luncii
fluviului Dunrea, care va include confluenele cu rurile mari unde se pot produce inundaii prin
fenomenul de remuu.
Planurile de aprare pe bazine hidrografice se ntocmesc (inclusiv n format electronic) de ctre

Administraiile Bazinale de Ap i de ctre Institutul Naional de Hidrologie i Gospodrire a Apelor
(numai pentru Planul bazinal al Luncii fluviului Dunrea), se verific de ctre Administraia Naional
Apele Romne, se verific i se avizeaz de ctre Centrul operativ pentru situaii de urgen al
Ministerului Mediului i Pdurilor i se aprob de ctre preedintele Comitetului Ministerial pentru
Situaii de Urgen. Exemplarul supus aprobrii va fi prezentat pe suport hrtie.
Hrile cu zonele inundabile identificate la viiturile istorice produse n bazin, precum i hrile de
risc la inundaii, sunt afiate la Administraiile Bazinale de Ap, n punctele de informare a publicului, la
secretariatele Comitetelor de bazin, pe site-urile web ale Administraiilor Bazinale de Ap, Administraiei
Naionale Apele Romne i Ministerului Mediului i Pdurilor.
689
CONINUTUL PLANULUI JUDEEAN
de aprare mpotriva inundaiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la
construcii hidrotehnice i polurilor accidentale al comitetului judeean pentru situaii de urgen
Planul de aprare al Comitetului judeean reprezint o sintez a planurilor Comitetelor locale, ale
obiectivelor i a planurilor sistemelor hidrotehnice.
Planul judeean coreleaz elementele tehnice, organizatorice i informaionale ale planurilor locale
aprobate de preedintele Comitetului judeean pentru situaii de urgen i va avea urmtorul coninut:
a) ordinul prefectului de constituire a Comitetului judeean pentru situaii de urgen i a Grupului
de suport tehnic pentru gestionarea situaiilor de urgen generate de inundaii, fenomene meteorologice
periculoase, accidente la construcii hidrotehnice i poluri accidentale;
b) componena nominal a Comitetului judeean i a Grupului de suport tehnic, cu telefoanele (fix
i mobil) de la serviciu i domiciliu, fax, adresele de e-mail;
c) un scurt memoriu de prezentare a judeului, care s cuprind: localitile afectate de inundaiile
istorice din ultimii 30-35 de ani (frecvena producerii inundaiilor), att din revrsri ale cursurilor de ap,
690
ct i din scurgeri de pe versani, precum i situaia aprrii acestora cu lucrri corespunztoare sau nu
clasei de importan actual, a obiectivelor aprate, cuprinse ntr-un tabel.
Se vor prezenta distinct msurile preventive i de intervenie operativ la fiecare din mrimile
caracteristice de aprare i zonele stabilite pentru inundare dirijat n situaii deosebite, pentru aprarea
unor localiti i obiective, luate la nivel judeean.
Caracterizarea fizico-geografic i regimul hidrometeorologic se vor prezenta succint, menionndu-se
zonele despdurite unde se produc scurgeri violente de pe versani, cu afectarea de obiective, zone n care
s-au produs ploi cu intensiti excepionale, debite istorice nregistrate pe cursurile de ap din jude.
d) schema sinoptic a sistemului informaional hidrometeorologic i operativ pentru jude, care va
cuprinde: staiile hidrometrice i posturile pluviometrice, Centrele Meteorologice Regionale, Centrul
operativ al Administraiei Bazinale de Ap, Centrul operativ al Sistemului de Gospodrire a Apelor,
unitile teritoriale ale S.C. ,,Hidroelectrica S.A., ale Ageniei Naionale de mbuntiri Funciare,
Comisariatul Judeean al Grzii Naionale de Mediu, Agenia pentru Protecia Mediului, Comitetele
locale cu legturile ntre acestea i Grupul de suport tehnic din cadrul Comitetului judeean pentru situaii
de urgen i cu Inspectoratul pentru Situaii de Urgen. Schema sinoptic va cuprinde i legtura cu
Comitetul Ministerial i Centrul operativ pentru situaii de urgen al Ministerului Mediului i Pdurilor,
cu Comitetele judeene nvecinate, precum i, dup caz, cu organele de aprare din rile vecine;
e) tabel cuprinznd elementele tehnice de aprare ale comitetelor locale, care va cuprinde:
- numrul curent;
- codul SIRUTA;
- Comitetul local (comuna i toate satele aparintoare) pe fiecare bazin hidrografic din jude;
- localizarea hidrografic, curs de ap (toate cursurile de ap de pe raza localitii: permanente i
nepermanente, inclusiv formaiunile toreniale, alte surse de risc: accidente la barajele C i D,
exces de umiditate);
- numere de telefon, fax, adresele de e-mail, de la primrii, posturi de poliie, coli;
- amplasament staie hidrometric local;
- mrimi locale de aprare (CA, CI, CP, Faze de aprare la diguri, cu codurile de culori aferente);
- amplasament staia pluviometric sau hidrometric avertizoare (zonal);
- valorile caracteristice de avertizare zonale (niveluri sau precipitaii), aferente mrimilor de
atenie, inundaii i de pericol (COD GALBEN, COD PORTOCALIU, COD ROU);
- timpul mediu de concentrare a precipitaiilor periculoase de la postul pluviometric la obiectiv sau
timpul de propagare a viiturii de la staia hidrometric avertizoare pn la localitate;
- obiective aflate n zone de risc la inundaii pentru fiecare curs de ap, formaiune torenial,
accident la baraj C i D, zone cu exces de umiditate pe fiecare sat n parte;
- construciile hidrotehnice cu rol de aprare existente pe fiecare curs de ap, cu caracteristicile
tehnice;
- probabilitatea de inundare de calcul cu debitul aferent i real (dac aceasta a fost determinat
prin studii recente);
f) tabel cuprinznd forele i mijloacele de intervenie disponibile la nivelul Comitetul judeean cu
indicarea unitii care le deine (adresa, telefonul, fax, e-mail), ntocmit de Inspectoratul Judeean pentru
Situaii de Urgen, pe baza datelor furnizate de la nivelul localitilor i a altor entiti care asigur
funcii de sprijin;
g) tabel cuprinznd stocul de materiale i mijloace de aprare existent la nivelul judeului, obinut
prin nsumarea stocurilor existente la unitile deintoare de construcii hidrotehnice cu rol de aprare i
la Comitetele locale;
h) benzile inundabile pe cursurile de ap pentru debite cu probabilitatea de depire de 0,5%, 1%
(5%, 10%), i/sau pentru debite maxime istorice cunoscute (anul n care s-a produs inundaia), cu
amplasarea localitilor, obiectivelor importante, construciilor hidrotehnice existente, staiilor
hidrometrice, sediilor sistemelor hidrotehnice i a cantoanelor de exploatare cu magazii de materiale,
zonelor stabilite pentru inundare dirijat etc. (scara 1:25.000 sau mai detaliat pentru zona localitilor i a
obiectivelor socio-economice). Pentru zonele de inundare dirijat se vor meniona: suprafaa (ha),
nlimea medie a digurilor, obiectivele potenial inundabile din incint, reducerea preconizat a debitelor
undelor de viitur volumul atenuat;
691
i) profile longitudinale i transversale prin diguri i baraje, care vor conine: nivelul
coronamentului proiectat (anul n care s-a realizat proiectarea) i existent (anul n care s-a realizat
msurtoarea), nivelul maxim de calcul, nivelurile maxime produse i data la care s-au nregistrat,
punctele critice (trecerile prin dig, zonele cu grifoane, infiltraii, zonele lipsite de perdele de protecie,
zonele cu eroziuni active de mal), cota terenului n incinta i n exteriorul incintei, mirele locale cu cota
0 a mirei i sistemul de referin, nivelurile corespunztoare celor trei faze de aprare, anul execuiei
profilelor i sistemul de referin; lucrrile vor fi conectate la produsele cartografice prin geobaza de date;
j) harta judeului (scara 1:100.000 sau 1:50.000), cu amplasarea Comitetelor locale prin
numerotarea lor conform tabelului, amplasarea construciilor hidrotehnice i a obiectivelor socio-
economice;
k) planul de prevenire i combatere a polurilor accidentale - seciunea aferent judeului.
Planul judeean de aprare cuprinde distinct Planurile de aciune n caz de accidente la baraje i
Planurile de aprare a sistemelor hidroameliorative de la Dunre (ntocmite de ctre Sistemele de
Gospodrire a Apelor mpreun cu unitile teritoriale ale Ageniei Naionale de mbuntiri Funciare).
Planul judeean de aprare se ntocmete prin grija Grupului de suport tehnic condus de ctre
directorul Sistemului de Gospodrire a Apelor, n colaborare i cu avizul Inspectoratului Judeean pentru
Situaii de Urgen; se aprob din punct de vedere organizatoric de ctre prefectul judeului, se verific i
se avizeaz de ctre Centrul operativ al Comitetului Ministerial din Ministerul Mediului i Pdurilor i se
aprob de ctre preedintele Comitetului Ministerial pentru Situaii de Urgen. Planul judeean de
aprare se ntocmete n format electronic, cu meniunea c exemplarul prezentat pentru aprobare va fi pe
suport hrtie.
Planul judeean de aprare se ntocmete n trei exemplare din care un exemplar se pstreaz la
Ministerul Mediului i Pdurilor, un exemplar la Secretariatul tehnic permanent al Comitetului judeean
pentru situaii de urgen i un exemplar la Sistemul de Gospodrire a Apelor.
692
CONINUTUL PLANULUI
de aprare mpotriva inundaiilor, gheurilor, secetei hidrologice, accidentelor
la construcii hidrotehnice i polurilor accidentale al sistemului hidrotehnic
Planurile de aprare se ntocmesc de ctre Sistemele de Gospodrire a Apelor, Sistemele

hidrotehnice din cadrul Sistemelor de Gospodrire a Apelor, Sistemele hidroenergetice din cadrul S.C.
,,Hidroelectrica S.A., Sistemele hidroameliorative din cadrul Ageniei Naionale de mbuntiri
Funciare, de ctre alte sisteme organizate pe construcii hidrotehnice cu rol de aprare mpotriva
inundaiilor i de ctre ali deintori de acumulri din categoriile C i D avnd urmtorul coninut-cadru
adaptat la condiiile specifice:
a) componena nominal a Centrului operativ pentru situaii de urgen constituit la nivelul
Sistemelor de Gospodrire a Apelor, al Ageniei Naionale de mbuntiri Funciare i a celulelor de
urgen constituite la nivelul unitilor teritoriale ale S.C. ,,Hidroelectrica S.A.;
b) tabel-tip cu elementele construciilor hidrotehnice cu rol de aprare mpotriva inundaiilor cu
urmtorul coninut:
- denumirea lucrrii, localizare hidrografic (cod GIS, bazin hidrografic, curs de ap, cod
cadastral, coordonate geografice marcarea punctelor caracteristice cu GPS-ul sau
teodolitul/staia total);
- caracteristici principale (materialul, lungime, nlime, lime la coronament, volum i cota la
NNR, cota coronament, volum de atenuare, debite i niveluri de dimensionare i de verificare,
debite i niveluri maxime produse, caracteristicile uvrajelor, debitul maxim evacuat, probabilitile
de depire normate i reale, anul punerii n funciune etc.);
- puncte critice existente pentru fiecare lucrare n parte (localizarea lor, stabilit prin msurtori):
lucrri de traversare, zone endemice de producere a grifoanelor i infiltraiilor, eroziuni de mal
care pot pune n pericol stabilitatea lucrrii, zone lipsite de perdele de protecie sau cu plantaii
tinere, zone sub cota proiectat, canale de desecare colmatate, staii de pompare nefuncionale etc.;
- permanena n caz de inundaii i accidente la construcii hidrotehnice telefon (fix i mobil),
fax, radio-telefon, adresele de e-mail etc;
- amplasamentul staiei hidrometrice locale cu indicarea cotei 0 mira i a reperului
geotopometric stabilit prin msurtori cu GPS-ul;
- mrimi caracteristice de aprare locale: CA (COD GALBEN), CI (COD PORTOCALIU), CP
(COD ROU), Faze de aprare la diguri i baraje;
- amplasamentul staiei hidrometrice avertizoare cu indicarea cotei 0 mira, a coordonatelor
geografice sistemul de referin i/sau a postului pluviometric avertizor;
- mrimi caracteristice de aprare avertizoare: CA (COD GALBEN), CI (COD PORTOCALIU),
CP (COD ROU), Faze la diguri, praguri critice de precipitaii;
- timpul de propagare a undei de viitur de la staia hidrometric avertizoare pn la obiective sau
timpul mediu de concentrare a precipitaiilor periculoase de la postul pluviometric la obiective;
- obiective inundabile n cazul avarierii sau distrugerii lucrrii;
- tabelul este semnat de eful sistemului hidrotehnic i aprobat de directorul Sistemului de
Gospodrire a Apelor sau al unitilor teritoriale a celorlali deintori de lucrri;
c) tabel cuprinznd msuri i mijloace pentru aprarea mpotriva inundaiilor la lucrrile
hidrotehnice, ce conine:
- numr curent;
- msuri de observare i intervenie operativ la depirea fiecreia din mrimile CA, CI, CP i
Fazelor de aprare la diguri i baraje;
- formaii de intervenie operativ proprii sistemului hidrotehnic: pentru intervenie n caz de
avarie la baraje, pentru intervenie operativ la diguri, staii pompare i canale pentru desecare.
Dup caz, se va specifica agentul economic cu care s-a ncheiat contract pentru intervenie
operativ;
- reguli de exploatare la ape mari pentru acumulri permanente i nepermanente, pe scurt;
- responsabilitatea pentru luarea deciziilor n cazuri deosebite;
693
- o anex cu descrierea pe scurt a modului de execuie a lucrrilor provizorii cu rol de aprare
mpotriva inundaiilor ce se realizeaz pe timpul apelor mari (diguri iepureti, lucrri pentru
combaterea infiltraiilor prin corpul digului, a grifoanelor, a eroziunilor de taluz etc.);
- tabelul este semnat de eful sistemului hidrotehnic i aprobat de directorul Sistemului de
Gospodrire a Apelor sau al unitilor teritoriale a celorlali deintori de lucrri;
d) tabel cu materialele i mijloacele de aprare (necesar, existent i de completat), locul de
depozitare i gestionare a acestora;
e) harta sistemului la scara 1:100.000, cu amplasarea lucrrilor de gospodrire a apelor cu rol de
aprare, a sediilor de exploatare, a staiilor de pompare pentru desecare, a dispozitivelor hidrometrice i
meteorologice zonale i locale i planurile informaionale GIS, cel puin la scara 1:25.000;
f) fluxul informaional decizional al sistemului;
g) profile transversale prin baraje cu niveluri caracteristice de aprare (NNR, faze de aprare,
niveluri de calcul i de verificare, niveluri maxime produse, cote descrctor de ape mari, prize, goliri de
fund etc.), i asigurarea legturii cu produsele cartografice;
h) profile longitudinale i transversale prin diguri cu cote coronament proiectat i existent, niveluri
corespunztoare celor 3 faze de aprare, cote teren n incinta i n exteriorul incintei, niveluri maxime
produse, puncte critice (treceri prin dig, zone endemice de producere a grifoanelor, a infiltraiilor, lipsite
de perdele de protecie, eroziuni active de mal), mire locale cu cota 0 a acestora, anul executrii
profilelor i sistemul de referin etc., care vor fi legate de planurile informaionale geografice prin
intermediul geobazei de date;
i) chei limnimetrice pentru descrctorii de suprafa, pentru golirile de fund, la mirele avertizoare
i locale, grafice de corelaie ntre acestea;
j) benzi inundabile pe cursurile de ap din sistem, pentru debite cu asigurri de 10%, 5%, 1%, sau
pentru asigurri n cazul situaiilor excepionale, iar n lipsa studiilor hidrologice, pentru debite maxime
cunoscute (scara 1:25.000), inclusiv n format digital;
k) planurile de aprare ale sistemelor hidrotehnice de la Dunre sau de la rurile interioare cu
incinte ndiguite vor conine i elemente legate de amenajrile pentru desecare (suprafee aprate, tipul de
evacuare gravitaional sau prin pompare, caracteristici ale staiilor de pompare i canalelor principale de
evacuare, caracteristicile acumulrilor nepermanente existente n incinte i modul lor de funcionare,
caracteristicile derivaiilor, rolul lor i modul de funcionare). Pentru Dunre, planurile de aprare vor
conine cu prioritate corelaiile dintre mirele avertizoare din porturi i mirele locale de la cantoane;
l) planul de prevenire i combatere a polurilor accidentale;
m) planul de restricii i folosire a apei n perioade deficitare.
Planurile de aprare ale sistemelor hidrotehnice se ntocmesc n format electronic i se aprob de

ctre Administraia Bazinal de Ap din cadrul Administraiei Naionale Apele Romne, pe raza creia
se afl. Exemplarul prezentat pentru aprobare va fi pe suport hrtie.
694
A.B.A. Buzu Ialomia
Centru operativ permanent
Dispecerat
tel, fax, e-mail
S.G.A. Buzu
Centru operativ nepermanent
tel, fax, e-mail
S.H. ----------- Surse poluatoare

Centru operativ nepermanent -
tel, fax, e-mail -
Comitete locale pentru

situaii de urgen:
- Acumulri permanente
-
-
- Acumulri nepermanente
-
-
-
Acumulri C i D
-
-
-
Formaia 1 ---------
Formaia 2 ---------
Formaia 3 etc
695
CONINUTUL PLANULUI
de aprare mpotriva inundaiilor, gheurilor i polurilor accidentale al comitetelor municipale,
oreneti i comunale pentru situaii de urgen
Comitetele municipale, oreneti i comunale pentru situaii de urgen ntocmesc, cu asistena

tehnic a unitilor de gospodrire a apelor din cadrul Administraiei Naionale Apele Romne, planuri
de aprare mpotriva inundaiilor, gheurilor i polurilor accidentale pe cursurile de ap, care au
urmtorul coninut:
a) dispoziia primarului de constituire a Comitetului local pentru situaii de urgen;
b) componena nominal a Comitetului municipal, orenesc sau comunal, cu precizarea unitii la
care sunt ncadrai, funciei, adresei i a telefoanelor (fix i mobil) de la serviciu i de la domiciliu,
adresele de e-mail;
c) numerele de telefon, fax adresele de e-mail ale permanenei (primrie, poliie etc.) unde se pot
transmite avertizri, prognoze, decizii, dispoziii i informaii;
d) schema fluxului informaional operativ-decizional pentru aprare mpotriva inundaiilor i
fenomenelor meteorologice periculoase;
e) tabelul cuprinznd date caracteristice de aprare a obiectivelor inundabile (tabel tip .xls,
prezentat n format digital i imprimat), care s conin:
- numrul curent;
- codul SIRUTA;
- denumirea satelor aparintoare comunei;
- curs de ap (toate cursurile de ap de pe raza localitii-ruri, praie locale, vi nepermanente,
toreni), baraj existent a crui avariere poate conduce la inundarea localitii, zone afectate de
exces de umiditate;
- denumirea obiectivelor din zona inundabil (pentru fiecare surs de risc i pentru fiecare sat n
parte): nr. gospodrii, nr. obiective sociale, sedii administrative, obiective economice, obiective
culturale, ci de comunicaie, reele de alimentare cu ap, gaz, energie electric, reele telefonice,
terenuri agricole, pduri, zone protejate, surse de poluare;
- cauzele inundrii (revrsare, scurgeri de pe versani, avarie baraj, exces de umiditate);
- numr de telefon, fax, adresa e-mail de la primrie, post de poliie, coal etc.;
- amplasamentul staiei hidrometrice locale;
- mrimi de aprare locale (CA - cod galben; CI - cod portocaliu; CP - cod rou; faze de aprare la
diguri, faze de aprare la gheuri);
- amplasamentul staiei hidrometrice sau postului pluviometric avertizor;
- mrimi de aprare avertizoare (CA - cod galben; CI - cod portocaliu; CP - cod rou; praguri
critice la precipitaii);
- timpul de propagare a undei de viitur de la staia hidrometric avertizoare pn la obiective sau
timpul mediu de concentrare a precipitaiilor periculoase de la postul pluviometric la obiective;
- lucrri hidrotehnice cu rol de aprare mpotriva inundaiilor existente pe fiecare curs de ap i pe
fiecare sat (denumire, deintor, caracteristici tehnice, puncte critice-eroziuni de mal, zone sub
cota proiectat, zone lipsite de perdele de protecie, zone cu lucrri de traversare, zone endemice
de producere a infiltraiilor i grifoanelor);
- probabiliti de inundare: normat (proiectat), cu debitul aferent i real (existent n prezent,
dac este determinat prin studii recente);
- n josul paginii se va meniona semnificaia mrimilor caracteristice de aprare i a codurilor de
culori pentru atenionri i avertizri hidrologice;
- tabelul este semnat de preedintele Comitetului local pentru situaii de urgen;
f) msuri preventive i operative ce se ntreprind la nivel local:
- msuri pentru avertizarea-alarmarea populaiei la primirea avertizrilor meteorologice i
hidrologice, luate de primrie, poliie, comitetul local - responsabiliti pentru acionarea sistemelor
de avertizare i pentru avertizarea populaiei din satele aparintoare comunelor;
696
- msuri la atingerea COTEI DE ATENIE (CA), Fazei I de aprare la diguri, Fazei I de aprare la
gheuri, pragurilor de avertizare la precipitaii - COD GALBEN;
- msuri la atingerea COTEI DE INUNDAIE (CI), Fazei a II-a de aprare la diguri, Fazei a II-a de
aprare la gheuri, pragurilor de agravare la precipitaii - COD PORTOCALIU;
- msuri la atingerea COTEI DE PERICOL (CP), Fazei a III-a de aprare la diguri, Fazei a III-a de
aprare la gheuri, praguri de pericol pentru precipitaii - COD ROU;
- msuri la ieirea din STAREA DE URGEN;
- componena Serviciului voluntar pentru situaii de urgen; nominalizarea efului Serviciului
voluntar n calitatea sa de agent de inundaii;
- responsabili cu aciunile de aprare (nominalizarea responsabililor pentru evacuarea populaiei i
asigurarea spaiilor de cazare temporar, nominalizarea personalului care asigur permanena la
primrie pe timpul producerii fenomenelor hidrometeorologice periculoase, nominalizarea
responsabilului cu ntocmirea Rapoartelor operative zilnice, care se transmit la Centrul operaional
al Inspectoratului Judeean pentru Situaii de Urgen i Centrul operativ de la Sistemul de
Gospodrire a Apelor);
- lista podurilor i podeelor cu seciuni de scurgere subdimensionate la care se asigur
supravegherea permanent pe timpul apelor mari;
g) tabelul cu stocul minim de mijloace i materiale de aprare existente, al crui necesar se
stabilete pe baza Normativului-cadru, cu asistena tehnic a unitilor de gospodrire a apelor, numai
pentru sortimentele necesare n funcie de zona n care este amplasat localitatea, de gradul de amenajare
a zonei, tipul de lucrri existente i de specificul aciunilor operative de intervenie;
h) planul de situaie al localitii, cu curbe de nivel, nclusiv n format digital, la scara 1:5.000,
1:10.000 sau 1:25.000 (conform celui cuprins n Planul de Urbanism General sau aa cum reiese din
ortofotoplanurile rezultate n urma zborurilor pentru cadastrul terenurilor agricole), cu localizarea
obiectivelor afectabile, delimitarea zonelor inundabile att din revrsri de cursuri de ap ct i din
scurgeri de pe versani, amplasarea construciilor hidrotehnice cu rol de aprare mpotriva inundaiilor cu
punctele critice ale acestora i indicarea zonelor pentru inundare dirijat (dup caz), a cilor de
comunicaie, a zonele cu poduri i podee subdimensionate i a altor zone critice, precum i a zonelor de
evacuare preventiv i cazare a populaiei, animalelor i bunurilor;
i) un profil transversal tip prin albie i dig (dup caz) pe care se vor indica COTELE DE
APRARE i Fazele de aprare la diguri;
j) raport asupra strii digurilor de aprare n zona localitilor care s cuprind situaia afectrii
acestora la viiturile din ultima decad i modul lor de refacere;
k) planul de prevenire i combatere a polurilor accidentale la folosinele de ap potenial
poluatoare, propriu unitii administrativ teritoriale.
Pentru obiectivele izolate, cum sunt antierele, balastierele, sondele i depozitele de petrol, alte
obiective potenial poluatoare - iazuri de decantare, depozite de deeuri, se vor ntocmi planuri de aprare
dup modelul prevzut la art. 1, adaptat la specificul lor, i se vor transmite la Comitetul local pentru
situaii de urgen pe raza cruia se afl obiectivul. Pentru barajele acumulrilor din categoriile C i D
aflate pe raza localitii, care nu ndeplinesc condiiile necesare ntocmirii unui plan de aciune, se vor
indica deintorul, obiectivele potenial inundabile n cazul accidentelor la baraj, responsabilul cu
supravegherea tehnic din partea Sistemului de Gospodrire a Apelor, date care vor fi cuprinse n planul
local de aprare.
Pentru localitile situate n aval de barajele mari, planul de aprare mpotriva inundaiilor va
conine elemente strict necesare extrase din planul de aciune n caz de accident la baraj, date relevante
din studiul de rupere a barajului (timpul minim de propagare a undei de rupere pn la localitate, limita
maxim a undei de rupere - obiective cuprinse n zona inundabil, nlimea maxim a lamei de ap),
precum i cile de evacuare i zonele de evacuare n caz de accident la baraj.
Planurile de aprare ale Comitetelor locale pentru situaii de urgen, ntocmite cu asistena
tehnic i sub coordonarea Sistemului de Gospodrire a Apelor, se avizeaz de ctre Inspectoratul
Judeean pentru Situaii de Urgen i de ctre Grupul de suport tehnic pentru gestionarea situaiilor de
urgen generate de inundaii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcii hidrotehnice
i poluri accidentale din cadrul Comitetului judeean pentru situaii de urgen i se aprob de
preedintele Comitetului judeean prefectul judeului.
697
Hrile cu zonele potenial inundabile (inundate la viiturile istorice) vor fi afiate la primrie att
la avizier, ct i prin mijloace informatice disponibile.
Planul de aprare al Comitetului local pentru situaii de urgen se pstreaz la sediul primriei.
Copii dup planurile de aprare ale Comitetelor locale pentru situaii de urgen se transmit, prin
grija primarilor, ctre Grupul de suport tehnic (Sistemul de Gospodrire a Apelor) i Inspectoratul
Judeean pentru Situaii de Urgen.
698
SCHEMA FLUXULUI INFORMAIONAL DECIZIONAL PENTRU SITUAII DE URGEN
GENERATE DE INUNDAII, GHEURI I POLURI ACCIDENTALE
COMITETUL JUDEEAN PENTRU SITUAII DE URGEN

Tel. ; Fax.
Grupul de Suport Tehnic Inspectoratul pentru

pentru gestionarea situaiilor de urgen generate de inundaii, Situaii de Urgen
fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcii
hidrotehnice i poluri accidentale
Sistemul de Gospodrire a Apelor Centrul Operaional pentru Situaii de Urgen
Tel. Fax. E-mail Tel. Fax. E-mail
COMITETUL LOCAL PENTRU SITUAII DE

Staia meteo ... URGEN Deintori de construcii hidrotehice
Tel. .. Tel Fax
Postul pluvio Obiective izolate
Tel. .-
.. Primrie Postul de poliie Tel. Fax ...
Staia hidrom Uniti potenial poluatoare
Tel. .. Tel. .-..
Staia hidrom Tel. Fax ..
Tel. ..
Fax
E-mail :
OBIECTIVE AFECTABILE
699
700
22.3. Planurile de aciune n caz de accident la baraj (plan de avertizare
alarmare n aval de baraj)
CONINUTUL PLANULUI
de aciune n caz de accident la baraj
Se ntocmesc planuri de aciune n caz de accident la toate barajele care ndeplinesc cel puin una
dintre condiiile: nlimea de la talveg la coronament mai mare de 10 m, un volum mai mare de 10
milioane m3, existena n aval a localitilor i obiectivelor la distane mai mici de 10 km de seciunea
barajului.
Se ntocmesc planuri de aciune n caz de accident i pentru barajele mai mici de 10 m i cu un
volum mai mic de 10 milioane m3, dac prin avarierea lor pot produce pierderi de viei omeneti i
importante pagube materiale n localitile sau la obiectivele situate n aval.
Coninutul-cadru al planului este urmtorul:

A. Foaia de capt pe care se vor meniona urmtoarele:
- Titlul: Plan de aciune n caz de accident la barajul...,
- Avizat:
Inspectoratul/Inspectoratele Judeean/e pentru Situaii de Urgen n funcie de dispunerea
localitilor potenial a fi afectate;
Administraia Bazinal de Ap / Administraia Naional Apele Romne (pentru barajele
terilor);
Administraia Naional Apele Romne - (pentru barajele din administrare);
Centrul operativ pentru situaii de urgen din cadrul Ministerului Mediului i Pdurilor;
- Aprobat:
Comitetul judeean pentru situaii de urgen-Preedinte-prefectul judeului;
Comitetul Ministerial pentru Situaii de Urgen-Preedinte-ministrul mediului i pdurilor;
- ntocmit:
- Deintorul/administratorul barajului;
- Proiectant;
- Perioada de valabilitate a planului (10 ani); se actualizeaz ori de cte ori este necesar.
B. Piese scrise:
1. descrierea amenajrii i a barajului care realizeaz retenia;
2. ipoteze de avariere luate n considerare la calculul zonelor inundabile corespunztoare tipului
de baraj;
3. descrierea sistemului informaional, inclusiv a celui de avertizare sonor;
4. situaiile i decizia de acionare a sistemului de avertizare sonor. Responsabiliti privind
luarea deciziei de alarmare pe cele trei trepte de periculozitate (numele responsabililor, telefoane de
contact-fix i mobil, adrese de e-mail);
5. cile de transmitere a deciziilor, responsabilitile i modul de acionare a sistemului de
avertizare sonor. Localitile din aval de baraj, n care au fost instalate sisteme de avertizare sonor,
proprii deintorului/administratorului barajului, precum i cele aparinnd primriilor localitilor;
6. msuri de prevenire i protecie a populaiei ce se iau la atingerea pragurilor critice.
C. Materiale grafice:
1. schema organizrii avertizrii i alarmrii localitilor dispuse n aval de baraj, semnificaia
semnalelor de alarmare acustic a populaiei;
2. tabelul cu primriile din aval de baraj i datele de contact (adresele, numerele de telefon-fix i
mobil, de la serviciu i de la domiciliu, adrese de e-mail) ale primarului, viceprimarului, efului SVSU i
ale locaiei unde este asigurat permanena (primrie, poliie i alte uniti cu serviciu de permanen);
3. tabelul, pe Comitete locale, cu localitile, zonele, cartierele, operatorii economici i instituiile
publice care se evacueaz n caz de pericol iminent (oameni, animale, bunuri aferente), itinerarele i
localitile/zonele unde se execut evacuarea;
701
4. tabelul cu persoanele responsabile de supravegherea construciilor n caz de pericol de avariere
(adresele i telefoanele acestora);
5. planurile de situaie 1:10.000 sau 1:25.000, dup caz, cu trasarea zonelor maxime de afectare
dup 20, 40 i 60 minute, ca i zona maxim de afectare, corespunztoare ipotezei de avariere luate n
calcul funcie de tipul de baraj, cu indicarea timpilor de parcurgere a undei de rupere calculate n ipoteza
lac plin i rupere;
Pe planuri cu curbe de nivel se vor amplasa barajul, obiectivele economice i sociale, istorice,
culturale, turistice periclitate, lucrrile de aprare conectate cu reeaua hidrografic, drumurile, podurile,
cile ferate, dispunerea echipamentelor de avertizare sonor i zonele de acoperire a acestora, centrul de
comand a acestora, zonele i cile de evacuare a populaiei i animalelor n afara zonei periclitate.
Planurile vor fi disponibile i n format GIS, iar benzile inundabile n caz de accidente la baraje vor fi
puse la dispoziia organismelor responsabile cu intervenia operativ;
6. tabelul cuprinznd localitile din aval cu indicarea timpului minim de propagare a undei de
rupere pn la localitate i nlimea maxim a lamei de ap;
7. profilul longitudinal al curbei suprafeei libere a undei de rupere, cu precizarea timpului de
parcurgere i a poziiei obiectivelor periclitate;
8. schemele sinoptice informaionale de supraveghere a comportrii barajului i a aparaturii de
msur i control;
9. schemele sinoptice de avertizare hidrometeorologic a amenajrii hidrotehnice.
Planurile se ntocmesc de ctre deintorii/administratorii barajelor, prin institute de specialitate i

se avizeaz de Inspectoratele Judeene/al Municipiului Bucureti pentru Situaii de Urgen,
Administraiile Bazinale de Ap pentru barajele deinute de ceilali operatori economici i de ctre
Administraia Naional Apele Romne, pentru barajele din administrare proprie.
Responsabilitatea prezentrii acestor planuri pentru avizare la Centrul operativ pentru situaii de
urgen al Ministerului Mediului i Pdurilor i pentru aprobare la preedintele Comitetului Ministerial
pentru Situaii de Urgen, revine unitii care are n administrare barajul.
Stabilirea zonelor i cilor/traseelor de evacuare a populaiei i a bunurilor materiale, revine Comitetelor
locale pentru situaii de urgen, cu avizul Inspectoratelor Judeene pentru Situaii de Urgen.
22.4. BIBLIOGRAFIE
1. Anuarul de Gospodrirea Apelor in b.h. Buzu Ialomia. ABA Buzu Ialomia, 2010;
2. Planul de Management al Bazinului Hidrografic Buzu Ialomia, 2010;
3. Schema Directoare de Amenajare i Management a b.h. Buzu Ialomia. INHGA Bucureti, 2010;
702
CAPITOLUL 23 Analiza critic a regulamentelor de exploatare ale sistemului
existent de protecie mpotriva inundaiilor i a sistemului
bazinal de gestionare a resurselor de ap. Propuneri de
mbuntire a performanelor sistemului de protecie
mpotriva inundaiilor.
23.1. Regimuri de funcionare i stabilirea deciziei de exploatare
Decizia privind regimul de funcionare se stabilete funcie de mrimea debitelor afluente

pe ru n seciunea barajului, temperatura mediului ambiant, starea fizic a apei, starea tehnic a
construciilor (praguri critice la AMC) i instalaiilor care asigur sigurana exploatrii
acumulrii (organe de evacuare a apei, alimentarea cu energie electric a echipamentului
hidromecanic, hidroagregate).
Principalele piese tehnice utilizate, din cadrul regulamentelor pe obiectiv ale acumulrilor,
pentru stabilirea i aplicarea deciziei de exploatare, sunt :
Curba capacitii lacului de acumulare;
Curbe de exploatare ale turbinelor (debit turbina funcie de nivel n lac);
Cheia limnimetric aval;
Curba capacitii de evacuare a barajului la diferite manevre de evacuare cnd
funcioneaz cmpurile deversoare (ordinea de efectuare a manevrelor, gradul de
deschidere a stavilelor);
Curbele capacitii de evacuare a clapetei.
n funcie de condiiile de funcionare ale sistemului bazinal, se stabilesc regimurile de
funcionare specifice care sunt determinate de sistemul suport al deciziei de exploatare care este
sintetizat n tabelul urmtor.
Tabel 23.1-1. Sistemul suport al deciziei de exploatare
Starea sistemului Parametrii Folosinele Parametrii de Folosine de

definitorii ai acumulrilor comportare i ap
acumulrilor starea tehnic
- precipitaii - nivel lac - producere de - comportarea n - ordinea de
- temperaturi - volum energie electric timp a prioritate
- cote pe ruri - debit afluent - alimentare cu construciilor privind
- debite - debit defluent ap industrial - criterii de satisfacerea
- calitatea apelor - progam de - regularizare avertizare UCC folosinelor
- prognoze exploatare debite - funcionarea - instalaii de
- avertizri - grafic de - atenuarea echipamentului captare
- cote aprare sarcin undelor de viitur hidromecanic - debite i
- influene - capaciti de - piscicultur -reparaii volume la
folosine evacuare - agrement folosine
703
23.2. Regulamentele de exploatare pe obiective i principalele caracteristici la
lucrarile cu rol complex
23.2.1. Acumularea Bolboci
Barajul i acumularea Bolboci sunt amplasate pe rul Ialomita la 10.75 km fata de izvor,
amonte de cheile Zanoagei, aval de confluenta cu rul Bolboci, luciul de apa ajungnd pna la
cheile Tatarului zona declarata monument al naturii.
23.2.1.1. Functiile obiectivului
Barajul Bolboci constituie mpreuna cu barajul Pucioasa obiectivul principal al

Sistemului de Gospodarire a Apelor Dambovita si asigura regularizarea debitelor rului Ialomita
si utilizarea acestora pentru alimentarea cu apa a centrelor populate, alimentarea cu apa a
industriilor, irigatii, producerea de energie electrica.
Principalele funcii ale obiectivului sunt urmtoarele:
- Alimentarea cu apa a folosintelor din aval prin suplimentarea aportului natural pe rul
Ialomita cu un debit de 1.2 mc/s.
- Produce energie electrica prin C.H.E. Scropoasa, aflata n exploatarea UH Cmpina,
cu urmatoarele caracteristici:
o debit instalat 6.2 mc/s;
o cadere bruta 232 m;
o putere instalata 12 MW (2 x 6 MW);
o tipul centralei turbine Francis cu ax vertical
o energie elecrtica produsa 22 GWh/an.
- Atenuarea viiturilor prin volumele situate deasupra nivelului normal de retentie.
Acumularea Bolboci realizeaza un efect de atenuare important n perioada lunilor
ianuarie -iunie cnd lacul este partial golit.
In cazul aparitiei viiturilor n lunile iulie- decembrie cnd lacul se afla la o cota mai
ridicata efectul de atenuare este mai redus, volumul de atenuare fiind de 2.154 mil
mc. (1437.00 mdM volum apa 20.043 mil mc 1435.00 mdM volum apa 17.889 mil
mc).
Debitul minim necesar a fi asigurat n albie aval de baraj:
o Debit minim de dilutie ( media lunara minima) = 0,120 mc/s

o Debit mediu zilnic minim n an cu asigurarea de 95% = 0,100 mc/s
o Debit mediu lunar minim cu asigurarea de 80% = 0,135 mc/s
- Alte folosine: agrement, sport.
704
23.2.1.2. Regimul hidrologic. Caracteristica undelor de viitura n sectiunea acumularii
Caracteristicile sintetice ale undelor de viitura pentru diferite grade de asigurare sunt:
Raul: Ialomita
Sectiunea: Baraj Bolboci
Suprafata bazinului: 54 kmp
Asigurarea Q (mc/s ) natural Q ( mc/s ) atenuat
10% 112 95
5% 120 100
1% 215 145
0 ,1 % 408 315
Hidrograful unitar n sectiunea barajului Bolboci rezultat n urma studiilor hidrografice

efectuate, se caracterizeaza printr-o durata de 36 ore si un coeficient
Cs =0.28 , debitul de baza avnd o valoare de cca. 10 mc/s.
Caracteristicile undelor de viitura n sectiunea acumularii
Raul Sectiunea F Debit maxim Tt Tcr

(kmp) 0.01% 0.1% 0.5% 1% 5% 10% Ore Ore
Ialomita Baraj 54 648 408 264 215 120 112 36 0,28
Bolboci
23.2.1.3. Regimuri de functionare si reguli de exploatare
In exploatarea acumularii Bolboci, functie de conditiile hidrometeorologice din bazin, de

cerintele folosintelor, de starea tehnica si de functionare a lucrarii, a instructiunilor proiectantului
se iau n considerare urmatoarele regimuri caracteristice:
1. regim normal de exploatare ape medii;
2. regim de exploatare de ape mici sau deficitare;
3. regim de exploatare n perioadele de nghet;
4. regim de exploatare la ape mari
Competente de stabilire a deciziei de exploatare
a) formatia operativa de exploatare

b) conducerea SGA
Dispeceratul SGA Dambovita este destinat sa asigure conducerea operativa a
functionarii propriilor lucrari hidrotehnice.Acestuia i revine sarcina realizarii fluxului
informational necesar fundamentarii, transmiterii si controlului executiei deciziilor operative
pentru asigurarea bunei functionari a acumularii Bolboci.
705
Situatiile cu caracter deosebit pentru care sunt stabilite competentele superioare de
aprobare sau dispunere a masurilor necesare sunt urmatoarele:
- n cazul indisponibilitatii conducatorului sistemului;
- n cazul unor avarii la mecanismele de actionare a instalatiilor hidromecanice aferente;
- evacuari de debite care duc la depasirea n aval a cotelor de atentie sau a capacitatii de
transport a albiei;
c) dispeceratul bazinal
d) Conducerea Directiei Apelor
e) situatii care necesita aprobari la nivel superior Conducerii Directiei Apelor:
- goliri ale lacului pentru revizii si reparatii la echipamentele aferente lucrarii;
- situatii de ape mari;
- n situatia depasirii pragurilor critice la dispozitivele si aparatele de masura si control.
I. Exploatri n perioade ape medii
Elemente caracteristice
a. Parametri definitorii ai regimului de ape medii

Nivelul normal de exploatare n acumularea Bolboci este 1435,00 mdM. Mentinerea
acestui nivel se va realiza prin urmarirea permanenta a variatiei nivelului (la mira de la baraj) si
volumului apei n lac, a debitelor afluente (la mira montata la coada lacului) si defluente.
In conditii de ape medii exploatarea acumularii Bolboci se face conform graficului
dispecer pentru cota 1435,00 mdM. Se considera ca notiuni de ape medii cnd debitul afluent n
lac este cuprins ntre 0,1 6,2 mc/s astfel nct prin folosirea celor doua turbine ale CHE
Scropoasa, conform conventiei de exploatare ncheiate cu UHE Campina, sa poata evacua n aval
acelasi debit.
b. Modul de livrare a apei pentru asigurarea folosintelor
Evacuarea debitelor necesare folosintelor n aval se asigura prin utilizarea CHE
Scropoasa (conform conventiei de exploatare ncheiata cu UHE Campina ) , respectiv prin
functionarea n 1 - 2 transe zilnice ale celor doua turbine, celelalte organe de evacuare fiind
nchise.
Functionarea CHE Scropoasa se subordoneaza dispeceratului bazinal al D.A. Buzau
Ialomita numai din punct de vedere al utilizarii volumelor de apa din acumularea Bolboci.
CHE Scropoasa va functiona la solicitarea dispeceratului n vederea respectarii
programului de exploatare lunar ntocmit de D.A. Buzau Ialomita si nsusit de UHE Campina . In
functionarea CHE Scropoasa se va tine seama de graficul de sarcina al Sistemului Energetic
National astfel nct sa fie respectate , n limitele posibilitatilor , orele de vrf de sarcina.
Pozitia normala a vanelor
In conditii de ape medii golirea de fund este nchisa, vana plana de la 1432.00 mdM este
nchisa.
CHE Scropoasa cu cele doua grupuri va constitui principala cale de reglare a nivelului n
acumulare si de asigurare a debitelor necesare n aval.
Vitezele de urcare / coborare a nivelului apei n lac
Viteza limita de variatie a nivelului apei n lacul Bolboci este de 0,5 m/zi.
II. Exploatarea n perioadele de ape mici sau deficitare
706
Parametri definitorii ai regimului de ape mici si/sau deficitare
Debitul de atentie afluent n lac este 0,1 mc/s n sectiunea Cheile Tatarului.
Debitul minim asigurat n aval 40 l/s, debitul de servitute.
Modul de livrare a apei si restrictii la echipamentul hidromecanic
a) debite si modalitatile prin care se face livrarea lor n regim de restrictii:
Debitele necesare asigurarii folosintelor se asigura n principal prin uzinare,
transele fiind dimensionate de catre dispeceratul DA Buzau Ialomita, astfel sa fie eliberate numai
debitele necesare conform Planului de restrictii.
In conditiile unor debite afluente reduse n acumularea Bolboci programul de functionare
al CHE Scropoasa stabilit cu cei n drept va putea fi adaptat situatiilor de moment putndu-se
ajunge pna la oprirea totala a CHE Scropoasa pe o perioada mai ndelungata.
In cazul n care cota n lac este mai mica dect nivelul minim energetic ( 1404 mdM )
evacuarea debitelor de servitute se face prin golirea de fund.
b) pozitia vanelor:
In conditii de ape mici sau deficitare pozitia normala a vanelor este nchis. Debitul de
servitute (necesar folosintelor din aval) este asigurat n aval prin drenuri.
Functionarea centralei se subordoneaza asigurarii debitelor de apa ale celorlante folosinte (
uzinele hidroelectrice din aval, Dobresti si Moroieni ) n care scop este ncheiata Conventia
comuna de exploatare.
c) viteza limita de urcare / coborre a apei
Viteza limita de variatie a nivelului apei n lacul Bolboci este de 0,5 m/zi.
III. Exploatarea n perioada de timp friguros

Parametri definitorii
Temperaturile scazute din perioada de timp friguros si fenomenele determinate de acestea
influenteaza negativ regimul de functionare a barajului si lacului de acumulare.
Debitele necesare asigurarii folosintelor se asigura n principal prin uzinare. Exploatarea
centralei hidroelectrice se face n baza instructiunilor proprii, n care scop este ncheiata
Conventia comuna de exploatare.
In cazul n care cota n lac este mai mica dect nivelul minim energetic (1404 mdM)
evacuarea debitelor pentru asigurarea folosintelor se face prin golirea de fund.
IV. Exploatarea n perioada de viitura
a) Parametri definitorii ai regimului de viitura.
Se considera situatii de ape mari ( viituri ) atunci cnd debitele afluente
nregistrate la mira montata n coada lacului depasesc valoarea de atentie peste 6,2 mc/s
De asemenea se pot genera viituri importante, precipitatii sub forma de ploaie cnd exista
strat de zapada n curs de topire si temperatura aerului este pozitiva.
a) Conditii de efectuare a manevrelor pentru evacuarea debitelor de viitura
In functie de datele ce se nregistreaza, n situatia n care lacul se gaseste la NNR
respectiv 1435,00 mdM si datorita apelor mari tendinta nivelului n lac este de crestere,se
actioneaza n felul urmator:
707
- se porneste centrala Scropoasa cu 1 sau 2 grupuri pentru pastrarea NNR-ului la 1435,00
mdM. CHE va functiona la baza cu unul sau doua grupuri, dupa necesitati. La aceasta cota prin
functionarea celor doua grupuri se evacueaza din lacul Bolboci un debit de 6,2 mc/s;
- daca tendinta este n continuare de crestere, desi centrala functioneaza cu doua grupuri
la baza, se foloseste descarcatorul de ape mari care poate evacua un debit de 215 mc/s (debit de
calcul la cota n lac de 1437,00 mdM ) si un debit de verificare de 408 mc/s (la nivelul maxim de
asigurare de verificare de 0,1 % respectiv cota 1438 mdM);
- daca nivelul apei n lac depaseste cota 1437,00 mdM se va deschide golirea de fund
(care poate evacua un debit de 28 mc/s) urmarindu-se, prin nregistrarea orara a nivelelor,
trecerea undei de viitura si atingerea NNR-ului. Se mentioneaza faptul ca n culeea amonte a
deversorului este executata la cota 1432,00 mdM un orificiu echipat cu o stavila plana de 2,5 x 4
mp. Vana are rolul de reglare a debitului evacuat din lacul de acumulare avnd un debit nominal
de cca. 60 mc/s. Ea se ridica sub presiunea apei si se coboara n curent avnd presiunea la prag
de 6 m.c.a. Vana poate functiona si la nivele mai scazute n lac, cu nivel liber (ca stavila ). Vana
poate fi blocata n orice pozitie si pentru orice durata de timp, ea putnd functiona (a se manevra)
n perioadele lipsite de nghet;
- dupa atingerea NNR-ului se va nchide golirea de fund. Se va urmari n continuare
eventuala functionare a deversorului.
In concluzie, dispozitivele de evacuare a apelor mari, de care dispune barajul Bolboci, pot
evacua viiturile cu debit de asigurare de 314 mc/s (asigurare 0,1%).
Reguli de exploatare
Modul de stabilire a deciziei de catre dispecerat
Acumularea Bolboci prevede ca transa pentru atenuarea viiturilor ( pregolire) este de 2,7
mil mc. cuprins ntre cotele 1432,00 si 1435,00 mDM .
Datele pluviometrice si hidrometrice nregistrate sunt comunicate dispeceratului SGA
Dambovita pe flux informational normal. In cazul n care cotele nregistrate au tendinta de
crestere spre valoarea de atentie personalul deservant va ncepe sa faca citiri din 3 n 3 ore. Dupa
atingerea cotei de atentie citirile se vor efectua din 2 n 2 ore, iar dupa atingerea cotei de alerta
din ora n ora. Toate datele vor fi transmise la dispeceratul SGA Dambovita. Dispecerul de
serviciu informeaza conducerea unitatii care stabileste regimul de functionare si intrarea n stare
de alerta.
23.2.2. Acumularea Pucioasa
Barajul si acumularea Pucioasa sunt amplasate n bazinul superior al rului Ialomita, aval
de confluenta cu rul Ialomita II, imediat amonte de localitatea Pucioasa. Pozitia kilometrica
dupa bornele din cadastrul apelor este cuprinsa ntre bornele CSA 277 - 280, ntre hm 470 -
495.

Principalele funcii sunt urmtoarele:
- Alimentari cu apa a localitatilor
708
Alimentare cu apa oras Pucioasa Qcap = 68 l/s
- Alimentarea cu apa industriala a consumatorilor din aval:
o Intreprinderea Textila Pucioasa Q cap = 38,1 l/s,
o CE Doicesti Qcap = 560 l/s
o Alimentare cu apa (nepotabila) com. Aninoasa Q cap = 11 l/s
o Platforma industriala oras Trgoviste
- Piscicultura
Pastravaria Pucioasa Q cap= 500 l/s,
- Productie de energie electrica
Exploatarea CHE Pucioasa revine SC Hidroelectrica SA sucursala Curtea de Arges
UHE Cmpina, pusa n functiune n anul 1981.
Principalele caracteristici sunt:
o debit instalat .12,00 mc/s
o cadere . 20,00 m
o putere instalata ..2,00 MW
o energia electrica produsa ...7,76 Gwh / an
- Atenuarea viiturilor
Acumularea Pucioasa nu a fost conceputa sa atenueze viitura intrata n lac, avnd
prin exploatare rolul de tranzitare a viiturilor, realiznd doar decalarea vrfului viiturii
n vederea evitarii suprapunerii n aval cu viiturile afluentilor mai importanti
(Bizdidel, Vulcana).
Debitul minim necesar a fi asigurat n aval de sectiunea baraj Pucioasa este de 1,65
mc/s.
- Alte folosinte: piscicultura, agrement, sport
23.2.2.2. Regimul hidrologic
Studiile hidrologice s-au facut in regim natural si au stat la baza proiectului de executie a
acumularii.
In tabelul alaturat sunt prezentate valorile debitelor maxime cu diferite asigurari.
Sectiunea P%
Baraj 10 5 2 1 0.3 0.1 0.1+Q
Pucioasa 210 260 330 380 500 620 745
Valorile debitelor maxime in regim natural, actualizate in 1990 de catre INMH Bucuresti sunt
urmatoarele:
Sectiunea P%
Baraj 10 5 2 1 0.3 0.1 0.1+Q
Pucioasa 264 347 460 545 700 840 974
In situatia actualizata Q1% (de proiectare)=545 mc/s, fata de Q=380 mc/s iar
Qverificare=974 mc/s fata de Q=745 mc/s.
709
Aceasta majorare a debitelor de proiectare si de verificare in conditiile actualizarii
debitelor este o problema importanta de care trebuie sa se tina seama in exploatarea barajului,
reprezentand un element de risc, aceasta deoarece acumularea a fost dimensionata luandu-se in
calcul debite mai mici.
23.2.2.3. Regimuri de funcionare i reguli de exploatare
In exploatarea acumularii Pucioasa, functie de conditiile hidrometeorologice din bazin, de

cerintele folosintelor, de starea tehnica si de functionare a lucrarii, a instructiunilor proiectantului
se iau n considerare urmatoarele regimuri caracteristice:
5. regim normal de exploatare ape medii;
6. regim de exploatare de ape mici sau deficitare;
7. regim de exploatare n perioadele de nghet;
8. regim de exploatare la ape mari
Decizia de exploatare
In cazul ntreruperii legaturii cu dispeceratul, personalul de exploatare de la baraj va

urmari si nregistra permanent oscilatiile nivelului apei n lac. Se va urmari cu atentie ca nivelul
apei sa nu depasesca nivelul 418,00 mdM si sa nu coboare sub 412,00 mdM. Variatia nivelului
apei n lac sa fie de 1 m/24 ore, dar nu mai mult de 30 cm/ora.
Incadrarea n acesti parametrii este obligatorie n cazul exploatarii n regim de ape medii.
Deciziile vor fi stabilite de seful formatiei baraj Pucioasa.
Manevrele ce se vor executa vor fi:
- n situatia nregistrarii unui debit afluent pna la 6 mc/s solicita functionarea CHE
Pucioasa cu un grup - permanent;
- n situatia nregistrarii unui debit afluent pna la 12 mc/s solicita functionarea CHE
Pucioasa cu doua grupuri - permanent;
- daca tendinta este n continuare de crestere a nivelului peste 418,00 mdM se coboara
clapetul;
- daca nu poate fi utilizat clapetul poate fi actionata mai nti vana centrala (2) 0,75 m,
apoi succesiv vana 1 si vana 3 cu 0,75 m;
- n cazul coborrii nivelului se nchid uvrajele pe rnd n ordine inversa deschiderii
acestora.
Cnd se constata ca s-au modificat parametrii definitorii ai regimului de ape medii seful
formatiei baraj Pucioasa reanalizeaza situatia si decide modificarea starii de regim, stabilind
masuri n consecinta.
710
I. Exploatarea n perioade de ape medii
Regimul normal de expoatare se realizeaza cnd debitul afluent n lac este egal sau mai
mare dect necesarul de apa solicitat de consumatori, dar nu atinge o valoare ridicata (pna la
130 mc/s).
Cantitatea de apa ceruta de consumatorii din aval este 1,65 mc/s.(Q servitute)
Nivelul normal de retentie se va mentine constant, admitndu-se o variatie de 10 cm n

jurul cotei 418,00 mdM.
In regim normal, exploatarea lacului de acumulare Pucioasa se face ntre cotele 418,00
mdM (nivel normal de exploatare) si 412,00 mdM (nivel minim de exploatare CHE).
Se vor evita deversarile la baraj. Acestea sunt admise numai la debite afluente n lac mai
mari dect cele cerute de consumatori.
Daca tendinta este de crestere a nivelului apei peste cota 418,00 mdM, se poate ajunge la
418,25 mdM, dar n acest caz trebuie manevrata clapeta pentru revenirea la nivelul maxim de
exploatare (418,00 mdM).
II. Exploatarea n perioade de ape mici sau deficitare
Regimul de ape mici sau deficitare se instituie atunci cnd debitul afluent n lac este mai
mic dect necesarul de apa solicitat de folosinte 1,65 mc/s, iar nivelul apei n lac este cobort ca
urmare a consumului de apa sub nivelul minim de exploatare al CHE Pucioasa respectiv 412,00
mdM.
III. Exploatarea n situatii de nghet

Parametri definitorii
Temperaturile scazute din perioada de timp friguros si fenomenele determinate de acestea
influenteaza negativ regimul de functionare a barajului si lacului de acumulare.
IV. Exploatarea n perioada de viitura
Acumularea Pucioasa nu a fost conceputa sa atenueze viitura intrata n lac, avnd prin
exploatare doar rolul de a tranzita, ncetini si decala vrful viiturii pentru a nu se suprapune n
aval cu viiturile afluentilor (Bizdidel, Vulcana).
711
Regimul de exploatare la viituri se instituie atunci cnd debitul afluent n lac este mai
mare de 130 mc/s.
Reguli de exploatare n timpul viiturii

Viiturile obisnuite cu debite pna la 150 mc/s se vor evacua prin manevrarea clapetei si
ridicarea succesiva a vanei centrale si a celorlalte doua vane laterale cu 0,75 m astfel nct la
debitul afluent de 150 mc/s nivelul lacului sa fie cobort la cota 415,50 mdM. Manevrarea se va
face asa fel nct viteza de golire a lacului sa nu depaseasca 0,3 m/h.
La debite superioare celui de 150 mc/s se considera ca pe ru apar viituri importante si se
trece la regimul de manevrare al vanelor dupa cum urmeaza:
- pentru Qafl 150 mc/s se ridica complet vana centrala, celelalte doua fiind ridicate cu
0,75 m. Capacitatea de evacuare a deversorului pe aceasta pozitie a stavilelor poate sa creasca
pna la 250 mc/s, iar nivelul apei n lac scade ajungnd n jurul cotei de 414,00 mdM. Daca
coborrea nivelului este mai rapida de 0,25 m/h nseamna ca pe ru viiturile sunt mai scazute si
se va proceda la nchiderea vanei centrale astfel nct sa nu se coboare sub cota 414,00 mdM.
- pentru Qafl 300 mc/s se ridica a doua vana complet. In cazul n care nivelul n lac
coboara sub cota 414,00 mdM debitele afluente sunt n scadere si se nchide o vana laterala pna
la 0,75 m.
Daca nivelul se ridica pna la 416,00 mdM rezulta ca debitele afluente sunt n crestere si
se trece la manevra urmatoare.
- pentru Qafl 700 mc/s (corespunzator asigurarii de 0,3%) se deschide complet a treia
vana. In aceasta pozitie a vanelor debitul maxim afluent de 700 mc/s se evacueaza la cota 416,00
mdM, rezultnd un debit defluent de 625 mc/s;
- pentru Qafl 610 mc/s dupa trecerea vrfului de viitura nivelul n lac continua sa creasca
ajungnd la cota 416,50 mdM si avnd un debit defluent de 680 mc/s;
La debite sub 600 mc/s nivelul n lac ncepe sa coboare si se va proceda la nchiderea
unei vane laterale pna la 0,75 m.
In continuare se coboara si celelalte doua vane tot pna la 0,75 m astfel nct nivelul apei
n lac sa nu coboare sub cota 416,00 mdM.
Pentru realizarea nivelului retentiei normale 418,00 mdM se nchid complet pe rnd
vanele si se ridica clapeta astfel nct viteza de ridicare a nivelului apei n lac sa nu depaseasca 1
m/zi.
Manevrarea vanelor aratata mai sus are n vedere evacuarea viiturilor, maxima de 700
mc/s si a urmarit alura hidrografului de viitura.
Pentru situatiile n care debitele de viitura sunt mai mici, deschiderea vanelor se opreste
functie de valoarea debitului afluent, asa cum s-a aratat anterior.
Vana centrala este prima care se deschide complet si ultima care se nchide, n scopul
solicitarii ct mai uniforme a disipatorului.
Prin manevrarile date, evacuarea debitelor se va face ntre cotele 414,00 - 416,00 mdM,
ceea ce favorizeaza depunerea aluviunilor n interiorul lacului si reduce supranaltarile nivelelor
din remuu n zona caii ferate de la coada lacului.
712
23.2.3. Acumularea Paltinu
Barajul Paltinu este amplasat pe raul Doftana la 17 km amonte de varsarea in raul Prahova
(masurat pe talveg), pe teritoriul comunei Sotrile, satul Seciuri Barajul este amplasat la 18 km, in
directie NE de orasul Campina, pe DJ 102.
23.2.3.1. Funciile obiectivului
Acumularea Paltinu asigura regularizarea debitelor raului Doftana si utilizarea acestora

pentru alimentarea cu apa a centrelor populate, alimentarea cu apa a industriilor, producerea de
energie electrica i alte folosinte.
Functiile actuale ale obiectivului sunt :
- Asigurarea apei pentru Statia de tratare a Apei Voila, din administrarea E.S.Z.Prahova,
care asigura alimentarea cu apa, conform avizelor de gospodarirea apelor, a folosintelor
racordate la sursa Paltinu - debit instalat 3 mc/s. Prin Statia de tratare Voila sunt alimentate cu
apa industriala, platfomele industriale din aval (zona Campina, Floresti, Baicoi, Brazi, Teleajan) .
- Atenuarea undelor de viitura si apararea impotriva inundatiilor a zonelor din aval.
Acumularea Paltinu nu are rezerva pentru atenuarea undelor de viitura . Aceasta realizeaza un
efect de atenuare important in perioada lunilor decembrie- aprilie cnd lacul este partial golit.
Pentru imbunatatirea efectului de atenuare, pe perioada acestor luni, se recomanda urmarirea
liniei de functionare in regim asigurat. In cazul aparitiei viiturilor in lunile mai-noiembrie cand
lacul este plin, efectul de atenuare este redus, volumul de atenuare fiind de 6,97 mil.mc ( intre
cotele 649,00 mdM si 652,65mdM). Se au n vedere urmtoarele debite:
o -Debitul de calcul cu asigurarea 0,1 % = 718 mc/sec ( conf. Studiului hidrologic
INMH 1992 );
o -Debitul de verificare la asigurarea 0,01% = 920 mc/s + plus 20 % siguranta.
Obiective aparate prin efectul de atenuare al lacului amenajarea C.H.E.Paltinu, 3
microhidrocentrale, recent construite in 2006-2007, situate pe cursul raului Doftana in aval de
baraj, prizele de apa Brebu, Voila, bazinul de apa curata BAC Lunca Mare, barajul Voila, statiile
de tratare Voila si C.P.G.C.Campina, DJ102 Campina-Valea Doftanei, poduri, localitatile :
Seciuri, Lunca Mare, Telega, Banesti, Floresti.
- Producerea de energie electrica prin C.H.E.Paltinu situata la piciorul barajului, cu o
putere instalata de 10,2 MW. Debitul instalat in C.H.E.Paltinu este de 13,65 mc/sec la cota
640.00 mdM . Productia de energie in anul mediu cca 26,5 GWH / an mediu .
- Alte folosinte : pescuit , agrement .
Piscicultura se desfasoara in baza unui contract de servicii comune de gospodarire, incheiat
cu S.C.Paltinu Holiday S.R.L. privind practicarea acvaculturii in regim natural, pescuitului
sportiv, turismului si agrementului pe acumularea Paltinu.
23.2.3.2. Regimul hidrologic. Caracteristica undelor de viitur n seciunea acumulrii
Caracteristicile undelor de viitura in sectiunea acumularii
713
Undele teoretice de viitura ale raului Doftana in sectiunea barajului conform "Studiului
hidrologic privind scurgerea maxima pe riul Doftana la Acumularea Paltinu...." elaborat de
I.N.M.H.in anul 1992 ( contract 227/1992) au urmatoarele caracteristici:
- timpul de cretere a viiturii Tc = 10 ore
- timpul total Tt = 48 ore
- coeficientul de forma = 0,3
- volumul tranei de viitura (1%) - W 1% = 22,5 hm
Valorile debitelor maxime (nu contin sporul de siguranta si au fost calculate in ipoteza
regimului natural de scurgere):
Rul Sectiunea F Tt T cr W1% h 1%
(kmp) (ore) (ore) (mil.mc) (mm)
Doftana Ac.Paltinu 334 48 10 0,3 22,5 67,5
Raul Sectiunea F Q max (mc/s) Tt Tcr

(kmp) 0,1 % 1% 5% (ore) (ore)
Doftana Paltinu 334 718 435 247 48 10 0,3
Avind in vedere timpul scurt de crestere a viiturilor, de cca. 10 ore pina la valoarea
debitului maxim, este util ca tendintele de crestere si scadere a nivelului din lac, care stau la
baza deciziilor de manevra a uvrajelor, sa fie corelate si cu informatii de la statiile pluviometrice
si hidrometrice din bazinul hidrografic .
In exploatarea acumularii Paltinu se iau in considerare urmatoarele regimuri caracteristice:

- regim normal de exploatare - ape medii;
- regim de exploatare in perioadele de ape mici sau deficitare;
- regim de exploatare in situatii de timp friguros ;
- regim de exploatare la ape mari (viituri).
Competente de stabilire a deciziilor :
a)Dispeceratul S.G.A.Prahova
- urmareste in permanenta evolutia nivelelor, respectiv volumelor in lacul de acumulare;
- in functie de necesarul de apa pentru folosinte si de programul de exploatare al lacurilor
de acumulare, dispecerul dimensioneaza transele de functionare ale centralei hidroelectrice;
- da dispozitii de manevra in vederea asigurarii apei pentru statiile de tratare si celelalte
folosinte;
- da dispozitii de manevre pentru exploatarea in siguranta a barajului ( respectarea
ritmurilor de umplere-golire a lacului, evacuarea debitelor de viitura, etc.) ;
- urmareste in ansamblu parametrii hidro-meteorologici din zona barajului si amonte de
acesta, compara cu limitele de atentie si declanseaza, cand este cazul, alt regim de exploatare, din
dispozitia, in prealabil a conducerii unitatii ;
- in cazurile in care se primesc avertizari hidro-meteorologice privind precipitatii
abundente in bazinul amonte de baraj, dispecerul S.G.A. Prahova va informa imediat conducerea
unitatii, care va dispune masuri de pregolire a lacului de acumulare, stabileste regimul de
functionare si/sau intrarea in stare de alerta ;
714
- la declansarea regimului de functionare la viituri, dispecerul va convoca seful formatiei
de exploatare a barajului, care are obligatia sa se prezinte in cel mai scurt timp la Barajul
Paltinu;
- in functie de evolutia fenomenului, acesta va dispune dublarea turelor si organizarea
utilajelor si mijloacelor de transport in vederea unor eventuale interventii;
- in functie de nivelul apei in lac in momentul declansarii starii de alerta, pe baza
calculelor efectuate functie de datele hidrometeorologice primite si/sau prognozate, dispecerul de
serviciu va lua decizia corespunzatoare pentru exploatarea in siguranta a barajului .
b)Conducerea S.G.A.Prahova
- in cazul in care se primesc atentionari sau avertizari hidro-meteorologice, in functie de
parametrii de exploatare, va dispune masuri de pregolire a lacului de acumulare sau de intrare in
regimul de functionare la ape mici sau deficitare ;
- in cazul in care se inregistreaza poluari accidentale ale lacului de acumulare va dispune
masuri in consecinta, de inlaturare a acestora, sistarea livrarii apei catre consumatori, etc,
(conform cap 6.6.3.) ;
- in cazul avariilor la mecanismele de actionare la diferite uvraje, dispecerul va anunta
conducerea unitatii, care impreuna cu seful de formatie vor analiza situatia existenta si vor
dispune masuri in consecinta;
- cand se impun goliri planificate ale lacului pentru spalarea prizelor, lucrari la
echipamentele hidromecanice ale barajului, etc., se intocmeste un program al golirilor cu
calculul debitelor evacuate , program ce se aproba de catre conducerea unitatii, cu aprobarea
DABI, se comunica la dispecerat, care da dispozitii pentru manevrele necesare. In acest caz, la
evacuarea unor debite mai mari de 40 mc/s, Compartimentul Dispecerat - Aparare Impotriva
Inundatiilor va anunta programul la primariile din zona si prin mass-media in vederea evitarii
accidentelor in zona afectata.
c) Dispeceratul bazinal
- mentine legatura permanenta cu Dispeceratul S.G.A.Prahova
- aproba manevrele solicitate de catre Dispeceratul S.G.A.Prahova, pentru evacuare de
debite prin evacuatorii de la baraj.
d)Conducerea directiei apelor

- cand este necesara golirea acumularii in vederea unor revizii si reparatii, la solicitarea
SGA Prahova se aproba de catre conducerea D.A.I.Buzau, dupa caz ;
- coborarea nivelului in lac inaintea perioadei de ape mici sau deficitare se face numai in
cazuri bine justificate si cu aprobarea Directiei.
e)Situatii care necesita aprobari la nivel superior conducerii directiei apelor

- modificarea regimului de exploatare pentru asigurarea calitatii apei in aval de sectiunea
barata se face prin programul propus de SGA Prahova, aprobat de catre D.A.Buzau Ialomita si
A.N.Apele Romane.
I. Exploatarea in perioade de ape medii

Se are in vedere ca functiunea principala a acestei acumulari este alimentarea cu apa a
folosintelor din aval de Barajul Paltinu ( Statiile de tratare apartinand ESZ Prahova ).
715
a) Parametrii definitorii ai regimului de ape medii (regim normal de exploatare)
Se considera conditii de ape medii - cand debitul afluent in lac este mai mic sau egal cu
debitul evacuat prin cele doua turbine ale C.H.E. Paltinu ; in conditii de ape medii se vor respecta
vitezele de umplere-golire ale acumularii comunicate de catre proiectantul lucrarii, care periodic
prin studiile de prelucrare si in cadrul sedintelor Comisiei U.C.C., dispune modificarea acestor
ritmuri, cat si timpul de stationare pe anumite paliere.
In conditii de ape medii exploatarea Acumularii Paltinu se face conform graficului
dispecer pentru cota 649,00 mdM.
Se considera regim normal cand se inregistreaza urmatorii parametrii :
- debit afluent (ecart ) : 3.0 m3/s - 15.0 m3/s
- nivel lac (ecart) : 615.00 mdM - 645.00 mdM
b) Modul de livrare a apei pentru asigurarea folosintelor
Debitele necesare folosintelor si modalitatile prin care se face evacuarea acestora:
In conditii de ape medii folosintele vor fi asigurate conform: graficului dispecer si
programul lunar de exploatare a lacului.
Pentru asigurarea debitelor pentru folosinte, in conditii de ape medii, este necesar sa se
asigure la priza Voila un debit de 1,50 mc/s. -2,00 mc/s.
Evacuarea debitelor necesare statiei de tratare Voila, se asigura prin utilizarea turbinelor
C.H.E. Paltinu, prin functionarea in mai multe transe pe zi (transe de minimum 2 ore conf.
Conventiei de exploatare cu Hidroelectrica)
Debitul de servitute in aval de acumularea Paltinu = 0,2 mc/s.
Pentru asigurarea debitelor necesare folosintelor exista contracte de livrare a apei brute,
incheiate intre D.A.Buzau Ialomita S.G.A.Prahova si Exploatarea Sistemului Zonal Prahova,
care la randul ei asigura apa catre populatie si industrie.
Pozita normala a vanelor echipamentelor hidromecanice
In conditii de ape medii :
-GF1-complet inchisa - vana de siguranta (amonte) deschisa , vana de
serviciu(aval) inchisa;
-GF2-complet inchisa - vana de siguranta (amonte) deschisa , vana de
serviciu(aval) inchisa;
-GSA golirea de semiadincime - complet inchisa ( vanele plane inchise , vanele
batardou inchise );
- CHE Paltinu - cu cele doua grupuri va constitui principala cale de reglare a
nivelului in acumulare si de asigurare a debitelor necesare in aval.
Vitezele maxime admisibile de urcare/coborare a nivelului apei in lac
COTA VARIATIA ZILNICA
(mdM) MAXIMA ADMISA (m)
Umplere Golire
600 - 615 4,00
615 - 622 Fara 3,00
622 - 630 restrictie* 2,00
630 - 635 1,00
635 - 641 0,50
641 - 645 0,50
645-649 1,00** 0,50
716
II. Exploatarea in perioade de ape mici sau deficitare
In conditii de ape mici sau deficite exploatarea acumularii Paltinu se face in conformitate
cu prevederile Planului de restrictii si folosire a apei in perioadele deficitare.
Exploatarea in conditii de ape mici corespunde cu zona de functionare in regim de
restrictii din graficul dispecer .
a) Parametrii definitorii ai regimului de ape mici si/sau deficite
-debitul de atentie afluent in lac = 2,95 mc/s - in sectiunea S.H.Tesila
-debitul minim asigurat in aval =2,27 mc/s . Acesta se modifica anual in functie de cerinta
de apa la consumatori si este stipulat in Planul de restrictii si folosire a apei in perioadele
deficitare aprobat de catre A.N.Apele Romane.
- nivelul apei in lac (ecart) = sub 600,00 mdM ( nivel minim energetic )
b) Modul de livrare a apei folosintelor si restrictii la echipamentul hidromecanic
Debitele si modalitatile prin care se face livrarea lor in regimul de restrictii :
Debitele necesare asigurarii folosintelor se asigura in principal prin uzinare, transele fiind
dimensionate de catre dispecerat, astfel sa fie eliberate numai debitele necesare conform Planului
de restrictii.
In cazul in care nivelul apei in lac este mai mic decat nivelul minim energetic (600,00
mdM) evacuarea debitelor pentru asigurarea folosintelor se face prin golirea de fund nr.2 .
Pozitia echipamentelor hidromecanice
In conditii de ape mici sau deficitare, Golirile de fund nr.1 si nr.2 si Golirea de
semiadincime sunt complet inchise.
CHE Paltinu cu cele doua grupuri va constitui principala cale de asigurare a debitelor
necesare in aval.
Exploatarea centralei hidroelectrice se face in baza instructiunilor proprii ; functionarea
centralei hidroelectrice se subordoneaza asigurarii debitelor de apa ale celorlalte folosinte
(alimentari cu apa, irigatii ), conform Conventiei comune de exploatare.
Functionarea GF2 se va asigura pe timpul strict necesar furnizarii debitelor pentru folosinte
cu utilizarea integrala a Bazinului de Apa Curata Lunca Mare si a acumularii tampon Voila.
Golirea va putea functiona si cu deschideri partiale ale vanei, dar nu mai mici de 40 cm.
III. Exploatarea in situatii de inghet
Parametrii definitorii de exploatare in situatii de inghet
Regimul de functionare in conditii de inghet - se stabileste in conditiile in care se

inregistreaza :
- temperaturi medii zilnice ale aerului sub 0 grade Celsius si debitele afluente sunt sub
debitele medii lunare multianuale ( Q dec=3,58 m3/s , Qian=3,04 m3/s, Qfebr=3,22 m3/s ) ;
- grosimea stratului de gheata mai mare de 15 cm, suprafata lacului inghetata complet,
indiferent de nivelul apei in acumulare ;
La nivele scazute in acumulare, se urmareste sa se preintimpine patrunderea zaiului la
priza turbinelor centralei hidroelectrice.
717
IV. Exploatarea in perioada de viitura ( la ape mari )
a) Parametrii definitorii ai regimului de viitura

Se considera situatii de ape mari ( viituri ) atunci cind debitele afluente inregistrate la S.H.
Tesila depasesc 15m3/s . De asemenea, pot genera viituri importante precipitatii peste 15 l/mp
in 3 ore sau 30 l/mp in 6 ore, inregistrate local in bazinul hidrografic al raului Doftana sau cad
precipitatii sub forma de ploaie ( de peste 15 l/mp) cind exista strat de zapada in curs de topire
si temperatura aerului este pozitiva.
-Debit afluent : Q>15m3/s
-Cote caracteristice :
-nivel normal de retentie : 649,00 mdM ( cota creasta deversor )
-nivel maxim la asig.1 % = 651,50 mdM
-nivel maxim maximorum la asig.0,1%= 652,65 mdM (cota parapet coronament)
b)Conditii de exploatare
Modul de livrare a apei catre folosinte
- Prin CHE Paltinu - Evacuarea debitelor necesare statiei de tratare Voila, se asigura prin
utilizarea turbinelor C.H.E. Paltinu, prin functionarea in mai multe transe pe zi sau continuu, in
functie de situatia hidro-meteorologica si de debitele afluente.
- Prin GF2 - In caz de intrerupere a functionarii CHE Paltinu, datorita conditiilor de
exploatare ale acesteia, se va deschide golirea de fund nr.2 , partial sau total . Deschiderile vor fi
de mai mari de 40 cm ., pentru a evita functionarea in regim de vibratii .
-Prin G.SA In cazul in care debitele afluente sunt mai mari decat capacitatea de evacuare
a CHE Paltinu si a GF2 (chiar si in varianta GF2 deschisa 100%) si cand se considera necesara
evacuarea din acumulare a unui debit mai mare (Q > 60 m 3/s) se procedeaza astfel :
- se inchide total GF2 ( GF2 SI GSA NU FUNCTIONEAZA SIMULTAN );
- se deschide partial sau total GSA ;
- se va urmari, in special , deschiderea sincrona a celor doua vane si echilibrarea celor doua jeturi
evacuate in putul deversor ;
-deschiderile partiale vor fi de cel putin 40 cm., pentru evitarea functionarii in regim de vibratii ;
- la evacuarea unor debite Q > 50 m3/s deschiderile nu vor fi mentinute mai mult de 72 ore ,
dupa care se va efectua un control al galeriei de debusare , verificandu-se starea betonului in
zona de impact cu apa.
-Prin deversorul palnie in cazul aparitiei viiturii in caz de lac plin , efectul de atenuare
este foarte redus , debitele deversate fiind practic egale cu cele in regim natural .
Viteze maxime admisibile de urcare/coborare a nivelului apei in lac
COTA VARIATIA ZILNICA

MAXIMA ADMISA
(m)
Umplere Golire
600-615 4,00
615-622 Fara 3,00
622-630 restrictie* 2,00
718
630-635 1,00
635-641 0,50
641-645 0,50
645-649 1,00** 0,50
Capacitatea de transport a albiei in aval

Capacitatea albiei in aval de baraj este foarte redusa, insuficienta chiar pentru debitul
capabil al golirii de semiadancime ( 180 mc/s ).
Reguli de exploatare in timpul viiturii ( uvraje prin care se face descarcarea debitelor ;
reguli de manevrare )
In functie de nivelul apei in lac in momentul declansarii starii de alerta, pe baza
serviciu va anunta conducerea SGA Prahova, care va lua decizia corespunzatoare pentru
exploatarea in siguranta a barajului.
In cazul in care se ia decizia de pregolire a lacului sau de golire la viituri, in functie de
debitele evacuate din acumulare si de debitele inregistrate pe cursurile de apa din aval de
acumulare, se vor lua masuri de avertizare a localitatilor din aval in conformitate cu Planul
judetean de aparare impotriva inundatiilor.
23.2.4. Acumularea Mneciu
Amenajarea hidrotehnica si acumularea Maneciu sunt amplasate pe raul Teleajen (afluent

al raului Prahova), la cca.500 m aval de fosta confluenta cu paraul Telejenel, la cca 30 km N de
Municipiul Ploiesti, pe DN 1A Ploiesti Cheia - Brasov, in afara perimetrului construibil al
localitatii Maneciu Ungureni, la altitudinea 610.00 mdM.
Coordonate geografice : - Latitudine = 45.330 N
- Longitudine = 26.000 E
In Cadastrul Apelor din Romania, acumularea Maneciu figureaza in tabelul principalelor
acumulari, la bazinul Ialomita , cod cadastral = XI-1.20.13, la pozitia 266, cu folosinta
complexa.

Acumularea Maneciu asigura regularizarea debitelor raului Teleajen si utilizarea acestora
pentru: alimentarea cu apa a centrelor populate, alimentarea cu apa a industriilor, producerea de
energie electrica, irigatii.
Principalele funcii ale obiectivului sunt urmtoarele:
- Alimentari cu apa ale localitatilor
Principala functiune a Acumularii Maneciu este asigurarea apei pentru Statiile de tratare
Maneciu si Valenii de Munte, statii care asigura alimentarea cu apa a folosintelor racordate la
sursa Maneciu, dar si prin interconectare cu sursa Paltinu (zona Ploiesti-Brazi-Teleajen, precum
si localitatile Maneciu, Valenii de Munte), conform avizelor de gospodarirea apelor. Statia de
tratare Maneciu are o capacitate de tratare maxima de 100 l/s.
Statia de tratare Valenii de Munte are o capacitate de tratare maxima de 2400 l/s.
Cca 70% din apa livrata de statiile de tratare merge catre populatie, iar 30% catre
719
industrie.
- Alimentari cu apa ale industriilor
Prin Statiile de tratare Maneciu si Valenii de Munte sunt alimentate cu apa potabila sau
industriala, industriile din aval. Acestea consuma cca 30% din debitul livrat din statiile de tratare.
- Producerea energiei electrice
Producerea de energie electrica prin C.H.E.Maneciu (Pi = 10 MW, Q = 19,0 mc/s), CHE
Izvoarele (Pi = 16 MW, Q = 19,0 mc/s) si C.H.E Valenii de Munte (Pi = 10 MW, Q = 19,0 mc/s)
situate in aval de baraj. Productia de energie in anul mediu cca 65 GWh / an.
Atenuarea viiturilor se poate realiza intre cotele 606 mdM si 609 mdM cu un volum de 5
mil mc
Debitul de calcul cu asigurarea 0,1 % = 660 mc/sec
Debitul de verificare la asigurarea 0,01% 1070 mc/s plus 20 % siguranta
Obiective aparate prin efectul de atenuare al lacului amenajarea hidrotehnica, statiile
de tratare Maneciu si Valenii de Munte, S.C.Apasco Maneciu, S.C. Sticloval Valenii de Munte,
poduri, drumuri, parti ale unor localitati din aval si peste 20.000 ha teren agricol.
- Debit minim necesar a fi asigurat in albie in aval de baraj
Debitul minim necesar a fi asigurat in albia raului Teleajen aval de baraj este de 200
l/sec si se asigura prin neetanseitatile golirii de fund, golirii de semiadancime si vanelor de la
CHE Maneciu, debitul tehnologic restituit de Statia de Tratare Maneciu si dupa caz se
completeaza prin evacuare din polderul CHE Maneciu.
- Alte folosinte : agrement , turism .
Undele teoretice de viitura ale raului Teleajen in sectiunea barajului, au urmatoarele

caracteristici (dupa cum reiese si din tabelul de mai jos):
- timpul de cretere a viiturii Tc = 7 ore
- timpul total Tt = 44 ore
- coeficientul de forma = 0,28
- volumul tranei de viitura (1%) - W 1% = 16,8 hm
Valorile debitelor maxime (nu contin sporul de siguranta si au fost calculate in
ipoteza regimului natural de scurgere):
Raul Sectiunea F t (ore) T cr W1% h 1%

(kmp) (ore) (mil.mc) (mm)
Teleajen Ac.Maneciu 247 44 7 0,28 16,8 68,2
Sectiunea F Q max (mc/s)

Raul (kmp) 0,1 % 1% 2% 5% 10 %
Teleajen Maneciu 247 660 380 320 216 180
Avind in vedere timpul scurt de crestere a viiturilor, de cca. 7 ore pina la valoarea
debitului maxim, este util ca tendintele de crestere si scadere a nivelului din lac, care stau la
baza deciziilor de manevra a uvrajelor, sa fie corelate si cu informatii de la statiile pluviometrice
720
si hidrometrice din bazinul hidrografic .
Tipurile regimului de funcionare pentru acumularea Maneciu sunt urmtoarele:
- Regimul de functionare la ape medii - este considerat regimul normal de exploatare

al acumularii si se stabileste prin programul lunar de exploatare.
- Regimul de functionare la ape mici si/sau deficitare. Planul de restrictii si folosire
a apei in perioadele deficitare se elaboreaza de catre compartimentul G.P.C.A. din
cadrul S.G.A. Prahova si se aproba de catre A.N.Apele Romane S.A.
- Regimul de exploatare in situatii de inghet se declanseaza in functie de
temperaturile inregistrate, de debitul afluent in acumulare si de fenomenele asociate
aparute (zai, sloiuri, pod de gheata, etc.).
- Regimul de exploatare la viituri se declanseaza la atingerea cotei de atentie (100 cm
la S.H.Cheia) asociata cu precipitatii mai mari de 15 l/mp in 3 ore ( sau mai putin de 3
ore) sau 30 l/mp in 6 ore (sau mai putin de 6 ore ) inregistrate la P.H.Cheia.
Competente de stabilire a deciziilor :

a) Dispeceratului S.G.A.Prahova:
- urmareste in permanenta evolutia cotelor respectiv volumelor in lacul de acumulare;
- in functie de necesarul de apa pentru folosinte si de programul de exploatare al lacurilor
de acumulare, dispecerul dimensioneaza transele de functionare ale centralei hidroelectrice;
- da dispozitii de manevra in vederea asigurarii apei pentru statiile de tratare si celelalte
folosinte;
- da dispozitii de manevre pentru exploatarea in siguranta a barajului (respectarea
ritmurilor de umplere-golire a lacului, evacuarea debitelor de viitura, etc.) ;
- urmareste in ansamblu parametrii hidro-meteorologici din zona barajului si amonte de
acesta, compara cu limitele de atentie si declanseaza, cand este cazul, alt regim de exploatare, cu
anuntarea prealabila a conducerii unitatii ;
- in cazurile in care se primesc avertizari hidro-meteorologice privind precipitatii
abundente in bazinul amonte de baraj, dispecerul S.G.A. Prahova va informa imediat conducerea
unitatii, care va dispune masuri de pregolire a lacului de acumulare, stabileste regimul de
functionare si/sau intrarea in stare de alerta ;
- la declansarea regimului de functionare la viituri, dispecerul va convoca seful
formatiei de exploatare a barajului, care are obligatia sa se prezinte in cel mai scurt timp la
Barajul Maneciu;
- in functie de evolutia fenomenului, acesta va dispune dublarea turelor si organizarea
utilajelor si mijloacelor de transport in vederea unor eventuale interventii;
- in functie de nivelul apei in lac in momentul declansarii starii de alerta, pe baza
serviciu va lua decizia corespunzatoare pentru exploatarea in siguranta a barajul .
721
b) Conducerea S.G.A.Prahova
- in cazul in care se primesc atentionari sau avertizari hidro-meteorologice, in functie de
parametrii de exploatare, va dispune masuri de pregolire a lacului de acumulare sau de intrare in
regimul de functionare la ape mici sau deficitare ;
- in cazul in care se inregistreaza poluari accidentale ale lacului de acumulare va dispune
masuri in consecinta, de inlaturare a acestora, sistarea livrarii apei catre consumatori, etc.
- in cazul avariilor la mecanismele de actionare la diferite uvraje, dispecerul va anunta
conducerea unitatii, care impreuna cu seful de formatie vor analiza situatia existenta si vor
dispune masuri in consecinta;
- cand se impun goliri planificate ale lacului pentru spalarea prizelor, lucrari la
echipamentele hidromecanice ale barajului, etc., se intocmeste programul golirilor cu calculul
debitelor necesare, program ce se aproba de catre conducerea unitatii, se comunica la dispecerat,
care da dispozitii pentru manevrele necesare. In acest caz, la evacuarea unor debite mai mari
de 25 mc/s, compartimentul de aparare impotriva inundatiilor va anunta programul la
primariile din zona si prin mass-media in vederea evitarii accidentelor in zona afectata.
c) Dispeceratul bazinal
- mentine legatura permanenta cu Dispeceratul S.G.A.Prahova
- aproba manevrele solicitate de catre Dispeceratul S.G.A.Prahova, pentru evacuare de
debite prin evacuatorii de la baraj.
d) Conducerea directiei apelor
- cand este necesara golirea acumularii in vederea unor revizii si reparatii, se va solicita
aprobarea conducerii D.A.I.Buzau ;
- coborarea nivelului in lac inaintea perioadei de ape mici sau deficitare se face numai in
cazuri bine justificate si cu aprobarea Directiei.
e) Situatii care necesita aprobari la nivel superior conducerii directiei apelor
- Modificarea regimului de exploatare pentru asigurarea calitatii apei in aval de sectiunea
barata se face prin programul lunar de exploatare al lacurilor de acumulare, aprobat de catre
A.N.Apele Romane.
Se are in vedere ca functiunea principala a acestei acumulari este alimentarea cu apa a

folosintelor racordate la S.G.A.Prahova.
a) Parametrii definitorii ai regimului de ape medii (regim normal de exploatare)
Se considera ca notiuni de ape medii - cand debitul afluent in lac este mai mic decat
debitul evacuat prin cele doua turbine ale C.H.E. Maneciu ; in conditii de ape medii se vor
respecta vitezele de umplere-golire ale acumularii comunicate de catre proiectantul lucrarii, care
periodic prin studiile de prelucrare si in cadrul sedintelor Comisiei UCC, dispune modificarea
acestor ritmuri, cat si timpul de stationare pe anumite paliere.
- debit afluent (ecart) = intre 0 si 19 mc/s
722
- nivelul apei in lac (ecart) = intre 570,00 mdM si 596,00 mdM
b) Modul de livrare a apei pentru asigurarea folosintelor
Debitele necesare folosintelor si modalitatile prin care se face evacuarea acestora:
Pentru asigurarea debitelor necesare folosintelor in conditii de ape medii este necesar sa
se asigure la priza Valeni un debit de 1,6 - 2,4 mc/s.
Evacuarea debitelor necesare statiei de tratare Valeni, se asigura prin utilizarea turbinelor
C.H.E. Maneciu, prin functionarea in mai multe transe pe zi si compensarea orara a debitelor in
lacul de priza Valeni, in functie de debitele afluente.
Pozita normala a vanelor echipamentelor hidromecanice
In conditii de ape medii Golirea de fund si Golirea de semiadincime sunt complet
inchise.
CHE Maneciu cu cele doua grupuri va constitui principala cale de reglare a nivelului in
acumulare si de asigurare a debitelor necesare in aval.
Vitezele maxime admisibile de urcare/coborare a nivelului apei in lac
Cote acumulare Viteza de Palier cota (mdM) Nr.minim de zile
umplere/golire
550,00 - 596,00 Fara restrictii / - -
0,5 m/zi la golire*
596,00 - 603,00 Urcare : 1m/zi* 600,00 15 zile**
Coborare : 0,5 m/zi * 603,00 15 zile**
603,00-606,00 Urcare 0,5 m/zi 606,00 minim 15 zile***
Coborare 0,5 m /zi
* conform Prelucrarea si interpretarea....perioada 2005 2006 intocmita de Aquaproiect
** propunere SGA Prahova
*** recomandare in documentatie de Evaluarea starii de siguranta in exploatare a barajului
Maneciu elaborata de UTCBucucuresti in anul 2003.
Paliere de mentinere a nivelului si durata minima :
- Nivelul apei care se mentine constant dupa o crestere / descrestere a nivelului apei in lac
- la cotele 600,00 mdM si 603,00 mdM , minim 15 zile.
a) Parametrii definitorii ai regimului de ape mici si/sau deficite
RAUL STATIA DEBITE MINIME ZILNICE (mc/s) DE DIVERSE ASIGURARI

HIDROMETRI IN PERIOADA APRILIE-NOIEMBRIE
CA 80 % 90% 95% 97%
TELEAJEN CHEIA 0,160 0,140 0,120 0,110
RAUL STATIA DEBITE MINIME ZILNICE (mc/s) DE DIVERSE ASIGURARI

HIDROMETRI IN PERIOADA DECEMBRIE-MARTIE
CA 80 % 90% 95% 97%
TELEAJEN CHEIA 0,110 0,080 0,070 0,060
723
- debitul minim asigurat in aval = 1.168 mc/s. Acesta se modifica anual in functie de
cerinta de apa la consumatori.
- nivelul apei in lac (ecart) = sub 575,00 mdM
b) Modul de livrare a apei folosintelor si restrictii la echipamentul hidromecanic

Debitele si modalitatile prin care se face livrarea lor in regimul de restrictii :
Debitele necesare asigurarii folosintelor se asigura in principal prin uzinare, transele fiind
dimensionate de catre dispecerat, astfel sa fie eliberate numai debitele necesare conform Planului
de restrictii.
In cazul in care nivelul apei in lac este mai mic decat nivelul minim energetic (562,00
mdM) evacuarea debitelor pentru asigurarea folosintelor se face prin by- passul golirii de fund.
Pozitia echipamentelor hidromecanice
In conditii de ape mici sau deficitare Golirea de fund si Golirea de semiadincime sunt
complet inchise.
CHE Maneciu cu cele doua grupuri va constitui principala cale de asigurare a debitelor
necesare in aval.
Functionarea by-passului se va asigura pe timpul strict necesar furnizarii debitelor pentru
folosinte cu utilizarea integrala a lacului de priza Valeni.
III. Exploatarea in situatii de inghet
Parametrii definitorii de exploatare in situatii de inghet

Regimul de functionare in conditii de inghet - se stabileste in conditiile in care se inregistreaza :
- temperaturi medii zilnice ale aerului sub 0 grade Celsius si debitele afluente sub debitele medii
lunare multianuale
- grosimea stratului de gheata mai mare de 15 cm, suprafata lacului inghetata complet,
indiferent de nivelel apei in acumulare
In perioada de iarna exploatarea volumelor de apa din acumulare se face in functie de debitele
necesare la consumatori si debitele afluente in lac. Se urmareste mentinerea unui nivel ridicat in
acumulare, astfel incit sa se preintimpine patrunderea zaiului la priza turbinelor centralei hidroelectrice.
IV. Exploatarea in perioada de viitura ( la ape mari )
a) Parametrii definitorii ai regimului de viitura
Se considera situatii de ape mari ( viituri ) atunci cind debitele afluente inregistrate la
P.H. Cheia depasesc valoarea de atentie . De asemenea, pot genera viituri importante
precipitatii peste 15 l/mp in 3 ore sau 30 l/mp in 6 ore, inregistrate local in zona Maneciu sau la
statia hidro Cheia sau la postul pluvio Muntele Rosu, sau cad precipitatii sub forma de ploaie
cind exista strat de zapada in curs de topire si temperatura aerului este pozitiva.
Cotele caracteristice sunt: nivel maxim de atentie = 600,00 mdM, nivel maxim de alarma
= 603,00 mdM
a) Conditii de exploatare
Modul de livrare a apei catre folosinte
La ape mari evacuarea debitelor se face in principal prin turbinare prin CHE-uri in mai
multe transe pe zi sau continuu ,dupa caz, sau prin evacuatorii de ape mari. Statia de Tratare
724
Valeni va preleva debitele necesare din polderul CHE Valeni.
Viteze maxime admisibile de urcare / coborare a nivelului apei in lac
Cote acumulare Viteza de Palier cota (mdM) Nr.minim de zile
umplere/golire
550,00 - 596,00 Fara restrictii / - -
0,5 m/zi la golire*
596,00 603,00 Urcare : 1m/zi* - -
Coborare : 0,5 m/zi *
603,00-606,00 In functie de - -
fenomenele observate*
* conform Prelucrarea si interpretarea....perioada 2005 2006 intocmita de Aquaproiect
Paliere de mentinere a nivelului si durate minime
In caz de viitura , intre cotele 596,00 si 603,00 mdM se va urmari pastrarea unui ritm de
crestere / coborare de 1m/zi la urcare, respectiv 0,5m/zi la coborare. Din experienta s-a observat
ca este foarte dificil pastrarea unui palier de mentinere in caz de ape mari, deci se incearca
reglarea gradientului cu organele de descarcare. Se creste frecventa masuratorilor la drenuri,
piezometre si a turbiditatii, observatii corp baraj, iar la scadere rapida frecventa sporita la
observatii vizuale : baraj, versanti, turbiditatea apei din drenuri,etc.
La cote intre 603,00 si 606,00 se incearca reglarea gradientului cu organele de evacuare
si, in functie de fenomenele observate, se iau masuri in functie de situatia in care ne aflam : de
atentie, alerta sau alarma.
Capacitatea de transport a albiei in aval
Capacitatea albiei in aval numai 150 mc/s.
Reguli de exploatare in timpul viiturii ( uvraje prin care se face descarcarea debitelor ;
reguli de manevrare )
In functie de nivelul apei in lac in momentul declansarii starii de alerta, pe baza
calculelor efectuate functie de datele hidrometeorologice primite si/sau prognozate, dispecerul
de serviciu va lua decizia corespunzatoare pentru exploatarea in siguranta a barajului.
In cazul in care se ia decizia de pregolire a lacului sau de golire la viituri, in functie de
debitele evacuate din acumulare si de debitele inregistrate pe cursurile de apa din aval de
acumulare, se vor lua masuri de avertizare a localitatilor din aval in conformitate cu Planul
judetean de aparare impotriva inundatiilor.
La luarea deciziilor de exploatare la viitura, dispecerul va respecta ritmurile de umplere/
golire ale acumularii .
Uvrajele prin care se poate face descarcarea debitelor si regulile de manevrare :
uzinarea debitelor prin CHE Maneciu debit maxim evacuat 19 mc/s ;
daca debitul afluent este mai mare decat debitul evacuat prin CHE Maneciu se poate
deschide golirea de fund ( maxim 50% , adica 1,20 m ) in paralel cu uzinarea prin CHE
Maneciu ;
daca, prin evacuarea debitelor prin CHE Maneciu + golirea de fund ( deschisa maxim
50 % ) - cota este in continua crestere, depasindu-se cota 595,00 mdM, se va inchide golirea de
fund la 50 cm,
Eventual se pot deschide si golirile de semiadancime. Aceastea pot fi deschise in
pozitiile intermediare 25% , 50 % , 75%, 100% si au o functionare sigura.
daca, prin evacuarea debitelor prin CHE Maneciu + golirea de fund ( deschisa maxim
725
50 cm) + golirile de semiadancime - cota este in continua crestere, depasindu-se cota 598,00
mdM, se va inchide golirea de fund si se vor deschide golirile de semiadancime, in pozitiile
superioare celor de la punctul precedent.
daca, prin evacuarea debitelor prin CHE Maneciu + golirile de semiadancime (
deschidere maxima 100% ) - cota este in continua crestere si se atinge cota 606,00 mdM, se
inchid golirile de semiadancime si se evacueaza pe palnia evacuatorului de ape mari ; clapetii
sunt ridicati ;
cand cota apei ajunge la cota 606,00 se pot cobora si clapetii, atunci se evacueaza apa
prin palnia E.A.M. pe casetele I si III si peste clapeti pe caseta II.
23.2.5. Acumularea Dridu
Acumularea Dridu este amplasat pe rul Ialomia, cod hidrografic XI-1, born cadastral
152.2 154, la 300 m amonte de confluenta cu raul Prahova, 153 km aval de acumularea Pucioasa, lng
oraul Fierbinti-Targ, comuna Dridu.

- Alimentari cu apa a industriilor
Debit mediu total: 1.5 mc/s (investitie nefinalizata)
- Irigatii
Suprafata totala: 17000 ha.
- Producerea energiei electrice
Putere instalata: 2.4 MW (nu este in stare de functionare)
Productie de energie in anul mediu (estimata): 4.7 GWh/an
Pentru viitura de calcul (Qmax. = 1280 mc/s, grad de atenuare 30%)
Pentru viitura de verificare (Qmax. = 2020 mc/s, grad de atenuare 20%)
Obiective aparate prin efectul de atenuare al lacului: municipiul Urziceni, orasul
Fierbinti-Targ, comunele Dridu, Moldoveni, Barbulesti, Cosereni, precum si restul
localitatilor din aval de acumulare
- Debit minim necesar in albia aval
Debit de servitute: 0.5 mc/s
Debit salubru: 0.5 mc/s
Raul Sectiu- F Debit maxim (mc/s) Tt Tcr

nea (kmp) (ore) (ore)
0.1 1 2 5 10 20
% % % % % %
Ialomita Ac. 2420 12 8 - 5 - - 172 44 0.35
Dridu 80 00 30
726
Modul de stabilire a deciziei privind regimul de functionare
Pentru stabilirea deciziei privind regimul de functionare, dispeceratul Directie Apelor

Buzau - Ialomita va analiza situatia concreta existenta la barajul Dridu pe baza datelor colectate
zilnic, tinand cont de programele lunare de exploatare si de prevederile graficului dispecer.
Datele de baza pentru stabilirea deciziei sunt:
a) parametrii acumularii
b) parametrii inregistrati:
- nivel existent in lac la data respectiva;
- volumul de apa acumulat in lac;
- debite afluente in lac;
- posibilitati de evacuare ale lucrarii;
- debite necesare folosintelor;
- starea tehnica a uvrajelor;
- evolutia masuratorilor AMC;
- prognoze hidrometeorologice;
- temperatura aerului, grosimea stratului de gheata pe lac si grosimea stratului de
zapada;
- situatia debitelor pe raurile Ialomita si Prahova in aval si in amonte de baraj;
- precipitatii cazute in ultimele ore in bazinul superior al raului Ialomita.
Dispecerul de servici din cadrul dispeceratului Directie Apelor Buzau - Ialomita
analizeaza datele concrete pe baza schemei sinoptice si stabileste zilnic regimul de exploatare al
acumularii Dridu si totodata marimea debitului evacuat din acumulare, modul de evacuare al
debitului necesar folosintelor, respectarea setului de masuratori AMC, manevre de executat de
catre personalul de tura de la barajul Dridu (in situatii speciale - ape mici sau deficitare, perioade
de viitura sau perioade de timp friguros cu consultarea conducerii Directiei Apelor Buzau
Ialomita).
a.) Formatia operativa de exploatare

In cazul in care nu exista nici un mijloc de comunicare cu dispeceratul bazinal,
dispeceratul sistemului, lipsind si directorul S.G.A. Ialomita, personalul de tura (barajistul),
constatand ca se incadreaza in una din situatiile prezentate in Regulile de exploatare, poate
efectua manevre cu echipamentele hidromecanice pentru evitarea unei catrastofe si a unor
pagube.
b.) Conducerea SGA
Pentru situatiile critice, conducerea SGA va lua imediat deciziile de exploatare
conform prevederilor regulamentului de exploatare in perioada de viitura.
c.) Dispeceratul bazinal
In situatii normale, decide manevrele de exploatare.
727
d.) Conducerea Directiei Apelor
La viitura, decide manevrele de exploatare.
e.) Situatii care necesita aprobari la nivel superior Conducerii Directiei Apelor
- Depasirea nivelului maxim admis restrictionat.
- Evacuari de debite care duc la depasirea in aval a cotelor de atentie sau a capacitatii
de transport a albiei.
- Goliri ale lacului pentru revizii si reparatii.
- Depasirea pragurilor critice la A.M.C.
- Aplicarea restrictiilor de livrare a debitelor necesare folosintelor in perioadele de ape
mici sau deficitare.
a.) Parametrii definitorii

- Debit afluent (ecart): 4.0 mc/s 185.9 mc/s
- Nivel al apei in lac (ecart): 63.00 mdMN 68.00 mdMN (NNR restrictionat)
b.) Modul de livrare a apei folosintelor
- Modalitati de livrare: Pentru irigatii - prin priza pentru irigatii mal stang si prin
derivatia Ialomita-Mostistea
- Pozitia normala a echipamentelor hidromecanice: inchise
- Viteze maxime admisibile de urcare/coborare a nivelului apei:
- Peste cota de 65.00 mdMN, ridicarea nivelului de apa in lac sa nu
depaseasca 0.25 m/24 h, scaderea nivelului apei in lac sa nu
depaseasca 0.50 m/24 h
- Sub cota de 65.00 mdMN, ridicarea nivelului de apa in lac sa nu
depaseasca 0.50 m/24 h, scaderea nivelului apei in lac sa nu
depaseasca 1.00 m/24 h
- Paliere de mentinere a nivelului si duratei minime: la cota de 65.00 mdMN se va
mentine nivelul timp de 5 zile
- Debit afluent (ecart): mai mic de 4.0 mc/s
- Nivel al apei in lac (ecart): sub 63.00 mdMN (nivelul minim de exploatare)
b.) Modul de livrare a apei folosintelor
- Modalitati de livrare: idem subcapitolul 6.2.1 pct. b.
- Pozitia normala a echipamentelor hidromecanice: inchise
- Viteze maxime admisibile de urcare/coborare a nivelului apei: idem subcapitolul
6.2.1 pct. b.
728
- Paliere de mentinere a nivelului si duratei minime: idem subcapitolul 6.2.1 pct. b.
III. Exploatarea in perioada de timp friguros
Parametrii definitorii
- Temperaturi ale aerului si apei din lac: temperaturi negative ale aerului combinate cu
fenomene meteorologice (vant) determina instalarea fenomenelor de iarna (zai, gheata
la mal, pod de gheata)
- Grosimea stratului de gheata: minim 5 cm
- Nivelul maxim al apei in lac: 68.00 mdMN (NNR restrictionat)
IV. Exploatarea in perioada de viitura

- Debit afluent: peste 186 mc/s
- Nivelul apei in lac: se impune exploatarea cu pregolirea acumularii, putand ajunge
la un nivel minim mai mic de 63.00 mdMN (nivelul minim de exploatare); nivelul
maxim este 68.50 mdMN (nivelul maxim admis restrictionat), care poate fi
depasit doar cu aviz din partea proiectantului.
b.) Conditii de exploatare
- Paliere de mentinere a nivelului si durate minime: nu se impun
- Capacitate de transport a albiei aval: 400 450 mc/s (la stabilirea marimii
debitului evacuat din acumulare trebuie sa se tina cont si de aportul simultan al
raului Prahova astfel incat sa nu se produca compunerea a doua unde de viitura).
23.2.6. Acumularea Siriu
Barajul Siriu este amplasat pe raul Buzau, la 250 km amonte de varsarea in raul Siret (cod
cadastral XII-1.82), la 10 km amonte de localitatea Nehoiu, la km.81+400 pe DN 10, Buzau-
Brasov, (CSA 198), in zona comunei Siriu, judetul Buzau.
a) Alimentari cu apa a localitatilor

- alimentarea cu apa potabila si industriala a localitatilor din aval (Siriu, Nehoiasu,
Nehoiu, Mlajet) si a municipiului Buzau la asigurarea de 97 %, cu un debit maxim de 2,5 mc/s;
b) Irigatii
- irigarea a 50.000 ha teren agricol in judetele Buzau si Braila (grad de asigurare 80 %).
c) Producerea de energie electrica
729
C.H.E.Nehoiasu - centrala de derivatie (L. aductiune 7,6 km) amplasata aval de barajul
Siriu, la Nehoiasu, in zona de confluenta a raului Basca cu raul Buzau, are doua grupuri cu o
putere instalata de 42 MW, echipate cu doua turbine FRANCIS cu ax vertical, avand un debit
instalat de 32 mc/s; caderea de calcul 194 m; productia de energie electrica in an mediu 144
GWh.
d) Atenuarea viiturilor
Suprafata totala de teren arabil aparata impotriva inundatiilor este n jur de 20.000 ha.
Acumularea Siriu are prevazuta o transa de atenuare a viiturilor de 30 mil.mc. prin care se
realizeaza reducerea viiturii de 1 % de la 980 mc/s la 350-500 mc/s. Din studiile hidrologice
intocmite de INMH Bucuresti, care a stat la baza elaborarii proiectului, reies urmatoarele :
- suprafata bazinului hidrografic controlat 681 km.p.;
- debitul mediu lunar multianual in sectiunea baraj Siriu in perioada 1966-2006 (mc/s):
I F M A M I I A S O N D An.
5.92 7.808 14.2 18.05 14.5 12.9 21.21 9.65 7.12 6.53 6.73 7,19 11,3
- scurgerea maxima : viiturile inregistrate pe raul Buzau in ultimii ani au marit frecventa
viiturilor mari. Debitele maxime in sectiunea baraj Siriu sunt urmatoarele :
Unda teoretica de viitura pe raul Buzau in sectiunea barajului Siriu pentru asigurarea de
calcul 1 % are urmatoarele caracteristici:
- debit maxim 980 mc/s;
- timp de crestere 26 ore;
- timp total 102 ore;
- coeficient de forma 0,24.
e) Debitul minim necesar a fi asigurat in albie aval de baraj
Debitul minim necesar a fi asigurat in albie aval de barajul Siriu pentru mentinerea
scurgerii salubre este de 0,150 mc/s; acesta este asigurat din infiltratiile prin frontul de retentie al
barajului, din debitul paraurilor Casoca, Gherghesti si debitul livrat printr-o vana conica (G 6).
Caracteristicile undelor de viitura sunt prezentate n tabelul urmtor.
Raul Sectiunea F(km2) Q max (mc/s) Timp Timp Coef.

0,01 0,1 1 5 10 20 total de de
% % % % % % cres- forma
730
tere
Buzau Baraj Siriu 681 2900 1720 980 600 465 340 102 26 0,24
Se are in vedere faptul ca functiunea principala a acumularii este alimentarea cu apa a

folosintelor din aval (populatie, industrie, irigatii) si se tine cont de caracterul neregulat al
afluxului de apa in lac.
Nivelul normal de retentie al acumularii Siriu este 579,00 mdM conform instructiunilor
de exploatare intocmite de proiectant, dar, avandu-se in vedere cresterea debitelor infiltrate prin
versantul stang, proiectantul a stabilit pentru aceasta perioada mentinerea unui nivel de 530,00
mdM pana la executarea unor lucrari de refacere si completare a injectiilor din frontul barajului.
Avand in vedere instructiunile propuse de proiectant, conditiile hidrometeorologice

concrete din bazin, cerintele beneficiarilor conducerea S.H.Siriu, impreuna cu dispeceratul
bazinal stabilesc regimul de functionare al acumularii Siriu.
Deciziile privind regimul de functionare sunt comunicate imediat conducerii Directiei
Apelor Buzau-Ialomita, prin dispeceratul bazinal, iar apoi la dispeceratul Adminstratiei
Nationale APELE ROMANE .
a)Formatia operativa de exploatare.

Daca nu exista nici un mijloc de comunicare cu dispeceratul bazinal, lipsind si seful
formatiei, personalul de tura (barajistul), constatand ca se incadreaza in una din situatiile
prezentate in regulamentul de exploatare, poate efectua manevre cu echipamentele
hidromecanice de la baraj pentru evitarea producerii unei catastrofe si a unor pagube.
In conditiile mentinerii legaturii cu dispeceratul personalul de exploatare operativa se
informeaza asupra situatiei hidrometeorologice si informeaza la randul sau asupra situatiei
concrete de exploatare a lucrarilor hidrotehnice (starea tehnica a uvrajelor, posibilitatile de
evacuare a debitelor din acumulare trebuiesc bine cunoscute).
Verifica starea tehnica a constructiilor hidrotehnice si instalatiilor aferente si informeaza
conducerea S.H.Siriu si dispeceratul bazinal al Directiei Apelor Ialomita Buzau.
Pune in aplicare deciziile de exploatare venite de la organele ierarhic superioare si
informeaza dispeceratul bazinal asupra executarii deciziei.
b)Conducerea S.G.A.Buzau sau / si S.h.Siriu.
In cazul intreruperii legaturii cu dispeceratul bazinal, pentru situatiile critice, prezenta la fata
locului a sefului de formatie, a sefului de sistem sau a unei persoane desemnate de catre acesta
este obligatorie.
Seful de sistem sau persoana desemnata de catre acesta, impreuna cu seful de formatie, la
interventia personalului de tura, vor analiza situatia si vor lua imediat deciziile de exploatare
731
conform prevederilor regulamentului de exploatare, urmand a se comunica ulterior dispeceratului
bazinal deciziile luate.
c)Dispeceratul bazinal.
Dispeceratul bazinal este destinat sa asigure conducerea operativa a functionarii
lucrarilor hidrotehnice. Acestuia ii revine sarcina realizarii fluxului informational necesar
fundamentarii, transmiterii si controlului executiei deciziilor operative pentru asigurarea bunei
functionari a acumularii Siriu. Pe baza analizei informatiilor primite, la depasirea unor praguri
critice prestabilite, identifica diferitele stari caracteristice si declanseaza actiunile adecvate.
d)Conducerea Directiei Apelor Buzau Ialomita.
- Director
- Director tehnic exploatare lucrari
- Sef serviciu exploatare lucrari
- Sef birou aparare impotriva inundatiilor dispecerat
e)Situatii care necesita aprobari la nivelul superior Conducerii Directiei Apelor
Buzau Ialomita
Sunt stabilite competente superioare de aprobare si dispunere a masurilor necesare in
urmatoarele situatii :
a) indisponibilitatea conducatorului unitatii;
b) avarii la mecanismele de actionare a instalatiilor hidromecanice aferente;
c) evacuari de debite care duc la depasirea in aval a cotelor de atentie sau a capacitatii de
transport a albiei;
d) goliri ale lacului pentru revizii si reparatii;
e) situatii de ape mari;
f) depasirea pragurilor critice la aparatura de masura si control;
g) spalari ale frontului barajului care au ca efect cresterea turbiditatii apei si perturbarea
activitatii folosintelor din aval;
h) coborarea nivelului apei in lac inaintea perioadei de ape mici sau deficitare;
i) utilizarea pentru alimentari cu apa a volumelor situate sub nivelul minim de exploatare
energetica;
j) modificarea regimului de exploatare pentru asigurarea calitatii apei aval de sectiunea
barata;
k) aplicarea restrictiilor de livrare a debitelor necesare folosintelor in perioadele de ape
mici sau deficitare.
In functie de situatia concreta existenta deciziile sunt stabilite pentru punctele a, b, c, d, e,
g, h, i, j, k de conducerea Adminstratiei Nationale APELE ROMANE ; pentru punctul f de
catre proiectantul lucrarii, care va fi convocat de urgenta.
I. Exploatarea in perioade de ape medii.
Elemente caracteristice.
a) Parametrii definitorii:
Se considera exploatarea la ape medii situatia in care debitul afluent este cuprins
intre 3,0 mc/s si 32 mc/s, respectiv intre posibilitatea de a asigura debitele necesare folosintelor
din aval, a functionarii statiei de tratare Siriu si capacitatea maxima de evacuare a C.H.E.
Nehoiasu .
732
Nivelul normal de retentie al acumularii Siriu este 579,00 mdM conform instructiunilor
de exploatare intocmite de proiectant, dar, avandu-se in vedere cresterea debitelor infiltrate prin
versantul stang, proiectantul a stabilit pentru aceasta perioada mentinerea unui nivel de 530,00
mdM pana la executarea unor lucrari de refacere si completare a injectiilor din frontul barajului.
Nivelul apei in acumularea Siriu poate varia intre 523,00-579,00(545,00) mdM. Pentru o
exploatare normala in conditii de ape medii a acumularii Siriu se va functiona conform graficului
dispecer in limitele regimului liber si asigurat.
Debitul minim asigurat in aval necesar scurgerii salubre este 0,15 mc/s si cel necesar pentru
asigurarea folosintelor din aval, respectiv 3,0 mc/s .
Rezerva de apa din acumularea Siriu va fi intre volumul minim de exploatare C.H.E.
(cota 523,00 mdM) si volumele corespunzatoare cotei 579,00 (545.00) mdM - nivelul normal de
retentie .
b) Modul de livrare a apei folosintelor
Debitele necesare folosintelor sunt asigurate prin functionarea CHE Nehoiasu conform
Conventiei de colaborare incheiata cu S.C.Hidroelectrica S.A.-Sucursala Hidrocentrale Buzau
nr.4414/ 25.03.2006.
In perioada primei umpleri a acumularii la cota finala 579,00 mdM, exploatarea lacului
va fi subordonata realizarii programului stabilit de proiectantul lucrarii. Programul, care cuprinde
succesiunea unor perioade de ridicarea nivelului apei in lac si perioade de mentinere timp de o
luna a unor paliere (545,00; 568,00; 579,00 mdM), se va realiza in functie de conditiile
hidrometeorologice concrete si de comportarea constructiilor in perioada de punere sub sarcina .
In conditiile mentinerii permanente a nivelului apei in acumulare la cota 545,00mdM,
asigurarea debitelor necesare folosintelor,indeosebi in perioada calda (martie-octombrie), se face
prin utilizarea CHE Nehoiasu. Debitele evacuate prin CHE Nehoiasu vor fi determinate de
marimea debitului afluent in lacul Siriu, acesta fiind evacuat in totalitate .
In perioadele normale de exploatare, C.H.E. va constitui principalul mijloc de reglare
curenta a nivelului apei in acumularea Siriu . Este necesar ca, in aceasta perioada sa se mentina
intreaga capacitate de evacuare a celor doua turbine .
Daca, in perioada respectiva, nu poate fi asigurata evacuarea debitelor prin functionarea
ambelor grupuri CHE fata de necesitatile realizarii programului de exploatare a lacului Siriu, se
vor deschide vanele conice ale galeriei de priza .
C.H.E. Nehoiasu va functiona conform unui program lunar de exploatare intocmit de
D.A.I. Buzau si aprobat de A.N.Apele RomaneS.A. de comun acord cu reprezentantii
M.A.P.P.M., C.O.N.E.L., S.C.HidroelectricaS.A. si I.N.M.H.G.A. Bucuresti .
In cazul unor opriri accidentale a unui grup sau a ambelor grupuri, ca urmare a unor
defectiuni in instalatiile CHE, reglarea nivelului in acumulare cade in sarcina D.A.I.Buzau, care
va stabili oportunitatea de evacuare a debitelor necesare in aval prin celelalte uvraje .
In conditii de ape medii, cand C.H.E.Nehoiasu este in functiune, vanele si stavilele
aferente celorlalte uvraje sunt complet inchise.
Sunt considerate perioade de ape mici sau deficitare atunci cand debitele afluente in
acumularea Siriu au valori mai mici de (1,33,0)mc/s, situatie in care nu pot fi asigurate in
totalitate debitele necesare folosintelor din aval. Ca urmare marimea debitelor evacuate din lac
733
va fi mai mica decat (1,33,0)mc/s functie de necesarul sezonier la folosinte. In acest caz
debitele necesare folosintelor vor fi diminuate .
Exploatarea acumularii Siriu se va face conform prevederilor graficului dispecer ,
corespunzator zonei de functionare in regim de restrictii .
Limita in exploatarea acumularii Siriu pentru perioada deficitara este nivelul minim de
exploatare C.H.E.Nehoiasu , respectiv 523,00mdM .
Modul de livrare a apei folosintelor
In perioadele in care nivelurile in acumulare sunt sub cota 523,00mdM , apele necesare
folosintelor din aval se vor livra prin galeria de priza echipata cu vane conice. Beneficiarul de
exploatare va urmari folosirea evacuatorilor de adancime pe perioade cat mai scurte .
In perioada cand nivelul apei in lac este sub cota 520,00mdM , orasul Nehoiu va fi
alimentat din statia de tratare a apei Siriu prin statia de pompare care se va monta in bazinul de
disipare nr.3 de la baraj Siriu . La atingerea cotei de 520,00mdM se va trece pe alimentarea cu
apa din galeria G.5. In prealabil , galeria G.5. va fi spalata prin deschiderea vanelor conice prin
tranzitarea debitului afluent in lac timp de 3 ore.
Dupa trecerea pe alimentarea cu apa din G.5., nivelul in acumulare fiind in crestere peste
523,00mdM (cu o viteza de crestere a nivelului de cel mult 1m/zi), se vor demonta conductele de
aspiratie ale statiei de pompare din bazinul de disipare nr.3. Conductele se vor depozita in
vederea reutilizarii acestora in perioadele de golire a lacului .
In sectiunea aval de confluenta paraului Casoca cu raul Buzau se va asigura in
permanenta un debit de servitute de 150l/s. Debitul de servitute va fi compus din debitul paraului
Casoca, Gherghesti, infiltratiile prin frontul de retentie al barajului si debitul livrat printr-o vana
conica.
III. Exploatarea in perioada de timp friguros.
Parametrii definitorii.
Perioada de iarna incepe odata cu instalarea fenomenelor de iarna (zai, gheata la mal,
pod de gheata) si inceteaza odata cu disparitia acestora. Temperatura aerului de minus 10grade
Celsius inregistrata timp de 7 zile consecutiv poate determina instalarea fenomenelor de iarna
(gheata la mal, pod de gheata). Grosimea stratului de gheata la suprafata lacului de minim 5 cm.
IV. Exploatarea in perioada de viitura.
Elemente caracteristice.
a) Parametrii definitorii
Se considera ape mari situatia in care:
- marimea debitului afluent in lac depaseste capacitatea de evacuare a C.H.E.Nehoiasu,
cu tendinta de crestere;
- nivelul apei in lac este peste cota 545,00mdM, cu tendinta de crestere care sa
depaseasca viteza maxima de umplere de 0,50 m/zi;
- nivelul apei in lac este peste cota 565,00mdM, cu tendinta de crestere care sa
depaseasca viteza limita admisa de proiectant de 0,25 m/zi;
- nu este in stare de functionare C.H.E.Nehoiasu (revizie tehnica, avarii, etc.), debitele
sunt mari si este necesar sa se actioneze vanele conice ale galeriei de priza.
734
De asemenea, pot genera viituri importante precipitatiile cazute in bazin de 15 l/mp. in 3
ore, sau 25l/mp. in 6 ore, sau precipitatiile sub forma de ploaie cazute peste stratul de zapada, in
curs de topire, asociate cu temperaturi ale aerului de peste 8 grade Celsius.
b) Conditii de exploatare
Capacitatea de evacuare a descarcatorilor (mc/s.)
Instalatia de evacuare Nivele(mdM)
485-520 520-523 523-545 545-565 565-567
Galeria de priza(1 vana) - 0-8 8-22 22-27 27-29
Galeria de priza(2vane) - 0-16 16-45 45-55 55-59
Galeria deadancime(1 vana) 0-35 35-39 39-45 45-53 53-57
Galeria de adancime(2vane) 0-70 70-78 78-95 95-110 110-115
Galeria de semiadancime si a - - - - 0-100
orificiilor de preaplin
C.H.E.Nehoiasu evacueaza, incepand de la cota 523,00mdM (nivel minim de exploatare

C.H.E.), cu un grup 16mc/s si cu doua grupuri 32,00mc/s.
Nivelul maxim de 567,00mdM, poate fi mentinut in acumulare, atat timp cat debitul
afluent in lac se mentine sub 16mc/s (C.H.E. 1 grup); 32mc/s (C.H.E. 2grupuri); + 59mc/s
prin galeria de priza; + 115mc/s prin galeria de adancime; + 100mc/s prin galeria de
semiadancime si a orificiilor de prea plin.
Conditii de efectuare a manevrelor pentru evacuarea debitelor de viitura.
Evacuarea debitelor de viitura in aval se face prin actionarea C.H.E.Nehoiasu, prin
actionarea echipamentelor hidromecanice de la galeria de priza, galeria de adancime(golire de
fund), galeria de semiadancime si a orificiilor de preaplin.
Reguli de exploatare.
Echipamentul hidromecanic la ape mari.
Echipamentul hidromecanic, macaralele, dispozitivele de ridicat si mijloacele de
transport se vor mentine in stare de functionare in orice moment.
Vanele si stavilarele trebuie sa se miste continuu, fara opriri si vibratii. Inchiderea
vanelor si stavilarelor se va realiza prin asezarea acestora pe prag. In acest scop dispozitivele de
pozitie a vanelor se vor mentine in stare de functionare. Echipamentul hidromecanic trebuie
verificat periodic in conformitate cu graficele aprobate.
Gratarele se vor curata in permanenta prin indepartarea plutitorilor blocati intre barele
gratarelor. Operatiunile de deblocare se vor realiza de la suprafata apei de pe pontoane, barci sau
salupa.
Deschiderea vanelor plane si conice se admite numai dupa deschiderea batardourilor
plane din amonte.
Nu se admite deschiderea partiala a vanelor golirii de fund decat in perioadele cand
nivelul apelor din lac se afla sub cota 520.00mdM.
735
Este strict interzisa utilizarea batardourilor plane ca echipament de reglare a debitelor
Batardourile se vor deschide si inchide numai in perioadele cand vanele de exploatare
(plane sau conice) sunt inchise.
In cazul aparitiei unor vibratii importante la deschiderea partiala a vanelor sau stavilelor,
precizate de catre proiectant la probele echipamentului sub sarcina, vana (stavila) se va fixa intr-
o noua pozitie la care intensitatea vibratiilor va scadea la valorile admisibile.
Prevederile referitoare la acest punct sunt completate cu instructiunile elaborate de
subproiectantul Hidrotim S.A. Timisoara.
23.2.7. Acumularea Cndeti
Este amplasat pe malul stng al rului Buzu, la 19 km amonte de oraul Buzu i este
creat de un baraj deversor de tip stvilar cu prag lat i diguri de contur construite din materiale
locale. Acumularea Cndeti (inaltime baraj H= 26 m) asigur: regularizarea debitelor rului
Buzu aval de acumulare, producerea de energie electric prin CHE Cndeti, CHE Verneti i
CHE Simileasca, satisfacerea necesarului de ap pentru irigaii n Campia Buzului prin
asigurarea debitelor necesare la prizele SNIF -Sucursala Buzu.
Caracteristici principale ale acumulrii Cndeti sunt:

- nivel prag deversor - 133,40mdMB
- nivel minim expl. pentru irigaii -137,00 mdMB
- nivel minim expl. energetic -144 mdMB
- volum total -3,7 mil.m3
- volum util (energetic) -1,5mil.m3
Instalaiile de evacuare a debitelor din acumularea Cndeti sunt formate din 3 cmpuri
deversoare 3x15 deschidere, echipate astfel:
- deschidere 1 (spre central) echipat cu o stavil segment cu clapet
15x(10,65+2,7) m
- deschiderea 2 i 3 echipate cu stavile segment simple 15 x13,35 m.
Capacitatea de evacuare la nivelul maxim de calcul si de verificare este de 2100 m 3/s,

respectiv 3460 m3/s.
Exploatarea n regim de viituri

n regim de viituri, acumularea Cndeti va funciona conform conveniei de colaborare
ncheiat ntre Administraia Naional Apele Romne SA Administraia Bazinal de Ap
Ialomia Buzu i RENEL DGPEET - Filiala Electrocentrale Nehoiu, pentru care se asigur
furnizarea reciproc de date hidrometeorologice necesare aciunii de aprare mpotriva
inundaiilor.
a) Parametrii definitorii:
- debit afluent;
736
- nivelul apei n lac.
Se definesc urmtoarele situaii:
1. stare de atenie 1 - momentul n care debitul afluent depete 90 m3/s;
2. stare de atenie 2 - momentul n care nivelul n lac este NNR+10 cm;
3. stare dc alarm 1 - momentul n care debitul afluent este mai mare de 180 m3/s;
4. stare de alarm 2 atunci cnd debitul afluent depete 2500 m3/s;
5. stare de aJarm excepional atunci cnd echipamentele din frontul de retenie se
afl n situaia 4, iar nivelul apei n lac depete cu 2 m NNR i este n cretere.
b) C'ondiii de exploatare:
- modul de livrare al apei pentru folosine:
- n cazul unui debit afluent ntre 90 i 180 m3/s debitul de servitute din aval
(cu valoarea de 2,25 m3/s;) este asigurat prin turbina EOS-700, iar dac
aceasta nu funcioneaz prin orificiile practicate din stavilele 2 i 3
echipate cu vane plane;
- n cazul unui debit afluent de peste 180 m 3/s se oprete centrala i se
golete lacul.
- viteze maxime admisibile de urcare/coborre a nivelului apei n lac;
Debitul evacuat n aval i timpul de golire al lacului sunt n strns legtur cu
debitul afuent pe ru. La debite afluente ntre 90-180 m3/s lacul nu se golete,
reglarea nivelului se face prin deschiderea clapetei i turbinare, conform
diagramei de manevr (variaiile de nivel sunt cele corespunztoare unui regim
normal de exploatare).
La depirea debitului afluent de 180 m3/s ncepe golirea lacului cu un salt de 150
m3/s peste debitul afluent pn la realizarea curgerii libere. Umplerea lacului se va
realiza dup ce debitul afluent scade sub 100 m 3/s. Pn la cota de 140,00 mdM se
va umple n ritmul debitului afluent, dup care va crete cu 0,5 m pe or pn la
cota de exploatare n regim normal.
Timpii de golire i debitul defluent se stabilesc n funcie de mrimea viiturii.
- Capacitatea de trasport a albiei n aval;
Pulsaia de debit suplimentar evacuat n aval nu va fi mai mare de 150 m 3/s la o
manevr.
La debit afluent cuprins ntre 90-180 m3/s se face reglarea nivelului n lac n jurul NNR
(146,40 mdM) prin manevrarea stavilei clapet. Centrala este n funciune turbinnd 90 m3/s, iar
90 m3/s se evacueaz peste clapet. Regulile de manevrare a clapetului i mrimea debitului
defluent sunt stabilite prin aplicarea diagramei de manevr.
La debite ce depesc 180 m3/s se oprete centrala i ncepe manevrarea stavilelor
barajului n ordinea 2, 3, 1 cu deschideri de 25-50 cm, la o manevr alternativ. ncepnd de la
aceste debite, funcie de prognoza din amonte, ncepe golirea lacului, astfel nct la debite
afluente n lac, n jue de 300 m 3/s, scurgerea s se fac cu nivel liber prin baraj.
Pentru debitele mai mari de 180 m 3/s nu se mai folosete diagrama de manevr.
Tranzitarea viiturii se face cu toate stavilele ridicate.
737
23.2.8. Acumularea Fundulea
Acumularea FUNDULEA este amplasata pe Valea Mostistea la cca 500 m amonte de

localitatea DIRVARI, com. TAMADAUL MARE, iud. CALARASI, cod cadastral XIV-
1.35.00.00.00.

Irigatii - Acumulare FUNDULEA asigura alimentarea cu apa pentru irigatii . Unitatea
deservita este ANIF Calarasi.
Piscicultura - Asigurarea potentialului piscicol unitatilor cu profil piscicol. Unitatea
deservita S.C. DOROMAX PRO FISH SRL Bucuresti.
Atenuarea viiturilor. In sectiunea Fundulea ( Boanca) elementele undei de viitura sint
urmatoarele :
Sup Debite maxime cu diverse T total T Volumul undelor de viitura
BH asigurari (mc/s) ore critic (mil..mc)
kmp 0.1% 1% 5% 10% ore 0.1% 1% 5% 10%
480 122.5 73.0 46.3 37.2 151.0 34.0 23.2 13.9 8.80 7.08
Unda teoretica de viitura pe raul Mostistea, in sectiunea Fundulea, pentru asigurarea de
calcul de 1 % are urmatoarele caracteristici:
- debit maxim: 73.0mc/s;
- timp total: 10 ore;
- coeficient de forma: 0,38.
Obiectivele aparate prin efectul de atenuare al lacului sunt: Tamadau, Plumbuita, Seinoiu,
Sandulita, Sarulesti, Gurbanesti, DJ Manastirea-Fundulea.
Caracteristicile undei de viitura

Riul Sectiunea F kmp 0.1% 1% 5% 10% 70% Ttot(or Tcr
e)
Mostistea Dirvari 480 122.1 73 46.3 37.2 12.2 151 34 0.38
Dispeceratul AN Apele Romane , DA Buzau-Ialomita si dispeceratul SGA Calarasi in

colaborare cu ANIF Calarasi , unitati corespondente in exploatarea lucrarii , stabilesc decizia de
functionare in diverse regimuri de exploatare . Se considera urmatoarele regimuri caracteristice :
738
-ape medii
-ape mici sau deficitare
-viituri determinate de situatia resurselor de apa
-starea tehnica si functionala a lucrarii hidritehnice si a anexelor
Transmiterea informatiilor, mesajelor si deciziilor de exploatare se face ierarhic numai
prin intermediul dispeceratului.
Pentru cazuri exceptionale in vederea scurtarii de luare si de aplicare a deciziilor se
admite sarirea treptei reprezentata de dispeceratul S.G.A.Calarasi, personalul de exploatare a
lucrarii hidrotehnice putandu-se adresa direct D.A. Buzau-Ialomita urmand ca in mod obligatoriu
si in cel mai scurt timp sa anunte si dispeceratul caruia ii este direct subordonat (in cazul acesta
dispeceratul S.G.A. Calarasi).
La intreruperea totala sau partiala a legaturii de telecomunicatii a dispeceratului S.G.A.
Calarasi cu personalul de exploatare a acumularii, persoanlul direct operativ al constructiei
hidrotehnice va actiona in conformitate cu prevederile regulamentului de exploatare al acesteia in
vederea mentinerii in primul rand a integritatii si stabilitatii constructiei hidrotehnice si
minimalizarea efectelor distructive.

a) Formatia operativa de exploatare
b) conducerea SGA Calarasi
c) dispecerat bazinal-DA Buzau- Ialomita
d) conducerea Directiei Apelor Buzau-Ialomita
e) situatii care necesita aprobari la nivel superior conducerii directiei de ape
- manevre la echipamente pentru debite afluente mai mari de 100 mc/s;
- golire lac de acumulare pentru reparatii sau de necesitate.
I. Exploatri n perioade de ape medii
Perioadele critice sunt intervale de timp mai mari de doua zile intervenite neprevazut in
perioadele de solicitare mare din partea folosintelor in cursul carora functionarea normelor
sistemului este intrerupta sau stanjenita de aparitia unor fenomene deosebite sau de producerea
unor defectiuni tehnice (avarii) care prejudiciaza situatia uneia sau mai multor folosinte.
Regimul de exploatare la ape medii se considera atunci cand :
-necesarul de apa pentru irigatii este asigurat complet;
-echipamentele aferente turnului de manevra si galeria de fund sunt in stare normala de
functionare;
Lacul Fundulea se afla in regim de exploatare la ape medii intre cotele 38,00 mdMB si 45
mdMB. Tinand cont de faptul ca statia de pompare Fundulea nu este executata rezulta ca
acumularea se umple din aportul propriu sau in viitor prin canalul Ialomita - Mostistea din
Acumularea Dridu de pe riul Ialomita care urmeaza a fi pus in functiune .
In aceste conditii exploatarea lacului se va face astfel :
-in intervalul septembrie decembrie lacul se va exploata la cota 38.00 mdMB, care
reprezinta nivelul minim de exploatare al lacului ;
739
-in lunile ianuarie - mai se va proceda la umplerea lacului prin debitul afluent ce vine din
amonte prin topirea zapezilor, ploi si din aportul propriu care este de cca 0.5 mc/s
-in lunile iunie - august nivelul apei in lac va fi mentinut in jurul cotei de 45,00 mdMB
5 - 10 cm, reglajul facandu-se prin actionarea stavilelor de la golirea de fund, in aceasta perioada
lacul se va exploata folosind pentru irigatii volumul util pana la cota 38 mdMB.
In tot timpul anului se va asigura prin golirea de fund un debit tranzit de primenire de 0,1
mc/sec.
Din lacul de acumulare Fundulea este proiectat a se iriga suprafata de 6650 ha,apa
prelevindu-se cu ajutorul unei statii de pompare fixe amplasata pe malul sting al acumularii dar
care in prezent este dezafectata.
In urma primirii deciziei stabilite de catre dispecerat in care se va preciza debitele
defluente, nivelurile necesare a fi realizate, precum si elementele operative inregistrate, stabilite
sau prognozate, cantitati sau intensitati de precipitatii ce pot depasi pragurile de atentie,
personalul de exploatare are obligatia de a efectua manevre la instalatiile de livrare a apei, de a
urmari periodic evolutia unor parametri obiectivi, niveluri, debite - a le consemna in registrul de
tura si de a informa dispeceratul S.G.A.
II. Exploatare la ape mici sau deficitare
Regimul de exploatare la ape mici se instituie atunci cand debitul pe raul Mostistea scade
sub 0,5 mc/s sau cand nu poate fi asigurat de volumul de apa necesar satisfacerii integrale a
folosintelor.
In perioadele de ape mici deficitare este interzisa efectuarea la stavile de manevre care ar
putea avea ca efect pierderi de apa. Exceptie fac operatiile de spalare strict necesare dar care pot
fi efectuate cu un volum redus de apa si la intervale cat mai mari de timp.
In aceasta perioada urmeaza ca folosintele sa se incadreze temporar in rezervele utile ale

lacurilor MARIUTA, canal.Ialomita- Mostistea si ac.Dridu de pe riul Ialomita.
Rezerva maxima de apa la NNR a acumularii Fundulea reprezinta 9 mil. mc, ceea ce
impune admiterea la folosinte a numai cca. 50% din cantitatea maxima de apa solicitata.
In urma primirii deciziei stabilite de catre dispecerat in care se va preciza debitele

defluente si nivelurile necesare a fi realizate precum si elementele operative inregistrate, stabilite
sau prognozate, activitati sau intensitati de precipitatii ce pot depasi pragurile de atentie,
personalul de exploare are obligatia de a efectua manevre la instalatiile de livrare a apei, de a
urmari periodic evolutia unor parametrii obiectivi (niveluri, debite) si a le consemna in registrul
de tura al dispeceratului S.G.A.
III. Exploatarea in perioadele de timp friguros
Parametrii deficitari de exploatare in situatii de inghet
740
Regimul de exploatare in regim de inghet se instituie atunci cand temeperatua aerului este
de -15 C timp de 2 zile consecutiv.
Se va urmari permanent evolutia temperaturii exterioare prin inregistrari zilnice atunci
cand temperaturile negative (-15 C si mai jos) se mentin consecutiv intervale mari de timp.
Cand temperaturile negative variaza intre -5 C si -15 C inregistrarile se vor face o data
la doua zile.
Nu se admite executarea manevrelor de ridicare - coborare a stavilelor manual decat in
cazuri deosebite.
IV. Exploatarea in perioada de viitura
Regimul de exploatare la viitura se instituie cand debitul afluent pe raul Mostistea este
mai mare de 45 mc/sec si are tendinta de crestere. In aceste conditii exploatarea lacului trebuie
facuta astfel incat sa se asigure :
-deplina siguranta a barajului, utilajelor si echipamentelor mecanice;
-alimentarea normala cu apa a folosintelor;
-retinerea cat mai mult din unda de viitura solicitand cat mai putin transa nepermanenta a
lacurilor din aval (Gurbanesti , Frasinet , Iezer).
Din datele statistice cunoscute, in conditiile specifice bazinului hidrografic Mostistea sunt
frecvente viituri cu debite maxime, avand valori corespunzatoare celor teoretice (singulare), dar
cu durata si volumul total mult mai mare.
Compararea volumelor viiturilor singulare teoretice de diferite probabilitati cu
posibilitatile de acumulare a celor 4 lacuri prezinta urmatoarea situatie :
Nr. Elemente comparate Probabilitatea viiturii
crt
10 % 5% 1% 0,1 %
1. Debit maxim (mc/sec) 51.5 64.2 101.0 170.0
2. Vol. total aferent viiturii teoretice (mil.mc) 13.7 17.0 27.0 45.4
3. Timpul total maxim (ore) 212 212 212 212
4. Vol.total al viiturii real posibile (mil.mc) 52.0 65.0 108.0 159.0
5. Volum minim al transei de atenuare in
acumulare (mil.mc)
-Fundulea 12,9 12,9 12,9 12,9
- Gurbanesti 14.08 14.08 14.08 14.08
- Frasinet 15.60 15.60 15.60 15.60
- Iezer 45.85 45.85 45.85 45.85
7. Volum excedentar peste NNR (mil.mc) 32.47 32.47
741
23.2.9. Acumularea Gurbneti
Acumularea GURBANESTI este amplasata pe Valea Mostistea in dreptul localitatii cu

acelasi nume, cod cadastral XIV-1.35.00.00.00.
- Irigatii - Acumulare Gurbanesti asigura - alimentarea cu apa pentru irigatii pentru

suprafata de 20570 ha cu un debit instalat al statiilor de pompare de 18.3 mc/s . Unitatea
deservita este ANIF Calarasi.
- Piscicultura - Asigurarea potentialului piscicol unitatilor cu profil piscicol. Unitatea

deservita S.C. RADUTA SPORTING TOURS SRL.
- Atenuarea viiturilor. In sectiunea Gurbanesti elementele undei de viitura sunt

urmatoarele:

BH asigurari (mc/s) critic (mil..mc)
ore
kmp 0.1% 1% 5% 10% ore 0.1% 1% 5% 10%
755 137.0 81.50 51.70 41.5 176 44 32.80 19.60 12.40 19.97
Obiectivele si localitatile aparate prin efectul de atenuare al lacului:

-Cotofanca
-Silistea
-Valea Argovei
- Frasinet;
- Frasinetul de Jos;
- Ulmu;
- Tariceni.
Date caracteristice pentru sectiunea barata

Valea Mostistea (cod cadastral XIV-1.35.) are o lungime de 98 km, o suprafata a
bazinului hidrografic de 17,58 kmp, cursul orientat NV-SE, dreneaza partea central vestica a
judetului Calarasi pe o lungime de 96 km intre localitatile Mataraua si Dorobantu, de unde prin
intermediul privalului Scoiceni comunica cu fluviul Dunarea.
Coeficientul de sinuozitate al raului Mostistea este de 1,33 , panta profilului longitudinal
fiind cuprinsa intre 8 si 6 cm/km.
- suprafata b.h. controlat 1349 kmp
- debitul modul - 0,6 l/s/ha
742
- debitul minim la asigurarea 97% -1,21 mc/s
- debitul de calcul al obiectivului;asigurarea 1 %; 101 mc/s
- debitul de verificare al obiectivului; asigurarea 0,1 % 170 mc/s
- debitul solid mediu multianual < 5 to/an/ha
Caracteristicile undelor de viitura

Riul Sectiunea F(kmp) 0.1% 1% 2% 5% 10% Tt(ore) Tcr
Mostistea Frasinet 755 137 81.5 - 51.7 41.5 176 44 0.38
Modul de stabilire a deciziei privinn regimul de functionare
Dispeceratul AN Apele Romane , DA Buzau-Ialomita si dispeceratul SGA Calarasi in
colaborare cu ANIF Calarasi , unitati corespondente in exploatarea lucrarii , stabilesc decizia de
functionare in diverse regimuri de exploatare . Se considera urmatoarele regimuri caracteristice :
-ape medii
Pentru cazuri exceptionale in vederea scurtarii de luare si de aplicare a deciziilor se
admite sarirea treptei reprezentata de dispeceratul S.G.A.Calarasi, personalul de exploatare a
lucrarii hidrotehnice putandu-se adresa direct D.A. Ialomita - Buzau urmand ca in mod
obligatoriu si in cel mai scurt timp sa anunte si dispeceratul caruia ii este direct subordonat (in
cazul acesta dispeceratul S.G.A. Calarasi).
La intreruperea totala sau partiala a legaturii de telecomunicatii a dispeceratului S.G.A.
Calarasi cu personalul de exploatare a acumularii, persoanlul direct operativ al constructiei
hidrotehnice va actiona in conformitate cu prevederile regulamentului de exploatare al acesteia in
vederea mentinerii in primul rand a integritatii si stabilitatii constructiei hidrotehnice si
minimalizarea efectelor distructive.
c) dispecerat bazinal-ABA Buzau- Ialomita
d) conducerea ABA Buzau-Ialomita
- manevre la echipamente pentru debite afluente mai mari de 100 mc/s;
- golire lac de acumulare pentru reparatii sau de necesitate.
743
I. Exploatarea la ape medii
Lacul Gurbanesti se afla in regim de exploatare normal, ntre cotele 32.50 mdMB si
34,00 mdMB. Deoarece SPP Gurbanesti nu a functionat niciodata, rezulta ca umplerea lacului
nu se poate face prin pompare ci numai natural si prin aportul debitului afluent din amonte.
- necesarul de apa pentru irigatii este asigurat complet;
- echipamentele aferente turnului de manevra si galeria de fund sunt in stare normala de
functionare;
In aceste conditii exploatarea lacului se va face astfel:
- in lunile 03-09 lacul se va exploata la cota 32.5.00 mdMB, care reprezinta nivelul
minim de exploatare al lacului ;
- in lunile 04-05 se va proceda la umplerea lacului prin debitul afluent ce vine din amonte
prin topirea zapezilor, ploilor;
-in lunile 06-08 nivelul apei in lac va fi mentinut in jurul cotei de 34.00 mdMB 5 - 10
cm, reglajul facandu-se prin actionarea stavilelor de la golirea de fund, in aceasta perioada lacul
se va exploata folosind pentru irigatii volumul util pana la cota 32.50 mdMB.
- debit afluent in lac 0,5 mc/sec;
- debit defluent in aval 0,50 mc/sec;
- marimea rezervei de apa din lac - 68 mil.mc.
Pozitiile normale ale vanelor si stavilelor barajului Gurbanesti in exploatare la ape medii
sunt inchise.
II. Exploatarea in perioade de ape mici/deficitare

Regimul de exploatare in perioada de ape mici sau deficitare se constituie atunci cand
raul Mostistea scade sub valoarea de 0,5 mc/sec.
In perioadele de seceta este interzisa efectuarea de manevre la stavilele care ar avea ca
efect pierderi de apa cu exceptia operatiunilor de spalare stric necesare si vor fi executate cu un
volum mai redus de ape la intervale cat mai mari. in aceasta perioada urmeaza ca folosintele sa
se incadreze temporar in rezervelor volumelor utile ale lacurilor Iezer si Frasinet. Rezerva
maxima de apa (la NNR) a acumularii Gurbanesti reprezinta 23 milioane mc ceea ce impune
admiterea la folosinte a numai circa 50 % din cantitatea maxima de apa solicitata. Restul
subcapitolelor sunt aceleasi ca la exploatarea la ape medii.

-grosimea ghetei in lac de 20 cm;
-grosimea statului de zapada de 40 cm;
744
IV. Exploatarea in peroada de viitura
a) Parametri definitorii
Regimul de exploatare la viitura se instituie cand se indeplinesc urmatorii parametri:
-debitul afluent pe raul Mostistea este mai mare de 45 mc/sec si are tendinta de crestere.
- nivelul apei in lacul de acumulare este 33.00
In aceste conditii exploatarea lacului trebuie sa se faca in asa fel incit sa se asigure:
lacului din aval (Frasinet si Iezer).
-modul de livrare a apei pentru folosinte
- se va face fara restrictii
-viteze maxime admisibile de urcare / coborire a nivelului apei in lac
- 10 cm /h
- paliere de mentinere a nivelului si durate minime
-capacitatea de transport a albiei aval
- 95 mc/s
Descarcarea debitelor se face numai prin golirea de fund prin manevrarea stavilelor
plane prin intermediul mecanismelor de actionare intrucit ferestrele deversoare se afla la cota
36,00 la cit a fost initial proiectat NNR-ul. Manevrarea stavilelor de fund se face manual intrucit
instalatia electrica precum si motoarele de actionare sunt defecte.
Inceperea manevrelor de descarcare se face in corelare cu barajele Fundulea ce se afla in
amonte si cu barajele Frasinet si Iezer ce se afla amplasate in aval, stabilindu-se volumul ce
poate fi preluat de aceste acumulari si cu capacitatea de descarcare a acestor debite in Dunare
prin barajul Iezer,deoarece barajul Iezer nu are un descarcator care sa poata evacua volumul de
apa ce poate fi evacuat prin turnul de manevra Frasinet.
Deschiderea stavilelor se va face progresiv numai dupa ce s-a primit confirmarea de
manevra de la dispeceratul SGA Calarasi pentru debitele pentru care este autorizat, iar manevra
se va inscrie in registrul special pentru consemnarea manevrelor .
Se supravegheaza permanent in timpul descarcarii debitelor zona adiacenta disipatorului
de energie si a malurilor pentru a se preintimpina eventualele eroziuni care sa puna in pericol
stabilitatea acestora .
745
23.2.10. Acumularea Frsinet
Acumularea FRASINET este amplasata pe Valea Mostistea in dreptul localitatii cu acelasi

nume, cod cadastral XIV-1.35.
- Irigatii - Acumulare FRASINET asigura - alimentarea cu apa pentru irigatii pentru

suprafata de 63540 ha cu un debit instalat al statiilor de pompare de 42,8 mc/s . Unitatea
deservita este ANIF Calarasi
deservita SC. PISCICOLA S.A. OLTENITA.
- Atenuarea viiturilor. In sectiunea Frasinet elementele undei de viitura este urmatoarea:
kmp 0.1% 1% 5% 10% ore 0.1% 1% 5% 10%
1349 170.0 101.0 64.2 51.5 195 47 45.4 27.0 17.0 13.7
Obiectivele si localitatile aparate prin efectul de atenuare al lacului:
-localitatea Frasinet;
-localitatea Frasinetul de Jos;
-comuna Ulmu;
-sat Tariceni.

Valea Mostistea are o lungime de 98 km, o suprafata a bazinului hidrografic de 17,58
kmp, cursul orientat NV-SE, dreneaza partea central vestica a judetului Calarasi pe o lungime de
96 km intre localitatile Mataraua si Dorobantu, de unde prin intermediul privalului Scoiceni
comunica cu fluviul Dunarea.
Date caracteristice pentru captari secundare

Riul Sectiunea F(kmp) 0.1% 1% 2% 5% 10% Tt(ore) Tc r
Mostistea Frasinet 1394 170 101 - 64.2 51.5 195 47 0.38
746
Modul de stabilire a deciziei privinn regimul de functionare.
Dispeceratul AN Apele Romane , DA Buzau-Ialomita si dispeceratul SGA Calarasi in colaborare
cu ANIF Calarasi , unitati corespondente in exploatarea lucrarii , stabilesc decizia de functionare in
diverse regimuri de exploatare . Se considera urmatoarele regimuri caracteristice :
-ape medii
Transmiterea informatiilor, mesajelor si deciziilor de exploatare se face ierarhic numai prin
intermediul dispeceratului.
d) conducerea Directiei Apelor Buzau Ialomita
- manevre la echipamente pentru debite afluente mai mari de 100 mc/s
- golire lac de acumulare pentru reparatii sau de necesitate
Lacul Frasinet se afla in regim de exploatare normal, intre cotele 20,00 mdMB si 24,50
mdMB. Deoarece SPP Frasinet nu mai functioneaza din 1990 rezulta ca umplerea lacului nu se
poate face prin pompare ci numai natural si prin aportul debitului afluent din amonte.
-necesarul de apa pentru irigatii este asigurat complet;
-echipamentele aferente turnului de manevra si galeria de fund sunt in stare normala de
functionare;
In aceste conditii exploatarea lacului se va face astfel :
-in lunile 03-09 lacul se va exploata la cota 20.00 mdMB, care reprezinta nivelul minim
de exploatare al lacului ;
-in lunile 04-05 se va proceda la umplerea lacului prin debitul afluent ce vine din amonte
prin topirea zapezilor, ploilor;
-in lunile 06-08 nivelul apei in lac va fi mentinut in jurul cotei de 24.50 mdMB 5 - 10
cm, reglajul facandu-se prin actionarea stavilelor de la golirea de fund, in aceasta perioada lacul
se va exploata folosind pentru irigatii volumul util pana la cota 20.00 mdMB.
- debit afluent in lac 0,5 mc/sec;
- debit afluent in aval 0,50 mc/sec;
- marimea rezervei de apa din lac - 68 mil.mc.
747
Pozitiile normale ale vanelor si stavilelor barajului Frasinet in exploatare la ape medii
sunt inchise.
raul Mostistea scade sub aloarea de 0,5 mc/sec iar debitul pe Dunare atinge valoarea minima
admisa pentru navigatie (4400 mc/sec), in aceasta ipoteza pomparea apei din Dunare nemaifiind
posibila cu statia de pompare Dorobantu care sa suplimenteze si volumele necesare pentru lacul
de acumulare Frasinet.
efect peierderi de apa cu exceptia operatiunilor de spalare stric necesare si vor fi executate cu un
se incadreze temporar in rezervelor volumelor utile ale lacurilor Iezer si Frasinet. Rezerva
maxima de apa (la NNR) a acumularii Frasinet reprezinta 51 milioane mc ceea ce impune
admiterea la folosinte a numai circa 50 % din cantitatea maxima de apa solicitata. Restul
subcapitolelor sunt aceleasi ca la exploatarea la ape medii.
Regimul de exploatare la viitura se instituie cand se indeplinesc urmatorii parametri:
-debitul afluent pe raul Mostistea este mai mare de 45 mc/sec si are tendinta de crestere.
- nivelul apei in lacul de acumulare este 23,50
lacului din aval (Iezer).
- 10 cm /h
748
- 95 mc/s
Descarcarea debitelor se face atit prin ferestrele deversoare aflate la cota 24,50 cit si prin
golirea de fund prin manevrarea stavilelor plane prin intermediul mecanismelor de actionare.
Manevrarea stavilelor de fund se face manual intrucit instalatia electrica precum si motoarele de
actionare sunt defecte .
Inceperea manevrelor de descarcare se face in corelare cu barajele Gurbanesti ce se afla
in amonte si cu barajul Iezer ce se afla amplasat in aval, stabilindu-se volumul ce poate fi preluat
de aceste acumulari si cu capacitatea de descarcare a acestor debite in Dunare prin barajul
Iezer,deoarece barajul Iezer nu are un descarcator care sa poata evacua volumul de apa ce poate
fi evacuat prin turnul de manevra Frasinet.
Se supravegheaza permanent in timpul descarcarii debitelor zona adiacenta disipatorului
de energie si a malurilor pentru a se preintimpina eventualele eroziuni care sa puna in pericol
stabilitatea acestora .
23.2.11. Acumularea Iezer
Acumularea IEZER este amplasata pe Valea Mostistea intre localitatile Dorobantu si

Manastirea, cod cadastral XIV-1.35.
- Irigatii - Acumulare IEZER asigura alimentarea cu apa pentru irigatii pentru suprafata
de 77404 ha cu un debit instalat al statiilor de pompare de 59.3 mc/s . Unitatea deservita
este ANIF Calarasi
deservita SC. PISCICOLA S.A. OLTENITA.
- Atenuarea viiturilor. In sectiunea IEZER elementele undei de viitura sunt urmatoarele:
kmp 0.1% 1% 5% 10% ore 0.1% 1% 5% 10%
1734 181.0 108.0 68.8 55.0 205 50 50.9 30.40 19.2 15.4
Obiectivele aparate prin efectul de atenuare al lacului:
-incintele indiguite Oltenita-Dorobantu si Boianu-Sticleanu
749
Valea Mostistea (cod cadastral XIV-1.35.) are o lungime de 98 km, o suprafata a
bazinului hidrografic de 17,58 kmp, cursul orientat NV-SE, dreneaza partea central vestica a
judetului Calarasi pe o lungime de 96 km intre localitatile Mataraua si Dorobantu, de unde prin
intermediul privalului Scoiceni comunica cu fluviul Dunarea.
Date caracteristice pentru captari secundare
Riul Sectiunea F(kmp) 0.1% 1% 2% 5% 10% Tt(ore) Tc r
Mostistea Iezer 1734 181 108 - 68.8 55.0 205 50 0.38
Modul de stabilire a deciziei privinn regimul de functionare
Dispeceratul AN Apele Romane , DA Buzau-Ialomita si dispeceratul SGA Calarasi in colaborare
cu ANIF Calarasi , unitati corespondente in exploatarea lucrarii , stabilesc decizia de functionare
in diverse regimuri de exploatare . Se considera urmatoarele regimuri caracteristice :
-ape medii
d) conducerea Directiei Apelor Buzau-Ialomita
- manevre la echipamente pentru debite afluente mai mari de 100 mc/s
- golire lac de acumulare pentru reparatii sau de necesitate
Lacul Iezer se afl n regim de exploatare normal, ntre cotele 12,50 mdMB i 17,15
mdMB. Deoarece SPP Iezer nu mai funcioneaz din 1992 rezult ca umplerea lacului nu se
750
poate face prin pompare ci numai natural prin aportul debitului afluent din amonte sau prin
golirea de fund a clugrului din bazinul de refulare ce debueaz n canalul Dunre-Dorobanu
numai cu condiia ca nivelul din canal s fie mai ridicat dect nivelul din lac (conditii de viitura
pe Dunare ).
Datorit eroziunilor puternice ele malurilor din dreptul loc. Boneagu precum i
solicitrilor din ce n ce mai mici de ap pentru irigaii din acumulare din dispoziia D.A. BuzAu-
Ialomia nivelul maxim de exploatare a fost stabilit inca din anul 1997 la cota 14,50 mdMB ,
niveluri care in cea mai mare parte se respecta cu conditia ca nivelul din canalul Dunare-
Dorobantu sa fie mai mic decit nivelul din acumulare .
In aceste condiii exploatarea lacului se va face astfel :
-n lunile 03-09 lacul se va exploata la cota 14,50 mdMB, care reprezint nivelul maxim
de exploatare al lacului ;
-n lunile 04-05 se va proceda la umplerea lacului prin debitul afluent ce vine din amonte
prin topirea zpezilor, ploilor;
-n lunile 06-08 nivelul apei n lac va fi meninut n jurul cotei de 14,00 mdMB 5 - 10
cm, reglajul fcndu-se prin acionarea stavilelor de la golirea de fund a stavilei ce deverseaza
direct in canalul Dunare-Dorobantu, n aceasta perioad lacul se va exploata folosind pentru
irigaii volumul util pn la cota 12.50 mdMB.
- debit defluent n aval- funcie de afluent i nivelul existent n lac;
- marimea rezervei de ap din lac - 48 mil.mc.
raul Mostistea scade sub aloarea de 0,5 mc/sec iar debitul pe Dunare atinge valoarea minima
admisa pentru navigatie (4400 mc/sec), in aceasta ipoteza pomparea apei din Dunare nemaifiind
posibila cu statia de pompare Dorobantu.
efect peierderi de apa cu exceptia operatiunilor de spalare stric necesare si vor fi executate cu un
se incadreze temporar in rezervelor volumelor utile ale lacului Iezer. Rezerva maxima de apa (la
NNR) a acumularii Iezer reprezinta 51 milioane mc ceea ce impune admiterea la folosinte a
numai circa 50 % din cantitatea maxima de apa solicitata. Restul subcapitolelor sunt aceleasi ca
la exploatarea la ape medii.
751
Regimul de exploatare la viitur se instituie cnd debitul afluent pe rul Mostitea este mai
mare de 45 mc/sec i are tendina de crestere. In aceste condiii exploatarea lacului trebuie fcut
astfel nct s se asigure :
-deplina siguran a barajului, utilajelor i echipamentelor mecanice;
-alimentarea normal cu ap a folosinelor;
-reinerea ct mai mult din unda de viitur solicitnd ct mai puin trana nepermanent a
lacului.
lacului .
- 10 cm /h
Datorita faptului ca lacul de acumulare Iezer nu are din constructie un descarcator
care sa debuseze direct intr-un emisar si care sa poata prelua in intregime virful unei unde de
viitura nu se poate determina capacitatea de transport al albiei din aval.
Descarcarea debitelor se face atit prin ferestrele deversoare aflate la cota 24,50 cit si prin
golirea de fund prin manevrarea stavilelor plane prin intermediul mecanismelor de actionare.
Manevrarea stavilelor de fund se face manual intrucit instalatia electrica precum si motoarele de
actionare sunt defecte .
Inceperea manevrelor de descarcare se face in corelare cu barajele Frasinet si Gurbanesti
ce se afla in amonte, stabilindu-se volumul ce poate fi preluat de aceste acumulari si cu
capacitatea de descarcare a acestor debite in Dunare prin barajul Iezer,deoarece barajul Iezer nu
are un descarcator care sa poata evacua volumul de apa ce poate fi evacuat prin turnul de
manevra Frasinet.
752
23.3. Consideraii privind regulile de exploatare ale sistemului existent mpotriva
inundaiilor i a sistemului bazinal de gestiune a resurselor de ap
n urma analizei regulamentelor de exploatare a lucrrilor cu rol complex din cadrul

sistemului bazinal, se poate desprinde concluzia c exist o strategie general de gestionare a
riscului la inundaii particularizat pentru fiecare obiectiv n parte, avnd drept scop reducerea
impactului produs de inundaii asupra populaiei i a bunurilor printr-o planificare adecvat i printr-
o politic care s corespund standardelor i asteptrilor comunitilor umane, n condiiile proteciei
mediului.
Aceast strategie face parte din strategia naional de management al riscului la inundaii care
se bazeaz pe urmtoarele principii:
principiul dezvoltrii durabile semnificnd faptul c trebuie adoptate astfel de aciuni
nct impactul inundaiilor s fie suportabil din punct de vedere economic, ecologic i
social;
abordarea strategic pentru o perioad de timp, astfel nct s poat fi luate n
considerare eventualele schimbri posibile n frecvena i vulnerabilitatea la inundaii,
precum i a altor aspecte posibile;
simplitatea i transparena care va conduce la diminuarea riscului producerii de
victime omeneti i a pagubelor generate de inundaii printr-o aciune comun a
administraiei centrale i locale, a comunitilor locale, printr-o mai bun nelegere a
riscului la inundaii, prin implicarea populaiei, a colii, a bisericii, precum i a mass-
media;
abordarea bazinal a problemei inundaiilor prin introducerea conceptului de planuri
de gestionare a riscului la inundaii la nivel de bazin hidrografic i a unor programe
de msuri elaborate n concordan cu prevederile Directivei Cadru privind Apa;
abordarea interdisciplinar a problemei inundaiilor; toate aspectele relevante ale
gestionrii apelor, amenajrii teritoriului, utilizrii terenurilor, agriculturii,
transporturilor i dezvoltrii urbane, conservarea naturii, trebuie abordate mpreun
att la nivel naional, ct i la cel regional i local;
principiul solidaritii, potrivit cruia msurile de protecie mpotriva inundaiilor
adoptate de unii nu trebuie s compromit capacitatea altora situai n amonte sau n
aval de a-i adopta propriile msuri;
meninerea unui echilibru ntre msurile i aciunile preventive, cele de rspuns i
cele de reconstrucie dup trecerea fenomenului de inundaii prin utilizarea planurilor
de amenajare a teritoriului, a msurilor structurale i nestructurale, a msurilor
biologice ca i a planurilor de intervenie pentru situaii de urgen;
aplicarea celor mai bune practici propuse de Uniunea European i de Comisia
Economic a Naiunilor Unite pentru Europa privind msurile preventive mpotriva
inundaiilor, de protecie i diminuare a efectelor lor
aciuni concertate i integrate pe ntreaga suprafa a bazinului hidrografic constituie o
condiie prealabil pentru succesul oricrei strategii i al oricrui plan de reducere a
riscului la inundaii;
753
cooperarea n reducerea riscului la inundaii n condiiile reglementrilor
internaionale privind rurile transfrontier, n concordan cu geomorfologia teritoriului
Romniei i a poziiei sale geografice.
Gestiunea riscului de inundaii presupune o serie de msuri i activiti care innd cont de
continuum-ul pe care l reprezint producerea acestora se pot clasifica potrivit graficului urmtor:
Pe baza celor prezentate mei sus se pot defini urmtoarele tipuri de msuri de aprare
mpotriva inundaiilor:
1) Msuri structurale:
a) .Msuri care reduc debitul de vrf al viiturii:
acumulri permanente;
acumulri nepermanente (poldere);
lucrri de terasare i conservare a solului;
amenajarea versanilor;
mpduriri;
derivaii pentru ape mari;
lucrri de reabilitare (renaturare) a rului care s asigure atenuarea natural a
rurilor prin acumularea apei n albia major;
lucrri de reinere a apei pluviale i de ntrziere a curgerii acesteia, n special
n zonele urbane;
derivaii;
b) Msuri care reduc nivelurile maxime n albie:
curarea albiilor rurilor (nlturarea vegetaiei i arboretului, nlturarea
depunerilor aluvionare, demolarea construciilor din albie);
lucrri de regularizare a albiilor;
c) Msuri care reduc durata viiturii:
lucrri de drenaj i desecri;
d) Msuri care apr bunurile i populaia din albia major:
ndiguiri i ziduri de beton;
2) Msuri nestructurale:
a) avertizri i prognoze hidrologice ale viiturilor bazate pe realizarea i dezvoltarea
sistemelor informaionale hidro-meteorologice operaionale;
b) proceduri de exploatare a lucrrilor hidrotehnice de aprare mpotriva inundaiilor
care s aib la baz informaii prognosticate asupra mrimii i formei undelor de
viitur;
754
c) .planificarea i gestiunea teritoriului:
zonarea i managementul albiei majore
interzicerea construciilor n albia major;
precizarea restriciilor n autorizaiile de construcie;
elaborarea hrilor de risc;
d) .reinerea apei n sol prin planificarea utilizrii terenului agricol n mod adecvat;
e) .reforma instituional:
(1) .cadru legal adecvat necesar elaborrii strategiilor, deciziilor operative de
gospodrire a apelor i dezvoltare urban, metode i mijloace de realizare i
urmrire;
(2) .elaborarea de:
regulamente de aprare mpotriva inundaiilor;
planuri de aciune operativ;
modele de intervenie;
sisteme de cooperare ntre instituii ale statului;
programe referitoare la sisteme automate de informare hidrologic;
activiti de contientizare a populaiei i informare public;
(3) .instrumente economice:
asigurarea bunurilor i valorilor prin societile de asigurare;
elaborarea unor criterii de negociere ntre factorii implicai n utilizarea zonelor
inundabile care s conduc la acceptarea unor pagube rezonabile n beneficiul
general al ocupanilor unor asemenea zone critice;
O parte dintre aceste msuri sunt reflectate n mod corespunztor n cadrul

regulamentelor de exploatare a principalelor obiective din sistemul hidrografic, iar altele, care
presupun activiti pregtitoare de lung durat presupun o planificare ealonat n timp i
prevederea i obinerea fondurilor necesare pentru transpunerea lor n practic.
De asemenea, pentru aplicarea acestor msuri trebuie avute n vedere principiile enunate
anterior referitoare la abordarea bazinal a problemei inundaiilor, abordarea interdisciplinar a
problemei inundaiilor, precum i respectarea principiului solidaritii.
Sistemul bazinal de gestiune a resurselor de ap ar trebui s se bazeze pe principiile

managementului integrat al resurselor de ap recomandate de comunitatea internaional care se
regsesc i n cadrul principiilor pe care se bazeaz strategia naional de management al riscului
inundaiilor.
Managementul integrat al resurselor de ap presupune:
1) Integrarea sistemului resurselor naturale de ap
Sistemului resurselor naturale de ap este reprezentat de ciclul hidrologic i
componentele sale: precipitaii, evaporaia, scurgerea de suprafa i scurgerea subteran.
Meninerea bilanului hidrologic i a raporturilor dintre componentele sale, are la baz
legturile biofizice dintre pduri, pmnt i resursele de ap dintr-un bazin hidrografic, i
este esenial pentru utilizarea durabil a sistemului reusurselor rnaturale de ap.
2) Integrarea infrastructurii de gospodrire a resurselor de ap n capitalul
natural
Realizarea unei infrastructuri de gospodrire a apelor prietenoas fa de mediu care
s asigure att alimentarea optim cu ap a folosinelor i reducerea riscului producerii de
inundaii ct i conservarea i creterea biodiversitii ecosistemelor acvatice.
755
3) Integrarea folosinelor de ap
Alimentarea cu ap a populaiei, industriei i agriculturii i conservarea
ecosistemelor acvatice sunt abordate sectorial n mod tradiional. Majoritatea folosinelor de
ap solicit resurse de ap n cantiti din ce n ce mai mari i de calitate foarte bun.
Rezolvarea ecuaiei resurse-cerine de ap i protecia resurselor de ap necesit
analiza folosinelor la nivel de bazin hidrografic.
Managementul resurselor de ap necesit implicarea tuturor prilor interesate
publice i private la toate nivelurile i la momentul portivit. Deciziile i aciunile n
domeniul managementului integrat al resurselor de ap trebuie luate, de toi cei care pot
fi afectai, la nivelul corespunztor cel mai adecvat (pricipiul subsidiaritii).
4) Integrarea amonte aval
Folosinele din amonte trebuie s recunoasc drepturile folosinelor din aval privitoare
la utilizarea resurselor de ap de bun calitate i n cantitate suficient. Toate acestea
necesit dialog pentru a reconcilia necesitile folosinelor din amonte i din aval.
5) Integrarea resurselor de ap n politicile de planificare
Apa este unul dintre elementele fundamentale ale vieii i n acelai timp un
factor care condiioneaz dezvoltarea social i economic, fiind adesea un factor limitativ.
Societatea i economia se vor putea dezvolta numai n msura n care se va dezvolta i
gospodrirea apelor, aceast condiionare marcnd rolul i importana activitii n
contextul dezvoltrii durabile.
Managementul integrat al resurselor de ap are la baz, n conformitate cu
prevederile Directivei Cadru 2000/60 a Uniunii Europene, Planul de Management al
bazinului hidrografic.
756
Buzau-Ialomita
CAPITOLUL 24
MASURI IN DIRECTIA PROTECTIEI NATURII
(ATENUAREA VIITURILOR PRIN REACTIVAREA

ZONELOR INUNDABILE SI RENATURAREA
CURSURILOR DE APA; REDUCEREA DEBITELOR
VIITURILOR PRIN PREZERVAREA SI RESTAURAREA
ZONELOR UMEDE, CAPABILE SA ACUMULEZE SI SA
RETINA APELE IN CADRUL BAZINULUI
HIDROGRAFIC)
Zonele umede sunt ecosisteme hidrologice variate si complexe, care se dezvolta intr-un
mediu de trecere de la habitate terestre la cele acvatice. Aceste zone sunt caracterizate de
elemente comune, ca: ape statatoare sau lent curgatoare, soluri hidrice, microorganisme,
plante si animale hidrofile adaptate la procesele chimice si biologice specifice. Regimul lor
hidrologic este variabil in timp si spatiu impreuna cu celelalte caractere speciale de zona
umeda, cum sunt comunitatile distincte de plante si animale. Capacitatea ecosistemului de-a
acumula biomasa, de a asigura locuri pentru inmultirea pestilor si a celorlalte specii,
combinate, explica unicitatea caracterelor zonelor umede.
Pentru a usura managementul zonelor umede, cu toate ca acestea au o tipologie foarte

variata, iar definitiile sunt foarte variate s-au definit urmatoarele tipuri de baza de zone
umede:
- Ecosisteme de zone umede identificate ca si corpuri de apa;
- Zone de mal ale raurilor si lacurilor (lunca inundabila, in unele cazuri si lunca
majora);
- Ecosisteme terestre care depind de apele subterane (mlastini, turbarii, balti
temporare,etc.);
- Elemente minore de ape de suprafata conectate cu corpurile de apa, fara sa fie
considerate corpuri in sine (meandre, brate moarte separate de rau, cursuri
necadastrate, balti si mlastini de dimensiuni mici);
- Ecosisteme care influenteaza semnificativ calitatea sau cantitatea apei care se scurge
in corpurile de apa (stufarisul, si in general vegetatia de pe maluri).
757
Buzau-Ialomita
Figura 1. Tipuri de baza a zonelor umede
758
Buzau-Ialomita
Este cunoscut faptul ca, raurile naturale si luncile acestora sunt printre cele mai complexe si
diverse ecosisteme de pe glob. Functiile naturale ale raurilor si zonelor umede limitrofe sunt
foarte importante atat pentru flora si fauna acvatica, cat si din punct de vedere economico-
social.
Corpurile de apa sunt zone destinate pentru protecia habitatelor i speciilor, unde
meninerea sau mbuntirea strii apei este un factor important.
In ultimele decenii majoritatea raurilor, in special cele mai mari, si-au pierdut lunca
inundabila in urma indiguirilor si regularizarilor, lucrari care au fost efectuate pentru
apararea impotriva inundatiilor sau pur si simplu pentru castigarea de teren pentru
agricultura. Acesta stare a adus dupa sine disparitia multor habitate si specii si rasturnarea
echilibrului ecologic. De asemenea, bilantul apei a suferit si el, fiind mult mai amplificate
fenomenele de seceta si inundatii. In urma degradarii ecosistemelor, procesele complexe
bio-geo-chimice care asigurau stabilitatea mediului au determinat chiar si inrautatirea
calitatii apelor.
In urma implementarii Directivei Cadru a Apei s-a accentuat faptul ca un corp de apa nu isi
poate atinge starea buna fara a avea stare ecologica buna, ori pentru aceasta este strict
necesar asigurarea zonelor inundabile, cu o vegetatie cat mai apropiata de cea originala. De
asemnea, noul concept de aparare, care subliniaza ca trebuie asigurat mai mult spatiu
raurilor, se poate armoniza foarte usor cu necesitatea de-a crea zone umede.
Se considera ca, in constructia/reconstructia zonelor umede, trebuie tinut cont de
urmatoarele aspecte:
- importanta studiilor preliminare, locatiile cele mai favorabile se pot identifica numai
in urma unor studii multidisciplinare aprofundate, de exemplu locatiile cele mai bune
sunt meandrele si bratele moarte taiate, parasite sau uscate, unde fara a intervenii in
textura sau morfologia terenului, aplicand numai masuri de gospodarire a apei se pot
crea zone umede;
- trebuie tinut cont de faptul ca aceste zone se construiesc pentru a asigura starea buna
a apei, ceea ce insemna ca aspectul cel mai important al proiectului trebuie sa fie
crearea unor habitate care indeplinesc cerintele ecologice ale speciilor din zona, in
vederea mentinerii si inmultirii acestora;
- o importanta cruciala are si aspectul economic, o analiza serioasa cost-beneficiu
fiind necesara oricarui proiect, insa greutatea consta in faptul ca biodiversitatea si
avantajele unui mediu sanatos nu pot fi usor cuantificate financiar;
- caracteristicile socio-economice ale zonei, aceptabilitate si sustinabilitate;
- impactul asupra mediului: investitia nu trebuie sa aiba un impact negativ asupra
mediului nici in faza de constructie nici mai tarziu.
Noua Strategie naionala de management al riscului la inundaii pe termen mediu i lung,

aprobata prin H.G. nr. 846/2010, promoveaza principii de amenajare a cursurilor de apa ce
tin cont de noul concept european de amenajare a raurilor: mai mult spatiu pentru rauri.
759
Buzau-Ialomita
Acest concept de amenajare a cursurilor de apa are la baza principiile dezvoltarii durabile, si
presupune armonizarea cerintelor social-economice (alimentare cu apa, aparare impotriva
inundatiilor, etc) cu cerintele ecologice.
Scopul Strategiei naionale de management al riscului la inundaii este acela de reducere a

impactului produs de inundatii asupra populatiei si a bunurilor in conditiile protectiei
mediului.
Reiterand conceptul mai mult spatiu pentru rauri, este necesara asigurarea continuitatii
raului si a legaturii sale cu lunca inundabila pentru realizarea unor noi habitate (zone
umede), pentru conservarea biodiversitatii, retinerea nutrientilor si, nu in ultimul rand,
atenuarea viiturilor.
Astfel, in acest mod, raul poate sa-si manifeste mobilitatea si sa se adapteze la presiunile
externe perturbatoare si sa isi mentina conditiile de autofunctionare.
Aceste masuri in directia protectiei naturii sunt msuri/aciuni preventive, premergtoare

producerii fenomenului de inundatii.
Astfel de masuri preventive au in vedere propuneri de:
Atenuarea viiturilor prin reactivarea zonelor inundabile si renaturarea cursurilor
de apa;
Reducerea debitelor viiturilor prin prezervarea si restaurarea zonelor umede.
Locatiile cele mai favorabile pentru construirea sau reconstruirea zonelor umede sunt:
- ariile protejate in legatura cu mediul acvatic, cum sunt mlastinile, baltile si luncile
declarate de Legea nr.5 din 6 martie 2000;
- zonele umede istorice, unde in cele mai multe locuri aceste zone au disparut, dar
textura solului si morfologia relieful fac foarte usor realizabil amenajarea din nou a
acestora;
- tronsoanele de rauri importante pentru fondul piscicol;
- siturile NATURA 2000;
- ecosistemele dereglate, cu peisaje denaturate, artificiale, acolo unde este necesar o
renaturare pentru a imbunatatii starea apelor.
In districtul de bazin hidrografic Buzau-Ialomita au fost identificate ariile naturale protejate

care au legtur cu apa i grupate n zone pentru protecia habitatelor i speciilor, acestea
fiind:
Arii naturale protejate de interes national;

Arii naturale protejate de interes international;
Arii naturale protejate de interes comunitar sau situri Natura 2000;
Arii naturale protejate de interes judeean sau local.
760
Buzau-Ialomita
Dintre acestea, urmare actualizarii in 2011 a procesului de desemnare a site-urilor NATURA

2000, exista:
la nivelul Bazinului hidrografic Ialomita un numar de 16 arii protejate (SCI/SPA)
care au legatura cu mediul acvatic;
la nivelul Bazinului hidrografic Buzau un numar de 18 arii protejate (SCI/SPA) care
au legatura cu mediul acvatic
la nivelul Bazinului hidrografic Mostistea un numar de 6 arii protejate (SCI/SPA)
la nivelul Bazinului hidrografic Calmatui un numar de 6 arii protejate (SCI/SPA)
Aceste zone, datorita importantei pe care o au in mentinerea echilibrului ecologic din

teritoriile respective si a rolului lor in mentinerea calitatii bune a apelor (precum si din cauza
obligatiilor care decurg din legislatie) merita o protectie suplimentara, in special in ceea ce
priveste protectia habitatelor acvatice, cu elemente de flora si fauna specifica.
Din punct de vedere al suprapunerii cu alte categorii de zone protejate prevzute de

Directiva Cadru Ap i Registrul Zonelor Protejate, n tabelul urmator sunt prezentate ariile
naturale protejate care au legtur cu apa grupate n zone, precum i legturile cu celelalte
categorii de zone protejate, respectiv zonele pentru captrile de ap destinate potabilizrii,
zonele pentru protecia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic, zonele
vulnerabile la nitrai, zonele pentru mbiere. Totodat, tabelul cuprinde i unitile
administrativ teritoriale aferente, precum i numrul de specii i habitate protejate i
numrul de specii habitate i prioritare.
761
Buzau-Ialomita
Zonele pentru protecia speciilor i habitatelor i legtura acestora cu celelalte categorii de zone protejate
Nume zon
Nr.
Nr protejat Tip de Suprafaa Habitate Specii Nr. specii
Cod Localitate Jude habitate
crt habitate i protecie (kmp) prioritare prioritare protejate
protejate
specii
Judeul Ialomia:
Grivia (<1%),
Miloeti (7%),
Traian (22%)
Judeul Brila :
Brganul (4%),
1 Ciocile (26%), Braila,
Balta Tataru ROSPA0006 1.2 99,81 - - 0 28
Cireu (1%), Ialomita
1.7
Dudeti (29%),
Roiori (31%),
Ulmu (4%),
nsurei (<1%)
Judeul Buzu:
Padina (<1%)
Judeul Ilfov:
Gruiu (40%),
Grditea (19%),
Moara Vlsiei (12%),
Gradistea- 1.3
2 Nuci (21%), Ialomita,
Caldarusani ROSPA0044 1.2 64,42 - - 0 20
Snagov (<1%) Ilfov
- Dridu 1.7
Judeul Ialomia:
Adncata (<1%),
Dridu (8%),
Fierbini-Trg (17%)
ROSPA0059 1.2 Judeul Ialomia:
3 Lacul
1.7 Ograda (10%), Ialomita 20,14 - - 0 42
Strachina
VI.18 (Lacul 2.3 Valea Ciorii (8%),
762
Buzau-Ialomita
Nume zon
Nr.
protejate
specii
Strachina) ndrei (9%)

Judeul Ialomia:
ROSPA0065 Amara (3%),
Lacurile VI.16 1.2 Andreti (16%),
Fundata- (L. Fundata) 1.7 Gheorghe Doja Ialomita 20,36 - - 0 35
4
Amara VI.17 2.3 (13%), Reviga
(L. Amara) (2%),
Slobozia (<1%)
3
Judeul Dmbovia: 91
3 E0* Paduri
Niculeti(<1% aluviale
, cu
Judeul Ilfov: Alnus
9 glutinosa
1.2
5 ROSCI0224 Ciolpani(27%), si
1 Fraxinus
Scrovistea 1.6 Ilfov - 5 21
ROSPA0140 Peri(29%), 3 excelsior (Alno-
1.7
Snagov(<1%) Padion,
3 Alnion
Judeul Prahova: incanae,Salicio
,
Poienarii Burchii(<1%) n5 albae)
6
Judeul Ialomia:
Adncata (7%),
Armeti (14%),
Brbuleti (1%),
Jilavele (62%)
6 Campia 1.2 Buzau,Prahova,
ROSPA0112 Judeul Prahova: 5,88 - - 0 16
Gherghitei 1.7 Ialomita
Baba Ana (<1%),
Boldeti-Grditea
(18%),
Ciorani (<1%),
Colceag (<1%),
763
Buzau-Ialomita
Nume zon
Nr.
protejate
specii
Fulga (12%),
Slciile (10%)
Judeul Buzu:
Amaru (12%),
Glodeanu Srat (3%),
Mihileti (12%),
Movila Banului (<1%),
Shteni (<1%)
Judeul Ialomia:
Grindu (21%),
Grindu-
7 Grbovi (<1%),
Valea ROSPA0118 1.2 Ialomita 32,58 - - 0 6
Valea Mcriului
Macrisului
(44%)
Judeul Ialomia:
Adncata(8%),
Albeti(5%),
Kogalnicean 91 I0 *
Alexeni(20%),
u-Gura Vegetaie de
Andreti(24%),
Ialomitei silvostep
Axintele(20%),
1.2 eurosiberian
ROSPA0120 Balaciu(6%), 68,94
8 Canaralele 1.3 cu Quercus
ROSPA0017 Borneti(11%), Prahova, Ialomita 59,248 - 6 55
de la 1.6 spp.
ROSCI0290 Brazii(12%), 267,27
Harsova 1.7 40C0*
Bucu(16%),
Tufriuri de
Bueti(4%),
Coridorul foioase ponto-
Brbuleti(3%),
Ialomitei sarmatice
Brcneti(12%),
Ciochina(2%),
Ciulnia(5%),
764
Buzau-Ialomita
Nume zon
Nr.
protejate
specii
Cosmbeti(<1%),
Coereni(15%),
Czneti(1%),
Dridu(16%),
Fierbini-Trg(6%),
Gheorghe Lazr(<1%),
Moldoveni(23%),
Munteni-Buzu(2%),
Mrculeti(12%),
Ograda(3%),
Periei(13%),
Giurgeni (28%),
Ion Roat(10%),
Maia(14%),
Manasia(4%),
Mihail Koglniceanu
(46%),
Platoneti (1%),
Vldeni (<1%),
ndrei (<1%)
Fceni (7%),Sfntu
Gheorghe(3%),
Sineti(<1%),
Slobozia(12%),
Sudii(2%),
Slcioara(7%),
Sreni(4%),
Sveni(1%),
Urziceni(2%
765
Buzau-Ialomita
Nume zon
Nr.
protejate
specii
Judeul Prahova:
Balta Doamnei(39%),
Berceni(<1%),
Brazi(8%),
Ciorani(2%),
Cocortii Col(19%),
Drgneti(9%),
Dumbrava(8%),
Gherghia(6%),
Gorgota(20%),
Olari(3%),
Poienarii
Burchii(<1%),
Puchenii Mari(7%),
Rfov(20%),
Tinosu(44%),
Trgoru Vechi(3%),
Valea
Clugreasc(<1%),
irna(16%)
Judeul Dmbovia:
9
ROSCI0014 1.6 Bucani(9%), Dambovita 5,13 - - 2 1
Bucsani
I.L. Caragiale(<1%)
766
Buzau-Ialomita
Nume zon
Nr.
protejate
specii
7220 * Izvoare
petrifiante cu
formare de
travertin
(Cratoneurion)
6230 * Pajisti
montane de 1352*
Nardus bogate Canis
in specii pe lupus
substraturi 1354*
10 Ciucas 1.3 Judeul Prahova:
ROSCI0038 silicioase Ursus
1.6 Cerau(17%),
2.674 (Tigaile 91 E0* Paduri arctos
1.7 Mneciu(28%)
din Ciucas) aluviale cu 1078*
2.3 Judeul Braov: Brasov, Prahova
Alnus glutinosa Callimorp
Scele(19%),
87,456 si Fraxinus ha 17 14
Trlungeni(11%),
excelsior (Alno- quadripun
Vama Buzului(34%)
Padion, Alnion ctaria
incanae,Salicion 1087*
albae) Rosalia
4070* alpina
Tufarisuri cu 4070*
Pinus mugo si Campanula
Rhododendron serrata
myrtifolium
9180* Paduri
din Tilio-
Acerion pe
versanti
abrupti,
767
Buzau-Ialomita
Nume zon
Nr.
protejate
specii
grohotisuri si
ravene
91 E0* Pduri
aluviale cu
Alnus glutinosa
i Fraxinus
Judeul Prahova: excelsior (Alno-
Bertea(<1%), Padion, Alnion
Brebu(22%), incanae, 1354*
11 Cheile 1.6
ROSCI0283 Comarnic(<1%), Prahova 26,13 Salicion albae) Ursus 8 4
Doftanei 1.7
Secria(10%), 9180* Pduri arctos
Valea Doftanei(3%), din Tilio-
otrile(2%) Acerion pe
versani
abrupi,
grohotiuri i
ravene
768
Buzau-Ialomita
Nume zon
Nr.
protejate
specii
Judeul Arge: 8160 *

Brasov, Arges, 1352*
12 Dragoslavele(3%) Grohotisuri
1.6 Dambovita Canis
ROSCI0102 Judeul 11,99 medio-
1.7 lupus
Leaota Dmbovia: europene
1354*
Moroeni(1%) calcaroase ale
Ursus 2 1
Judeul Braov: etajelor colinar
arctos
Fundata(<1%), si montan
Moieciu(6%)
ROSCI0013 4070* 1
Judeul Prahova:
H (Parcul Tufarisuri cu 3
Azuga(29%),
Natural Pinus mugo si 5
Buteni(64%),
Bucegi) Rhododendro 4
Comarnic(18%),
2.672 n myrtifolium *
1.3 Sinaia(50%),
(Abruptul 6110 *
1.4 Valea Doftanei(<1%)
Bucegi Prahovean ) Comunitati U
1.6
2.382 rupicole r
13 1.7 JudeulDmbovia: Brasov, Prahova,
Parcul (Rezervatia 298,659 calcifile sau s18 82
1.9 Moroeni(58%) Dambovita
Natural Plaiul Hotilor) pajisti bazifite u
2.1
Bucegi 2.973 (Muntii din Alysso- s
2.4 Judeul Braov:
Coltii lui Sedion albi
2.6 Bran(50%),
Barbes) 6230 * Pajisti a
Moieciu(15%),
2.373 (Pestera montane de r
Predeal(8%),
Cocora) Nardus bogate c
Rnov(21%)
2.375 (Valea in specii pe t
Horoabei) substraturi o
769
Buzau-Ialomita
Nume zon
Nr.
protejate
specii
2.380 silicioase s
(Turbaria 91 E0* Paduri 1352*
Laptici) aluviale cu Canis
2.374 Cheile Alnus glutinosa lupus
Tatarului) si Fraxinus 1087*
2.377 excelsior Rosalia
(Zanoaga- (Alno-Padion, alpina
Lucacila) Alnion 4039*
2.376 (Orzea- incanae, Nymphali
Zanoaga) Salicion albae) s
2.379 (Pestera 9180* Paduri vaualbum
Ratei) din Tilio- 4070*
2.381 (Poiana Acerion pe Campanul
Crucii) versanti abrupti, a serrata
grohotisuri si
ravene
8160 *
Grohotisuri
medio-
europene
calcaroase ale
etajelor colinar
si montan
770
Buzau-Ialomita
Nume zon
Nr.
protejate
specii
Judeul Clrai:
Ciocneti (7%)
Alexandru
Odobescu(1%),
Chiselet(13%),
Ciocanesti- Ciocneti(11%),
Dunare ROSPA0021 Cuza Voda(2%),
IV.21 (Ostrovul Clrai(<1%),
Oltenita- Ciocanesti) Dorobanu(12%),
Mostistea- Frsinet(9%),
9,04
Chiciu ROSCI0131 1.2 Grditea(7%),
14 115,40
1.6 Independena(<1%), Calarasi - - 4 80
65,78
Valea ROSPA0105 1.7 Mnstirea(18%),
123,51
Mostistea Oltenia(7%),
ROSPA0136 Spanov(8%),
Oltenita- Ulmu(13%),
Ulmeni Valea Argovei(9%)
Gurbneti (6%),
Sohatu (<1%),
Sruleti (5%)
Ulmeni (<1%)
Judeul Constana:
Ostrov(<1%)
771
Buzau-Ialomita
Nume zon
Nr.
protejate
specii
Judeul Clrai:
Chiselet(12%),
Curcani(<1%),
40C0*
Frsinet(<1%),
Tufriuri de
Fundeni(2%),
foioase ponto-
Fundulea(<1%),
Padurile din ROSCI0343 1.6 sarmatice
15 Gurbneti(<1%),
Silvostepa 2.323 (Padurea 1.7 Calarasi 21,20 91 I0 * - 0 3
Mitreni(<1%),
Mostistei Ciornuleasa) 2.3 Vegetaie de
Mnstirea(<1%),
silvostepa
Nana(4%),
eurosiberian
Pltreti(<1%),
cu Quercus spp.
Sohatu(7%),
Ulmeni(<1%),
Vasilai(<1%)
Judeul Buzu:
C.A. Rosetti(2%),
Cilibia(12%),
Costeti(9%),
Gherseni(13%),
1530* Pajisti si
Glbinai(2%),
1.2 mlastini
Largu(18%),
16 Valea ROSCI0259 1.3 Buzau, 179,23 saraturate
Luciu(37%), - 1 16
Calmatuiului ROSPA0145 1.6 Braila 205,15 panonice si
Rueu(11%),
1.7 ponto
Smeeni(16%),
sarmatice
inteti(6%)
Judeul Brila:
Bordei Verde(7%),
Cireu(18%),
Surdila-Greci(3%),
772
Buzau-Ialomita
Nume zon
Nr.
protejate
specii
Ulmu(16%),
Zvoaia(16%),
nsurei(13%)
Judeul Ialomia:
Bertestii de
Giurgeni (9%),
Sus-Gura 1530* Pajisti si
Gura Ialomiei (30%),
Ialomitei mlastini
1.2 Mihail Koglniceanu
17 ROSPA0111 68,90 saraturate
1.6 (<1%) Braila, Ialomita - 1 20
Saraturile de ROSCI0389 34,49 panonice si
1.7 Judeul Brila:
la Gura ponto -
Bertetii de Jos
Ialomitei - sarmatice
(12%), Victoria (7%),
Mihai Bravu
nsurei (4%)
773
Buzau-Ialomita
Nume zon
Nr.
protejate
specii
Judeul Buzu:
Berca(2%),Buzau(4%)
C.A. Rosetti(6%),
Cilibia(7%),
Cislu(2%),
Glbinai(9%),
Mgura(6%),
Mrcineni(10%),
Nehoiu(<1%),
Prscov(2%),
Pntu(3%),
1530* Pajisti si
Ptrlagele(2%),
1.3 mlastini
18 Lunca Robeasca(19%),
ROSCI0103 1.6 Buzau 69,87 saraturate - 4 12
Buzaului Siriu(<1%),
1.7 panonice si
Sgeata(9%),
ponto-sarmatice
Spoca(10%),
Unguriu(8%),
Vadu Paii(6%),
Verneti(2%),
Vipereti(4%)
Judeul Brila:
Furei(8%),
Galbenu(<1%),
Jirlu(9%),
Surdila-Greci(2%),
Viani(2%)
774
Buzau-Ialomita
Nume zon
Nr protejat Tip de Suprafaa Habitate Specii Nr. habitate Nr. specii
Cod Localitate Jude
crt habitate i protecie (kmp) prioritare prioritare protejate protejate
specii
Balta Alba- 1.2 Judeul Brila:

Amara-Jirlau- Galbenu(7%),
Lacul Sarat ROSCI00 1.6 1530* Pajisti si
Graditea(10%),
Caineni 63 mlastini
Jirlu(9%),
19 ROSPA0004 1.7 Buzau, Braila saraturate - 2 68
Viani(15%) 20,23 panonice si
2.3 Judeul Buzu:
ponto sarmatice
Balta Alba- Balta Alb(30%),
Amara-Jirlau 3 Boldu(12%)
1352*
Canis
Judeul Buzu: lupus
20 Bisoca ROSCI0009 1.6 Bisoca(13%), Buzau 11,63 - 2 4
Mnzleti(2%) 4070*
Campanul
a serrata
ROSCI0038 1352*
1.3 Judeul Prahova: 7220 * Izvoare
Canis
21 Ciucas Cerau(17%), Brasov, Prahova 87,456 petrifiante cu 17 14
2.674 (Tigaile lupus
1.6 Mneciu(28%) formare de
din Ciucas)
Judeul Braov: travertin
1354*
775
Buzau-Ialomita
Nume zon
Cod Localitate Jude
specii
1.7 Scele(19%), (Cratoneurion) Ursus

Trlungeni(11%), arctos
2.3 Vama 6230 * Pajisti
Buzului(34%) montane de 1078*
Nardus bogate Callimorp
in specii pe ha
substraturi quadripun
silicioase ctaria
91 E0* Paduri 1087*

aluviale cu Rosalia
Alnus glutinosa alpina
si Fraxinus
excelsior (Alno- 4070*
Padion, Alnion Campanul
incanae,Salicio a serrata
n albae)
4070*
Tufarisuri cu
Pinus mugo si
Rhododendron
myrtifolium
9180* Paduri
din Tilio-
Acerion pe
776
Buzau-Ialomita
Nume zon
Cod Localitate Jude
specii
versanti abrupti,
grohotisuri si
ravene
Judeul Prahova: 7110* Turbarii

Lacul ROSCI0096 1.6 Prahova 0,03 - 1 2
22 Starchiojd(<1%) active
Balbaitoarea
Judeul Buzu:
Berca(2%),
Buzu(4%),
C.A. Rosetti(6%),
Cilibia(7%),
Cislu(2%),
1.3 1530* Pajisti si
Glbinai(9%),
mlastini
Lunca Mgura(6%),
23 ROSCI0103 1.6 Buzau 69,87 saraturate - 4 12
Buzaului Mrcineni(10%),
panonice si
Nehoiu(<1%),
1.7 ponto-sarmatice
Prscov(2%),
Pntu(3%),
Ptrlagele(2%),
Robeasca(19%),
Siriu(<1%),
Sgeata(9%),
Spoca(10%),
777
Buzau-Ialomita
Nume zon
Cod Localitate Jude
specii
Unguriu(8%),
Vadu Paii(6%),
Verneti(2%),
Vipereti(4%)
Judeul Brila:
Furei(8%),
Galbenu(<1%),
Jirlu(9%),
Surdila-Greci(2%),
Viani(2%)
1354*
91 E0* Pduri
Judeul Ursus
aluviale cu
Covasna: arctos
Alnus glutinosa
Comandu(<1%),
i Fraxinus
24 Penteleu ROSCI0190 1.6 Zagon(<1%) Buzau, Braila 112,68 1352* 6 9
excelsior (Alno- Canis
Judeul Buzu:
Padion, Alnion lupus
Gura Teghii(24%)
incanae,
Salicion albae) 1078*
Callimorp
778
Buzau-Ialomita
Nume zon
Cod Localitate Jude
specii
ha
quadripun
ctaria
1087*
Rosalia
alpina
4070*
Campanul
a serrata
ROSCI0199 40C0*
1.6 Judeul Buzu:
Platoul Tufarisuri de
25 Loptari(<1%), Buzau 1,51 - 0 1
Meledic 2.267 (Platoul foioase ponto-
2.3 Mnzleti(1%)
Meledic) sarmatice
Judeul Buzu: 9180* Paduri 1354*

Chiojdu(10%), din Tilio- Ursus
Siriu(22%) Acerion pe arctos
1.6 versanti abrupti,
26 Siriu ROSCI0229 Buzau 62,30 grohotisuri si 1352* 7 5
3 Judeul ravene Canis
Covasna: lupus
Sita Buzului(<1%) 7110* Turbarii
active 4070*
Campanul
779
Buzau-Ialomita
Nume zon
Cod Localitate Jude
specii
91 E0* Paduri a serrata

aluviale cu
Alnus glutinosa
si Fraxinus
excelsior (Alno-
Padion, Alnion
incanae,
Salicion albae)
780
Buzau-Ialomita
Nume zon
Cod Localitate Jude
specii
91 E0* Paduri
aluviale cu
Judeul Buzu:
Alnus glutinosa
1.3 Siriu(<1%)
Buzaul si Fraxinus
27 ROSCI0280 Judeul Covasna, Buzau 2,13 - 1 2
Superior 1.6 excelsior (Alno-
Covasna:
Padion, Alnion
Sita Buzului(2%)
incanae,
Salicion albae)
781
Buzau-Ialomita
In ceea ce priveste zonele pentru protectia speciilor acvatice importante din punct de
vedere economic, la nivelul bazinului hidrografic s-au identificat zone in care se practica
pescuitul comercial si zone cu specii de pesti care au potential economic.
Protejarea speciilor de peti importante din punct de vedere economic are n vedere
msurile de protecie pentru resursele acvatice vii (prevzute de legislaia specific din
domeniu), precum i condiiile de calitate-normele tehnice aplicabile zonelor
salmonicole i ciprinicole menionate anterior.
Totodat, numeroase cursuri de ap, lacuri sunt parte component a unor arii naturale
protejate, ceea ce asigur un grad de protecie impus de prevederile legislaiei din
domeniul ariilor naturale protejate.
Masuri recomandabile pe termen lung in directia protectiei naturii:
- Achizitii de terenuri pentru a preveni activitatile vulnerabile in zonele de

inundatii si pentru conservarea mediului, si in vederea reconstruirii fondului
forestier;
- Promovarea unei atitudini de respect fata de apele curgatoare;
- Promovarea programului de reimpadurire si controlul despaduririlor;
- Promovarea programelor de combatere a eroziunii solului, corectare a torentilor,
reconstructia ecologica si infiintarea de perdele forestiere de protectie;
- Promovarea unei mai bune utilizari a capacitatii naturale de stocare a albiilor
majore si lucilor raurilor.
782
Buzu-Ialomia -Mostitea -Clmui
CAPITOLUL 25 REZUMAT AL PLANULUI PENTRU

PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA
EFECTELOR INUNDATIILOR IN DISTRICTUL DE BAZIN
HIDROGRAFIC BUZU-IALOMIA- MOSTITEA-
CLMUI
Capitol 1 Introducere
Planul pentru Prevenirea, Protecia i Diminuarea efectelor inundaiilor n districtul de

bazin hidrografic Buzu Ialomia Mostitea - Clmui constituie o pies important
n realizarea Planului de Management al Riscului la Inundaii, deoarece cunoscnd
cauzele producerii fenomenelor de inundaie i aria de propagare a acestora se vor putea
propune msuri de localizare, reducere sau prentmpinare a efectelor inundaiilor.
Pe lng refacerea lucrrilor de aprare afectate i ntrirea capacitii de prognoz i
intervenie s - a impus ca o msur extrem de necesar elaborarea i implementarea unui
Plan Naional pentru Prevenirea, Protecia i Diminuarea Efectelor Inundaiilor.
Conform modelrii i msurtorilor din teren, suprafaa totat a Bazinului

Hidrografic Buzau este de 5352.79kmp.
Din punct de vedere administrativ, bazinul hidrografic Buzu cuprinde teritoriu
din sase judete : Brasov , Covasna , Buzu, Braila, Prahova si Vrancea .
Suprafata bazinului Mostistea este de 1758 km 2 . Bazinul Mostistea apartine

d.p.d.v. teritorial judetului Calarasi, iar pe mici portiuniu judetelor Ialomita, si Ilfov.
Bazinul hidrografic Calmatui are o suprafata de 1668 kmp. Din punct de vedere
teritorial el apartine judetelor Braila si Buzau.
Bazinul hidrografic al raului Ialomita are o suprafata de 10430 kmp. . Din punct
de vedere teritorial el apartine judetelor Dambovita, Prahova, Ialomita, Braila , iar pe mici
portiuni judetelor Brasov si Ilfov..
783
Capitol 2 Analiza repartitiei precipitatiilor produse pe suprafata bazinului

n funcie de cantitatea de ap i durat, precipitaiile pot fi:
de lung durat i abundente;
de lung durat i puin abundente;
de scurt durat i abundente;
de scurt durat i puin abundente.
Cantitile de precipitaii medii lunare nregistrate la staiile meteorologice din
bazinul hidrografic Buzu sau din imediata apropiere n intervalul 1.01.2002-31.10.2007
arat faptul c perioada cea mai ploioas este mai octombrie, n luna iulie
nregistrndu-se maximul multianual de precipitaii (330.4 mm la staia meteorologic
Penteleu n anul 2002). n intervalul octombrie-aprilie cantitile de precipitaii cauzate
sunt mai reduse. Minimul de precipitaii medii lunare multianuale apare n perioada de
iarna (cu precadere in lunile decembrie si februarie).
Din cele prezentate mai sus se constat c precipitaiile pluviale au cea mai
ridicat pondere n bazinul hidrografic Buzu.
Analiznd distribuia lunar a cantitii de precipitaii, cantitatea medie anual
(679.62 mm), precum i repartiia precipitaiilor la nivelul Romniei se poate observa c
precipitaiile din bazinul hidrografic Buzu sunt caracteristice unei zone de climat
continental, cu influene montane moderate.
Capitol 3 Analiza regimului viiturilor produse in ultimii 30-40 de ani

n perioada 19 25 septembrie 2005 au avut loc cderi de precipitaii abundente
n bazinele hidrografice ale rurilor Prahova i Ialomia (judeele Dmbovia, Prahova i
Ialomia). Aceste cderi masive de precipitaii n combinaie cu un sol saturat de ap au
condus la formarea unor unde de viitur excepionale.
Nivelul apei s-a meninut peste cota de pericol o perioad lung de timp:
- staia hidrometric Silitea Snagovului 4 ore
- staia hidrometric Adncata 54 ore
- staia hidrometric Coereni 68 ore
- staia hidrometric Ciochina 127 ore
Analiznd inundaiile produse n bazinul hidrografic Buzu n intervalul 1975 -
2011 se observ c cele mai multe viituri (83%) se produc n intervalul mai-iunie-iulie
(44 de evenimente), interval n care s-au manifestat i inundaiile istorice din anii 1975,
1991 si 2005.
Totui, n intervalul 2005-2011 se constat c din cele 9 viituri nregistrate doar
dou evenimente au avut loc n luna iulie, n timp ce restul s-au manifestat n ianuarie,
martie, august, septembrie i decembrie. Aceste informaii ne indic faptul c practic
viiturile pot aprea n orice perioad a anului.
Analiznd inundaiile produse n bazinul hidrografic Ialomia se observ c cele
mai multe viituri (83%) se produc n intervalul mai-iunie-iulie (71 de evenimente),
interval n care s-au manifestat i inundaiile istorice din anul 2005.
784
Totui, n intervalul 2005-2011 se constat c din cele 29 viituri nregistrate, 11

(38%) s-au manifestat n lunile ianuarie i martie. Aceste informaii ne indic faptul c
practic viiturile pot aprea n orice perioad a anului.
Capitol 4 - Estimarea calitativ a modificrilor morfologice ale albiilor minore

a principalelor cursuri de ap. Mobilitatea cursurilor de ap. Eroziuni, colmatri.
Aciuni antropice - Balastiere
Dinamica albiilor rurilor este cauzat de numeroi factori, dintre care
ion
men m:
- mrimea i regimul debitelor,
- natura petrografic,
- rezistena la eroziune,
- panta albiei.
Prin compararea ridicrilor topometrice pentru viiturile semnificative i prin
intercalarea altor ridicri topo (de exemplu celei corespunztoare unui regim de scurgere
minim, etc.) se pot evidenia diverse tendine de evoluie a modificrilor morfologice ale
albiilor rurilor:
- colmatri i ridicri ale patului albiei;
- erodari (spalari) ale patului albiei;
- colmatri i erodri succesive;
- stabilitati relative ale albiei;
- mobilitati ale patului albiei n comparaie cu stabilitatea malurilor
Mobilitatea cursurilor de ap n zona studiat in b.h. Buzu s-a analizat prin
compararea hartilor DTM la scara 1:25000 realizate in perioada 1980 1984, cu
ortofotoplanuri realizate n perioada 2006 - 2007.
S-a prezentat in cadrul capitolului un exemplu din zona - ntorsura Buzului prin
compararea harii 1:25000 si a ortofotoplanului. n cadrul lucrrilor de ndiguire i
regularizare a localitii ntorsura Buzului s-au executat lucrri de tieri de meandre i
s-au efectuat corecii de albii. Acest lucru se poate observa prin suprapunerea celor doua
planuri, realizate in perioade diferite.
Lucrri asemnatoare de ndiguire i regularizare s-au mai realizat n zona localitaii
Prscov, n zona Cndeti municipiul Buzu, etc.
n mod natural cursurile de ap au tendina de a-i lungi traseul prin evadarea malurilor
concave i prin depuneri de aluviuni pe malurile convexe. De asemenea n timpul
viiturilor importante se pot produce tieri de meandre cu scurtarea lungimii cursului de
ap. Tieri de meandre se pot efectua i n cadrul lucrrilor de regularizare a cursurilor
de ap urmrindu-se prin aceasta ndeprtarea traseului cursului de ap de unele
obiective ameninate prin eroziuni de maluri, creterea stabilitii versanilor acolo unde
se constat alunecri, etc.
Mobilitatea cursurilor de ap n b.h.Ialomita s-a analizat prin compararea hartilor
DTM la scara 1:25000 realizate in perioada 1980 1984, cu ortofotoplanuri realizate n
perioada 2008 - 2012.
785
S-a prezentat un exemplu din zona localitii Finta prin compararea harii 1:25000 si a
ortofotoplanului 2012.
n cadrul lucrrilor de ndiguire i regularizare a unor localiti din b.h.Ialomia s-au
executat lucrri de tieri de meandre i s-au efectuat corecii de albii. Acest lucru se
poate observa prin suprapunerea celor doua planuri, harti 1:25000 si ortofotoplanuri
2008 2012 realizate in perioade diferite.
Lucrri de ndiguire i regularizare s-au realizat n zona localitailor: Drgneti
(r.Prahova), Coereni i Periei (r.Ialomia).
Mobilitatea cursurilor de ap n b.h.Mostitea s-a analizat prin compararea hartilor
DTM la scara 1:25000 realizate in perioada 1980 1984, cu ortofotoplanuri realizate n
perioada 2008 i 2012.
S-a prezentat de exemplu din zona localitii Gurbneti prin compararea h arii 1:25000
si a ortofotoplanului realizat la nivelul anului 2008.
Nu sunt lucrri de ndiguire i regularizare importante n b.h.Mosti tea. Nu s-au executat
lucrri de tieri de meandre i nu s -au efectuat corecii de albii pe acest ru.
n schimb exista pe acest ru o salb de lacuri, cele mai importante fiind acumulrile
Frsinet, Fundulea, Gurbneti i Iezer. Din suprapunerea celor doua planuri, harti
1:25000 si ortofotoplanuri 2008 2012, realizate in perioade diferite nu se observa
modificri importante a configuraiei albiei rului Mostitea.
Mobilitatea cursurilor de ap n b.h.Clmui se poate analiza prin compararea
hartilor DTM la scara 1:25000 realizate in perioada 1980 1984, cu ortofotoplanuri
realizate n perioada 2008 i 2012.
S-a prezentat un exemplu din zona localitii Rueu prin compararea harii 1:25000 si a
ortofotoplanului realizat la nivelul anului 2008.
Sunt lucrri de ndiguire i regularizare importante ( peste 100 km) n b.h.Clm ui. S -au
executat lucrri de tieri de meandre i s-au efectuat corecii de albii pe acest ru, n mai
multe sectoare ale rului: Rueu, Zvoaia, Stncua, etc .
Capitol 5 Inventarierea pagubelor fizice directe produse n ultimii 35 de ani

de ctre inundaii. Cauze care au contribuit la cresterea pagubelor.
Ca o concluzie general privind inventarierea pagubelor fizice directe produse n
ultimii 35 de ani pe bazinul hidrografic Buzu, se poate spune c :
Aproximativ 35.604 de case i gospodrii si 2028 anexe au fost afectate.
inundate in jur de 163.533 ha de pmnt .
Apoximativ 6153 drumuri si osele, 478 km de ci ferate, 262 km de reele
electice/telefonie au fost distruse in totalitate.
In jur de 253 de obiective socio-culturale, 45 lucrari de arta au fost afectate.
Aproximativ 2952 poduri i podee au fost distruse si 1188 fntni.
Ca o concluzie general privind inventarierea pagubelor fizice directe produse n
ultimii 35 de ani pe bazinul hidrografic Ialoma , se poate spune c :
786
Aproximativ 9986 de case si anexe gospodreti au fost afectate.

inundate in jur de 22590 ha de pmnt .
Aproximativ 811 km de drumuri si o sele, 40 km de reele electice/telefonice au
fost distruse in totalitate si 24 km reele alimentare ap.
In jur de 63 de obiective socio-culturalesi 88 construcii hidrotehnice au fost
afectate.
Aproximativ 652 poduri i podee au fost distruse.
Observaie: Inventarierea a fost fcut n urma bazei de date pe care o deinem de la
ABA Ialomia cu privire la pagubele produse de inundaii n ultimii 35 de ani. Pagubele
au fost calculate doar dupa datele existente.
Pentru Bazinele Hidrografice Mostitea i Clmui, n urma analizei raportrii
transmise de Administraia Bazinal de Ap Buzu-Ialomia ctre Institutul Naional de
Hidrologie i Gospodrire a Apelor (I.N.H.G.A.) i Administraia Naional Apele
Romne (A.N.A.R.) cu privire la evaluarea preliminar a riscului la inundaii n
conformitate cu cerinele de raportare pentru Statele Membre a Directivei 2007/60/CE
privind evaluarea i managementul riscului la inundaii, se constat c pe cursurile de
ap care fac obiectul proiectului PPPDEI nu s-au nregistrat pagube n perioada sus
menionat.
Capitol 6 Sistemul actual de protecie a populaiei i a bunurilor mpotriva

inundaiilor
bazinul hidrografic Buzau, sunt urmtoarele:
- 2 lacuri de acumulare importante (Siriu si Candesti), avnd un volum total de 158.7
milioane mc.
Acumularea Siriu, avnd o suprafat a bazinului hidrografic controlat de 681 kmp
are prevazut in proiect o transa de atenuare a viiturilor de 30 milioane mc prin care se
realizeaz reducerea viiturii in cazul debitelor cu probabilitatea de aparitie de 1% de la
980 mc/s la 350-500 mc/s.
n regim de viituri, acumularea Cndeti va funciona conform conveniei de
colaborare ncheiat ntre Administraia Naional Apele Romne SA Administraia
Bazinal de Ap Ialomia Buzu i RENEL DGPEET - Filiala Electrocentrale Nehoiu,
pentru care se asigur furnizarea reciproc de date hidrometeorologice necesare aciunii
de aprare mpotriva inundaiilor.
- Peste 100 de acumulari permanente si nepermanente, cu un volum total de
peste 224 mil.mc, din care 35 mil mc volum de atenuare a viiturilor, cele mai
importante acumulri fiind : Bolboci, Dridu, Paltinu i Mneciu;
787
- 8 derivaii, mai insemnate cu rol de aprare cu un debit total instalat de 237,5

mc/s ;
condiiile specifice ale amplasamentelor din teritoriul bazinal respectiv. Lucrrile din
piatr brut sau gabioane sunt preponderente n bazinele superioare, unde vitezele de
curgere a apei sunt mai mari. Pe sectoarele de ru inferioare, cu viteze mai mici de
curgere a apei s-au executat ndeosebi lucrri de regularizare i aprare din materiale
vegetative prin saltele i snopi de fascine, plantaii de butai de plop sau salcie, garduri i
caroiaje din nuiele. Lucrrile din beton n general sunt ntlnite n localiti, constnd n
dale, peree, ziduri de beton, praguri de fund, traverse.
Acumularea Bolboci amplasat pe r.Ialomia la 10,75 Km fa de izvor, aval de
confluena cu p.Bolboci, luciul de apa ajungnd pn la cheile Ttarului -zona declarat
monument al naturii.
Acumularea Pucioasa este situata pe r.Ialomia, imediat amonte de confluena cu
p.Bizdidel, pe teritoriul orasului Pucioasa.
Acumularea Paltinu este amplasat pe r.Doftana la 17 km amonte de confluena cu
r.Prahova.
Acumularea Dridu, amplasat pe r.Ialomia la cca.300 m amonte de confluena
cu r.Prahova, are un bazin de recepie de 2420 kmp
Principalele lucrri hidrotehnice cu rol de aprare mpotriva inundaiilor, din subbazinul
hidrografic Mostitea sunt lacurile de acumulare. In b.h.Mostitea sunt peste 150 de
acumulari (majoritatea permanente), cu un volum total de peste 350 mil.mc, din care 88
mil mc volum de atenuare a viiturilor, cele mai importante acumulri fiind : Frsinet,
Fundulea, Gurbneti, Iezer.
Acumulare FUNDULEA asigur alimentarea cu ap pentru irigaii (ANIF Calarai) i
piscicultur (S.C. DOROMAX PRO FISH SRL Bucuresti).
Acumulare Gurbanesti asigura - alimentarea cu apa pentru irigatii pentru suprafata de
20570 ha cu un debit instalat al statiilor de pompare de 18.3 mc/s i asigurarea
potentialului piscicol unitatilor cu profil piscicol. Unitatea deservita S.C. RADUTA
SPORTING TOURS SRL.
Acumularea FRSINET asigur - alimentarea cu apa pentru irigaii pentru suprafata de
63540 ha cu un debit instalat al statiilor de pompare de 42,8 mc/s i potentialul piscicol
Acumularea IEZER asigura alimentarea cu apa pentru irigatii pentru suprafata de 77404
ha cu un debit instalat al statiilor de pompare de 59.3 mc/s i potentialul piscicol
In vederea reducerii efectelor distructive a apelor mari din subbazinul Clmui s-au
executat lucrri de ndiguire i regularizare avnd o lungime de peste 100 km. Ca urmare
a acestor lucrri s-au executat tieri de meandre i s -au efectuat corecii de albii pe acest
ru, n mai multe sectoare ale rului: Rueu, Zvoaia, Stncua, etc.
788
Principalele lucrri de ndiguire i regularizare de albii, din spaiul hidrografic Clmui,

sunt urmtoarele :
- lucrri de regularizare a albiilor, n lungime total de 110.8 km;
- lucrri de ndiguire, cu lungimea total de 102.5 km ;
Capitol 7 Sistemul actual de gestionare a resurselor de ap din bazin

Debitul mediu multianual al rului Buzu variaz de la 1 mc/s n seciunea
ntorsura Buzului la 25 mc/s n seciunea Bania, pstrnd aceeai valoare pn la
confluena cu rul Siret. Aportul cel mai important este dat de Bsca Unit, iar ceilali
aflueni (Bsca Chiojdului, Blneasa, Slnic, Nicov, Clnu) au un aport nensemnat,
sub 1 mc/s medie multianual.
n tabelul urmtor se prezint debitele caracteristice nregistrate la staiile
hidrometrice din bazinul hidrografic Buzu.
Debite caracteristice [mc/s]
Mediu Mediu
Nr. Staia zilnic zilnic Mediu
Cursul de ap Mediu
crt. hidrometric 95% 80% lunar
multianual
minim minim 80%
anual anual
Vama
1 Buzu 2.86 0.135 0.300 0.405
Buzului
2 Sita Buzului Buzu 5.69 0.360 0.700 1.17
3 Nehoiu Buzu 21.6 1.26 2.20 4.20
4 Mgura Buzu 25.5 1.50 2.30 4.85
5 Bania Buzu 26.5 1.62 2.60 5.90
6 Racovia Buzu 26.3 1.65 2.68 5.35
7 Comandu BscaMare 2.47 0.084 0.130 0.360
8 Varlaam 1 BscaMare 7.74 0.240 0.370 1.24
9 Bsca Roziliei BscaUnit 12.6 0.400 0.600 2.15
10 Varlaam 2 BscaMic 3.39 0.156 0.240 0.720
BscaChiojdulu
11 Chiojdu 1.20 0.021 0.050 0.090
i
12 Loptari Slnic 0.761 0.018 0.044 0.100
13 Cernteti Slnic 1.34 0.025 0.055 0.155
14 Izvoru Nicov 0.280 0.008 0.030 0.070
15 Costomiru Clnu 0.140 0.006 0.025 0.051
16 Potrnicheti Clnu 0.360 0.008 0.030 0.077
n bazinul hidrografic Buzu, bilanul cantitativ indic seciuni deficitare n
perioada de var, respectiv Mgura i Bania. Pentru folosinele ce utilizeaz apele
subterane, n perioadele cu secet prelungit se constat scderea nivelului hidrostatic si,
789
implicit, a debitului de exploatare la folosinele ce capteaz ap din acviferul freatic i

izvoare.
In bazinul hidrografic Ialomita, scurgerea medie, ca i precipitaiile medii
anuale scad treptat n lungul cursului Ialomiei. Rurile din bazinul hidrografic Ialomia
nu prezint o scurgere medie difereniat. O difereniere se manifest numai cronologic
n timpul unui an i funcie de suprafaa de bazin i de unitile de relief pe care rurile
le strbat. Astfel: n zona montan are valori mici sub 5 mc/s pe rul colector (Ialomia)
i sub 1 mc/s pe aflueni. n zona subcarpatic, scurgerea medie se mrete ntre 10-20
mc/s pe rul colector i 2-3 mc/s pe aflueni. n zona de cmpie, scurgerea medie atinge
pn la 35-40 mc/s pe Ialomia.
Cronologic, scurgerea medie are valori mari n lunile de var (V-VIII), mijlocii n
lunile de primvar i toamn i valori mici n lunile de iarna. Dac n lunile de var
scurgerea este mrit datorit viiturilor, n lunile de iarn, ea scade datorit fenomenelor
de nghe.
In bazinul hidrografic Mostistea, lacurile de acumulare importante (Iezer,
Frsinet, Gurbneti, Fundulea) deservesc folosinele de ap:
- alimentarea cu ap pentru irigaii;
- asigurarea potenialului piscicol unitilor cu profil piscicol
Resursele de ap din bazinul hidrografic Mostitea sunt foarte modeste, stocul
mediu multianual al rului Mostitea n seciunea de vrsare fiind de 38 milioane m 3.
Bazinul hidrografic Calmatui se gaseste in partea de sud-est a tarii si apartine
din punct de vedere teritorial judetelor Braila si Buzau. Are o suprafata de receptie de
1668 km2 si o lungime de 152 km, reprezentand 0.7% din teritoriul tarii. Debitul mediu
multianual al raului este neinsemnat, fiind sub 1m 3/s.
Capitol 8 Caracterizarea general a utilizrii terenurilor. Identificarea

schimbarilor produse in folosirea terenurilor. Suprafete expuse eroziunii solului de
suprafata si adancime. Scurgeri pe versanti, alunecari de teren. Tendinte.
n bazinele hidrografice Buzu, Ialomia, Mostitea i Calmaui terenul arabil reprezint
circa 57.73% , culturile perene 5%, spaiu urban 4.28%, cursuri de ap 4.76%, acumulri
de ap 0.64% iar pdurile 20.23% din suprafaa total a bazinului
Pentru identificarea schimbrilor produse n folosirea terenurilor din cadrul bazinelor
hidrografice Buzu, Ialomia, Mostitea i Calmaui s-au utilizat informa ii preluate din
baza de date Corine Land Cover 2000 i 2006.
Eroziunea solului depinde de urmtorii factori:
intensitatea precipitaiilor i a scurgerii;
erodabilitatea solului;
gradientul de pant i lungimea ei;
vegetaia acoperitoare (inveliul vegetal);
msurile de conservare adoptate.
790
Pe folosine agricole i uniti administrative, la nivel de jude, situaia produciei de

sedimente provenit din eroziune de suprafa la nivelul spaiului hidrografic Ialomia
Buzu este urmtoarea:
Buzu = 6873120 t/an
Prahova = 8510564 t/an
Dambovia = 1052089 t/an
Braov = 2178400 t/an
Ilfov = 780267 t/an
Ialomia = 1161011 t/an
Covasna = 209516 t/an
Conform studiilor ISPIF la nivelul anului 2007 ravenele active la nivelul Spaiului
Hidrografic Buzu-Ialomia se prezint astfel:
1. Ravenele active cu eroziuni n trepte fr procese de prbuire a malurilor se
ntind pe 3224,50 km;
2. Ravenele foarte active cu procese de prbuire a malurilor se ntind pe 1488,41
km;
3. Ravenele foarte active care prezint procese asociate cu prbuiri de maluri se
ntind pe 633,30 km.
4. Bazinul hidrografic Ialomia Buzu, deoarece se afl situat n proporie de 75 % n
zona colinar a judeelor Prahova, Buzu, Braov, Covasna (i mai puin judetul Ilfov i
Ialomia), are suprafee importante pe care se manifest procese de degradare prin
alunecri, n asociere cu eroziuni aflate n diferite grade de intensitate.
5. Din analiza unitii naturale aleas ca reprezentativ Slanic, judeul Prahova (cu
particulariti generalizabile pe ntreg bazinul hi drografic Ialomia Buzu), estimarea
suprafeelor cu potenial de alunecare se prezint n felul urmtor:
6. - alunecri active - 34,6 ha;
7. - alunecri semistabilizate - 117,6 ha;
8. - alunecri stabilizate cu potenial de alunecare - 138,4 ha;
9. - prabuiri de maluri n reeaua toreniala - 43,3 ha;
10. - scurgeri noroioase - 12,1ha.
Alunecrile afecteaz 1,5% din suprafaa pdurilor:

- pduri slabe (1,03%),
- pduri mijlocii cu 0.37%
- pduri puternice cu 0,09
- pduri foarte puternice cu 0,03%.
Capitol 9 Lucrri existente de combatere a eroziunii solului i de amenajare a

bazinelor hidrografice toreniale. Starea lor tehnica si functionala. Parametrii de
performanta.
791
Amenajri cu lucrri de combaterea eroziunii solului de suprafa

Rest de amenajat lucrri pe areale noi (se exclud amenajrile existente) = 1430800
82905 = 1347895 ha, de unde rezult c suprafaa amenajat reprezint 6% din
suprafaa ce necesit amenajri antierozionale de suprafa.
Amenajri cu lucrri de combaterea eroziuni n adncime
Lucrrile de combatere a eroziunii n adncime se ntind pe 175.80 (km raven)
n limitele bazinului hidrografic Buzu-Ialomia:
au fost executate lucrri de corectare a torenilor sau lucrri de ameliorare a
terenurilor degradate n 356 bazine hidrografice toreniale i perimetre de ameliorare;
prin executia lucrrilor s-a realizat o lungime consolidat de 258,86 km;
lungime de albii cu degradri ( albii i depozite de aluviuni n tranzit, cu baza
malurilor erodate sau nstabil) 712,06 km, din care:
431,56 km n bazine toreniale cu lucrri executate;
280,50 km n bazine toreniale noi.
Capitol 10 Sistemul de desecare i drenaj a suprafeelor cu exces de umiditate.

Lungimi de canale i drenuri, debite captate, suprafee amenajate. Starea tehnic i
funcional a sistemelor. Echilibrul masei de ap din bazin principalii utilizatori i
furnizori ai apei brute.
Lucrrile de mbuntiri funciare (desecri) executate n majoritate nainte de 1990 au
devenit nefuncionale din cauza lipsei echipamentelor de exploatare, aneasigurrii
fondurilor pentru realizarea lucrrilor de ntreinere i exploatare conform planurilor
tehnice i regulamentelor de exploatare. n ultimii ani nu s-au fcut lucrri de extindere a
sistemelor de imbuntiri funciare.
O problema deosebita o ridica amenajarile de desecare, unde datorita depozitarii
reziduurilor menajere pe marginea sau in interiorul canalelor de desecare, in urma
precipitatiilor, reziduurile sunt antrenate de apa, ducnd la colmatarea canalelor,
podetelor, existand pericolul inundarii unor suprafete de teren sau chiar gospodarii si a
deteriorarii calitatii apei ce se descarca in emisari (sau rauri).
Nerealizarea lucrrilor la reeaua de canale de desecare se datoreaz n principal modului
defectuos de organizare a activitii de ntreinere i reparaii, ca urmare a lipsei
personalului muncitor propriu pentru realizarea acestor lucrri i abordarea lucrrilor de
ntreinere i reparaii ca lucrri de construcii i montaj n relaiile cu terii.
Se propune pregtirea din timp a sistemelor pentru intervenii n caz de calamiti
naturale i subvenionarea acestora de Statul Romn i/sau alte surse de f inanare.
Capitol 11 Inundabilitatea actual a teritoriului spaiului hidrografic Buzau

la viituri cu debite avnd probabiliti de depsire de 10%, 5%, 1% i 0.1%. Suprafaa,
populaie afectat, localiti, locuine, obiective economico -sociale, adncimi de ap.
792
Pagube poteniale economice i de mediu - harta vulnerabilitii. Inregistrrile istorice

ale inundaiilor i pagubelor.
Buzu
Ca urmare a calculelor de inundabilitate efectuate n legtur cu riscul la inundaii
n b.h. Buzau se evidentiaza:
Bazinul hidrografic al raului Buzau:
- Peste 1190 de gospodrii sunt expuse riscului la inundaii (la viituri mai mari
de 10%), multe dintre casele afectate fiind probabil distruse n caz de
inundaii;
- Agricultura reprezint un bun vulnerabil, de vreme ce destul de multe
suprafee sunt vizate (peste 14000 ha);
- Peste 60 km de drumuri sunt expuse riscului la inundaii;
- Peste 40 de poduri sunt depite la viituri mai mari de 1%;
- Vitezele mari ale apei la inundaii pot cauza pierderi de vieti omenesti si
eroziunea malurilor rurilor, inclusiv eroziunea infrastructurilor de transport
si a caselor. Vitezele mari ale apei la inundaii pot cauza pierderi de vieti
omenesti si eroziunea malurilor rurilor, inclusiv eroziunea infrastructurilor
de transport si a caselor.
meniona:
- Peste 600 de gospodarii (la viituri mai mari de 0.1%), sunt expuse riscului la
inundatii, multe dintre casele afectate fiind probabil distruse n caz de
inundatii;
- Agricultura nu reprezint un bun foarte vulnerabil, de vreme ce destul de
putine suprafete sunt vizate (48 ha, la viituri mai mari de 10%), iar acestea pot
fi progresiv abandonate sau utilizate pentru o agricultur mai putin vulnerabil
(pajisti, livezi);
- Peste 20 km de drumuri sunt expuse riscului la inundatii.
Clmui
0,5%, 1%, 5% i 10%. Zona modelat a bazinului hidrografic al raului Clmui pe acest
Suprafaa inundat la probabilitile de depire 0.1%, 0,2%, 0,5%, 1%, 5% i 10%
variaz de la 1220,9 ha, pentru probabilitatea de 10%, la 10473 ha, pentru probabilitatea
de 0.1%. In functie de folosina terenurilor, suprafeele inundate prezentate mai sus, pot fi
defalcate pe urmatoarele categorii de folosinta: curi si zone construite, terenuri
neproductive, pasuni, zone impdurite, zone inundabile n luncile rului Barcu i zone
cu tufriuri. Cele mai nsemnate suprafee inundate aparin urmatoarelor categorii:
puni i arabil.
Pe rul Clmui, datorit vitezelor mai mici de curgere a apei s -au executat ndeosebi
lucrri de regularizare i aprare din materiale locale.
793
prezentului contract, n legtur cu riscul la inundaii n b.h. Clmui, se poate spune c:

0.1%), multe dintre casele afectate fiind probabil distruse n caz de inunda ii;
Agricultura nu reprezint un bun foarte vulnerabil, de vreme ce destul de putine suprafete
sunt vizate (198 ha, la viituri mai mari de 10%), iar acestea pot fi progresiv abandonate
sau utilizate pentru o agricultur mai putin vulnerabil (pajisti, livezi).
Mostitea
Ca urmare a calculelor de inundabilitate efectuate n legtur cu riscul la inundaii n b.h.
Mostitea se evidentiaza:
(pajisti, livezi).
Ialomia
Ca urmare a calculelor de inundabilitate efectuate cu ocazia prezentului contract, n
legtur cu riscul la inundaii n b.h. Ialomia, se poate spune c:
Capitol 12 Prevederi ale planurilor de dezvoltare teritorial i regional

(Planuri de dezvoltare agricol i de utilizare a terenurilor, planuri de dezvoltate
silvic, Planuri de dezvoltare urban, Planuri de dezvoltare a comunicaiilor terestre i
aeriene, Planuri de conservare i protecie a peisajului)
In cadrul acestui capitol au fost analizate doar acele unitati administrativ-
teritoriale (UAT-uri) a caror teritorii vor fi afectate de inundatii in cazul unor debite cu
diferite probalilitati de depasire: 0,1%, 1%, 5%, 10%.
Pentru districtul de bazin hidrografic Buzu-Ialomia -Mostitea -Clmui se
recomand, lund n considerare i Strategia Naional de Management al Riscului la
Inundaii pe termen mediu i lung, demararea unor aciuni preventive concentrate spre
prevenirea/diminuarea pagubelor poteniale generate de inundaii n vederea creterii
794
rezisteniei prin msuri integrate, respectiv prin evitarea construciei de locuinte i de

obiective sociale, culturale i/sau economice n zonele potenial inundabile, cu
prezentarea n documentaiile de urbanism a datelor privind efectele inundaiilor
anterioare; adaptarea dezvoltrilor viitoare la condiiile de risc la inundatii.
Capitol 13 Analiza critica a capacitatilor de transport a debitelor lichide si

solide de catre poduri si podete amplasate pe cursurile de apa, a starii lor tehnice si
functionale, a situatiei eroziunilor in zona acestor infrastructuri. Propuneri de actiuni
si masuri.
Podurile au fost modelate cu ajutorul programului Mike 11 DHI pentru a
reprezenta ocolirea (tranzitarea) podului sau revrsarea (depsirea) peste pod.
Toate podurile care au o influent semnificativ asupra debitului raului au fost
incluse n model.
Pentru fiecare eveniment simulat, respectiv probabilitatile de 0.1%, 1%, 5% si
10%, a fost realizat o analiz hidraulic a podurilor. Aceasta ia n considerare
urmtoarele criterii:
Depsirea de ctre ap,
Vitez maxim.
In urma analizei efectuate a rezultat ca unele poduri nu au fost proiectate sa faca
fata inundatiilor, in special din cauza vitezei ridicate a apei si a riscului de revarsare in
caz de inundatii majore.
Multe poduri si podete au fost deteriorate n cursul inundatiilor din anii
precedenti, iar structurile reconstruite par a fi proiectate fr o luare n considerare
adecvat a riscului, astfel nct pagubele potentiale directe n caz de inundatii rmn
destul de ridicate pentru aceste structuri.
Capitol 14 Stabilirea riscului social acceptat la inundatii pentru localitati,

obiective socio-economice, terenuri agricole, obiective speciale sau gradul de protectie
adecvat acestor receptori de risc
In urma analizei suprafetelor inundate in cazul debitelor cu probabilitatile de
aparitie de 0.1%, 1%, 5% si 10% si in conformitate cu obiectivele Strategiei Nationale de
Management al Riscului la Inundatii in privinta asigurarii proteciei localitilor, a
obiectivelor social-economice si a bunurilor comunitatii (0.1% pentru metropole, 0.2%
pentru zonele urbane dezvoltate cu peste 150000 locuitori, 0.5% pentru zonele urbane
cu dezvoltare medie cu peste 75000 locuitori, 1% pentru zonele locuite, 10% pentru
zonele agricole fara locuinte sau bunuri sociale si economice importante) se constata ca:
- In bazinul hidrografic al raului Buzau vor fi afectate de inundatii un numar de 28
localitati cu o populatie mai mica de 75000 locuitori si o localitate aflata intr-o zona
urbana cu dezvoltare medie (municipiul Buzau) si cca. 14700 ha teren arabil;
- De-a lungul afluentilor Buzului vor fi afectate de inundatii cca. 380 de case din
28 de localitati, precum si cca. 50 ha teren arabil. Din cele 28 localitati, niciuna nu se afla
intr-o zona urbana dezvoltata sau cu dezvoltare medie.
795
Pe sectorul raului Ialomita, in urma analizei suprafetelor inundate in cazul

obiectivele Strategiei Nationale de Management al Riscului la Inundatii in privinta
asigurarii proteciei localitilor, a obiectivelor social-economice si a bunurilor
comunitatii (0.1% pentru metropole, 0.2% pentru zonele urbane dezvoltate cu peste
150000 locuitori, 0.5% pentru zonele urbane cu dezvoltare medie cu peste 75000
locuitori, 1% pentru zonele locuite, 10% pentru zonele agricole fara locuinte sau bunuri
sociale si economice importante) se constata ca vor fi afectate de inundatii un numar de
44 localitati cu o populatie mai mica de 75000 locuitori, o localitate aflata intr-o zona
urbana cu dezvoltare medie (Targoviste), nicio localitate aflata intr-o zona urbana
dezvoltata si cca. 8100 ha teren arabil.
In cazul sectorului raului Prahova, in urma analizei suprafetelor inundate in cazul
obiectivele Strategiei Nationale de Management al Riscului la Inundatii se constata ca 13
localitati si cca. 620 de case vor fi afectate de inundatii.
De asemenea, in cazul debitelor cu probabilitatea de depasire de 10% - gradul
social acceptat pentru zone agricole vor fi posibil afectate cca. 1400 ha.
Pe sectorul raului Cricovul Dulce, in urma analizei suprafetelor inundate in cazul
debitelor cu probabilitatile de aparitie de 0.1%, 1%, 5% si 10% se constata ca 10
localitati si 116 case vor fi afectate de inundatii.
In cazul celorlalte rauri din b.h.Ialomia, ce fac obiectul prezentului contract, in
urma analizei suprafetelor inundate in cazul debitelor cu probabilitatile de aparitie de
0.1%, 1%, 5% si 10% se constata ca 38 localitati si cca. 800 de case vor fi afectate de
inundatii.
Pe sectoarele raurilor din bazinul hidrografic Mostistea, in urma analizei
suprafetelor inundate in cazul debitelor cu probabilitatile de aparitie de 0.1%, 1%, 5% si
796
10% si in conformitate cu obiectivele Strategiei Nationale de Management al Riscului la

Inundatii in privinta asigurarii proteciei localitilor, a obiectivelor social economice si
a bunurilor comunitatii (0.1% pentru metropole, 0.2% pentru zonele urbane dezvoltate
cu peste 150000 locuitori, 0.5% pentru zonele urbane cu dezvoltare medie cu peste
75000 locuitori, 1% pentru zonele locuite, 10% pentru zonele agricole fara locuinte sau
bunuri sociale si economice importante) se constata ca 15 localitati si 168 de case vor fi
afectate de inundatii.
Pe sectoarele raurilor din bazinul hidrografic Calmatui, in urma analizei
suprafetelor inundate in cazul debitelor cu probabilitatile de aparitie de 0.1%, 1%, 5%
si 10% si in conformitate cu obiectivele Strategiei Nationale de Management al
Riscului la Inundatii in privinta asigurarii proteciei localitilor, a obiectivelor social
Trebuie mentionat ca din cele 5 localitati, niciuna nu se afla intr-o zona urbana dezvoltata
sau cu dezvoltare medie.
Capitol 15 Evaluarea riscului la inundaii provocate de viituri rapide.
Identificarea cursurilor de ap pe care se produc viituri rapide. Regionalizri
caracteristice. Localiti i populaie expus riscului viiturilor rapide. Istoric
n urma analizei raportrii transmise de Administraia Bazinal de Ap Buzu-
Ialomia ctre Institutul Naional de Hidrologie i Gospodrire a Apelor (I.N.H.G.A.) i
Administraia Naional Apele Romne (A.N.A.R.) cu privire la evaluarea preliminar
a riscului la inundaii n conformitate cu cerinele de raportare pentru Statele Membre a
Directivei 2007/60/CE privind evaluarea i managementul riscului la inundaii se constat
c pe suprafaa districtului de bazin hidrografic ce prezint interes s-au nregistrat dou
viituri rapide: una pe suprafaa bazinului hidrografic Buzu i una pe suprafaa bazinului
hidrografic Ialomia.
n urma ploilor toreniale din 22 iunie 1999 (120 mm n 40 de minute), prul
Valea Comisoaia s-a umflat i a afectat 59 de gospodrii din satul Cuculeasa i 14 din
localitatea vecin Zoita, iar 7 oameni i-au pierdut viaa. De asemenea au fost afectate 2
797
poduri, 1.5 km de drum i 0.05 km 2 teren agricol. Satele Cuculeasa i Zoita, alturi de
satele Costieni, Heliade Rdulescu, Lanurile, Ziduri (reedina) formeaz comuna Ziduri.
Comuna Ziduri se afl n zona de cmpie din nord-estul judeului Buzu, de-a
lungul Vii Btrna, un afluent al Buzului care se vars n acesta prin lacul Jirlu.
Comuna Ziduri are o suprafa de 8588 ha (330 ha intravilan i 8258 ha extravilan) i o
populaie de 4305 locuitori (n data de 30.10.2011).
In ziua de 19.05.2005 ora 00:00, la Trgovite, pe rul Ialomia s-a depit CP cu
35 cm. Pe prul Vulcana, n data de 20.09.2055 ora 01:00, s-a depit CI cu 30 cm. Au
fost afectate peste 20 localiti din judeul Dmbovia , majoritatea pagubelor fiind
produse de precipitaii prin fenomenul de bltire i mai puin de creterea debitelor pe
ruri. Au fost afectate peste 1500 de gospodrii, sute de km de drum, coli, spitale i
peste 20 kmp suprafee agricole.
Viitura din septembrie 2005 care a avut loc pe rul Ialomia i prurile Ialomicioara II,
Bizdidel, Vulcana, Slnic, Slnic de Rzvad i Cricovul Dulce a afectat localitile:
- Bezdead;
- Buciumeni;
- Bucani;
- Corneti;
- Drmneti;
- Finta;
- Gura Ocniei;
- I.L. Caragiale;
- Moreni;
- Moroieni;
- Motieni;
- Ocnia;
- Pietroia;
- Rzvad;
- Runcu;
- otnga;
- Valea Lung;
- Viineti;
- Vldeni;
- Vulcana Bi;
Capitol 16 Evaluarea preliminar a riscului la inunda ii provocate de

revrsarea cursurilor mari de ap.
n legtur cu riscul la inundaii de-a lungul rului Buzu, ntre Vama Buzului i
confluena cu rul Siret, se poate spune c:
798
10%), multe dintre casele afectate fiind probabil distruse n caz de inundaii;
Agricultura reprezint un bun vulnerabil, de vreme ce destul de multe suprafee
sunt vizate (peste 14000 ha);
Peste 60 km de drumuri sunt expuse riscului la inunda ii;
Peste 40 de poduri sunt depite la viituri mai mari de 1% (vezi detalii n cap.13);
Vitezele mari ale apei la inundaii pot cauza pierderi de vieti omenesti si
eroziunea malurilor rurilor, inclusiv eroziunea infrastructurilor de transport si a
caselor.
n legtur cu riscul la inundatii de-a lungul afluentilor Buzului, se poate meniona:
inundatii, multe dintre casele afectate fiind probabil distruse n caz de inundatii;
(pajisti, livezi);
n legtur cu riscul la inundaii n b.h. Ialomia, se poate spune c:
n legtur cu riscul la inundaii n b.h. Mostitea, se poate spune c:
(pajisti, livezi).
n legtur cu riscul la inundaii n b.h. Clmui, se poate spune c:
(pajisti, livezi).
799
Capitol 17 Ierarhizarea subbazinelor componente ale bazinului hidrografic

Buzau din punct de vedere al riscului la inundatii
In aceste conditii, din punct de vedere al valorilor indicatorilor a fost
introdusa o scara de vulnerabilitate la inundatii alcatuita din trei clase,
astfel:
- clasa III vulnerabilitate minora (intre 3 si 5 puncte);
- clasa II vulnerabilitate medie (intre 6 si 15 puncte);
- clasa I vulnerabilitate majora (peste 15 puncte)
o Ierarhizarea raurilor din bazinul hidrografic Buzau arata ca raul Buzau, alaturi
de raul Basca Unita prezinta un risc ridicat la inundatii, in timp ce raul Nehoiu prezinta
cel mai scazut risc la inundatii din raurile care au facut obiectul prezentului capitol.
Raurile Niscov, Basca Mica, Basca Mare, Basca Chiojdului si Casoca au o vulnerabilitate
medie de producere a inundatiilor.
o Din punct de vedere al riscului la inundatii pe baza indicatorilor utilizati,
ierarhizarea raurilor din bazinul hidrografic Ialomita arata ca:
2 rauri prezinta un risc ridicat la inundatii (Ialomita si Prahova)
6 rauri prezinta un risc mediu de producere a inundatiilor (Sarata, Teleajen,
Vulcana, Cricovul Sarat, Cricovul Dulce, Doftana)
4 rauri prezinta o vulnerabilitate minora (Azuga, Ialomicioara 1, Ialomicioara 2 si
Provita)
9 rauri nu prezinta risc la inundatii (Tata, Bizdidel, Slanic, Slanic-Rogoz, Valea
Rea, Valea Cerbului, Zamora, Peles si Izvorul Dorului)
o n bazinul hidrografic Mostitea,rul Mostistea este cursul de apa ce prezinta o
vulnerabilitatea mai mare la inundatii in comparatie cu celelalte rauri din bazinul
hidrografic Mostistea ce fac obiectul prezentului capitol.
o n bazinul hidrografic Clmui, raul Calmatui este singurul curs de apa din
bazinul hidrografic Calmatui ce prezinta risc la inundatii.
Capitol 18 Prezentarea actiunilor si masurilor propuse pentru reducerea

riscului la inundatii
Conform unei metodologii privind vulnerabilitatea la inundaii existente la
Institutul Naional de Hidrologie i Gospodrire a Apelor (INHGA) i a calculelor ca
urmare a acestei metodologii 5 clase de vulnerabilitate districtul de bazin hidrografic
Buzau-Ialomita se situeaz n clasa a III-a de vulnerabilitate. Aceast metodologie are la
baz indicatorii de vulnerabilitate, men ionai in continuare, dar nu ine seama dect
indirect (prin impactul inundaiilor asupra teritoriului si obiectivelor inundate) de gradul
de amenajare al bazinului hidrografic n privina proteciei la inundaii.
Indicatori de vulnerabilitate
is ponderea suprafetelor medii multianuale inundate din suprafata
totala/agricola a bazinului hidrografic;
800

inundata a bazinului hidrografic, exprimata in numarul de locuinte distruse la
1000 ha inundate;
evenimente care au produs inundatii intr-un bazin hidrografic din numarul
total de evenimente produse la nivelul tarii;
ir timpul de revenire a debitelor maxime produse pe principalele cursuri de
apa ale bazinului hidrografic.
Astfel, au fost propuse o serie de amenajari structurale pentru reducerea riscului la
inundatii pe cursurile de apa care fac obiectul prezentului studiu. In urma includerii
acestor amenajari structurale in sistemul actual de protectie impotriva inundatiilor si al
analizei hartilor de inundabilitate rezultate pentru diferite probabilitati de depasire, vor
rezulta noi masuri pentru reducerea riscului la inundatii conform tintelor strategice
stabilite la nivel national din Strategia Nationala de Management al Riscului la Inundatii.
Capitol 19 Aciuni i msuri, soluii, pentru reducerea riscului la eroziunea

solului i la diminuarea caracterului torenial al bazinelor hidrografice mici i foarte
mici.
Dintre lucrrile propuse pentru reducerea riscului la eroziunea solului la
diminuarea caracterului torenial al bazinelor hidrografice se mentioneaza:
refacerea lucrrilor avariate de uzur normal, precum i de viiturile toreniale a
cror asigurare a fost sub cea dimensionat;
continuarea aciunii pe formaiunile toreniale:
- cu lucrri a cror capacitate de retenie a fost consumat;
- cu obiective economice de importan deosebit, care reclam protecie
imediat;
- cu lungime redus, rmas de consolidat, n vederea ncheierii aciunii;
mpdurirea terenurilor degradate surs masiv de aluviuni, n bazinele
hidrografice toreniale care aduc prejudicii unor obiective economice de interes deosebit;
mpdurirea aterisamentelor;
mpdurirea terenurilor degradate situate n zone de interes turistic;
mpdurirea terenurilor neproductive n vederea reducerilor n circuitul productiv.
Capitol 20 Prezentarea unitara la nivel de bazin hidrografic a actiunilor,

masurilor si solutiilor de reducere a riscului la inundatii si incadrarea lor in sistemul
de protectie existent
Elaborarea actiunilor, masurilor si solutiilor de reducere a riscului la inundatii in
bazinul hidrografic Buzau trebuie sa tina cont de prevederile Strategiei Nationale de
Management al Riscului la Inundatii pe termen mediu si lung, precum:
- Principii de elaborare a scenariilor de amenajare
801
- Concepte strategice
- Obiective strategice
- Tinte strategice, stabilite la nivel national, de care se va tine cont la alegerea
scenariilor de amenajare.
Capitol 21 Evaluarea monetara a masurilor, actiunilor si solutiilor propuse

pentru reducerea riscului la inundatii
Lucrarile de aparare impotriva inundatiilor (indiguirile, regularizarile, acumularile
etc.) nu se preteaza unui calcul economic direct nefiind lucrari direct productive. Pentru
stabilirea oportunitatii lor se poate intocmi un calcul economic care are drept scop
determinarea timpului de recuperare a investitiei prin venitul net indirect obtinut din
eliminarea sau reducerea pierderilor medii anuale.
La stabilirea pagubelor ce trebuie considerate in studiul masurilor si lucrarilor de
combatere a inundatiilor intervin urmatoarele aspecte:
- dependenta dintre pagube si fenomenul hidrologic, respectiv ponderea viiturilor cu
diferite probabilitati de producere asupra valorii pagubei medii anuale,
- dinamica dezvoltarii economice in timp a zonelor inundabile,
- considerarea pagubelor indirecte decurgand din perturbarea proceselor economice,
sociale etc., problema care prezinta mari dificultati,
- posibilitatea diminuarii pagubelor prin folosirea prognozei si a avertizarii asupra apelor
mari.
Capitol 22 Analiza critica a circulaiei fluxului informaional n timpu l
viiturilor i inundaiilor, a existenei i a coninutului planurilor locale de aprare i a
existenei i a coninutului planurilor de avertizare -alarmare n aval de baraje
Sistemul informaional meteorologic i hidrologic const n observarea,
msurarea, nregistrarea i prelucrarea datelor meteorologice i hidrologice, elaborarea
prognozelor, avertizrilor i alarmrilor, precum i n transmiterea acestora factorilor
implicai n managementul situaiilor de urgen generate de riscurile specifice, conform
schemei fluxului informaional definit n planurile de aprare, n vederea lurii deciziilor
i msurilor necesare.
n zonele amenajate cu lucrri hidrotehnice, sistemul informaional cuprinde, de
asemenea, date i msuri privind manevrele de exploatare care au ca efect modificarea
regimului natural de scurgere.
Orice manevre la echipamentele hidromecanice ale lucrrilor hidrotehnice cu rol
de aprare mpotriva inundaiilor, aparinnd altor deintori dect Administraia
Naional Apele Romne, vor fi efectuate doar dup obinerea aprobrii i sub
coordonarea dispeceratelor bazinale ale Administraiei Bazinale de Ap Buzau-Ialomita.
802
Transmiterea acestor informaii constituie o obligaie a organelor de exploatare a

lucrrilor hidrotehnice, indiferent de deintor i se realizeaz n conformitate cu schema
fluxului informaional, aprobat prin planurile de aprare respective.
Capitol 23 Analiza critic a regulamentelor de exploatare ale sistemului

existent de protecie mpotriva inundaiilor i a sistemului bazinal de gestionare a
resurselor de ap. Propuneri de mbuntire a performanelor sistemului de protecie
mpotriva inundaiilor.
n urma analizei regulamentelor de exploatare a lucrrilor cu rol complex din
cadrul sistemului bazinal, se observa c exist o strategie general de gestionare a riscului
la inundaii particularizat pentru fiecare obiectiv n parte, avnd drept scop reducerea
impactului produs de inundaii asupra populaiei i a bunurilor printr-o planificare
adecvat i printr-o politic care s corespund standardelor i asteptrilor comunitilor
umane, n condiiile proteciei mediului.
Decizia privind regimul de funcionare se stabilete funcie de mrimea debitelor
afluente pe ru n seciunea barajului, temperatura mediului ambiant, starea fizic a apei,
starea tehnic a construciilor i instalaiilor care asigur sigurana exploatrii acumulrii.
Principalele piese tehnice utilizate, din cadrul regulamentelor pe obiectiv ale
acumulrilor, pentru stabilirea i aplicarea deciziei de exploatare, sunt :
- Curba capacitii lacului de acumulare;
- Curbe de exploatare ale turbinelor (debit turbina funcie de nivel n lac);
- Cheia limnimetric aval;
- Curba capacitii de evacuare a barajului la diferite manevre de evacuare cnd
funcioneaz cmpurile deversoare (ordinea de efectuare a manevrelor, gradul
de deschidere a stavilelor).
Capitol 24 Masuri in directia protectiei naturii (atenuarea viiturilor prin

reactivarea zonelor inundabile si renaturarea cursurilor de apa; reducerea debitelor
viiturilor prin prezervarea si restaurarea zonelor umede, capabile sa acumuleze si sa
retina apele in cadrul spatiului hidrografic)
In Bazinul hidrografic Buzu au fost identificate ariile naturale protejate care au legtur
cu apa i grupate n zone pentru protecia habitatelor i speciilor, acestea fiind:
Arii naturale protejate de interes national;
Arii naturale protejate de interes international;
Arii naturale protejate de interes comunitar sau situri Natura 2000;
Arii naturale protejate de interes judeean sau local.
803
Dintre acestea, urmare actualizarii in 2011 a procesului de desemnare a site-urilor

NATURA 2000, la nivelul bazinului hidrografic exista un numar de 18 arii protejate
(SCI/SPA) care au legatura cu mediul acvatic.
In ceea ce priveste zonele pentru protectia speciilor acvatice importante din punct
de vedere economic, la nivelul bazinului hidrografic Buzau s-au identificat 2
zone: zone in care se practica pescuitul comercial si zone cu specii de pesti care
au potential economic.
In urma procesului de desemnare a site-urilor Natura 2000 in bazinul hidrografic Ialomia
s-au desemnat 16 arii naturale protejate aflate in legatura cu mediul acvatic, aceste zone
sunt defilee, lunci inundabile, sectoare ale vaile raurilor mari, mlastini, zone umede, sau
paduri care influenteaza calitatea apelor care le strabate. Aceste zone, datorita importantei
pe care o au in mentinerea echilibrului ecologic din teritoriile respective si a rolului lor in
mentinerea calitatii bune a apelor (precum si din cauza obligatiilor care decurg din
legislatie) merita o protectie suplimentara, in special in ceea ce priveste protectia
habitatelor acvatice, cu elemnete de flora si fauna specifica.
Ca i n alte zone din ar n bazinul hidrografic Ialomia, in urma lucrarilor
ample de desecare si regularizare, majoritatea zonelor umede sunt pe cale de
dispariie. Disparitia acestora creaza probleme multiple, dintre care amintim
distrugerea echilibrului ecologic al zonei, scaderea nivelului apelor subterane,
crestere intensitatii fenomenelor de inundatii si de seceta, scaderea capacitatii
bazinului de-a mentine apa, etc.
In Bazinul hidrografic Mostistea au fost identificate, urmare actualizarii in 2011
a procesului de desemnare a site-urilor NATURA 2000, la nivelul bazinului
hidrografic un numar de 6 arii protejate (SCI/SPA) care au legatura cu mediul
acvatic.
teritoriile respective si a rolului lor in mentinerea calitatii bune a apelor (precum si din
cauza obligatiilor care decurg din legislatie) merita o protectie suplimentara, in special in
ceea ce priveste protectia habitatelor acvatice, cu elemenete de flora si fauna specifica.
In Bazinul hidrografic Calmatui au fost identificate, urmare actualizarii in 2011
a procesului de desemnare a site-urilor NATURA 2000, la nivelul bazinului
hidrografic un numar de 6 arii protejate (SCI/SPA) care au legatura cu mediul
acvatic.
teritoriile respective si a rolului lor in mentinerea calitatii bune a apelor (precum si din
cauza obligatiilor care decurg din legislatie) merita o protectie suplimentara, in special in
ceea ce priveste protectia habitatelor acvatice, cu elemenete de flora si fauna specifica.
804
ANEXE
Anexa 2.1.- Distribuia spaial a precipitaiilor medii anuale n intervalul 1901-2010
Tabel 2.1.1
Staia
meteorologic
in anii de Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie
observatie
1901-2000
Satu Mare 39.8 35.9 35.0 44.8 63.1 81.4 69.4 62.2 45.6 46.0 47.3 53.3
Suceava 24.2 24.4 24.4 47.5 74.7 92.0 89.9 67.6 44.6 30.3 34.1 25.2
Oradea 36.3 32.1 35.5 48.1 65.5 83.3 64.3 56.2 47.1 44.0 48.6 52.2
Iai 29.7 26.9 28.4 43.9 55.9 82.6 69.3 56.0 45.3 32.5 37.0 29.7
Cluj - Napoca 26.3 26.4 25.4 46.4 74.4 90.0 79.0 72.7 42.7 37.5 31.6 30.6
Trgu
28.4 28.7 26.3 49.0 73.8 90.0 80.0 69.7 43.7 41.7 36.7 32.5
Ialomia
Bacu 25.0 25.6 26.3 38.6 66.6 86.8 81.0 62.5 48.9 35.9 34.0 30.0
Timioara 39.1 37.5 36.5 48.2 63.4 81.0 58.3 51.5 43.9 49.7 48.7 49.4
Deva 32.1 29.7 28.7 47.4 64.7 78.8 69.4 58.5 44.4 41.2 36.9 38.3
Sibiu 28.6 26.6 31.2 53.8 78.3 106.4 87.6 71.0 54.6 43.9 33.9 29.2
Vrfu Omu 71.6 79.5 76.6 86.0 106.9 140.1 135.5 105.7 65.8 59.6 55.5 68.5
Galai 30.0 26.0 24.0 38.1 50.5 66.3 47.9 40.3 39.5 34.4 34.3 32.6
Trgu Jiu 52.4 50.0 45.4 63.6 83.3 92.0 64.4 57.6 53.5 64.5 62.6 63.0
Buzu 26.5 25.6 22.9 40.1 63.9 80.3 62.1 50.1 38.7 35.2 39.2 32.8
Calafat 39.0 36.1 37.0 47.8 60.0 63.2 46.4 36.0 39.3 47.1 52.0 48.9
805
Turnu
35.8 32.3 34.4 42.0 56.7 64.7 52.6 38.6 37.6 41.2 45.4 40.3
Mgurele
Bucureti -
39.5 33.3 38.1 46.0 68.1 85.5 59.2 50.0 40.6 42.9 47.8 41.4
Filaret
Constana 28.8 26.3 24.9 28.7 36.6 42.2 33.7 29.8 29.7 33.7 39.6 34.3
Tabel 2.1.2
Staia
meteorologic
Satu Mare si Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie
anii de
observatie
2001 44.7 34.0 95.8 28.8 19.7 138.1 120.0 67.3 143.8 9.5 35.4 18.0
2002 21.1 50.9 44.2 13.6 83.4 43.6 30.6 82.7 97.2 49.9 62.8 37.5
2003 62.1 43.3 4.7 28.7 26.0 11.2 40.0 3.6 30.0 181.4 35.2 35.5
2004 58.3 45.6 54.0 43.8 20.6 35.8 99.2 96.0 53.6 39.4 63.6 38.1
2005 46.0 45.7 25.1 81.8 70.4 57.8 98.9 142.8 55.6 12.8 25.6 94.4
2006 23.8 50.1 88.1 59.0 117.8 79.2 19.0 163.6 6.6 26.2 45.4 14.0
2007 61.0 67.9 23.5 4.5 68.2 47.8 88.0 94.0 115.6 59.2 60.9 18.3
2008 30.5 20.0 60.9 93.4 88.8 173.1 141.8 50.8 55.2 44.4 21.1 55.0
2009 33.3 28.3 59.5 17.6 50.8 80.6 20.2 53.4 9.2 108.0 91.1 76.9
2010 81.1 35.5 28.8 80.0 119.6 111.8 177.8 58.0 108.8 23.2 73.3 97.7
806
Tabel 2.1.3
Staia
meteorologic
Suceava si Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie
anii de
observatie
2001 20.1 17.2 33.3 60.5 29.9 94.1 91.4 73.4 148.4 42.6 63.5 14.2
2002 5.5 8.8 53.4 6.3 22.2 96.8 238.0 112.3 73.5 34.8 47.0 10.8
2003 18.6 18.2 20.2 20.1 16.6 29.8 252.5 58.0 23.8 50.6 10.9 15.7
2004 35.2 21.0 18.9 20.1 43.2 18.4 160.7 52.9 43.0 22.1 39.5 5.5
2005 36.0 40.2 19.7 100.6 108.5 116.9 45.3 223.4 20.5 44.4 29.7 23.0
2006 19.4 17.8 61.0 73.0 70.7 164.7 119.6 211.5 35.1 29.7 9.8 1.8
2007 10.1 45.2 41.8 32.9 53.9 30.7 105.8 135.1 67.3 87.0 43.4 34.3
2008 5.7 23.9 15.9 135.2 91.5 99.2 297.8 72.3 60.4 43.4 8.0 29.9
2009 45.3 18.9 29.2 8.4 82.2 154.8 120.8 23.7 20.1 62.9 18.7 37.1
2010 31.4 35.5 28.6 32.0 152.9 226.5 112.1 72.3 64.3 43.1 38.0 33.1
Tabel 2.1.4
Staia
meteorologic
Oradea si Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie
anii de
observatie
2001 42.5 20.0 108.2 102.1 17.6 167.1 67.2 59.5 164.9 4.8 43.2 24.7
2002 8.6 35.9 13.0 17.9 24.7 49.5 49.0 81.8 84.4 52.2 52.0 62.3
2003 61.5 50.8 11.9 47.1 26.6 25.7 63.5 0.0 43.1 90.5 37.6 36.8
807
2004 48.9 34.5 76.5 80.8 51.1 40.0 87.5 100.7 50.6 41.9 74.5 53.0
2005 21.6 53.1 46.1 69.7 57.8 54.6 75.6 131.2 42.8 6.8 14.3 82.3
2006 32.8 60.1 68.6 90.1 79.8 85.9 29.6 139.1 5.0 24.4 27.4 9.7
2007 36.8 69.3 13.0 3.2 80.6 50.5 61.4 82.4 91.2 75.1 62.6 29.4
2008 21.3 12.5 67.9 43.3 38.9 93.6 69.3 27.3 46.3 29.8 33.7 62.6
2009 22.2 36.1 60.2 13.3 27.1 97.6 21.9 89.4 8.4 91.5 86.3 55.6
2010 63.1 48.8 24.3 61.2 118.9 82.8 81.6 82.3 93.4 52.5 76.1 91.2
Tabel 2.1.5
Staia
meteorologic
Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie
Iasi si anii de
observatie
2001 20.1 12.3 35.0 54.6 54.2 114.6 40.6 16.2 179.0 30.5 77.9 25.1
2002 10.1 3.2 31.9 15.3 31.1 42.0 171.8 33.2 29.8 60.5 64.6 4.1
2003 40.0 27.0 13.9 17.3 39.8 14.4 115.7 31.0 42.8 76.5 4.0 27.0
2004 61.3 42.9 20.0 24.4 33.3 12.2 107.3 135.6 60.9 19.6 52.7 11.7
2005 38.9 47.1 20.7 91.4 112.1 74.8 65.7 42.0 5.8 31.0 49.9 24.1
2006 28.7 5.4 85.5 54.5 65.6 77.6 93.8 56.0 15.8 27.9 8.6 1.4
2007 26.5 33.9 33.6 23.0 20.9 34.2 37.6 79.6 60.7 47.7 50.1 65.8
2008 10.6 4.6 35.3 96.9 57.8 93.4 147.7 59.4 54.2 34.2 17.6 62.0
2009 54.1 57.0 30.6 1.1 30.8 57.1 30.1 36.8 7.7 86.6 3.0 49.9
2010 47.2 36.8 13.1 24.9 61.4 139.5 25.2 49.9 51.5 40.8 45.3 45.6
808
Tabel 2.1.6
Staia
meteorologic
Cluj-Napoca Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie
si anii de
observatie
2001 36.2 21.6 59.8 86.9 30.8 108.6 218.4 51.6 134.6 14.2 43.0 13.7
2002 15.3 12.3 22.9 34.9 38.0 57.0 81.8 53.2 41.2 37.8 45.4 28.6
2003 44.6 8.5 19.8 16.7 34.8 8.6 128.4 3.0 28.6 58.2 39.2 12.5
2004 39.8 34.6 27.3 77.6 45.6 47.2 109.7 66.2 65.8 25.0 86.4 15.2
2005 37.5 30.4 27.4 126.8 52.6 98.0 126.6 142.4 63.2 17.8 19.9 45.4
2006 6.2 23.6 78.7 90.8 76.8 145.0 38.6 173.8 8.8 24.6 12.0 19.6
2007 31.2 42.2 36.2 14.2 130.6 46.8 92.4 160.0 96.0 103.4 39.9 13.4
2008 19.8 23.1 36.7 54.0 68.8 101.6 162.6 34.0 38.4 50.6 18.9 66.5
2009 15.9 40.7 72.0 10.0 34.2 129.8 54.4 47.0 5.0 91.2 50.1 43.5
2010 45.9 39.3 25.4 51.8 139.0 166.8 97.8 58.2 73.2 28.0 26.1 60.3
Tabel 2.1.7
Staia
meteorologic
Targu Mures Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie
si anii de
observatie
2001 32.2 20.7 37.7 84.4 70.8 102.2 79.6 57.7 127.3 35.9 72.2 19.2
2002 8.1 12.1 17.0 14.6 39.9 143.4 53.2 118.2 81.3 38.6 46.1 22.8
2003 55.7 18.5 15.5 32.5 26.0 30.8 105.0 27.2 42.2 74.0 29.5 24.2
809
2004 42.7 31.9 34.3 57.2 63.0 77.7 81.8 80.0 65.8 24.4 48.3 30.5
2005 37.3 43.4 32.5 66.0 91.6 70.6 131.4 227.7 54.4 12.2 32.6 52.9
2006 15.5 27.9 63.1 76.4 59.0 120.6 66.6 130.2 41.4 16.2 16.7 19.2
2007 30.8 33.2 25.8 11.6 96.6 37.0 86.8 138.8 119.8 86.6 56.2 22.9
2008 15.2 6.9 68.8 95.4 63.0 66.8 107.0 19.4 33.4 79.4 53.2 36.4
2009 15.8 29.0 53.6 5.3 50.5 88.6 36.9 51.6 10.0 93.2 47.8 60.0
2010 43.7 46.8 48.2 102.8 101.8 132.4 74.2 25.8 48.4 28.6 33.2 49.6
Tabel 2.1.8
Staia
meteorologic
Bacau si anii
de observatie
2001 18.4 17.7 35.7 42.7 32.9 121.8 161.0 24.0 105.0 29.1 48.9 25.8
2002 9.6 1.6 32.8 29.7 55.4 39.6 290.2 54.0 16.5 44.1 42.7 20.1
2003 21.9 18.7 25.5 28.9 5.2 51.0 147.9 36.8 46.1 65.3 7.0 10.3
2004 41.7 21.8 25.8 81.6 40.9 26.0 148.8 61.4 41.6 21.4 39.9 12.5
2005 17.1 49.5 29.8 66.8 171.4 106.8 185.0 68.4 38.4 55.2 30.2 22.3
2006 29.7 15.9 47.3 64.4 66.8 117.2 86.8 122.6 30.2 18.8 4.0 6.2
2007 15.0 21.6 55.9 38.6 27.7 18.2 54.4 71.6 76.7 117.6 45.7 61.1
2008 16.9 7.5 18.2 102.0 69.0 110.2 89.2 47.8 23.0 51.4 17.6 48.1
2009 56.9 43.4 13.2 12.1 61.2 162.8 53.8 42.4 26.6 60.9 25.1 44.1
2010 34.7 43.2 29.2 43.0 92.2 184.8 171.4 39.8 52.4 61.4 36.9 36.6
Tabel 2.1.9
810
Staia
meteorologic
Timisoara si Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie
anii de
observatie
2001 35.4 18.6 58.8 79.6 31.8 130.2 58.6 30.6 146.5 15.4 66.1 14.0
2002 8.7 10.5 7.6 47.1 53.1 74.8 62.2 98.6 48.2 52.6 42.7 66.7
2003 69.0 26.7 10.2 46.3 51.4 80.5 55.4 4.2 66.3 113.2 31.3 22.5
2004 60.0 40.3 18.0 59.1 66.2 34.8 45.2 76.9 55.6 62.8 127.0 60.8
2005 32.3 67.8 45.5 154.4 49.8 35.1 45.2 142.4 84.6 25.6 20.4 88.2
2006 30.3 41.7 49.3 78.8 50.2 87.8 50.4 98.0 24.6 17.4 31.3 21.3
2007 26.4 92.0 56.8 4.4 69.4 65.2 46.4 65.0 62.1 53.0 85.9 22.6
2008 21.0 8.8 61.4 44.7 49.0 157.0 45.7 24.8 51.5 17.5 53.1 55.1
2009 27.3 24.3 48.4 22.8 44.8 111.6 41.1 28.5 4.8 80.4 105.5 84.5
2010 65.0 76.5 32.9 56.6 118.0 131.3 25.0 81.8 40.5 40.0 48.1 74.6
Tabel 2.1.10
Staia
meteorologic
Deva si anii
de observatie
2001 37.9 20.9 42.0 78.4 39.6 112.3 160.8 37.6 104.5 20.6 63.5 28.4
2002 7.3 7.4 15.2 31.4 47.2 43.8 81.3 71.6 77.2 39.3 48.3 23.5
2003 28.8 7.4 7.9 53.3 49.9 14.6 42.7 7.4 69.6 97.4 19.7 16.5
811
2004 54.8 40.9 40.8 74.8 81.2 58.8 117.6 85.6 46.4 42.3 76.7 32.2
2005 23.2 36.1 45.7 92.6 77.1 82.0 122.4 122.1 40.8 10.8 31.3 68.6
2006 12.3 14.6 64.6 85.8 68.8 85.6 55.6 214.4 12.0 15.0 19.1 23.5
2007 52.1 53.3 30.4 9.6 89.4 79.0 38.6 122.2 76.2 56.0 42.8 6.3
2008 23.1 12.3 67.3 64.6 32.2 50.6 110.8 12.8 39.6 57.8 65.8 44.3
2009 19.0 20.2 51.0 14.6 48.0 99.0 69.4 70.8 3.6 66.6 60.8 62.9
2010 47.4 40.2 34.4 62.6 116.2 142.2 105.0 25.0 55.6 34.8 28.2 67.5
Tabel 2.1.11
Staia
meteorologic
Sibiu si anii
de observatie
2001 12.9 19.9 24.0 88.4 42.4 149.0 112.2 54.5 151.6 10.8 56.6 6.4
2002 7.1 7.4 19.8 46.9 30.8 54.0 165.0 76.7 77.2 30.0 42.0 16.1
2003 25.8 16.9 33.2 51.5 49.9 2.5 100.6 4.1 83.5 94.5 20.0 19.1
2004 49.3 25.6 19.3 78.2 61.1 44.8 127.9 73.8 85.4 35.2 73.0 20.3
2005 40.7 51.1 29.1 98.2 94.6 80.6 107.8 227.6 37.8 8.4 44.1 43.4
2006 19.7 21.6 70.8 67.3 70.9 57.2 93.6 209.2 38.6 41.8 11.1 27.0
2007 35.2 36.1 47.0 15.4 105.0 46.0 75.0 182.0 99.0 64.7 50.8 21.1
2008 9.7 15.7 34.7 80.0 86.0 138.3 103.3 54.7 47.4 82.2 23.0 32.8
2009 25.1 51.2 34.2 4.6 38.6 113.6 154.4 65.4 7.4 87.2 19.3 42.7
2010 46.0 18.6 45.1 81.4 72.8 176.5 70.7 87.9 16.8 29.0 32.0 41.7
812
Tabel 2.1.12
Staia
meteorologic
Varfu Omu si Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie
anii de
observatie
2001 28.1 61.8 33.9 44.0 64.4 193.5 125.6 94.6 139.7 33.4 80.1 38.0
2002 19.3 17.6 41.8 71.4 61.1 74.8 98.1 125.2 62.6 35.8 50.6 53.3
2003 20.2 20.2 51.6 62.9 48.2 106.9 113.8 49.6 67.5 92.4 15.5 37.3
2004 63.9 54.6 40.2 45.1 73.5 64.7 156.1 99.8 66.0 31.4 82.0 41.5
2005 147.3 55.3 40.6 55.7 110.4 125.7 168.8 114.7 71.0 30.7 33.1 67.8
2006 51.3 55.7 73.3 46.1 74.7 88.2 130.0 84.5 55.5 26.4 41.6 22.8
2007 36.9 32.1 54.8 58.8 110.3 79.8 19.4 178.7 102.3 64.9 81.5 56.2
2008 41.2 28.4 106.0 89.3 100.9 124.0 282.4 31.6 129.5 47.2 35.5 72.7
2009 67.8 71.8 119.2 43.5 97.0 143.5 202.9 119.0 31.8 92.6 63.0 48.4
2010 79.6 100.3 84.7 80.6 127.3 223.4 161.3 172.6 122.4 40.6 58.2 116.1
Tabel 2.1.13
Staia
meteorologic
Galati si anii
de observatie
2001 4.8 22.7 50.7 41.0 40.3 136.8 28.8 12.5 119.4 19.4 30.8 25.9
813
2002 7.1 6.2 59.8 44.0 5.8 54.0 117.0 72.8 15.6 102.6 69.0 17.8
2003 55.7 29.0 19.9 27.9 34.8 12.0 42.4 25.2 57.7 51.1 12.4 31.5
2004 51.0 18.9 31.9 34.9 68.5 72.9 87.7 123.1 32.4 16.8 41.7 33.7
2005 35.8 44.8 36.5 30.9 56.9 97.7 210.1 72.0 50.5 11.6 79.0 32.7
2006 26.8 17.7 56.2 70.4 51.2 9.7 14.8 65.9 43.2 9.6 8.5 26.4
2007 43.9 26.3 50.4 22.1 22.0 21.6 0.6 36.4 39.8 96.0 65.3 75.2
2008 18.8 1.3 22.0 32.6 36.6 30.7 37.4 11.3 81.2 18.6 18.0 43.7
2009 60.3 21.8 43.4 22.2 30.2 37.2 56.2 5.8 62.0 47.2 15.2 91.4
2010 43.6 56.5 34.9 16.6 80.2 99.0 73.0 6.2 57.6 101.2 23.0 90.6
Tabel 2.1.14
Staia
meteorologic
Targu Jiu si Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie
anii de
observatie
2001 55.5 25.0 58.5 93.8 50.8 143.0 96.6 18.3 91.8 7.7 45.3 9.2
2002 1.1 1.9 1.4 40.3 50.5 73.8 204.6 112.7 73.2 77.8 41.4 119.4
2003 83.4 20.7 4.8 113.0 70.8 7.2 68.2 26.6 128.8 174.1 49.7 33.2
2004 91.0 66.3 44.1 69.5 102.2 150.2 135.6 73.5 67.5 40.4 131.8 35.2
2005 71.1 91.3 66.2 60.0 76.6 63.8 251.8 160.2 118.6 12.6 58.2 91.5
2006 75.9 42.8 108.2 83.2 66.4 139.8 77.8 186.4 39.4 3.0 7.6 41.4
2007 43.7 26.0 82.2 2.4 122.8 86.4 19.0 224.4 81.6 232.6 116.8 44.4
2008 23.1 14.8 48.0 73.2 40.2 91.8 91.5 27.6 130.2 60.4 28.4 115.5
2009 76.1 41.6 22.6 34.2 52.8 98.8 76.2 70.4 28.4 105.0 90.5 106.3
2010 87.1 80.8 52.3 69.2 71.0 143.2 68.4 66.4 50.8 93.0 93.9 105.3
814
Tabel 2.1.15
Staia
meteorologic
Buzau si anii
de observatie
2001 11.1 25.0 49.2 41.6 37.4 69.1 58.2 9.2 111.7 7.6 9.9 13.0
2002 14.7 2.0 12.8 26.0 19.8 75.7 162.2 41.4 39.8 91.6 36.9 29.5
2003 36.6 14.4 12.1 28.4 13.4 25.1 92.0 34.6 48.8 76.5 18.0 12.7
2004 33.8 15.4 29.8 14.8 42.2 54.0 66.4 118.0 56.8 18.6 32.3 17.9
2005 14.1 43.7 29.3 31.2 92.4 106.6 172.3 124.0 54.2 6.4 48.6 30.9
2006 38.7 5.8 33.1 64.6 81.2 110.1 67.3 95.3 14.2 16.8 7.1 14.5
2007 18.4 7.1 45.4 18.0 47.4 44.7 39.6 134.8 40.0 72.0 44.1 30.9
2008 3.2 2.9 10.0 56.0 70.2 53.7 32.6 9.8 36.6 52.2 32.4 26.6
2009 42.9 11.3 42.3 26.6 52.6 90.0 32.8 36.0 32.6 54.0 28.5 29.6
2010 26.0 52.3 28.1 37.2 65.0 81.6 45.8 21.2 46.6 46.0 13.2 50.8
Tabel 2.1.16
Staia
meteorologic
Calafat si anii
de observatie
2001 14.5 36.6 49.0 66.1 26.4 111.3 64.5 8.4 71.4 2.2 14.4 12.1
2002 9.2 0.2 8.3 54.2 47.2 60.4 113.7 112.0 112.1 67.5 26.3 91.3
2003 57.8 8.8 3.5 57.2 72.4 31.8 40.0 21.2 70.0 117.8 33.3 32.7
2004 60.0 29.3 36.9 27.4 39.2 44.6 23.6 16.8 61.0 33.6 52.5 18.9
2005 51.4 50.6 30.1 48.4 102.4 38.8 85.4 183.4 71.2 38.6 56.4 52.8
815
2006 37.7 60.8 60.0 68.9 28.6 82.8 58.4 81.8 7.2 20.4 11.3 39.1
2007 16.5 18.5 35.4 0.2 86.5 41.6 1.4 73.3 46.2 143.1 89.5 31.5
2008 34.0 4.4 15.0 42.8 40.5 93.3 65.8 12.6 81.4 45.4 9.2 92.0
2009 54.6 50.1 34.5 12.3 25.6 118.2 48.2 63.3 23.8 91.0 62.6 105.7
2010 35.6 75.9 75.0 43.9 35.5 73.6 20.2 33.2 9.2 90.1 30.8 67.1
Tabel 2.1.17
Staia
meteorologic
Turnu
Magurele si
anii de
observatie
2001 21.6 41.6 42.5 82.6 43.0 87.7 39.8 17.1 76.4 2.6 26.0 34.4
2002 20.6 4.2 27.8 32.7 82.0 78.7 71.2 114.2 80.1 73.4 29.9 45.8
2003 38.6 11.0 14.4 51.0 63.6 13.9 13.3 9.8 73.6 89.1 39.4 46.2
2004 30.0 16.7 35.3 13.1 48.5 74.7 33.6 17.0 46.7 10.2 14.6 29.8
2005 60.0 38.2 30.5 34.1 102.4 78.3 131.5 185.6 115.0 13.3 29.8 22.9
2006 37.9 28.2 66.1 29.1 29.7 86.1 27.5 61.7 54.5 21.3 5.7 26.9
2007 14.8 31.1 35.4 2.7 57.7 35.0 15.4 74.6 84.3 96.7 80.5 67.4
2008 78.2 4.1 11.3 73.6 56.4 60.8 30.1 2.0 51.6 67.2 16.5 20.3
2009 29.8 71.8 30.8 17.8 24.0 76.2 35.0 15.2 39.8 62.7 19.5 63.7
2010 51.6 69.9 49.6 45.0 63.6 99.6 68.1 18.5 40.2 66.3 12.9 59.4
816
Tabel 2.1.18
Staia
meteorologic
Bucuresti- Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie
Filaret si anii
de observatie
2001 19.6 66.8 65.1 54.6 31.7 123.6 38.0 16.4 29.4 3.1 53.0 21.2
2002 14.3 18.2 26.1 28.3 6.9 60.0 84.9 61.2 48.1 93.0 60.1 70.7
2003 40.6 25.3 43.3 39.6 11.5 28.1 53.2 6.3 148.7 106.8 64.6 73.9
2004 37.1 20.2 34.5 15.6 108.4 52.8 58.8 92.5 27.6 22.4 65.9 46.2
2005 63.0 61.0 31.6 17.0 99.5 90.7 125.8 105.4 316.5 115.3 50.9 32.3
2006 35.0 30.4 65.7 61.8 40.8 39.2 59.0 64.8 45.5 25.0 25.4 12.2
2007 31.7 17.1 44.4 3.5 41.8 82.1 24.3 105.8 31.8 65.9 80.9 81.2
2008 50.7 7.9 6.3 77.7 60.5 34.4 59.7 0.4 61.0 25.9 25.4 24.9
2009 66.3 39.1 31.1 16.3 50.4 88.7 125.8 70.2 55.9 61.1 19.6 61.2
2010 65.8 86.1 54.1 45.2 115.2 68.1 34.7 24.0 34.2 49.7 9.8 72.7
Tabel 2.1.19
Staia
meteorologic
Constanta si Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie
anii de
observatie
2001 5.5 58.5 53.1 48.6 30.1 30.9 2.7 29.6 71.4 2.8 47.3 19.9
2002 15.1 4.7 82.1 16.6 19.3 21.2 20.4 50.6 57.1 65.3 34.0 45.2
817
2003 53.0 14.9 16.9 25.4 5.2 9.1 32.9 0.2 80.1 63.7 25.5 23.3
2004 51.3 20.2 25.9 2.3 100.2 59.0 38.3 259.2 27.4 13.5 5.9 71.4
2005 55.2 51.3 24.9 33.6 22.2 36.9 84.4 7.1 149.8 64.4 93.9 26.2
2006 20.0 31.8 68.4 25.4 82.6 12.4 76.6 50.6 46.6 4.0 27.8 12.2
2007 28.1 16.4 35.2 21.2 19.2 21.4 4.0 84.4 54.8 53.4 107.8 47.8
2008 39.8 0.5 24.2 108.6 52.8 50.2 27.4 1.8 20.6 9.6 39.4 49.0
2009 37.8 36.6 14.4 24.7 49.1 4.4 106.6 5.8 44.6 50.2 5.6 81.9
2010 47.3 66.9 46.3 15.0 37.4 83.0 91.2 0.2 33.6 81.0 22.3 59.6
818
Anexa 2.2. - Repartiia teritorial a precipitaiilor medii multianuale
819
Anexa 2.3.- Repartiia staiilor meteorologice
820
Anexa 3.1- Repartiia staiilor hidrometrice din spaiul hidrografic Buzu-Ialomia
821
Anexa 3.2. - Viituri nregistrate n spaiul hidrografic Buzu-Ialomia n intervalul 1975-2011
H COTE DE APRARE O MIR

Q
ma C.A. C.I. C.P.
Nr. Staia max
Rul Data x H Q
crt. hidrometrica [mc/ H Q H
[c [cm [mc/s Q [mc/s]
s] [cm] [mc/s] [cm]
m] ] ]
1 Istu Baba Ana 03.06.1988 370 36,0 200 300 400
Cricovul
2 Cioranii de Sus 03.06.1988 230 180 150 230 180 300
Srat
Cricovul
3 Bltia 03.06.1988 226 64,7 165 210 290
Dulce
Moara
4 Teleajen 03.06.1988 474 204 350 450 500 220
Domneasc
Buzu-
5 Coereni 04.06.1988 488 400 400 480 600
Ialomia
6 Prahova Cmpina 17.07.1988 350 409 250 320 400
7 Azuga Azuga 17.07.1988 160 74.0 90 130 160 74.0
Cricovul
8 Bltia 02.01.1996 324 179 200 270 320
Dulce
Moara
9 Teleajen 02.01.1996 500 220 350 450 500 220
Domneasc
Cricovul
10 Cioranii de Sus 02.01.1996 280 148 150 230 300
Srat
Buzu- Silitea
11 03.01.1996 408 358 220 300 400
Ialomia Snagovului
822
Buzu-
12 Moroeni 28.05.1996 480 202 450 163 480 202 500
Ialomia
Buzu-
13 Trgovite 28.05.1996 550 416 450 210 550 416 600
Ialomia
Buzu-
14 Bleni 28.05.1996 333 465 250 300 350
Ialomia
Ialomicioara
15 Fieni 28.05.1996 400 210 300 74,0 400 210 450
2
16 Vulcana otnga 28.05.1996 610 112 560 64,0 610 112 660
Buzu- Silitea
17 29.05.1996 386 320 220 300 400
Ialomia Snagovului
Buzu-
18 Trgovite 19.06.2001 670 350 450 220 550 600
Ialomia
Cricovul
19 Moreni 19.06.2001 350 220 200 89,0 270 300
Dulce
Cricovul
20 Bltia 20.06.2001 355 292 200 270 320
Dulce
Buzu- Silitea
21 20.06.2001 575 434 350 186 450 272 600 480
Ialomia Snagovului
22 Prahova Prahova 20.06.2001 400 426 250 350 400
Valea
23 Buteni 2 20.06.2001 110 14,6 70 100 150
Cerbului
Moara
24 Teleajen 20.06.2001 475 188 350 112 450 172 500 206
Domneasc
25 Prahova Adncata 20.06.2001 330 365 250 174 320 335 400 595
26 Buzu- Silitea 20.06.2001 535 377 350 186 450 272 600 480
823
Ialomia Snagovului
27 Prahova Buteni 1 11.09.2001 150 105 100 42,8 150 105
Moara
28 Teleajen 31.07.2002 550 360 350 112 450 172 500 286
Domneasc
Moara
29 Teleajen 09.11.2004 486 258 350 112 450 172 500 286
Domneasc
Moara
30 Teleajen 15.11.2004 462 212 350 112 450 172 500 286
Domneasc
Moara
31 Teleajen 24.02.2005 566 445 350 112 450 172 500 286
Domneasc
Buzu-
32 Trgovite 07.05.2005 590 500 450 220 550 416 600 521
Ialomia
Buzu-
33 Bleni 07.05.2005 590 500 450 220 550 416 600 521
Ialomia
Buzu- Silitea
34 08.05.2005 614 508 350 186 450 272 600 480
Ialomia Snagovului
Buzu-
35 Coereni 09.05.2005 578 541 480 390 560 512 640 700
Ialomia
36 Vulcana otnga 07.05.2005 720 118 560 64,3 610 119 660 177
Cricovul
37 Moreni 07.05.2005 310 181 200 89,0 270 145 300 171
Dulce
Cricovul
38 Bltia 08.05.2005 410 413 200 45,5 270 172 320 240
Dulce
39 Prahova Prahova 07.05.2005 550 660 250 207 350 351 400 426
40 Prahova Adncata 09.05.2005 402 458 250 220 320 335 400 595
41 Azuga Azuga 07.05.2005 135 34,0 90 29,3 130 56,0 150 65,0
824
42 Doftana Teila 07.05.2005 165 193 70 43,0 130 121 170 17,6
Moara
43 Teleajen 07.05.2005 610 585 350 112 450 172 500 286
Domneasc
Moara
44 Teleajen 09.06.2005 499 284 350 112 450 172 500 286
Domneasc
Cricovul
45 Moreni 12.07.2005 375 196 280 90,0 340 142 350 156
Dulce
Cricovul
46 Bltia 12.07.2005 394 378 200 45,5 270 172 320 240
Dulce
47 Prahova Prahova 12.07.2005 640 640 250 207 350 351 400 426
48 Prahova Adncata 13.07.2005 358 315 250 220 320 335 400 595
Valea
49 Buteni 2 12.07.2005 100 32,6 70 7,85 100 16,0 150 20,8
Cerbului
50 Doftana Teila 12.07.2005 157 179 70 43,0 130 121 170 17,6
Moara
51 Teleajen 12.07.2005 526 340 350 112 450 172 500 286
Domneasc
Buzu- Silitea
52 13.07.2005 501 329 350 186 450 272 600 480
Ialomia Snagovului
Buzu-
53 Coereni 13.07.2005 558 509 480 390 550 512 640 700
Ialomia
Moara
54 Teleajen 05.08.2005 460 280 350 112 450 172 500 286
Domneasc
Moara
55 Teleajen 08.08.2005 520 327 350 112 450 172 500 286
Domneasc
56 Prahova Adncata 08.08.2005 343 280 250 220 320 335 400 595
57 Cricovul Cioranii de Sus 08.08.2005 350 167 230 56,0 330 145 430 225
825
Srat
Cricovul
58 Moreni 14.08.2005 340 142 280 90,0 340 142 350 156
Dulce
Cricovul
59 Bltia 14.08.2005 300 233 200 45,5 270 172 320 240
Dulce
Moara
60 Teleajen 14.08.2005 520 327 350 112 450 172 500 286
Domneasc
61 Vulcana otnga 15.08.2005 760 145 560 64,3 610 119 660 177
Moara
62 Teleajen 17.08.2005 544 383 350 112 450 172 500 286
Domneasc
63 Prahova Adncata 17.08.2005 320 233 250 220 320 335 400 595
Cricovul
64 Cioranii de Sus 18.08.2005 370 214 230 56,0 330 145 430 225
Srat
Ialomicioara
65 Runcu 19.08.2005 490 160 400 52,5 450 110 500 166
2
Moara
66 Teleajen 20.08.2005 485 256 350 112 450 172 500 286
Domneasc
Buzu-
67 Bleni 20.09.2005 347 562 250 225 300 384 350 679
Ialomia
Buzu- Silitea
68 21.09.2005 600 496 350 186 450 272 600 496
Ialomia Snagovului
Cricovul
69 Bltia 21.09.2005 320 257 200 45,5 270 172 320 240
Dulce
70 Prahova Prahova 21.09.2005 430 415 250 207 350 351 400 426
71 Prahova Adncata 21.09.2005 510 912 250 220 320 335 400 595
72 Teleajen Moara 21.09.2005 615 602 350 112 450 172 500 286
826
Domneasc
Cricovul
73 Cioranii de Sus 21.09.2005 494 334 230 56,0 330 145 430 225
Srat
Buzu-
74 Coereni 21.09.2005 741 1332 480 390 550 512 640 700
Ialomia
Buzu-
75 Ciochina 25.09.2005 559 830 350 327 420 419 500 596
Ialomia
Buzu-
76 Slobozia 27.09.2005 432 470 320 337 400 431 600 735
Ialomia
Buzu-
77 ndrei 29.09.2005 543 468 470 351 560 500 610 638
Ialomia
Moara
78 Teleajen 03.01.2006 468 207 350 112 450 172 500 286
Domneasc
79 Azuga Azuga 23.03.2007 230 70,8 90 29,3 130 56,0 150 65,0
80 Prahova Buteni 1 23.03.2007 150 88,7 100 43,0 150 88,7 200 107
81 Doftana Teila 23.03.2007 220 249 70 43,0 130 121 170 17,6
82 Prahova Prahova 23.03.2007 476 484 250 207 350 351 400 426
83 Teleajen Gura Vitioarei 23.03.2007 320 260 260 154 300 217 350 302
Moara
84 Teleajen 23.03.2007 540 511 350 112 450 172 500 286
Domneasc
85 Prahova Adncata 24.03.2007 395 458 250 164 320 245 400 475
Buzu- Silitea
86 24.03.2007 502 330 350 186 450 272 600 496
Ialomia Snagovului
Buzu-
87 Coereni 25.03.2007 631 658 480 390 550 512 640 700
Ialomia
88 Cricovul Cioranii de Sus 14.02.2010 380 Zpo 230 54,5 330 141 430 276
827
Srat r
Ialomicioara
89 Fieni 08.07.2010 400 200 300 65,5 400 200 400 200
2
91 Buzu Nehoiu 02.07.1975 660 1400 230 534 330 938 380 1160
92 Buzu Mgura 02.07.1975 624 2100 200 422 250 612 300 945
93 Buzu Banita 03.07.1975 552 2200 135 650 185 925 200 1050
94 Buzu Racovia 04.07.1975 674 1600 280 315 385 589 410 702
96 Bsca Mare Varlaam 1 02.07.1975 610 598 250 206 350 370 400 458
97 Bsca Mic Varlaam 2 02.07.1975 597 392 100 77,0 150 210 180 307
Bsca
98 Chiojdu 02.07.1975 398 300 155 62,0 220 165 250 273
Chiojdului
99 Slnic Loptari 02.07.1975 493 215 170 200 200
100 Slnic Cernteti 02.07.1975 350 410 100 95,5 200 190 200 190
101 Buzu Racovia 05.06.1988 400 656 280 350 450
102 Buzu Mgura 30.06.1991 415 1038 200 422 250 612 300 945
103 Buzu Banita 30.06.1991 368 1686 135 650 185 925 200 1050
104 Slnic Loptari 29.06.1991 235 173 170 200 200
105 Bsca Mic Varlaam 2 18.07.1991 530 359 100 77,0 150 210 180 307
106 Bsca Unit Bsca Roziliei 18.07.1991 500 530 250 601 300 750 350 923
Bsca
107 Chiojdu 29.07.1991 350 268 155 62,0 220 165 250 273
Chiojdului
108 Slnic Cernteti 29.07.1991 280 270 100 95,5 200 190 200 190
109 Slnic Loptari 23.05.1996 202 115 170 79,0 200 113 230 140
110 Slnic Cernteti 23.05.1996 183 275 100 107 150 206 200 307
828
111 Nicov Nicov 23.05.1996 180 150 100 57,0 150 114 200 168
112 Clnu Potrnicheti 23.05.1996 152 145 100 36,0 150 140 200
113 Buzu Racovia 23.05.1996 420 750 300 350 400 625 450 785
117 Bsca Mic Varlaam 2 06.06.2001 180 168 100 150 180 168
Zpo
120 Buzu Sita Buzului 16.02.2005 390 225 69,0 275 96,0 350 150
r
122 Buzu Mgura 07.05.2005 270 767 200 422 250 612 300 945
123 Buzu Bania 08.05.2005 185 925 135 650 185 925 200 1050
124 Buzu Racovia 09.05.2005 392 592 280 315 385 589 410 702
125 Bsca Mic Varlaam 2 07.05.2005 240 240 100 77,0 150 210 180 307
126 Nicov Izvoru 07.05.2005 290 41,5 200 23,0 250 33,1 300 43,6
127 Nicov Izvoru 24.05.2005 280 39,4 200 23,0 250 33,1 300 43,6
Bsca
128 Chiojdu 11.07.2005 240 236 155 62,0 220 165 250 273
Chiojdului
129 Bsca Mic Varlaam 2 12.07.2005 160 128 100 77,0 150 210 180 307
130 Clnu Costomiru 13.07.2005 350 56,0 250 25,2 350 56,0 350 56,0
132 Buzu Racovia 13.07.2005 398 610 280 315 385 589 410 702
829
135 Buzu Sita Buzului 30.12.2005 275 96,0 225 69,0 275 96,0 350 150
136 Nicov Izvoru 03.01.2006 310 46,0 200 23,0 250 33,1 300 43,6
137 Bsca Mic Varlaam 2 11.08.2006 170 142 100 54,0 150 114 180 156
140 Buzu Racovia 25.03.2007 393 596 280 302 385 572 410 646
141 Slnic Cernteti 24.07.2011 248 380 100 95,5 200 190 200 190
830
Ialomita
Sita Buzu 2005

600
Anexa 4.1 Buzau p.h. Mgura
500
Mgura 2005
400 400
350 2005 - 31.12 -
300 16.02
300
2005 - 16.02 -
250
19.03
200
200
100
150 2005 - 01.01 -07.05
2005 - 07.05 -24.06
100
2005 - 24.06-14.08 0
2005 - 14.08 - 21.09 0 50 100 150 200 250
50
2005 - 21.09 -31.12
0
0 100 200 300 400 500 600 700 800 900
p.h.Nehoiu
p.h. Sita Buzului Nehoiu 2004
250
200
150 2004-01.01-
26.05
2004-26.05 -
09.07
100 2004 - 09.07
- 15.07
50
0
0 20 40 60 80 100 120
831
Ialomita
p.h.Bania p.h. Comandu
Bania 2005 Comandu 2005

500 500
400 31.12 - 400
24.02 300
300
24.02 - 31.12
200 200
23.03
08.05 100
100
08.05 - 0
0 13.07 0 100 200 300
0 500 1000 1500
p.h.Racovia
Racovia 2005 p.h.Varlam 1 (B.Mare)
600
400 31.12 -
24.02
200 24.02 -
29.03
0
0 500 1000
832
Ialomita
400 Varlaam 1 2005

300
200
100 2005 -
31.12-07.05
0
0 100 200 300
p.h. Chiojdu
Chiojdu 2005
400
350
300
31.12 -
250
23.02
23.02 -
200
18.03
18.03 -
150 09.06
09.06 -
100 11.07
50
0
0 50 100 150 200 250
833
Anexa 4.2. Buzau
834
835
836
837
838
839
Anexa 4.3. Ialomita
Vedere dupa harta la scara 1:25000 n zona Periei
Vedere dupa harta la scara 1:25000 si Ortofoto n zona Periei
840
Vedere dupa Ortofoto n zona Periei
841
842
843
844
845
846
847
848
849
Buzu-Ialomia
Vedere dup hart i ortofoto n zona localitii Zvoaia
850
Buzu-Ialomia
Vedere dup hart n zona localitii Zvoaia
Vedere dup ortofoto n zona localitii Zvoaia
851
Buzu-Ialomia
Vedere dup hart i ortofoto n zona localitii Stncua
852
Buzu-Ialomia
Vedere dup hart n zona localitii Stncua
Vedere dup ortofoto n zona localitii Stncua
853
Planul pentru Prevenirea, Protecia i Diminuarea Efectelor Inundaii lor n Districtul de Bazin Hidrografic Buzau Ialomita
Anexa 6.1.- Caracteristici generale lacuri de acumulare din b.h. Ialomia
Anexa 6.1
Nr Denumire Detina Local.iza Jud Folos Sup. Vol. Vol H.BARAJ Lung. Observatii
crt acumulare Curs tor re Luciu Tot. N.N.R DIG Coron Caracteristici
De Apa capt. . (M) (m) constructive
apa (ha) (miim (mii ( pastravarii )
c) mc)
1 Amenajare Raco Centrul Baleni DB p 20 365 240 Diguri de contur - Diguri
Piscicola- vita de si diguri pamant
nr.4- Cerceta compartimentare innierbate
Baleni re Hdig =2m
Dezvolt Lat coron = 2.5m
are pt
piscicul
tura -
Nucet
2. Amenajare Izvor P.F.A. Sat DB P 3.66 98.6 54 Diguri contur 150 Diguri
Piscicola Penesc LAZURI H=1,5m pamant ;
Lazuri 1 u Com.Co Lat coron= 4m innierbate
Lucian misani carosabil
854
3. Amenajare Izvor P.F.A. Sat DB P 7.22 98.6 108 Diguri de contur 150 Diguri
Piscicola Stana. Lazuri Diguri de pamant
Lazuri 2 si Gh.Vas Com. compartimentare innierbate
Lazuri3 ile Comisani H dig1,5-2.0m
L coron.=4m
carosabil
4. Amenajare Izvor SC. Comisani Db P 18.82 229.5 H dig Diguri de

piscicola Contrus 4m pamant
Comisani tSrl Lat omogen ,
TGV coron innierbate
4m
carosa
bil
Dig
lateral
stg L=
620
Dig
inchid
ere
L=430
m
855
5. Pastravaria Ialo SC.CA MOROE DB Pastra 0.032 1.910 - - - Priza de apa

Moreni mita SCAD NI varie 7 in curent
MA A barat
L LAUR Conducta
STG S.R.L. aduct
Cu dn
600mm
3 bazine
crestere
cu cap 135mc
fiecare
v tot 400mc
6. Pastravaria Din Directia Pucioasa DB Pastra 0.704 14.000 - - - Conducta tip
Pucioasa Acu silvica varie +0.1- Sifon DN
m Targovi pepin 800mmm;
Puci ste iera L=37.36m
oasa Ocolul Sorb
silvic 0.804 amplasat la
Pucioas cota 409.4
a md MN din
ac Pucioasa
856
7. Amenaj Ialo Sc. Pucioasa DB P 1.0 62.0 H baraj 5,33m Baraj din
piscicola mita Comen Lat mare av. pietris si
Comena a srl ;L=50.0m nisip,cu
Pucioas L sit. Av L=42m nucleu de
a H dig argila
4-7m Diguri din
L nord =32.27m pamant cu rol
Lvest=220m de ap imp.
Inundatiilor
857
8 Iaz piscicol Ialo SC. Bucsani Db Cresc 0.90 129.5 - - Iaz creat prin
Bucsani mita Sortmin atorie excavare
Srl Tgv nefur agregate de la
ajata bal. Sortmin
mentinerea
niv. Constant
3.5m in iaz
piscicol se
realizeaza din
izvoare,iar
priminenirea
apei este
pompata din
st .sortare-
spalare
858
Jud. Dmbovia
Nr. Denumire Curs de Detinator / Localizare Jud. Folosinta Supr. Volum Volum H Lungim
crt. acumulare apa Administrator administrati luciu total NNR baraj/ e
va (oras, de apa dig corona-
comuna,sat) (ha) mil.mc mil.mc (m) ment
(m)
1 Paltinu Domeniul Sat Seciuri, PH -asigura apa pentru 197,5 53 47 108 460
Rau public al comuna statiile de tratare
Doftana Statului / A.N. Sotrile Voila si Hidro Ph.-
Apele Romane fil.
Campina;
- atenueaza undele
de viitura;
-produce
en.electrica;
-alte folosinte
(agrement, turism )
2 Maneciu Rau Domeniul Comuna PH -asigura apa 175,9 50 38 78 750
Teleajen public al Maneciu pt.statiile de
statului / Ungureni tratare Maneciu si
A.N.Apele Valenii de Munte;
Romane -produce 859
en.electrica;
-atenueaza undele
de viitura;
-alte folosinte
(agrement, turism).
3 Nedelea Rau Domeniul Sat PH -asigura apa - - - 13,25 114
Prahova public al Nedelea, necesara
statului / Com.Arices irigatiilor;
A.N.Apele tii -asigura debitul de
Romane Rahtivani apa necesar
pt.MHC Nedelea;
-preia debitele de
apa
pe perioada
viiturilor.
-
4 Puleti 1 Dmbu SC Piscicola Pulesti PH Piscicultura 9,25 74 74 / 3,5-
Prahova SA 4
Puleti 2 Dmbu SC Piscicola Pulesti PH piscicultura 10,36 130 130 / 3,5- -

Prahova SA 4
5
Puleti 3 Dmbu SC Piscicola Pulesti PH piscicultura 7,50 99 99 / 3,5- -
Prahova SA 4
6
Bold.-Grad. Ghighiu SC Fishplan Bold.-Grad. PH piscicultura 130,5 1463 1463 / 3,5- -
1 SRL 9 4
7
860
Bold.-Grad. Ghighiu SC Fishplan Bold.-Grad. PH piscicultura 176 2221 2240 4 500

2 SRL
8
Parepa Valea SC Piscicola Fulga PH piscicultura 33,51 436 440 4 250
Razboiul Prahova SA
9
ui
Blana Blana SC Piscicola Fulga PH piscicultura 73,48 1111 1122 4 370
Prahova SA
10
V.Rzboiul Blana SC Piscicola Fulga PH piscicultura 81,62 1224 1236 4 250
ui Prahova SA
11
Fulga 0 Blana SC Piscicola Fulga PH piscicultura 16,26 245 247 4 500
Prahova SA
12
Prahova SA
13
Prahova SA
14
Fulga 3 Blana SC Piscicola Fulga PH piscicultura 74,03 1258 1271 3,5 80
Prahova SA
15
Tinosu 1 Viioara PF Stancu Tinosu PH piscicultura 0,8 8,4 8,4 / 1,5- -
Gh.Anca 3,5
16
861
Tinosu 2 Viioara PF Stancu Tinosu PH piscicultura 1,1 11,7 11,7 / 1,5- -

Gh.Anca 3,5
17
Pleaa 1 Iazul SC Bucov PH piscicultura 4,1 41 41 / 4- -
Morilor Recunostiinta 4,5
18
Teleajen Prod Com
Impex SRL
Pleaa 2 Iazul SC Bucov PH piscicultura 5,1 40,8 40,8 / 4- -
19
Teleajen Prod Com
Impex SRL
Pleaa 3 Iazul SC Bucov PH piscicultura 8,45 67,6 67,6 / 4- -
20
Teleajen Prod Com
Impex SRL
Pleaa 4 Iazul SC Bucov PH piscicultura 1,5 12 12 / 4- -
21
Teleajen Prod Com
Impex SRL
Bucov 1 Bucovel SC Diesel Bucov PH piscicultura 0,26 3,24 3,24 / 1- -
Impex SRL 1,5
22
Impex SRL 1,5
23
862

Impex SRL 1,5
24
Impex SRL 1,5
25
Impex SRL 1,5
26
1,5
27
1,5
28
Tomani 1 Valea SC Radu Hanul Tomsani PH piscicultura 4,04 150 150 2 99
Razboiul Piratilor
29
ui
Tomani 2 Valea Primria Tomsani PH piscicultura 11,68 150 150 4 108
Razboiul Tomsani
30
ui
Fnari Prahova SC Lufr Trade Gorgota PH piscicultura 21,64 433 433 1,5 -
SRL Bucuresti Sat Fnari
31
Plumpes 1 Viioara PF Pena Trgsoru PH piscicultura 1,16 16,2 16,2 / 2,5- -
Gherghina Vechi 3
32
863
Plumpes 2 I/Viioar PF Pena Trgsoru PH piscicultura 0,3 4,8 4,8 / 2,5- -

a Gherghina Vechi 3
33
Brteti 1 Viroaga PF Ghi Vasile irna - PH piscicultura 3,3 36,6 36,6 / 1,5- -
Pribeagul Brteti 2
34
Brteti 2 Viroaga PF Ghi irna - PH piscicultura 3,6 39,6 39,6 2,5 90
Vasile Brteti
35
Pribeagul
Slciile 1 Toi Primria Slciile PH Adapatul 3,54 49,5 50 3,8 250
(La Vaci) Salciile animalelor
36
Slciile 2 Toi PF Rducanu Slciile PH piscicultura 6,33 88,62 89 2,2 120
(Bun Sndel
37
Noroc)
Slciile 3 Toi SC Kadonia Slciile PH piscicultura 10,34 155 155 2,5 140
(Dintre Group Impex
38
Sate) SRL
Slciile 4 Toi SC Valea olii Slciile PH piscicultura 17,75 284 284 4 140
(La Moar) SRL
39
Slciile 5 Toi PF Gheorghe Slciile PH piscicultura 13,84 225 227 3,5 200
(Balta Cristian
40
Enache)
Srturi Toi SC Madec Com Slciile PH piscicultura 14,53 189 189 5 95
SRL Bucureti
41
864
Vrbila Vrbila Petromservice Iordcheanu PH piscicultura 2,2 140 140 / 4-5 -

Ploiesti
42
Mrginenii Provia Filipetii de PH Adapatul 11 82 82 4 80

de Jos Trg animalelor (gol) (gol)
43 Primria
Filipetii de
Trg
Mehedina Srel SC Corona Podenii Noi PH irigatii 3,5 105 105 /5 -
1 Verde SRL
44
Mehedina Srel SC Corona Podenii Noi PH irigatii 0,46 2,3 2,3 / 2,5 -
2 Verde SRL
45
46 Fulga de /Blana SC Ystena Fulga PH piscicultura 7,01 51,4 51,4 4,5 100
Jos Com.SRL
47 Aricetii Prahova SC Montes Aricestii PH piscicultura 8,3 154,25 154,25 / 3- -

Rahtivani Tour SRL Rahtivani 5 5 3,5
Nedelea
48 Gornet Cricovul Com. PH piscicultura 1 35 35 4 98
Cricov Srat Gornet
Primria Gornet
Cricov
Cricov
Jud. Prahova
865
Nr. Denumire Curs de Detinator Localizare Judetul Folosinta Supraf. Vol. Vol. H Lung.
crt. acumulare apa administrativa luciu total NNR baraj coronament
apa (mil. (mil. (m) (m)
(ha) mc) mc)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
1 Iezer Crov Primaria Slobozia / Gh. Ialomita piscicultura 216 3.33 - - -
(fara Slobozia Lazar
baraj)
2 Rosiori Crov Primaria Rosiori / Ialomita piscicultura 4 0.11 - - -
Rosiori Movilita
3 Schiauca Crivaia SC Perieti Ialomita piscicultura 105 3.85 3.85 3 25-110
01 IALPESCO
SA
Slobozia
4 Dridu Ialomita AN Apele Fierbinti-Targ / Ialomita aparare 996.0 40.10 36.17 20 125
01 Romane Dridu impotriva
inundatiilor,
irigatii
5 Ratca Sarata 01 SC Jilavele Ialomita piscicultura 337.00 3.2 3.2 5 410
IALPESCO
SA
Slobozia
6 Elesteu 35 Sarata 02 SC Jilavele Ialomita piscicultura - - - - -
IALPESCO
SA
866
Slobozia
7 Elesteu 36 Sarata 03 SC Jilavele Ialomita piscicultura - - - - -
IALPESCO
SA
Slobozia
8 Elesteu 37 Sarata 04 SC Jilavele Ialomita piscicultura - - - -
IALPESCO
SA
Slobozia
9 Ochiul Sarata 05 SC Jilavele Ialomita piscicultura - - - - -
Boului IALPESCO
SA
Slobozia
10 Comana Valea Primaria Movilita / Ialomita piscicultura 4 0.42 012 10 180
Mica Comana Cosereni Dridu
01
11 Comana Valea Primaria Dridu / Ialomita piscicultura 31 0.42 0.12 9 275
Mare Comana Cosereni Cosereni
02
12 Garbovi I Valea Primaria Ciocarlia Ialomita piscicultura 5 0.0+65 0.065 3.5 115
Cotorca Ciocarlia
01
13 Garbovi II Valea Primaria Ciocarlia Ialomita piscicultura 5 0.5 0.5 4 80
Cotorca Ciocarlia
02
867
14 Garbovi III Valea Primaria Ciocarlia Ialomita piscicultura 2.10 0.04 0.04 4 90
Cotorca Ciocarlia
03
15 Ciocarlia I Valea Primaria Ciocarlia Ialomita piscicultura 5.5 0.088 0.088 3.5 100
Cotorca Ciocarlia
04
16 Ciocarlia Valea Primaria Ciocarlia Ialomita piscicultura 5.75 0.112 0.112 4 110
II Cotorca Ciocarlia
05
17 Ciocarlia Valea Primaria Ciocarlia Ialomita piscicultura 7 0.98 0.098 4 100
III Cotorca Ciocarlia
06
IV Cotorca Ciocarlia
07
V Cotorca Ciocarlia
08
VI Cotorca Ciocarlia
09
21 Cotorca III Valea Primaria Ciocarlia / Ialomita piscicultura 12 0.7 0.7 7 134
Cotorca Ciocarlia Urziceni
10
22 Cotorca II Valea AN Apele Urziceni Ialomita aparare 93 2.34 1.34 8 190
868
Cotorca Romane impotriva

11 inundatiilor,
piscicultura
23 Cotorca I Valea AN Apele Urziceni Ialomita aparare 29 0.338 0.338 6.2 190
Cotorca Romane impotriva
12 inundatiilor,
piscicultura
24 Cocora Valea SC Cocora Ialomita piscicultura 12.12 0.270 0.270 3 130
Fundata IALPESCO
01 SA
Slobozia
25 Reviga I Valea SC Reviga Ialomita piscicultura 33.32 0.54 0.54 3 175
Fundata IALPESCO
02 SA
Slobozia
26 Reviga 2 Valea Primaria Reviga Ialomita piscicultura - - - - -
(Moara) Fundata Reviga
03
27 Latis Valea Primaria Reviga Ialomita piscicultura - - - - -
Fundata Reviga
04
28 Crescatorie Valea Primaria Reviga Ialomita piscicultura - - - - -
Fundata Reviga
05
29 Rovine I Valea SC Reviga Ialomita piscicultura 18 0.25 0.25 3 175
869
(Crunti I, Fundata IALPESCO

Porcarie, 06 SA
Mos Slobozia
Dobre)
30 Rovine II Valea SC Reviga Ialomita piscicultura 42 0.684 0.684 3 130
(Crunti II) Fundata IALPESCO
07 SA
Slobozia
31 Rovine III Valea Primaria Reviga Ialomita piscicultura 50.01 0.792 0.792 4 100
Fundata Reviga
08
32 Fileanca Valea Primaria Reviga Ialomita piscicultura
Fundata Reviga
09
33 Gheorghe Valea Primaria Gh. Doja Ialomita aparare 294 12.500 12.5 12 410
Doja Fundata Gh. Doja impotriva
10 (baraj AN inundatiilor,
Apele piscicultura
Romane)
34 Fundata Valea AN Apele Gh. Doja Ialomita terapeutic - - - - -
Fundata Romane
11 (fara
baraj)
35 Malu Rosu Valea Primaria Armasesti Ialomita piscicultura 3 0.03 0.03 2.5 126
Gligi 01 Armasesti
870
36 V. Ciorii Valea SC Valea Ciorii Ialomita piscicultura 71 0..58 0.58 2.5 40

Lata IALPESCO
Sarata 01 SA
Slobozia
37 Strachina I Valea SC Tandarei Ialomita piscicultura 560 11.891 11.891 5.5 311
Lata IALPESCO
Sarata 02 SA
Slobozia
(baraj AN
Apele
Romane)
38 Strachina Valea SC Tandarei Ialomita piscicultura 200 - - - -
II Lata IALPESCO
Sarata 03 SA
(fara Slobozia
baraj)
39 Maia I Valea Primaria Maia Ialomita piscicultura 3 0.03 0.03 2 40
Maia 01 Maia
40 Maia II Valea Primaria Maia Ialomita piscicultura 9.8 0.152 0.152 3 160
Maia 02 Maia
41 Maia III Valea SC Maia Ialomita piscicultura 8 0.050 0.050 4.8 98
Maia 03 IALPESCO
SA
Slobozia
42 Maia IV Valea SC Maia Ialomita piscicultura 8 0.160 0.160 4.5 80
871
Maia 04 IALPESCO
SA
Slobozia
43 Maia V Valea Primaria Maia Ialomita piscicultura 5.64 0.038 0.038 2 160
Maia 05 Maia
44 Maia VI Valea Primaria Maia Ialomita piscicultura - - - - -
Maia 06 Maia
45 Valea Valea AN Apele Urziceni / Ialomita aparare 66 2.200 - 9.5 1383
Plopi Plopi 01 Romane Manasia impotriva
inundatiilor
(ac.
nepermanenta)
46 Saratuica Valea AN Apele Sarateni Ialomita aparare 52 2.28 2.29 3 170
Saratuica Romane impotriva
01 inundatiilor
47 Ratcuta Valea SC Jilavele Ialomita piscicultura 8 0.018 0.018 3 74
Saraturile IALPESCO
01 SA
Slobozia
48 Valea Fetii Valea SC Jilavele Ialomita piscicultura 9.7 0.078 0.078 5 140
Toti 01 IALPESCO
SA
Slobozia
49 Slatioarele Valea SC Jilavele Ialomita piscicultura 8 0.097 0.097 2.5 160
Toti 02 IALPESCO
872
SA
Slobozia
50 Jilavele I + Valea SC Jilavele Ialomita piscicultura 70.20 0.561 0.561 3 150
II Toti 03 IALPESCO
SA
Slobozia
Jud. Ialomia
Anexa 6.2.- Caracteristici generale ndiguiri din b.h. Ialomia

ndiguiri Ialomia
Anexa 6.2
Nr Denumire Curs de Jud Detinato Sistem Lungi Latime Hmed Probabil Debit Probabilit Debit Anu
crt dig apa r Hidro me la (m) itatea de de atea de de l
tehnic (km) coronam depasire calcul depasire verific PIF
ent (m) a Q calcul (mc/s) Q verificare are
(mc/s)
1 Aparare Prahova PH A.N.Apel S.G.A. 3.7 3 2.5 5% 445 1% 701 197

mal e Prahov 6
Aricestii Romane a
Rahtivani
2 Indiguire Prahova PH AN S.G.A. 0.68 2 2 5% 700 1% 1100 197
Draganest Apele Prahov 8
i Romane a
873
3 Aparare Prahova PH AN S.G.A. 2 4 1.5 5% 700 1% 1100 197

mal Apele Prahov 7
Complex Romane a
ISCIP
Gherghita
4 Dig mal Teleajen PH AN S.G.A. 1,5 2.5 2 5% 485 1% 760 197
drept Apele Prahov 8
Moara Romane a
Domneasc
a
Com.
Rafov
5 Dig mal Teleajen PH AN S.G.A. 1.5 2 1.5 5% 485 1% 760 198
stang Apele Prahov 3
Zanoaga Romane a
Com.
Dumbrava
6 Dig Cricovul PH AN S.G.A. 4.2 2 1.5 5% 272 1% 480 200
Bratesti Dulce Apele Prahov 1
Com. Romane a
Sirna
7 Dig mal Prahova IL AN S.G.A. 3.6 3 1.4 197
stang Apele Ialomi 7
Adancata Romane ta
874
8 Dig mal Ialomita IL AN S.G.A. 34.7 4 4 30% 1280 20% 2020 197
drept Apele Ialomi 7
Cosereni Romane ta
Barbatesc
u
9 Dig Ialomita IL AN S.G.A. 12 3 1.5 197
Moldoveni si Prahova Apele Ialomi 7
- Patru Romane ta
Frati
10 Dig mal Ialomita IL AN S.G.A. 3.2 4 2.8 197
Urziceni - Romane ta
Manasia
11 Dig mal Sarata IL AN S.G.A. 5.86 2.5 2.5 197
Urziceni Romane ta
12 Dig mal Sarata IL AN S.G.A. 3.8 4 2.8 197
Urziceni Romane ta
13 Dig mal Ialomita IL AN S.G.A. 8.4 1.5 - 2.8 1.2 - 197
stang Ion Apele Ialomi 1.8 7
Roata Romane ta
Perieti II Romane ta
875

Slobozia - Romane ta
Bora
Bora
17 Dig mal Ialomita IL AN S.G.A. 12.5 198
Bucu
Cosambes Romane ta
ti -
Marculesti
Ograda - Romane ta
Tandarei
20 Dig mal Ialomita IL AN S.G.A. 17 198
Marculesti Romane ta
- Tandarei
876

Tandarei - Romane ta
Vladeni
Tandarei - Romane ta
Giurgeni
877
Anexa 6.3.- Caracteristici generale regularizri din b.h. Ialomia
Regularizri Ialomia Anexa 6.3
Nr. Denumire Curs de Cod Judet Lungime pozitionare pozitionare Anul Debit de
crt. regularizare/localizare apa cadastral (m) - inceput - sfarsit PIF calcul cu
probabilitatea
de depasire
(mc/s)
1 Regularizare Ialomita la Ialomita 11.01. Dambovita 2000 1110 1130 1978 1% 500
Marcesti 2006 0.1% 750
2 Regularizare albie Cricovul 11.01.16 Dambovita 2200 88 110 1979 1% 280

pr.Cricovul Dulce la Dulce 100% 2006 5% 152
Visinesti deteriorata
refacere
70 m cu
preg de
fund aval
pod
3 Regularizare albie Slanic 11.01.10. Dambovita 1900 175 196 1973 1% 81
pr.Slanic la Gura 5% 62
Ocnitei
878
4 Regularizare Rau Sarata 11.01.22 Ialomita 2100 680 701 1977/2

Sarata
5 Regularizare Rau Ialomita 11.01. Ialomita 250 2308 2311 1977/2
Ialomita Cosereni
6 Amenajare R. Ialomita Ialomita 11.01. Ialomita 31100 3600 3910 1983/12

zona I Dunare-Slobozia
7 Rectificare rau Ialomita Ialomita 11.01. Ialomita 570 3605 3111 1980/7
Cot Dragan
8 Rectificare rau Ialomita Ialomita 11.01. Ialomita 350 3615 6318 1980/7
Cot Dragan I
9 Rectificare Prival Ialomita 11.01. Ialomita 12600 3600 3726 1980/12

Crivaia
10 Regularizare Ialomita Ialomita 11.01. Ialomita 550 3360 3375 1980/1
Perieti
11 Regularizare Rau Ialomita 11.01. Ialomita 690 3526 3533 1980/1
Ialomita Ciulnita
12 Rectificare Rau Ialomita 11.01. Ialomita 470 3625 3630 1976/4

Ialomita Cosambesti
879
13 Regularizare rau Prahova 11.01.20. Prahova 120 1410 1411 1976 5% 700
Prahova
Tufani
Com
Draganesti
14 Regularizare Teleajen 11.01.20.13. Prahova 7600 810 886 1983 5% 425

rauTeleajenCom. Blejoi
15 Regularizare rau Cricovul 11.01.16 Prahova 3500 660 703 2001- 5% 272
Cricovul Dulce Dulce 2003
Sirna si Bratesti
880
Anexa 6.4.- Caracteristici generale derivatii din b.h. Ialomia
Derivatii Ialomita Anexa 6.4

Nr. Denumire Curs de Cod Judet Tip de Debite
crt. apa cadastral stavila derivate
(mc/s)
1 Derivatia Ialomita 11.01. Dambovita Stavila 5
Ialomita - Ilfov plana
2 Derivatia Ialomita 11.01. Dambovita 3 vane 15
Ialomita- plane
Colentina (5,5m/2,
2 m)
3 Derivatia Ialomita 11.01. Ialomita - Stavila 50
Ialomita- Calarasi plana
Mostistea
4 Derivatia Pascov 11.01.14. Dambovita Deversor 50
Pscov-Ialomit lateral
5 Derivatia Prahova 11.01.20. Prahova Gravitio 2,5
Prahova-Cricovu nal
Dulce
6 Derivatia Prahova 11.01.20. Prahova Stavila 1
Nedelea - Dmbu plana
881
7 Derivatia Valea - Ialomita Stavila 62

V.Plopi-Cotorca Plopi plana;
I deversor
lateral
8 Derivatia Cotorca 11.01.23. Ialomita Stavila 52
Cotorca I- Srata plana;
deversor
lateral
882
Anexa 6.5.- Caracteristici generale lacuri de acumulare din b.h. Mostitea
Anexa 6.5
SITUATIA ACUMULARILOR PERMANENTE DIN BAZINUL HIDROGRAFIC MOSTI TEA
Debite Debite
Nivel
Vol. Suprafata Vol. Vol. maxime maxime
Nr. NNR maxim de Cot
Denumire Curs de apa Judet Detinator NNR NNR Nmax. atenuare Material baraj Tip baraj evacuate evacuate
crt. (MdM) exploatare coronament
mil.mc. (ha) mil.mc. (mil.mc.) -Q goliri -Q deversor
(mdM)
(mc/s) (mc/s)
Acumulare
Mostistea Calarasi A.N.A.R. 45 19 440 46.6 31.6 48.5 12.9 Pamant Greutate 122 115
1 Fundulea
Acumulare
2 Mostistea Calarasi A.N.A.R. 34 36 680 36.42 57 38.9 14.1 Pamant Greutate 88.6 58
Gurbnesti
Acumulare
Mostistea Calarasi A.N.A.R. 24.5 51 1460 28.5 68 31.5 15.6 Pamant Greutate 89 163.5
3 Frsinet
Acumulare
4 Mostistea Calarasi A.N.A.R. 17.15 126 2840 18.55 160 21 45.85 Pamant Greutate 26 0
Iezer
883
CAPITOLUL 9 Planul pentru Prevenirea, Protecia i Diminuarea Efectelor Inundaiilor n Districtul de Bazin Hidrografic Buzu-
Ialomia
Tabel acumulari
Jud.Ialomita Anexa 6.5
Cota Lungime V
Cota Cota Latime S Q GF Q dev
Nr. coroname Cota GF front S NNR coroname V NNR H baraj Dn GF Latime deversanta
Denumire acumulare Detinator Curs apa NNR deversor coroname coroname (mc/s) (mc/s)
crt. nt (mdM) barare (ha) nt (mii (mii mc) (m) (mm) (m)
(mdM) (mdM) nt (m) nt (ha) (la NNR) (la NNR)
(mdM) (m) mc)
Valea Colceag
Valea
1 Movilita I, jud.Ialomita S.C..DDAG IMPEX SRL 62,30 61,60 59.3 61,60 152 3,0 7,45 123 118 4,1 1800 9,1 trapezoidal 3m 6,5
Colceag
Valea
2 Movilita II, jud.Ialomita S.C..DDAG IMPEX SRL 62,80 61,40 58,20 61,40 180 3,0 11,65 146 130 4,6 1200 5,4 trapezoidal 4,30 m 13
Colceag
Valea
3 Movilita III, jud.Ialomita S.C..DDAG IMPEX SRL 62,10 61,00 57,60 61,00 178 3,0 7,45 128 120 4,5 1000 4,1 trapezoidal 3m 3,4
Colceag
Movilita V (Colceag 1), Valea
4 P.F Coman Constantin 62,10 60,65 57,60 60,65 140 6,0 11,97 177 160 4,5 800 2,5 dreptunghiular 3,0 m 11,9
jud.Ialomita Colceag
Movilita VI (Colceag 2), Valea
5 P.F Coman Constantin 62,20 61,00 58,70 61,00 70 4,0 2,58 38 35 3,5 600 1,3 dreptunghiular 3,60 m 15
Movilita VII (COLCEAG LA VIE), Valea
6 A.F.Petre Nicolae 57,40 2x2200
Valea
7 Bitina I, jud.Ialomita PFA Gabriel Tarnavetchi 56,60 55,20 52,90 55,20 150 10 18 190 3,7 1000 2,5 tuburi 7x1000
Colceag
Valea
8 Bitina II, jud.Ialomita PFA Gabriel Tarnavetchi 57,30 55,80 53,30 55,80 105 5 12 143 125 4,0 5x1000 4,4 dreptunghiular 2,50m , 12
Colceag
Valea
9 Bitina III, jud.Ialomita PFA Gabriel Tarnavetchi 55,50 54,40 49,50 54,40 115 9,5 9,8 191 180 6,0 2x1400 4,1 dreptunghiular 9m md si 2m ms, 14,6
Colceag
SC PISCICOLA CHIROIU Valea calugar
10 Chiroiu I, jud.Ialomita 53,00 51,20 49,50 51,20 135 7,5 22,60 281 240 3,5 podet alc. Din 50
SRL Colceag 1000
S.C.GOLDEN QEEN Valea calugar podet alc. din 4 sectiuni de
11 Chiroiu II, jud.Ialomita 53,55 52.3 49,55 52,30 120 4,5 14 227 210 4 3,5 11
IMPEX SRL Colceag 1000 1,55x0,95 m
SC AURA &LAURENTIU Valea calugar
12 Chiroiu III, jud.Ialomita 50,55 49,20 47,05 49,20 110,0 9 24 422 390 3,5 3 dreptunghiular 3 m 5
2003 IMPEX SRL Colceag 1000
S.C. VENUS STONES Valea calugar
13 Chiroiu IV, jud.Ialomita 49,90 48,50 46,50 48,50 100 7 17 249 225 3,4 3,6 tuburi premo8x800 5
SRL Colceag 1000
SC BARTGUARD Valea
14 Dragoesti VI, jud.Ialomita 48,20 44,00 42,70 44,00 120 10 26 759 650 5,5 1200 5,5 md-sect.de 1,50x1,80m - ms-5 m 24
SERVICES SRL Colceag
C.L.ROSIORI/ AF Valea
15 Rosiori, jud.Ialomita MANOLE C-TIN Rosiori afl. 118 3 4 11 11 4 800
Bucuresti Colceag
884
Ialomia
Nr. Cota Cota Cota GF Cota Lungime Latime S S NNR V V NNR H baraj Dn GF Q GF Latime deversanta Q dev
crt Denumire acumulare Detinator Curs apa coronam NNR
(mdM) deversor front coronam coronam (ha) coronam (mii mc) (m) (mm) (mc/s) (m) (mc/s)
. ent (mdM) (mdM) barare ent (m) ent (ha) ent (mii (la NNR) (la NNR)
Valea Bisericii
SC TOADER TRANS Valea canal deversor -sectiune
16 Valea Bisericii I, jud.Ialomita 59,3 58,1 55,3 58,1 110 4,5 14,87 238 220 4 600 1,28 13
SRL Bisericii trapezoidala baza 5m, taluz m=2,
Crescatorie 63,2 57 55,4 57 140 2x4 3 54 35 7,8 2 x 2000
Valea Bisericii II, SC COMPANIA DE Valea
17
jud.Ialomita Valea Bisericii COMERT 2000 SRL Bisericii 58,75 58 56,95 58 70 3,5 5 64 60 1,8 800 1,3 1,8
SC NICOLE Valea evacuator-sectiune

18 Vulpoi, jud.Ialomita 57,77 56,34 54,4 56,34 97 5 5 3,75 800 dreptunghiulara 0,7x0,80 m 7
BIROTICA SRL Bisericii
calugar
canal deversor -sectiune
SC STEFAN COM Valea
19 Valea Bisericii III, jud.Ialomita 56,5 55,3 51,9 55,3 100 6,5 6,38 203 110 4,6 800 5 dreptunghiulara 1,0x1,2 m 13
SERV SRL Bisericii
senal dev. -sectiune 2,5 m
Valea Bisericii IV (Dragoesti II), Valea
20 SC IALPESCO SA
jud.Ialomita Bisericii
Valea Bisericii V (Dragoesti I), Valea
21 SC IALPESCO SA
jud.Ialomita Bisericii
Valea Livezilor
SC BICOM IMPEX Valea
22 Livedea I, jud.Ialomita 110 3 4,7 70 70 4 800
SRL Livezilor
SC BICOM IMPEX Valea subtraversare prin canal Dridu-
23 Livedea II, jud.Ialomita 90 10 5 63 63 8
SRL Livezilor Mostistea
SC ANDREI PESCOM Valea
24 Livedea III, jud.Ialomita 128 3 10 80 80 4 800
SRL Livezilor
25 Livedea IV, jud.Ialomita 120 4 6 48 48 5 800
SRL Livezilor
Valea 1x1000 1,7 calugar
26 Boteni I, jud.Ialomita SC SIMETRIE SRL 55,3 54 54 95 4 8,9 19,58 56 3 14
Livezilor
1x500; tub de preaplin
27 Boteni II, jud.Ialomita 110 4 7 56 56 3 800 calugar
SRL Livezilor
SC ASMETAL Valea
28 Boteni III, jud.Ialomita 51,3 50,8 50,8 66,5 3,8 2,7 21,35 20 3 12
RECYCALING SRL Livezilor
885
Ialomia
Nr. Cota Cota Cota GF Cota Lungime Latime S S NNR V V NNR H baraj Dn GF Q GF Latime deversanta Q dev
Denumire acumulare Detinator Curs apa
crt coronam NNR (mdM) deversor front coronam coronam (ha) coronam (mii mc) (m) (mm) (mc/s) (m) (mc/s)
. Valea Mostistea ent (mdM) (mdM) barare ent (m) ent (ha) ent (mii (la NNR) (la NNR)
SC WIT IMPEX SRL Valea
29 Sinesti I, jud.Ialomita 58,30 57,72 55,8 57,72 150 3 19 220 209 2,50 850 2,8 nu are 0
Urziceni Mostistea
SC WIT IMPEX Valea
30 SinestiI II, jud.Ialomita 58,10 56,5 55,4 56,5 60 5 4 46 40 2,70 700 1,8 liber, b=4,50; h=1,0 m,m=1 14,5
SRLUrziceni Mostistea
SC WIT IMPEX SRL Valea tip palne si golire de semifund
31 Catrunesti I, jud.Ialomita 57,90 55,8 53,5 55,8 200 7 8 137 120 4,40 1000 5,8 6,8
Urziceni Mostistea semiovala 1,50x1,10
32 Catrunesti II, jud.Ialomita 55,90 54,5 51,2 54,5 100 5 23 423 391 4,71 1500 14 nu are 0
Urziceni Mostistea
SC RAPTOR FISH Valea
33 Catrunesti III, jud.Ialomita 54,74 52,7 51,04 52,7 75 5 11 179 157 3,70 1000 5,2 nu are 0
UNIVERSE Mostistea
34 Hagiesti I, jud.Ialomita 52,81 51,30 49,05 51,30 150 7 16 216 192 3,76 1200 7 doua deschideri de 4x2,25 m 42
Urziceni Mostistea
SC WIT IMPEX SRL Valea in constructie (deversor liber,
35 HagiestiI II, jud.Ialomita 50,80 48,1 45,6 48,1 150 7 33 551 462 5,20 1500 14 0
Urziceni Mostistea canal rapid si 3 conducte
deversor -sectiune
36 Ratca, jud.Ialomita SC IALPESCO SA Sarata 59 57 56,2 57,08 300 250 4250 3750 4 3x1000 100
dreptunghiulara:l=38 m,h=2 m
Valea
37 Saratuica, jud.Ialomita ABA Bz-IL- SGA IL 39,5 37,75 36 37,5 214 4 63,86 3,6 1000 2,5
Saratuica
38 Ratcuta, jud.Ialomita SC LIDER EXIM SRL Saraturile 74 3 8 18 18 3 1000 calugar
886
Ialomia
Nr. DENUMIRE IAZ Administrator/ Judetul An Bazin Hidrografic/Fol. Scop Volu Inaltimea Tip
crt. PISCICOL /AC Detinator PIF Apa/Cod cadastral m Barajului acumula
sBH MOSTISTEA Mil. (m) re
XIV-1.035.00.00.00.0 mc
1 MARIUTA I SC FREE LAND SRL Calarasi 1965 MOSTISTEA piscicultu 0.820 3.5 permanen
(PISCUREANCA) XIV-1.035.00.00.00.0 ra t
2 MARIUTA II SC FREE LAND SRL Calarasi 1961 MOSTISTEA piscicultu 0.332 3 permanen
(OCSERU ) XIV-1.035.00.00.00.0 ra t
3 MARIUTA III - Calarasi 1966 MOSTISTEA piscicultu - - -
XIV-1.035.00.00.00.0 ra
Se afla in lacul de ac.
FUNDULEA
4 MARIUTA IV - Calarasi 1966 MOSTISTEA piscicultu - - -
XIV-1.035.00.00.00.0 ra
FUNDULEA
5 GOSTILELE I - Calarasi 1960 MOSTISTEA piscicultu - - -
XIV-1.035.00.00.00.0 ra
FUNDULEA
6 GOSTILELE II - Calarasi 1965 MOSTISTEA piscicultu - - -
XIV-1.035.00.00.00.0 ra
887
Ialomia
FUNDULEA
7 GOSTILELE III - Calarasi 1965 MOSTISTEA piscicultu - - -
XIV-1.035.00.00.00.0 ra
FUNDULEA
8 Statie de embrionare SC BELUGA FARM Calarasi 2010 MOSTISTEA piscicultu 0 0 permanen
si de crestere puiet GRUP SRL XIV-1.035.00.00.00.0 ra t
peste
9 Am. Pisc. GURA SC EUROFISH GRUP Calarasi 2010 MOSTISTEA piscicultu 0 0 permanen
OSTROV _Valea SRL XIV-1.035.00.00.00.0 ra t
Capitanului
10 FERMA PISC. SC PISCICOLA IEZER Calarasi 1960 MOSTISTEA piscicultu 240 4 permanen
IEZER -ULMU ULMU XIV-1.035.00.00.00.0 ra t
Se alimenteaza din IEZER
11 Am piscicola SC TRIVALE SRL Calarasi 1960 MOSTISTEA piscicultu 1,709 3.5 permanen
FAUREI XIV-1.035.00.00.00.0 ra t
Se alimenteaza din IEZER
12 VARBILAU SC LUGECO DIVERS Calarasi 1970 BELCIUGATELE piscicultu 0 0 permanen
COM SRL XIV- 1.035.03.00.00.0 ra t
13 COJESTI I SC ELEMENT 8 SRL Calarasi 1964 BELCIUGATELE piscicultu 0.230 2 permanen
XIV- 1.035.03.00.00.0 ra t
14 COJESTI II-bazin SC ELEMENT 8 SRL Calarasi 1964 BELCIUGATELE piscicultu 0.120 3 permanen
1+2 XIV- 1.035.03.00.00.0 ra t
888
Ialomia
15 BELCIUGATELE I SC ELEMENT 8 SRL Calarasi 1965 BELCIUGATELE piscicultu 0.200 4 permanen

XIV- 1.035.03.00.00.0 ra t
16 BELCIUGATELE II SC DAW COM SRL Calarasi 1965 BELCIUGATELE piscicultu 0.170 4 permanen
(Pepiniera) XIV- 1.035.03.00.00.0 ra t
17 BELCIUGATELE III SC DALEX 2003 SRL Calarasi 1965 BELCIUGATELE piscicultu 0.230 5 permanen
XIV- 1.035.03.00.00.0 ra t
18 BELCIUGATELE IV SC FISH PHOENIX Calarasi 1964 BELCIUGATELE piscicultu 0.445 4 permanen
SRL XIV- 1.035.03.00.00.0 ra t
19 BELCIUGATELE V SC FISH PHOENIX Calarasi 1964 BELCIUGATELE piscicultu 0.100 4 permanen
SRL XIV- 1.035.03.00.00.0 ra t
20 BELCIUGATELE VI SC FISH PHOENIX Calarasi 1964 BELCIUGATELE piscicultu 1,079 5 permanen
SRL XIV- 1.035.03.00.00.0 ra t
21 BELCIUGATELE SC FISH PHOENIX Calarasi 1964 BELCIUGATELE piscicultu 0.517 4 permanen
VII SRL XIV- 1.035.03.00.00.0 ra t
22 FUNDULEA I SC FISH PHOENIX Calarasi 1965 BELCIUGATELE piscicultu 0.730 2 permanen
SRL XIV- 1.035.03.00.00.0 ra t
23 FUNDULEA II SC EURO FISH Calarasi 1965 BELCIUGATELE piscicultu 0.323 3.5 permanen
FLORIN SRL XIV- 1.035.03.00.00.0 ra t
24 BELCIUGATELE SC FISH PHOENIX Calarasi 1965 BELCIUGATELE piscicultu 0.710 4 permanen
VIII (CRINGU) SRL XIV- 1.035.03.00.00.0 ra t
25 CANDEASCA SC RADIN IMPEX Calarasi 1980 BELCIUGATELE piscicultu 300,5 3.5 permanen
1+2+3 COM SRL XIV- 1.035.03.00.00.0 ra 48 t
affluent al r. Belciugatele
889
Ialomia
26 SAPUNARI I SC CADRILATER Calarasi 1943 MILOTINA (PROFIRA ) piscicultu 140 4 permanen

FISHING SRL XIV-1.035.05.03.00.0 ra t
27 SAPUNARI II SC INTERNATIONAL Calarasi 2008 MILOTINA (PROFIRA ) piscicultu 20 1.5 permanen
TAXI SRL XIV-1.035.05.03.00.0 ra t
28 LEHLIU I A PF BAJENARU Calarasi 2008 MILOTINA (PROFIRA ) piscicultu 40 3 permanen
ILEANA XIV-1.035.05.03.00.0 ra t
29 LEHLIU I SC PMG PROJECT Calarasi 1935 MILOTINA (PROFIRA ) piscicultu 50 4 permanen
MANAGEMENT XIV-1.035.05.03.00.0 ra t
GROUP SRL
30 LEHLIU II SC PESCAR 2003 SRL Calarasi 1960 MILOTINA (PROFIRA ) piscicultu 0.540 2.5 permanen
XIV-1.035.05.03.00.0 ra t
31 PAICU I chinezi Calarasi 1960 MILOTINA (PROFIRA ) piscicultu 100 5 permanen
XIV-1.035.05.03.00.0 ra t
32 PAICU II PF ROSU LUCIAN Calarasi 1964 MILOTINA (PROFIRA ) piscicultu 100 5 permanen
XIV-1.035.05.03.00.0 ra t
33 MILOTINA I PF STOIAN EMIL Calarasi 1964 MILOTINA (PROFIRA ) piscicultu 0.084 3.5 permanen
XIV-1.035.05.03.00.0 ra t
34 MILOTINA II SC EUROFISH GRUP Calarasi 1966 MILOTINA (PROFIRA ) piscicultu 30 1.5 permanen
SRL XIV-1.035.05.03.00.0 ra t
35 BUZOIENI 1 SC MITICA RAJ SRL Calarasi 1970 MILOTINA (PROFIRA ) piscicultu 0.046 3.35 permanen
XIV-1.035.05.03.00.0 ra t
36 BUZOIENI 2 SC REL COM MIA Calarasi 1970 MILOTINA (PROFIRA ) piscicultu 30 4 permanen
SRL XIV-1.035.05.03.00.0 ra t
890
Ialomia
37 BUZOIENI 3 SC OLCIMA SRL Calarasi 1970 MILOTINA (PROFIRA ) piscicultu 0.025 2.5 permanen
XIV-1.035.05.03.00.0 ra t
38 BUZOIENI 4 ( SC ECOSTAR SRL Calarasi 1970 MILOTINA (PROFIRA ) piscicultu 60 2 permanen
PLASTARA) XIV-1.035.05.03.00.0 ra t
39 GHIULA izvoare-( SC EDAROM 2002 Calarasi 1967 GHIULA ( MAICEANCA) piscicultu 0.051 3 permanen
Ratarie) SRL XIV-1.035.05.01.00.0 ra t
40 CALARETI CL TAMADAU Calarasi 1965 GHIULA ( MAICEANCA) piscicultu 50 4.5 permanen
Tamadau-(Caciula) XIV-1.035.05.01.00.0 ra t
41 CALARETI I MAN AVPS VULTURUL Calarasi 1967 GHIULA ( MAICEANCA) piscicultu 0.094 4.5 permanen
Bucuresti XIV-1.035.05.01.00.0 ra t
42 CALARETI II MAN AVPS VULTURUL Calarasi 1965 GHIULA ( MAICEANCA) piscicultu 0.212 4.5 permanen
Bucuresti XIV-1.035.05.01.00.0 ra t
43 CALARETI I A SC ROMCONSTRUCT Calarasi 2008 GHIULA ( MAICEANCA) piscicultu 0 1.5 permanen
pepiniera SRL XIV-1.035.05.01.00.0 ra t
44 CALARETI I SC ROMCONSTRUCT Calarasi 1967 GHIULA ( MAICEANCA) piscicultu 0.278 4.3 permanen
SRL XIV-1.035.05.01.00.0 ra t
45 CALARETI II SC AQUA SPORT SRL Calarasi 1972 VINATA (CIORANI ) piscicultu 0.330 4.3 permanen
XIV-1.035.05.00.00.0 ra t
46 CALARETI III SC CRISTIAN Calarasi 1972 VINATA (CIORANI ) piscicultu 120 6 permanen
GEORGIAN SRL XIV-1.035.05.00.00.0 ra t
47 CALARETI IV SC GIROMAX SRL Calarasi 1965 VINATA (CIORANI ) piscicultu 20 2 permanen
(cheala) XIV-1.035.05.00.00.0 ra t
48 RAZOARE SC FLORIAN TOMA Calarasi 1964 VINATA (CIORANI ) piscicultu 0.376 3 permanen
891
Ialomia
SRL XIV-1.035.05.00.00.0 ra t
49 BORDEIE SC FLORIAN TOMA Calarasi 1964 VINATA (CIORANI ) piscicultu 80 4 permanen
SRL XIV-1.035.05.00.00.0 ra t
50 PAPADOPOL SC MODA ELLA SRL. Calarasi 1964 VINATA (CIORANI ) piscicultu 0.203 3.5 permanen
XIV-1.035.05.00.00.0 ra t
51 PRUNI I CL ILEANA Calarasi 1967 VINATA (CIORANI ) piscicultu 70 5 permanen
XIV-1.035.05.00.00.0 ra t
52 PRUNI II PF TABARCA IONEL Calarasi 1967 VINATA (CIORANI ) piscicultu 70 3 permanen
XIV-1.035.05.00.00.0 ra t
53 ILEANA II CL ILEANA Calarasi 1965 VINATA (CIORANI ) piscicultu 20 3 permanen
XIV-1.035.05.00.00.0 ra t
54 ILEANA III ( CL ILEANA Calarasi 1965 VINATA (CIORANI ) piscicultu 130 6 permanen
POVARNA) XIV-1.035.05.00.00.0 ra t
55 VALEA LUI ILIE PF DINU MIHAI Calarasi 1972 Valea lui Ilie 892ffluent piscicultu 0.168 4 permanen
Vanata-XIV-1.035.05.b ra t
56 PODARI I SC DYP PESC SRL Calarasi 1965 VINATA (CIORANI ) piscicultu 240 4 permanen
XIV-1.035.05.00.00.0 ra t
57 PODARI II PF ANTONACHE Calarasi 2005 VINATA (CIORANI ) piscicultu 0 0 permanen
MARIAN XIV-1.035.05.00.00.0 ra t
58 SULIMANU SC DANUTZ CASA Calarasi 1960 VINATA (CIORANI ) piscicultu 0.899 4 permanen
SRL XIV-1.035.05.00.00.0 ra t
59 LACUL DE SC ACREON Calarasi 1970 VINATA (CIORANI ) piscicultu 0.089 4 permanen
ARGINT STRATEGY SRL XIV-1.035.05.00.00.0 ra t
892
Ialomia
60 BENGA SC OCEANIS Calarasi 1966 VINATA (CIORANI ) piscicultu 1,726 4 permanen

COMPANY GRUP XIV-1.035.05.00.00.0 ra t
61 BENGA BAZIN 1 AF RADUTA DANIEL Calarasi 2007 VINATA (CIORANI ) piscicultu 0.040 2.5 permanen
XIV-1.035.05.00.00.0 ra t
62 FINTINA SC PISCICOLA Calarasi 1963 VINATA (CIORANI ) piscicultu 0.203 2.5 permanen
DOAMNEI II INVEST SRL XIV-1.035.05.00.00.0 ra t
63 FINTINA SC PISCICOLA Calarasi 1963 VINATA (CIORANI ) piscicultu 0.163 2.25 permanen
DOAMNEI III INVEST SRL XIV-1.035.05.00.00.0 ra t
64 SILISTEA CL SILISTEA Calarasi 1963 VINATA (CIORANI ) piscicultu 400 3 permanen
XIV-1.035.05.00.00.0 ra t
65 VALEA BISERICII SC ALFA &OMEGA Calarasi 1970 COLCEAG piscicultu 0.124 3.5 permanen
IZVOARE PESCA SRL XIV-1.035.02.01.00.0 ra t
66 VALEA BISERICII SC REBEL IKA SRL Calarasi 1970 COLCEAG piscicultu 0.298 3 permanen
XIV-1.035.02.01.00.0 ra t
67 STEFANESTI PF Calarasi 1966 SULIMANU piscicultu 0.100 5 permanen
CONSTANTINESCU XIV-1.035.05.02.00.0 ra t
MIRCEA
68 VALEA SEACA SC A&G Calarasi 1960 CUCUVEANU piscicultu 0.622 3 permanen
CONSULTANTA SRL XIV-1.035.06.01.00.0 ra t
69 NUCETU I SC T MOBILE Calarasi 1959 CUCUVEANU piscicultu 0.394 3 permanen
SERVICES SRL XIV-1.035.06.01.00.0 ra t
70 NUCETU II SC MARINESCU SRL Calarasi 1952 CUCUVEANU piscicultu 0.110 1.9 permanen
XIV-1.035.06.01.00.0 ra t
893
Ialomia
71 NUCETU III ( SC MARELI DELTA Calarasi 1966 CUCUVEANU piscicultu 300 4 permanen
LUPSANU I ) SRL XIV-1.035.06.01.00.0 ra t
72 NUCETU IV ( SC FISH 99 SRL Calarasi 1959 CUCUVEANU piscicultu 100 3 permanen
LUPSANU II ) XIV-1.035.06.01.00.0 ra t
73 NUCETU V SC RONIN Calarasi 1960 CUCUVEANU piscicultu 80 3 permanen
(LUPSANU III ) SECURITY SRL XIV-1.035.06.01.00.0 ra t
74 RADU VODA I SC TRANSPESCARIA Calarasi 1958 CUCUVEANU piscicultu 0.226 5 permanen
SRL XIV-1.035.06.01.00.0 ra t
75 RADU VODA II SC MARINESCU SRL Calarasi 1950 CUCUVEANU piscicultu 0.339 2.8 permanen
XIV-1.035.06.01.00.0 ra t
76 RADU VODA III SC DORISTEL SRL Calarasi 1952 CUCUVEANU piscicultu 140 5 permanen
XIV-1.035.06.01.00.0 ra t
77 RADU VODA IV SC DORISTEL SRL Calarasi 1959 CUCUVEANU piscicultu 0.507 3 permanen
XIV-1.035.06.01.00.0 ra t
78 CORITA IZVOARE SC PISCICOLA SA Calarasi 1955 CORITA ( CHIRICUTA) piscicultu 20 1 permanen
Calarasi XIV-1.035.04.00.00.0 ra t
79 SOLACOLU I SC DYNAMIC Calarasi 1966 CORITA ( CHIRICUTA) piscicultu 30 2 permanen
INVESMENT SRL XIV-1.035.04.00.00.0 ra t
80 SOLACOLU II SC PISCICOLA SA Calarasi 1966 CORITA ( CHIRICUTA) piscicultu 40 2 permanen
OLTENITA XIV-1.035.04.00.00.0 ra t
81 MANCIU I SC VIO GABI SRL Calarasi 1965 CORITA ( CHIRICUTA) piscicultu 30 2 permanen
XIV-1.035.04.00.00.0 ra t
82 MANCIU II SC VARUX Calarasi 1965 CORITA ( CHIRICUTA) piscicultu 40 2 permanen
894
Ialomia
INTERNATIONAL XIV-1.035.04.00.00.0 ra t
83 CORITA I SC MS PESCARUSUL Calarasi 1968 CORITA ( CHIRICUTA) piscicultu 0.170 5.5 permanen
SRL XIV-1.035.04.00.00.0 ra t
84 CORITA II SC PROSOL 2006 SRL Calarasi 1964 CORITA ( CHIRICUTA) piscicultu 1200 4 permanen
XIV-1.035.04.00.00.0 ra t
85 CORITA III + SC RADUTA Calarasi 1961 CORITA ( CHIRICUTA) piscicultu 0.080 2.5 permanen
intermed. SPORTING TOUR XIV-1.035.04.00.00.0 ra t
86 BUZOIENI I (la - Calarasi 2010 ARGOVA ( STIUBEI) piscicultu 0.015 2 permanen
padure) XIV-1.035.06.00.00.0 ra t
87 BUZOIENI II sat SC SHUKAR MEDIA Calarasi 1966 ARGOVA ( STIUBEI) piscicultu 0.045 5 permanen
SERVICES XIV-1.035.06.00.00.0 ra t
88 BUZOIENI IV SC LAVI MED SRL Calarasi 1962 ARGOVA ( STIUBEI) piscicultu 0.090 5 permanen
XIV-1.035.06.00.00.0 ra t
89 BUZOIENI bazin 1 SC AQUA NEREIDA Calarasi 2007 ARGOVA ( STIUBEI) piscicultu 0.192 5 permanen
SRL XIV-1.035.06.00.00.0 ra t
90 BUZOIENI III SC MAZET SRL Calarasi 1965 ARGOVA ( STIUBEI) piscicultu 0.060 4.5 permanen
XIV-1.035.06.00.00.0 ra t
91 VALEA ARGOVEI I SC BEST EVENTS & Calarasi 1961 ARGOVA ( STIUBEI) piscicultu 130,0 4.5 permanen
CATERING XIV-1.035.06.00.00.0 ra 14 t
92 VALEA ARGOVEI SC BEST EVENTS & Calarasi 1965 ARGOVA ( STIUBEI) piscicultu 116,0 4 permanen
II CATERING XIV-1.035.06.00.00.0 ra 34 t
93 VALEA ARGOVEI SC ZOO FISH SRL Calarasi 1958 ARGOVA ( STIUBEI) piscicultu 0.080 3 permanen
III XIV-1.035.06.00.00.0 ra t
895
Ialomia
94 VALEA ARGOVEI- PF BALCU CRISTINA Calarasi 1968 ARGOVA ( STIUBEI) piscicultu 0.266 4.2 permanen
BAZIN 1 PF McGRATH DANA XIV-1.035.06.00.00.0 ra t
MARIA
95 VALEA ARGOVEI- PF BALCU CRISTINA Calarasi 1968 ARGOVA ( STIUBEI) piscicultu 0.083 2 permanen
BAZIN 2 +3 PF McGRATH DANA XIV-1.035.06.00.00.0 ra t
MARIA
96 ARGOVA 1 SC AMB PERFECT Calarasi 1960 ARGOVA ( STIUBEI) piscicultu 0.070 3.5 permanen
SERV SRL XIV-1.035.06.00.00.0 ra t
97 ARGOVA 2 SC AMB PERFECT Calarasi 1962 ARGOVA ( STIUBEI) piscicultu 0.060 4 permanen
SERV SRL XIV-1.035.06.00.00.0 ra t
98 ARGOVA 3+4 SC AMB PERFECT Calarasi 1964 ARGOVA ( STIUBEI) piscicultu 0.130 4 permanen
SERV SRL XIV-1.035.06.00.00.0 ra t
SERV SRL XIV-1.035.06.00.00.0 ra t
SERV SRL XIV-1.035.06.00.00.0 ra t
SERV SRL XIV-1.035.06.00.00.0 ra t
SERV SRL XIV-1.035.06.00.00.0 ra t
103 ZIMBRU I SC AQUA NEREIDA Calarasi 2010 ARGOVA ( STIUBEI) piscicultu 0 0 permanen
SRL XIV-1.035.06.00.00.0 ra t
104 ZIMBRU SC TERRA LAND SRL Calarasi 1965 ARGOVA ( STIUBEI) piscicultu 0.680 4 permanen
896
Ialomia
XIV-1.035.06.00.00.0 ra t
105 FAUREI (CAP SC AQUA NEREIDA Calarasi 1966 ARGOVA ( STIUBEI) piscicultu 1,650 4 permanen
FRASINET ) SRL XIV-1.035.06.00.00.0 ra t
PUPAZA
106 MATARAUA I SC AGROBEST SRL Calarasi 1962 VALEA LIVEZILOR piscicultu 1,999 3 permanen
XIV 1.035.01.00.00.0 ra t
107 Andolina SC PISCICOLA IEZER Calarasi 2011 Vale locala Andolina piscicultu 0.979 3 permanen
ULMU SRL ra t
897
Ialomia
Anexa 6.6. - Caracteristici generale regularizari si indiguiri b.h. Calmatui
ndiguiri b.h. Clmui Tabel 6.6

N Denumirea indiguirii Cursul de Sistem Lungime (km) Lime la Hmed Anul PIF
r apa hidrotehn coronam (m)
cr ic ent (m)
t
1 INDIGUIRE RU CLMUI CLMU S.G.A.Br 102.5 4 1.0 1980
I ila
Regularizari Clmui Tabel 6.6.

1 Regularizare r.Clmui Clmui 14.01.31. Buzu 51500 1987 70

2 Regularizare r.Clmui Clmui 14.01.31. Brila 59300 1982 70
898
Ialomia
ANEXA 9.1
Categorii de lucrri i tehnologiile de execuie
1.Reamenajarea drumurilor const n refacerea platformei drumurilor prin distrugerea

iroirilor i denivelrilor i crearea unor pante longitudinale continue. Elementele
geometrice ale drumurilor sunt : laimea platformei 4 m, taluz 1/1. Pe tronsoanele cu
pante mari se propune consolidarea drumurilor prin balastare. S-a avut n vedere ca panta
drumurilor n ax longitudinal s nu depaeasc 10%, iar platforma drumurilor sa fie
orizontal. Execuia lucrrilor de terasamente s-a realizat cu buldozerul pe senile i
const n aducerea platformei drumului la dimensiunile stabilite i asigurarea
uniformitii platformei.
Tehnologia de execuie:
sparea i mpratierea mecanic cu buldozerul;
sparea i mpratierea manual;
nivelarea platformei cu buldozerul;
compactare mecanic cu rulou compresor;
finisarea manual a taluzurilor;
insmntarea manual cu ierburi perene a taluzurilor;
consolidare mecanic cu balast;
transport auto.
2.Canale marginale i de evacuare

Pentru a prelua i a conduce spre emisar apa care stagneaz n zonele joase de la
suprafaa terenului i protecia platformelor drumurilor de exploatare agricole se vor
folosi canale marginale i canale de evacuare cu seciune trapezoidal, cu baza mare, care
s realizeze viteze de scurgere n limite admisibile. Aceste lucrri sunt completate de o
consolidare biologic prin inierbarea taluzelor i a talvegului.
sptura si mpratiere manual i mecanic cu buldozerul;
finisarea manual a platformelor i taluzelor;
insmnare manual cu ierburi perene a platformelor i taluzelor.
3.Podee tubulare
n vederea asigurrii bunei desfurari a circulaiei n zonele de traversare a drumurilor
peste debuee si canale, se vor folosi podee tubulare, de diferite diametre rezultate din
899
Ialomia
diagramele de scurgere i umplere a tuburilor cu asigurare la plutitori.Execuia podeelor

se va face manual.
sparea i mpratierea manual a pmntului;
aternerea manual a stratului drenant;
turnarea betonului n fundaii;
montarea tuburilor ;
montarea cofrajelor ;
turnarea betonului n timpane;
compactarea cu maiul de mana a umpluturilor ;
turnare pereu plci din beton n cmpuri;
transporturi auto.
4. Canale si debuee
Pentru a prelua i a conduce spre emisar apa stagnant n zonele joase de la suprafa
terenului s-au folosit debuee i canale cu seciune trapezoidal, cu baza mare, care s
realizeze viteze de scurgere n limite admisibile i care vor fi consolidate prin inierbare.
Elementele constructive adoptate rezult din dimesionrile hidraulice. Pentru reducerea
vitezei de scurgere a apei i prin micorarea pantei longitudinale a debueului s-au
prevzut cderi din beton cu nalimea de 0,5 - 1,0 m.Executia acestor lucrri se va face
manual, parial mecanic.
sptura i mpratiere manual;
sptura i mpratiere mecanic cu buldozerul;
nsmanare manual cu ierburi perene a platformelor i taluzelor;
impratierea pmntului cu lopata;
compactarea pmntului n umpluturi;
cofraje din panouri refolosibile;
preparare i turnare beton;
transporturi auto.
5. Drenuri absorbante i colectoare

Pentru eliminarea excesului de umiditate existent n profilul de sol, exces provenit din
infiltraia apelor din precipitaii sau emergentelor difuze, s-au executat urmtoarele
lucrri:
drenuri absorbante din tuburi PVC riflat cu Dn 65 mm, amplasate la o adncime
medie de cca. 0,80 m , cu un prism filtrant din balast de 0,25 m;
900
Ialomia
drenuri colectoare din PVC riflat cu Dn 80 mm, amplasate la o adncime de 1,0m.

Limea anului de pozare este de 0,7 m att pentru drenurile absorbante ct i
pentru cele colectoare.
guri de dren prevzute la descarcarea drenurilor absorbante sau colectoare n
emisari deschii;
captari de izvoare i cmine de vizitare au rolul de a intercepta, conduce i
evacua apele subterane care apar la suprafaa terenurilor n panta unde formeaz
zone cu exces de umiditate.
Tehnologii de execuie:
Drenuri absorbante i colectoare, guri de dren
sptura i impratiere manual a pmntului n anturile de pozare a drenurilor;
finisarea manual a platformei anului ;
montarea tuburilor;
racordarea tuburilor la captrile de izvoare ;
execuia prismului filtrant din balast ;
execuia umpluturii de pmnt compactat
execuia gurii de dren ;
strat drenant din nisip de 5 cm grosime ;
execuie pereu placi beton - 6 cm. grosime.
transport auto.
Captri de izvoare i camine de vizitare
execuia manual a terasamentelor ;
turnarea n fundaie a betonului ;
montarea camerei de vizitare ;
montarea piesei suport capac ;
racordarea caminului sau a captrii la drenurile colectoare ;
montarea capacului i ramei pentru capac
transport auto.
6. Modelri - nivelri
Pentru asigurarea unei mai bune scurgeri a apelor de suprafa spre debuee , n zona
limitrof acestora s-au executat nivelri, lucrri necesare pentru corectarea
microreliefului generator de exces de umiditate. Lucrrile de uniformizri pe arabil au
fost nsoite de administrare de ngraminte chimice (azotat de amoniu 100 kg/ha
substana activ i superfosfat 90 Kg/ha substan activ).
sptura cu buldozerul cu impingerea pamntului pentru uniformizarea
suprafeelor;
nivelarea cu buldozerul a suprafeelor modelate;
901
Ialomia
administrarea manual a ngramintelor chimice (azotat de amoniu i

superfosfat);
transport auto.
7. Traverse si baraje
Lucrrile hidrotehnice transversale executate pe canale cu adncimi mari asigur

consolidarea malurilor i talvegurilor i opresc naintarea regresiv a eroziunilor. De
asemenea, contribuie la reducerea efluenei aluvionare ca urmare a reducerii vitezelor
scurgerilor concentrate. Execuia se efectua manual.
saparea manual a pmntului n fundaii i ncastrri ;
finisarea manual a platformelor i taluzelor ;
mpratierea pmntului cu lopata;
epuizarea apelor din sptura cu pompa mecanic;
compactarea pmntului n umpluturi ;
turnare beton egalizare;
cofrare cu panouri refolosibile ;
turnare beton n fundaie;
turnare beton n elevaie;
finisare suprafee elevaie;
umplutura compactat.
8.Cleionaje duble
Cleionajele duble sunt lucrri transversale care se aplic pe sectoarele superioare ale
formaiunilor toreniale incipiente, cu debite reduse i transport de aluviuni de mici
dimensiuni dar n cantiti mari, pentru colmatarea rapid a lucrrilor n condiii
favorabile de instalare a vegetaiei lemnoase care dupa 4-7 ani de la realizarea lucrrilor
sa poata prelua sarcinile acestora.
compactare cu maiul de mn a umpluturilor ;
confecionare rui, pari, longrine i moaze;
baterea taruilor i a parilor ;
mpletirea nuielelor verzi pe pari;
902
Ialomia
executarea pereului uscat din piatr brut.
9. Plantaii de protecie
Pe zonele de neproductiv, unde panta terenului este mai mare i unde prin instalarea
vegetaiei ierboase protecia solului se consider nesatisfctoare precum i n zonele
afectate de eroziune de adncime (talvegurile i malurile ravenelor), s-au realizat
plantaii silvice de protecie din specii forestiere (salcm) adoptnd schema de plantare cu
6.700 puiei / ha (distana ntre randuri 1,5 m, distana ntre puiei pe rand 1 m).
transportul i conservarea puietilor;
execuia gropilor i plantarea puieilor;
mobilizarea solului din jurul puieilor;
revizuire plantaii.
10. Scarificri
Pentru mrirea permeabilitii profilului de sol n vederea unei afnri n zonele cu exces
de umiditate echipate cu sistem de drenaj s-au executat scarificri adnci la 50 - 60 cm.
scarificarea terenului (articol unic).
11. Recalibrari vi
Pentru asigurarea cotelor de descrcare a lucrrilor de evacuare a apelor din profilul de
sol, precum i asigurarea evacurii apelor pe reeaua de evacuare existent s-a realizat
decolmatarea canalelor existente i deschiderea unora noi pentru preluarea surplusului de
debit calculat. Elementele constructive ale vilor recalibrate rezult din dimensionrile
hidraulice.
sptura i mpratiere mecanic cu buldozerul;
finisarea manual a platformelor i taluzelor.
Pentru meninerea vitezei de curgere sub limita de erodabilitate, pentru meninerea
invariabilitii geometrice a seciunii de curgere ct i a corectrii axului dinamic al
curgerii s-au folosit traverse.
execuia manual a terasamentelor;
mpratierea pmntului rezultat din sptur;
903
Ialomia
sprijiniri de maluri;
epuizarea cu pompa de mn a apelor din sptur;
compactarea cu maiul de mn a apelor din sptur;
execuia stratului drenant din balast de 10 cm. grosime;
confecionarea i montarea cofrajelor;
turnarea betonului ciclopian cu bolovani de ru n fundaii i elevaii
transporturi auto.
12. Defriri
Pe traseul lucrrilor care fac obiectul schemei hidrotehnice de amenajare au fost
prevzute lucrri de eliminare a vegetaiei arbostive nevaloroase.
13.Amendamente
Pentru corectarea reaciei acide a solurilor din amplasament s-au prevzut amendamente
cu carbonat de calciu.
14. Lucrari agropedoameliorative

Aceste categorii de lucrri constau n reinsmnri cu tipul de sman recomandat n
cadrul studiilor pedologice i de asemenea administrarea de ngraminte chimice (azotat
de amoniu i superfosfai n dozele recomandate de analizele de laborator).
904
CAPITOLUL 16 Planul pentru Prevenirea, Protecia i Diminuarea Efectelor Inundaiilor n Bazinul Hidrografic Ialomia
ANEXA 9.2
Categoriile de lucrri de combaterea eroziunii n adncime
.1. Lucrri hidrotehnice transversale

Pentru evitarea dezvoltrii n lungime i volum a formaiunilor de eroziune n adncime, pe
tronsoanele active ale ravenelor s-au propus lucrri de amenajare, costnd din praguri i traverse
din beton cu rolul de retentie a aluviunilor de diferite granuloziti, pe strate i avnd rol secundar
de sprijinire a malurilor abrupte i de cele mai multe ori instabile.
Tehnologia de executie:
sptura i mpratierea manual a pmntului;
sptura mecanic cu excavatorul;
mpratiere mecanic cu buldozerul;
aternerea manual a stratului drenant din nisip;
compactarea cu maiul de mn a umpluturilor;
turnare beton de egalizare;
cofrare cu panouri refolosibile;
turnare i vibrare beton;
preparare beton n staii centralizate
2. Canale de evacuare, canale de gard i canale rapide la ravene, inclusiv lucrrile

hidrotehnice aferente
Elementele seciunii transversale ale acestor lucrri au fost dimensionate la asigurarea de 10%
pentru terenuri agricole si 5% verificare. Valorile acestor elemente geometrice se prezint de
regul astfel :
b = 0,0 2,0 m;
h = 0,0 1,20 m;
m = 1 -2.
Pe tronsoanele cu pante longitudinale mari, n scopul reducerii acestora i implicit a vitezei de
scurgere, sub viteza de neerodabilitate s-au proiectat cderi completate cu traverse de consolidare
i camere de linitire
Tehnologia de execuie lucrri suprat erane:
sptura i mpratiere manual ;
nivelare manual a platformelor i taluzelor;
aternerea manual a stratului drenant din nisip;
905
turnare i vibrare beton ;

preparare beton n statii centralizate
Tehnologia de executie lucrari subterane (traverse de consolidare) :
saparea manuala a pamantului in fundatii si incastrari ;
finisarea manuala a platformelor si taluzelor ;
imprastierea pamantului cu lopata ;
compactarea pamantului in umpluturi ;
turnare beton in fundatii ;
preparare beton in statii centralizate.
.3. Cleionaje simple/duble

Pentru stoparea naintrii formaiunilor toreniale la vrful i n treimea superioar a acestora s-au
prevzut cleionaje duble. Aceste lucrri executndu-se n perioada de vegetaie s-a scontat pe
obinerea unei bune stabiliti prin intrarea n vegetaie a materialului vegetal din care sunt
alctuite.
compactare cu maiul de mn a umpluturilor;
confecionare rui, pari, longrine i moaze;
baterea truilor i a parilor;
mpletirea nuielelor verzi pe pari;
executarea pereului uscat din piatr brut.
4. Plantaii silvice de protecie

Pe arealele afectate de intense procese de pant reprezentate prin eroziune linear, pentru
consolidarea malurilor i talvegului s -au executat plantaii silvice de protecie, din specii
rezistente, cu rdcini adnci necesitnd aplicarea unei scheme de plantare care s nlture
neajunsurile provocate de instabilitatea terenurilor afectate de fenomene erozionale sub toate
formele de manifestare.
Tehnologia de execuie :
transportul i conservarea puieilor ;
execuia gropilor i plantarea puieilor ;
mobilizarea solului din jurul puieilor ;
revizuire plantaii.
.5. Consolidri longitudinale inclusiv aprri de maluri

Consolidrile i aprrile de mal s -au executat n treimea inferioar a formaiunilor toreniale cu
bazin de recepie care colecteaz debite ce prin concentrare n zona de evacuare pot provoca
eroziuni de maluri sau inundarea ternurilor i/sau a obiectivelor din aval.
Tehnologia de executie :
sptura i impratiere manual ;
906
sptura i imprastiere mecanic ;

nivelare manual a platformelor i taluzelor;
aternerea manual a stratului drenant din nisip:
turnare i vibrare beton ;
preparare beton n staii centralizate
907
ANEXE 11.1
908
909
910
Viituri nregistrate n bazinul hidrografic Ialomia n intervalul 1988 - 2010
Nr. Rul Staia Data H Q COTE DE APRARE O MIR

crt. hidrometrica max max C.A. C.I. C.P.
[cm] [mc/
H Q H Q H Q
s]
[cm] [mc [cm] [mc/s [cm] [mc/s
/s] ] ]
1 Baba Ana 03.06.1988 370 36,0 200 300 400
Istu
911
2 Cioranii de Sus 03.06.1988 230 180 150 230 180 300

Cricovul
Srat
3 Bltia 03.06.1988 226 64,7 165 210 290
Cricovul
Dulce
4 Moara 03.06.1988 474 204 350 450 500 220
Teleajen Domneasc
5 Coereni 04.06.1988 488 400 400 480 600
Ialomia
6 Cmpina 17.07.1988 350 409 250 320 400
Prahova
7 Azuga 17.07.1988 160 74.0 90 130 160 74.0
Azuga
8 Bltia 02.01.1996 324 179 200 270 320
Cricovul
Dulce
9 Moara 02.01.1996 500 220 350 450 500 220
Teleajen Domneasc
10 Cioranii de Sus 02.01.1996 280 148 150 230 300
Cricovul
Srat
11 Ialomia Silitea 03.01.1996 408 358 220 300 400
Snagovului
12 Moroeni 28.05.1996 480 202 450 163 480 202 500
Ialomia
13 Ialomia Trgovite 28.05.1996 550 416 450 210 550 416 600
14 Ialomia Bleni 28.05.1996 333 465 250 300 350
15 Ialomicioara Fieni 28.05.1996 400 210 300 74 400 210 450
2
16 Vulcana otnga 28.05.1996 610 112 560 64 610 112 660
17 Ialomia Silitea 29.05.1996 386 320 220 300 400
Snagovului
18 Ialomia Trgovite 19.06.2001 670 350 450 220 550 600
19 Moreni 19.06.2001 350 220 200 89 270 300
Cricovul
Dulce
20 Bltia 20.06.2001 355 292 200 270 320
Cricovul
912
Dulce
21 Ialomia Silitea 20.06.2001 575 434 350 186 450 272 600 480
Snagovului
22 Prahova Prahova 20.06.2001 400 426 250 350 400
23 Valea Buteni 2 20.06.2001 110 14,6 70 100 150
Cerbului
24 Moara 20.06.2001 475 188 350 112 450 172 500 206
Teleajen Domneasc
25 Prahova Adncata 20.06.2001 330 365 250 174 320 335 400 595
26 Ialomia Silitea 20.06.2001 535 377 350 186 450 272 600 480
Snagovului
27 Prahova Buteni 1 11.09.2001 150 105 100 42, 150 105
8
28 Moara 31.07.2002 550 360 350 112 450 172 500 286
Teleajen Domneasc
29 Moara 09.11.2004 486 258 350 112 450 172 500 286
Teleajen Domneasc
30 Moara 15.11.2004 462 212 350 112 450 172 500 286
Teleajen Domneasc
31 Moara 24.02.2005 566 445 350 112 450 172 500 286
Teleajen Domneasc
32 Ialomia Trgovite 07.05.2005 590 500 450 220 550 416 600 521
33 Ialomia Bleni 07.05.2005 590 500 450 220 550 416 600 521
34 Ialomia Silitea 08.05.2005 614 508 350 186 450 272 600 480
Snagovului
35 Ialomia Coereni 09.05.2005 578 541 480 390 560 512 640 700
36 Vulcana otnga 07.05.2005 720 118 560 64, 610 119 660 177
3
37 Moreni 07.05.2005 310 181 200 89, 270 145 300 171
Cricovul 0
Dulce
38 Bltia 08.05.2005 410 413 200 45, 270 172 320 240
Cricovul 5
Dulce
39 Prahova Prahova 07.05.2005 550 660 250 207 350 351 400 426
40 Prahova Adncata 09.05.2005 402 458 250 220 320 335 400 595
913
41 Azuga 07.05.2005 135 34,0 90 29, 130 56,0 150 65,0

Azuga 3
42 Teila 07.05.2005 165 193 70 43, 130 121 170 17,6
Doftana 0
43 Moara 07.05.2005 610 585 350 112 450 172 500 286
Teleajen Domneasc
44 Moara 09.06.2005 499 284 350 112 450 172 500 286
Teleajen Domneasc
45 Moreni 12.07.2005 375 196 280 90, 340 142 350 156
Cricovul 0
Dulce
46 Bltia 12.07.2005 394 378 200 45, 270 172 320 240
Cricovul 5
Dulce
47 Prahova Prahova 12.07.2005 640 640 250 207 350 351 400 426
48 Prahova Adncata 13.07.2005 358 315 250 220 320 335 400 595
49 Valea Buteni 2 12.07.2005 100 32,6 70 7,8 100 16,0 150 20,8
Cerbului 5
50 Teila 12.07.2005 157 179 70 43, 130 121 170 17,6
Doftana 0
51 Moara 12.07.2005 526 340 350 112 450 172 500 286
Teleajen Domneasc
52 Ialomia Silitea 13.07.2005 501 329 350 186 450 272 600 480
Snagovului
53 Ialomia Coereni 13.07.2005 558 509 480 390 550 512 640 700
54 Moara 05.08.2005 460 280 350 112 450 172 500 286
Teleajen Domneasc
55 Moara 08.08.2005 520 327 350 112 450 172 500 286
Teleajen Domneasc
56 Prahova Adncata 08.08.2005 343 280 250 220 320 335 400 595
57 Cioranii de Sus 08.08.2005 350 167 230 56, 330 145 430 225
Cricovul 0
Srat
58 Moreni 14.08.2005 340 142 280 90, 340 142 350 156
Cricovul 0
Dulce
914
59 Bltia 14.08.2005 300 233 200 45, 270 172 320 240
Cricovul 5
Dulce
60 Moara 14.08.2005 520 327 350 112 450 172 500 286
Teleajen Domneasc
61 Vulcana otnga 15.08.2005 760 145 560 64, 610 119 660 177
3
62 Moara 17.08.2005 544 383 350 112 450 172 500 286
Teleajen Domneasc
63 Prahova Adncata 17.08.2005 320 233 250 220 320 335 400 595
64 Cioranii de Sus 18.08.2005 370 214 230 56, 330 145 430 225
Cricovul 0
Srat
65 Runcu 19.08.2005 490 160 400 52, 450 110 500 166
Ialomicioara 5
2
66 Moara 20.08.2005 485 256 350 112 450 172 500 286
Teleajen Domneasc
67 Ialomia Bleni 20.09.2005 347 562 250 225 300 384 350 679
68 Ialomia Silitea 21.09.2005 600 496 350 186 450 272 600 496
Snagovului
69 Bltia 21.09.2005 320 257 200 45, 270 172 320 240
Cricovul 5
Dulce
70 Prahova Prahova 21.09.2005 430 415 250 207 350 351 400 426
71 Prahova Adncata 21.09.2005 510 912 250 220 320 335 400 595
72 Moara 21.09.2005 615 602 350 112 450 172 500 286
Teleajen Domneasc
73 Cioranii de 21.09.2005 494 334 230 56, 330 145 430 225
Cricovul Sus 0
Srat
74 Ialomia Coereni 21.09.2005 741 1332 480 390 550 512 640 700
75 Ialomia Ciochina 25.09.2005 559 830 350 327 420 419 500 596
76 Ialomia Slobozia 27.09.2005 432 470 320 337 400 431 600 735
77 Ialomia ndrei 29.09.2005 543 468 470 351 560 500 610 638
78 Moara 03.01.2006 468 207 350 112 450 172 500 286
Teleajen Domneasc
915
79 Azuga 23.03.2007 230 70,8 90 29, 130 56,0 150 65,0

Azuga 3
80 Buteni 1 23.03.2007 150 88,7 100 43, 150 88,7 200 107
Prahova 0
81 Teila 23.03.2007 220 249 70 43, 130 121 170 17,6
Doftana 0
82 Prahova Prahova 23.03.2007 476 484 250 207 350 351 400 426
83 Gura Vitioarei 23.03.2007 320 260 260 154 300 217 350 302
Teleajen
84 Moara 23.03.2007 540 511 350 112 450 172 500 286
Teleajen Domneasc
85 Prahova Adncata 24.03.2007 395 458 250 164 320 245 400 475
86 Ialomia Silitea 24.03.2007 502 330 350 186 450 272 600 496
Snagovului
87 Ialomia Coereni 25.03.2007 631 658 480 390 550 512 640 700
88 Cioranii de Sus 14.02.2010 380 Zpo 230 54, 330 141 430 276
Cricovul r 5
Srat
89 Ialomicioara Fieni 08.07.2010 400 200 300 65, 400 200 400 200
2 5
916
Anexa 16.1
917
918
919
920
Localiti, pe rul Buzu, amonte Siriu, afectate de inundaiile de probabiliti de depire

0.1%, 1%, 5% si 10%.

Localitati Nr.case constr. - Drumuri
p% (gosp.) ha - km arabil livezi neprod. pasuni paduri lunca rau tufaris
0.1 18 2.17 1.5 4.24 - - 0.42 0.01 - -
1 14 1.68 0.5 3.37 - - 0.16 0.01 - -
Vama Buzau
5 4 0.15 0.3 0.87 - - - - - -
10 - - 0.04 - - - - - - -
0.1 8 1.59 0.6 5.71 - - 2.06 - 0.27 0.29
1 4 0.04 0.5 2.27 - - 0.1 - 0.27 0.26
Acris
5 - - 0.45 - - - - 0.27 0.16
10 - - - 0.16 - - - - 0.26 0.14
0.1 16 2.18 1.5 5.82 - 0.15 - - 1.32 1.28
1 10 1.21 1.2 3.86 - 0.1 - - 1.32 1.26
Bradet
5 4 0.27 0.5 1.39 - 0.1 - - 1.31 1.09
10 - - 0.1 0.1 - - - - 1.31 0.99
0.1 289 46.81 6.9 67.36 0.76 - 2.62 0.11 0.32 0.22
1 214 26.92 5.6 43.69 0.41 - 1.44 0.05 0.32 0.18
Intorsura Buzau
5 163 15.09 3.9 24.17 0.34 - 0.02 - 0.32 0.14
10 127 9.48 3 14.52 0.2 - 0.01 - 0.32 0.12
0.1 324 65.79 7.8 97.4 0.17 - 26 0.26 0.1 -
1 308 59.67 5.8 92.75 0.17 - 24.6 0.13 0.1 -
Sita Buzau
5 250 39.11 4.4 69.33 0.17 - - 0.09 0.1 -
10 223 31.1 3.7 62.13 0.16 - - 0.05 0.1 -
0.1 46 3.79 2.5 5.94 - - 0.56 - 0.28 0.09
1 36 3.07 1.56 5.43 - - 0.43 - 0.28 0.08
Zabratau
5 32 2.52 1.26 5.09 - 0.04 0.35 - 0.28 0.07
10 28 1.87 0.75 4.83 - - - - 0.28 0.06
0.1 68 7.68 1.1 13.22 - 0.06 - - 0.06 0.04
1 35 5.63 0.63 10.39 - 0.02 - - 0.03 -
Crasna
5 29 3.9 0.42 7.78 - - - - - -
10 22 2.12 0.16 4.93 - - - - - -
921
Localiti, pe rul Buzu, aval Siriu, afectate de inundaiile de probabiliti de depire 0.1%, 1%,
5% si 10%.
0.1 92 15.2 1 - - - - 0.12 1.4 0.85
Siriu (inclusiv 1 10 0.23 - - - - - - 1.38 0.5
Caoca) 5 - 0.16 - - - - - - 1.38 0.4
10 - 0.13 - - - - - - 1.37 0.32
0.1 2 0.84 0.2 0.01 - - 0.27 - 1.62 3.15
1 - 0.16 - - - - 0.13 - 1.62 1.86
Coltul Pietrii
5 - 0.07 - - - - 0.07 - 1.62 1.17
10 - 0.04 - - - - 0.05 - 1.61 0.95
0.1 12 1.98 0.3 - - 0.74 0.33 1 3.51 2.71
1 4 0.43 0.27 - - 0.26 0.19 0.6 3.44 1.86
Lunca Priporului
5 - 0.22 - - - 0.16 - 0.42 3.39 1.53
10 - 0.17 - - - 0.12 - 0.37 3.35 1.42
0.1 102 23.58 1.7 5.58 - 1.04 1.49 1.24 15.29 6.85
1 52 9.94 0.8 1.99 - 0.57 1.35 0.58 15.19 5.54
Nehoiu
5 - 0.43 - 0.52 - 0.26 0.53 0.14 15.06 3.36
10 - 0.26 - 0.45 - 0.23 0.44 0.11 15.03 2.82
0.1 24 2.05 0.5 4.24 - 0.46 - 0.31 0.1 6.13
1 - - - - - - - - 0.1 5.31
Paltineni
5 - - - - - - - - 0.1 4.45
10 - - - - - - - - 0.1 3.27
0.1 16 0.4 0.4 - - - 0.06 - 0.18 0.72
1 - - - - - - - - 0.18 0.2
Chirlesti
5 - - - - - - - - 0.18 0.12
10 - - - - - - - - 0.18 0.09
0.1 6 6.06 0.4 5.78 - - 3.42 0.15 0.38 0.02
1 - 1.64 - 0.48 - - 3.21 0.12 0.33 -
Patarlage
5 - 0.78 - - - - 2.59 0.01 0.22 -
10 - 0.32 - - - - 1.86 - 0.22 -
0.1 - 0.45 - 6.85 - 0.26 0.02 - 0.13 -
1 - 0.13 - 4.65 - 0.08 0.02 - 0.13 -
Cislau
5 - 0.01 - 0.94 - 0.04 0.02 - 0.12 -
10 - - - 0.76 - 0.02 0.02 - 0.12 -
0.1 6 0.78 0.42 3.79 - - 0.36 0.96 - 0.26
1 - 0.11 0.1 1.81 - - 0.36 0.96 - 0.26
Rusavat
5 - 0.01 - 0.39 - - 0.25 0.95 - 0.2
10 - - - 0.01 - - 0.11 0.69 - 0.06
0.1 - - 0.14 - - - - 0.25 - -
1 - - - - - - - 0.24 - -
Palici
5 - - - - - - - 0.21 - -
10 - - - - - - - 0.18 - -
0.1 - - - 2.61 - - 0.16 1.09 - 0.02
1 - - - 1.41 - - 0.12 0.91 - -
Viperesti
5 - - - 0.14 - - 0.09 0.66 - -
10 - - - 0.13 - - - 0.56 - -
0.1 - - - 0.1 - - 0.26 0.9 0.1 -
1 - - - - - - 0.16 0.71 0.1 -
Ciuta
5 - - - - - - 0.07 0.3 0.1 -
10 - - - - - - 0.06 0.09 0.1 -
922
Localiti, pe rul Buzu , sector Mgura Bania, afectate de inundaiile de probabiliti de

depire 0.1%, 1%, 5% si 10%.
Folosinte teren - ha
Nr.
Nr. Case Curti, Drumuri arabil,
Localitati p% Obiecti neprod.,
(gosp.) constr. - km pasuni, paduri lunca rau
ve tufaris
livezi
0.10% - - - - 0.3 - - -
1% - - - - - - - -
Banita
5% - - - - - - - -
10% - - - - - - - -
0.10% 12 3.1 - 0.1 5.3 - - -
1% 3 2.2 - 0.1 3.0 - - -
Beilic
5% - 1.4 - 0.1 0.4 - - -
10% - 1.3 - 0.1 0.3 - - -
0.10% 31 5.8 - - 0.3 - - -
1% 17 4.2 - - 0.3 - - -
Berca
5% 11 2.6 - - 0.2 - - -
10% 9 2.2 - - 0.2 - - -
0.10% - 0.5 - - 3.3 - - -
1% - 0.3 - - 3.1 - - -
Bordusani
5% - 0.2 - - 2.8 - - -
10% - 0.2 - - 2.6 - - -
0.10% 129 7.6 - - 1.7 - - 0.1
1% 64 4.9 - - 1.0 - - 0.1
Buzau
5% - - 1.0 - - - - -
10% - - 1.0 - - - - -
0.10% 109 22.2 1.0 2.2 9.2 - - -
1% 109 22.1 1.0 2.2 9.2 - - -
Candesti
5% 109 21.8 1.0 2.2 9.1 - - -
10% 106 21.7 1.0 2.2 9.2 - - -
0.10% - - - - 0.1 0.2 - -
1% - - - - 0.1 0.2 - -
Cojanu
5% - - - - 0.1 0.2 - -
10% - - - - 1.1 0.2 - -
0.10% - 0.1 - - 1.4 - - -
1% - - - - 1.3 - - -
Dambroca
5% - - - - 1.2 - - -
10% - - - - 1.2 - - -
0.10% 45 14.9 - - 1.7 - - -
1% 38 10.9 - - 1.6 - - -
Gavanesti
5% 25 6.5 - - 1.5 - - -
10% 9 5.6 - - 1.4 - - -
923
0.10% - - - - 0.4 - - -
Gura 1% - - - - - - - -
Calnaului 5% - - - - - - - -
10% - - - - - - - -
0.10% 6 4.4 - - 3.3 - 1.3 1.5
1% 2 2.1 - - 2.8 - 1.3 1.1
Magura
5% - 1.0 - - 2.5 - 1.3 0.6
10% - 0.5 - - 2.3 - 1.3 0.3
0.10% 5 2.1 - - - - - 0.1
1% 4 1.8 - - - - - 0.1
Maracineni
5% - 0.6 - - - - - 0.1
10% - 0.3 - - - - - 0.1
0.10% 122 16.5 - - 0.9 - - -
1% 54 7.6 - - 0.6 - - -
Movilita
5% 7 1.3 - - 0.2 - - -
10% - 0.0 - - 0.1 - - -
0.10% 26 3.6 - - 1.4 - - -
1% 10 1.2 - - 0.4 - - -
Parscov
5% - - - - - - - -
10% - - - - - - - -
0.10% 92 23.5 - - 1.0 - - -
1% - - - - - - - -
Posta
5% - - - - - - - -
10% - - - - - - - -
0.10% 27 3.8 - - 4.1 - 2.4 0.2
1% 20 2.3 - - 3.4 - 2.4 0.2
Ratesti
5% 20 1.9 - - 2.9 - 2.4 0.2
10% 15 1.7 - - 2.7 - 2.4 0.1
0.10% - - - - - - 0.1 0.1
1% - - - - - - - -
Robesti
5% - - - - - - - -
10% - - - - - - - -
0.10% 152 35.9 - - 8.3 - - 1.0
1% 121 31.8 - - 8.2 - - 1.0
Sageata
5% 10 8.1 1.0 - 6.3 - - -
10% 4 6.6 - - 4.7 - - -
0.10% - 0.1 - - 0.4 - 0.3 -
1% - - - - - - 0.2 -
Sapoca
5% - - - - - - - -
10% - - - - - - - -
0.10% 162 20.4 - - 1.2 - - -
1% 117 15.8 - - 1.0 - - -
Satuc
5% 59 11.7 - - 1.0 - - -
10% 44 8.7 - - 1.0 - - -
924
0.10% - - - - 2.8 - - -
1% - - - - - - - -
Scurtesti
5% - - - - - - - -
10% - - - - - - - -
0.10% 152 13.3 - - 9.9 - - -
1% 151 12.3 - - 9.6 - - -
Stancesti
5% 37 5.3 - - 8.3 - - -
10% 7 1.2 - - 6.6 - - -
0.10% - 0.1 - - 0.1 - - -
1% - 0.1 - - - - - -
Tarcov
5% - 0.1 - - - - - -
10% - 0.1 - - - - - -
0.10% 29 2.8 - 0.2 4.8 - 0.1 1.1
1% 7 0.3 - 0.2 2.8 - 0.1 0.6
Unguriu
5% - - - 0.2 1.3 - 0.1 0.3
10% - - - 0.2 1.3 - 0.1 0.3
0.10% 2 - - - 2.4 - 0.2 -
Valea 1% - - - - 0.5 - 0.2 -
Nucului 5% - - - - 0.1 - 0.2 -
10% - - - - 0.1 - 0.2 -
925
Localiti, pe rul Buzu, sector Bania - Racovita, afectate de inundaiile de probabiliti de

depire 0.1%, 1%, 5% si 10%.
Curti,
Localitati Nr.case
ha
0.1 - - - - - 0.6 - - -
1 - - - - - - - - -
Bania
5 - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
Sgeata (BZ)
0.1 20 5.7 - - - 0.8 - - -
1 10 2.8 - - - 0.5 - - -
Movilia
5 6 1.6 - - - 0.3 - - -
10 2 0.5 - - - 0.1 - - -
0.1 75 54.3 3.8 - - - - - -
1 - - - - - - - - -
Robeasca (BZ) Moeti
5 - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
0.1 37 7.8 - - 2.3 0.9 - 0.7 -
1 - - - - - - - - -
Jirlu (BR) Jirlu
5 - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
0.1 54 12.5 0.3 - 1.8 - - - -
1 - - - - - - - - -
Drogu
5 - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
0.1 57 11 4.3 - - - - - -
1 - - - - - - - - -
Pntecani
5 - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
Galbenu (BR)
0.1 - 0.2 0.4 - - 0.1 - - -
1 - - - - - - - - -
Stuc
5 - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
0.1 - 0.6 - - - 1.7 - 0.3 -
1 - - - - - - - - -
Galbenu
5 - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
0.1 216 43.8 1.8 - - 0.2 - - -
1 - - - - - - - - -
Viani (BR) Viani
5 - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
926
0.1 12 3.8 - - - 1.1 - 0.8 -

1 7 2 - - - 0.9 - 0.8 -
Ibrianu
5 7 1.7 - - - 0.8 - 0.8 -
10 6 1.5 - - - 0.7 - 0.8 -
0.1 4 1.2 - - - - 0.2 0.1 -
1 3 0.9 - - - - 0.2 0.1 -
Grditea (BR) Mrloiu
5 3 0.8 - - - - 0.2 0.1 -
10 3 0.7 - - - - 0.2 0.1 -
0.1 - - - - - 1.1 0.2 2 -
1 - - - - - 1 0.2 2 -
Grditea
5 - - - - - 1 0.1 2 -
10 - - - - - 1 0.1 2 -
0.1 - - - - - 0.2 - 0.5 -
1 - - - - - 0.2 - 0.5 -
ueti (BR) ueti
5 - - - - - 0.2 - 0.5 -
10 - - - - - 0.2 - 0.5 -
0.1 65 24.7 3.4 - - 1 - - -
1 41 18.6 3.4 - - 0.6 - - -
Custura
5 16 5.6 1.1 - - 0.5 - - -
10 0 3 0.3 - - 0.5 - - -
Racovia (BR)
0.1 209 54.5 - - - 0.7 0.3 0.9 2.2
1 75 25.5 - - - 0.7 0.3 0.9 2.2
Racovia
5 35 7.8 - - - 0.7 0.3 0.9 2.1
10 14 3.4 - - - 0.7 0.3 0.9 2.1
Localiti, pe rul Buzu, sector Racovia cfl.Siret, afectate de inundaiile de probabiliti

de depire 0.1%, 1%, 5% si 10%.
Curti,
Localitati Nr.case
Localitati (sate) p% constr. arabil, lunca neprod.,
(comune) (gosp) pasuni paduri
- ha livezi rau tufaris
0,1 - 0,1 - 0,1 - - -

1 - 0,1 - 0,1 - - -
Constantineti
5 - - - 0,1 - - -
10 - - - - - - -
Rmnicelu
0,1 52 23,8 6,8 0,9 - - -
1 52 23,8 6,7 0,9 - - -
Boarca
5 50 23,8 6,7 0,9 - - -
10 50 23,8 6,7 0,9 - - -
927
0,1 104 33,3 2,2 5,5 - 3,9 -

1 104 33,3 2,2 5,5 - 3,9 -
M.Koglniceanu
5 104 33,3 2,2 5,5 - 3,9 -
10 104 33,3 2,2 5,5 - 3,9 -
0,1 113 48 6,6 - - - -
1 110 45,5 6,6 - - - -
Scoraru Nou
5 74 43 6,6 - - - -
10 74 34,3 6,6 - - - -
0,1 116 57,6 2,7 8 - - -
1 115 57 2,7 8 - - -
Pitulai
5 111 54,9 2,7 8 - - -
10 106 52,2 2,7 7,7 - - -
Scoraru Nou
0,1 84 31,9 6,6 0,2 - 0,1 -
1 81 30,8 6,1 0,2 - 0,1 -
Sihleanu
5 59 21,6 5,1 0,2 - 0,1 -
10 36 11,5 4,7 0,1 - 0,1 -
0,1 114 43,4 11,8 0,1 - 0,4 -
1 108 41,8 10,9 0,1 - 0,4 -
Gurguiei
5 - - 1,2 - - 0,4 -
10 - - 0,3 - - 0,4 -
0,1 155 81,5 29 1,4 - - -
1 154 81,4 28,7 1 - - -
Latinu
5 153 80,6 28,5 0,8 - - -
10 137 71,1 26,7 0,6 - - -
Mxineni
0,1 69 23,3 32,1 3,2 - - -
1 69 23,2 32,1 3,2 - - -
Voineti
5 69 23,2 32 3,1 - - -
10 69 23,1 32 3,1 - - -
928
Localitati, pe raurile Basca Mare, afectate de inundatiile de probabilitati de depasire 0.1%,

1%, 5% si 10%.
Nr.case Curti, Drumuri Folosinta teren - ha

Localitati p% (gosp.) constr. - - km arabil livezi neprod. pasuni paduri lunca rau tufaris
0.1 16 0.44 1.5 - - 0.02 - - 4.92 1.22
1 12 0.32 1.2 - - 0.01 - - 1.65 0.93
Comandau
5 - 0.1 - - - - - - 1.3 0.5
10 - - - - - - - - 1 -
0.1 - - - - - - - - 0.34 0.41
1 - - - - - - - - 0.32 0.07
Varlaam
5 - - - - - - - - 0.18 0.03
10 - - - - - - - - - -
Localitati, pe raurile Basca Mica si Basca Unita, , afectate de inundatiile de probabilitati de

depasire 0.1%, 1%, 5% si 10%.
Nr.case Curti, Drumuri - Folosinta teren - ha

Localitati
p% (gosp.) constr. - km arabil livezi neprod. pasuni paduri lunca rau tufaris
0.1 - 0.26 0.5 - - - - 0.34 0.48 -
1 - 0.18 0.5 - - - - 0.28 0.47 -
Vadu Oii
5 - 0.14 - - - - - 0.2 0.46 -
10 - 0.1 - - - - - 0.15 0.46 -
0.1 42 4.07 2.5 - - - 0.03 0.21 1.32 0.31
1 26 2.56 1.8 - - - - 0.15 1.32 0.29
Varlaam
5 16 1.5 0.4 - - - - 0.13 1.31 0.21
10 - 0.33 - - - - - 0.12 1.31 0.16
0.1 20 2.05 0.9 - - - - - 0.99 0.69
1 6 0.62 - - - - - - 0.99 0.64
Gura Teghii
5 - 0.4 - - - - - - 0.99 0.54
10 - 0.12 - - - - - - 0.99 0.44
0.1 50 8.4 1.5 1.47 - - 0.01 0.95 7.94 0.95
1 30 4.88 0.6 1.24 - - 0.01 0.67 7.92 0.82
Nemertea
5 20 3.9 - 0.75 - - - 0.53 7.8 0.62
10 12 2.86 - 0.13 - - - 0.39 7.61 0.4
0.1 20 15.5 1.5 0.29 - - 0.02 0.08 6.01 0.14
1 16 12.86 1 0.29 - - 6.01 0.14
Furtunesti
5 10 10 - 0.25 - - 6 0.14
10 - 7.58 - 0.2 - - - - 6 0.14
0.1 24 2.93 0.1 - - - - - 0.27 0.13
1 12 1.47 0.1 - - - - - 0.27 0.09
Paltinis
5 6 1 - - - - - - 0.27 0.05
10 - 0.54 - - - - - - 0.27 0.01
0.1 40 4.38 1.6 - - 0.24 0.04 - 0.48 0.5
1 28 2.97 1 - - 0.23 0.04 - 0.48 0.47
Basca Roziliei
5 14 1.5 0.26 - - 0.19 0.04 - 0.48 0.37
10 - 0.06 - - - 0.16 0.04 - 0.48 0.23
929
Localiti, pe rul Nehoiu afectate de inundaiile de probabiliti de depire 0.1%, 1%, 5%

si 10%.
0.1 12 1.3 - - 0.1 0.2 - 0.9 6.3 0.4
1 8 0.8 - - - - - 0.5 5.5 0.3
Nehoiu
5 8 0.6 - - - 0.1 - 0.5 5.3 0.3
10 6 0.6 - - - 0.1 - 0.5 5.3 0.3
Localiti, pe rul Bsca Chiojdului afectate de inundaiile de probabiliti de depire 0.1%,

1%, 5% si 10%.
Dru Folosinta teren - ha
Nr.ca
Curti, mu
se lunc
Localitati p% constr. ri arab livez nepro pasu padu
(gos a tufaris
- ha - il i d. ni ri
p.) rau
km
0,1 60 11,4 1 - - - - - 0,2 -
1 36 6,8 0,4 - - - - - 0,2 -
Chiojdu
5 - 0,7 - - - - - - 0,2 -
10 - 0,2 - - - - - - 0,2 -
0,1 26 3,7 0,6 - - - 2,1 - 0,1 -
1 - 0,2 - - - - 1,3 - 0,1 -
Lera
5 - - - - - - 0,3 - 0,1 -
10 - - - - - - 0,2 - 0,1 -
0,1 4 1,6 0,3 1,5 - - - - - 0,3
1 - 0,3 0,2 0,9 - - - - - 0,3
Catina
5 - - - 0,8 - - - - - 0,2
10 - - - 0,7 - - - - - 0,1
0,1 2 8,8 0,1 - - - 1,49 - 3,6 0,1
1 - 7,6 - - - - 1,1 - 3,5 0,1
V.Catinei
5 - 4,7 - - - - 0,8 - 3,3 0,1
10 - 2,6 - - - - 0,5 - 3,2 0,1
0,1 - 0,5 - 1,4 1,2 - - - - 0,3
1 - 0,2 - 0,2 0,7 - - - - 0,3
Slobozia
5 - - - - - - - - - 0,3
10 - 0,1 - - - - - - - 0,2
Bascenii de 0,1 - 0,5 - 1,4 - 0,4 - - 0,3 -
Sus 1 - 0,4 - 1 - 0,3 - - 0,3 -
930
5 - 0,3 - 0,6 - 0,2 - - 0,3 -

10 - - - 0,2 - 0,1 - - 0,3 -
0,1 - - - 0,2 - - - - - -
1 - - - - - - - - - -
Calvini
5 - - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - - -
0,1 - 0,3 - - - - - - 1,2 -
1 - 0,2 - - - - - - 1,2 -
Olari
5 - 0,2 - - - - - - 1,2 -
10 - 0,1 - - - - - - 1,2 -
0,1 - - - - - - 0,1 - - -
Bascenii de 1 - - - - - - - - - -
Jos 5 - - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - - -
0,1 - - - 0,8 - 0,4 - 0,7 0,1 -
1 - - - - - 0,3 - 0,3 0,1 -
Gura Bascii
5 - - - - - 0,3 - - 0,1 -
10 - - - - - 0,3 - - 0,1 -
931
Localiti, pe rul Nicov afectate de inundaiile de probabiliti de depire 0.1%, 1%, 5% si

10%.
Nr. Case
Localitati p% constr.-
(gosp.) arabil livezi neprod. pasuni paduri lunca rau tufaris
ha
0.1 5 0.1 2.8 - - 0.8 - 0.3 -
1 2 0.1 1.6 - - 0.4 - 0.3 -
Glod
5 - - 0.9 - - 0.2 - 0.3 -
10 - - 0.7 - - 0.2 - 0.3 -
0.1 - - 0.8 - 0.2 0.3 - 0.3 -
1 - - 0.5 - 0.2 0.2 - 0.3 -
Grajdana
5 - - 0.3 - 0.2 0.2 - 0.3 -
10 - - 0.1 - 0.2 0.2 - 0.3 -
0.1 - - 1.0 - - - - - -
1 - - 0.9 - - - - - -
Haies
5 - - 0.3 - - - - - -
10 - - 0.3 - - - - - -
0.1 - - - - - 0.5 - 0.1 -
1 - - - - - 0.3 - 0.1 -
Leiculesti
5 - - - - - 0.2 - 0.1 -
10 - - - - - 0.1 - 0.1 -
0.1 2 0.6 3.7 - - 0.3 - 0.3 -
1 - 0.5 2.9 - - 0.2 - 0.3 -
Niscov
5 - - 0.3 - - 0.1 - 0.3 -
10 - - 0.2 - - 0.1 - 0.3 -
0.1 - - 2.3 - - 1.3 - 0.4 -
1 - - 2.0 - - 1.1 - 0.4 -
Padureni
5 - - 1.6 - - 0.9 - 0.4 -
10 - - 1.4 - - 0.7 - 0.4 -
0.1 67 2.7 12.0 - - 0.8 - 1.4 0.3
1 46 1.9 9.8 - - 0.6 - 1.4 0.3
Strezeni
5 19 0.9 6.7 - - 0.3 - 1.4 0.3
10 - 0.0 4.0 - - 0.1 - 1.4 0.2
0.1 3 0.1 1.4 - - 0.1 - 0.4 -
1 3 0.1 0.9 - - 0.1 - 0.3 -
Tisau
5 1 - 0.6 - - 0.1 - 0.3 -
10 - - 0.4 - - - - 0.2 -
0.1 - - 1.5 - - 0.2 - 0.1 -
1 - - 0.6 - - - - 0.1 -
Valea Salciilor
5 - - 0.3 - - - - 0.1 -
10 - - 0.1 - - - - 0.1 -
0.1 25 2.2 5.6 - - 2.1 0.3 0.7 0.2
1 25 2.0 5.2 - - 1.6 0.3 0.7 0.1
Valea Unghiului
5 22 1.9 4.8 - - 1.4 0.2 0.7 0.1
10 12 1.7 4.6 - - 1.3 0.2 0.7 0.1
0.1 64 21.9 5.2 - 0.9 0.8 - 0.8 -
1 28 11.2 2.1 - - 0.4 - 0.8 -
Vernesti
5 - 2.3 0.1 - - 0.3 - 0.8 -
10 - 0.3 - - - 0.1 - 0.8 -
932
Localiti, pe Slnic , afectate de inundaiile de probabiliti de depire 0.1%, 1%, 5% si 10%.

Curti,
Localitati Localitati Nr.case
p% constr. - pasuni,
(comune) (sate) (gosp) arabil neprod. paduri lunca rau tufaris
ha livezi
0.1 11 2.2 - 0.3 - - 1.2 -

1 7 1.4 - 0.1 - - 1.2 -
Loptari
5 - 0.4 - - - - 1.1 -
10 - 0.3 - - - - 1.1 -
Loptari
0.1 8 2.8 - 0.8 0.2 - 6.6 0.2
1 2 2.1 - 0.7 0.1 - 6.4 0.2
Sreni
5 - 1.5 - 0.5 0.1 - 6.2 0.1
10 - 1.2 - 0.4 0.1 - 5.9 0.1
0.1 18 5.2 - 2.3 2.2 0.6 5.9 1.4
1 15 4.1 - 2.2 1.9 0.4 5.8 1.3
Mnzleti
5 - 1.2 - 1.8 1.1 0.1 5.7 1.0
10 - 0.7 - 1.6 0.8 0.1 5.6 0.7
Mnzleti
0.1 - 1.1 - 1.4 - - 0.3 -
1 - 0.8 - 1.4 - - 0.3 -
Belii
5 - 0.2 - 0.9 - - 0.3 -
10 - 0.1 - 0.3 - - 0.3 -
0.1 5 2.3 0.4 2.1 - - 3.0 -
1 3 1.5 0.1 1.7 - - 3.0 -
Srbeti
5 - 0.5 - 1.2 - - 2.9 -
10 - 0.3 - 1.0 - - 2.8 -
0.1 - 0.7 - 2.1 2.2 - 5.4 1.0
1 - 0.5 - 1.9 1.8 - 5.4 0.9
Vintil Vod
5 - 0.3 - 1.7 1.3 - 5.3 0.8
10 - 0.2 - 1.2 1.1 - 5.3 0.8
0.1 - 0.1 - - - - 0.4 -
1 - 0.1 - - - - 0.4 -
Bodineti
5 - 0.1 - - - - 0.4 -
10 - 0.1 - - - - 0.4 -
Vintil Vod
0.1 - 0.5 0.2 - 0.3 - 1.3 0.9
1 - 0.2 0.1 - 0.2 - 1.3 0.9
Niculeti
5 - 0.1 - - 0.1 - 1.3 0.9
10 - 0.1 - - 0.1 - 1.3 0.7
0.1 - 0.3 - - - - 0.9 -
1 - 0.3 - - - - 0.9 -
Petrcheti
5 - 0.2 - - - - 0.9 -
10 - 0.2 - - - - 0.9 -
0.1 - 0.4 - - 3.0 - 2.2 -
1 - 0.2 - - 2.8 - 2.2 -
Podu Muncii
5 - 0.1 - - 2.1 - 2.1 -
10 - 0.1 - - 1.2 - 2.1 -
933
0.1 2 1.5 - - - - - -
1 - 0.5 - - - - - -
Dogari
5 - 0.1 - - - - - -
10 - 0.1 - - - - - -
0.1 8 2.0 - - 4.2 - - -
1 4 0.5 - - 3.1 - - -
Gura Dimieni
5 - - - - 0.6 - - -
10 - - - - - - - -
0.1 - 0.5 - - 2.1 - 4.0 0.4
1 - 0.3 - - 1.9 - 4.0 0.4
Mrgrii
5 - 0.2 - - 1.5 - 4.0 0.2
10 - 0.1 - - 1.1 - 4.0 0.1
Beceni
0.1 - - - - - - 0.1 -
1 - - - - - - 0.1 -
Beceni
5 - - - - - - 0.1 -
10 - - - - - - 0.1 -
0.1 - 0.5 0.4 - 0.1 - 0.2 -
1 - 0.1 0.3 - 0.1 - 0.2 -
Valea Prului
5 - - 0.1 - - - 0.2 -
10 - - 0.1 - - - 0.2 -
0.1 - - - - 0.6 0.2 1.4 -
1 - - - - 0.5 0.2 1.4 -
Crpinitea
5 - - - - 0.2 - 1.3 -
10 - - - - 0.2 - 1.3 -
0.1 - - - - 1.3 - - -
1 - - - - 1.2 - - -
Fulga
5 - - - - 0.9 - - -
10 - - - - 0.7 - - -
0.1 - - 0.2 - 0.4 - 0.1 -
1 - - 0.1 - 0.3 - - -
Aldeni
5 - - - - - - - -
10 - - - - - - - -
0.1 - 0.2 0.4 - 0.3 0.1 0.4 -
1 - 0.1 0.3 - 0.1 - 0.4 -
Mnsia
5 - - 0.2 - - - 0.4 -
10 - - 0.2 - - - 0.3 -
Cernteti
0.1 - - - - - - 0.1 -
1 - - - - - - 0.1 -
Cldrua
5 - - - - - - 0.1 -
10 - - - - - - 0.1 -
0.1 - 0.1 1.0 - - - 1.1 -
Zrnetii de 1 - 0.1 0.8 - - - 1.1 -
Slnic 5 - 0.1 0.7 - - - 1.1 -
10 - 0.1 0.4 - - - 1.1 -
0.1 - 0.2 - - - - - -
1 - - - - - - - -
Cernteti
5 - - - - - - - -
10 - - - - - - - -
0.1 51 21.5 3.7 - 1.2 - 1.2 -
1 34 15.7 1.2 - 0.2 - 1.2 -
Sapoca Sapoca
5 - 0.8 - - - - 1.2 -
10 - 0.5 - - - - 1.1 -
934
Localiti, pe r.Clnu, afectate de inundaiile de probabiliti de depire 0.1%, 1%, 5% si

10%.
Curti,
Localitati Nr.case
ha
0.1 13 3.3 - - - - 0.1 0.9 1.8

1 9 2.4 - - - - - 0.9 1.8
Valea Salciei
5 4 1.5 - - - - - 0.9 1.7
10 3 0.9 - - - - - 0.8 1.5
Valea Salciei
0.1 - - - - - - - - -
1 - - - - - - - - -
Modreni
5 - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
0.1 - 0.3 - - - 0.3 0.7 0.2 -
1 - 0.1 - - - 0.3 0.7 0.1 -
Pardoi Costomiru
5 - 0.1 - - - 0.2 0.6 0.1 -
10 - - - - - 0.2 0.6 0.1 -
0.1 - - - - - 0.6 0.7 0.1 -
1 - - - - - 0.4 0.6 0.1 -
Batogu
5 - - - - - 0.4 0.5 0.1 -
10 - - - - - 0.3 0.4 0.1 -
Murgeti
0.1 8 6.4 0.1 - - 1.7 0.2 1.7 0.9
1 4 4.6 0.5 - - 1.5 0.2 1.7 0.9
Murgeti
5 - 4.0 0.3 - - 1.5 0.2 1.7 0.8
10 - 3.4 0.1 - - 1.2 0.2 1.7 0.8
0.1 25 6.8 1.1 - - 2.1 - 0.5 0.6
1 13 3.0 0.7 - - 0.3 - 0.5 0.4
Racovieni
5 11 2.6 0.6 - - 0.2 - 0.5 0.4
10 9 1.8 0.5 - - 0.2 - 0.5 0.4
Racovieni
0.1 14 12.1 - - 0.2 0.2 0.3 1.3 0.9
1 10 8.9 - - 0.2 0.2 0.3 1.3 0.8
Petrioru
5 7 7.9 - - 0.2 0,1 0.3 1.3 0.7
10 3 6.0 - - 0.2 - 0.2 1.3 0.5
0.1 7 5.8 0.1 - 0.1 2.4 - 2.5 0.1
1 - 2.3 - - - 2.0 - 2.5 0.1
Vadu Soreti
5 - 1.4 - - - 1.9 - 2.5 0.1
10 - 1.0 - - - 1.6 - 2.4 0.1
0.1 - 0.2 0.2 - - 0.2 - - -
1 - 0.1 - - - 0.2 - - -
Zrneti Fundeni
5 - 0.1 - - - 0.2 - - -
10 - 0.1 - - - 0.2 - - -
0.1 4 4.3 - - 0.9 0.2 - 0.8 0.5
1 - 1.9 - - 0.6 0.2 - 0.5 0.4
Zrneti
5 - 1.2 - - 0.6 0.2 - 0.4 0.3
10 - 0.4 - - 0.6 0.1 - 0.4 0.3
935
0.1 2 0.9 0.6 - - 0.2 - - -

1 - 0.6 0.3 - - 0.2 - - -
Sudii
5 - 0.5 0.2 - - 0.1 - - -
10 - 0.5 0.2 - - 0.1 - - -
0.1 2 1.2 - - - 1.0 - 0.4 -
1 - 1.0 - - - 0.9 - 0.4 -
Aliceni
5 - 1.0 - - - 0.9 - 0.4 -
10 - 0.9 - - - 0.9 - 0.4 -
0.1 11 1.5 3.8 - 1.0 0.2 - 0.4 -
1 5 0.4 2.5 - 1.0 0.2 - 0.4 -
Pota Clnu Ziliteanca
5 4 0.4 1.6 - 1.0 0.2 - 0.4 -
10 3 0.3 1.2 - 0.9 0.2 - 0.4 -
0.1 - 1.3 - - 0.2 0.5 - 0.3 -
1 - 0.8 - - 0.2 0.5 - 0.3 -
Coconari
5 - 0.5 - - 0.1 0.5 - 0.3 -
10 - 0.4 - - 0.1 0.5 - 0.3 -
0.1 2 0.1 0.3 - - 1.1 - 0.3 -
1 - - - - - 1.0 - 0.3 -
Pota Clnu
5 - - - - - 0.9 - 0.3 -
10 - - - - - 0.9 - 0.3 -
Localiti, pe rul Ialomia, afectate de inundaiile de probabiliti de depire 0.1%, 1%, 5%

si 10%.
Nr. Curti, li
Localitati Localitati nep lun
Nume rau p% case constr. ara v pas pad tuf
(Comune) (Sate) rod ca
(gosp.) - ha bil ez uni uri aris
. rau
i
0,1 - - 0,5 - - - - - -
1 - - - - - - - - -
ANINOASA Ialomita Sateni
5 - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
0,1 - 0,2 - - - - 0,2 - -
1 BALENI - - 0,1 - - - - 0,1 - -
BALENI Ialomita
5 ROMNI - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
0,1 Tunari, 25 4,4 2,0 - 0,7 5,4 0,4 - -
1 Bezdead, 19 3,3 0,8 - 0,6 4,3 0,3 - -
Ialomicioar
BEZDEAD Magura,
a Est 5 16 2,1 0,5 - 0,1 3,1 0,2 - -
Costisata,
10 Brosteni 14 1,7 - - - 2,6 0,1 - -
BRANESTI Ialomicioar 0,1 BRANESTI, 56 3,9 0,7 - - 1,1 - - 0,1
936
a Vest si 1 Priboiu 49 3,6 0,7 - - 0,3 - - -

Ialomita 5 30 2,4 0,4 - - 0,1 - - -
10 - - - - - 0,1 - - -
0,1 18 1,7 0,4 - 0,5 0,2 - - 0,1
1 BUCIUMEN 5 0,4 0,1 - 0,2 0,1 - - 0,1
Ialomita si
BUCIUMENI I, Dealu
Tata 5 3 0,2 - - 0,1 - - - 0,1
Mare,
10 - 0,1 - - - - - - -
0,1 16 1,8 1,2 - 0,4 - 0,1 - 3,5
1 BUCSANI, 1 0,8 0,7 - 0,3 - 0,1 - 2,8
BUCSANI Ialomita
5 Habeni - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
0,1 5 1,1 - - 0,8 - - - -
1 - 0,3 - - 0,3 - - - -
COMISANI Ialomita COMISANI
5 - - - - 0,1 - - - -
10 - - - - - - - - -
0,1 156 20,4 - - - 0,3 - - -
1 42 5,9 - - - 0,2 - - -
DOICESTI Ialomita DOICESTI
5 - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
0,1 71 8,5 - - 0,7 1,1 2,2 - 0,1
Ialomita si 1 Fieni, 37 2,7 - - 0,2 0,6 1,3 - 0,1
FIENI Ialomicioar Berevoesti,
5 2 0,4 - - 0,1 0,3 0,5 - -
a Vest Costesti
10 - 0,1 - - - 0,2 0,1 - -
0,1 - - - - - - - - -
1 GLODENI, - - - - - - - - -
GLODENI Slanic Livezile,
5 - - - - - - - - -
Gusoiu
10 - - - - - - - - -
GURA 19, 29, 13,
0,1 680 29,2 - 2,9 0,1 -
Slanic- OCNITEI, 9 8 2
GURA 1 142 20,1 7,2 - 0,8 1,7 - - 0,8
Rogoz si Ochiuri,
OCNITEI
Ialomita 5 Adanca, 23 3,6 2,4 - 0,2 0,2 - - 0,3
10 Sacueni 6 1,6 1,0 - - 0,1 - - 0,2
0,1 MOROENI, 98 14,8 0,1 - 4,2 0,2 1,3 - -
Ialomita si 1 Dobresti, 18 3,0 - - 2,5 - 0,9 - -
MOROENI Ialomicioar Glod,
5 - 0,6 - - 0,8 - 0,8 - -
a Est Lunca,
10 Pucheni - 0,3 - - 0,4 - 0,8 - -
937
0,1 - 0,1 1,6 - 0,1 - - - -

1 - - 1,5 - - - - - -
MOTAIENI Ialomita MOTAIENI
5 - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
0,1 - 0,6 1,5 - 1,6 3,4 0,2 - 0,9
Slanic - 1 - 0,2 1,1 - 0,6 1,8 0,1 - 0,7
OCNITA OCNITA
Rogoz 5 - 0,1 0,4 - 0,2 0,8 - - 0,5
10 - 0,1 0,3 - 0,1 0,7 - - 0,5
0,1 3 0,9 0,2 - 1,0 0,7 0,1 - -
1 PIETROSITA - 0,2 - - 0,5 0,3 0,1 - -
Ialomita si
PIETROSITA , Dealu
Tata 5 - 0,1 - - 0,3 0,1 0,1 - -
Frumos
10 - - - - 0,2 - - - -
0,
0,1 122 12,1 6,7 1,4 1,5 0,5 - 0,2
5
PUCIOASA, 0,
1 88 7,1 4,2 1,2 0,6 0,2 - 0,1
Ialomita si Glodeni, 4
PUCIOASA
Bizdidel Miculesti, 0,
5 61 4,9 2,2 0,8 0,3 0,1 - -
Diaconesti 2
0,
10 16 1,4 0,9 0,5 0,1 0,0 - -
2
0,1 Valea 15 3,4 1,7 - 2,4 0,3 0,2 - 0,2
Ialomita si 1 Voievozilor, - 1,0 0,8 - 1,0 - 0,1 - 0,1
RAZVAD
Slanic 5 Gorgota, - 0,5 0,4 - 0,8 - 0,1 - 0,1
10 Razvad - 0,3 0,1 - 0,4 - - - 0,1
0,1 RUNCU, 27 5,5 - - 1,2 3,3 3,7 - 2,1
Ialomicioar 1 Piatra, 2 1,5 - - 0,7 1,3 1,0 - 0,9
RUNCU
a Vest 5 Ferestre, - 0,6 - - 0,5 0,3 0,3 - 0,3
10 Badeni - 0,4 - - 0,3 0,2 0,2 - 0,1
0,1 120 7,3 2,3 - - 2,2 0,2 - 0,8
Ialomita si 1 SOTNGA, 92 6,0 1,4 - - 1,5 - - 0,3
SOTNGA
Vulcana 5 Teis 22 2,3 0,7 - - - - - 0,2
10 - - 0,7 - - - - - 0,2
10, 11, 16,
0,1 4 2,8 - - - -
5 6 0
TRGOVIST 1 TRGOVIST 2 0,4 - - 5,4 1,1 6,6 - -
Ialomita
E E
5 - 0,2 - - 4,5 0,8 4,4 - -
10 - 0,2 - - 4,0 0,7 2,9 - -
938
0,1 87 4,1 0,9 - - - 0,1 - -

1 Nisipurile, 62 3,3 0,5 - - - 0,1 - -
ULMI Ialomita
5 Dimoiu 14 0,5 0,1 - - - 0,1 - -
10 6 0,1 - - - - 0,1 - -
0, 16,
0,1 135 13,4 5,6 - 0,4 - 0,3
Vulcana de 1 2
VULCANA- 1 45 4,5 3,1 - - 7,2 0,2 - 0,2
Vulcana Sus,
BAI
5 Vulcana-Bai 23 2,1 1,3 - - 3,0 - - -
10 16 1,8 1,0 - - 2,2 - - -
0,
0,1 20 5,6 1,7 0,7 0,5 1,0 - -
1
VULCANA-
0,
1 PANDELE, 12 1,2 0,4 0,4 0,3 0,9 - -
VULCANA- Vulcana si 1
Toculesti,
PANDELE Ialomita 0,
5 Gura- 3 0,6 0,3 - 0,2 - - -
1
Vulcanei,
0,
10 1 0,4 0,2 - 0,1 - - -
1
0,1 IEDERA DE - 0,1 - - - - - 0,4 -
1 SUS, - - - - - - - 0,3 -
CRICOVUL
IEDERA COLIBASI,
DULCE 5 - - - - - - - 0,3 -
IEDERA DE
10 JOS - - - - - - - 0,2 -
0,1 36 10,4 0,2 - 0,1 - 0,1 4,9 -
CRICOVUL 1 1 1,8 - - - - - 4,6 -
MORENI MORENI
DULCE 5 - 0,9 - - - - - 4,4 -
10 - 0,4 - - - - - 4,0 -
0,1 VALEA 115 7,3 2,2 - 0,2 0,2 0,6 0,1 0,1
1 LUNGA, 18 1,8 1,6 - 0,1 - 0,2 0,1 0,1
MOSIA
5 - - - - 0,1 - - - -
MICA,
BACESTI,
VALEA CRICOVUL
SERBANEAS
LUNGA DULCE
A, VALEA
10 MARE, - - - 0,0 - - - -
VALEA
LUNGA-
OGREA -
0,1 URSEIU, 18 2,3 0,8 - 0,1 0,1 0,4 5,0 0,1
CRICOVUL
VISINESTI 1 VISINESTI, 5 0,8 0,6 - 0,1 0,1 - 4,1 -
DULCE
5 SULTANU 3 0,4 - - - - - 3,5 -
939
10 3 0,3 - - - - - 3,2 -
0,1 - - - - - 0,1 - 3,5 -
1 ADUNATI, - - - - 2,9 -
- - -
ADUNATI PROVITA OCINA DE
5 - - - - - - - 2,2 -
JOS
10 - - - - - - - 1,8 -
0,1 MARGINEN - - 0,2 - - - - 0,2 -
DARMANES 1 II DE SUS, - - 0,1 - - - - 0,2 -
PROVITA
TI 5 DARMANES - - - - - - - 0,2 -
10 TI - - - - - - - 0,2 -
0,1 54 15,5 4,9 - 0,3 0,2 0,8 - -
1 GHIRDOVE 5,4 2,4 - 0,1 0,2 0,3 - -
I.L CRICOVUL 11
NI,I.L
CARAGIALE DULCE 5 8 4,8 1,3 - - - - - -
CARAGIALE
10 8 4,8 1,3 - - - - - -
0,1 - - - - - - - - -
1 - - - - - - - - -
MAGURENI PROVITA MAGURENI
5 - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
0,1 91 8,7 2,1 - 0,3 1,9 1,7 0,1 0,9
1 COADA 3,5 0,4 - 0,3 1,0 0,6 0,1 0,8
CRICOVUL 11
MANESTI IZVORULUI,
DULCE 5 3 0,8 - - 0,3 0,3 - 0,1 0,6
BALTITA
10 - - - - - - - - -
0,1 - 0,7 - - 3,9 - 0,2 5,7 -
CRICOVUL 1 - - - - 2,5 - 0,1 5,6 -
MORENI MORENI
DULCE 5 - - - - 1,4 - 0,1 5,1 -
10 - - - - 0,9 - 0,1 4,3 -
0,1 PROVITA - - - - - - 0,2 2,2 -
PROVITA 1 DE JOS, - - - - - - - 1,8 -
PROVITA
DE JOS 5 DRAGANEA - - - - - - - 1,3 -
10 SA - - - - - - - 1,1 -
0,1 IZVORU,PL - - - - 0,1 - - 2,0 -
PROVITA 1 AIU, - - - - 0,1 - - 1,6 -
PROVITA
DE SUS 5 PROVITA - - - - 0,1 - - 1,4 -
10 DE SUS - - - - - - - 1,2 -
0,1 58 3,3 1,7 - - - - - -
VLADENI PROVITA 1 VLADENI - - - - - - - - -
5 - - - - - - - -
940
10 - - - - - - - - -
0,1 - 0,3 1,2 - 0,1 1,0 - 0,2 0,4
CRICOVUL 1 - 0,1 0,4 - - 0,8 - 0,2 0,1
MANESTI BALTITA
DULCE 5 - 0,1 0,3 - - 0,6 - 0,2 -
10 - - 0,2 - - - - 0,2 -
POSTARNA 22,
0,1 63,2 - 0,6 0,7 2,3 0,6 0,3
CU,UNGUR 153 8
1 ENI,CRISTE 69 11,5 7,6 - 0,4 0,6 2,0 0,6 0,3
CRICOVUL
CORNESTI 5 ASCA,IBRIA 11 4,6 6,1 - 0,3 0,6 1,8 0,5 0,2
DULCE
NU,BUJORE
10 ANCA,CAT 0,4 0,9 - - 0,5 1,3 0,5 0,2
UNU -
24,
0,1 36,0 - - 0,7 3,2 - 0,3
403 6
CRICOVUL 1 BRATESTI, - 0,2 - - - 0,1 3,0 - -
SIRNA
DULCE HABUD
5 - 0,1 - - - - 3,0 - -
10 - 0,1 - - - - 3,0 - -
0,1 - 0,4 - - 0,3 - 0,2 - -
CRICOVUL 1 BALENI- - 0,2 - - - - 0,1 - -
BALENI
DULCE 5 ROMANI - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
0,1 57 6,3 3,9 - 4,3 - - 0,1 -
1 MARCESTI - - - - 2,2 - - 0,1 -
DOBRA PROVITA
5 DOBRA - - - - 1,2 - - 0,1 -
10 - - - - 0,1 - - 0,1 -
0,1 GHEBOAIA, 235 41,2 6,2 - 0,4 0,2 0,9 - -
1 FINTA 32 7,7 2,2 - 0,2 0,1 0,6 - -
FINTA PROVITA
5 MARE, 12 3,7 0,8 - 0,2 0,1 0,1 - -
10 BECHINESTI - - - - - - - - -
0,1 SUSENI- 6 4,4 1,1 - 0,3 0,3 - 0,1 0,1
CRICOVUL 1 SOCETU, - 0,4 - - 0,2 0,3 - 0,1 0,1
BILCIURESTI
DULCE 5 BILCIUREST - 0,4 - - 0,1 0,3 - 0,1 0,1
10 I - 0,3 - - - 0,2 - - 0,1
0,1 38 3,6 0,9 - - - - - -
BALTA 1 BALTA - - - - - - - - -
PROVITA
DOAMNEI 5 DOAMNEI - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
941
0,1 2 1,5 1,3 - 1,7 2,1 1,3 1,2 0,1

1 LUPARIA, 0,2 0,2 - - - 1,0 1,1 0,1
CRICOVUL 1
CIOLPANI CIOLPANI,
DULCE 5 - - - - - - 0,8 1,1 -
PISCU
10 - - - - - - 0,3 1,1 -
0,1 8 0,4 2,0 - 1,7 - - 0,1 -
1 SILISTEA - - - 0,7 - - 0,1 -
CRICOVUL -
GRUIU SNAGOVUL
DULCE 5 - - - - 0,6 - - 0,1 -
UI
10 - - - - 0,6 - - 0,1 -
0,1 POIENARII - 2,6 9,4 - - 0,7 1,3 - 0,1
POIENARII 1 RALI, - 0,3 2,1 - - - 1,1 - -
PROVITA
BURCHII 5 OLOGENI, - - - - - - - - -
10 TATARAI - - - - - - - - -
0,1 - 0,4 0,6 - - 3,2 - - -
1 - 0,1 - - - 2,9 - - -
PERIS PROVITA BURIAS
5 - - - - - 2,9 - - -
10 - - - - - 2,2 - - -
0,1 - 0,2 1,1 - 1,2 0,5 1,0 - -
1 - 0,1 1,0 - 1,0 0,4 1,0 - -
COJASCA PROVITA COJASCA
5 - 0,1 0,8 - 0,4 0,4 0,9 - -
10 - - - - - 0,2 0,6 - -
0,1 - - 0,1 - - - - - -
BALTA 1 - - - - - - - - -
Ialomita Bra
DOAMNEI 5 - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
10,
0,1 4 0,7 - - - - - -
7
Dridu - 10,
DRIDU Ialomita 1 Snagov, 3 0,5 - - - - - -
3
Dridu
5 2 0,3 - - 9,8 - - - -
10 2 0,2 - - 9,5 - - - -
Grecii de 28,
0,1 104 5,7 - - 8,3 - - -
Jos,FIERBIN 6
TI- 26,
FIERBINTI- 1 20 2,7 - - 7,6 - - -
Ialomita TRG,Fierbi 9
TRG
ntii de 25,
5 15 2,2 - - 7,5 - - -
Sus,Fierbint 3
10 ii de Jos 4 1,3 - - 20, 7,3 - - -
942
5
0,1 21 4,3 1,5 - 1,3 4,3 0,1 - -
1 10 2,7 1,5 - 1,3 4,2 0,1 - -
GRADISTEA Ialomita Sitaru
5 5 1,5 1,5 - 1,3 4,1 0,1 - -
10 - 0,3 1,5 - 1,2 3,2 0,1 - -
10,
0,1 100 12,7 - - 0,5 - - -
9
GRUIU Ialomita 1 Lipia - 0,2 - - - 0,2 - - -
5 - 0,1 - - - 0,2 - - -
10 - - - - - 0,3 - - -
0,1 Micsunestii 77 16,8 5,9 2,2 0,7
1 Mari, 25 5,9 0,3 - 2,2 0,4 - - -
NUCI Ialomita
5 Micsunesti 8 2,3 - - 2,1 0,2 - - -
10 - Moara - 0,7 - - 0,3 0,1 - - -
0,1 117 26,3 3,6 - - 0,6 - - -
1 116 24,7 3,4 - - 0,6 - - -
ALEXENI Ialomita Alexeni
5 31 7,6 1,6 - - - - - -
10 20 5,7 0,8 - - - - - -
0,1 - - - - - 0,4 - - -
ANDRASEST 1 - - - - - 0,4 - - -
Ialomita Odobesti
I 5 - - - - - 0,4 - - -
10 - - - - - 0,4 - - -
22,
0,1 546 80,8 2,7 - - - - -
0
Barbulesti, 21,
1 511 74,1 - - - - - -
Armasesti, 4
ARMASESTI Sarata
Nenisori, 19,
5 370 56,7 - - - - - -
Malu Rosu 4
16,
10 9 4,5 - - - - - -
1
16, 53,
0,1 1196 275,0 - 1,1 0,1 - -
0 7
Axintele, 15, 51,
AXINTELE Ialomita 1 943 224,8 - 0,7 - - -
Barbatescu, 0 1
5 92 31,1 6,6 - 0,4 4,9 - - -
10 15 15,4 5,9 - 0,2 3,2 - - -
Crasanii de 19,
BALACIU Ialomita 0,1 513 73,4 - - 0,5 1,2 - -
Jos, 4
943
Balaciu, 13,
1 439 61,7 - - 0,4 0,9 - -
Crasanii de 9
Sus, 13,
5 255 39,2 - - 0,2 0,6 - -
Copuzu, 0
crasanii de 12,
10 Jos, 146 28,8 - - 0,1 0,5 - -
6
15,
0,1 278 100,5 - 0,2 6,3 - - 0,3
1
BARCANEST 1 Barcanesti, 23 15,9 2,1 - - - - - -
Ialomita
I Condeesti,
5 - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
0,1 Orezu, 2 5,1 0,6 - 0,4 0,8 1,5 - -
1 Piersica, - 1,0 0,3 - - 0,4 1,4 - -
CIOCHINA Ialomita
5 Borduselu, - 0,9 0,3 - - 0,3 1,4 - -
10 Ciochina - 0,9 0,2 - - 0,3 1,4 - -
0,1 - - 0,3 - 0,2 - - - -
1 - - 0,3 - 0,1 - - - -
COSERENI Ialomita Cosereni
5 - - 0,3 - 0,1 - - - -
10 - - - - - - - - -
0,1 - - 0,1 - - 0,3 - - -
1 Dridu - - - - - - 0,2 - - -
DRIDU Ialomita
5 Snagov - - - - - 0,1 - - -
10 - - - - - - - - -
0,1 15 6,7 0,2 - 0,3 5,3 - - -
GLODEANU 1 Ileana, 7 5,1 0,1 - 0,2 5,2 - - -
Sarata
SARAT 5 Pitulicea 1 2,7 - - 0,2 5,1 - - -
10 - 0,8 - - 0,2 4,8 - - -
0,1 2 9,9 0,3 - 0,7 4,0 - - -
1 Brosteni, 2 14,0 0,3 - 0,8 4,2 - - -
ION ROATA Ialomita
5 Ion Roata - 10,4 0,3 - 0,7 4,0 - - -
10 - 8,2 0,3 - 0,6 3,9 - - -
11,
0,1 65 13,9 1,0 - 0,1 - - -
2
10,
MANASIA Ialomita 1 Manasia 41 7,9 0,8 - 0,1 - - -
5
5 - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
944
0,1 Izvoru - 0,1 - - - 0,1 0,1 - 0,5

1 Dulce, Gura - 0,1 - - - - - - 0,4
MEREI Sarata Saratii,
5 - 0,1 - - - - - - 0,3
Sarata
10 Monteoru - - - - - - - - 0,3
0,1 79 7,5 0,4 - - - - - -
1 Coltaneni, 72 6,8 0,4 - - - - - -
MIHAILESTI Sarata Marginean
5 1 0,9 - - - - - - -
u
10 - 0,7 - - - - - - -
19,
0,1 381 92,7 - 0,4 - 0,2 - 0,2
2
MOLDOVE 18,
Ialomita 1 Moldoveni 84 26,0 - 0,3 - 0,2 - 0,2
NI 4
5 - - 0,2 - 0,2 - - - -
10 - - 0,1 - 0,1 - - - -
0,1 - - - - 0,7 1,2 - - -
MUNTENI- 1 Munteni - - - - - 0,4 1,1 - - -
Ialomita
BUZAU 5 Buzau - - - - - 0,7 - - -
10 - - - - - - - - -
0,1 - 0,1 - - - 0,7 - - -
SFANTU 1 - 0,1 - - - 0,7 - - -
Ialomita Malu
GHEORGHE 5 - 0,1 - - - 0,7 - - -
10 - - - - - - - - -
0,1 - - 0,1 - - 0,1 - - -
SFANTU 1 - - 0,1 - - 0,1 - - -
Ialomita Butoiu
GHEORGHE 5 - - 0,1 - - 0,1 - - -
10 - - 0,1 - - 0,1 - - -
0,1 - 0,6 - - - 0,0 - - -
SFANTU 1 Sfantul - 0,6 - - - 0,1 - - -
Ialomita
GHEORGHE 5 Gheorghe - 0,6 - - - 0,1 - - -
10 - 0,6 - - - 0,1 - - -
16,
0,1 330 89,3 5,8 - 2,6 - - -
9
1 Albesti, 130 29,6 2,7 - 2,1 1,1 - - -
Albesti Ialomita
Marsilieni
5 52 15,3 0,1 - 1,3 0,2 - - -
10 6 2,4 - - 1,3 0,2 - - -
Andrasesti Ialomita 0,1 Andrasesti 5 1,8 1,0 - 0,6 0,4 - 0,2 -
945
1 4 1,2 0,9 - 0,6 0,4 - 0,2 -

5 3 0,9 0,7 - 0,6 0,4 - 0,2 -
10 3 0,8 0,6 - 0,6 0,3 - 0,2 -
0,1 16 2,1 0,3 - - 1,5 - - -
1 4 1,1 0,1 - - 1,5 - - -
Bucu Ialomita Bucu
5 1 0,8 - - - 1,5 - - -
10 - - - - - 0,5 - - -
0,1 - 0,6 0,4 - - 0,4 0,7 0,3 -
1 - 0,5 0,3 - - 0,3 0,6 0,3 -
Ciochina Ialomita Ciochina
5 - 0,4 0,1 - - 0,3 0,6 0,3 -
10 - 0,4 - - - 0,2 0,6 0,3 -
0,1 96 24,0 2,4 - 0,2 7,0 1,5 1,6 0,2
1 61 18,4 1,8 - 0,1 6,4 1,3 1,6 0,1
Ciulnita Ialomita Poiana
5 32 9,7 0,5 - - 4,0 0,8 1,6 0,1
10 4 2,3 0,1 - - 1,8 0,6 1,6 -
0,1 218 36,0 1,2 - 1,7 0,6 - 0,1 0,2
1 Cosambesti 160 24,8 0,8 - 1,7 0,6 - 0,1 0,1
Cosamesti Ialomita
5 , Gimbasani - - - - - - - 0,1 0,1
10 - - - - - - - 0,1 0,1
0,1 13 4,1 1,4 - - - - - -
1 - - - - - - - - -
Marculesti Ialomita Marculesti
5 - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
57,
0,1 35 10,3 - - - 0,4 0,4 -
6
Mihail 54,
Kogalnicea Ialomita 1 Hagieni 33 9,8 - - - 0,3 0,4 -
6
nu
5 - - - - - - 2,4 0,4 -
10 - - - - - - 2,3 0,4 -
0,1 10 1,4 2,9 - - 0,2 - - -
1 5 0,8 2,4 - - 0,2 - - -
Ograda Ialomita Ograda
5 2 0,4 - - - 0,2 - - -
10 2 0,3 - - - 0,2 - - -
Perieti, 19,
0,1 890 190,2 - 0,6 7,6 0,2 - 0,1
Paltinisu, 2
Perieti Ialomita
Misleanu, 16,
1 741 170,3 - 0,4 7,6 0,2 - -
Fundata, 0
946
5 Sterjaru 34 21,8 3,1 - 0,1 4,3 0,2 - -

10 - 0,6 0,6 - - 1,3 0,1 - -
0,1 85 10,1 2,0 - - 0,4 3,1 - -
1 Platonesti, 15 1,8 1,8 - - - - - -
Platonesti Ialomita
5 Lacusteni - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
10,
0,1 1227 248,9 - 0,2 5,0 - - -
8
Saveni, 10,
Saveni Ialomita 1 811 158,3 - 0,2 4,9 - - -
Fratilesti 0
5 - - - - - 0,5 - - -
10 - - - - - 0,5 - - -
21, 23, 23, 13,
0,1 1700 575,8 5,4 - -
8 9 8 5
13,
1 37 65,8 - - 3,7 5,8 0,7 -
5
Slobozia Ialomita Slobozia
13,
5 8 2,6 - - 3,1 4,8 0,7 -
5
13,
10 1 0,9 - - 3,0 4,6 0,7 -
5
0,
0,1 132 16,7 1,4 - 3,0 - - -
2
1 Suditi, Gura - - - - - 0,4 - - -
Suditi Ialomita
Vaii
5 - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
947
Localiti, pe rul Prahova, afectate de inundaiile de probabiliti de depire 0.1%, 1%, 5%

si 10%.
Localitati Nr.case Curti, Folosinta teren - ha

Nume rau p% Localitati (Sate)
(Comune) (gosp.) constr. - arabil livezi neprod. pasuni paduri lunca rau tufaris
0.1 25 1.6 - - - 0.7 0.3 - -
1 5 0.7 - - - 0.3 0.1 - -
Azuga Azuga Azuga
5 - 0.3 - - - - - - -
10 - 0.1 - - - - - - -
0.1 60 4.7 - - 0.9 - 0.5 - -
Valea Cerbului Prahova si 1 Busteni, Poiana 35 2.9 - - 0.7 - 0.5 - -
si Prahova Valea Cerbului 5 Tapului 15 1.3 - - 0.1 - 0.3 - -
10 7 0.8 - - 0.1 - 0.1 - -
0.1 30 1.7 - - - - - - -
1 17 1.7 - - - - - - -
Prahova Prahova Predeal
5 - 1.7 - - - - - - -
10 - 1.7 - - - - - - -
0.1 70 9.6 - - 4.4 - 0.8 - -
1 Poiana Tapului, 52 6.5 - - 3.1 - 0.7 - -
ORAS BUSTENI Prahova
5 Busteni 10 1.2 - - 0.8 - 0.4 - -
10 6 0.9 - - 0.5 - 0.3 - -
0.1 - 0.3 - - 0.2 - - - -
Ghiosesti,
ORAS 1 - 0.1 - - 0.1 - - - -
Prahova Podu Lung,
COMARNIC 5 - - - - - - - - -
Comarnic
10 - - - - - - - - -
0.1 - - - - - - - - -
1 - - - - - - - - -
ORAS BREAZA Prahova Breaza
5 - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
0.1 57 8.3 - - 3.0 - 1.1 - -
1 34 2.4 - - 1.5 - 0.9 - -
ORAS SINAIA Prahova Sinaia
5 21 1.2 - - 0.6 - 0.7 - -
10 9 0.8 - - 0.4 - 0.5 - -
0.1 - 0.1 - - 5.0 0.4 1.1 - -
POIANA 1 Poiana - 0.1 - - 2.7 0.1 0.4 - -
Prahova
CMPINA 5 Campina - - - - 1.8 0.1 0.2 - -
10 - - - - 1.5 - 0.2 - -
0.1 - - - - - - 0.1 - -
1 - - - - - - - - -
BANESTI PRAHOVA BANESTI
5 - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
0.1 - - - - - - 0.2 - -
1 - - - - - - 0.1 - -
BRAZI PRAHOVA STEJARU
5 - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
0.1 - - - - - - - -
COCORASTII 1 - - - - - - - - -
PRAHOVA PIATRA
COLT 5 - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
0.1 - - - - - 0.4 0.3 - -
1 - - - - - - - - -
FLORESTI PRAHOVA NOVACESTI
5 - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
0.1 - - - - - - - - -
1 LUNCA - - - - - - - - -
MAGURENI PRAHOVA
5 PRAHOVEI - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
948
0.1 29 2.4 - - - - - - -
MUNICIPIUL 1 MUNICIPIUL - - - - - - - - -
PRAHOVA
CAMPINA 5 CAMPINA - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
0.1 - - - - 2.4 0.2 0.5 1.4 -
POIANA 1 POIANA - - - - 2.3 0.2 0.5 1.4 -
PRAHOVA
CAMPINA 5 CAMPINA - - - - 2.3 0.1 0.5 1.4 -
10 - - - - 2.2 0.1 0.5 1.4 -
0.1 - - - - - 0.1 - - -
1 - - - - - - - - -
TELEGA PRAHOVA DOFTANA
5 - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
0.1 - - - - - 2.3 - - -
1 - - - - - 1.7 - - -
TINOSU PRAHOVA TINOSU
5 - - - - - 0.8 - - -
10 - - - - - - - - -
0.1 33 9.0 - - 1.9 3.2 0.2 8.1 0.3
1 22 4.8 - - 1.5 2.7 0.1 7.8 0.2
Valea Doftanei Doftana Traisteni,Tesila
5 13 3.2 - - 1.2 1.5 0.1 7.1 -
10 6 2.4 - - 1.0 0.8 0.1 6.6 -
0.1 39 4.4 - - 0.1 0.3 - - -
1 4 2.5 - - 0.1 0.1 - - -
ALUNIS Varbilau Ostrovu
5 - 1.4 - - 0.1 - - - -
10 - 0.9 - - 0.1 - - - -
0.1 15 1.8 - - 1.1 - 0.4 - -
1 Slon, Cerasu, - 0.5 - - 0.2 - 0.1 - -
CERASU Drajna
5 Valea Lespezii - 0.3 - - 0.1 - 0.1 - -
10 - 0.2 - - 0.1 - 0.1 - -
0.1 Ciocrac,Drajna 85 18.6 0.3 - 0.5 0.1 1.0 - -
1 de Sus, Drajna 39 11.3 0.1 - 0.2 - 0.8 - -
DRAJNA Drajna
5 de Jos, Faget, 9 5.6 - - - - 0.2 - -
10 Piatra,Podurile 3 4.5 - - - - 0.1 - -
0.1 29 4.9 2.6 - 1.3 - - - -
Dumbravesti,
1 16 2.8 2.5 - 1.2 - - - -
DUMBRAVESTI Varbilau Sfarleaca,
5 1 0.4 0.3 - 1.1 - - - -
Maletii de Sus
10 - 0.1 - - 1.0 - - - -
0.1 Chirtesti, 4 0.1 - - 0.3 0.3 0.1 - -
1 Izvoarele, Malu - - - - 0.1 0.1 0.1 - -
IZVOARELE Teleajen
5 Vanat, - - - - - - 0.1 - -
10 Cerenesti - - - - - - 0.1 - -
0.1 Cheia, 48 3.2 1.8 - 4.6 1.9 8.6 - -
1 Maneciu+Pama 19 1.4 0.6 - 4.3 1.2 7.6 - -
MANECIU Teleajen
5 nteni, Maneciu- 4 0.4 0.2 - 4.2 0.5 6.5 - -
10 Ungureni, - 0.3 0.1 - 4.2 0.4 6.3 - -
0.1 - - - - 0.1 - - - 0.5
ORAS VALENII 1 Valenii de - - - - - - - - 0.4
Teleajen
DE MUNTE 5 Munte - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
0.1 17 0.7 - - 1.4 - - - -
1 Scurtesti, - - - - 1.2 - - - -
STEFESTI Varbilau
5 Stefanesti - - - - 1.0 - - - -
10 - - - - 0.7 - - - -
0.1 93 19.7 - - 5.8 - 0.1 - -
Cotofenesti,
1 36 11.4 - - 5.4 - - - -
VARBILAU Varbilau Livadea,
5 23 7.7 - - 4.7 - - - -
Varbilau
10 19 5.4 - - 4.4 - - - -
949
0.1 1316 227.6 21.5 - 2.7 2.1 - - 0.9

1 ADNCATA, 1257 210.7 20.4 - 2.7 1.9 - - 0.8
ADNCATA Prahova
5 Patru Frati - - - - - 0.3 - - -
10 - - - - - 0.2 - - -
0.1 ALBESTI - 1.2 0.5 - 0.3 - - - -
ALBESTI 1 PALEOLOGU, - - 0.2 - 0.3 - - - -
Cricovul Sarat
PALEOLOGU 5 Albesti-Muru, - - - - 0.2 - - - -
10 Cioceni - - - - 0.1 - - - -
0.1 - 0.1 0.5 - 1.0 0.4 0.8 - 0.4
APOSTOLACHE,
1 - 0.1 - - 0.9 0.3 0.6 - 0.2
APOSTOLACHE Cricovul Sarat Marlogea,
5 - - - - 0.7 0.2 0.4 - 0.1
Buzota
10 - - - - 0.5 0.1 0.3 - 0.1
0.1 195 40.0 1.3 - - - - 3.3 -
1 132 32.8 1.3 - - - - 3.3 -
BAICOI Dambul Liliesti, Tintea
5 93 26.9 1.2 - - - - 3.3 -
10 71 22.9 1.1 - - - - 3.3 -
0.1 BERCENI, 76 10.0 1.5 - - 0.1 - 0.2 -
Dambul , 1 Cartierul 10 2.0 1.2 - - 0.1 - 0.2 -
BERCENI
Teleajen 5 Dambu, 4 1.3 0.7 - - - - 0.2 -
10 Corlatesti 1 0.8 0.3 - - - - 0.2 -
0.1 - 0.5 3.2 - - 11.0 1.0 - -
Brazii,
1 - 0.4 2.9 - - 10.3 0.9 - -
BRAZII Prahova Movileanca,
5 - 0.2 2.3 - - 8.9 0.5 - -
Rasimmicea
10 - 0.1 0.9 - - 7.4 0.4 - -
0.1 - - - - - - - - -
1 - - - - - - - - -
BUCOV Teleajen BUCOV
5 - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
0.1 49 5.3 0.3 - 0.3 0.5 - - -
1 Cioranii de Jos, 22 3.5 0.3 - 0.2 0.5 - - -
CIORANI Cricovul Sarat
5 Cioranii de sus 3 1.3 0.2 - - 0.4 - - -
10 2 0.8 0.2 - - 0.4 - - -
0.1 - 1.0 0.2 - - 0.1 - - 0.4
1 Buda - 0.8 0.2 - - - - - 0.4
CISLAU Cricovul Sarat
5 Craciunesti - 0.7 0.2 - - - - - 0.3
10 - 0.6 0.2 - - - - - 0.2
0.1 DRAGANESTI, 600 93.0 34.3 - 1.1 3.1 4.5 - 0.1
1 Tufani, 226 45.6 18.8 - 1.0 3.1 4.3 - 0.1
DRAGANESTI Prahova
5 Hatcarau, 70 12.8 5.5 - 0.8 3.0 1.3 - 0.1
10 Belciug, 56 10.0 2.2 - 0.6 3.0 0.6 - -
0.1 38 3.6 2.8 - 0.3 - 1.0 - -
1 15 2.2 2.0 - 0.2 - 0.9 - -
DUMBRAVA Teleajen Zanoaga
5 10 1.0 1.5 - - - 0.8 - -
10 - - - - - - 0.8 - -
0.1 - - - - - - - - -
1 - - - - - - - - -
DUMBRAVESTI Teleajen Gavanel
5 - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
0.1 100 13.9 10.7 - 0.5 5.4 0.2 - -
1 GHERGHITA, 51 5.0 9.8 - 0.4 5.2 0.2 - -
GHERGHITA Prahova
5 Malamuc 16 2.8 7.5 - 0.4 4.5 0.1 - -
10 9 2.3 6.4 - 0.3 4.3 0.1 - -
0.1 15 1.9 2.2 - - 2.0 - 1.2 -
1 GORGOTA, 1 0.5 0.7 - - 1.8 - 1.1 -
GORGOTA Prahova
5 Fanari - 0.1 - - - 1.8 - - -
10 - 0.1 - - - 1.7 - - -
950
0.1 GURA 8 0.2 0.7 - - - 0.7 - -

GURA 1 VITIOAREI, - - - - - - 0.1 - -
Teleajen
VITIOAREI 5 Fagetu, - - - - - - - - -
10 Fundeni - - - - - - - - -
0.1 - - - - 0.3 - - - -
1 - - - - 0.2 - - - -
IORDACHEANU Cricovul Sarat Mocesti, Plavia
5 - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
0.1 - 0.1 0.4 - 1.4 0.5 0.1 0.1 -
1 MAGURELE, - - - - 0.8 0.3 - - -
MAGURELE Teleajen
5 Coada Malului - - - - 0.6 0.1 - - -
10 - - - - 0.3 0.0 - - -
0.1 - - - - - 0.7 - - -
1 - - - - - 0.7 - - -
MAIA Prahova MAIA
5 - - - - - 0.4 - - -
10 - - - - - 0.0 - - -
0.1 7 3.7 - - - 5.5 - - -
1 - 3.0 - - - 5.4 - - -
OLARI Prahova Fnari
5 - 2.9 - - - 5.3 - - -
10 - 2.8 - - - 5.2 - - -
0.1 Urlati, - - 1.3 - 0.5 1.4 0.2 - -
1 ORZOAIA DE - - 0.1 - 0.4 0.9 - - -
ORAS URLATI Cricovul Sarat
5 JOS, Aricestii - - - - 0.4 0.4 - - -
10 Vechi, Valea - - - - 0.3 0.3 - - -
0.1 - 0.7 0.1 - 0.1 0.2 - 0.2 1.3
ORAS VALENII 1 VALENII DE - 0.1 - - 0.1 0.1 - 0.2 0.2
Teleajen
DE MUNTE 5 MUNTE - - - - - - - 0.1 -
10 - - - - - - - 0.1 -
0.1 2800 367.9 33.0 - 1.4 2.1 1.6 23.7 -
1 2009 311.9 19.0 - 1.2 1.8 1.0 23.5 -
PLOIESTI Dambul PLOIESTI
5 1175 221.0 10.2 - 0.6 1.2 0.2 22.1 -
10 733 142.7 3.9 - 0.5 0.7 - 20.2 -
0.1 PUCHENII 610 84.7 14.4 - - 0.7 1.6 0.3 -
1 MARI, Puchenii 202 35.4 9.9 - - 0.3 1.6 0.2 -
PUCHENII MARI Prahova
5 Mosneni, 1 1.8 0.5 - - - 1.5 0.2 -
10 Miroslavesti - 1.7 0.5 - - - 1.5 0.2 -
0.1 RFOV, Goga, 75 16.7 21.9 - 0.6 1.1 7.0 1.6 1.4
1 Antofiloaia, 6 7.6 13.7 - 0.5 - 6.6 1.6 1.2
RFOV Teleajen
5 Moara 2 5.3 9.3 - 0.3 - 5.7 1.4 1.1
10 Domneasca, 2 3.8 8.7 - 0.2 - 5.4 1.4 1.0
0.1 - 0.2 3.5 - 1.4 - 1.5 - 1.3
SNGERU, Tisa,
1 - 0.1 1.1 - 1.2 - 1.3 - 1.1
SNGERU Cricovul Sarat Miersu Mic,
5 - - 0.1 - 0.8 - 0.6 - 0.7
Miersu Mare
10 - - 0.1 - 0.6 - 0.1 - 0.5
0.1 5 0.4 0.4 - - - - 0.1 -
1 5 0.4 0.4 - - - - 0.1 -
SCORTENI Dambul Bordenii Mici
5 4 0.4 0.3 - - - - 0.1 -
10 3 0.4 0.3 - - - - 0.1 -
0.1 - - - - - 1.4 - - -
1 - - - - - 0.8 - - -
TINOSU Prahova TINOSU
5 - - - - - 0.6 - - -
10 - - - - - 0.1 - - -
0.1 - - 0.5 - - - 0.1 - -
VALEA 1 - - 0.4 - - - 0.1 - -
Teleajen Pantazi, Colegi
CALUGAREASCA 5 - - 0.3 - - - 0.1 - -
10 - - 0.3 - - - 0.1 - -
951
Localiti, pe rul Mostitea, afectate de inundaiile de probabiliti de depire 0.1%, 1%,

5% si 10%.
Localitati Localitati
Nume rau Nr.case constr. -
(Comune) (Sate)
p% (gosp.) ha arabil neprod. pasuni paduri tufaris
0.1 Cojesti, 9 2.2 - 0.3 - 0.1 0.1
Mostistea, 1 Candeasca, 8 1.9 - 0.3 - 0.1 0.1
Belciugatele
Belciugatele 5 Belciugatele, 7 1.8 - 0.2 - 0.1 -
10 Mataraua, 7 1.7 - 0.2 - 0.1 -
0.1 7 2.0 0.2 0.2 - - -
1 Gagu, Creata, 6 1.6 0.1 0.2 - - -
Dascalu Mostistea
5 Dascalu 5 1.3 0.1 0.1 - - -
10 5 1.3 0.1 0.1 - - -
0.1 - - - - - - -
1 - - - - - - -
Dorobantu Mostistea Bosneagu
5 - - - - - - -
10 - - - - - - -
0.1 Chiroiu - Sat - 0.2 - - - - -
1 nou, Chiroiu - - 0.2 - - - - -
Dragoesti Colceag
5 Pamantesti, - 0.2 - - - - -
10 Dragoiesti - 0.1 - - - - -
0.1 Frasinet, 23 0.8 0.8 6.7 1.6 - -
1 Luptatori, 18 0.4 0.3 5.5 1.4 - -
Frasinet Mostistea
5 Tariceni, 17 0.4 0.2 5.3 1.3 - -
10 Frasinetu de 17 0.3 0.2 5.1 1.3 - -
0.1 6 1.0 - 0.1 0.4 - -
1 Fundulea, 5 0.8 - 0.1 0.3 - -
Fundulea Belciugatele
5 Gostilele 4 0.7 - 0.1 0.3 - -
10 4 0.7 - 0.1 0.3 - -
0.1 Preasna, 26 3.7 2.7 1.4 6.4 0.6 -
1 Gurbanesti, 16 1.5 2.1 0.8 4.2 0.4 -
Gurbanesti Mostistea
5 Cotofanca, 15 1.6 1.6 1.1 3.9 0.4 -
10 Preasna Veche 14 1.5 1.5 1.0 3.8 0.4 -
0.1 8 3.4 - - 0.3 - -
Vanata, Ileana, Rasurile,
1 4 1.6 - - 0.1 - -
Ileana Banciu, Valea Razoarele,
5 3 1.1 - - 0.3 - -
lui Ilie Podari
10 3 1.1 - - 0.3 - -
0.1 17 0.6 0.2 3.3 - - -
1 Sultana, Coconi, 15 0.5 0.1 3.1 - - -
Manastirea Mostistea
5 Manastirea 15 0.4 0.1 3.1 - - -
10 14 0.4 0.1 3.0 - - -
0.1 33 12.1 1.1 0.7 0.3 - -
Movilita, Bitina -
1 22 7.7 0.6 0.7 0.3 - -
Movilita Colceag Ungureni, Bitina
5 19 6.7 0.4 0.7 0.3 - -
- Pamanteni
10 17 6.0 0.3 0.7 0.3 - -
0.1 - - - - - - -
1 Fantana - - - - - - -
Nicolae Balcescu Vanata
5 Doamnei - - - - - - -
10 - - - - - - -
0.1 24 4.9 - 0.6 - - -
Vanatori,
1 18 3.7 - 0.5 - - -
Petrachioaia Mostistea Petrachioaia,
5 15 3.0 - 0.4 - - -
Surlari
10 15 2.9 - 0.4 - - -
952
0.1 47 6.4 1.4 0.5 6.4 - -

Sarulesti,
1 29 3.1 0.6 0.3 5.0 - -
Sarulesti Mostistea Magureni,
5 22 2.0 0.4 0.2 4.4 - -
Polcesti
10 21 1.7 0.4 0.2 4.3 - -
0.1 11 3.1 - 0.3 0.3 - -
Livedea, Boteni,
1 10 2.8 - 0.3 0.3 - -
Sinesti Mostistea Sinesti, Lilieci,
5 8 2.4 - 0.3 0.3 - -
Catrunesti
10 8 2.3 - 0.3 0.3 - -
0.1 5 0.4 - 1.1 0.4 - -
Darvari,
1 4 0.2 - 0.9 0.3 - -
Tamadau Mare Mostistea Plumbuita,
5 3 0.2 - 0.8 0.2 - -
Seinoiu, Sacele
10 3 0.2 - 0.8 0.2 - -
0.1 - - - - - - -
1 - - - - - - -
Tunari Mostistea Dimieni
5 - - - - - - -
10 - - - - - - -
0.1 2 0.1 - 0.8 - - -
1 1 0.1 - 0.2 - - -
Ulmu Mostistea Faurei, Ulmu
5 - 0.1 - 0.2 - - -
10 - 0.1 - 0.1 - - -
0.1 19 0.4 0.3 - 6.3 - -
Ostrovu, Lunca,
1 12 0.2 0.1 - 4.1 - -
Valea Argovei Mostistea Valea Argovei,
5 11 0.1 - - 4.0 - -
Vladiceasca
10 10 0.1 - - 3.7 - -
953
Localiti, pe rul Clmuui , afectate de inundaiile de probabiliti de depire 0.1%, 1%,

5% si 10%.

Localitati
Nume rau Localitati (Sate) Nr.case constr. - lunca
(Comune)
p% (gosp.) ha arabil livezi neprod. pasuni paduri rau tufaris
0.1 485 78.4 1.6 - 0.5 8.8 - - -
0.2 483 78.1 1.6 - 0.5 8.8 - - -
Bertestii de jos,
Bertestii de 0.5 483 77.2 1.5 - 0.5 8.8 - - -
Calmatui Spiru Haret,
jos 1 36 6.6 1.2 - - 4.9 - - -
Gura Calmatui
5 11 1.9 0.8 - - 4.6 - - -
10 2 0.1 0.7 - - 3.3 - - -
0.1 - - - - - 0.8 - - -
0.2 - - - - - - - - -
Bordei 0.5 - - - - - - - - -
Calmatui Liscoteanca
Verde 1 - - - - - - - - -
5 - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
0.1 - 0.1 0.1 - 0.1 0.2 - - -
0.2 - 0.1 0.1 - 0.1 0.2 - - -
C. A. Buzoel, 0.5 - 0.1 0.1 - 0.1 0.2 - - -
Balhacu, Lunca
Rosetti Strambul 1 - 0.1 0.1 - 0.1 0.2 - - -
5 - - - - 0.1 0.2 - - -
10 - - - - 0.1 0.1 - - -
0.1 - 0.1 - - - 1.3 - - -
0.2 - - - - - 1.2 - - -
0.5 - - - - - 1.1 - - -
Ciresu Calmatui Ciresu
1 - - - - - 0.9 - - -
5 - - - - - 0.5 - - -
10 - - - - - 0.4 - - -
0.1 5 0.1 2.1 - 0.2 0.2 - - -
0.2 - 0.4 0.8 - 0.5 0.3 - - -
Costesti,
0.5 - 0.1 1.8 - 0.2 0.1 - - -
Costesti Calmatui Pietrosu,
1 - - 1.5 - - - - - -
Budisteni
5 - - 0.5 - - - - - -
10 - - 0.1 - - - - - -
0.1 - 6.7 0.1
0.2 - - - - - - - - -
0.5 - - - - - - - - -
Gheraseni Calmatui Suditi
1 - - - - - - - - -
5 - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
0.1 - 0.7 - - 0.6 0.3 - - -
0.2 - 0.5 - - 0.5 0.3 - - -
0.5 Largu, - 0.1 - - 0.5 0.2 - - -
Largu Calmatui
1 Scarlatesti - - - - 0.4 0.1 - - -
5 - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
0.1 2 1.6 0.2 - - 1.4 - - -
0.2 - 1.5 0.2 - - 1.4 - - -
0.5 - 0.7 0.1 - - 1.1 - - -
Luciu Calmatui Caragele
1 - - - - - 0.3 - - -
5 - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
954
0.1 1 0.4 - - 1.0 0.3 - - -

0.2 - 0.4 - - 1.0 0.3 - - -
0.5 - 0.1 - - 1.0 0.2 - - -
Rusetu Calmatui Rusetu
1 - - - - - - - - -
5 - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
0.1 - - - - - 0.4 - - -
0.2 - - - - - 0.4 - - -
0.5 - - - - - 0.4 - - -
Smeeni Calmatui Balaia, Albesti
1 - - - - - 0.3 - - -
5 - - - - - 0.2 - - -
10 - - - - - - - - -
0.1 1 0.4 - - 0.5 - - - -
0.2 - 0.4 - - 0.5 - - - -
0.5 - 0.4 - - 0.5 - - - -
Stancuta Calmatui Cuza Voda
1 - 0.6 - - 0.6 - - - -
5 - 0.5 - - 0.5 - - - -
10 - - - - 0.4 - - - -
0.1 - 0.1 0.1 - - 0.2 - - -
0.2 - 0.1 0.1 - - 0.1 - - -
Surdila 0.5 - 0.0 - - - 0.1 - - -
Buzoel Faurei Sat
Greci 1 - - - - - - - - -
5 - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
0.1 16 0.6 - - - - - - 0.6
0.2 - 0.4 0.5 - - - - - -
0.5 Odaia Banului, - 0.4 0.5 - - - - - -
Tintesti Negreasca
1 Maxenu - 0.3 0.4 - - - - - -
5 - 0.3 0.4 - - - - - -
10 - 0.2 0.3 - - - - - -
0.1 - 0.2 - - - 2.0 - - -
0.2 - 0.2 - - - 2.0 - - -
0.5 Ulmu, - 0.2 - - - 1.8 - - -
Ulmu Calmatui
1 Jugureanu - - - - - 0.3 - - -
5 - - - - - 0.2 - - -
10 - - - - - 0.2 - - -
955
Anexa 19.1
Denumire Total lucrri propuse Din urgena I

unitate de
studiu
Denumire Jude
Lucrari CT
Lucrari CT
Impaduriri
Impaduriri
Reparatii
Reparatii
ha mc km ha mc Km
Total Spaiu Braov 91,95 0 5 45,975 0 0,3
Hidrografic Buzu 691,57 23643 48,3 345,785 23643 17,1
Buzu- Covasna 957,05 0 13,5 476,025 0 1,3
Ialomia Prahova 831,04 5387,4 196,9 415,52 5387,4 121,2
Brila 6007,6 0 0 3003,8 0 0,3
Dmbovia 706,69 6821 56,6 353,345 6821 35,9
Ialomia 1662,2 0 0 831,1 0 0,3
Ilfov 108,8 0 0 54,4 0 0,3
Clrai 730,25 0 0 365,125 0 0,3
TOTAL 11793,9 35851,4 320,3 5891,075 35851,4 174,6
956
Bibliografie :
1. Directiva Cadru privind Apa 2000/60/CE;
2. Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 23.oct.2007, privind
evaluarea si gestionarea riscului la inundatii;
3. Strategia Nationala de Management al riscului la inundatii, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr.72, din 26.ian.2006;
4. Strategia Naional de Management al Riscului la Inundaii pe termen Mediu i Lung,
aprobat prin H.G.846/2010;
5. Flood protection and flood damage mitigation practices and policies of the water resource
administration, Federal State of Baden Wurttemberg, Germany Karlsruhe University,
Germany;
6. DIRECTIVE 2007/60/EC OF THE EUROPEAN PARLIAMENT AND OF THE COUNCIL
of 23 October 2007 on the assessment and management of flood risks (Text with EEA
relevance). Official Journal of the European Union 6.11.2007;
7. United Nations and Economic Commission for Europe Guidelines (UN/ECE) on Sustainable
flood prevention, 2000;
8. Best practices on flood prevention, protection and mitigation, 2003;
9. Nature-oriented flood damage prevention, 30.1.2008.
10. Povar, R. Meteorologie general, Editura Fundaiei Romnia de Mine, Bucureti, 2006
11. Institutul Naional de Statistic - Anuarul Statistic al Romniei (2010)
12. Site-ul Administraiei Naionale de Meteorologie www.meteoromania.ro
13. Musteea, A. Viituri excepionale pe teritoriul Romniei. Genez i efecte, tez de doctorat,
Academia Romn, Bucureti, 1996
14. Site-ul Administraiei Bazinale de Ap Buzu-Ialomia http://www.rowater.ro
15. Anuarul de Gospodrirea Apelor in b.h.Buzu. ABA Buzu Ialomia, 2010;
16. Date transmise de ABA Buzu Ialomia;
17. Diaconu, C., erban, P., (1994) Sinteze i regionalizri hidrologice, Ed.Teh., Bucureti;
18. erban, P. i colab., (1989) Hidrologie dinamic, Ed. Teh., Bucureti;
19. Savin C. Metoda hidrometric de evaluarea dinamicii albiei minore, Seminar Geografic
D.Cantemir (2005);
20. Planul de Management al Bazinului Hidrografic Ialomia Buzu. ABA Buzu-Ialomia 2009;
21. Schema Directoare de Amenajare i Management a b.h. Ialomia. INHGA Bucureti, 2010;
22. Date transmise de ABA Buzu - Ialomia (date hidrologice, administrative, etc);
23. Informaii privitoare la modelarea hidraulica efectuat de BLOM ROMNIA;
24. Date realizate de BLOM ROMNIA privitoare la modul de utilizare a terenurilor;
25. Ortofotoplanuri realizate de BLOM ROMNIA;
26. Hri topografice.
27. Planul de Management al Bazinului Hidrografic Ialomita ABA Buzau Ialomia, 2009;
28. Schema Directoare de Amenajare i Management a b.h. Ialomita. INHGA Bucureti, 2010;
957
29. Date transmise de ABA Buzu Ialomia.

30. Documente ABA Buzu-Ialomia privind ocuparea terenului
31. Informatii privind eroziunea solului din punct de vedere silvic i agricol furnizate de ABA
Buzu-Ialomia
32. Baza de date CorineLandCover 2000 pentru Romnia
33. Baza de date CorineLandCover 2006 pentru Romnia
34. Sinteza studiilor de fundamentare a schemelor directoare de amenajare i management ale
bazinelor hidrografice componenta plan de amenajare- PNABH
35. Informaii ABA Buzu -Ialomia cu privire la combaterea eroziunii solului i amenajrii
bazinelor hidrografice toreniale din punct de vederea agricol i silvic
36. Studiu privind schema de amenajare a bazinelor hidrografice toren iale nventarul lucrrilor
executate n ntervalul anilor 1950-1992 i necesarul de lucrri n perspectiva Bazinul
hidrografic Olt
37. Plan de amenajare a teritoriului judetean Buzu
38. Plan de amenajare a teritoriului judetean Brila
39. Plan de amenajare a teritoriului judetean Prahova
40. Hotrre privind aprobarea Regulamentului de organizare i funcionare a Ageniei Naionale
de mbuntiri Funciare
41. Planul de management Buzu-Ialomita
42. Site ABA Buzu Ialomia
43. Site ANIF
44. Site ANPM
45. INSSE-baza de date Tempo
46. Amenajarea complex a bazinelor hidrografice- Aurel Constantin Ilie
47. HG pentru aprobarea regulamentului de organizare i funcionare a Ageniei Naionale de
mbuntiri Funciare
48. PUG Buzau
49. Strategia de dezvoltare local comuna Siriu
50. Strategia de dezvoltare ntorsatura Buzaului
51. PUG Brila
52. PUG Ptrnagele
53. Plan de mangement Siriu
54. Regulament local de urbanism aferent P.U.G.comuna Comandau
55. Planul integrat de dezvoltare urban Brila
56. PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA MOLDOVENI
57. PUG COMUNA OGRADA, JUDETULIALOMITA
58. Site Primaria Comuna Sotrile
59. Site Primaria ORA AZUGA, JUDEUL PRAHOVA
60. MEMORIU GENERAL-COMUNA SINETI, JUDEUL IALOMIA
61. PLAN URBANISTIC GENERAL ORASUL FUNDULEA SI SATUL GOSTILELE
62. RM- PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA GALBANAI
958
63. STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCAL A COMUNEI LARGU PENTRU PERIOADA

2007 2013
64. Site-ul Primariei Comunei Smeeni, judeul Buzu
65. Site Primarie - Strategia de dezvoltare a comunei Gheraseni, judeul Buzu
66. Site Primria Stlpu, judeul Buzu
67. Sinteza studiilor de fundamentare a schemelor directoare de amenajare si management ale
bazinelor hidrografice componenta plan de amenajare- PNABH
68. Informaii ABA Buzu Ialomia privind combaterea eroziunii solului i amenajarea bazinelor
toreniale n patrimoniu agricol i sil vic la nivel de staiu hidrografic Buzu -Ialomia
69. Anuarul de Gospodrirea Apelor in b.h. Buzu Ialomia. ABA Buzu Ialomia, 2010;
70. Planul de Management al Bazinului Hidrografic Buzu Ialomia, 2010;
71. Schema Directoare de Amenajare i Management a b.h. Buzu Ialomia. INHGA Bucureti,
2010
959

PPPDEI Buzau Ialomita 08 10 2014

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PPPDEI Buzau Ialomita 08 10 2014

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Planul pentru Prevenirea, Protecia i Diminuarea Efectelor Inundaiilor n Districtul de Bazin Hidrografic Buzu-Ialomia

n anul 2005, a fost elaborat Strategia Naional de Management al Riscului la Inundaii, pe

Considernd evoluia i tendinele n producerea fenomenului de inundaii i, mai ales,

1.2. Obiectivele documentaiei Planului pentru Prevenirea, Protecia i

Stabilirea unui program pentru informarea i participarea publicului i participarea

1)Realizarea analizei sistemului actual de protecie a populatiei i a bunurilor mpotriva

1.3.Date generale privind Bazinul Hidrografic Buzau Ialomia

1.3.1. Prezentare general Bazin Hidrografic Buzau Ialomia Mostitea Clmui

Figura 1.1.Hart pozitionare B.H.Buzu pe teritoriul Romaniei.

Figura 1.2.Harta Bazin Hidrografic BUZU

Suprafeele teritoriilor cuprinse de ntreg bazinul hidrografic al Rului Buzu i de subbazinele

DENUMIRE BAZIN DENUMIRE SUB-BAZIN SUPRAFAA (km)

nr. judee suprafa(kmp) pondere(% din suprafata

Ponderea cea mai mare o au judeele Buzu i Brila..

Prezentare general a bazinului hidrografic Ialomia:

Prezentare general a bazinului hidrografic Mostitea

Principalii aflueni ai rului Mostitea sunt :

Principalele lacuri naturale din B.H. Mostitea sunt :

Prezentare general a bazinului hidrografic Clmui

Reprezentand un vechi traseu al Buzului, Clmuiul are un bazin hidrografic nu foarte

Fig. 1.3. Harta administrativ a districtului de bazin hidrografic Buzu-Ialomia

Fig. 1.4 Principalele cursuri de ap in districtul de bazin hidrografic Buzu-Ialomia

Descrierea general a acestui capitol vizeaza i: hidrografia, relieful, geologia, parametrii

1.3.2.Hidrografia Bazinului hidrografic BZIMC

Afluenii din amonte de defileu sunt :

Fig 1.6 .Harta hidrografie districtul de bazin hidrografic Buzu-Ialomia

1.3.3.Relieful Bazinului Hidrografic Buzu, Ialomia, Mostitea i Clmui

Zona subcarpatic, denumita i Subcarpaii Buzului, reprezentand o mbinare de culmi

1.3.4. Geologia Bazinului Hidrografic Buzu, Ialomia, Mostitea i Clmui

Pe teritoriul Bazinului hidrografic Clmui apar formaiuni aparinnd att Paleozoicului,

1.3.5 .Parametrii climatici ai districtului de bazin hidrografic Buzu-Ialomia

Precipitaiile sunt fenomene ce se poduc in cantiti diferite i in mod discontinuu n timp i

TEMPERATURA MEDIE MULTIANUAL

Repartiia i regimul temperaturii aerului poart amprenta influenei poziiei geografice i a

1.3.6.Resursele de ap n districtul de bazin hidrografic Buzu-Ialomia

Resursele utilizabile potrivit gradului de amenajare al bazinului hidrografic Buzau sunt

n nisipurile "Compexului marnos " - (Pleistocen Mediu)

1.3.7.Utilizarea terenului n districtul de bazin hidrografic Buzu-Ialomia

Fig1.9.Hart utilizare teren n districtul de bazin hidrografic Buzu-Ialomia

Planul pentru Prevenirea, Protecia i Diminuarea efectelor inundaiilor n districtul de bazin

managementului inundaiilor, de la aciunea pasiv la o aciune proactiv, n vederea

CAPITOLUL 2 - ANALIZA REPARTIIEI

Conform caietului de sarcini pentru elaborarea documentaiei "Planul pentru prevenirea,

2.1. Durata precipitaiilor

de scurt durat i abundente;

Predeal 45 106.8 19-21.09.2005

Astfel, se poate observa c durata maxim a precipitaiilor, n intervalele selectate, a fost de

2.2. Intensitatea precipitaiilor

Ploile toreniale au dou particulariti:

Lacauti 42.4 180 0.24 2.07.1975

2.3. Repartiia sezonier

2.4. Repartitia sezonier

Precipitatii medii lunare multianuale [mm]

2.5. Ploi maxime istorice

CAPITOLUL 3 - ANALIZA REGIMULUI VIITURILOR

Conform caietului de sarcini pentru elaborarea documentaiei "Planul pentru prevenirea,

3.1. Perioada de apariie

3.3. Zonele de formare

15 Ialomia Coereni 2650 1730 1110 840 1332 2005

3.5.1. Frecvena viiturilor importante

3.5.1.1. Bazinul hidrografic Buzu

Nr. Staia Viituri Valori

Frecventa procentuala a viiturilor importante [%]