Sunteți pe pagina 1din 527

Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Districtul de Bazin Hidrografic Crișuri

CUPRINS:

CAPITOLUL 1 - INTRODUCERE ................................................................................4


CAPITOLUL 2 - ANALIZA REPARTIŢIEI PRECIPITAŢIILOR PRODUSE PE
SUPRAFAŢA BAZINULUI HIDROGRAFIC CRIŞURI ......................................28
CAPITOLUL 3 - ANALIZA REGIMULUI VIITURILOR PRODUSE ÎN BAZINUL
HIDROGRAFIC CRIŞURI ÎN ULTIMII 30-40 DE ANI .......................................38
CAPITOLUL 4 – ESTIMAREA CALITATIVĂ A MODIFICĂRILOR
MORFOLOGICE ALE ALBIILOR MINORE A PRINCIPALELOR CURSURI
DE APĂ. MOBILITATEA CURSURILOR DE APĂ. EROZIUNI, COLMATĂRI.
ACȚIUNI ANTROPICE – BALASTIERE. ............................................................49
CAPITOLUL 5 – INVENTARIEREA PAGUBELOR FIZICE DIRECTE PRODUSE
ÎN ULTIMII 35 DE ANI DE CĂTRE INUNDAŢII IN BH CRIȘURI ..................59
CAPITOLUL 6 – SISTEMUL ACTUAL DE PROTECŢIE A POPULAŢIEI ŞI A
BUNURILOR ÎMPOTRIVA INUNDAŢIILOR .....................................................79
CAPITOLUL 7 SISTEMUL ACTUAL DE GESTIONARE A RESURSELOR DE
APĂ DIN BAZIN ..................................................................................................119
CAPITOLUL 8 – CARACTERIZAREA GENERALĂ A UTILIZĂRII
TERENURILOR DIN SPAŢIUL BAZINULUI HIDROGRAFIC CRIŞURI ......129
CAPITOLUL 9 - LUCRĂRI EXISTENTE DE COMBATERE A EROZIUNII
SOLULUI ŞI DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE
TORENŢIALE .......................................................................................................182
CAPITOLUL 10 – SISTEMUL DE DESECARE ŞI DRENAJ A SUPRAFEŢELOR
CU EXCES DE UMIDITATE ÎN BAZINUL HIDROGRAFIC CRIȘURI..........192
CAPITOLUL 11 - INUNDABILITATEA ACTUALĂ A TERITORIULUI
SPAȚIULUI HIDROGRAFIC CRIŞURI ..............................................................200
CAPITOLUL 12. PREVEDERI ALE PLANURILOR DE DEZVOLTARE
TERITORIALĂ ȘI REGIONALĂ ÎN BAZINUL HIDROGRAFIC CRIȘURI ...250

Pagina 1 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Districtul de Bazin Hidrografic Crișuri

CAPITOLUL 13. ANALIZA CRITICA A CAPACITATILOR DE TRANSPORT A


DEBITELOR LICHIDE SI SOLIDE DE CATRE PODURI SI PODETE
AMPLASATE PE CURSURILE DE APA, A STARII LOR TEHNICE SI
FUNCTIONALE, A SITUATIEI EROZIUNILOR IN ZONA ACESTOR
INFRASTRUCTURI. PROPUNERI DE ACTIUNI SI MASURI. .......................290
CAPITOLUL 14 – STABILIREA RISCULUI SOCIAL ACCEPTAT LA
INUNDATII PENTRU LOCALITATI, OBIECTIVE SOCIO-ECONOMICE,
TERENURI AGRICOLE, OBIECTIVE SPECIALE SAU GRADUL DE
PROTECTIE ADECVAT ACESTOR RECEPTORI DE RISC ...........................300
CAPITOLUL 15 EVALUAREA RISCULUI LA INUNDAŢII PROVOCATE DE
VIITURI RAPIDE. IDENTIFICAREA CURSURILOR DE APĂ PE CARE SE
PRODUC VIITURI RAPIDE. REGIONALIZĂRI CARACTERISTICE.
LOCALITĂŢI ŞI POPULAŢIE EXPUSĂ RISCULUI VIITURILOR RAPIDE.
ISTORIC ................................................................................................................306
CAPITOLUL 16 - EVALUAREA PRELIMINARĂ A RISCULUI LA INUNDAȚII
PROVOCATE DE REVĂRSAREA CURSURILOR MARI DE APĂ. STAREA
CURENTĂ, CALIBRARE ȘI MĂSURI VIITOARE. IMPACTUL LOR. .........307
CAPITOLUL 17 – IERARHIZAREA SUBBAZINELOR COMPONENTE ALE
BAZINULUI HIDROGRAFIC CRISURI DIN PUNCT DE VEDERE AL
RISCULUI LA INUNDATII .................................................................................317
CAPITOLUL 18 – PREZENTAREA ACTIUNILOR SI MASURILOR PROPUSE
PENTRU REDUCEREA RISCULUI LA INUNDATII .......................................326
CAPITOLUL 19 – ACŢIUNI ŞI MĂSURI, SOLUŢII, PENTRU REDUCEREA
RISCULUI LA EROZIUNEA SOLULUI ŞI LA DIMINUAREA
CARACTERULUI TORENŢIAL AL BAZINELOR HIDROGRAFICE MICI ŞI
FOARTE MICI ......................................................................................................346

CAPITOLUL 20 – PREZENTAREA UNITARA LA NIVEL DE BAZIN


HIDROGRAFIC A ACTIUNILOR, MASURILOR SI SOLUTIILOR DE
REDUCERE A RISCULUI LA INUNDATII SI INCADRAREA LOR IN
SISTEMUL DE PROTECTIE EXISTENT ...........................................................359

Pagina 2 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Districtul de Bazin Hidrografic Crișuri

CAPITOLUL 21 – EVALUAREA MONETARA A MASURILOR, ACTIUNILOR SI


SOLUTIILOR PROPUSE PENTRU REDUCEREA RISCULUI LA INUNDATII
IN BAZINUL HIDROGRAFIC CRISURI............................................................377
CAPITOLUL 22 – ANALIZA CRITICA A CIRCULAȚIEI FLUXULUI
INFORMAȚIONAL IN TIMPUL VIITURILOR ȘI INUNDAȚIILOR, A
EXISTENȚEI ȘI A CONȚINUTULUI PLANURILOR LOCALE DE APARARE
ȘI A EXISTENȚEI ȘI A CONȚINUTULUI PLANURILOR DE AVERTIZARE-
ALARMARE IN AVAL DE BARAJE .................................................................381
CAPITOLUL 23 –ANALIZA CRITICĂ A REGULAMENTELOR DE
EXPLOATARE ALE SISTEMULUI EXISTENT DE PROTECŢIE ÎMPOTRIVA
INUNDAŢIILOR ŞI A SISTEMULUI BAZINAL DE GESTIONARE A
RESURSELOR DE APĂ. PROPUNERI DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A
PERFORMANŢELOR SISTEMULUI DE PROTECŢIE ÎMPOTRIVA
INUNDAŢIILOR. ..................................................................................................397
CAPITOLUL 24 – MASURI IN DIRECTIA PROTECTIEI NATURII
(ATENUAREA VIITURILOR PRIN REACTIVAREA ZONELOR
INUNDABILE SI RENATURAREA CURSURILOR DE APA; REDUCEREA
DEBITELOR VIITURILOR PRIN PREZERVAREA SI RESTAURAREA
ZONELOR UMEDE, CAPABILE SA ACUMULEZE SI SA RETINA APELE IN
CADRUL SPATIULUI HIDROGRAFIC) ............................................................438
CAPITOLUL 25 – REZUMAT AL PLANULUI PENTRU PREVENIREA,
PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR IN SPATIUL
HIDROGRAFIC CRISURI ...................................................................................443
BIBLIOGRAFIE .........................................................................................................457

ANEXE .......................................................................................................................457

Pagina 3 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Districtul de Bazin Hidrografic Crișuri

CAPITOLUL 1 - INTRODUCERE

1.1. Necesitate şi oportunitate


a) Necesitate
Având în vedere faptul că apărarea împotriva inundaţiilor, a fenomenelor meteorologice
periculoase şi accidentelor la construcţii hidrotehnice reprezintă o activitate de protecţie
civilă a populaţiei, de interes naţional, elaborarea PPPDEI este necesară pentru
fundamentarea acţiunilor de prevenire şi protecţie împotriva inundaţiilor având la bază
Strategia Naţională de management al riscului la inundaţii.
Planul pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor în Bazinul Hidrografic
Crişuri- se constituie o piesă importantă în realizarea Planului de Management al riscului la
inundaţii, deoarece cunoscând cauzele producerii fenomenelor de inundaţie şi aria de propagare
a acestora se vor putea propune măsuri de localizare, reducere sau preîntâmpinare a efector
inundaţiilor. Pe lângă refacerea lucrărilor de apărare afectate şi întărirea capacităţii de prognoză
şi intervenţie s-a impus ca o măsură extrem de necesară elaborarea şi implementarea unui Plan
Naţional pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor.
În anul 2005, a fost elaborată Strategia Naţională de Management al Riscului la Inundaţii, pe
termen scurt. Corelată cu planurile de amenajare a teritoriului (care au în vedere hidrologia
modificată a râurilor), strategia a creat, pentru prima dată în România, cadrul legal ce face
posibilă gestionarea eventualelor inundaţii într-o manieră integrată, prin coordonarea eforturilor
tuturor părţilor implicate. Strategia prevedea atribuţii şi responsabilităţi clare şi detaliate pentru
fiecare instituţie a administraţiei publice centrale și locale participantă la gestionarea situaţiilor
create de inundaţii. Principalul scop al Strategiei a fost acela de diminuare a pagubelor şi
prevenirea pierderii de vieţi omeneşti în situaţia producerii inundaţiilor, printr-o abordare
comprehensivă a managementului unei astfel de situaţii de urgenţă.
Urmare adoptării la nivel European a Directivei 2007/60/CE a Parlamentului European și a
Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea și gestionarea riscurilor la inundaţii, în
anul 2010, a fost realizată transpunerea acesteia prin Ordonanța de Urgență nr.3/2010 de
modificare și completare a Legii Apelor 107/1996 și a fost elaborată Strategia Naţională de
Management al Riscului la Inundaţii pe termen mediu şi lung, aprobată prin Hotărârea de
Guvern 846 din 11 august 2010.
b) Oportunitate
Existând un cadru legal la nivelul întregii tări, a apărut și oportunitatea. Directiva Cadru
2007/60/CE privind inundaţiile, aprobată de Parlamentul European la 23 octombrie 2007, cere
tuturor statelor membre să realizeze următoarele:
- Evaluare preliminară până în 2011, pentru a identifica cursurile de apă cu risc la
inundaţii;
- Să întocmească, până în 2013, hărţi de inundabilitate şi ale bunurilor supuse riscului;

Pagina 4 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Districtul de Bazin Hidrografic Crișuri

- Să ia măsuri adecvate şi coordonate până în 2015, pentru reducerea riscurilor la


inundaţii, prin planuri de management al riscului la inundaţii concentrate asupra
prevenirii, protecţiei şi pregătirii.
Considerând evoluţia și tendinţele în producerea fenomenului de inundaţii și, mai ales,
consecinţele acestui fenomen, a rezultat clar, că se impun schimbări în modul de abordare a
problemei apărării împotriva inundaţiilor, trecând de la formele defensive de acţiune la cele de
gestionare, de management al riscului la inundaţii. Experienţa a numeroase lucrări de apărare,
inclusiv al unora executate în România, al căror scop a fost acela al unei protecţii totale
împotriva inundaţiilor, arată, că ele au avut și au efecte negative asupra zonelor din aval, cât și a
celor din amonte și din zonele adiacente. Coridoarele cursurilor de apă au fost adesea
fragmentate, zonele ripariene, zonele umede, fiind despărţite de principalele cursuri de apă.
Efectele nu au întârziat să apăra. Undele de viitura sunt dezatenuate, creşte cantitatea de nutrienţi
şi substanţe organice în apa râului, crește temperatura apei, echilibrul cursului de apă este rupt,
numărul habitatelor este redus și ca urmare are loc reducerea numărului de specii și a
biodiversităţii. În consecință, prin HG nr. 1309/2005 modificată prin HG 652/2010, Guvernul
României a aprobat Programul de realizare a Planului Naţional pentru Prevenirea, Protecţia
şi Diminuarea efectelor inundaţiilor şi finanţarea acestuia, prin care s-a dispus elaborarea, la
nivelul celor 11 bazine/spaţii hidrografice pe care se realizează gestionarea apelor de pe teritoriul
României, a “Planurilor pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea Efectelor Inundaţiilor”.
Planurile pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea Efectelor Inundaţiilor vin în
întâmpinarea necesităţii de schimbare a abordării managementului inundaţiilor, de la “acţiunea
pasivă” la o “acţiune proactivă”, în vederea reducerii atât a genezei potenţialelor dezastre, cât şi
reducerea vulnerabilităţii la inundaţii şi, coroborat cu Planurile de Management pe
Bazine/Spaţii Hidrografice, ca principale instrumente de implementare a Directivei Cadru
2000/60/UE în domeniul apei, a cărei ţintă o reprezintă atingerea „stării bune” a apelor în anul
2015, vor conduce împreună la asigurarea acelorași condiţii de viaţă pentru toţi cetăţenii.
Prin Programul Operational Sectorial Mediu se are în vedere respectarea prevederilor acquis-ului
comunitar privind procedurile generale de gestionare a fondurilor comunitare în perioada 2007-
2013, aşa cum este prevăzut în Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1083/2006 care stabileşte
prevederile generale pentru Fondul European pentru Dezvoltare Regională, Fondul Social
European şi Fondul de Coeziune, care abrogă Regulamentul (CE) nr. 1260/1999, precum şi în
Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1828/2006 care stabileşte reguli pentru implementarea
Regulamentului Comisiei nr. 1083/2006 şi a Regulamentului nr. 1080/2006.
Astfel, Obiectivul nr. 5 al POS Mediu este dezvoltat şi detaliat prin Axa prioritară 5 -
„Dezvoltarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai
expuse la risc”, al cărui obiectiv direct este „managementul durabil al inundaţiilor în zonele cele
mai expuse la risc”. Aceasta se aliniază iniţiativei UE de elaborare şi punere în aplicare a unui
program de acţiune pentru protecţia împotriva inundaţiilor şi reducerea efectelor inundaţiilor. În
cadrul schemei de lucru, se menţionează că este necesar ca fiecare stat membru să elaboreze
planuri de management privind riscul inundaţiilor pentru fiecare bazin hidrografic în care
sănătatea umană, mediul înconjurător şi activităţile economice pot fi afectate de către inundaţii.

Pagina 5 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Districtul de Bazin Hidrografic Crișuri

Administraţia Naţională „Apele Române” şi Administraţia Bazinală de Apă Criş, beneficiari


direcţi ai acestui proiect, se vor conforma astfel cerinţelor Directivei 2007/60/CE privind
evaluarea şi gestionarea riscurilor de inundaţii şi ale Legii apelor nr. 107/1996 cu modificările şi
completările ulterioare, privind realizarea hărţilor de hazard (inundabilitate) la inundaţii de pe
cursurile de apă cuprinse în zonele de interes ale proiectului.

1.2. Obiectivele documentației PPPDEI


Planul pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea Efectelor Inundaţiilor (PPPDEI) în
bazinul hidrografic Criş este elaborat în baza prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1309/2005
privind aprobarea Planului de realizare a Planului Naţional pentru prevenirea, protecţia şi
diminuarea efectelor inundaţiilor şi a finanţării acestuia, modificată şi completată prin HG nr.
652/2010. PPPDEI are la bază principiile cuprinse în Strategia Naţională de Management al
Riscului la Inundaţii pe termen lung şi mediu, şi răspunde prevederilor Directivei 2007/60/CE a
Parlamentului European şi a Consiliului privind evaluarea şi gestionarea riscurilor la inundaţii.
Planul pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea Efectelor Inundaţiilor în bazinul hidrografic
Criş, instrument absolut necesar pentru coordonarea la nivel naţional şi corelarea la nivel
bazinal a lucrărilor de investiţii pentru prevenirea şi combaterea inundaţiilor, devine astfel parte
integrantă a politicii naţionale în domeniul gospodăririi apelor. Rezultatele obținute în cadrul
acestui proiect vor fi încorporate în schemele directoare de amenajare a bazinelor hidrografice,
devenind astfel posibilă analizarea și realizarea unei politici moderne de dezvoltare socială și a
unei politici de asigurări.
Scopul Planului Naţional pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea Efectelor Inundaţiilor
este reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale (inundaţii) cu efect asupra
populaţiei, prin implementarea măsurilor preventive în cele mai vulnerabile zone până în 2015.
Factorii de risc determinanţi şi favorizanţi pentru inundaţii, sunt:
 precipitaţii abundente, torenţiale sau de lungă durată care formează viituri;
 zestrea de zăpadă şi de gheaţă corelată cu temperatura mediului;
 baraje sau diguri nesigure ori subdimensionate;
 albii ale cursurilor de apă neregularizate sau necurăţate;
 obstacole în calea viiturilor;
 gradul de umectare a solului;
 capacitatea acumulărilor de apă.
Obiectivul general al Planului pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea Efectelor
Inundaţiilor este reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra
populației, prin implementarea măsurilor preventive în cele mai vulnerabile zone până în 2015.
Obiectivele specifice ale Planului pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea Efectelor
Inundaţiilor, sunt:
 Identificarea bazinelor hidrografice sau sub-bazinelor hidrografice în care există
riscul producerii de inundaţii;
 Regionalizarea hazardului la inundaţii;

Pagina 6 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Districtul de Bazin Hidrografic Crișuri

 Prezentarea principalelor viituri produse în ultimii 30 de ani şi care au provocat


inundaţii;
 Descrierea vulnerabilităţii la inundaţii a zonelor ce prezintă risc la inundaţii;
 Efectuarea evaluării riscului de inundaţii folosind echipamente de cartografiere;
 Cauzele inundaţiilor cu descrierea factorilor antropici care contribuie la acutizarea
fenomenului de inundaţii;
 Estimarea influenţei/modificărilor asupra regionalizării hazardului viiturilor şi al
vulnerabilităţii;
 Estimarea tendinţelor în ceea ce priveşte producerea unor inundaţii viitoare;
 Evaluarea consecinţelor inundaţiilor viitoare asupra populaţiilor, bunurilor şi a
mediului;
 Stabilirea gradului de protecţie la inundaţii acceptat pentru aşezările umane, obiective
economico-sociale, terenuri agricole etc;
 Prezentarea măsurilor şi acţiunilor necesare pentru reducerea riscului la inundaţii,
estimarea lor monetară şi identificarea proiectelor necesare;
 Analiza cost a măsurărilor structurale şi nestructurale potenţiale efectuată alternativ
folosind analiza hărţii inundaţiei 2D;
 Analiza riscului de inundaţii în scopul evacuării şi a planului de contingenţă.
1.3. Date generale privind Bazinul Hidrografic Crișuri
1.3.1. Prezentarea generală a Bazinului Hidrografic Crișuri
Situat în partea de vest a României, bazinul hidrografic Crişuri este mărginit la nord şi nord-est
de bazinul Someşului, la est şi sud de bazinul Mureşului, iar la vest de frontiera cu Republica
Ungară.

Pagina 7 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Districtul de Bazin Hidrografic Crișuri

Figura 1.1. - Localizare Bazin Hidrografic Crişuri

Bazinul hidrografic Crişuri este încadrat între 47°06’ şi 47° 47’ latitudine nordică şi 20°04’ şi
23°09’ longitudine estică incluzând următoarele râuri principale: Barcăul, Ier, Crişul Repede,
Crişul Negru şi Crişul Alb, care se unesc două câte două pe teritoriul Republicii Ungare,
formând un singur curs care confluează cu Tisa.
Suprafaţa totală a BH Crişuri este de 25.537 kmp, din care 14.860 kmp pe teritoriul României
(6,3% din suprafaţa ţării), repartizaţi pe subbazine hidrografice prezentate în tabelul 1.1.

Tabel 1.1

Denumire Suprafață
subbazin (km2)
Crişul Alb 4240
Crişul Negru 4237
Crişul Repede 2986
Barcău 2005
Ier 1392

Bazinul hidrografic Crişuri cuprinde suprafeţe din judeţele Satu-Mare, Sălaj, Cluj, Hunedoara,
Arad şi Bihor, prezentate în tabelul de mai jos și în figura 1.2.

Pagina 8 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Districtul de Bazin Hidrografic Crișuri

Tabel 1.2

Denumire Suprafată Suprafață


Județ (km2) (%)
BIHOR 7544 50,76
SATU MARE 863 5,8
SĂLAJ 452 3,04
CLUJ 756 5,08
HUNEDOARA 938 6,32
ARAD 4307 29

Pagina 9 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Districtul de Bazin Hidrografic Crișuri

Figura 1.2. Harta administrativă a BH Crişuri

Pagina 10 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Districtul de Bazin Hidrografic Crișuri

Descrierea generală a acestui capitol vizeaza și: hidrografia, relieful, geologia, parametrii
climatici, resursele de apă, utilizarea terenului din cadrul bazinului hidrografic Crișuri.

1.3.2. Hidrografie

Principalele cursuri de apă care alcătuiesc Bazinul Hidrografic Crişuri sunt prezentate în tabelul
de mai jos și în figura 1.3.

Tabel 1.3

Denumire curs de Lungime curs Lungime


apă de apă (km) afluienți (km)
Crișul Alb 234 1288
Crișul Negru 164 1487
Crișul Repede 171 1035
Barcăul 134 702
Ier 100 313
Culişer 48 109

Pagina 11 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Districtul de Bazin Hidrografic Crișuri

Figura 1.3. Principalele cursuri de apă din BH Crişuri

Pagina 12 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Districtul de Bazin Hidrografic Crișuri

Figura 1.4. Hidrografia BH Crişuri

Pagina 13 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Districtul de Bazin Hidrografic Crișuri

Figura 1.5. Subbazine ale BH Crişuri

Pagina 14 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Districtul de Bazin Hidrografic Crișuri

IER este ultimul afluent de dreapta al Barcăului în care se varsă pe teritoriul Ungariei la 9 km de
graniţă. Drenează depresiunea cu acelaşi nume din direcţia Carei spre sud-vest.
În tabelul de mai jos sunt prezentați principalii afluenți ai Râului Ier.

Tabel 1.4

Denumire afluenți Lungime afluenți


(km)
Cubic 17
Checheţ 33
Sînmiclăuş 12
Santău 35
Sărvăzel 12
Pârâul Morii 14
Zimoiaş 15
Rât 17
Salcia 26
Ierul Îngust 12

BARCĂU drenează partea sud-vestică a depresiunii Şimleului. Îşi are obârşia în platoul calcaros
de sub Ponor (977 m) din apropierea satului Tusa. După ce străbate depresiunea de eroziune a
Nuşfalăului, intră în defileul de la Marca şi după un cot brusc spre nord îşi reia cursul general
spre vest. Se remarcă o deplasare treptată spre nord, ipoteză susţinută de dezvoltarea teraselor
fluviatile din stânga, părăsite de Barcău.
În tabelul 1.5 sunt prezentați principalii afluenți ai Râului Barcău cu lungimi mai mari de 10 km.

Tabel 1.5

Denumire afluienți Lungime afluenți


(km)
Iaz 16
Valea Mare 25
Cerîşa 12
Borumlaca 11
Camăr 11
Dijir 15
Inot 22
Cheţ 12
Bistra 47
V.Lacului 11
Făncica 25

Pagina 15 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Districtul de Bazin Hidrografic Crișuri

Denumire afluienți Lungime afluenți


(km)
Tria 17
V.Fânaţelor 30
Almaş 19
Sânnicolau 16
V.Viţeilor 20
Fâneaţa Mare 36
Roşiori 19

CRIŞUL REPEDE izvorăşte din Munţii Apuseni în sud-estul Depresiunii Huiedinului la


altitudinea de 710 m. El curge spre nord-vest până la Ciucea de unde se îndreaptă apoi spre vest.
În porţiunea de izvoare are debitul mic şi caracter de râu mic colinar cu pantă domoală. După
primirea afluienţilor săi Călata, Secuieu, Drăgan, Iad, Brătcuţa şi alte câteva văi mai mici capătă
caracterul unui râu de munte cu debit bogat. Crişul Repede este un râu cu asimetrie accentuată,
primind majoritatea afluienţilor săi principali pe stânga. Afluienţii săi Drăgan şi Iad care coboară
de pe pantele vestice ale Bihorului, au o curgere bogată, iar potenţialul lor hidroenergetic este
valorificat printr-un complex de lucrări hidroenergetice. Pe sectorul Aleşd-Tileagd au fost
realizate acumulările cu scop hidroenergetic Lugaş şi Tileagd. Dintre râurile de şes este de
semnalat Peţa pe al cărui curs superior se găsesc băile termale 1Mai şi Felix. În zona localităţii
Tărian se află priza de apă cu acelaşi nume cu capacitatea de 6 mc/s prin care se asigură
alimentarea cu apă a pescăriilor Cefa şi Tămaşda pe Canalul Colector.
Afluienții Crișului Repede cu lungime mai mare de 10 km sunt prezentați în tabelul 1.6.

Tabel 1.6

Denumire afluienți Lungime afluenți


(km)
Domoş 12
Călata 36
Săcuieu 31
Drăgan 42
Poicu 14
V. Iad 46
Brătcuţa 14
Mişir 11
Borod 17
P.Omului 10
Dobrineşti 11
Izvor 12
Mnierea 22
Huta 11
Cropanda 17

Pagina 16 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Districtul de Bazin Hidrografic Crișuri

Denumire afluienți Lungime afluenți


(km)
Medeş 22
Uileac 14
Chijic 28
Tăşad 20
Peţa 21
Alceu 20

CRIŞUL NEGRU izvorăşte din Munţii Bihorului de la altitudinea de 1460 m. Îşi colectează
apele de pe pantele vestice ale Bihorului şi de pe cele ce se concentrază în depresiunea Beiuş-
Vaşcău. Curge spre nord – nord-vest până la Beiuş, se îndreaptă apoi spre vest până la Tinca şi
după aceea spre vest - nord-vest. De la izvoare până la Vaşcău râul are un caracter torenţial, albie
îngustă cu profil de V. În continuare valea se lărgeşte şi face numeroase meandre provocând
inundaţii. Primeşte numeroşi afluenţi dintre care cei mai importanţi sunt: Crişul Băiţa, Crişul
Pietros, Tărcăiţa, Finiş, Roşia şi Holod. În aval de confluenţa cu Valea Nouă, Crişul Negru mai
primeşte apele de pe Canalul Cemei – Tăut, Canalul Colector şi sistemul Teuzului. Amonte de
localitatea Tăut se află priza de apă a Canalului Culişer. După traversarea frontierei Crişul Negru
se uneşte cu Crişul Alb formând Crişul Dublu.
Afluenții Crișului Negru cu lungime mai mare de 10 km sunt prezentați în tabelul de mai jos.

Tabel 1.7

Denumire afluienți Lungime afluenți


(km)
Criştior 15
P. Ţarinii 12
Briheni 10
Crişul Nou 13
Crişul Băiţa 23
V. Neagră 12
V. Mare 10
Crăiasa 20
Crişu Pietros 32
Tărcăiţa 19
Talpe 12
Mizieş 12
Nimăieţti 24
Finiş 25
Roşia 28
Crişul Mic 17
Holod 60
Pusta 12

Pagina 17 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Districtul de Bazin Hidrografic Crișuri

Denumire afluienți Lungime afluenți


(km)
Saraz 14
Valea Nouă 32
Rătăşel 33
Cn. Beliu-Cermei 46
Teuz 87

CRIŞUL ALB izvorăşte de pe pantele estice ale Bihorului de la o altitudine de 980 m. El are o
direcţie generală de scurgere de la est către vest până la confluenţa sa cu Cigherul după care îşi
schimbă orientarea către nord-vest. De la izvoare până în zona oraşului Brad are un curs torenţial
cu albie majoră îngustă. În continuare până la Sebiş valea se lărgeşte şi prezintă numeroase
meandre cu excepţia zonei de chei dintre Hălmagiu şi Gurahonţ. Panta râului scade în continuare
până la Chişineu Criş la 0,07 % iar de aici spre frontieră până la 0,03 %. Crişul Alb colectează o
serie de afluenţi atât pe stânga cât şi pe dreapta pe sectoarele superior şi mijlociu cum sunt:
Bucuresci, Luncoiu, Ribiţa, Baldovin, Sighişoara, Hălmagiu, Sebiş iar aval de Ineu, Cigherul.
Primele lucrări cu caracter hidrotehnic au început după anul 1855 cănd a fost executată şi priza
de la Buteni prin care s-a derivat pe Canalul Morilor un debit de 2,5 m3/s. După un traseu cu
lungimea de 83,5 km Canalul Morilor îşi descarcă apele în Canalul Ciohoş şi se reîntoarce astfel
în Crişul Alb.
În tabelul 1.8 sunt prezentați afluienții Crișului Alb cu lungime mai mare de 10 km.

Tabel 1.8

Denumire afluienți Lungime afluenți


(km)
V. Satului 18
Bucuresci 17
Luncoiu 11
Brad 12
Junc 16
Ribiţa 20
Ţebea 11
Baldovin 13
Vaţa 24
Obârşa 23
Prăvăleni 12
Ociu 11
Băneşti 19
V. de la Lazuri 22
Tăcăşele 19
Sighişoara 18
Zimbru 20

Pagina 18 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Districtul de Bazin Hidrografic Crișuri

Denumire afluienți Lungime afluenți


(km)
Musteşti 14
Bodeşti 16
Dumbrăviţa 10
Chişindia 21
Cleceova 13
Sebiş 30
Hodiş 16
Potoc 12
Cn. Gut 23
Cigher 56

Canalele colectoare au un rol deosebit în cadrul retelei hidrografice.


- Canalul Colector (nord-sud) între Crișul Repede și Crișul Negru (61 km, de la Tărian
la Tămasda),
- Canalul Morilor (83,5 km, pornește de la Buteni, din Crisul Alb și se reîntoarce în el
la graniță),
- Canalul Culiser (41 km, din Crișul Negru peste Canalul Colector, pe la Salonta și
Ungaria),
- Canalul Criș (sau canalul Cermei-Tăuț, colector al unor pâraie ale Teuzului pe care le
varsă în Crișul Negru),
- Canalul Matca (alimentat din Mureș la Păuliş, debusează în Crișul Alb).

1.3.3. Relieful

Relieful BH Crișuri este compus din 3 zone geomorfologice:


- munți în proporție de 38%;
- dealuri în proporție de 20%;
- câmpii în proporție de 42%.
Acestea sunt eșalonate în ordine de la est la vest și prezintă altitudini între:
- 1842 m, vârful Curcubata Mare din munții Bihoruluiș
- 85 m, în Câmpia Crișului Alb.
Zona de munte se încadrează în marea unitate a Carpaților Apuseni și este reprezentată prin
munți înalți de 1600 - 800 m (Munții Bihorului), mijlocii de 800-1200mm (Munții Metaliferi) și
mărunți de 600-800 m (Munții Zarand, Codru, Padurea Craiului, Plopis), despărțiți prin
depresiuni (Brad, Halmagiu, Huedin, Gurahont, Beiuș, Borod) și teritorii joase colinare ce
pătrund adânc în munți ca niste golfuri de câmpie. Relieful acestei zone apare fragmentat fie de
văi adânci și înguste cu versanți împăduriți (Munții Bihorului, Zarand), fie de văi în formă de
chei cu pereți abrupți în regiunile calcaroase (Munții Metaliferi, Pădurea Craiului), fie de văi
largi în zona munților mărunți.

Pagina 19 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Districtul de Bazin Hidrografic Crișuri

Zona de dealuri formează o treaptă mai joasă și îngustă la poalele munților, cu înalțimi de 250 -
650 m, cu văi largi și terase. Astfel sunt dealurile Pădurii Craiului între Crișul Negru și Crișul
Repede, dealurile Ghepesilui între Crișul Repede și marginea munților Plopiș, zona dealurilor cu
aspect de platformă străbătută de râul Barcău.
Zona de câmpie face parte din marea unitate a câmpiei Tisa. Este o arie de aluvionare intensă,
străbătută de ape curgătoare cu direcția est - vest. Râurile cu albii abia schițate fac meandre, iar
unele dintre ele sunt părăsite. Din punct de vedere climatic BH Crișuri se încadrează în tipul de
climat panonic, caracterizat prin întâlnirea mai multor influențe - mediterană, baltică și
continentală cu temperatura medie de 10° C (mai ridicată decât media țarii), cu precipitații
bogate și bine distribuite. Se remarcă diferențieri de climat din cauza etajării pe zone de
altitudine a reliefului, prezentată în figura 1.6.

Figura 1.6. Relieful în BH Crişuri

Pagina 20 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Districtul de Bazin Hidrografic Crișuri

1.3.4. Geologia

Partea de est a BH Crișuri este delimitată de munții Apuseni formați în zonele


cristalino-mezozoice, compuși dominant din șișturi cristaline și granite, la care se adaugă
subordonat sedimentarul permo-mezozoic (munții Bihor, Pădurea Craiului și Codru Moma).
Sectorul este fragmentat în blocuri care au condus la formarea de horsturi și grabene rasfirate
digital fața de masivul central. Peste Autohtonul de Bihor a avut loc formarea unei pânze de
sariaj (Pânza de Codru) de o amploare foarte redusă, ce cuprinde o fâșie din munții Pădurea
Craiului, Codru Moma și Bihor. Sedimentarul, așezat foarte discordant peste cristalin, s-a depus
în zone largi de vârste și amplitudini diferite, ce s-au format peste unitățile hercinice începând
din permian, păstrate în special în munții Codru Moma, Pădurea Craiului și Bihor. Ciclurile de
sedimentare sunt mai puțin precizate în celelalte masive cu excepția Autohtonului de Bihor unde
sedimentarul începe cu permianul și se încheie cu cretacicul superior; se remarcă faciesul
continental al permianului (conglomerate, gresii cu stratificație încrucișată), dominantă
calcarelor din triasic și jurasic, o exondare predogeriană (liasic superior) și una precretacică
(timp în care are loc alterarea subaeriană a calcarelor jurasice cu formare de argile reziduale și
buxita), după care s-au depus în cretacic formații argiloase și nisipoase din care au rezultat
marne și gresii masive; sedimentarea se incheie cu un facies epicontinental cu conglomerate și
gresii. În sedimentarul Pânzei de Codru succesiunea este mai puțin completă, în ea predomină
depozitele permo- trialsice.
În lunca Crișului Alb acviferul se dezvoltă până la adancimi de 8 – 20 m, iar în zona conului de
dejecție (pleistocen) ajunge până la 150 m și este îngropat. Nivelul apei subterane este cuprins
între 1 - 4 m adâncime de la sol, ăn general fiind cu nivel liber, dar local este sub presiune și se
manifestă artezian (Chișineu – Criș).
În Câmpia Ierului acviferul este discontinuu având nivelul piezometric la 1 - 2m, iar în Câmpia
Crișurilor se constată existența unui acvifer suprafreatic, sezonier, în zona de dezvoltare a
cernoziomurilor. În lunca Crișului Repede acviferul este cantonat până la adâncimi de 1 - 3m
(apa potabilă ce conține local Fe), iar în lunca Crișului Negru acviferul se află la adâncimile de 3
- 8 m în amonte de Beiuș și la 15 m în zona Batar. Acviferul radial convergent al câmpiei joase a
Crișurilor prezintă direcţii de scurgere spre Crișul Alb și Crișul Negru fiind parțial drenat către
rețeaua hidrografică. În interfluviul Crișul Alb - Crișul Repede nivelul piezometric este de 1 - 3
m, iar în interfluviul Barcău - Crișul Repede nivelul piezometric crește de la 3 - 5 m în vest la 10
- 20 m în est.

1.3.5. Parametrii climatici

BH Crișuri beneficiază de un climat continental temperat, de tip panonic, caracterizat de o


interferență a influențelor de tip mediteranean, baltic și continental. Temperatura medie
multianuală variază între 40C în zona montană (la Stâna de Vale) și peste 100C în zona de
câmpie (la Oradea, Salonta, Chișineu Criș). Precipitațiile medii multianuale variază între 550 -

Pagina 21 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Districtul de Bazin Hidrografic Crișuri

600 mm în zona de câmpie (la Oradea, Salonta, Chișineu Criș), depășind 1.600 mm în zona
înaltă (la Stâna de Vale).
Clima în zona de câmpie este moderat continentală, cu variații de temperatură mai accentuate
decât în dealurile și munții vecini, cu precipitații mai reduse (între 500 și 650 mm anual).
Piemonturile vestice suferă numai influențe vestice și se caracterizează printr-o medie anuală a
temperaturii de 100C, vânturi din vest și precipitații bogate (de 800 - 900mm) anual.
Zona montană este în general umedă și rece pe culmi însă ceva mai blandă decât în Munții
Făgăraș și Rodnei, din cauza poziției vestice a masivului și a altitudinilor generale mai reduse.
Precipitațiile anuale depășesc 1200 mm, atingând chiar 1400 mm pe culmile vestice ale
munților.

1.3.6. Resursele de apă

Resursele de apă de suprafaţă


Aceste resurse sunt date de cursurile de apă și de lacurile naturale. Cel mai important parametru
care caracterizează resursele de apă din râuri îl constituie stocul mediu multianual exprimat fie
sub formă de volum scurs, fie sub formă de debit. Pentru determinarea corectă a acestui
parametru este nevoie de o urmărire atentă și de durată a debitelor. În acest scop, în BH Crișuri
funcționează 82 de stații hidrometrice.
În urma prelucrării datelor de la aceste stații a rezultat că stocul mediu multianual al râurilor din
acest bazin hidrografic este de 2.871 mil.m3/an, corespunzător unui debit de 91 m3/s.
Resursele totale de apă de suprafață din BH Crișuri însumează cca.2937,4 mil.m 3/an, din care
resursele utilizabile sunt cca.744,734 mil.m3/an. Acestea reprezintă cca.25% din totalul
resurselor și sunt formate în principal de râurile Crișul Alb, Crișul Negru, Crișul Repede,
Barcăul, Ier și afluenții acestora. Resursele de apă ale lacurilor naturale sunt foarte reduse. Din
lungimea totală a cursurilor de apă cadastrate din BH Crișuri, cursurile de apă nepermanente
reprezintă circa 40%.
În BH Crișuri au fost identificate 365 râuri cu suprafețe mai mari de 10 km2, 9 lacuri de
acumulare și un lac artificial, cu suprafețe mai mari de 0,5 km2.
Lacuri naturale
În bazinul hidrografic Crișuri nu sunt lacuri naturale cu suprafată mai mare de 0,5 km2.
Lacuri de acumulare
Acumulările permanente din BH Crișuri sunt în număr de 46 și au ca folosință principală
apărarea împotriva inundațiilor. Cele mai importante sunt: Drăgan, Leșu, Lungașu, Tileadg,
Tauț, Sălacea, Fegernic, Rovina, Crestur-Abramuț.
În construcție sunt următoarele acumulări: Mihăilești pe Crișul Alb, Suplacu de Barcău pe
Barcău si polderul Ginta pe Crișul Negru.
Lacuri artificiale
Lacul Ghioroc este un lac artificial, format prin acumularea apei în gropile rezultate în urma
exploatării industriale a balastului în perioada anilor 1950-1996. Exploatarea balastului s-a
efectuat mecanic, pe mai multe etape, cu dragaline până la adâncimea de 20-30 m, activitatea de

Pagina 22 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Districtul de Bazin Hidrografic Crișuri

extragere a balastului fiind sistată în anul 1996. Lacul Ghioroc s-a format din mai multe gropi de
balstieră învecinate (5-7 ochiuri), rezultând o suprafață de 53 ha luciu de apă, cu adâncimea
maximă estimată la circa 20-30 m, iar adâncimea medie estimată la 10m.

Tabel 1.9

Nr. crt Denumire lac Suprafață (kmp) Altitudine Adâncime


1. Lugașu 5,38 220 11
2. Tileagd 6,02 195 11
3. Drăgan 2,92 850 49
4. Tauț 2,40 168 8
5. Leșu 1,38 600 27
6. Crestur 0,63 132 1
7. Rovina 0,56 119,6 2
8. Fegernic 0,54 133,5 3
9. Sălacea 0,52 142 2,5
10. Ghioroc (lac artificial) 0,53 110 10

Resursele de apă subterană


În cadrul bazinului hidrografic Crișuri au fost delimitate un numar de 8 corpuri de apă subterană
dintre care 4 sunt de tip poros permeabil, delimitate în depozite de vârstă cuaternară și
panoniană, 4 corpuri sunt de tip fisural carstic, situate în depozite de vârstă triasică și cretacică.
Resursa de apă subterană freatică este de 282 mil.m3/an.
În ceea ce privește apele subterane de adâncime acestea sunt situate în trei corpuri de apă cu
codul ROCRO6, ROCR07 și ROCRO8 și care are o resursă estimată la 644 mil.m3/an.
În consecintă, resursa totală de apă subterană însumează 926 mil.m3/an.

Resurse socio-economice de apă, de suprafață și subterană


Din punct de vedere al gestionării/managementului lor, resursele de apă se clasifică în două
categorii principale:
- resurse hidrologice, numite și resurse naturale, fizice sau teoretice;
- resurse socio economice de apă.
Unul dintre obiectivele majore ale gestionării resurselor de apă este transformarea resurselor
hidrologice (naturale) în resurse utilizabile în diferite scopuri de către societate. Resursele astfel
obținute poartă denumirea de resurse socio-economice. Aceste resurse se obțin prin
intermediul unor proiecte inginerești sau de infrastructură și constituie acea parte a resurselor
naturale (fizice) care pot fi disponibilizate pentru a fi utilizabile. De aceea, aceste resurse se mai
numesc și disponibil la surse, sau pur și simplu, resurse de apă.
Cunoașterea resurselor socio - economice de apă este deosebit de importantă în gestionarea
resurselor de apă, deoarece rezultatele calculelor în secțiunile de bilanț, care identifică deficite
sau excedente de apă, trebuie judecate comparativ cu resursele socio - economice existente în
acea secțiune, de aici rezultând fie necesitatea unor noi proiecte de infrastructură care să

Pagina 23 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Districtul de Bazin Hidrografic Crișuri

transforme încă o parte din resursele hidrologice în resurse socio - economice, fie adoptarea unor
măsuri nestructurale (administrative - financiare, instituționale etc.).
Resursele socio-economice de apă pot fi, în funcție de proveniență, resurse de apă de suprafață și
resurse subterane.
La prima vedere, conform definiției generale a noțiunii de resurse socio-economice, ar rezulta că
resursele socio-economice de suprafată ar fi constituite din suma volumelor utile și a volumelor
din rezerva de fier ale lacurilor de acumulare, precum și a volumelor medii derivate din alte
bazine hidrografice. Nu trebuie uitat însa că în același timp resursele socio-economice de apă
reprezintă în fapt disponibilul de apă la sursa. Din acest punct de vedere, rezultă ca pot fi
considerate ca resurse socio-economice de apă și volumele de apa utilizabile din lacurile
naturale, precum și stocurile lichide medii multianuale disponibile în regim natural pe cursurile
de apă. Acest disponibil în regim natural a fost determinat pe baza debitelor medii lunare minime
cu asigurarea de 95%.
Ca urmare a acestor considerente, a rezultat că resursa socio-economică de apă de suprafață a
bazinului hidrografic Crișuri este de 544,8 mil.m3/an din care:
- disponibilul în regim natural - 165,4 mil.m3/an;
- din lacuri de acumulare - 379,4 mil.m3/an (volume utile în lacurile de acumulare și în
rezerva de fier).
În ceea ce privește resursa socio - economică de apă subterană, aceasta este dată de disponibilul
de apă pus la dispoziția societații prin intermediul unor infrastructuri inginerești denumite
generic captări (izvoare, drenuri, puțuri cu diametru mare, fronturi de captare prin foraje în cazul
apelor subterane freatice și de adâncime).
Resursa socio-economică totală de apă subterană la nivelul bazinului hidrografic Crișuri este de
45 mil.m3/an.

1.3.7 .Utilizarea terenului

Modul de utilizare a terenului în BH Crișuri este influențat de condițiile fizico-geologice, cât și


de factorii antropici. Terenurile arabile reprezintă 20,2%, pădurile 33,4% și sunt dezvoltate în
special în sectoarele montane și de dealuri înalte. Culturile perene au o dezvolatre relativ mare
ocupând 41,6%, iar celelalte categorii ocupă suprafețe mai reduse (0,27% luciul de apă).

Pagina 24 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Districtul de Bazin Hidrografic Crișuri

Figura 1.7. Utilizarea terenului în BH Crişuri

Vegetația constituie un factor pedogenetic de cea mai mare importanță atât prin influența directă
(bioacumularea) cât și prin influența pe care o exercită asupra climei (poate modifica umiditatea,
temperatura, circulația apei în sol, activitatea vântului etc). Are de asemenea un rol deosebit în
protecția solului împotriva eroziunii.
Influența vegetației în formarea solurilor s-a realizat mai ales prin cantitatea și calitatea materiei
organice, modul ei de distribuire și prin modul ei de transformare. La nivel local vegetația a fost
și este foarte variată, fapt ce a influențat și la diversificarea solurilor. Astfel, vegetația ierboasă
specifică luncii și terasei aluviale a influențat diferit formarea solurilor în comparație cu cea
lemnoasă. Distribuirea în adâncime a masei de rădăcini precum și cantitatea mai mare de materie
organică lăsată de vegetația ierboasă, pe seama căreia s-a format humusul, a favorizat formarea
unui orizont cu humus mai profund decât pe terenurile cu vegetație lemnoasă întrucât aceasta a

Pagina 25 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Districtul de Bazin Hidrografic Crișuri

lăsat cea mai mare parte din materia organică (litieră) la suprafață. Aceasta explică grosimea mai
mare a orizontului bioacumulativ din sectoarele joase de relief (lunca și terasa aluvială) și
grosimea mai mică a orizontului bioacumulativ din terenurile din zona de relief mai înaltă care a
fost ocupată cu păduri.
Vegetația subalpină se întâlnește pe culmile mai înalte (1700 m – 1848 m), conservă în parte
trăsăturile vegetaţiei alpine. Este reprezentată de pajiști și tufărișuri subalpine: Specii dominante:
iarba stâncilor (Agrostis rupestris), parusca (Festuca supina); mai apar graminee – paiușul pestriț
(Festuca violaceea), taposica (Nardus stricta), firuta (Poa pratensis); dicotiledonate – patrunjel
de munte, ridichioara, patlagina , etc; jnepeni (Pinus montana) .
Vegetația domeniului forestier, cu extinderea cea mai mare:
 etajul coniferelor (1000 m – 1700 m): - cuprinde în principal molid (Picea excelsa); -
pe alocuri se întâlnește și paltinul de munte (Acer pseudoplatanus), bradul (Abies
alba); - arbuști: afin (Vaccinum myrtillus), merișor (Vaccinium vitis idaeae), etc.; - în
pajiști: paiușul roșu (Festuca rubra ), taposica (Nardus stricta) și altele.

 etajul pădurilor amestecate: - specii dominante: fag (Fagus silvativa), molid (Picea
excelsa) și brad (Abies); - arbuști: alun (Corylus avellana), păducel (Crataegus
monogyna) , etc; - în pajiști: iarba vântului (Aspera venti), paiușul roșu (Festuca
rubra), taposica (Nardus stricta), etc.

 etajul fagului (600 m – 1000 m): - specii dominante: fag (Fagus silvativa), molid
(Picea excelsa) și brad (Abies alba) -în partea superioară, gorun (Quercus petraea),
carpen (Carpinus betulus), ulm (Ulmus montana) și frasin (fraxinus) -în partea
inferioară; - arbuști: alun(Corylus avellana) , corn (Cornus mas), etc . În pajiști:
graminee, iarba vântului (Aspera venti), peptanarița, tremurătoarea, păiușul de livezi
(Festuca pratensis), ovasciorul de munte (Helictotricon decorum); ierburi mezofile,
central-europene (spilcuta, pătrunjel de câmp, clopoței), leguminoase, îndeosebi
specii de trifoi.

 etajul stejarului (70 m – 500 m): - în partea superioară predomină gorunul (Quercus
petraea); - arbuști: păducel (Crataegus monogyna), sanger (Cornus sanguinea), corn
(Cornus mas), etc.; - pajiști: iarba vântului (Aspera venti), paiușuri stepice, etc.

 vegetația de silvostepă: plop (Populus sp), salcie (Salix sp), gorun (Quercus petraea),
cer (Quercus cerris), ulm (Ulmus montana), frasin (fraxinus), carpen (Carpinus
betulus), pajiști.

Vegetația intrazonală și azonală este reprezentată de vegetația de luncă (zavoaie de plop, salcie
și pajiști) și vegetația de sărătură pe areale umede.

Pagina 26 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Districtul de Bazin Hidrografic Crișuri

Numeroase specii de plante valoroase sunt ocrotite: sângele voinicului (Nigritella rubra), laleaua
pestriță (Fritillaria meleagris), nufărul termal (Nymphaea lotus), strugurii ursului
(Arctostaphylos uvaursi).
Cernoziomul din vestul ţării a favorizat cultura cerealelor.Dintre cereale se cultivă mai ales grâul
şi porumbul, iar dintre plantele tehnice, floarea soarelui, sfecla de zahăr şi cartoful. Suprafeţele
cele mai mari sunt ocupate de grâu, porumb, floarea soarelui, orz, orzoaică, ovăz. În zona
colinară se cultivă cartoful, viţa de vie şi pomii fructiferi.
De remarcat este faptul că instalațiile de îmbunătațiri funciare nu mai sunt funcționale de 10 ani,
practic neputându-se vorbi de irigații sau alte amenajări de întreținere a calității solului.
În ceea ce privește repartiția folosințelor agricole se evidențiază o mare diversitate mai ales în ce
privește repartiția acestora în raport cu condițiile oferite de pantă. În mod nejustificat din punct
de vedere al protecției solului, suprafețe însemnate de terenuri arabile se întâlnesc pe versanți.
Ca urmare a numărului mare de proprietari, suprafețele agricole sunt diverse (arabil, pașune,
fâneața, livadă, vița de vie sau folosința mixtă) și cu repartiție în sistem mozaicat.
Planul pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea Efectelor Inundaţiilor pentru bazinul
hidrografic Crișuri vine în întâmpinarea necesităţii de schimbare a abordării managementului
inundaţiilor, de la “acţiunea pasivă” la o “acţiune proactivă”, în vederea reducerii atât a genezei
potenţialelor dezastre, cât şi reducerea vulnerabilităţii la inundaţii. Coroborat cu Planurile de
Management pe Bazine/Spaţii Hidrografice, ca principale instrumente de implementare a
Directivei Cadru 2000/60/UE în domeniul apei, a cărei ţintă o reprezintă atingerea „stării bune” a
apelor în anul 2015, vor conduce împreună la asigurarea aceloraşi condiţii de viaţă pentru toți
cetățenii.

Pagina 27 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Districtul de Bazin Hidrografic Crișuri

CAPITOLUL 2 - ANALIZA REPARTIŢIEI PRECIPITAŢIILOR PRODUSE


PE SUPRAFAŢA BAZINULUI HIDROGRAFIC CRIŞURI

Conform caietului de sarcini pentru elaborarea documentaţiei "Planul pentru prevenirea,


protecţia si diminuarea efectelor inundaţiilor in bazinul hidrografic Crişuri" al doilea capitol îl
reprezintă o analiză a repartiţiei precipitaţiilor produse în anii trecuţi.
Pentru realizarea modelului hidrologic (model ploaie-scurgere) au fost utilizate ca date de intrare
precipitaţiile. Analiza regimului precipitaţiilor produse în anii trecuţi are ca obiectiv principal
alegerea evenimentelor majore care să reprezinte evenimentele de calibrare si validare ale
modelului hidrologic construit.
Astfel, în tabelul următor se prezintă perioadele care au fost selectate pentru fiecare subbazin
hidrografic component.

Tabel 2.1

Nr. Subbazin hidrografic


Perioada selectată
crt. component
1 iulie 1980
2 Barcău mai 1989
3 iulie 1998
4 iulie 1980
Crişul Repede
5 mai 1989
6 iulie 1980
Crişul Negru
7 mai 1989
8 martie-aprilie 1981
Crişul Alb
9 aprilie 2000

În conformitate cu datele primite de la Institutul Naţional de Statistică (anexa 2.1) distribuţia


spaţială a precipitaţiilor medii anuale înregistrate în intervalul 1901-2010 (2010 este cel mai
recent an pentru care exista date) variază între 300-400 mm pe an pe litoral şi peste 1000 mm în
Munţii Carpaţi.
In anexa 2.2. se prezintă grafic repartiţia teritorială a precipitaţiilor medii multianule.
In bazinul hidrografic Crişuri cantităţile medii multianuale de precipitaţii variază în funcţie de
altitudinea reliefului şi variază între 500-600 mm în câmpie, 800-900 mm în dealuri şi
depresiuni, iar în sectoarele montane putând atinge 1400-1500 mm, izolat mai bogate pe
versanţii cu expoziţie general vestică, putând depăşi 1600 mm (Stâna de Vale).
Prin aşezarea în partea de vest a ţării, bazinul hidrografic al Crişurilor se încadrează în tipul de
climat temperat continental cu influenţe vestice (oceanice) şi mediteraneene.
Pe teritoriul sau în imediata apropiere a bazinului hidrografic Crişuri se află 18 staţii
meteorologice administrate si întreţinute de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM),
repartizate pe subbazine hidrografice componente conform tabelului 2.2.

Pagina 28 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Districtul de Bazin Hidrografic Crișuri

Tabel 2.2

Nr. Subbazin hidrografic Staţia


crt. component meteorologică
1 Săcuieni
2 Barcău Supuru de Jos
3 Nuşfalău
4 Oradea
5 Borod
6 Zece Hotare
7 Crişul Repede Huedin
8 Vlădeasa 1400
9 Vlădeasa 1800
10 Stâna de Vale
11 Salonta
12 Dumbraviţa de
Crişul Negru
Codru
13 Ştei
14 Chişineu Criş
15 Şiria
16 Crişul Alb Gurahonţ
17 Ţebea
18 Câmpeni

În plus, circa 88 de staţii hidrometrice din subordinea Institutului Naţional de Hidrologie si


Gospodărire a Apelor (INHGA) monitorizează date meteorologice în bazinul hidrografic Crişuri.
În anexa 2.3 se prezintă repartiţia staţiilor meteorologice.

2.1. Durata precipitaţiilor


Totalitatea particulelor de apă, lichidă sau solidă, care cad din nori izolaţi sau din sisteme
noroase şi ating suprafaţa terestră formează precipitaţiile. Cantitatea de precipitaţii se măsoară în
mm. Un mm cantitate de precipitaţii reprezintă cantitatea de apă, provenită din precipitaţii, care,
dacă nu s-ar infiltra în sol, nu s-ar scurge pe pantă şi nu s-ar evapora, ar forma pe o suprafaţă
plană orizontală cu aria de 1 m2 un strat cu grosimea de 1 mm. Astfel, 1 mm de precipitaţii este
echivalent cu 1l/ m2.
În funcţie de cantitatea de apă şi durată, precipitaţiile pot fi:
 de lungă durată şi abundente;
 de lungă durată şi puţin abundente;
 de scurtă durată şi abundente;
 de scurtă durată şi puţin abundente.
Precipitaţiile de lungă durată şi abundente sunt caracteristice anotimpului de toamnă şi in zonele
montane înalte. Sunt cunoscute sub numele de "ploi mocăneşti" şi durează cel puţin 6 ore.
Cantitatea minimă de apă pe care pot să o dea este de 0.5 l/oră.

Pagina 29 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Districtul de Bazin Hidrografic Crișuri

Precipitaţiile de lungă durată şi puţin abundente se numesc burniţe şi sunt alcătuite din picături
foarte fine de apă, mai frecvente în perioada rece a anului.
Precipitaţiile de scurtă durată şi abundente se numesc averse şi sunt caracteristice perioadei calde
a anului. Aceste precipitaţii încep şi se sfârşesc brusc, sunt însoţite de oraje şi dau cantităţi mari
de apă.
Precipitaţiile de scurtă durată şi puţin abundente se numesc bure de ploaie sau fulguieli, în
funcţie de anotimp.
În tabelele următoare se prezintă durata maximă, cantitatatea totală aferentă, precum şi data
înregistrării precipitaţiilor conform datelor furnizate de Administraţia Naţională de Meteorologie
cu privire la precipitaţiile orare înregistrate la staţiile meteorologice utilizate pentru evenimentele
ploaie-scurgere folosite la calibrarea si validarea modelului hidrologic pentru bazinul hidrografic
Crişuri.

Tabel 2.3

Intervalul 21.07.1980-30.07.1980
Durata maximă Cantitatea totală de
Data înregistrării
Staţia meteorologică a precipitaţiilor precipitaţii aferentă
precipitaţiilor
[ore] intervalului [mm]
Săcuieni 26 51.7 22-23.07.1980
Supuru de Jos 27 59.4 22-23.07.1980
Borod 28 89.3 22-23.07.1980
Huedin 13 23.2 22-23.07.1980
Oradea 29 63.9 22-23.07.1980
Stâna de Vale 25 114.5 22-23.07.1980
Vlădeasa 1800 28 67.4 22-23.07.1980
Ştei 18 71 22-23.07.1980

Tabel 2.4

Intervalul 6.05.1989-12.05.1989
Durata maximă Cantitatea totală de
Data înregistrării
Staţia meteorologică a precipitaţiilor precipitaţii aferentă
precipitaţiilor
[ore] intervalului [mm]
Săcuieni 23 21.5 7-8.05.1989
Supuru de Jos 27 47.3 7-8.05.1989
Borod 29 80 7-8.05.1989
Oradea 22 27.5 7-8.05.1989
Zece Hotare 32 71.3 7-8.05.1989
Ştei 17 24.7 7-8.05.1989
Dumbraviţa de Codru 24 34.5 7-8.05.1989
Salonta 12 13.7 7-8.05.1989

Pagina 30 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Districtul de Bazin Hidrografic Crișuri

Tabel 2.5

Intervalul 7.07.1998-15.07.1998
Durata maximă Cantitatea totală de
Data înregistrării
Staţia meteorologică a precipitaţiilor precipitaţii aferentă
precipitaţiilor
[ore] intervalului [mm]
Săcuieni 12 36.4 7-8.05.1998
Supuru de Jos 11 19.2 7-8.05.1998
Nuşfalău 9 9.2 8.05.1998

Tabel 2.6

Intervalul 2.04.2000-9.04.2000
Durata maximă Cantitatea totală de
Data înregistrării
Staţia meteorologică a precipitaţiilor precipitaţii aferentă
precipitaţiilor
[ore] intervalului [mm]
Chişineu Criş 20 14.7 5-6.04.2000
Şiria 27 36.8 5-6.04.2000
Gurahonţ 19 27.4 6.04.2000
Ţebea 11 5.3 6.04.2000

Astfel, se poate observa că durata maximă a precipitaţiilor, în intervalele selectate, a fost de 32


ore la staţia meteorologică Zece Hotare în mai 1989.

2.2. Intensitatea precipitaţiilor

Intensitatea (i) unei precipitaţii reprezintă raportul dintre cantitatea de apă (q) în mm şi durata de
timp (t) în care a căzut şi se calculează conform relaţiei:
i = q / t [mm/oră]
În funcţie de intensitate precipitaţiile pot fi: torenţiale sau netorenţiale.
Ploile torenţiale sunt ploi foarte puternice cu o durată mai mică de 24 de ore (1440 minute) şi
care depăşesc o anumită limită de intensitate care variază de la o zonă geografică la alta (tabel
2.7). În consecinţă, ploile care au o durată mai mare de 24 ore sau nu se încadrează în limitele de
torenţialitate sunt ploi netorenţiale.

Tabel 2.7

Durata [minute] Cantitatea [mm] Intensitatea [mm/min]


1-5 5 1
6-15 12 0.8
16-30 18 0.6
31-45 22.5 0.5
46-60 24 0.4

Pagina 31 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Districtul de Bazin Hidrografic Crișuri

Durata [minute] Cantitatea [mm] Intensitatea [mm/min]


61-120 36 0.3
121-180 36 0.2
>180 36 0.1

Ploile torenţiale au două particularităţi:


 cu cât durata ploii este mai mare cu atât intensitatea este mai redusă;
 ploile torenţiale de mare intensitate nu acoperă decât o suprafaţă foarte redusă a
bazinului de recepţie, cel mult de ordinul zecilor de km2.
În tabelul următor se prezintă intensităţile precipitaţiilor rezultate care au depăşit limitele de
torenţialitate ale ploilor pentru evenimentele ploaie-scurgere utilizate la calibrarea si validarea
modelului hidrologic.

Tabel 2.8

Cantitate Durată Intensitate


Staţia meteorologică precipitaţii precipitaţii precipitaţii Data
[mm] [minute] [mm/min]
Borod 41.3 360 0.11 22-23.07.1980
Stâna de Vale 38.3 300 0.12 22.07.1980
Ştei 36.2 360 0.1 22.07.1980

În urma analizei celor prezentate mai sus se observă că din intervalele selectate doar în zilele de
22 si 23 iulie 1980 s-au înregistrat ploi torenţiale (conform limitelor de torenţialitate), cea mai
mare intensitate a precipitaţiilor înregistrându-se în 22 iulie la staţia meteorologică Stâna de Vale
când în decursul a 5 ore cantitatea de precipitaţii a fost de 38,3 mm rezultând o intensitate de
0,12 mm/minut.

2.3. Frecvenţa precipitaţiilor

Conform datelor primite de la Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor cu


privire la cantităţile de precipitaţii zilnice înregistrate la staţiile hidrometrice ce prezintă interes
pentru bazinul hidrografic Crişuri în intervalul 1.01.2001 - 31.12.2006, în tabelele din anexa 2.4
se prezintă repartiţia numărului de zile cu precipitaţii pe fiecare lună, respectiv an. Se consideră
“zile cu precipitaţii” cele în care se înregistrează cantităti ≥ 1 mm. Datorita numarului mare de
statii hidrometrice la care se măsoară precipitaţii căzute pe suprafaţa bazinului hidrografic
Crişuri, în calculul de determinare a frecvenţei precipitaţiilor au fost selectate staţiile
hidrometrice Ghilesti, Criscior, Brazi, Talpos, Beius, Poiana, Valea Draganului si Vadu Crisului.
Sintetic, în tabelul 2.9 se prezintă numarul mediu anual de zile cu precipitaţii înregistrate la
staţiile hidrometrice în intervalul 1.01.2001 - 31.12.2006.

Pagina 32 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Districtul de Bazin Hidrografic Crișuri

Tabel 2.9

Număr mediu
Nr. crt. Staţia meteorologică anual de zile cu
precipitaţii
1 Ghilesti 83
2 Criscior 110
3 Brazi 103
4 Talpos 74
5 Beius 105
6 Poiana 122
7 Valea Draganului 121
8 Vadu Crisului 108

În urma analizarii acestor informatii se poate observa ca numarul mediu anual de zile cu
precipitatii in bazinul hidrografic Mures variaza intre 74 si 122. Cele mai putine astfel de zile se
inregistreaza in zona statiei hidrometrice Talpos (74), iar cele mai multe zile cu precipitatii in
zona statiei hidrometrice Poiana (122).
Sintetic, în tabelul următor se prezintă numarul mediu lunar de zile cu precipitaţii înregistrate la
toate staţiile hidrometrice ce prezintă interes pentru bazinul hidrografic studiat în intervalul
1.01.2001 - 31.12.2006.

Tabel 2.10

Număr mediu
Nr. crt. Luna lunar de zile cu
precipitaţii
1 Ianuarie 8,6
2 Februarie 8,8
3 Martie 8,8
4 Aprilie 9,7
5 Mai 8,3
6 Iunie 9
7 Iulie 10,6
8 August 8,5
9 Septembrie 8,3
10 Octombrie 6,9
11 Noiembrie 8,6
12 Decembrie 7,6

Din cele prezentate în tabelul de mai sus se poate observa că lunile octombrie şi decembrie au cel
mai mic număr mediu lunar multianual de zile cu precipitaţii, iar lunile aprilie, iunie şi iulie cel
mai mare.

Pagina 33 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Districtul de Bazin Hidrografic Crișuri

2.4. Repartiţia sezonieră

În conformitate cu tabelele din anexa 2.5 în care se prezintă cantităţile de precipitaţii medii
lunare înregistrate la staţiile hidrometrice din bazinul hidrografic Crişuri în intervalul 1.01.2001-
31.12.2006 se constată faptul că perioada cea mai ploioasă este iunie – septembrie, în luna iulie
înregistrându-se maximul lunar multianual de precipitaţii. Minimul de precipitaţii medii lunare
multianuale apare în perioada de iarnă.
Din cele prezentate mai sus se constată că precipitaţiile pluviale au cea mai ridicată pondere în
bazinul hidrografic Crişuri.
În continuare se poate observa o repartiţie a cantităţilor de precipitaţii medii lunare înregistrate în
întregul bazin hidrografic Crişuri în intervalul ianuarie 2001 – decembrie 2006 atât sub formă
tabelară, cât şi grafic.

Tabel 2.11

Precipitaţii medii lunare multianuale [mm]


Luna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Cantitate
precipitaţii 43,49 41 62,48 78,55 67,9 79,03 115,67 93,82 80,7 44,95 59,33 43,68
[mm]

Figura 2.1

Pagina 34 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Districtul de Bazin Hidrografic Crișuri

În România precipitaţiile nu sunt repartizate uniform în teritoriu. Pe durata anului, cele mai
ploioase luni sunt martie şi iunie, iar secetoase februarie şi august. Factorii care influenţează
repartiţia precipitaţiilor sunt: altitudinea şi influenţele exercitate în teritoriu. Astfel:
 în zona de câmpie media precipitaţiilor variază între 400-600 mm;
 în zona de podiş şi deal cantitatea precipitaţiilor variază între 600-800 mm;
 în zona montană de până la 1000 m, cantitatea de precipitaţii variază între 800-1000
mm, iar în munţii de peste 1000 m, media precipitaţiilor variază între 1000-1200
mm. În zona montană predomină precipitaţiile sub formă de zăpadă.
Prin aşezarea în partea de vest a ţării, bazinul hidrografic al Crişurilor se încadrează în tipul de
climat temperat continental cu influenţe vestice (oceanice) şi mediteraneene.

2.5. Ploi maxime istorice

În intervalul 14.06.1997 ora 22:00 - 15.06.1997 ora 12:00 în bazinul mijlociu al râului Barcău au
căzut precipitaţii de o intensitate mare, depăşind la unele posturi pluvio cantitatea de 130 l/ mp.
Ca urmare s-au produs viituri foarte rapide pe afuenţii Barcăului de pe versantul stâng, pe cursul
mijlociu (v.Borumblaca, Frumoasa, Bistra, Tria).
Începând din data de 02.04.2000, în bazinul hidrografic al Crişului Alb au căzut precipitaţii, la
început în cantităţi mai mici culminând cu datele de 05.04-06.04.2000 (Hălmagiu 46,8 l/mp,
Sebiş 69,7 l/mp, Moneasa 92,0 l/mp, Tauţ 36,7 l/mp, Beliu 59,2 l/mp, Ţipari II 54,8 l/mp, Ineu
55,0 l/mp). Aceste precipitaţii cumulate cu apa rezultată din topirea zăpezii existente încă în
bazinul superior, duc la creşteri importante de debite şi niveluri pe toţi afluenţii Crişului Alb.
Situaţia hidrologică la posturile hidrometrice se prezintă astfel: staţia hidrometrică Sebiş s-a
înregistrat Hmax = 400 cm, în data de 06.04.2000; staţia hidrometrică Ineu s-a înregistrat Hmax
= 881 cm, în data de 07.04.2000; Crişul Alb, la staţia hidrometrică Chişineu Criş s-a înregistrat
Hmax = 950 cm, în data de 07.04.2000.
În bazinul Crişul Negru în perioada 06.04 – 12.04.2000 au căzut cantităţi importante de
precipitaţii (Beiuş 52.8 l/mp, Tinca 42.5 l/mp, Talpoş 32.2 l/mp, Zerind 35.2 l/mp, Pietroasa 62.9
l/mp, Pocola 63.5 l/mp, Hidişel 60.3 l/mp) care s-au suprapus cu topirea zăpezii şi care au dus la
creşterea bruscă a debitelor pe cursurile de apă cu scurgere cu caracter torenţial, scurgeri de pe
versanţi în toate bazinele hidrografice cadastrate şi necadastrate din teritoriul amintit.

2.6. Tendinţe

În conformitate cu anexa 2.1 cu privire la precipitaţiile medii lunare multianuale înregistrate la


staţia meteorologică Oradea în perioada 1901-2010 în continuare se prezintă sintetic atât sub
formă tabelară, cât şi grafic repartiţia lunară a cantităţilor de precipitaţii (mm) în intervalele
1901-2000, respectiv 2001-2010.

Pagina 35 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Districtul de Bazin Hidrografic Crișuri

Tabel 2.12

Nr. Intervalul
1901-2000 2001-2010
crt. Luna
1 Ianuarie 36.3 35.9
2 Februarie 32.1 42.1
3 Martie 35.5 49
4 Aprilie 48.1 52.9
5 Mai 65.5 52.3
6 Iunie 83.3 74.7
7 Iulie 64.3 60.7
8 August 56.2 79.4
9 Septembrie 47.1 63
10 Octombrie 44 47
11 Noiembrie 48.6 50.8
12 Decembrie 52.2 50.8

Figura 2.2 – Repartiţia lunară a cantităţilor de precipitaţii (mm) în perioada 1901-2010

În urma analizei celor prezentate mai sus se constată faptul că pentru cele două intervale s-a
înregistrat o cantitate de precipitaţii medie multianuală sensibil mai mare în intervalul 2001-2010
(658.4 mm), faţă de 613.2 mm în intervalul 1901-2000.
Din distribuţia lunară a cantităţilor medii de precipitaţii aferente celor două perioade se constată
următoarele:
- în intervalul 1901-2000 în lunile mai, iunie si iulie se înregistrează cele mai mari cantităţi
de precipitaţii, iar în intervalul 2001-2010 cantităţile cele mai mari de precipitaţii se înregistrează
în lunile iunie, iulie, august, septembrie;

Pagina 36 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Districtul de Bazin Hidrografic Crișuri

- în ultimii ani (intervalul 2001-2010) a avut loc o deplasare parţială a cantităţilor maxime de
precipitaţii din luna iunie în luna august.

Pagina 37 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Districtul de Bazin Hidrografic Crișuri

CAPITOLUL 3 - ANALIZA REGIMULUI VIITURILOR PRODUSE ÎN


BAZINUL HIDROGRAFIC CRIŞURI ÎN ULTIMII 30-40 DE ANI

Conform caietului de sarcini pentru elaborarea documentaţiei "Planul pentru prevenirea,


protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor în bazinul hidrografic Crişuri" al treilea capitol îl
reprezintă o analiză a regimului viiturilor produse în ultimii 30-40 de ani.
Pe lângă analiza celor mai importante precipitaţii prezentată în capitolul 2, pentru modelarea
hidrologică a fost necesară şi o analiză cu privire la cele mai importante viituri înregistrate în anii
trecuţi.
În bazinul hidrografic Crişuri există 86 staţii hidrometrice care se află în administrarea şi sub
controlul Administraţiei Bazinale de Apă Crişuri în cadrul Administraţiei Naţionale "Apele
Romane" (ANAR) şi sub coordonarea metodologică a Institutului Naţional de Hidrologie si
Gospodărire a Apelor (INHGA). Lista acestor staţii, incluzând amplasarea lor, poate fi găsită în
tabelul de mai jos şi în anexa 3.1.

Tabel 3.1

Nr. crt. Râul Staţia hidrometrică


1 BARCAU Valcau de Sus
2 BARCAU Nusfalau
3 BARCAU Marca
4 BARCAU Balc
5 BARCAU Marghita
6 BARCAU Salard
7 BISTRA Padurea Neagra
8 BISTRA Chiribis
9 FANETELOR Sarsig
10 IER (ERIU) Andrid
11 IER (ERIU) Ianca
12 CHECHET Ghilesti
13 SANTAU (CEHAL) Valea Morii
14 CRIŞUL ALB Blăjeni
15 CRIŞUL ALB Criscior
16 CRIŞUL ALB Vaţa de Jos
17 CRIŞUL ALB Gurahonţ
18 CRIŞUL ALB Ineu
19 CRIŞUL ALB Chişineu Criş
20 V.SATULUI Buceş

Pagina 38 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Districtul de Bazin Hidrografic Crișuri

Nr. crt. Râul Staţia hidrometrică


21 BUCUREŞCI Bucureşci
22 LUNCOIU Brad
23 VAŢA Vaţa de Sus
24 OBÂRŞIA Târnava de Criş
25 BĂNEŞTI Hălmagiu
26 HĂLMĂGEL Hălmagel
27 V.DE LA LAZURI Vârfurile
28 SIGHIŞOARA Brazii
29 ZIMBRU (IOSAŞ) Iosăşel
30 CHISINDIA Chisindia
31 SEBIŞ Sebiş
32 MONEASA Boroaia
33 MONEASA Moneasa
34 MONEASA Ranusa
35 CIGHER Tauţ
36 CIGHER Chier
37 TIMERCEA Tăut
38 VALEA MARE Târnova
39 CRIŞUL NEGRU POIANA
40 CRIŞUL NEGRU ŞUŞTI
41 CRIŞUL NEGRU BEIUŞ
42 CRIŞUL NEGRU TINCA
43 CRIŞUL NEGRU TALPOŞ
44 CRIŞUL NEGRU ZERIND
45 BRIHENI ŞUŞTI
46 CRIŞUL BĂIŢA ŞTEI
47 SIGHIŞTEL ŞTEI
CRIŞUL PIETROS (V.
48 Pietroasa
GALBENĂ)
49 CRIŞUL PIETROS
50 BOGA
51 NIMĂIEŞTI Budureasa
52 NIMĂIEŞTI Beiuş
53 FINIŞ Finiş
54 VALEA ROŞIE Pocola
55 HOLOD Luncasprie
56 HOLOD Holod
57 TOPA (RÂU) Vârciorog
58 TOPA Hidişel

Pagina 39 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Districtul de Bazin Hidrografic Crișuri

Nr. crt. Râul Staţia hidrometrică


59 VALEA NOUĂ Husasău de Tinca
60 BELIU Beliu
61 BELIU Berechiu
62 TEUZ Igneşti
63 TEUZ Cărand
64 TEUZ Cermei
65 GROŞENI Archiş
66 SARTIŞ Şiad
67 RENIŞEL Sepreuş
Ciucea
68 CRIŞUL REPEDE
Ciucea - Ac.Drăgan
69 CRIŞUL REPEDE Vadu Crisului
70 CRIŞUL REPEDE Oradea
71 CALATA Calata
72 CALATA Morlaca Cariera
73 SACUEU Rachitele
74 SACUEU Morlaca Hent
75 DRAGAN Valea Draganului
76 POICU Vanatori
77 IAD Stana de Vale (Murgasu)
78 IAD Lesu Amonte
79 FÂNTÂNA GALBENĂ Stana de Vale
80 IEDUT Stana de Vale
81 BOROD Topa de Cris
82 IZVOR Alesd
83 MNIEREA Calatea
84 CHIJIC Copacel
85 TASAD Osorhei
86 PETA Sanmartin

3.1. Perioada de apariţie

Cele mai mari viituri înregistrate în bazinul hidrografic Crişuri în anii trecuţi au avut loc în:
 mai 1970;
 iulie 1975;
 martie 1981;
 decembrie 1995 - ianuarie 1996;
 iunie 1998;

Pagina 40 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Districtul de Bazin Hidrografic Crișuri

 martie 2000;
 martie 2004;
 iulie 2005.
În bazinul hidrografic Crişuri se formează viituri în toate anotimpurile anului, dar cele mai
remarcabile sunt în sezonul de iarnă, primăvară şi vară, în funcţie de aportul de umezeală adus de
către masele de aer.

3.2. Provenienţa

Geneza viiturilor este legată, în primul rând, de condiţiile climatice. Ele se produc ca urmare a
unor ploi torenţiale cu intensităţi şi strate de ape mari (viituri pluviale), a topirii rapide a zăpezii
(viituri nivale) sau din cauze mixte (viituri pluvio-nivale). În funcţie de distribuţia în timp a
precipitaţiilor, viiturile sunt simple sau singulare (caracterizate printr-un singur vârf) şi complexe
sau compuse (cu mai multe vârfuri). În perioadele de îngheţ, scurgerile de sloiuri pot provoca
baraje naturale (zăpoare) care blochează scurgerea, generând creşteri de nivel în spatele acestora
sau scurgeri puternice în momentul ruperii.
În primăvara anului 1970 s-au produs viituri remarcabile pe râurile din jumătatea de nord a ţării.
Acest caracter s-a datorat unui complex de factori care au acţionat concomitent un interval de
timp neobişnuit de îndelungat (precipitaţii extrem de intense, deseori având caracter torenţial,
căzute pe un larg teritoriu, al cărui sol era umezit în mod accentuat şi ale cărui albii ale reţelei
hidrografice erau aproape pline cu apă provenită din curăţarea munţilor de zăpadă). Un caracter
deosebit se remarcă în bazinul Crişuri, unde după descreşterea viiturilor, există o perioadă relativ
scurtă (circa 10 zile) în care apele se menţin la nivel ridicat şi după care urmează un al doilea val
de ape mari.
Cauza principală a formării viiturilor din iulie 1975 o constituie cantităţile deosebit de mari ale
ploilor căzute în intervalul 1 – 3 iulie 1975.
Viitura din martie 1981 de pe râul Crişuri a avut drept cauză un complex de fenomene
hidrometeorologice generate pe de o parte de existenţa unui strat important de zăpadă în zona
montană (în Munţii Apuseni), de grosimea medie a stratului de zăpadă care era 40 cm cu un
echivalent de apă de 100 l/mp , iar pe de altă parte o cantitate de precipitaţii căzute în bazinul
superior şi mijlociu al râului Crişuri care au avut valori de 181 l/mp la Brănişca, amonte de
Săvârşin.
Inundațiile produse în bazinul hidrografic Mureș la sfârșitul anului 1995 şi începutul anului 1996
s-au datorat în principal precipitațiilor sub formă de ploaie, temperaturilor ridicate şi topirii
zăpezii existente în zonele montane.
În a doua decadă a lunii iunie 1998 în bazinul mijlociu al Crişuriului au căzut cantităţi de
precipitaţii cu valori de peste 150 l/mp. La 90% din posturile aflate în judeţul Crişuri şi la 75%
din cele aflate în judeţul Alba s-au înregistrat precipitaţii de peste 100 l/mp în decada 10-20
iunie. Umiditatea solului a crescut foarte mult, atingându-se saturaţia în stratul superficial pe
suprafeţe mari, fapt care a mărit mult coeficienţii de scurgere astfel încât o mare parte din
volumul precipitaţiilor a ajuns rapid în reţeaua hidrografică.

Pagina 41 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Districtul de Bazin Hidrografic Crișuri

3.3. Zonele de formare

Trebuie remarcat că există o zonă caracteristică de formare a viiturilor, la altitudini nu foarte


mari, intr-o fâşie de maxim pluviometric sau/şi de creştere accentuată a temperaturilor de
primăvară.
Concentrarea rapidă a apei în albie şi propagarea sunt favorizate de mai mulţi factori:
 geologici (roci cu permeabilitate mică);
 morfologici;
 morfometrici (bazinul dezvoltat în sectorul inferior, versanţii concavi şi cu pantă
mare, panta accentuată a profilului longitudinal);
 pedologici (soluri cu permeabilitate mică sau umectare);
 de vegetaţie (lipsa pădurii);
 forma reţelei hidrografice (structura dendritică).
Toţi aceşti factori influenţează parametrii undei de viitură la formare, dar şi modificarea
elementelor în procesul de propagare de-a lungul albiei.

3.4. Probabilităţi

În tabelul de mai jos se prezintă debitele maxime cu probabilităţile de depăşire de 0.1%, 1%, 5%
si 10% înregistrate la staţiile hidrometrice din bazinul hidrografic al Crişuriului conform datelor
furnizate de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor urmare a comenzii
nr. 571/2011, precum şi debitele maxime înregistrate în ultimii 40 de ani.

Tabel 3.2

Qmax p% [m3/s] Qmax


Nr. Staţia
Râul înregistrat Data
crt. hidrometrică 0.1% 1% 5% 10%
[m3/s]
1 Suseni 224 130 71 48 42.6 27.12.1995
2 Topliţa 920 580 360 270 152 19.03.2005
3 Stânceni 1095 720 455 350 371 27.12.1995
4 Găloaia 1370 890 570 430 621 27.12.1995
5 Glodeni 1750 1195 825 660 1210 13.05.1970
6 Luduş 2320 1540 1000 780 884 20.04.1998
7 Ocna Crişuri 3005 1940 1215 915 1580 14.05.1970
Crişuri
8 Alba Iulia 3670 2455 1625 1275 2450 15.05.1970
9 Acmariu 3690 2510 1690 1340 1716 21.06.1998
10 Gelmar 3710 2520 1697 1345 1669 22.06.1998
11 Brănişca 3825 2640 1845 1485 2612 16.05.1970
12 Săvârşin 3635 2540 1780 1450 2410 16.05.1970
13 Radna 3445 2415 1705 1395 2330 17.05.1970
14 Arad 3410 2390 1690 1380 2320 18.05.1970

Pagina 42 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Districtul de Bazin Hidrografic Crișuri

Qmax p% [m3/s] Qmax


Nr. Staţia
Râul înregistrat Data
crt. hidrometrică 0.1% 1% 5% 10%
[m3/s]
15 Nădlac 3375 2365 1675 1365 2230 19.05.1970
16 Topliţa Topliţa 470 275 150 100 176 17.02.1958
17 Răstoliţa Răstoliţa 420 245 135 90 110 13.05.1970
18 Bistra Bistra 287 167 91 62 88.8 6.04.2000
19 Aiud Aiud 290 170 90 60 110 20.06.2006
20 Geoagiu Teiuş 330 200 115 80 83 2.07.1975
21 Galda Benic 284 165 90 61 77.2 Iulie 1979
22 Ampoi Barabanţ 595 350 195 135 244 Iulie 1976
23 Pian Vîntu de Jos 395 230 125 85 43.2 25.04.2001
24 Geoagiu Geoagiu 317 250 163 115 180 19.04.2006
25 Orăştie Orăştie 530 320 180 130 194 21.07.1979
26 Dobra Dobra 410 240 130 90 112 6.04.2000
27 Monorăştie Monorăştie 119 69 37 26 29.4 29.07.1991
28 Lăpuşna 313 182 99 67 42.2 27.12.1995
29 Gurghiu Ibăneşti 595 370 220 160 199 27.12.1995
30 Solovastru 620 390 235 170 - -
31 Arieşeni 284 165 90 61 - -
32 Scărişoara 482 294 169 120 275 12.03.1981
33 Albac 645 400 235 170 270 27.12.1995
34 Arieş Câmpeni 845 550 350 265 735 12.03.1981
35 Baia de Arieş 1210 810 535 420 860 12.03.1981
36 Buru 1700 1050 620 455 822 12.03.1981
37 Turda 1915 1170 670 480 950 3.07.1975
38 Arieşul Mic Ponorel 396 230 125 85 224 12.03.1981
39 Albac Albac 330 190 105 70 48 27.12.1995
40 Abrud Câmpeni 460 280 160 110 145 12.03.1981
41 Valea Mare Bistra 279 162 88 60 34.5 27.12.1995
42 Poşaga Poşaga 345 200 110 75 30.6 19.06.2006
43 Ocoliş Ocoliş 265 154 84 57 9.48 3.06.1991
44 Iara Iara 205 120 65 44 125 12.07.2005
45 Valea Largă Viişoara 349 203 110 75 27.1 16.05.1996
46 Vârşag aval 361 210 114 78 85 27.12.1995
47 Zetea 541 315 171 117 50 26.11.1993
Odorheiul
48 665 400 225 160 205 13.03.1981
Secuiesc
Târnava
49 Vânători 1215 730 410 285 700 14.05.1970
Mare
50 Sighişoara 1280 770 430 305 426 17.07.1998
51 Mediaş 1540 930 530 380 900 3.07.1975
52 Blaj 1535 925 520 365 851 4.07.1975
53 Mihalţ 2245 1360 775 545 1350 4.07.1975
54 Hodoş Nicoleşti 205 119 65 44 73.4 18.08.2005
55 Scroafa Saschiz 393 228 122 83 153 17.07.1998

Pagina 43 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Districtul de Bazin Hidrografic Crișuri

Qmax p% [m3/s] Qmax


Nr. Staţia
Râul înregistrat Data
crt. hidrometrică 0.1% 1% 5% 10%
[m3/s]
56 Feernic Simoneşti 301 175 95 65 368 23.08.2005
57 Laslea Laslea 310 180 100 65 86.9 9.06.1999
58 Vişa Şeica Mare 575 350 200 140 310 2.07.1975
59 Secaş Colibi 495 288 156 107 - -
60 Sărăţeni 675 405 225 160 323 13.05.1970
61 Târnava Bălăuşeri 850 510 285 200 355 19.06.1998
62 Mică Târnăveni 900 540 305 210 630 3.07.1975
63 Blaj 875 525 300 200 268 19.06.1998
64 Sovata Sovata 175 102 55 38 38.8 19.06.1991
65 Cuşmed Crişeni 289 168 91 62 146 18.06.1998
66 Domald Zagăr 208 121 66 45 75 3.07.1975
67 Niraj Cinta 515 320 195 140 338 15.05.1970
68 Pui 525 330 210 165 330 19.06.1970
Strei
69 Petreni 965 680 480 395 438 23.05.1978
70 Bărbat Pui 395 230 125 85 48.9 10.05.1984
71 Galbena Haţeg 460 280 160 110 145 6.04.2000
72 Luncanilor Chitid 270 155 85 57 51.8 25.04.2001
73 Topliţa 415 240 130 90 180 6.04.2000
Cerna
74 Teliuc 555 335 190 134 68.6 7.04.2000

3.5. Frecvenţa

Din analiza debitelor maxime înregistrate în ultimii ani la staţiile hidrometrice din bazinul
hidrografic Crişuri disponibile în tabelul 3.2, în continuare se prezintă, atât grafic cât şi sub
formă tabelară frecvenţa lunară a înregistrării acestora.

Tabel 3.3

Nr. debite maxime Frecvenţa lunară a


Nr.
Luna înregistrate la staţiile debitelor maxime
crt.
hidrometrice înregistrate [%]
1 Ianuarie 0 0
2 Februarie 1 1.4
3 Martie 8 11.2
4 Aprilie 9 12.6
5 Mai 15 21.1
6 Iunie 11 15.5
7 Iulie 15 21.1
8 August 2 2.8
9 Septembrie 0 0
10 Octombrie 0 0

Pagina 44 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Districtul de Bazin Hidrografic Crișuri

Nr. debite maxime Frecvenţa lunară a


Nr.
Luna înregistrate la staţiile debitelor maxime
crt.
hidrometrice înregistrate [%]
11 Noiembrie 1 1.4
12 Decembrie 9 12.6

Figura 3.1- Frecvenţa lunară a debitelor maxime înregistrate

Din cele prezentate mai sus se poate observa că cele mai multe debite maxime înregistrate la
staţiile hidrometrice din bazinul hidrografic Crişuri în anii trecuţi au avut loc în lunile mai şi
iulie. În lunile ianuarie, septembrie şi octombrie nu s-a înregistrat niciun debit maxim.

3.6. Durata

Durata viiturilor influenţează direct marimea pagubelor care pot apărea. O analiză a pagubelor
fizice produse de inundaţii în ultimii 35 de ani se va detalia în capitolul 5 din prezenta
documentaţie.
O caracteristică generală a viiturilor înregistrate în bazinul hidrografic Crişuri în mai 1970 o
constituie faptul că ele au un aspect singular (monoundic) prezentând creşteri bruşte şi
descreşteri mai lente. Un caracter deosebit se remarcă când după descreşterea viiturilor, există o
perioadă relativ scurtă (circa 10 zile) în care apele se menţin la nivel ridicat şi după care urmează
un al doilea val de ape mari.

Pagina 45 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Districtul de Bazin Hidrografic Crișuri

3.7. Viituri maxime istorice

Viitura din mai 1970


Elementul declanşator al viiturilor excepţionale l-a constituit căderea de precipitaţii lichide
deosebit de intense. Cantitatea intensă de precipitaţii căzută într-un interval aşa de scurt a fost
cauzată de invazia de aer polar rece care a imprimat aerului cald de origine subtropicală existent
în acel timp deasupra ţării noastre (cu un conţinut ridicat de vapori de apă, 15-20 g/mc aer), o
mişcare turbionară foarte puternică. La aportul de apă provenit din precipitaţiile lichide s-a
adăugat şi apa provenită din topirea bruscă a zăpezii existente în munţi la altitudini de peste 2000
m, sub influenţa ploilor calde.
Viitura din iulie 1975
La începutul lunii iulie 1975, în bazinul hidrografic al râului Crişuri s-au produs viituri
excepţional de mari, care la staţiile hidrometrice de pe râurile Târnava Mare şi Târnava Mică au
depăşit intensitatea scurgerii înregistrate cu ocazia viiturilor excepţionale din primăvara anului
1970. De asemenea, în bazinul hidrografic al râului Arieş s-au produs cele mai mari viituri
cunoscute până în anul 1975, pe sectorul din aval de confluenţa cu r. Iara. Înlocuirea rapidă a
unei depresiuni barice de aer tropical (foarte umed), cu o masă de aer polar, a dus la dezvoltarea
unor sisteme noroase care au generat ploi deosebit de intense, mai ales sub formă de averse (în
unele locuri acestea având şi caracter torenţial).
Un element meteorologic care a favorizat în oarecare măsură producerea unor viituri atât de mari
ca cele din iulie 1975 a fost gradul relativ important de saturare a solului înainte de căderea ploii
declanşatoare din 1-3 iulie. Astfel în decada a treia a lunii iunie 1975 cantitatea totală de
precipitaţii căzute a avut următoarele valori:
 între 10-20 mm în partea de nord a bazinului precum şi în bazinul inferior al
Târnavelor;
 între 20-30 mm în sudul Câmpiei Transilvaniei, în zona mijlocie şi superioară a
bazinului Târnavei Mari;
 între 30-50 mm în bazinul Arieşului şi în zona mijlocie şi superioară a bazinului
Târnavei Mici.
Din examinarea hărţii cu izohiete se constată că ploaia declanşatoare a avut două nuclee maxime
de peste 150 mm, unul situat în zona mediană a Târnavei Mici, iar celălalt în zona de dealuri
înalte a Târnavei Mari. Urmează apoi o zonă întinsă cu precipitaţii de 100-150 mm care cuprind
35% din întreaga suprafaţă a bazinului aferent secţiunii Alba Iulia, adică sectorul Crişuriului
cuprins între Glodeni şi Ocna Crişuri, pe aproape tot teritoriul bazinelor Târnava Mare şi
Târnava Mică şi partea centrală a bazinului râului Arieş.
Faţă de viitura din mai 1970, când nucleul principal al ploii s-a deplasat către amonte, în 1975
nucleul principal al ploii a căzut aproape simultan pe întreg bazinul. Pe intervale scurte de timp
caracterul precipitaţiilor a fost uneori extrem de torenţial înregistrându-se la Odorheiul Secuiesc
valori de 2,5 mm/min.
Durata relativ lungă de timp a precipitaţiilor au avut ca efect producerea de viituri şi în bazinele
afluenţilor mici şi mijlocii ai Crişuriului, Târnavelor şi Arieşului.
Viitura decembrie 1995 – ianuarie 1996

Pagina 46 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Districtul de Bazin Hidrografic Crișuri

Inundaţiile produse în b.h. Crişuri la sfârşitul anului 1995 şi începutul anului 1996 s-au datorat în
principal precipitaţiilor sub formă de ploaie, temperaturilor ridicate şi topirii zăpezii existente în
zonele montane.
Pe fondul temperaturilor maxime cuprinse între 3-14 grade au căzut precipitaţii sub formă de
ploaie care au totalizat:
 în bazinul superior al r. Crişuri, în intervalul 24-27.12 între 47-164 l/mp;
 în bazinul superior al r. Arieş, în intervalul 21-27.12 între 125-314 l/mp.
Din analiza hidrografelor de viitură rezultă că timpii de concentrare au fost foarte mici la aceasta
contribuind lipsa vegetaţiei şi solul îngheţat.
Viitura din iunie 1998
În a doua decadă a lunii iunie în bazinul mijlociu al Crişuriului au căzut cantităţi de precipitaţii
deosebit de mari, valori de peste 150 l/mp înregistrându-se la:
 Bobohalma – 200 l/mp;
 Bălăuşeri – 180 l/mp;
 Luduş – 180 l/mp;
 Jidvei – 178 l/mp;
 Târnăveni – 172 l/mp;
 Blaj – 168 l/mp;
 Sighişoara – 166 l/mp.
La 90% din posturile aflate în judeţul Crişuri şi la 75% din cele aflate în judeţul Alba s-au
înregistrat precipitaţii de peste 100 l/mp în decada 10-20 iunie. Umiditatea solului a crescut
foarte mult, atingându-se saturaţia în stratul superficial pe suprafeţe mari, fapt care a mărit mult
coeficienţii de scurgere astfel încât o mare parte din volumul precipitaţiilor a ajuns rapid în
reţeaua hidrografică. Alte două fronturi atmosferice au produs pe suprafeţe mai restrânse
precipitaţii intense în luna iulie, în condiţii de umiditate a solului încă foarte mare.
Ca urmare a acestor fenomene, pe râul Crişuri, pe Târnave, şi pe afluenţii lor din podişul
Transilvaniei, debitele au crescut foarte mult, depăşindu-se cotele de inundaţie şi cele de pericol
în mai multe secţiuni. Prin compunere, aceste unde de viitură au condus la formarea pe Crişuriul
inferior a unei viituri care a avut un debit maxim de 1716 mc/s, înregistrat la Acmariu.
Viiturile din anul 2005
Deşi în ultimii 40-50 ani s-au mai produs viituri importante în majoritatea bazinelor hidrografice,
niciodată în ultimii 100 ani, viiturile nu s-au întins pe o durată atât de mare de timp (din februarie
şi până în septembrie). De asemenea viiturile anterioare dintre care se evidenţiază cele produse în
anii 1970 şi 1975, s-au desfăşurat pe areale mult mai restrânse decât cele produse în anul 2005.
În anul 2005 s-au produs inundaţii în perioadele:
 17 – 26.03 în judeţele Crişuri, Alba, Hunedoara şi Arad;
 14 – 29.04 în judeţele Crişuri, Hunedoara şi Arad;
 5 – 28.05 în judeţele Crişuri, Alba şi Hunedoara;
 1 – 20.06 în judeţele Crişuri şi Alba;
 1 – 20.07 în judeţele Crişuri, Sibiu, Alba şi Hunedoara;
 14 – 31.08 în judeţele Crişuri, Sibiu şi Hunedoara;
 13 – 25.08 în judeţul Sibiu.

Pagina 47 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Districtul de Bazin Hidrografic Crișuri

3.8. Tendinţe

În urma analizei viiturilor produse în anii trecuti în bazinul hidrografic Crişuri se constată că ele
se formează în toate anotimpurile anului, dar cele mai remarcabile continuă a fi în sezonul de
iarnă, primăvară şi vară, în funcţie de aportul de umezeală adus de către masele de aer. Viiturile
produse iarna şi cele din prima jumătate a primăverii au origine mixtă (pluvio-nivală). Cele din
sezonul de vară şi cu preponderenţă cele din a doua jumătate a primăverii au o origine pluvială.

Pagina 48 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Districtul de Bazin Hidrografic Crișuri

CAPITOLUL 4 – ESTIMAREA CALITATIVĂ A MODIFICĂRILOR


MORFOLOGICE ALE ALBIILOR MINORE A
PRINCIPALELOR CURSURI DE APĂ. MOBILITATEA
CURSURILOR DE APĂ. EROZIUNI, COLMATĂRI. ACȚIUNI
ANTROPICE – BALASTIERE.

4.1. Estimarea calitativă a modificărilor morfologice ale albiilor minore a principalelor


cursuri de apă.

Dinamica albiilor râurilor este cauzată de numeroşi factori, dintre care menționăm:
 mărimea şi regimul debitelor,
 natura petrografică,
 rezistenţa la eroziune,
 panta albiei.

Studiul deformabilităţii albiei, în contextul general al formării scurgerii apei şi aluviunilor,


reprezintă o problemă foarte importantă, atât sub aspectul cercetării, cât mai ales sub aspectul
impactului cu probleme practice. Întradevăr, orice proiect legat de amenajarea unui curs de apă
sau de realizarea unor construcţii în albia unui râu, trebuie să ţină cont de condiţiile de evoluţie
ale albiei minore. Stabilitatea sau deformabilitatea albiei are o influenţă directă asupra
nivelurilor unui râu.

Unele dintre metodele de analiza a dinamicii albiilor sunt prezentate în continuare:

1. Ridicarea periodică, înainte, în timpul şi după viituri a profilului transversal al albiei


minore.

Aceste ridicări se efectuează cu precădere în:


- secţiunile staţiilor hidrometrice;
- alte secţiuni caracteristice ale cursului de apă (poduri; prizele de mal; etc.).
În cazul nostru trebuiesc efectuate, in secţiunile staţiilor hidrometrice, ridicări topo înainte, în
timpul şi după viiturile importante inregistrate în b.h.Crișuri (Fig.4.1).

Pagina 49 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Districtul de Bazin Hidrografic Crișuri

Fig. 4.1

Prin compararea acestor ridicări topo la viiturile semnificative și prin intercalarea altor ridicări
(de exemplu celei corespunzătoare unui regim de scurgere minim, etc.) se pot evidenția diverse
tendințe de evoluție a modificărilor morfologice ale albiilor râurilor:
 colmatări și ridicări ale patului albiei;
 erodari (spalari) ale patului albiei;
 colmatări și erodări succesive;
 stabilitati relative ale albiei;

Pagina 50 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Districtul de Bazin Hidrografic Crișuri

 mobilitati ale patului albiei în comparație cu stabilitatea malurilor;


În general stabilitatea albiei unui râu depinde direct de viteza şi debitul apei.

Tabel 4.1. Evoluția cotei talvegului râului la unele stații hidrometrice situate pe râurile Crișul
Repede, Crișul Negru și Crișul Alb în perioada 1997 - 2005

PH Curs apă 1997 1998 2000 2005 "0" miră


Ciucea Crișul Repede 324.75 324.54 323.95 324.65 325.53
Vadul
Crișului Crișul Repede 269 268.4 268.16 268.15 269.09
Oradea Crișul Repede 151.89 151.59 151.34 151.45 150.57

Poiana Crișul Negru 172.35 172.35 172.37 172.48 173.33


Beiuș Crișul Negru 88.5 88 88.6 88.85 88.83
Tinca Crișul Negru 82.66 82.59 83.04 82.47 85.61
Zerind Crișul Negru 62.38 62.36 62.1 62.63 62.58
Criscior Crișul Alb 374.57 374.4 374.35 374.28 375.11
Gurahonț Crișul Alb 262.87 262.77 262.91 262.78 263.85
Ineu Crișul Alb 214.66 214.64 214.22 213.44 215.22
Chișineu
Criș Crișul Alb 125.38 125.66 125.71 124.92 126.5

In tabelul 4.1 este prezentat un exemplu fictiv privind evoluția cotei talvegului râului la unele
stații hidrometrice situate pe râurile Crișul Repede, Crișul Negru și Crișul Alb. Cotele imaginare
se referă la înregistrări în secţiunea posturilor hidrometrice menţionate în tabel, ulterior
producerii de viituri semnificative în perioada 1997 - 2005. Pentru exactitatea situației
prezentate, tabelul de mai sus trebuie completat cu date reale.
Pe baza acestor date imaginare inregistrate la posturile hidro se pot evidenția următoarele
modificări morfologice ale patului albiei:
- colmatări (ridicări) ale patului albiei – p.h.Poiana, p.h.Zerind - Fig.4.2;
- erodare (spalare) a patului albiei – p.h.Vadu Crișului, p.h.Gurahonț, p.h.Chișineu
Criș;
- erodări și colmatări succesive – p.h.Ciucea, p.h.Oradea, p.h.Beiuș, p.h.Tinca,
p.h.Criscior, p.h.Ineu;

Pagina 51 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Districtul de Bazin Hidrografic Crișuri

Fig. 4.2. Evidențierea fenomenului de ridicare a patului albiei

Fig. 4.3. Evidențierea fenomenului de erodare a patului albiei

2. Modificarea cotei şi configuraţiei patului albiei conduce automat la modificarea


raporturilor hidraulice dintre elementele morfometrice ale albiei minore în secţiunea
transversală, cu debitul şi nivelul apei (chei limnimetrice).

Comparând cheile limnimetrice înregistrate in perioada 2004 - 2005 la posturile hidro


menționate mai sus cu cheile înregistrate in anii 1997, 1998 și 2000 putem obține diverse
tendințe de evoluție a modificărilor morfologice survenite în albii, în perioada menționată.
Se pot determina deasemenea diverse corelații între valorile principalelor elemente morfometrice
ale albiei minore (cote, arii, lațimi, etc.) și debitul de apă.

3. O altă metodă de cercetare şi evidenţiere a dinamicii albiei râului Crișuri și a


afluenților săi importanți, în lipsa cheilor limnimetrice este cea care analizează
modificările faţă de profilul corespunzător nivelului mediu multianual sau față de
nivelul minim anual (Hmin)

Această metoda presupune o baza de date mai bogată, pe o perioadă mai lungă de observații
hidrologice. Aceste şiruri lungi de date, trebuie să conţină cel puţin o perioadă secetoasă severă.

Pagina 52 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Districtul de Bazin Hidrografic Crișuri

Metodologia de aplicare a metodei presupune o serie de operaţii:


• calculul valorilor medii multianuale ale nivelului minim şi ale debitului minim;
• prezentarea datelor sub forma grafica la staţiile succesive de pe râul Crișuri și
afluenții săi;
• raportarea, pe rând, a valorilor ponderate ale Hminmed pe intervale scurte de timp,
valorile consecutive (indiferent câte) să aibă acelaşi semn: + sau -; se face media
ponderată pe fiecare interval;
• se procedează similar şi cu valorile debitelor minime anuale.

Se pot identifica următoarele faze de evoluţie:


 Stabilitate relativă a albiei, când:
 Hminan şi Qminan se menţin cam la aceleaşi valori câţiva ani consecutivi;
 Ambele elemente au o tendinţă de scădere;
 Hminan şi Qminan înregistrează valori proporţional mai ridicate în perioadele scurgerii
minime, datorită caracterului ploios al acelor ani;
 Hminan şi Qminan înregistrează valori proporţional mai mici, datorită caracterului
secetos al acelor ani.
 Ridicare a patului albiei, când Qminan se menţine la valori scăzute câţiva ani consecutivi,
iar nivelul apei este mai ridicat. Situaţie specifică după o viitură importantă care
colmatează albia râului;
 Coborâre a patului albiei, când Qminan crește, se menţine mai ridicat ca în alţi ani, iar
nivelul apei este mai coborât. Deci, la niveluri mai scăzute avem Qminan mai mari ca în alţi
ani (erodări ale patului albiei).

4.2. Mobilitatea cursurilor de apă.


Mobilitatea cursurilor de apă în zona studiată s-a analizat prin compararea hartilor DTM la
scara 1:25000 realizate in perioada 1980 – 1984, cu ortofotoplanuri realizate în perioada 2006 -
2007.
În figurile 4.4 - 4.9 se prezintă ca exemplu de mobilitate a albiei r. Crișul Repede doua zone,
zona industrială, aval de municipiul Oradea, respectiv o altă zona situată în amonte de municipiul
Oradea.
În anexa 4.2 este prezentat alt exemplu privind amenajarea r.Crișul Repede în zona lacului
redresor Oșorhei.
Pe celelalte râuri din b.h. Crișuri, respectiv r. Crișul Alb, r.Crișul Negru și Barcău, prin
compararea hartilor DTM la scara 1:25000 realizate in perioada 1980 – 1984, cu ortofotoplanuri
realizate în perioada 2006 – 2007 nu se observă mobilități importante ale cursurilor de apă în
cauză.
În cadrul lucrărilor de îndiguire şi regularizare a unor localități din b.h.Crișuri s-au executat
unele lucrări de tãieri de meandre şi s-au efectuat corecții de albii.
În mod natural cursurile de apă au tendința de a-şi lungi traseul prin evadarea malurilor concave
şi prin depuneri de aluviuni pe malurile convexe. De asemenea în timpul viiturilor importante se
pot produce tăieri de meandre cu scurtarea lungimii cursului de apă. Tăieri de meandre se pot

Pagina 53 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Districtul de Bazin Hidrografic Crișuri

efectua şi în cadrul lucrãrilor de regularizare a cursurilor de apă urmãrindu-se prin aceasta


îndepărtarea traseului cursului de apã de unele obiective ameninţate prin eroziuni de maluri,
creşterea stabilitãţii versanţilor acolo unde se constatã alunecări, etc.

Pagina 54 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Districtul de Bazin Hidrografic Crișuri

Fig. 4.5 Vedere dupa harta 1:25000 în zona aval Oradea

Fig. 4.4 Vedere dupa harta și ortofoto în zona aval Oradea

Fig. 4.6 Vedere dupa ortofoto în zona aval Oradea

Pagina 55 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Districtul de Bazin Hidrografic Crișuri

Fig. 4.8 Vedere dupa harta 1:25000 în zona amonte Oradea

Fig. 4.7 Vedere dupa harta si ortofoto în zona amonte


Oradea

Fig. 4.9 Vedere dupa ortofoto in zona amonte Oradea

Pagina 56 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

4.3. Eroziuni, colmatări

Eroziunile și colmatările in b.h. Crișuri constituie un fenomen natural, ele fiind urmărite de
către personalul tehnic al ABA Crișuri. Una din măsurile de combatere a eroziunilor de mal o
constituie lucrările de apărare de mal.
O estimare calitativă a modificărilor morfologice produse în albiile minore ale principalelor
cursuri de apă de pe suprafața bazinului Crișuri se poate determina prin analiza evoluției în
timp a numărului și lungimii raportate a eroziunilor de mal identificate in documentele
oficiale ale ABA Crișuri.
Se prezintă în continuare un tabel centralizator fictiv privind evoluţia eroziunilor de maluri
pentru anii 1970, 1975, 1981, 1999, 2001 şi 2003, conţinând informaţii referitoare la numărul
eroziunilor, total lungime, suprafaţa degradată (ha) la nivelul întregului bazin Crișuri Pentru
exactitatea situației prezentate, tabelul 4.2 trebuie completat cu date reale.

Tabel 4.2. Centralizator privind evoluţia eroziunilor de maluri pentru perioada 1970 - 2003
1970 1975 1981 1999 2001 2003
Nr. Puncte 698 553 618 622 613
Ltotal (km) 188.2 262.4 245.7 206.8 205.1 201.2
Suprafaţa degradată (ha) 109.7 189.9 171.3 41.0 35.3 39.4

Ltotal (km)
300
250
200
150
Ltotal (km)
100
50
0
1965 1970 1975 1980 1985 1990 1995 2000 2005
Fig.4.7. Evoluția în timp a lungimii raportate a eroziunilor de mal în perioada 1970 -
2003

Prin analizarea datelor fictive de mai sus (Tab.4.2) și urmărind graficul prezentat in Fig.4.7
se poate observa o tendință comună privind evoluției în timp a lungimii totale și a
suprafețelor degradate, respectiv o tendință de creștere în perioada 1970 – 1975, urmată de o
tendință de descreștere după 1975.

Pagina 57 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

Suprafaţa degradată (ha)


200

150

100
Suprafaţa degradată (ha)

50

0
1965 1970 1975 1980 1985 1990 1995 2000 2005
Fig.4.8. Evoluția în timp a suprafețelor degradate prin eroziunilor de mal în perioada
1970 - 2003

4.4. Acțiuni antropice - Balastiere


In legatura cu situatia balastierelor de pe principalele cursuri de apa din b.h. Crișuri nu am
avut la dispoziție date referitoare la balastierele care au exploatat materiale din albie în
ultimii ani şi coordonatele lor de amplasare, precum si cantităţile total autorizate.
Prin autorizaţia de gospodarirea apelor emisa de ABA Crișuri se impune beneficiarului
balastierei obligaţia de a efectua măsurători topografice (profile transversale intermediare şi
longitudinale) în punctele de referinţă stabilite la bornarea perimetrului de extracţie, cu o
frecvenţă de: o dată la 3 luni şi la cel mult 15 zile după viiturile importante, în vederea
urmăririi evoluţiei albiei în timp şi a posibilităţilor de regenerare a depozitului.
Din cauza dispunerii balastierelor la distanţe relativ mari, fãrã profile transversale
intermediare, nu se poate monitoriza transportul de sedimente târâte.

Pagina 58 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

CAPITOLUL 5 – INVENTARIEREA PAGUBELOR FIZICE


DIRECTE PRODUSE ÎN ULTIMII 35 DE ANI DE CĂTRE
INUNDAŢII IN BH CRIȘURI

Contextul general este dat de efectele dezastruoase ale inundațiilor din ultimele decenii.
Astfel, comunităţile locale de pe cursurile de apă din bazinul hidrografic CRIȘURI s-au
confruntat cu inundaţii mari în anii 1975, 1995, 1997, 2000.
Recentele inundații din Romania au scos la iveală slăbiciuni atât în ceea ce priveste tehnicele
de protecție împotriva inundațiilor, cât și a capacitații de răspuns dupa apariția inundațiilor.
Ca urmare s-a constatat necesitatea de schimbare a abordarii managementului inundatiilor, de
la „actiunea pasiva” la o „actiune pro-activa”, in vederea reducerii potentialelor dezastre si a
vulnerabilitatii la inundatii.
Cauzele care conduc la producerea inundațiilor sunt complexe. Un element semnificativ în
producerea inundaţiilor este tendinţa generală, observată în ultimii ani, de aridizare a climei
în partea central - estică a Europei, un prim efect constituindu-l creşterea gradului de
torenţialitate a precipitaţiilor şi scurgerii apei. Modificările în circulaţia generală a
atmosferei, determinate de tendinţele ciclurilor naturale ale climei peste care se suprapun
efectele activităţilor antropice (despăduriri excesive în bazinele de recepţie ale cursurilor de
apă şi poluare, determinând efectul de seră) au dus la o intensitate deosebită a fenomenelor
hidrometeorologice. De asemenea, lipsa lucrărilor de corectare a torenţilor şi de combatere a
eroziunii solului care au determinat reducerea capacităţii de transport a albiilor (datorită
transportului masiv de aluviuni de pe versanţi la precipitaţii torenţiale locale), iar amplasarea
de locuinţe şi obiective social - economice în zone inundabile ale cursurilor de apă,
depozitarea pe malurile cursurilor de apă a materialului lemnos şi a altor deşeuri, provenite
din gospodăriile cetăţenilor a determinat creșterea riscului la inundații asupra populației și
bunurilor.
Impactul negativ al inundațiilor din România, atât asupra mediului, cât și asupra sănatatii și
siguranței locuitorilor din zonele afectate, a scos în evidență necesitatea unei abordări
integrate și durabile a managementului riscurilor de inundații pe teritoriul României, pentru a
reduce și chiar elimina pe viitor, riscul consecințelor negative, în special pentru sănătatea și
viața persoanelor, mediu, patrimoniul cultural, activitatea economică și infrastructura
asociată cu inundațiile. Cadrul legal pentru asigurarea managementului integrat al riscului la
inundații este asigurat in România prin Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European și a
Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea și gestionarea riscurilor de inundații,
transpusă în legislația națională prin OUG nr.3 din data de 5 februarie 2010,de modificare si
completare a Legii Apelor nr. 107/1996.
O caracteristică a râurilor României este producerea în timpul anului a unor viituri și ape mari,
generate ca urmare a căderii ploilor, a topirii stratului de zapadă sau a suprapunerii acestor doua

Pagina 59 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

fenomene. In condiiile unor debite foarte mari, datorită revarsarilor apelor în albiile majore ale
râurilor, se inunda terenurile din luncile raurilor, localitatile și obiectivele social-economice din
zonă.
Conform prevederilor “Regulamentului de apărare împotriva inundatiilor, fenomenelor
meteorologice periculoase și accidentelor la constructiile hidrotehnice”, aprobat prin Hotărîrea
Guvernului nr. 838 din august 1999, apărarea împotriva acestui tip de dezastru cuprinde:

a) Inundațiile din revarsari naturale ale cursurilor de apă datorate creșterii debitelor sau
blocajelor produse de ghețuri, plutitori, aluviuni sau avalanse de zapadă;

b) inundatii provocate de accidente sau avarii la constructiile hidrotehnice;

c) dezastre produse de fenomene meteorologice periculoase: ploi torențiale, ninsori


abundente, furtuni și viscole, depuneri de gheața, chiciură, polei, îngheturi timpurii
sau târzii, grindină si secetă.

Sunt expuse direct sau indirect acestor dezastre:

a) populatia, precum și bunurile sale mobile și imobile;

b) obiective sociale;

c) capacitati productive (fabrici, platforme industriale, ferme zootehnice, amenajari


piscicole, porturi si altele);

d) barajele și alte lucrări hidrotehnice care reprezintă surse de risc în aval, în cazul
producerii de accidente sau avarii la acestea;

e) caile de comunicații rutiere, feroviare și navale, rețelele de alimentare cu energie


electrică, gaze, sursele și sistemele de alimentare cu apă și canalizare, stațiile de
tratare și epurare a apelor, rețelele de telecomunicatii și altele asemenea;

f) mediu natural (ecosisteme acvatice, pădurile, terenurile agricole, intravilanul


localitaților și altele).

Suprafața maximă expusă inundațiilor în regim natural de scurgere este de peste 3 milioane de
ha, reprezentând circa 14% din teritoriul tării. Cele mai mari suprafețe sunt situate în luncile
Fluviului Dunărea, ale Someșului, Mureșului, Crișurilor, Oltului Superior, Siretului și Prutului.
Suprafața totală care poate fi scoasă de sub efectul inundațiilor, în condiții economice, este de
circa 2 milioane ha, în prezent fiind aparate prin lucrari existente, circa 1,9 milioane ha. In regim
natural de scurgere, numarul total al localitătilor inundabile este de 2600, din care 215 municipii

Pagina 60 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

și orase, 367.000 locuinte, 7.700 km de drumuri și șosele circa 1.400 km cai ferate, 1.400
poduri, 2.800 obiectuive sociale, peste 1.800 obiecttive economice, etc.

O problemă generală a luncilor inundabile ale râurilor, o constituie tendința de creștere în timp a
valorii pagubelor produse terenurilor si celorlalte obiective la aceeasi marime a viiturilor,
urmare a creșterii importanței și numarului obiectivelor ce pot fi afectate.

Cunoașterea viiturilor mari, exceptionale, este importantă pentru solutionarea multora din
problemele de gospodărire a apelor, în evaluarea și stabilirea măsurilor și lucrărilor de protecție
sau diminuare a efectelor distructive ale acestora.

La baza producerii acestor fenomene este atât repartitia neuniformă a precipitațiilor în decursul
anului cât și caracterul quasi torențial al principalelor cursuri de apă în zonele superioare,
determinat de miscarea relativ bruscă a pantei de scurgere la trecerea de la zona de munte la cea
de câmpie, ceea ce duce la micsorarea capacitatii de transport a albiei minore.

Inundații mai puternice se produc de obicei la viiturile de primavara (martie – mai), cand se
înregistreaza debite mari datorită topirii zăpezilor, amplificate uneori, în mod deosebit, de
perioade ploioase. Un asemenea caz s-a înregistrat în anul 1970 dar și în iarna anilor 1995 -
1996. In celelalte perioade ale anului se produc inundații de mai mică amploare generate de ploi.
In mod execeptional în anul 1972 viitura cea mai puternică și cu efecte distructive deosebit de
mari s-a produs în octombrie, determinată numai de ploi intense și îndelungate. In anii dupa
1995 se înregistreaza tot mai des, în perioadele de vară, inundații locale datorate ploilor de
scurtă durată dar de intensitate mare și scurgerilor de apă de pe versantii, de regulă despaduriti
sau fara amenajari ale torenților.

Ca frevcvența, inundatiile cu caracter catastrofal, pe zone mari, se repetă la intervale de 5 – 15


ani, semnalându-se însa și succesiuni de mai multi ani ploiosi consecutivi, dar si, cum aratam
mai sus, inundații pe areale mici, în perioadele de vară, cu pagube materiale importante și
pierederi de vieți omenesti .

Un alt fenomen distructiv important produs de trecerea viiturilor, chiar și atunci cand acestea
sunt de mai mica amploare și nu duc le revarsarea apelor în albia majoră, este cel al eroziunilor
de maluri și al eroziunuilor regresive ale talvegului cursului de apă, în special datorită
exploatării necorespunzatoare a unor baraje, care duce la degradarea și modificarea cursului
albiei minore la debite apropiate de debitul de formare. Acest fenomen afectează obiectivele
situate în albia râului (poduri, prize de apă, apărari de mal, pereuri, etc) și provoaca distrugerea
și scoaterea temporară din circuitul agricol a terenurilor arabile de langă mal.

Pagina 61 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

În cadrul Proiectului “Planul pentru Prevenirea, Protectia și Diminuarea efectelor


Inundațiilor în Bazinul /Spațiul Hidrografic CRIȘURI”, ofertantul va realiza studiul
“Planul pentru Prevenirea, Protecția și Diminuarea efectelor Inundațiilor în Bazinul
Hidrografic CRIȘURI”, respectiv componenta acestuia de elaborare a scenariilor de
amnajare la nivelul íntregului bazin aflat în administrarea A.B.A. CRIȘURI.Prezentul
proiect urmareste modernizarea sistemului de management al inundatiilor pe componentele
de prevenire, de protectie si de diminuare a efectelor acestora, in sensul prevederilor
legislatiei nationale si europene.

Populaţia beneficiară în urma realizării proiectului este constituită din rezidenţii din zonele
riverane cursurilor râurilor Crisul Alb, Crisul Negru, Crisul Repede si Barcau din judeţele
Bihor, Cluj, Salaj, satu Mare, Arad si Hunedoara.
Astfel:
- Pe raul Crisul Alb in zona riverana sunt amplasate un numar de cca 40 localitati
(sate, comune, orase) care pot fi afectate partial sau total de inundatii, din care
orasele Chisineu Cris, Ineu, Gurahont si Brad. Populatia care poate fi afectata
este de cca 120.000 locuitori.

- Pe raul Crisul Negru sunt amplasate in zona riverana cca 30 localitati (inclusiv
orasele Beius, Stei si Vascau), populatia potential afectata fiind de cca 85.000
locuitori.

- Pe raul Crisul Repede in zona riverana sunt amplasate cca 30 localitati potential
inundabile (inclusiv orasele Oradea, Alesd, Huedin) cu cca 115.000 locuitori.

- Pe raul Barcau sunt 27 localitati potential inundabile cu cca 50.000 locuitori care
pot fi afectati de inundatii

În România există un proces de inventariere detaliată a pagubelor provocate de inundaţii


după fiecare inundaţie majoră.Aceste inventare sunt realizate de Ministerul Administraţiei şi
Internelor, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi de Apele Române.
În anul 2008 la nivel naţional au fost evaluate bunurile expuse la inundaţii, reprezentate de:
27.833 km2 suprafaţă de teren 1.096.985 ha teren agricol, 309.837 gospodării, 903,8 km de
drumuri naţionale, 2486,1 de drumuri judeţene, 6896,9 km de drumuri comunale, un număr
de 5510 poduri rutiere, 5301 podeţe şi 7281 obiective sociale.Conform evidențelor existente la
nivelul Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului – MAPPM - și a Companiei
Nationale"Apele Romane" S.A. – CNAR - care aplică în teritoriu strategia de gospodărire a
apelor, în prezent nu sunt aparate de inundații 703 localitati, respectiv 30.730 locuinte, 106.000
ha terenuri, din care 84.200 ha terenuri agricole, 1.600 km drumuri și șosele, 60 km căi ferate,

Pagina 62 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

600 poduri și circa 1.000 obiective sociale, industriale și agricole. Datorită acestor lucrari, ca și
măsurilor de aparare împotriva inundațiilor prevazute în planuri de apărare județene, care se
actualizează periodic, în ultimii ani valoarea pagubelor înregistrate s-a diminuat foarte mult,
evident ca în condițiile în care nu au mai fost inundații de amploarea celor din anii 1970.

În perioada 2005 – 2009, în bazinul hidrografic Crisuri, inundaţiile care au avut loc practic în
fiecare an au provocat pagube semnificative, impactul regăsindu-se mai ales în afectarea
severă a infrastructurii de apă, a reţelelor de transporturi rutiere şi feroviare, a gospodăriilor
şi anexelor acestora, obiectivelor sociale, terenurilor agricole, etc.
Astfel, conform rapoartelor de evaluare întocmite de organele administrative judeţene pe
teritoriul aflat în administrarea Administraţiei Bazinale de Apă Crisuri, valoarea pagubelor
înregistrate în perioada 2000-2009 se ridică la suma de 16,9 milioane lei.
In ceea ce priveste infrastructura de aparare, pe teritoriul administrat de Administratia
Bazinala de Apa Crisuri numai in anul 2005 au fost afectate 17,452 km de astfel de lucrari,
valoarea totala a pagubelor fiind de peste 15,6 milioane lei.

. Figura 5.1. - Studii şi cercetări pentru redactarea Lege 575/2001. Determinarea gradului de
vulnerabilitate la inundaţii la nivel judeţean pentru perioada 1992-2001

Pagina 63 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

5.1. Cauze care au contribuit la creșterea pagubelor

Viiturile repetate şi intense reprezintă o caracteristică a cursurilor de apă de pe teritoriul


României. În ultimii 15-20 de ani s-au constatat modificări importante în ceea ce priveşte atât
desfaşurarea temporală şi spaţială a inundaţiilor, cât şi ponderea viiturilor ce se produc pe
cursurile mici de apă. Exemplul cel mai elocvent sunt viiturile produse în anul 2005.În
aproape toate lunile anului 2005 s-au produs depăşiri ale COTELOR DE APĂRARE pe
cursurile de apă. Cele mai importante inundaţii s-au înregistrat în intervalul aprilie-
septembrie 2005, când viiturile de pe majoritatea râurilor au atins debite istorice, cuprinzând
areale extinse şi conducând la pierderi de vieţi omeneşti şi pagube materiale deosebit de
importante.

Dimensiunile pagubelor fizice directe produse de viituri în ultimii 35 de ani în BH CRIȘURI


sunt în strânsã legãturã cu mai mulţi factori şi anume:

o Suprafaţa din bazin pe care au cãzut precipitaţii, intensitatea acestora, timpii de


concentrare, mãrimea debitelor acumulate în albii, anotimp, regimul pluviometric
anterior producerii viiturilor, gradul de umplere al albiilor minore la data declanşãrii
viiturilor

o Gradul de dotare al bazinului hidrografic cu lucrãri de apãrare împotriva inundaţiilor.

o Dinamica realizãrii acestor lucrãri de apãrare

o Posibile accidente la lucrãrile hidrotehnice ori depãşirea clasei de importanţã a


acestora

o Existenţa în albia majorã inundabilã a localitãţilor, obiectivelor economice, cãilor de


comunicaţie, etc

o Indisciplina în construcţii prin amplasarea în zonele inundabile de noi construcţii fãrã


a se obţine aviz/autorizaţie de gospodãrire a apelor

o Coeficientul de împãdurire al bazinului.

o Colmatarea albiilor şi reducerea secţiunii de transport

o Poduri şi podete subdimensionate

Pagina 64 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

Analizând multitudinea factorilor care pot sã defineascã dimensiunea unei viituri putem sã
afirmãm cã dotarea bazinului hidrografic CRIȘURI cu lucrãri hidrotehnice cu rol de apãrare
a avut ca efect diminuarea pagubelor produse în perioada viiturilor.

Aşa cum s-a amintit mai sus sunt cauze care pot determina creşteri ale pagubelor în anumite
condiţii astfel:

 când debitele maxime înregistrate la viituri depãşesc debitele de calcul şi de


dimensionare ale lucrãrii hidrotehnice cu rol de apãrare. În aceste situaţii sunt
depãşite capacitãţile de transport ale albiilor regularizate, sunt deversate digurile sau
barajele producându-se inundaţii chiar şi în incintele apãrate.

 accidentele la construcţiile hidrotehnice pot produce de asemenea viituri cu


consecinţe deosebite datoritã pierderii stabilitãţii ori a erorilor în regimul de
exploatare.

 existenţa în albia majorã inundabilã a râurilor, a localitãţilor ori a obiectivelor socio –


economice pentru care încã nu au fost prevãzute lucrãri de apãrare, ori amplasarea
ilegalã de noi obiective fãrã a se obţine avizul de gospodãrire a apelor prin care se
prevãd lucrãri de scoatere de sub efectul inundaţiilor a acestor obiective

 reducerea suprafeţei împãdurite creşte riscul de inundaţii atât prin reducerea timpului
de concentrare al precipitaţiilor în albiile cursurilor de apã cu înregistrarea unor debite
mai mari decât cele obişnuite, cât şi prin amplificarea procesului erozional cu
consecinţe asupra capacitãţii de transport a albiilor minore datoritã colmatãrilor.

 subdimensionarea podurilor/podeţelor precum şi neîntreţinerea albiilor în secţiunea


acestora pot produce inundaţii locale şi pierderea stabilitãţii construcţiilor

Principalele cauze ale producerii inundațiilor, sunt următoarele:

1.căderea unor cantități importante de precipitații care în perioada de primăvară s-au


suprapus peste stratul de zapada existentă

2.avarierea digurilor ca urmare debitelor produse, care au depăşit debitele de calcul proiectate
ale digurilor, precum şi a timpului extrem de mare de solicitare al acestora

3.crearea unor breşe în acumulările piscicole din administrarea Consiliilor Locale şi


persoanelor fizice, ca urmare a intreţinerii deficitare, obturării evacuatoarelor sau efectuării
unor supraînălţări neautorizate;

Pagina 65 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

4.defrisarea pădurilor și efectuarea necorespunzatoare a unor lucrari agrotehnice care


facilitează procesele de eroziune și conduc la mărirea coeficientului de scurgere pe versanți și
antrenarea unor cantitati mari de aluviuni;

5.inexistența rigolelor și a șanțurilor de scurgere a apelor pluviale; neintretinerea celor


existente, ]n multe localita’i rurale;

6.colmatarea, subdimensionarea sau neîntreținerea rețelelor de canalizare a localităţilor, care


sunt neadecvate regimurilor torentiale de scurgere;
7.amplasarea unor obiective neautorizate (case, anexe gospodarești, etc) în zonele inundabile;
8.construirea locuințelor, în zone inundabile, pe fundații necorespunzatoare și din materiale
de foarte slabă calitate;
9.depașirea capacitații de transport a secțiunii podurilor și podetelor, atât datorită
subdimensionarii cât și datorită obturării sectiunilor de scurgere cu material lemnoase,
deșeuri menajere sau reziduri tehnologice, depozitate în albia râurilor sau antrenate de pe
versanti; nerealizarea de către deținători a lucrarilor pentru asigurarea scurgerii în zona
podurilor în conformitate cu prevederile legale în vigoare;
10.lipsa sau insuficienţa stocurilor de materiale și mijloace de intervenție, la nivelul
comitetelor locale pentru situații de urgentă;
11.neasigurarea permanenței la unele primarii din mediul rural, ceea ce întrerupe
funcționarea fluxului informational pentru avertizarea-alarmarea populației;
12.necunoasterea de către administrația publică locală și de către populație a atribuțiilor și
respectiv, a măsurilor ce trebuie luate în situații de urgenţă generate de inundații și fenomene
meteorologice periculoase.

5.1.1.Creşterea numărului viiturilor rapide

In bazinul hidrografic al Crisurilor sunt 4 cursuri principale de apa: Crisul Negru, Crisul
Repede si Barcaul cu vai largi chiar din apropierea izvoarelor, si Crisul Alb a carei albie se
largeste pe circa 90% din lungimea sa. Afluentii acestor rauri au in general lungimi mai mici
si cu o scurgere mai dinamica in zona de deal si munte si lungimi mai mari si scurgeri line in
zona de campie.
O viitură produsă de ploi torenţiale poate fi considerată rapidă atunci când următoarele
condiţii sunt îndeplinite:
-Suprafaţa bazinului de recepţie între câţiva km2 şi 200 km2
-
Timpul de concentrare este mai mic de 6 ore
-Durata ploii torenţiale este de maxim 3 ore , fiind regula mai mică decât timpul de
concentrare al bazinului

Pagina 66 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

- Viitura este generată de o precipitaţie torenţială care depăşeşte 100mm.

Figura 5.2. – Situatia zonelor cele mai afectate de inundatii in 2006

5.2. Inventarierea pagubelor fizice directe produse in ultimii 35 de ani (1975-


2010)in BH CRIȘURI

In urma raportării pe Directiva de Inundații , viiturile si pagubele semnificative pentru


Bazinul Hidrografic Crișuri au fost următoarele :

Pagina 67 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

Tabel 5.1.Inventarierea pagubelor

Drum Suprafata Suprafata Obiective


Eveniment Nr. gospodarii Nr. poduri
Localitate afectat teren arabil faneata afectata economice Altele
(viitură) afectate afectate
(km) afectat (km2) (km2) afectate
Crisul Alb
Sat Blăjeni 18 8 9 0.19 0.03 1.2 km reţea electrică;
dec. 1995
Sat Crişcior 166 2 3 0.9 0.21 cablu reţea telefonie;
afectat cablu subteran
reţea telefonie, 1
Municipiul
11 0.45 0.1 1 regularizare, 1
Brad
consolidare de mal, 1
dig apărare;
1.2 km reţea electrică,
Sat Ribiţa 5 1 0.63 0.4 1 regularizare Crişul
Alb, 1 dig Crişul Alb;
Sat Baia de
19 6.5 1.41 0.61
Criş
Barcău iun. Sat Vaţa de cablu subteran reţea
29 13 4 4.3 1 3
1997 Jos telefonie;
cablu reţea telefonie
1.6 km, 45 stâlpi, reţea
Sat Buceş 20 13.5 2 0.54 1.06
electrică 1.2 km, 3
stâlpi rupţi;
Sat Bulzeştii
5
de Sus
Sat Luncoiu
0.02 0.03
de Jos
Sat Tomeşti 0.6 0.9
cablu reţea telefonie
Sat Bucureşci
1.7 km;

Pagina 68 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

Drum Suprafata Suprafata Obiective


Eveniment Nr. gospodarii Nr. poduri
Localitate afectat teren arabil faneata afectata economice Altele
(viitură) afectate afectate
(km) afectat (km2) (km2) afectate
Sat Hălmagiu 28 16.54 7 5 stâlpi reţea electrică;
2 stâlpi reţea electrică,
MHC, 1 dig apărare, 1
Sat Gurahonţ 58 2.52 6 1
zid parapet, 128
animale;
1 transformator reţea
Sat Dieci 2 1.5 3 5
electrică, 51 animale;
1 dig Crişul Alb, 1 zid
Oras Ineu 2 0.85
parapet Crişul Alb;
1 regularizare Valea de
Sat Vârfurile 2 10.3 1
Lazuri;
1 consolidare Valea
Sat Moneasa 12
Moneasa;
Sat Almaş 3 1
Sat Buteni 5.1 1 0.5
MHC, 1 regularizare
Oraş Sebiş 0.03 0.15 0.15 1
Valea Sebiş;
Sat Bârsa 1 2 0.5 52 animale moarte;
cablu reţea telefonie 2
Sat Bocsig 4.04 0.56 km, transfromator
reţea electrică;
1 dig stâng + drept
Sat Pilu 0.5 Crişul Alb şi Canalul
Morilor;
1 regularizare Valea
Sat Dezna 0.5 1 0.25 0.1
Dezna;
consolidare + praguri
Sat Chişindia 4.7 3
Valea Chişindia;

Pagina 69 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

Drum Suprafata Suprafata Obiective


Eveniment Nr. gospodarii Nr. poduri
Localitate afectat teren arabil faneata afectata economice Altele
(viitură) afectate afectate
(km) afectat (km2) (km2) afectate
2 stâlpi reţea electrică,
Sat Hălmăgel 4 consolidare + praguri
Hălmăgel;
2 stâlpi reţea electrică,
Sat Pleşcuţa 6.3 1 2.5 3.5 1 regularizare Valea
Tăcăşele, 107 animale;
com.Suplacu 1 ob.ec., 1
115 5,37 3,00
de Barcău ob.ind.
com.Balc 12 2,6 1 3,62 2,50 1 ob.ec
com.Abram 54 3,5 3 14,40 7,30 4 ob.ec
oraş 5 ob.ec., 8 ob.
83 2,39 0,50 2 constr.hidroteh.
Marghita ind.
com.Abrămuţ 125 2 4,50 2,00 1 constr.hidroteh.;
com.Chişlaz 83 10 22,53 13,35 4 ob.ec 1 constr.hidroteh.;
com.Ciuhoi 31 9,02 2,73 1 ob.ec 2 constr.hidroteh.;
oraş Săcuieni 78 1,0 5 6 ob.ec. 1 constr.hidroteh.;
com.Popeşti 74 24,4 3 2,51 2,10 6 ob.ec.
com.Tăuteu 79 2,3 3 28,20 1,70 2 ob. ec 2 constr.hidroteh.;
com.Buduslă
15
u
com.Sălard 5,29 2 constr.hidroteh.;
com.Derna 0,56 2,00
com.Biharia 1 constr.hidroteh.;
com.Şinteu 4,4
Sat Grohotele 3 0,35
Crişul Alb Comuna Linie telefonică
200
apr. 2000 Criscior -1
Comuna Baia 61 2,1 1,8

Pagina 70 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

Drum Suprafata Suprafata Obiective


Eveniment Nr. gospodarii Nr. poduri
Localitate afectat teren arabil faneata afectata economice Altele
(viitură) afectate afectate
(km) afectat (km2) (km2) afectate
de Criş
Sat Căzăneşti 0,1
Sat Vaţa de
0,1
Sus
Sat Ciungani 0,1 2
Sat Prăvăleni 0,08
Sat
6 0,5
Basarabasa
Cale ferata
Arad-Brad - 1,
Comuna Vaţa
20 0,02 staţie alimentare
de Jos
cu apă - 1, staţie
de epurare - 1
Sat
4
Prohodişte
Sat Ociu 0,1
Sat Ocişor 0,05
Comuna Stâlpi de curent
9 1,95 3 0,46
Ribiţa -2
Sat
6
Dupăpiatră
Sat Uibăreşti 1
Stâlpi de curent
Sat Obârsa 30 1,5 3
-2
Sat Dobrot 6 1 0,05
Sat Leaut 8 0,5 0,02
Sat Tiuleşti 8 0,15
Comuna 7 0,03 0,15

Pagina 71 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

Drum Suprafata Suprafata Obiective


Eveniment Nr. gospodarii Nr. poduri
Localitate afectat teren arabil faneata afectata economice Altele
(viitură) afectate afectate
(km) afectat (km2) (km2) afectate
Tomeşti
Sat Steia 0,15
Oraş Brad 0,22
Comuna
0,2
Blăjeni
Comuna 1 prag de fund,
8 9,4
Hălmăgel consolidare mal
Comuna 1 secţiune colmatată,
31 3,7
Hălmagiu reţea canale ANIF
Comuna
1 15,2 3 secţiuni colmatate
Vârfurile
Comuna
5 0,4
Pleşcuţa
Comuna
2 secţiuni colmatate
Brazii
Comuna Reţea electrică - 1 spălare parapet, 1
6 4,7 40
Gurahonţ 1 secţiune colmatată
Comuna
3 1,5 7 2 secţiuni colmatate
Almaş
Comuna
1,2
Dieci
Comuna
3,5
Dezna
Comuna
2
Chisindia
Comuna
2 1 breşă dig
Bârsa
Comuna 7 0,3 0,65 2 obiective 1 depăşire coronament,

Pagina 72 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

Drum Suprafata Suprafata Obiective


Eveniment Nr. gospodarii Nr. poduri
Localitate afectat teren arabil faneata afectata economice Altele
(viitură) afectate afectate
(km) afectat (km2) (km2) afectate
Sebiş reţea canale, staţie de
pompare ANIF
1 spălare parapet, 1
prag fund. 1 depăşire
Oraş Ineu 78 6 2 0,2 1 obiectiv coronament, 1 breşă
dig, reţea canale, staţie
de pompare ANIF
Comuna
6 1 breşă dig
Şicula
Comuna
1
Şilindia
Comuna
1 2 0,27 2 secţiuni colmatate
Târnova
1 prag fund, reţea
Oraş 2 obiective,
2 canale, staţie de
Chişineu Criş reţea electrică -1
pompare ANIF
Comuna Pilu 0,63 1 breşă dig
Sat Poiana 0,5 3
Sat Sălişte de 1,2 km protecţie de
Vaşcău mal
Oraş Vaşcău 1 6,6 5
Crişul Oraş Nucet 13 1,0 2 1 obiectiv
Negru apr. Sat Băiţa 2,0 5 3,5 km protecţie mal
2000 Comuna
0,25 km protecţie mal
Câmpani
Comuna 0,1 km protecţie de
1,2
Lunca mal
Sat Seghişte 0,9 1 0,05 km protecţie de

Pagina 73 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

Drum Suprafata Suprafata Obiective


Eveniment Nr. gospodarii Nr. poduri
Localitate afectat teren arabil faneata afectata economice Altele
(viitură) afectate afectate
(km) afectat (km2) (km2) afectate
mal
Sat Şuşti 0,4
Sat Hârşeşti 1,0
Sat Fânaţe 5 1 obiectiv
Sat Sighiştel 1
0,21 km protecţie de
Oraş Ştei
mal
Comuna
0,6 3
Rieni
Comuna
1,0 2
Bunteşti
Comuna
7,1 17
Cărpinet
Comuna
12,4 27
Pietroasa
Sat Chişcău 2,1
Sat Moţeşti 3,0
Sat Giuleşti 2,1
Comuna
2,5 consolidare mal
Drăgăneşti
Comuna 0,2 km consolidare
0,5 1
Tărcaia mal
Comuna
3 3,0 2 6,2 1 obiectiv 5,1 km protecţie mal
Finis
Sat Ioaniş 1
Sat Şuncuiş 3,3 km protecţie mal
Comuna
16,8 27 consolidare mal
Budureasa

Pagina 74 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

Drum Suprafata Suprafata Obiective


Eveniment Nr. gospodarii Nr. poduri
Localitate afectat teren arabil faneata afectata economice Altele
(viitură) afectate afectate
(km) afectat (km2) (km2) afectate
Municipiul
3 2 obiective 0,23 km protecţie mal
Beiuş
Sat Delani 3,0 3 1 obiectiv
Comuna
13,6 25
Curaţele
Comuna
6,5 12
Vârciorog
Comuna
7,3 6
Dobreşti
Comuna
3,0 4
Roşia
Comuna
1,8 7
Căbeşti
Sat Sohodol 2,0
Sat Gurbeşti 1 1,2 km eroziuni mal
Comuna
1 4,6 8
Remetea
0,2 km consolidare
Sat Meziad 2,5 7
mal
Comuna
Uileacu de 3,2 7 1 obiectiv
Beiuş
Sat Forău 0,38
Sat Prisaca 0,16
Sat Borz 0,5 1 0,48 km protecţie mal
Comuna
3,8 4
Şoimi
Sat Urviş de 8,0 1

Pagina 75 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

Drum Suprafata Suprafata Obiective


Eveniment Nr. gospodarii Nr. poduri
Localitate afectat teren arabil faneata afectata economice Altele
(viitură) afectate afectate
(km) afectat (km2) (km2) afectate
Beiuş
Sat
Dumbrăviţa 3,0 4
de Codru
Sat Pocluşa
2,5
de Beiuş
Sat
Sânnicolau 0,52 km protecţie mal
de Beiuş
Sat Ursad 0,10 km protecţie mal
Comuna
4,5
Răbăgani
Comuna
1,2
Ceica
Sat Cheşa 2,6
Sat Petid 1
Sat Copăceni 1,5
Sat Rogoz 5 1,85 km eroziuni mal
Comuna
2,4
Holod
Sat Lupoaia 1,0
Comuna
Husasău de 1,0
Tinca
Comuna
10,72
Batăr
Comuna
1,56
Ciumeghiu

Pagina 76 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

Drum Suprafata Suprafata Obiective


Eveniment Nr. gospodarii Nr. poduri
Localitate afectat teren arabil faneata afectata economice Altele
(viitură) afectate afectate
(km) afectat (km2) (km2) afectate
Comuna
1 0,75 12,0 1,2 km eroziuni mal
Căpâlna
Sat Suplacu
0,8
de Tinca
Sat Rohani 1
Comuna
7 5,9 1 obiectiv
Tinca
Sat Girişu
0,85 km eroziuni mal
Negru
Comuna
1
Olcea
Comuna
1,7
Hăşmaş
Comuna
3,2
Igneşti
2 secţiuni colmatate, 1
Comuna
1 0,1 depăşire coronament, 1
Beliu
breşă dig
Comuna
0,6
Craiva
Comuna 1 depăşire coronament,
37 10,3 2 obiective
Şintea Mare 1 breşă dig
Comuna
1 2 praguri fund
Mişca
Comuna
2 9,9 5,93
Zerind

Pagina 77 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

INVENTARIEREA PAGUBELOR FIZICE PRODUSE PE B.H. CRIȘURI ÎN


ULTIMII 35 DE ANI (1975-2010):

Case si Gospodarii 1704 buc


Terenuri arabil 192.63 ha
Drumuri /Șosele/Străzi 356.32 km
Fânețe 241.96 ha
Poduri și Podețe 287 buc
Ob.Ind.Unitați 57 buc
Rețea electrică/stalpi 2 km/4 stalpi/1 statie de epurare/1 statie de alimentare

CONCLUZII :

Ca o concluzie generală privind inventarierea pagubelor fizice directe produse în ultimii 35


de ani pe bazinul hidrografic Crișuri, se poate spune că pagubele nu au fost atat de
semnificative, dupa cum urmeaza:

 Aproximativ 1704 de case și gospodării au fost afectate.


 Agricultura a reprezentat de asemenea un bun vulnerabil, de vreme ce au fost
inundate in jur de 192.63 ha ha de pământ si 241.96 ha de pășuni, fânețe .
 Apoximativ 356.32 km de drumuri, șosele și străzi, 287 de poduri si podețe de rețele
electiceau fost distruse.
 In jur de 57 de obiective industriale,2 km de retea electica, 4 stalpi, o statie de epurare
si o statie de alimentare

OBS : Situatia generala finala a inventarierii pagubelor in BH Crisuri a fost facuta doar pe
baza datelor existente.

Pagina 78 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

CAPITOLUL 6 – SISTEMUL ACTUAL DE PROTECŢIE A


POPULAŢIEI ŞI A BUNURILOR ÎMPOTRIVA
INUNDAŢIILOR

6.1. Introducere
6.1.1. Amenajări structurale existente pentru reducerea riscului la inundații

Principalele lucrări hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, din spaţiul


hidrografic Crişuri, sunt următoarele (Sinteza cadastrală 2005-2010) :
- 78 de acumulari permanente, cu un volum total de 465,4 mil.mc, din care 52,7 mil
mc volum de atenuare a viiturilor, cele mai importante fiind : Lugaşu, Tileagd, Tăut,
Drăgan şi Leşu ;
- 72 de acumulări nepermanente (poldere), având un volun total de 174,6 mil.mc, din
care 60,4 mil mc volum de atenuare a viiturilor, mai importante fiind: Zerindu Mic,
Tămaşda, Cărand, Andrid, Sălard, Chier, Ginta ;

Astfel, în total există 150 de acumulări permanente şi nepermanente, cu un volum total de


640 mil.mc, din care 113 mil.mc volum de atenuare a viiturilor.

- 3 derivaţii, mai insemnate cu rol de apărare, în lungime de totală de 185,6 km şi un


debit total instalat de 182,5 mc/s (Canalul Beliu-Cermei, Canalul Colector, Canalul
Morilor) ;
- 540 lucrări de regularizare a albiilor, în lungime totală de 1245,3 km;
- 251 lucrări de îndiguiri, cu lungimea totală de 796,8 km ;
- 1946 lucrări de consolidarea albiei minore, în lungime totală de 292,7 km ;

Principalele lucrări în domeniul lucrărilor de desecare și de combaterea eroziunii solului sunt:


- Lucrări de desecări pe o suprafaţă de 341 500 ha ;
- Lucrări de combaterea eroziunii solului pe o suprafaţă de 576 000 ha.

O parte a infrastructurii de apărare se află în administrarea Administrației Bazinale de Ape


Crişuri :
- 12 acumulări permanente cu un volum total de 74,2 mil. mc ;
- 26 acumulări nepermanente cu o capacitate de 141,5 mil. mc ;
- 716,5 km diguri de apărare pentru localităţi, obiective economice, terenuri agricole, etc ;
- 1.242 km regularizări şi consolidări de albii ;
- 1 priză de apă industrială, Qinst = 9,0 mc/s ;
- 80 construcţii de exploatare.

Pagina 79 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

Aceste lucrări se vor prezenta mai detaliat în capitolul următor.

6.1.2. Măsuri nestructurale

Măsurile nestructurale constituie o componentă a protecţiei împotriva inundaţiilor şi


completează măsurile structurale in vederea reducerii vulnerabilităţii, respectiv micşorarea
potenţialului de pagube produse de inundaţie.
Măsurile nestructurale constau în:
 dezvoltarea de sisteme informaționale de avertizare și prognoză a viiturilor și a
sistemelor decizionale de acțiune operativă în timpul și după producerea
inundației;
 stabilirea de reguli de exploatare a acumulărilor bazate pe informații prognostice
asupra caracteristicilor, duratei și momentului producerii viiturii;
 planificarea şi gestiunea teritoriului ameninţat de inundaţii prin :
- zonarea şi managementul albiei majore ;
- elaborarea hărţilor de risc ;
- introducerea restricțiilor de realizarea a unor noi construcții în albia
inundabilă;
- precizarea restricţiilor în autorizaţiile de construcţie;
- reţinerea apei în sol prin planificarea utilizării terenului agricol în mod
adecvat.
 reforma instituţională :
- realizarea unui cadru legal de funcţionare şi coordonare a instituţiilor
responsabile cu elaborarea strategiilor şi deciziilor operative la nivel local,
bazinal regional şi naţional ;
- actualizarea şi/sau elaborarea de regulamente, planuri de acţiune operativă şi
modele de intervenţie (simulări) pentru scenarii de evenimente, precum şi
sisteme de cooperare cu apărarea civilă şi populaţia ;
- activităţi de conştientizare a populaţiei situate în zonele inundabile şi
factorilor de decizie la nivel local şi niveluri superioare, privind mărimea
riscului de inundaţie, pagubele potenţiale, pericolul pierderilor de vieţi
omeneşti, modurile de intervenţie şi de apărare, mijloacele şi metodele de
atenuare a efectelor inundaţiei după producerea evenimentului;
 dezvoltarea unor instrumente economice :
- asigurări de bunuri materiale prin societăţile de asigurare ;
- elaborarea unor criterii de evaluare corectă a pagubelor şi de despăgubire.

Pagina 80 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

Figura 6.1 - Lucrări hidrotehnice din b.h. Criș

Pagina 81 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

Dintre măsuri nestructurale aplicate pentru gestionarea situaţiilor de criză în caz de inundaţii,
cel mai bine dezvoltate sunt Planurile de apărare împotriva inundațiilor.
În conformitate cu legislația în vigoare, la nivelul fiecărui district de bazin hidrografic se
întocmesc Planuri bazinale de apărare împotriva inundațiilor, ghețurilor, secetei
hidrologice, accidentelor la construcții hidrotehnice și poluărilor acidentale și Planuri
județene de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase,
accidentelor la construcțiii hidrotehnice și poluărilor accidentale.
Comitetele municipale, orășenești și comunale pentru situații de urgență întocmesc planuri de
apărare împotriva inundațiilor, ghețurilor și poluărilor accidentale, cu asistență tehnică din
partea unitaților de gospodărire a apelor din cadrul ANAR. Planul de apărare al comitetului
județean reprezintă o sinteză a planurilor comitetelor și ale obiectivelor, a planurilor
sistemelor hidrotehnice. Planurile de apărare pe bazine hidrografice se constituie prin
asamblarea planurilor județene de apărare și se întocmesc de către administrațiile bazinale de
Ape, se verifică de către Administrația Națională "Apele Române" și se aprobă de Comitetul
ministerial pentru situații de urgență.
Planurile de apărare împotriva inundaţiilor se referă la măsurile care trebuie luate în cele trei
faze de desfăşurare:

A. Măsuri preventive şi de pregătire înainte de inundaţie;


B. Măsuri operative în perioada de inundaţie;
C. Măsuri de refacere şi restabilire a vieţii normale.

A. Măsurile preventive şi de pregătire înainte de inundaţie cuprind următoarele


secţiuni :
Organizarea sistemului informaţional de gestiune a inundaţiei se realizează prin cele două
componente:
- Subsistemul de avertizare, prognoză şi informare hirometeorologică;
- Subsistemul de decizie şi acţiune pentru gestionarea crizei.

Subsistemul de avertizare, prognoza şi informarea hidrometeorologică se asigură de


către: compatimentele specializate din cadrul autorităţilor bazinale de ape (biroul de
hidrologie şi hidrogeologie, dispeceratul Administrației Bazinale de Ape Crisuri),
dispeceratul central al Administraţiei Naţionale „Apele Române”, Institutul Naţional de
Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, Agenţia Naţională de Meteorologie.
Sistemul informațional hidrometeorologic constă în observarea, măsurarea, înregistrarea și
prelucrarea datelor meteorologice și hidrologice, elaborarea prognozelor, avertizărilor și
alarmărilor, precum și în transmiterea acestora factorilor implicați în managementul
situațiilor de urgență, conform schemei fluxului informațional definit în planurile de apărare
bazinale, in vederea luării deciziilor și măsurilor acestora.
Schema sinoptică a sistemului informațional hidrometeorologic pe ansamblul fiecărui district

Pagina 82 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

de bazin hidrografic, conține următoarele date și informații referitoare la:


• unitățile meteorologice și hidrologice din bazin;
• comitetele județene, municipale, orăsenești, comunale;
• obiectivele care trebuie avertizate direct;
• legaturile cu Centrul operativ al Administrației Naționale “Apele Române”, (ANAR)
Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) și cu Centrul
Operativ pentru situații de urgența din Ministerul Mediului și Pădurilor (MMP),
precum și cu Administrațiile Bazinale de Apă vecine și organele de resort din țările
vecine.

La nivelul ANAR, sistemul informațional este bazat pe o Rețea Națională de Transmisie a


datelor de gospodărire apelor, structurată pe sistem piramidal pe 4 niveluri:
• nivelul 4 – nivelul local care include unități de producere a datelor (stații hidrometrice
și de calitate a datelor, etc, sub jurisdictia unor stații de colectare județene);
• nivelul 3 – nivelul de decizie teritorial și sub-bazinal care include unitățile de
colectare a datelor hidrologice (SGA si stații hidrologice), aflate in subordinea
Administrațiilor Bazinale de Apă;
• nivelul 2 – nivelul de decizie bazinal, care include Centrele de decizie bazinale din
cadrul Administrațiilor Bazinale de Apă;
• nivelul 1 – nivelul național care cuprinde Centrul Național de decizie de la nivelul
Administrației Naționale „Apele Romane”, INHGA și Ministerului Mediului și
Pădurilor.

Prin acest sistem sunt transmise atât informații operative - fluxul rapid (date hidrologice,
privind poluări accidentale, accidente la construcțiile hidrotehnice, etc.), cât și informații în
flux lent (prognoze, diagnoze, date informative, rezumate, baze de date, etc.).
Ca regulă, la nivelurile 1, 2, 3, centrul focal pentru concentrarea informaților este reprezentat
de serviciile de dispecerat pentru gospodărirea apelor, care, în afara rolului de cunoaștere a
evenimentelor în derulare din jurisdicția lor, au de asemenea rolul de a coordona acțiunile de
răspuns în concordanță cu deciziile respectivei administrații bazinale de gospodărire a apelor.
Întregul sistem este imaginat ca un sistem de tip eveniment, având în vedere că el transmite și
procesează informații referitoare la fenomene naturale periculoase, accidente la lucrările
hidrotehnice sau poluări accidentale. Informatiile furnizate de acest sistem, fundamentează
deciziile necesare pentru diminuarea efectelor unor astfel de fenomene.
Sistemul informațional ANAR asigură următoarele funcții:
• colectarea datelor și informațiilor
• stocarea datelor și informațiilor
• transmiterea datelor și informațiilor
• diseminarea datelor și informațiilor
• procesarea datelor și informațiilor

Pagina 83 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

• structuri de intervenție

La nivel judetean, deciziile şi intervenţia propriu-zisă, sunt gestionate pe scară ierarhică de la


Comitetul Judetean pentru situaţii de urgenţă, până la Comitetele Locale pentru situaţii de
urgenţă constituite la nivelul municipiilor, oraşelor şi al comunelor şi al centrelor operative.
Componenta tehnică a unei decizii în caz de inundaţii revine cu prioritate autorităţii bazinale
de gospodărire a apelor.
La nivel superior, funcţionează Comitetul Ministerial pentru Situaţii de Urgenţă pe lângă
Ministerului Mediului şi Pădurilor, comitet care avizează deciziile majore luate în teritoriu.
Centrul Național de Prognoză Hidrologică din INHGA elaborează prognoze hidrologice pe
care le transmite la Centrul Operativ din cadrul Ministerului Mediului și Pădurilor și la
Centrele operative bazinale.
În cadrul Administrației Bazinale de Ape Crişuri activitatea de hidrologie-hidrogeologie
este organizată pe 5 staţii hidrologice :
- staţia hidro Marghita - în bazinul Barcău şi Ier
- staţia hidro Oradea, în baz. Crişului Repede
- staţia hidro Beiuş, în bazinul Crişului Negru superior și mijlociu
- staţia hidro Brad pe Crişului Alb superior
- staţia hidro Ineu în bazinul mijlociu şi inferior al Crişul Alb, precum şi afluenţii de
stânga din bazinul inferior al Crişului Negru
Reţeaua hidrometrică din cadrul bazinului hidrografic Crişuri cuprinde :
- 82 staţii hidrometrice pe râuri pentru măsurători de nivele şi de debite
- 24 staţii hidrometrice pe lacuri de acumulare
- 70 posturi pluviometrice
- 11 platforme şi profile nivometrice
Serviciile hidrologice din cadrul administrațiilor bazinale de apa elaborează prognoze
hidrologice pe cursurile de apa și stațiile hidrometrice din bazin, din care să rezulte situația la
zi, prognoza pentru 24 de ore și valorile culminației raportate la cotele de apărare, pe care le
transmite Centrelor operative ale Sistemelor de Gospodarire a Apelor pentru a fi diseminate
la obiectivele hidrotehnice și la Comitetele locale, prin Inspectoratele județene pentru situații
de urgență.
Lista staţiilor meteorologice şi a posturilor pluviometrice avertizoare din b.h. Crișuri este
prezentată in tabelul următor (Tabel 6.1.)

Pagina 84 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

Tabel nr. 6.1.


Denumirea staţiei Localizare Praguri de ploi critice mm (l/m2)
Nr. Obiectivul la care
sau postului Obiective avertizate direct
crt. Comuna Judeţ iA=Atenţie iI=Inundaţie iE=Evacuare au fost stabilite
pluviometric
0 1 2 3 4 5 6 7 8
Com.loc.de apărare Blăjeni,
1 Blăjeni Blăjeni HD 10/1 20/3 30/6 Blăjeni, Bucea Bucea, formaţia Brad-
Hunedoara
2 Crişcior Crişcior HD 15/3 25/3 35/6 Crişcior, Brad Idem
3 Vaţa de Jos Vaţa de Jos HD 15/3 25/3 35/6 Vaţa de Jos Idem
Com.loc. de apărare Gurahonţ,
4 Gurahonţ Gurahonţ AR 15/3 25/3 30/6 Gurahonţ, Brazi
Brazi, formaţia Gurahonţ-Brazi
Com.loc. de apărare col.7 –
Bocsig, Ineu,
5 Bocsig Bocsig AR 15/3 45/6 50/6 sistemul IELIF Ineu – formaţia
Ac.Rovina, Pescăriei
Chier
Com. Ineu şi Form. Chier şi
6 Ineu st.meteo. Or.Ineu AR 15/3 45/6 50/6 Oraş Ineu
Ineu IELIF
Com.loc. de apărare Ch.Criş –
7 Chişineu Criş Ch.Criş AR 15/3 40/3 55/6 Ch.Criş – Form.
formaţia Ch.Criş
Com.Sântana – Com.loc. de apărare Sântana –
8 Sântana Sântana AR 16/3 40/3 55/6
sistem de desecare formaţia de apărare Ch.Criş
Com.loc. de apărare Grăniceri,
9 Siclău Grăniceri AR 20/3 40/3 55/6 Com.Grăniceri
IELIF Curtici
Com.loc. de apărare Baia de
10 Ţebea st.meteo Baia de Criş HD 15/3 25/3 30/6 Com.Baia de Criş
Criş – formaţia Brad
Bulzeştii de Sus, Com.loc. de apărare col.87–
11 Bulzeşti de Sus Bulz.de Sus HD 10/1 26/3 32//6
Râbiţa formaţia Brad
Com.loc de apărare Râbiţa –
12 Râbicioara Râbiţa HD 10/1 25/3 30/6 Râbiţa
formaţia Brad
Com.loc de apărare Buceş –
13 Buceş Buceş HD 15/3 30/3 35/6 Buceş – Blăjeni
Blăjeni – formaţia Brad
14 Vaţa de Sus Vaţa de Sus HD 15/3 35/3 45/6 Vaţa de Jos – Sus Com.loc. de apărare Vaţa de Jos

Pagina 85 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

Denumirea staţiei Localizare Praguri de ploi critice mm (l/m2)


Nr. Obiectivul la care
sau postului Obiective avertizate direct
crt. Comuna Judeţ iA=Atenţie iI=Inundaţie iE=Evacuare au fost stabilite
pluviometric
0 1 2 3 4 5 6 7 8
– formaţia Brad
Vârfurile, Groşi, Com.loc. de apărare Vârfurile –
15 Groşi Vârfurile AR 15/3 35/3 45/6
Lazuri formaţia Brad
Com.loc. de apărare Vârfurile –
16 Avram Iancu Vârfurile AR 15/3 35/3 45/6 Avram Iancu, Poiana,
formaţia Brad
Hălmagiu, Hălmăhel, Com.loc. de apărare Hălmagiu –
17 Hălmagiu Hălmagiu AR 15/3 35/3 45/6
Băneşti Hălmăgel – formaţia Brad
18 Hălmăgel Hălmagiu AR 15/3 35/3 45/6 Brusturi
Brazi, Gurahonţ, Com.loc. de apărare Gurahonţ –
19 Brazi Brazi AR 15/3 35/3 45/6
Secaş, Iacobini formaţia Secaş
Moneasa, Bohani Com.loc de apărare Moneasa –
20 Moneasa Izoi Moneasa AR 15/3 25/3 30/6
Sebiş Dezna, Sebiş – formaţia Sebiş
Moneasa, Bohani Com.loc de apărare Moneasa –
21 Rănuşa Moneasa AR 15/3 25/3 40/6
Sebiş Dezna, Sebiş – formaţia Sebiş
Chişindia, Păuşeni, Com.loc apărare Chişindia,
22 Chişindia Chişindia AR 15/3 25/3 40/6
Buteni Bunteni – formaţia Sebiş
Com.loc. apărare Sebiş –
23 Sebiş Or.Sebiş AR 15/3 25/3 40/6 Oraş Sebiş
formaţia Sebiş
Ac. Tauţ – Nadăş,
24 Nadăş Tauţ AR 15/3 25/3 30/6 Com.loc. Tauţ – formaţia Tauţ
Tauţ
Ac. Tauţ, Com. Com.loc. apărare Tauţ – Şilindia
25 Tauţ Tauţ AR 25/6 45/6 65/6
Şilindia, Luguzău – formaţia Tauţ
Ac. Chier, Târnova, Com.loc. apărare Târnova –
26 Chier Târnova AR 30/6 50/6 70/6
Chier formaţia Chier
Ac. Chier, Târnova, Com.loc. apărare Târnova –
27 Târnova Târnova AR 15/3 30/3 40/3
Chier formaţia Chier
Com.loc. apărare Pâncota –
28 Pâncota Pâncota AR 20/3 40/3 50/6 Pâncota - Seleuş
formaţia Chier

Pagina 86 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

Denumirea staţiei Localizare Praguri de ploi critice mm (l/m2)


Nr. Obiectivul la care
sau postului Obiective avertizate direct
crt. Comuna Judeţ iA=Atenţie iI=Inundaţie iE=Evacuare au fost stabilite
pluviometric
0 1 2 3 4 5 6 7 8
Com.loc. apărare Lazuri de
29 Lazuri de Beiuş L. de Beiuş BH 20/6 40/6 55/6 Lazuri de Beiuş
Beiuş – formaţia Beiuş
Zerind, Iermata,
Com.loc. apărare Zerind, Mişca,
30 Zerind Zerind BH 15/3 40/3 55/6 Mişca, Tămaşda,
Avram Iancu – formaţia Zerind
Avram Iancu
Com.loc. apărare Batăr –
31 Talpoş Batăr BH 15/3 40/3 55/6 Talpoş, Tauţ, Batăr
formaţia Zerind
Tinca, Belfir, Giriş, Com.loc. apărare Tinca –
32 Tinca Tinca BH 15/3 40/3 55/6
Gurbediu, Râpa formaţia Tinca
Com.loc. apărare Cr. de jos –
33 Crişcior de Sus Cr. De Sus BH 10/1 25/3 36/- Cr. de sus-jos
formaţia Beiuş
Oraş Nucet, Băiţa, Com.loc apărare col.7 –
34 Băiţa Or.Nucet BH 15/3 35/3 50/6
Câmpani, Or. Ştei formaţia Beiuş
Com.loc apărare col.7 –
35 Ştei Ştei BH 15/3 38/3 50/6 Oraşul Ştei
formaţia Beiuş
Com.loc. apărare Vaşcău, Lunca
36 Suşti – Bihor Suşti BH 10/1 25/3 35/6 Vaşcău - Lunca
– formaţia Beiuş
Pietroasa – Bunteşti, Com.loc. apărare col.7 –
37 Pietroasa Pietroasa BH 20/6 45/6 50/6
Rieni, Drăgăneşti formaţia Beiuş
Com.loc. apărare col.7 –
38 Finiş Finiş BH 15/3 25/3 45/6 Finiş
formaţia Beiuş
Com.loc. apărare col.7 –
39 Pocola Pocola BH 25/6 40/6 55/6 Pocolo
formaţia Beiuş
Căbeşti, Remetea, Com.loc. apărare col.7 –
40 Căbeşti Căbeşti BH 15/3 25/3 35/6
Pocolo, Roşia formaţia Beiuş
Budureasa, Curăţele, Com.loc. apărare col.7 –
41 Budureasa Budureasa BH 15/3 35/3 40/6
Oraş Beiuş formaţia Beiuş
42 Beiuş Beiuş BH 15/3 35/3 45/6 Oraş Beiuş Com.loc. apărare col.7 –

Pagina 87 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

Denumirea staţiei Localizare Praguri de ploi critice mm (l/m2)


Nr. Obiectivul la care
sau postului Obiective avertizate direct
crt. Comuna Judeţ iA=Atenţie iI=Inundaţie iE=Evacuare au fost stabilite
pluviometric
0 1 2 3 4 5 6 7 8
formaţia Beiuş
Pomezeu, ac.Coşdeni, Com.loc. apărare col.7 –
43 Pomezeu (Coşdeni) Pomezeu BH 15/3 40/3 50/6
Holod, ac.Ginta formaţia Tinca
Com.loc. apărare col.7 –
44 Holod st.meteo Holod BH 15/3 35/6 50/6 Holod, ac.Ginta
formaţia Tinca
Dobreşti,
Com.loc. apărare col.7 –
45 Luncasprie am. Dobreşti BH 15/3 30/3 45/6 ac.Luncasprie,
formaţia Tinca
Pomezeu, Coşdeni
Com.loc. apărare col.7 –
46 Hidişel Dobreşti BH 15/3 30/3 45/6 Dobreşti, ac.Sâmbăta
formaţia Tinca
Ceica, Sâmbăta,
Com.loc. apărare col.7 –
47 Ceica Ceica BH 15/3 35/3 50/6 Drăgeşti, ac.Sâmbăta
formaţia Tinca
– Ginta
Com.loc. apărare col.7 –
48 Husasău de Tinca H. de Tinca BH 20/3 40/3 55/6 H. de Tinca
formaţia Tinca
Com.loc. apărare col.7 –
49 Dumb. de Codru Şoimi BH 15/3 25/3 30/6 Şoimi
formaţia Tinca
Com.loc. apărare col.7 –
50 Said Craiva AR 15/3 25/3 30/6 Craiva, ac.Sartişa
formaţia Beliu
Com.loc. apărare Olcea –
51 Ucuriş Olcea BH 15/3 25/3 30/6 Olcea, ac.Frunziş
formaţia Tinca
Com.loc. apărare Beliu –
52 Hăşmaş Hăşmaş AR 15/3 25/3 40/6 Halmaş, Beliu
formaţia Beliu
Com.loc. apărare Beliu –
53 Archiş Archiş AR 15/3 30/3 40/6 Archiş, Beliu
formaţia Beliu
Poieni, Săcuieu, Com.loc. apărare col.7 –
54 Morlaca Henţ Poieni CJ 15/3 30/3 45/6
Sâncrai formaţia Huedin
55 Vânători Ciucea CJ 15/3 25/3 35/6 Ciucea Com.loc. apărare col.7 –

Pagina 88 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

Denumirea staţiei Localizare Praguri de ploi critice mm (l/m2)


Nr. Obiectivul la care
sau postului Obiective avertizate direct
crt. Comuna Judeţ iA=Atenţie iI=Inundaţie iE=Evacuare au fost stabilite
pluviometric
0 1 2 3 4 5 6 7 8
formaţia Huedin
Com.loc apărare col.7 –
56 Borod Borod BH 15/3 30/3 40/6 Borod, Auşeu
formaţia Aleşd
Com.loc apărare col.7 –
57 Serani Borod BH 15/3 24/3 30/6 Borod, Auşeu
formaţia Aleşd
Com.loc apărare col.7 –
58 Zece Hotare Şuncuiuş BH 15/3 40/3 50/6 Şuncuiuş, Roşia
formaţia Aleşd
Com.loc apărare col.7 –
59 Călăţea Aştileu BH 15/3 25/3 30/6 Aştileu
formaţia Aleşd
Com.loc apărare col.7 –
60 Aleşd Or.Aleşd BH 15/3 30/3 40/6 Aleşd
formaţia Aleşd
Com.loc apărare col.7 –
61 Borşa Săcădat BH 15/3 30/3 45/6 Săcădat, Oşorhei
formaţia Oradea
Com.loc apărare col.7 –
62 Copăcel Copăcel BH 15/3 25/3 35/6 Copăcel, Săcădat
formaţia Oradea
Drăgeşti, Hidiş.de
Sus, Băile Felix, Com.loc apărare col.7 –
63 Tăşad Drăgeşti BH 15/3 25/3 35/6
ac.Hidişel, ac.1 Mai, formaţia Oradea
Oradea
Drăgeşti, Hidiş.de
Sus, Băile Felix, Com.loc apărare col.7 –
64 Sânmartin Sânmartin BH 15/3 35/3 50/6
ac.Hidişel, ac.1 Mai, formaţia Oradea
Oradea
Husasău de Husasău de T., Com.loc. apărare col.7 –
65 Miersig BH 15/3 35/3 50/6
Tinca ac.Miersig formaţia Tinca
Nojorid, ac.Olcea, Com.loc.apărare col.7 –
66 Păuşa Nojorid BH 15/3 25/3 35/6
Şauaieu, ac.Gepiu formaţia Oradea
67 Borş Borş BH 15/3 30/3 70/6 Borş Com.loc.apărare col.7 –

Pagina 89 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

Denumirea staţiei Localizare Praguri de ploi critice mm (l/m2)


Nr. Obiectivul la care
sau postului Obiective avertizate direct
crt. Comuna Judeţ iA=Atenţie iI=Inundaţie iE=Evacuare au fost stabilite
pluviometric
0 1 2 3 4 5 6 7 8
formaţia Oradea
Com.loc.apărare col.7 –
68 Cefa Cefa BH 15/3 30/3 70/6 Cefa
formaţia Oradea
Valcău de Jos, Plopiş, Com.loc. apărare col.7 –
69 Valcău de Sus Valcău de Jos SJ 15/3 25/3 35/6
Nuşfalău formaţia Nuşfalău
Com.loc. apărare col.7 –
70 Nuşfalău Nuşfalău SJ 15/3 30/3 40/6 Nuşfalău, Marca
formaţia Nuşfalău
Marca, Suplacu de Com.loc. apărare col.7 –
71 Marca Marca SJ 15/3 30/3 40/6
Barcău formaţia Nuşfalău
Com.loc. apărare col.7 –
72 Marghita Marghita BH 15/3 30/3 40/6 Marghita
formaţia Marghita
Com.loc. apărare col.7 –
73 Abram Abram BH 15/3 30/3 50/6 Abram, Marghita
formaţia Marghita
Sălard, Biharia, Com.loc. apărare col.7 –
74 Sălard Sălard BH 15/3 35/3 45/6
Diosig formaţia Sălard
Com.loc. apărare col.7 –
75 Drighiu Hălmaşd SJ 15/3 25/3 35/6 Hălmajd
formaţia Nuşfalău
Popeşti, Tăuteu, Com.loc. apărare col.7 –
76 Popeşti Popeşti BH 15/3 30/3 35/6
ac.Bistra, Marghita formaţia Popeşti
Pădurea Neagră, Com.loc. apărare col.7 –
77 Pădurea Neagră Aleşd BH 15/3 25/3 35/6
Popeşti, Aleşd formaţia Aleşd, Marghita
Com.loc. apărare col.7 –
78 Viişoara Viişoara BH 15/3 25/3 30/6 Viişoara – Marghita
formaţia Marghita
Com.loc. apărare col.7 –
79 Nădar Spinuş BH 15/3 25/3 35/6 Spinuş
formaţia Sălard
Com.loc. apărare col.7 –
80 Sărsig Chişlaz BH 15/3 25/3 60/6 Chişlaz
formaţia Sălard
81 Căuaşd Căuaşd SM 15/3 40/3 65/6 Căuaşd, Andriş, Com.loc. de apărare col.7 –

Pagina 90 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

Denumirea staţiei Localizare Praguri de ploi critice mm (l/m2)


Nr. Obiectivul la care
sau postului Obiective avertizate direct
crt. Comuna Judeţ iA=Atenţie iI=Inundaţie iE=Evacuare au fost stabilite
pluviometric
0 1 2 3 4 5 6 7 8
ac.Andrid, Sălacea IIELIF Carei
Săcuieni, Diosig,
82 Săcuieni Săcuieni BH 15/3 30/3 45/6 ac.Galoşpetreu, Sistem IIELIF
ac.Şimian
Andrid, ac.Andrid,
83 Andrid Andrid SM 15/3 25/3 65/6 Com.loc. apărare col.7
Tarcea, Cherechiu
Agiş, Beliu, Com.loc apărare Beliu –
84 Beliu Beliu AR 15/3 30,/3 40/6
ac.Cărand formaţia Beliu
Cermei, Apateu, Com.loc. apărare col.7 –
85 Cermei Cermei AR 15/3 25/3 60/6
Sepreuş, Mişca formaţia Zerind
Igneşti, Cărand, Com.loc apărare col.7 –
86 Igneşti Igneşti AR 15/3 30/3 45/6
ac.Cărand formaţia Beliu
Ciumeghiu – Avram Com.loc. apărare col.7 Salonta –
87 Ciumeghiu Ciumeghiu BH 20/3 40/3 55/6
Iancu formaţia Zerind
Com.loc. apărare col.7 Salonta –
88 Salonta Salonta BH 20/3 40/3 55/6 Oraş Salonta
formaţia Zerind
Cociuba Cociuba Mare, Tinca, Com.loc. apărare Cociuba Mare
89 Cociuba Mare BH 15/3 25/3 50/6
Mare ac.Cărand, Irina – formaţia Tinca
Com.loc. apărare Huedin –
90 St.Meteo.Huedin Huedin CJ 15/3 30/3 40/6 Oraş Huedin, Poieni
formaţia Huedin
Ciucea, Bratca, Vadu Com.loc. apărare Huedin –
91 Ciucea Ciucea CJ 15/3 35/3 50/6
Crişului formaţia Huedin
Vadu Crişului,
Vadu Auşeu, Aleşd, Com.loc. apărare col.7 Bihor –
92 Vadu Crişului BH 15/3 40/6 50/6
Crişului ac.Tileagd, Lugaş, formaţia Aleşd
balastiera Tileagd
Tileagd, Ineu, Com.loc. apărare Oradea –
93 Tileagd Tileagd BH 15/3 25/3 40/6
Oşorhei formaţia Oradea

Pagina 91 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

Denumirea staţiei Localizare Praguri de ploi critice mm (l/m2)


Nr. Obiectivul la care
sau postului Obiective avertizate direct
crt. Comuna Judeţ iA=Atenţie iI=Inundaţie iE=Evacuare au fost stabilite
pluviometric
0 1 2 3 4 5 6 7 8
Com.loc. apărare Oradea –
94 St.Meteo.Oradea Oradea BH 15/3 25/3 40/6 Municipiul Oradea
formaţia Oradea
Com.loc. apărare col.7 –
95 Morlaca (Carieră) Poieni CJ 10/1 25/3 30/6 Poieni, Cr.Morlaca
formaţia Huedin
Mărgău, Poieni, Com.loc. apărare Margău –
96 Răchiţele Margău CJ 15/3 25/3 30/6
Săcuieu formaţia Huedin
Stâna de Vale, Com.loc. apărare col.7 –
97 Stâna de Vale Budureasa BH 15/3 25/3 30/6 ac.Leşu, Budureasa, formaţia de apărare ac.Leşu,
Bulz, Curăţele, Beiuş formaţia Aleşd
Com.loc. apărare Bulz –
98 Leşu aval Bulz BH 15/3 25/3 40/6 Bulz, MH Munteni
formaţia Leşu
Com-loc. apărare col.7 –
99 Valea Drăganului Poieni CJ 15/3 30/3 40/6 Poieni, Săcuieu
formaţia Huedin

Pagina 92 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

Transmisia datelor este asigurată de infrastructura existentă la sediul fiecărei administrații


bazinale, reprezentată prin:
• reteaua de radiotelefonie
• reteaua de telefonie fixa si mobila, scanner si fax;
• reteaua de calculatoare existenta si legaturile cu sistemele de gospodarire a apelor de
la nivelul fiecarui judet din bazin;
• reteaua VPN dintre Directiile bazinale si ANAR.
In legatură cu subsistemul de decizie şi acţiune pentru gestionarea crizei există
structuri de intervenție, compuse din:
• Sistemele de Gospodărire a Apelor, care au constituite, la nivel de județe, formații de
intervenție operativă (utilaje și personal);
• Sistemele hidrotehnice și formațiile de intervenție ale acestora;
• Inspectoratele Județene pentru Situații de Urgență cu personal specializat în
intervenții la inundații;
• Consiliile locale pentru situații de urgență ale unitatilor administrativ – teritoriale prin
formații proprii de intervenție

Planul de aparare împotriva inundațiilor, ghețurilor, secetei hidrologice, accidentelor la


construcțiile hidrotehnice și poluări accidentale ale bazinului hidrografic Crișuri
Deţinătorii, cu orice titlu, de baraje şi de alte construcţii hidrotehnice a căror avariere sau
distrugere poate pune în pericol populaţia şi bunurile sale materiale, obiectivele sociale şi
capacităţile productive sau poate aduce prejudicii mediului ambiant, sunt obligaţi să le
întreţină, să le repare şi să le exploateze corespunzător, să doteze aceste lucrări cu aparatură
de masură şi control necesară pentru urmărirea comportării în timp a acestora, să instaleze
sisteme de avertizare-alarmare a populaţiei în caz de pericol şi să organizeze activitatea de
supraveghere, intervenţie şi reabilitare conform regulamentelor aprobate prin autorizaţiile de
gospodărire a apelor, a planurilor de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi accidentelor
la construcţii hidrotehnice, planurilor de avertizare-alarmare a localităţilor şi a obiectivelor
din aval de baraje, în caz de accidente la acestea şi planurilor de prevenire şi combatere a
poluărilor accidentale.
În baza ordinului comun 1422/192/2012 al Ministerului Administratiei si Internelor si al
Ministerului Mediului si Padurilor a fost întocmit “Planul de apărare privind gestionarea
situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la
construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale al Bazinului Hidrografic Crișuri”.
În vederea conducerii unitare a tuturor acţiunilor de apărare în cadrul b.h.Crișuri s-a
constituit Comandamentul de apărare bazinal care include factori de conducere cu putere de
decizie şi personal tehnic operativ.

Planul de apărare la nivelul bazinului Crișuri are următorul conţinut:


- Tabel nominal al personalului Aministrației Bazinale de Apa Crişuri care este implicat in
acţiunile de apărare (conducerea, dispecarat, personal tehnic)

Pagina 93 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

- Situatia privind mijloacele de comunicaţie existente la dispeceratul bazinal şi la


dispeceratele sistemelor de gospodărire a apelor, precum şi cele ale principalilor
deţinători de construcţii cu rol de apărare împotriva inundaţiilor (A.N.I.F., sistemul
energetic, primării).
- Componenţa Comitetelor Judetene pentru situaţii de urgenta (care substituie comisiile
judeţene de apărare) şi ale secretariatelor tehnice permanente, corespunzătoare judeţelor
Bihor, Arad, Hunedoara, Cluj, Sălaj, Satu Mare ;
- Lista celor 93 de staţii hidrometrice din reţeaua naţională şi de exploatare, aferente
bazinului hidrografic Crisuri, cu precizarea datelor referitoare la : localizarea staţiei, cote
de declanşare a starii de apărare (cota de atenţie, cota de inundaţie, cota de pericol),
nivelul maxim înregistrat / anul , obiectivele apărate şi obiectivele avertizate direct.
- Graficele de corelaţie a nivelurilor şi a timpului de propagare pe râu, între staţiile
hidrometrice succesive.
- Regulamentele de exploatare pe timp de ape mari pe râurile: Crişul Alb, Crişul Negru,
Crişul Repede şi Barcău.
- Schemele sinoptice ale sub-bazinelor hidrografice Crişul Alb, Crişul Negru, Crişul
Repede şi Barcău.
- Schema de flux a Sistemului informaţional hidrometeorologic al bazinului Crişuri
- Harta Sistemului informaţional hidrometeorologic al bazinului Crişuri
- Profile longitudinale pe cursuri de apă
- Regulamentul de apărare împotriva inundaţiilor produse de cursurile de apă
transfrontaliere
- Regulamentul privind transmiterea reciprocă a datelor şi informaţiilor meteorologice şi
hidrologice între România şi Ungaria.

Planurile de avertizare-alarmare a populaţiei, obiectivelor economice şi sociale situate în


aval de lacuri de acumulare, în caz de accidente la construcţiile hidrotehnice, se întocmesc
pentru toate barajele care îndeplinesc cel puţin una dintre condiţiile: înălţimea de la talveg la
coronament mai mare de 10 m, un volum mai mare de 10 milioane m3, existenţa în aval a
localităţilor şi obiectivelor la distanţe mai mici de 10 km de secţiunea barajului (Drăgan,
Lugaşu, Tileagd, Leşu, Tăut, etc), sau chiar şi la acele baraje mai mici, care prin avarierea lor
pot produce pierderi de vieţi omeneşti şi importante pagube materiale în localităţile sau la
obiectivele situate în aval. Aceste planuri sunt anexe ale Planului bazinal.
Planurile se întocmesc de către deţinătorii/administratorii lucrărilor prin proiectanţi de
specialitate, se avizează de către Inspectoratul Judeţean pentru situaţii de urgenţă şi de către
Administrația Bazinală de Ape, pentru baraje ce aparţin terţilor sau de către Administraţia
Naţională «Apele Române» pentru lucrările care îi sunt concesionate, apoi sunt supuse
aprobării Comitetului Judeţean pentru situaţii de urgenţă sau Comitetului Ministerial pentru
situaţii de urgenţă. Conţinutul planului se refera la :
- descrierea amenajării şi a barajului care realizează retenţia;
- ipoteze de avariere luate în considerare la calculul zonelor inundabile;
- descrierea sistemului informaţional, inclusiv a celui de avertizare sonoră;

Pagina 94 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

- situaţiile şi decizia de declanşare a sistemului de alarmă şi responsabilităţi privind luarea


deciziei de alarmare pe cele trei trepte de periculozitate;
- căile de transmitere a deciziilor, responsabilităţile şi modul de acţionare a sistemului de
alarmare;
- pentru localităţile din aval, în care există sisteme de avertizare: tipul de semnal pentru
diferite situaţii critice, locurile unde sunt afişate pentru populaţie deciziile, măsurile,
obligaţiile cetăţenilor;
- măsuri ce se iau la atingerea pragurilor critice;
- măsuri de protecţie a populaţiei împotriva undelor de rupere: evacuarea şi dispersarea în
zone neinundabile, protecţia împotriva intemperiilor, asistenţă medicală, asigurarea cu
materiale şi alimente etc.
- tabelul, pe comisii locale, cu localităţile, cartierele, agenţii economici şi instituţiile
publice care se evacuează preventiv, în caz de pericol iminent (oameni, animale, bunuri
aferente), mijloacele de transport şi locul de dispersare a acestora;
- tabelul cu persoanele responsabile de supravegherea construcţiilor în caz de pericol de
avariere (adresele şi telefoanele)
- planurile de situaţie 1:10.000 sau 1:25.000, după caz, cu trasarea zonelor de afectare după
60 minute, ca şi zona maximă de afectare, cu indicarea timpilor de parcurgere a undei de
rupere calculate în ipoteza "lac plin" şi rupere 100%;
- planurile de situaţie, pentru zona afectată la avariere medie 50%. Pe planuri sunt
amplasate obiectivele economice şi sociale periclitate, mijloacele sonore de alarmare,
centrul de comandă a acestora, zonele şi căile de evacuare a populaţiei şi animalelor în
afara zonei periclitate;
- profilul longitudinal al curbei suprafeţei libere a undei de rupere, cu precizarea timpului
de parcurgere şi a poziţiei obiectivelor periclitate;
- schemele sinoptice informaţionale de supraveghere a comportării construcţiilor
hidrotehnice şi a aparaturii de măsură
- schemele sinoptice de avertizare hidrometeorologică a construcţiilor hidrotehnice;
- schemele sinoptice de avertizare a obiectivelor periclitate în caz de avariere.

Asigurarea, pregătirea şi organizarea forţelor, mijloacelor şi materialelor de apărare,


constă în:
- organizarea formaţiilor locale de apărare nominalizate la obiective;
- planuri de instruire a formaţiilor locale pe tipuri concrete de viituri posibile;
- organizarea de simulări;
- verificarea periodică a mijloacelor tehnice, a stocurilor de apărare;
- verificarea stării tehnice a lucrărilor structurale de apărare;
Exercitiile de simulare au ca scop verificarea fluxului informational-decizional de apărare
împotriva inundaţiilor şi imbunatăţirea colaborării, în situaţii de criză, dintre Administrația
Bazinală de Ape Crişuri şi Comitetele Judeţene şi Locale pentru Situaţii de Urgenţă.

Stabilirea mărimilor caracteristice de apărare, zonale şi locale – Pragurile critice

Pagina 95 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

Mărimile caracteristice de apărare împotriva inundaţiilor sunt:


- mărimi zonale de avertizare, stabilite la staţiile hidrometrice şi la posturile pluviometrice
situate în amonte de obiectivele periclitate, pentru precipitaţii, niveluri sau debite;
- mărimi locale de apărare, stabilite în apropierea obiectivelor, sub formă de niveluri sau
debite
Mărimile caracteristice de apărare sunt definite astfel:

 Pentru zonele îndiguite ale cursurilor de apă

- cota fazei I de apărare – în situaţia în care nivelul apei ajunge la piciorul taluzului
exterior al digului pe o treime din lungimea acestuia;
- cota fazei a II-a de apărare – în situaţia în care nivelul apei ajunge la jumătatea
înălţimii dintre cota fazei I şi cea a fazei a III-a de apărare;
- cota fazei a III-a de apărare – în situaţia în care nivelul apei ajunge la 0,5-1,5 m sub
cota nivelurilor apelor maxime cunoscute sau sub cota
nivelului corespunzător probabilităţii de depăşire pentru care
s-a proiectat digul respectiv.

 Pentru zonele neîndiguite ale cursurilor de apă:

- cota de atenţie – nivelul la care pericolul de inundare este posibil după un interval de
timp relativ scurt, în care se pot organiza acţiunile de apărare sau de
evacuare;
- cota de inundaţie - nivelul la care începe inundarea primului obiectiv;
- cota de pericol - nivelul la care sunt necesare măsuri deosebite de evacuare a
oamenilor şi bunurilor, restricţii la folosirea podurilor şi căilor rutiere,
precum şi luarea unor măsuri deosebite în exploatarea construcţiilor
hidrotehnice.
Pragurile critice de apărare pentru baraje se stabilesc de către proiectant pentru fiecare
obiectiv, la stabilirea ipotezelor de dimensionare şi verificare sau pe perioada urmăririi în
exploatare, pe baza regulamentelor de exploatare.
Toate aceste cote se reactualizează periodic dacă situaţia ocupării terenului situat în albia
inundabilă a suferit schimbări semnificative.

B. Măsuri operative de intervenţie în perioada de inundaţie

La apariţia fenomenului de inundaţie, în funcţie de situaţie, Comitetul Judeţean pentru


Situaţii de Urgenţă, cu acordul ministrului administraţiei şi internelor, declară starea de alertă
la nivel judeţean sau în mai multe localităţi ale judeţului şi propun instituirea stării de
urgenţă, respectiv intrarea în dispozitiv de apărare. Decizia respectivă se bazează în primul
rând pe prognoza hidrologică a iminenţei atingerii pragului de inundaţie sau la depăşirea
bruscă a pragurilor de apărare. Această decizie este urmată de declanşarea unor acţiuni

Pagina 96 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

operative pe care le execută serviciile publice comunitare profesioniste pentru situaţii de


urgenţă, respectiv Inspectoratul Judetean pentru situaţii de urgenţă, precum şi centrele
operative constituite la nivel local.
Acţiunile operative în caz de inundaţii sunt:
- asigurarea fluxului informaţional între autorităţiile de ape şi centrul operativ;
- concentrarea mijloacelor de intervenţie în zonele critice;
- asigurarea mijloacelor de asistenţă medicală, cazare şi hrănire a populaţiei;
- supravegerea construcţiilor de apărare: baraje şi diguri - mai ales în punctele critice;
- aplicarea regulamentelor speciale de exploatarea a barajelor, în caz de ape mari;
- avertizarea în aval asupra manevrelor sau accidentelor la diguri şi baraje;
- supravegherea podurilor şi a zonelor de blocare a curgerii apei;
- lucrări de supraînălţări ale digurilor, funcţie de prognoze;
- evacuarea oamenilor şi a animalelor;
- dirijarea apelor revărsate în vederea drenării lor;
- raportarea ierarhică asupra desfăsurării acţiunilor operative.

C. Măsuri de refacere şi restabilire a vieţii şi activităţilor normale

Măsurile de refacere şi restabilire a activităţii normale după încetarea viiturii, sunt :


- Evacuarea apelor care băltesc sau a apelor din poldere (gravitational sau prin pompare);
- Repunerea în funcţiune a instalaţiilor industriale de alimentare cu apă, a staţiilor de
epurare, a staţiilor de pompare, a obiectivelor industriale, a instalaţiilor energetice
afectate;
- Refacerea liniilor de comunicaţie, a căilor de comunicaţie şi transport, rutiere sau
feroviare, a podurilor afectate, a conductelor de transport lichide afectate;
- Refacerea obiectivelor sociale şi sprijinirea populaţiei afectate, prin măsuri
antiepidemice;
- Rapoarte de evaluare a pagubelor fizice şi valorice;
- Reconstituirea zonelor inundate şi propuneri de măsuri pentru revenire la nornal;
- Reconstituiri ale caracteristicilor hidrologice ale undei de viitura produse;
- Rapoarte de sinteză.

6.2. Sistemul actual de protectie a populației și a bunurilor împotriva inundațiilor


6.2.1. Îndiguiri și regularizări de albii
Principalele lucrări de îndiguire și regularizare de albii, din spaţiul hidrografic Crişuri, sunt
următoarele :
- 540 lucrări de regularizare a albiilor, în lungime totală de 1245,3 km;
- 251 lucrări de îndiguiri, cu lungimea totală de 796,8 km ;
- 1946 lucrări de consolidarea albiei minore, în lungime totală de 292,7 km ;

Pagina 97 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

- 3 derivaţii, mai insemnate cu rol de apărare, în lungime de totală de 185,6 km şi un


debit total instalat de 182,5 mc/s (Canalul Beliu-Cermei, Canalul Colector, Canalul
Morilor) ;
O parte a infrastructurii de apărare se află în administrarea Administrației Bazinale de Ape
Crişuri :
- 716,5 km diguri de apărare pentru localităţi, obiective economice, terenuri agricole, etc ;
- 1.242 km regularizări şi consolidări de albii ;
Lucrările hidrotehnice pentru protecţia malurilor şi albiilor au fost realizate în funcţie de
condiţiile specifice ale amplasamentelor din teritoriul bazinal respectiv. Lucrările din piatră
brută sau gabioane sunt preponderente în bazinele superioare, unde vitezele de curgere a apei
sunt mai mari. Pe sectoarele de râu inferioare, cu viteze mai mici de curgere a apei s-au
executat îndeosebi lucrări de regularizare şi apărare din materiale vegetative prin saltele şi
snopi de fascine, plantaţii de butaşi de plop sau salcie, garduri şi caroiaje din nuiele. Lucrările
din beton în general sunt întâlnite în localităţi, constând în dale, peree, ziduri de beton,
praguri de fund, traverse.
Date mai detaliate despre lucrările de îndigurie sunt menționate în Anexa nr. 6.1.

6.2.2. Lacuri de acumulare permanente si cu rol de atenuare a viiturilor; lacuri


temporare pentru controlul viiturilor
În districtul de bazin hidrografic Crişuri se află un număr de peste 78 de acumulari
permanente, cu un volum total de 465,4 mil.mc, din care 52,7 mil mc volum de atenuare a
viiturilor și 72 de acumulări nepermanente (poldere), având un volun total de 174,6
mil.mc, din care 60,4 mil mc volum de atenuare a viiturilor. Lista acestor acumulări se
prezinta în continuare (Tabel 6.2.):

Pagina 98 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

Tabel 6.2.1.
Nr. Administrator An Bazin Volum H Tip Tip Clasa Categ.
crt. Denumire Detinator Jud. PIF hidrogr. Curs de apa Scop* total baraj acum.1 baraj de de
(mil.mc) (m) import. imp.
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
1 DELANI I A.B.A. Crişuri BH 1988 Crişuri afl.Crişul Negru X 0.017 6 P PM 4 C
2 DELANI II A.B.A. Crişuri BH 1988 Crişuri afl.Crişul Negru X 0.037 5 P PM 4 C
3 IRINA A.B.A. Crişuri BH 1979 Crişuri Irina V 0.900 7 N PO 4 D
4 TĂMAŞDA A.B.A. Crişuri BH 1987 Crişuri Crişul Negru V 22.120 7 N PO 4 C
5 COŞDENI A.B.A. Crişuri BH 1985 Crişuri Holod V 2.600 9 N PO 4 D
6 GINTA A.B.A. Crişuri BH 1983 Crişuri Holod V 4.600 4 N PO 4 C
7 SÂMBĂTA A.B.A. Crişuri BH 1983 Crişuri Topa V 4.500 3 N PO 4 D
8 BUDUREASA A.B.A. Crişuri BH 1969 Crişuri v. Nimăieşti V 0.008 4 P PM 4 C
9 CĂRĂSĂU A.B.A. Crişuri BH 1980 Crişuri V. de Izvor I 1.920 15 P PM 4 C
10 ASOU A.B.A. Crişuri BH 1980 Crişuri Asou V 0.639 8 N PO 4 D
11 UCURIŞ I A.B.A. Crişuri BH 1971 Crişuri afl. Călacea X 0.050 4 P PM 4 C
12 UCURIŞ II A.B.A. Crişuri BH 1976 Crişuri afl. Frunziş V 0.080 5 P PM 4 C
13 BOTEAN A.B.A. Crişuri BH 1973 Crişuri v. la Arini V 0.033 4 N PO 5 D
14 I MAI A.B.A. Crişuri BH 1977 Crişuri Peţa V 1.240 10.2 N PO 2 C
15 FELIX A.B.A. Crişuri BH 1976 Crişuri Hidişel V 2.480 13.5 N PO 2 C
16 ADONA A.B.A. Crişuri BH 1977 Crişuri Adona V 0.940 8.5 N PO 2 C
17 VALEA CERULUI A.B.A. Crişuri BH 2000 Crişuri Borumblaca V 0.520 10.7 N PO 3 C
18 CIUTELEC A.B.A. Crişuri BH 1984 Crişuri Bistra V 4.200 7.7 N PO 4 D
19 EGHER A.B.A. Crişuri BH 1978 Crişuri Cheţ V 1.740 7 N PO 4 D
20 SÂNNICOLAU A.B.A. Crişuri BH 1977 Crişuri Sânnicolau V 3.840 8 N PO 4 C
21 CRESTUR A.B.A. Crişuri BH 1975 Crişuri Făncica VR 4.030 6.5 P PM 3 C
22 PALEU A.B.A. Crişuri BH 1979 Crişuri Comorilor VR 2.230 8.5 P PM 4 C
23 UILEACUL DE MUNTE A.B.A. Crişuri BH 1979 Crişuri Cosmo V 3.400 6 N PO 4 C
24 SĂLARD A.B.A. Crişuri BH 1987 Crişuri Barcău V 15.000 4 N PO 4 D
25 MIERSIG A.B.A. Crişuri BH 1965 Crişuri V. Nesecată A 0.500 5 P PM 4 C
26 HODIŞEL A.B.A. Crişuri BH 2002 Crişuri V.Hodişel V 1.879 12,55 N PO 3 C
27 CĂRAND A.B.A. Crişuri AR 1970 Crişuri Teuz V 15.000 6 N PO 3 D
28 CHIER A.B.A. Crişuri AR 1973 Crişuri Cigher V 9.950 7 N PO 4 D
29 ZERINDU MIC A.B.A. Crişuri AR 1973 Crişuri Crişul Negru V 23.280 5 N PO 3 C
30 BELIU A.B.A. Crişuri AR 1984 Crişuri Beliu V 2.700 6.2 N PO 4 D
31 SARTIŞ A.B.A. Crişuri AR 1984 Crişuri Beliu V 3.600 4.2 N PO 4 D
32 FRUNZIŞ A.B.A. Crişuri AR 1984 Crişuri Beliu V 6.200 3.8 N PO 4 D
33 ŞICULA A.B.A. Crişuri AR 2003 Crişuri afl.Crişul Alb V 6.500 3,0 N PO 3 C
34 CIGHER A.B.A. Crişuri AR 2003 Crişuri Cigher V 8.000 4,5 N PO 3 C

Pagina 99 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

35 LEŞU A.B.A. Crişuri BH 1973 Crişuri Iad AHVR 33.800 60.5 P AM 2 B


36 PRIZA CET 1 ORADEA A.B.A. Crişuri BH 1966 Crişuri Crişul Repede A 0.850 9 P SS 2 B
37 TAUŢ A.B.A. Crişuri AR 1970 Crişuri Cigher VR 33.700 21 P PM 2 B
38 MIHĂILENI A.B.A. Crişuri HD Crişuri Crişul Alb AHV 10.330 34 P Adiafr 2 B
39 LUNCASPRIE Primărie BH 1968 Crişuri v. Holod A 0.390 15 P PM 3 C
40 BUDUREASA II Primărie BH 1980 Crişuri afl. V. Nimăiesti A 0.040 6 P PM 4 C
41 CĂLACEA Primărie BH 1969 Crişuri Călacea A 0.107 6 P PM 4 C
42 OTOMANI Primărie BH 1968 Crişuri afl. Făncica I 0.069 4 P PM 4 C
43 ALBIŞ II Primărie BH 1969 Crişuri afl. Făncica I 0.060 3 P PM 4 C
44 CUBULCUT Primărie BH 1969 Crişuri afl. Santău I 0.150 3 P PM 4 C
45 TÂRGUŞOR Primărie BH 1968 Crişuri afl. Ier I 0.023 5 P PM 4 C
46 LORANTA Primărie BH 1985 Crişuri v. Loranta V 0.783 10.8 N PO 3 C
47 CORBENI Primărie BH 1985 Crişuri v. Corbeni V 0.845 8 N PO 4 C
48 ORVIŞELE Primărie BH 1985 Crişuri v Orvişele V 0.960 5,3 N PO 4 C
49 GEPIU I Primărie BH 1972 Crişuri v. Nesecată V 0.632 6 P PM 4 D
50 ŞTEI Primărie BH 1984 Crişuri C. Negru P 0.027 6 P PM 4 C
51 IANCULEŞTI Primărie SM 1971 Crişuri v. Sânmiclăuş I 0.065 3 P PM 4 C
52 ZUGĂU-TIREAM Primărie SM 1971 Crişuri v. Sânmiclăuş I 0.040 3 P PM 4 C
53 SĂUCA Primărie SM 1970 Crişuri afl. Santău I 0.030 4 P PM 4 C
54 TĂŞNAD Primărie SM 1982 Crişuri v. Neagră I 0.640 5 P PM 4 C
55 PETREŞTI I Primărie SM 1971 Crişuri v. Morii I 0.030 3 P PM 4 C
56 PETREŞTI II Primărie SM 1971 Crişuri v. Morii I 0.015 3 P PM 4 C
57 PETREŞTI III Primărie SM 1972 Crişuri v. Morii I 0.025 3 P PM 4 C
58 SĂUCA II Primărie SM 1989 Crişuri v.Săuca I 0.570 5 N PO 4 D
59 GALOŞPETREU II Primărie BH 1969 Crişuri v.Rât I 0.422 4 P PM 4 C
60 SILINDRU ANIF Someş-Criş BH 1977 Crişuri v. Silindru I 0.700 4.8 P PM 3 C
61 SĂLACEA ANIF Someş-Criş BH 1975 Crişuri v. Făncica I 1.200 5 P PM 4 C
62 DIOSIG I ANIF Someş-Criş BH 1973 Crişuri Ieru-Cheşcheni I 1.260 8,5 P PM 4 C
63 SÂNTIMBREU ANIF Someş-Criş BH 1978 Crişuri v Roşiori I 2.018 9.95 P PM 4 C
64 FEGERNIC ANIF Someş-Criş BH 1981 Crişuri v. Almaş P 2.864 7,5 P PM 4 C
65 STELUŢEI ANIF Someş-Criş BH 1977 Crişuri v. Pârâul Înstelat P 0.720 10,6 P PM 3 C
66 VIŢEILOR ANIF Someş-Criş BH 1978 Crişuri V. Viţeilor P 1.930 10,6 P PM 3 C
67 POPILOR ANIF Someş-Criş BH 1978 Crişuri v. Popilor P 0.950 11,6 P PM 3 C
68 LEŞ ANIF Someş-Criş BH 1982 Crişuri v. Canalis P 1.360 9.5 P PM 4 C
69 ŞAUAIEU ANIF Someş-Criş BH 1982 Crişuri v. Gepiu P 1.700 11.8 P PM 3 C
70 MIERSIG II ANIF Someş-Criş BH 1982 Crişuri v. Corhana I 2.010 9.4 P PM 3 C
71 ŞIMIAN II ANIF Someş-Criş BH 1976 Crişuri v. Salcia V 0.267 3 P PM 3 D
72 LIVADA - ALCEU ANIF Someş-Criş BH 1982 Crişuri v. Alceu V 2.095 8.2 P PM 4 D
73 FILIP ANIF Someş-Criş BH 1982 Crişuri v. Nesecată V 0.769 9,8 N PM 3 C
74 IANOŞDA ANIF Someş-Criş BH 1984 Crişuri Velju Pustei I 0.089 7 N PM 3 C
75 ŞIMIAN I ANIF Someş-Criş BH 1980 Crişuri Salcia V 3.600 5 N PO 4 D
76 HOMOROG ANIF Someş-Criş BH 1983 Crişuri v. Pustă V 0.926 6.4 N PO 3 D
77 MĂDĂRĂSĂU ANIF Someş-Criş BH 1986 Crişuri afl. Valea Nouă V 0.365 9 N PO 4 D
78 GALOŞPETREU I ANIF Someş-Criş BH 1970 Crişuri v. Rât V 3.968 5 N PO 3 D

Pagina 100 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

79 REGHEA ANIF Someş-Criş BH 1986 Crişuri afl. Inot V 0.108 6,45 N PO 4 D


80 DANIA ANIF Someş-Criş BH 1986 Crişuri v. Dania V 0.375 6.5 N PO 4 D
81 INOT (PĂGAIA II) ANIF Someş-Criş BH 1983 Crişuri Inot V 0.400 6.75 N PO 4 D
82 PĂGAIA I ANIF Someş-Criş BH 1985 Crişuri afl. Inot V 0.080 6 N PO 4 D
83 BOIANU MARE ANIF Someş-Criş BH 1986 Crişuri v. Boianu V 0.325 6.8 N PO 4 D
84 DOLEA-SĂLDĂBAGIU ANIF Someş-Criş BH 1987 Crişuri v. Săldăbagiu V 0.720 8 N PO 4 D
85 IERTAŞ-ALMAŞU MAREANIF Someş-Criş BH 1987 Crişuri afl. Camăr V 0.250 7 N PO 4 D
86 GEPIU II ANIF Someş-Criş BH 1982 Crişuri v. Gepiu V 1.590 8.15 N PO 4 D
87 BICACIU ANIF Someş-Criş BH 1982 Crişuri v. Corhana V 2.450 7.6 N PO 4 D
88 VELJU MARE-INAND ANIF Someş-Criş BH 1992 Crişuri v. Mare V 0.270 6.4 N PO 4 D
89 ŞES INAND ANIF Someş-Criş BH 1982 Crişuri v. Corhana V 2.325 5 N PO 4 D
90 HOTAR ANIF Someş-Criş BH 1986 Crişuri v. Medeş V 0.156 6 N PO 4 D
91 TILECUŞ ANIF Someş-Criş BH 1986 Crişuri v. Closcoi V 0.430 7 N PO 4 D
92 BOTEAN ANIF Someş-Criş BH 1984 Crişuri v. la Arini V 0.330 8 N PO 4 D
93 PĂLINCĂRIEI ANIF Someş-Criş BH 1985 Crişuri afl.v. Nouă V 0.330 7 N PO 4 D
94 ŞIPOT ANIF Someş-Criş BH 1985 Crişuri afl.v. Nouă V 1.040 7 N PO 4 D
95 TĂŞAD ANIF Someş-Criş BH 1986 Crişuri v. Tăşad V 0.750 9 N PO 4 D
96 ROGOZ-VLAD ANIF Someş-Criş BH 1993 Crişuri afl.v. Topa V 0.312 7 N PO 4 D
97 DOMNULUI ANIF Someş-Criş BH 1993 Crişuri v. Domnului V 0.360 8 N PO 4 D
98 ALMAŞU MIC ANIF Someş-Criş BH 1986 Crişuri Afl. Barcău V 0.475 7 N PO 4 D
99 SUIUG ANIF Someş-Criş BH 1984 Crişuri Curătură V 0.280 6 N PO 4 D
100 URVIND II ANIF Someş-Criş BH 1981 Crişuri afl. Criş Repede V 0.017 5 N PO 4 D
101 URVIND I ANIF Someş-Criş BH 1981 Crişuri afl. Criş Repede V 0.004 6 N PO 4 D
102 HUSASĂU DE CRIŞ ANIF Someş-Criş BH 1983 Crişuri v. la Arini V 0.020 4 N PO 4 D
103 INEU ANIF Someş-Criş BH 1983 Crişuri v. la Arini V 0.014 4 N PO 4 D
104 BĂLAIA I ANIF Someş-Criş BH 1983 Crişuri v. la Arini V 0.028 4 N PO 4 D
105 BĂLAIA II ANIF Someş-Criş BH 1983 Crişuri v. la Arini V 0.016 4 N PO 4 D
106 LUNCŞOARA ANIF Someş-Criş BH 1984 Crişuri v.Omului ces 0.016 5 N PO 4 D
107 LOLA ANIF Someş-Criş BH 1981 Crişuri afl.Huta ces 0.062 6 N PO 4 D
108 HUTA ANIF Someş-Criş BH 1981 Crişuri Huta ces 0.062 6 N PO 4 D
109 UILEACU DE CRIŞ I ANIF Someş-Criş BH 1981 Crişuri afl.C.Repede ces 0.007 5 N PO 4 D
110 UILEACU DE CRIŞ II ANIF Someş-Criş BH 1981 Crişuri afl.C.Repede ces 0.014 6 N PO 4 D
111 ANDRID ANIF Someş-Criş SM 1970 Crişuri v. Ier V 17.500 6 N PO 3 C
112 ZIMOIAŞ ANIF Someş-Criş SM 1975 Crişuri v. Zimoiaş I 0.880 3 P PM 4 C
113 CHEGEA I ANIF Someş-Criş SM 1981 Crişuri Checheţ I 0.290 8 N PO 4 D
114 CHEGEA II ANIF Someş-Criş SM 1981 Crişuri Timiş I 0.450 6 N PO 4 D
115 CHEGEA III ANIF Someş-Criş SM 1981 Crişuri afl.Timiş I 0.305 7 N PO 4 D
116 BECHENI-CHEREUŞA ANIF Someş-Criş SM 1972 Crişuri afl. Santău I 0.540 4.5 P PM 4 C
117 ROVINA ANIF AR AR 1984 Crişuri v. Gut VP 3.660 7 P PM 4 C
118 IEUD-SUPUR Romsilva SM 1978 Crişuri v. Chechet I 0.010 4 P PM 4 C
119 HEREŞTI-SĂCĂŞENI Romsilva SM 1977 Crişuri v. Chechet I 0.045 4 P PM 4 C
120 PIR Romsilva SM 1977 Crişuri v.Pir I 0.090 6 P PM 4 C
121 IZVOR SCPP BH 1978 Crişuri afl. Criş Repede I 0.079 5 P PM 4 C
122 PASTEUR SCPP BH 1971 Crişuri Pasteur I 0.500 9 P PM 4 C

Pagina 101 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

S.C.Multimetal SRL
123 DACIA Marghita BH 1971 Crişuri v. Lacul Lighet I 0.376 9 P PM 4 C
S.C.Ovimexim SRL
124 ALBIŞ I Marghita BH 1969 Crişuri afl. Făncica I 0.330 4 P PM 4 C
125 IANCA-DIOSIG S.C. Bizofruct BH 1972 Crişuri afl. Roşiori I 0.616 10 P PM 4 C

126 CADEA A.S. Dinamo Oradea BH 1971 Crişuri afl. Ier I 0.291 12 P PM 4 C
127 MOUCA I Betarom Impex BH 1969 Crişuri v. Mouca I 0.967 6 P PM 4 C
128 MOUCA II Brazda Agroprod BH 1969 Crişuri v. Mouca I 0.040 3 P PM 4 C
S.C.Agrodav Impex
S.R.L. Valea lui
129 VĂŞAD Mihai BH 1971 Crişuri v. Ieru Morii I 0.644 5 P PM 4 C
130 CEHAL I S.C. Pomicola BCL SM 1971 Crişuri afl. Santău I 0.038 4 P PM 4 C
131 CEHAL II S.C. Pomicola BCL SM 1972 Crişuri v. Orbău I 0.105 5 P PM 4 D
132 PRIZA CET II Termoelectrica BH 1982 Crişuri Crişul Repede A 0.025 4 P PM 4 C
133 MUNTENI Hidroelectrica S.A. BH 1990 Crişuri Iad H 0.120 4 P PM 4 C/D
134 SĂCUIEU Hidroelectrica S.A. CJ 1990 Crişuri v. Săcuieu 0.824 20.5 P PM+SS 2 C
135 BULZ Hidroelectrica S.A. BH 1989 Crişuri v. Iad V 0.700 17 P PM+SS 2 C
136 SĂCĂDAT Hidroelectrica S.A. BH 1994 Crişuri Crişul Repede H 0.380 10 P SS 3 C
137 CÂRLIGATE Hidroelectrica S.A. BH 2001 Crişuri v. Iad X 0.020 PM 3 C/D
138 DRĂGAN Hidroelectrica S.A. CJ 1984 Crişuri Drăgan H 112.000 120 P A 1 A
139 LUGAŞU Hidroelectrica S.A. BH 1989 Crişuri Crişul Repede H 63.500 37.5 P PM SS 2 B
140 TILEAGD Hidroelectrica S.A. BH 1989 Crişuri Crişul Repede H 52.900 37.5 P PM SS 2 B
141 BOGHIŞ - PRIZA A.B.A.Someş SJ 1994 Crişuri Barcău A 0.230 5 P PM 4 C
142 OLOSIG Persoană fizică BH 1971 Crişuri v. Sânnicolau I 0.170 5 P PM 4 C
143 JOLŢA-BLAJA Persoană fizică SM 1984 Crişuri afl. Santău I 0.120 5 P PM 4 C
144 VETIŞGAT Persoană fizică SM 1984 Crişuri v. Vetişgat I 0.060 4 P PM 4 C
* A-alimentari apa; H-energie; V-atenuare; I-irigatii; P-piscicultura

Pagina 102 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

Un tabel sintetic cu datele de inventariere a barajelor din b.h. Crișuri, având în vedere
următoarele criterii: categoria de importanță, tipul acumulării, tipul, vârsta și înălțimea
barajului, se prezintă in anexa 6.2.

6.2.2.1. Exploatarea principalelor acumulări şi modul de funcţionare al descărcătorilor


de ape mari pentru evacuarea debitelor de viitură

Reguli de exploatare a barajelor în perioada apelor mari

1. La fiecare baraj va exista regulament de exploatare întocmit şi aprobat conform


metodologiei aprobate prin Ordin nr. 76 / 23.01.2006, care în capitolul privind regimul de
exploatare la ape mari va avea precizaţi concret parametrii definitorii pentru instituirea
acestuia. La sediul de exploatare al barajului se va afişa o sinteză, cuprinzând regulile şi
reprezentările grafice specifice regimului de exploatare la ape mari, extrase din regulamentul
de exploatare.
2. În cazul exploatării unor cascade, regulamentul fiecărui baraj va fi corelat cu
regulile privind exploatarea la ape mari a întregii cascade.
3. Regulamentul de exploatare, ţinând seama de folosinţele pe care trebuie să le
asigure, va prevedea dacă se face pre-golirea lacului înaintea începerii viiturilor şi nivelurile
de la care începe evacuarea apelor mari funcţie de asigurarea viiturii respective. Se vor
elabora în acest sens scenarii de tranzitare a viiturilor (este recomandabilă elaborarea de
astfel de scenarii pentru viitura cu asigurarea de dimensionare, la câteva nivele caracteristice
existente în lac, anterior începerii viiturii).
4. La ape mari, alături de regulamentul de exploatare se vor respecta şi prevederile
pentru barajul respectiv cuprinse în planurile de apărare întocmite, conform ORDIN
1422/192/2006.
5. Exploatarea la ape mari, trebuie astfel făcută încât să asigure deplină siguranţă a
construcţiilor aferente amenajării hidrotehnice (baraje, diguri, centrale, prize de apă, etc.).
6. Nu se vor evacua în aval debite mai mari decât debitele maxime de calcul şi
verificare, când viiturile sunt foarte mari şi apropiate de valorile recomandate pentru calculul
şi verificarea evacuatorului de ape mari. Când există prognozat debitul maxim afluent, nu se
va evacua în aval un debit mai mare decât acesta.
7. Se vor folosi, în cât mai mare măsură, volumele de apă în lac, în vederea
satisfacerii folosinţelor pentru care a fost concepută lucrarea, chiar şi în perioada apelor mari
până la nivelul debitelor maxime de calcul, excepţie făcând viiturile care conduc la debitul
maxim de verificare.
8. În perioada viiturilor mai mici decât cele de calcul, se va reţine cât mai multă apă,
pentru a micşora debitele defluente în scopul protejării obiectivelor şi lucrărilor din aval de
baraj.

9. În scopul urmăririi nivelurilor apelor mari, pe anumite elemente de beton, ce sunt


uşor vizibile, este util să se marcheze cu vopsea nivelurile caracteristice :

Pagina 103 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

 în amonte : niveluri maxime cu diverse asigurări, nivelul normal de retenţie,


nivelul minim de la care începe atenuarea.
 în aval : nivelul debitului de alertă şi inundaţie, nivelurile corespunzătoare
debitelor maxime.
10. În perioadele de pre-golire a lacului, pentru crearea unei rezerve de volum pentru
atenuarea viiturilor, nu se va evacua în aval un debit mai mare decât cel de alertă (debite
defluente care ajung la limita capacităţii de evacuare în albia minoră).
11. Vitezele de coborâre şi ridicare a nivelului apei în lac, vor fi astfel încât să nu fie
periculoase pentru siguranţa barajului. Limitarea valorică a acestor viteze se precizează în
proiecte şi regulamente.
12. În cadrul unei cascade, golirea lacurilor şi evacuările de debit vor începe din aval
spre amonte şi corelate astfel încât să nu producă creşteri periculoase ale nivelului de apă în
lacuri.
13. Nu se vor deschide complet stavilele fără ca stavilele adiacente să nu fie ridicate
parţial. Creşterea debitului evacuat prin deschiderea stavilelor se va face în trepte şi nu
continuu. Se va urmări ca sporul de debit să nu fie prea mare pentru a nu produce unde
nefavorabile în aval. În timpul manevrării stavilelor, acestea trebuie să funcţioneze fără
şocuri sau vibraţii. În regulamentele de exploatare se va prestabili o ordine de deschidere a
stavilelor, precum şi valori pentru treptele de deschidere a fiecărei stavile în parte. Limita
acestor valori se stabileşte ţinând seama de obiectivele din aval şi de capacitatea şi
posibilităţile de manevrare a stavilelor.
14. În situaţiile când după pre-golirea lacului nu se produce viitura, umplerea lacului
până la NNR se va face conform punctului 11, prin evacuarea de debite mai mari sau egale
cu debitul de servitute, ce se precizează de către unitatea de exploatare.
15. Înainte de începerea perioadei de viitură, se vor lua următoarele măsuri :
 se va examina starea generală a construcţiilor şi echipamentelor hidromecanice;
 se va face recunoaşterea şi verificarea instalaţiilor care asigură hidrometria de
exploatare (mire, telelimnimetre, telelimnigrafe, etc.);
 se vor verifica şi asigura mijloacele de comunicaţie pentru buna funcţionare a
sistemului informaţional – decizional; sistemul de avertizare – alarmare aval
baraj;
 se vor lua, dacă este cazul, măsuri suplimentare de organizare a personalului de
exploatare de la baraje (dublare tură, prezenţă echipă de intervenţie, etc.);
 se va inventaria stocul de materiale, scule, dispozitive, utilaje şi mijloace de
transport pentru apărarea împotriva inundaţiilor, accidentelor la construcţii
hidrotehnice şi se va completa, dacă este cazul;
 din partea organelor locale se va solicita asistenţa pentru asigurarea unor legături
telefonice rapide şi suplimentari cu personal şi utilaje în caz de necesitate;
 se vor îndepărta plutitorii existenţi pe lac şi se vor înlătura obstacolele care pot
modifica scurgerea în albia aval baraj;
 în cazul în care ambarcaţiunile (bărci, şalupă, debarcadere plutitor) se află pe lac,
se vor lua măsuri de retragere în locuri ferite şi de ancorare a acestora;

Pagina 104 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

 accesele la uvrajele acumulării vor fi curăţate pentru a permite intervenţiile şi


deplasarea utilajelor şi mijloacelor de transport;
16. La începutul perioadei de ape mari, funcţie de prognoza anunţată, se stabileşte
modul de manevră cu sau fără pre-golire, conform regulamentului de exploatare.
17. În timpul viiturilor, unităţile de exploatare trebuie să supravegheze comportarea
barajului şi a construcţiilor anexe, conform unui program stabilit.
18. În timpul scăderii viiturilor, modul de evacuare a debitului şi coborârea nivelului
în lac spre NNR, se va face conform regulamentului de exploatare.
19. În situaţia când se anunţă o nouă viitură, golirea lacului sub nivelul maxim se va
face cât mai repede, însă cu debite evacuate mai mici decât debitul afluent maxim.
20. În cazul pierderii legăturii cu dispeceratul, şeful formaţiei de exploatare de la
baraj acţionează conform ultimei decizii de exploatare primite de la dispecerat, a prevederilor
regulamentului de exploatare şi a planului de apărare. Elementul principal după care se
ghidează îl constituie viteza de variaţie a nivelului în lacul de acumulare (creştere sau
descreştere). După restabilirea legăturii, se vor transmite operativ la dispecerat toate
manevrele executate, în vederea menţinerii sau corectării la acest nivel a deciziilor luate.
21. După trecerea viiturilor se vor face observaţii şi măsurători, privind comportarea
barajelor, în special tasări, deplasări, infiltraţii, colmatări în bieful amonte, eroziuni în bieful
aval.
22. Rezultatele măsurătorilor la AMC, prelucrarea primară a acestora, reprezentările
grafice şi observaţiile vizuale, vor fi transmise de către unitatea de exploatare proiectantului
pentru interpretare.
23. Prelucrarea datelor hidrologice înregistrate în perioada de viitură se va asigura
prin serviciul de specialitate al unităţii de exploatare sau cu terţi.
24. Unitatea de exploatare va întocmi un raport de sinteză, care va cuprinde :
 prezentarea succintă a evenimentelor care au avut loc
 modul în care a funcţionat sistemul informaţional hidrometeorologic şi
operativ decizional; sistemul de avertizare – alarmare în aval de baraj
 efectele inundaţiilor în aval cu prezentarea pagubelor fizic şi valoric
 efectele viiturilor asupra părţilor componente ale amenajării hidrotehnice;
evaluarea fizică şi valorică a lucrărilor de remediere necesare
 măsurile luate şi eficienţa acestora
 prezentarea cazurilor de victime şi cauze
 modul cum a decurs alimentarea cu energie electrică pe parcursul viiturii
 propuneri de îmbunătăţire privind sistemul informaţional, completări necesare
la regulamentul de exploatare şi planul de apărare, modificarea, dacă este
necesară, a pragurilor de inundaţie.
25. Anual, după trecerea viiturilor importante, se vor face ridicări topo pe profile în
biefurile amonte şi aval, pentru determinarea evoluţiei colmatărilor şi eroziunilor.
26. În cazuri excepţionale, ce pot apare în diverse situaţii, printre care : viituri la
nivelul de verificare, debite de apă ce depăşesc cu mult debitele prognozate, apariţia unei a
doua viituri mai importante decât prima, tasări şi deplasări ale construcţiilor hidrotehnice de

Pagina 105 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

barare, tendinţa de mişcare a unui versant, etc., se vor convoca specialişti şi reprezentanţi ai
forului tutelar, la sesizarea expresă a unităţii de exploatare.
27. În cazuri excepţionale, în lipsa dispoziţiilor organelor competente de gospodărirea
apelor şi a organelor de specialitate ale forului tutelar, unităţile de exploatare vor subordona
modul de exploatare cerinţelor de siguranţă ale barajelor.
28. Pentru barajele de mică înălţime, care prezintă importanţă din punctul de vedere
al debitelor generate în aval, în cazul unei eventuale avarii importante, se va proceda la
ruperea dirijată într-o zonă stabilită şi amenajată corespunzător, evitându-se în felul acesta
ruperea generală şi producerea de inundaţii cu efecte catastrofale în aval.

Prezentarea generala a barajelor şi acumulărilor situate pe r. Crișul Repede

Amenajarea hidroenergetică Drăgan - Iad cuprinde :


- barajele şi lacurile de acumulare : Drăgan pe râul Drăgan, Leşu pe râul Iad, Bulz pe râul
Iad, Săcuieu pe râul Săcuieu
- centralele hidroelectrice Remeţi, Munteni I, Leşu şi microcentrala Munteni II
- staţia de pompare Săcuieu
- captările şi aducţiunile secundare, amplasate în 3 subbazine hidrografice ale râurilor
Crişul Repede - Săcuieu, Drăgan, Iad

Barajul şi acumularea Drăgan

Barajul Drăgan, care a intrat în funcţiune în anul 1988, este amplasat pe râul Drăgan, în aval
de confluenţa cu râul Sebeşel şi are următoarele componente :
- descărcătorul de suprafaţă
- golirea de fund
Barajul Drăgan a fost proiectat la clasa I de importanţă (STAS 4273-61), având debitul de
calcul de 0.1%, iar cel de verificare de 0.01%.
Date caracteristice ale lacului de acumulare dunt următoarele:
- cotă coronament : 856.00 mdM
- nivel maxim extraordinar : 855.00 mdM
- cotă crestei deversorului : 851.00 mdM
- NNR – 851.00 mdM
- Nivel minim de exploatare pentru funcţionarea a 2 grupuri : 795.00 mdM
- Nivel minim de exploatare pentru funcţionarea cu 1 grup : 785.00 mdM
- Cotă radier priză : 775.00 mdM
- Cotă radier golire de fund : 755.80 mdM
- Cotă fundaţie : 736.00 mdM
- Suprafaţa lacului la NNR – 290 ha

Pagina 106 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

Volume caracteristice :
- volum brut permanent : 112 mil.m3
- volum global : 127.1 mil.m3
- volum total : 124 mil.m3
- volum de gardă : 3.10 mil.m3
- volum de atenuare a viiturilor : 12 mil.m3
- volum util energetic : 97.4 mil.m3 (2 grupuri); 104 mil.m3 (1 grup)
- volum de rezervă : 11 mil.m3 (2 grupuri); 4.40 mil.m3 (1 grup)
- volum mort : 3.60 mil.m3
- volum evacuabil sub nivelul prizei : 3.36 mil.m3
- volum neevacuabil : 0.22 mil.m3
Descărcătorul de suprafaţă :
- tip : deversor cu lamă liberă, cu profil eliptic
- amplasament : în partea centrală a barajului
- număr de deschideri : 5
- lungimea unei deschideri : 12.55 m
- cotă creastă deversor : la 2 deschideri 851.00 mdM; la 3 deschideri 853.00 mdM
Golirea de fund :
- numărul golirilor : 2
- debit evacuat la NNR (851.00 mdM) : 2 x 41 = 82 m3/s
- debit maxim evacuat la coronamentul barajului (856.00 mdM) : 2 x 42 m3/s = 84 m3/s
- capacitatea maximă de evacuare (deversor de suprafaţă + 2 goliri) : 794 m3/s (856.00
mdM)
- capacitatea maximă la nivelul maxim 855.00 mdM (deversor de suprafaţă + 2 goliri):
452 + 83 = 535 m3/s
Singura folosinţă a acumulării Drăgan este cea energetică (40 m3/s) prin CHE Remeţi şi
Munteni I. Debitul minim asigurat aval : 200 l/s (în perioadele secetoase).

Barajul şi lacul de acumulare Lugaş


Date caracteristice pentru acumularea Lugaş :
- NNR – 220.00 mdM (în prezent : 216.00 mdM)
- cotă creastă deversor : 218.50 mdM
- cotă coronament baraj : 224.00 mdM
- nivel minim de exploatare : 209.00 mdM
- cotă superioară creastă clapetă : 221,00 mdM
- cotă radier golire de fund : 198.00 mdM
- cotă radier priză : 200.00 mdM
- cotă coronament diguri : 222.50 mdM
- nivel maxim : 222,00 mdM
- talveg râu : 197.00 mdM

Pagina 107 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

Volume caracteristice :
- volum brut permanent : 63.47 mil.m3 (în prezent 42.67 mil.m3)
- volum global : 85.47 mil.m3 (în prezent 42.67 mil.m3)
- volum total : 74.47 mil.m3 (în prezent 42.67 mil.m3)
- volum de gardă : 11 mil.m3 (în prezent 0 mil.m3)
- volum de atenuare a viiturilor : 11 mil.m3 (în prezent 0 mil.m3)
- volum util energetic : 48.8 mil.m3 (în prezent 28 mil.mc3)
- volum de rezervă : 14.4 mil.m3
- volum mort : 0.27 mil.m3
- volum evacuabil sub nivelul prizei : 0.27 mil.m3
- volum neevacuabil : 0 mil.m3

Descărcătorul de suprafaţă şi golirile de fund :


- barajul deversor este de tip etajat cu :
- 3 stavile clapetă la descărcătorul de suprafaţă
- 6 vane segment pentru golirile de fund
Prin acumularea Lugaş se regularizează un debit mediu de 24.2 m3/s. Din acumulare se
utilizează, prin uzinare, volumul util în scop energetic şi pentru asigurarea necesarului de apă
a folosinţelor din aval (Qmax uzinat = 2 x 43.2 m3/s).

Barajul si lacul de acumulare Tileagd


Datele caracteristice ale acumulării Tileagd :
- NNR – 195.00 mdM
- nivel maxim – 197.00 mdM
- cotă coronament – 199.00 mdM
- cotă crestă deversor – 193.50 mdM
- cotă crestă clapetă – 196.00 mdM
- nivelul minim de exploatare – 184.00 mdM
- cotă radier priză – 175.00 mdM
- cotă radier goliri de fund – 173.00 mdM
- coronament diguri – 197.50 mdM (0.5 m parapet sparge val)
Volume caracteristice :
- volum brut permanent : 52.94 mil.m3
- volum global : 74.54 mil.m3
- volum total : 63.34 mil.mc3
- volum de gardă : 11.20 mil.m3
- volum de atenuare a viiturilor : 10.4 mil.m3
- volum util energetic : 42.80 mil.m3
- volum de rezervă : 10.1 mil.m3
- volum mort : 0.04 mil.m3
- volum evacuabil sub nivelul prizei : 0.040 mil.m3
- volum neevacuabil : 0 mil.m3

Pagina 108 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

Descărcătorul de suprafaţă şi golirile de fund


- barajul deversor este de tip etajat cu :
- 3 stavile clapetă la descărcătorul de suprafaţă
- 6 vane segment pentru golirile de fund
Prin acumularea Tileagd se regularizează un debit mediu anual de 24.8 m 3/s. Din acumulare
se foloseşte volumul util (43 mil. m3) în scop energetic şi pentru folosinţele din aval (Qu = 2
x 41.7 m3/s; Q folosinţe : 6 -11 m3/s).

Barajul şi lacul de acumulare Leșu


Barajul Leşu este un baraj de greutate omogen, realizat din anrocamente cu mască de
etanşare din beton armat pe paramentul amonte.
Caracteristici constructive :
 lungimea frontului de barare : 181,00 m
 înălţimea constructivă : 60,50 m
 lăţimea coronamentului : 7,00 m
 cota coronamentului în ax : 580,50 mdM
 cotă creastă deversor : 576,50 mdM
 cota radierului prizei de apă : 539,00 mdM
 cota radierului golirii de fund : 520,60 mdM
 cota fundaţiei : 519,00 mdM
 lungimea deversorului : 18,00 m
 volumul brut : 28,3 mil.m3
 golirea de fund : orificiul de intrare dreptunghiular 3,00x7,00 m
: Q max. golire = 35,6 m3/s
: 2 vane (fluture  1400 mm şi conică  1200
mm)
 centrala hidroelectrică : Q instalat = 8 m3/s
Influenţa barajului Leşu a fost calculată cu atenuarea viiturilor pe valea Iadului, aval,
până la 60% şi 2% în secţiunea Oradea.

Prezentarea generala a barajelor şi acumulărilor situate pe r. Crișul Alb

Barajul şi lacul de acumulareTauț


Acumularea Tauţ a fost executată în perioada anilor 1968 – 1970. A fost proiectată pentru
apărarea împotriva inundaţiilor, irigaţii. În prezent acumularea este utilizată pentru
piscicultură şi agrement.
Volumul brut la 0,1 % este 33,7 mil.m3.
Suprafaţa lacului la 0,1 % este 372 ha.
Volumul total pentru atenuare este 18,5 + 10,05 mil.m3 (volum brut pentru irigaţii).

Pagina 109 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

Evacuarea debitelor atenuate se face prin golirea de fund, cota radier 147,00 mdMB (1x1600
mm) şi prin descărcătorul de suprafaţă cu lungime de 22,5 m, cotă creastă deversor 166,20
mdMB.
Evacuarea debitelor maxime până la asigurarea de 1 % (166,20 mdMB creastă deversor) se
asigură astfel :
- automat, prin deversări în turnul golirii de fund, prin preaplinul de la cota 162,20 mdMB
- prin manevrarea stavilei golirii de fund pentru evacuarea volumelor din lac între cotele
157,00 şi 162,20 mdMB
Deversarea prin preaplin fără efectuarea unor manevre este admisă numai pentru nivelele de
la 162,20 până la 162,70 mdMB (0,5 m peste NNR). Evacuarea debitelor prin golirea de fund
şi deversorul de suprafaţă se va face în limita capacităţii portante a râului Cigher.
Având în vedere amenajarea complexă a bazinului Cigher prin executarea în aval a barajului
Chier, pe timpul apelor mari se va urmări folosirea integrală a capacităţii de atenuare (cele
două baraje reduc cu 50% volumul viiturii) pentru a obţine în aval viitura de amplitudine
redusă, pentru a îmbunătăţii condiţiile de scurgere pe Crişul Alb în aval de confluenţa cu
valea Cigher. Debitele controlate evacuate prin golirile de fund prin manevrarea stavilelor la
cele două baraje pot menţine debitul din aval sub faza de inundaţie.

Barajul şi lacul de acumulare Chier


Barajul Chier este o acumulare temporară lateral faţă de râul Cigher şi a fost realizată pentru
menţinerea regimului de scurgere normal pe râul Crişul Alb în aval de confluenţă cu Cigherul
şi pentru scoaterea de sub inundaţii a terenurilor din b.h. Cigher.
 Digul baraj are o lungime de 6,94 km, cotă coronament 121,00 mdMB.
 Golirea de fund tip casetă cu secţiunea pătrată 4x1,5x1,5 m.
 Cota radier 112,00 mdMB.
 Turnul de manevră a golirii de fund cu cota superioară 120,00 mdMB cu 4
stavile 1,6x1,6 m.
 Deversorul de ape mari executat la km 3+900, cotă creastă deversor 119,92
mdMB, lungime 20 m.
 Volum total atenuat 9,95 mil.m3 (0,1%).
 Suprafaţa 404 ha (0,1%).
Lacul de acumulare Chier face parte din sistemul de apărare împotriva inundaţiilor pe valea
Cigher şi are rol de a reţine viiturile şi de a atenua debitele mari, venite de pe văile afluente,
valea Dudiţa şi valea Almaş, astfel fiind legat funcţional de acumularea Tauţ şi de emisarul
principal din bazin, valea Cigher. Evacuarea debitelor de viitură se poate face prin golirea
de fund şi prin deversorul de ape mari. În funcţie de situaţia creată în bazin se dispune
închiderea stavilelor la golirea de fund, când se înregistrează cota de 300 cm la staţia
hidrometrică Chier în aval, corespunzător cotei de 168 cm aval golire.

Pagina 110 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

Barajul şi lacul de acumulare Şicula


Acumularea Șicula este amplasată pe malul stâng al râului Crişul Alb amonte de confluenţa
cu v.Cigher.
 Capacitatea totală este de 6 mil.m3,
 suprafaţa inundată 595 ha.
 Deversorul de ape mari din beton are deschiderea de 100 ml cu creasta de acces
107,95 mdMN. Creasta deversorului corespunde nivelului maxim cu asigurarea
de 10 %.
 Golirea de fund 2x1,70x2,50 m cu cota radier 103,80 mdMN cu descărcare în
Canalul Gut.
Acumularea nepermanentă Şicula asigură atenuarea debitelor maxime pe râu care depăşesc
asigurarea de 5%. Debitul maxim cu asigurare de 5% este atenuat de la 590 m3/s la 505 m3/s,
iar cel cu asigurarea de 2% de 720 m3/s la 550 m3/s.
Barajul și lacul de acumulare Zărand - Cigher
Este amplasată pe malul stâng a râului Crişul Alb şi este delimitată între dig mal stâng Crişul
Alb şi dig mal drept Cigher în zona de confluenţă.
 Capacitatea totală este de 4 mil.m3, suprafaţa inundată de 305 ha.
 Deversorul de ape mari din beton are deschiderea de 100 ml cu cota creastă de acces
102,35 mdMN.
 Golirea de fund 2x1,70x2,00 m cu cota radier 100,00 mdMN, asigură evacuarea în
Crişul Alb.
Acumularea asigură atenuarea debitelor maxime care depăşesc asigurarea de 5% în secţiunea
deversorului care intră în funcţiune la nivele maxime de 10 % pe râu. Debitul atenuat cu
asigurarea de 5% în acumulare este de 435 m3/s, iar cel cu 2% este de 485 m3/s. Debitele
maxime atenuate aval de Zărand – Cigher sunt suplimentate de debitul maxim admis pe râul
Cigher la confluenţă de 145 m3/s care este transportat în siguranţă între diguri până în
secţiunea de frontieră.
Prezentarea generala a barajelor şi acumulărilor situate pe r. Crișul Negru

Barajul și lacul de acumulare Cărand – Răpsig


Barajul este amplasat pe Valea Teuz, în zona localităţii Beliu.
 Lungime baraj frontal 4,5 km şi 4 km dig remuu mal stâng Teuz.
 Cotă coronament 121,5 mdMB.
 Suprafaţă acumulării 950 ha la asigurarea 0,5% şi 430 ha la asigurarea 2%.
 Golirea de fund cotă radier 115,54 mdMB, casete 2x1,00x1,40; Q = 17 m3/s.
 Descărcător de suprafaţă 5 m lăţime, cotă creastă deversor 119,60 (2%), Q =
2,5 m3/s.
Acumularea nepermanentă Cărand – Răpsig nu are sisteme de reglare a debitelor evacuate,
avertizarea – alarmarea se face de la cantonul de exploatare, prin telefon şi radiotelefon.

Pagina 111 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

Barajul și lacul de acumulare Zerindu Mic


Acumularea nepermanentă de şes Zerindu Mic este amplasată pe malul stâng al Crişului
Negru, confluenţă cu râul Teuz.
Suprafaţa acumulată este cuprinsă între dig mal stâng Crişul Negru km 11+900 şi 17+400
între digul de remuu pe malul drept al râului Teuz km 0 şi 1+700 şi digul de pe malul drept al
pârâului Frunziş km 0 – 4+300.
Acumularea are o suprafaţă de 475 ha şi are două compartimente : 1 cu o suprafaţă de 80 ha
şi al doilea cu o suprafaţă de 395 ha.
 Acumularea este echipată cu două goliri de fund, una amplasată la
compartimentul 1, la km 150+900, alta amplasată la compartimentul 2, la km
11+900, dig mal stâng Crişul Negru.
 Volumul în acumularea nepermanentă Zerindu Mic este de 45,5 mil.m3.
Manevra golirii de fund în cazuri deosebite se vor face după indicaţiile primite de la
dispeceratul bazinal sau de la comisia centrală de apărare, de la care se va cere

Barajul și lacul de acumulare Tămașda


Acumularea nepermanentă Tămaşda este amplasată în amonte de confluenţa Canal Colector
cu Crişul Negru pe malul drept şi are scopul de reţinere şi a atenua o parte din debitele de
viitură a Crişului Negru, până la gradul de asigurare 0,5%, realizând astfel o apărare
împotriva inundaţiilor a obiectivelor economice – sociale aşezate în aval de polder de pe
ambele maluri.
Polderul Tămaşda este delimitat de digul mal drept Crişul Negru pe o lungime de 4,425 km
amonte de la încastrarea digul mal stâng Canal Colector, digul perimetral de închidere de
2,354 km între dig mal stâng Canal Colector şi dig mal drept Crişul Negru km 23+300 şi dig
mal stâng Canal Colector pe o lungime de 2,938 km. Volumul total 22,12 mil.m3, suprafaţa
507 ha, pe două compartimente, compartimentul I 104 ha, V = 2,69 mil.m3 şi compartimentul
II 403 ha, V = 19,43 mil.m3. Digul de compartimentare tip deversabil cu subtraversări pentru
evacuarea apelor din compartimentul I spre compartimentul II.
 Deversorul este de tip trapezoidal, cota 97,65 mdMB, Q deversor 0,5% + 8% spor =
191,4 m3/s, Q 2% = 77,4 m3/s. Deversorul intră în funcţiune la Q = 480 m3/s (5% la
cota 736 cm mira Talpoş). Lungimea deversor = 156 m.
 Golirea de fund este amplasată la km 20+0,75 pe dig mal drept Crişul Negru
(compartiment I) şi este alcătuit din două fire tip casetă de 1,5x1,8 m. Închiderea se
face cu două stavile metalice manevrate manual şi clapeţi metalici la ieşirea din
conductă. Cota radier = 90,85 mdMB; Q golire = 37 m3/s.
Golirea completă a polderului se face prin subtraversarea  1000 mm din dig mal stâng
Canal Colector km 0+471.
Atenuarea viiturilor se realizează până la cota de 97,05 mdMB. Debitele atenuate în polder,
la scăderea nivelului în râul Crişul Negru, se vor evacua prin deversorul de ape mari, până la
cota de 97,65 mdMB (cca. 4 mil.m3) şi restul gravitaţional, prin golirea de fund şi complet

Pagina 112 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

din compartimentul II prin subtraversarea dig mal stâng Canal Colector. Deschiderea golirii
de fund se face doar la atingerea cotei de 92,65 mdMB în Crişul Negru.
Debitele defluente atenuate sunt preluate în aval de polderul Zerindu Mic al cărui deversor
este amplasat la 2 km pe dig mal stâng Crişul Negru.

Polderul Coşdeni
Polderul Coşdeni,pe malul stâng a văii Holod este o acumulare temporară combinată
compusă dintr-o acumulare laterală prevăzută cu deversor lateral care intră în funcţiune la
nivelul de asigurare de 10% (149,90 mdM). Evacuarea apelor din polder se face prin golirea
de fund Ø 3x800 mm. Volumul total este de 2,6 mil.m3. Albia văii Holod este barată frontal
şi este prevăzută o golire de fund liberă cu Ø 2x2000 mm.

Polderul Ginta
În prezent polderul vechi Ginta, care avea rolul de a atenua undele de viitură de pe râul
Holod, nu mai există. Sunt în curs de execuţie lucrări de mărire a capacităţii acestuia cu
modificarea tuturor caracteristicilor tehnice ale vechiului polder, inclusiv a deversorului
lateral şi a golirii de fund.

Prezentarea generala a barajelor şi acumulărilor situate pe r. Barcău și Ier

Barajul și lacul de acumulare Sălard


Este o acumulare laterală de vârf, realizată ca o incintă îndiguită şi care se inundă dirijat
printr-un deversor de tip erodabil la nivele peste asigurarea 5% în scopul de a prelua
atenuările provocate de îndiguirea văii Barcău.
Polderul este amplasat pe malul stâng râului Barcău amonte de confluenţa cu valea Danţa.
 Cotă creastă deversor lateral 111,55 mdMB
 Lungime deversor (la bază) 110 m
 6 goliri de fund Ø 800 mm închise cu stavile şi clapeţi spre emisar.
 Volum 15 mil.m3.
Polderul intră în funcţiune la nivele maxime ce depăşesc asigurarea de 5%, asigurând
scurgerea unui debit de cca. 370 m3/s la coronamentul digurilor în secţiunea de frontieră.
Apele se acumulează pe o suprafaţă de cca. 700 ha. Evacuarea apelor acumulate în polder se
face prin deversorul de acces până la cota de deversare şi în totalitate prin manevrarea
stavilelor de la golirea de fund în funcţie de nivelele din râu.
Polderul Sălard este amplasat pe malul stâng al râului Barcău, amonte de confluenţă cu valea
Viţeilor (amonte localitatea Sălard), fiind o acumulare laterală, cu rol de atenuare a undei de
viitură pe râul Barcău, volumul maxim la asigurarea de 1% este de 15 mil.m3.
Deversorul lateral este de tip erodabil, lung de 350 m şi panta taluzului 1 : 2,5. Nivelul apei
în acumulare va atinge cota absolută 112,45 mdMB la 10% asigurare.

Pagina 113 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

Barajul și lacul de acumulare Andrid (Ier)


Acumularea Andrid este construită în zona superioară a Ierului, cu scopul regularizării
debitului de viitură la nivelul capacităţii de transport a albiei în aval până în secţiunea de
frontieră, lucru ce impune o atenţie deosebită şi o coordonare judicioasă, la ape mari cauzate
de fenomene deosebite.
 Volum acumulat 17,4 mil.m3.
 Lungime baraj 4,332 km; H = 3,5 m.
 Cotă coronament 113,50 mdM.
 Q max.1% = 46,m3/s, cota 112,90 mdM
 Q max.5% = 18,m3/s, cota 112,20 mdM
În cazul avarierii barajului sunt afectate terenuri agricole.
La apariţia unor fenomene naturale care produc situaţii aparte de regulament şi pot provoca
inundaţii sau scurgeri mai mari de debite în emisar, decât 37 m3/s, în secţiunea de frontieră,
se consideră caz deosebit.

6.3. Aprecierea gradului actual de protecție împotriva inundațiilor. Analiză


diagnostic – puncte tari și slabe

În bazinul hidrografic Crişuri, viiturile au loc frecvent în perioada martie - aprilie când apar
fenomene meteorologice nefavorabile, prin topirea masivă de zăpadă combinată cu
precipitatii abundente, ceea ce duce la formarea unor viituri puternice în cursul inferior al
Crişului Negru şi al Crişului Alb, cu mari pagube materiale prin inundarea localitatilor,
obiectivelor economice şi sociale, cailor de comunicatie, terenurilor agricole.
Urmarea a acestor fenomene periculoase repetate, sunt afectate s-au distruse obiective de
apărare împotriva inundatiilor şi lucrari hidrotehnice, fiind necesară refacerea lor sau găsirea
unor soluţii alternative pentru reducerea riscului la inundaţii şi diminuarea efectelor negative.
Managementul situaţiilor de criză in caz de producere a inundaţiilor, în bazinul hidrografic
Crisuri, se află într-un proces de schimare, în conformitate cu modificările ce se produc la
nivel naţional atât în privinţa adoptării unei strategii noi privind apărarea împotriva
inundaţiilor, cât şi în privinţa reformei instituţionale .
Noua strategie de apărare împotriva inundaţiilor este elaborată ţinând cont de orientările
actuale ale politicii şi strategiei apelor în Uniunea Europeană în domeniului reducerii riscului
la inundaţii.
Dupa o analiză preliminară, se estimează că in districtul de bazin hidrografic Crișuri sunt
expuse riscului la inundații la viituri cu debite având probabilitatea de depășire de 1%
suprafețe însumând peste 98.000 ha și peste 58.000 locuitori din peste 150 de localități.
Datele privind acest fapt vor fi descrise în cadrul capitolului 11, “Inundabilitatea actuală a
teritoriului bazinului hidrografic Crișuri la viituri cu debite având probabilități de depășire de
10%, 5%, 1% și 0.1%, suprafața, populație afectată, etc.”, capitol întocmit ca urmare a
efectuării calculelor de modelare hidrologice și hidraulice în bazinul hidrografic Crișuri.

Pagina 114 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

O sistematizare a datelor privind suprafețele totale și agricole, numărul locuințelor distruse și


a suprafețelor inundate în perioada 1970 – 2006, în bazinul hidrografic Crișuri, se prezintă în
tabelul 6.13.

Tabelul 6.3.

Suprafata - ha Suprafața Număr locuințe


Bazin hidrografic Totala agricolă inundată (ha) distruse
Crișuri 1.486.000 1.018.277 586.945 13.353
Total România 23.839.100 14.836.585 2.701.031 231.613

Conform unei metodologii privind vulnerabilitatea la inundații existente la Institutul


Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) și a calculelor ca urmare a acestei
metodologii – 5 clase de vulnerabilitate – b.h. Crișuri se situează în clasa III-a de
vulnerabilitate. În b.h. Crișuri se produc în medie anual cca. 13% din numărul viiturilor ce au
loc pe teritoriul țării. Această metodologie are la bază indicatorii de vulnerabilitate,
menționați in continuare, dar nu ține seama decât indirect (prin impactul inundațiilor asupra
teritoriului si obiectivelor inundate) de gradul de amenajare al bazinului hidrografic în
privința protecției la inundații.
Indicatori de vulnerabilitate:
 is – ponderea suprafetelor medii multianuale inundate din suprafata totala/agricola
a bazinului hidrografic;
 il – ponderea numarului mediu multianual al locuintelor distruse din suprafata
inundata a bazinului hidrografic, exprimata in numarul de locuinte distruse la
1000 ha inundate;
 iv – ponderea marilor viituri exprimata prin numarul mediu multianual de
evenimente care au produs inundatii intr-un bazin hidrograf„ic din numarul total
de evenimente produse la nivelul tarii;
 ir – timpul de revenire a debitelor maxime produse pe principalele cursuri de apa
ale bazinului hidrografic.
Ca puncte tari privind protecția la inundații în bazinul hidrografic Crișuri putem menționa:
 Amenajările structurale existente pentru reducerea riscului la inundații (acumulări cu
rol de atenuare, lucrări de îndiguire și regularizare de albii, apărări de mal, etc.);
 Masuri nestructurale existente (sisteme informaționale de avertizare și prognoză,
reguli de exploatare a acumulărilor bazate pe informații de avertizare și prognoză,
planuri de acțiune operativă și modele de intervenție la viituri, cooperarea cu apărarea
civilă și populația).
În privința punctelor slabe privind protecția la inundații in b.h. Crișuri se pot considera
urmatoarele aspecte:
 Albii și diguri neîntreținute, multe din diguri fiind cedate la primării;
 Poduri necurățate;
 Balastiere amplasate ilegal, în special dupa 1990;

Pagina 115 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

 Lipsa unor măsuri ferme de urmărire adecvată a unor fenomene de maximă


importanță pentru protecția la inundatii (evidența precară a eroziunile de albii și a
depășirilor de diguri, etc.);

6.4. Concluzii

În bazinul hidrografic Crişuri, viiturile au loc frecvent în perioada martie - aprilie când apar
fenomene meteorologice nefavorabile, prin topirea masivă de zăpadă combinată cu
precipitatii abundente, ceea ce duce la formarea unor viituri puternice în cursul inferior al
Crişului Negru şi al Crişului Alb, cu mari pagube materiale prin inundarea localitatilor,
obiectivelor economice şi sociale, cailor de comunicatie, terenurilor agricole.
Urmarea a acestor fenomene periculoase repetate, sunt afectate sau distruse obiective de
apărare împotriva inundatiilor şi lucrari hidrotehnice, fiind necesară refacerea lor sau găsirea
unor soluţii alternative pentru reducerea riscului la inundaţii şi diminuarea efectelor negative.
Managementul situaţiilor de criză in caz de producere a inundaţiilor, în bazinul hidrografic
Crisuri, se află într-un proces de schimare, în conformitate cu modificările ce se produc la
nivel naţional atât în privinţa adoptării unei strategii noi privind apărarea împotriva
inundaţiilor, cât şi în privinţa reformei instituţionale .
Noua strategie de apărare împotriva inundaţiilor este elaborată ţinând cont de orientările
actuale ale politicii şi strategiei apelor în Uniunea Europeană în domeniul reducerii riscului la
inundaţii si cuprinde printre altele:

- Inundaţiile sunt procese naturale, care au existat şi vor continua să existe. Intervenţia
antropică în procesele naturale trebuie să fie reversibilă, compensatoare şi în viitor
prevenită.
- Strategia de apărare împotriva inundaţiilor trebuie să se realizeze pe bazine hidrografice,
luându-se în considerare inundaţiile posibile la interval mare de timp, nu numai viiturile
obişnuite. Astfel, pentru bazinele hidrografice internaţionale este necesar de a elabora
planuri de gestiune a apelor, de îmbunătăţire a prognozelor, de apărare împotriva
inundaţiilor în cooperare cu ţările riverane, care să cuprindă măsuri de rezolvare a
situaţiilor de criză la nivel de bazin hidrografic.
- Măsurile structurale rămân elementele principale ale strategiei pentru protejarea
populaţiei şi bunurilor acesteia, cu luarea în considerare a conservării naturii şi
managementul mediului
- Pentru retenţia apei se vor crea poldere care să fie folosite ca păşuni sau pentru
restaurarea pădurilor aluvionare şi care în timpul viiturilor vor fi inundate pentru
atenuare;
- Îndiguirile se vor realiza numai pe sectoare scurte de râu şi numai pentru apărarea
împotriva inundaţiilor a localităţilor şi a unor obiective economice şi sociale importante;
Dezvoltarea măsurilor nestructurale de prevenire prin :
 Refacerea zonelor umede de protecţie ecologică, recrearea condiţiilor naturale ale
zonelor umede şi ale albiilor majore de a atenua viiturile. Aceste măsuri aduc

Pagina 116 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

beneficii în ce priveşte conservarea biodiversităţii, realimentarea acviferelor, zone de


recreere, oportunităţi de turism;
 Mai mult spaţiu pentru apă prin restaurarea albiilor majore degradate, inclusiv unele
meandre ale râurilor, restaurarea vegetaţiei pe malurile cursurilor de apă;
 Reducerea efectelor negative ale inundaţiilor asupra ecosistemelor acvatice şi
terestre, astfel, trebuie rezolvată problema fenomenelor asociate inundaţiilor: băltiri,
eroziuni de soluri, alunecări de teren, poluări;
 Descurajarea lucrărilor de drenaje, a apărărilor de mal, a consolidărilor de mal, a
indiguirilor care formează un obstacol în calea scurgerii naturale pe cursurile de apă
şi care nu protejează zone dens populate ;
 Evaluarea riscului şi elaborarea hărţilor de risc la inundaţii;
 Interzicerea construcţiilor în zone cu risc la inundaţii;
 Informarea publicului cu privire la zonele cu risc la inundaţii, prin publicarea unor
informaţii transparente, uşor de înteles şi a unor hărţi de risc uşor de interpretat,
astfel încât publicul să conştientizeze riscul posibil;
 Conştientizarea publicului în privinţa riscului rezidual, încurajarea acestuia de a-si
lua propriile măsuri de apărare, prin asigurarea bunurilor, deoarece fondurile
naţionale nu pot acoperi decât parţial pagubele produse de inundaţii.
6.4.1. Amenajări structurale existente pentru reducerea riscului la inundații
Principalele lucrări hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, din spaţiul
hidrografic Crişuri, sunt următoarele:
- 78 de acumulari permanente, cu un volum total de 465,4 mil.mc, din care 52,7 mil
mc volum de atenuare a viiturilor, cele mai importante fiind : Lugaşu, Tileagd, Tăut,
Drăgan şi Leşu ;
- 72 de acumulări nepermanente (poldere), având un volun total de 174,6 mil.mc, din
care 60,4 mil mc volum de atenuare a viiturilor, mai importante fiind: Zerindu Mic,
Tămaşda, Cărand, Andrid, Sălard, Chier, Ginta ;
Astfel, în total există 150 de acumulări permanente şi nepermanente, cu un volum total
de 640 mil.mc, din care 113 mil.mc volum de atenuare a viiturilor.
- 3 derivaţii, mai insemnate cu rol de apărare, în lungime de totală de 185,6 km şi un
debit total instalat de 182,5 mc/s (Canalul Beliu-Cermei, Canalul Colector, Canalul
Morilor) ;
- 540 lucrări de regularizare a albiilor, în lungime totală de 1245,3 km;
- 251 lucrări de îndiguiri, cu lungimea totală de 796,8 km ;
- 1946 lucrări de consolidarea albiei minore, în lungime totală de 292,7 km ;
Principalele lucrări în domeniul lucrărilor de desecare și de combaterea eroziunii solului sunt:
- Lucrări de desecări pe o suprafaţă de 341 500 ha ;
- Lucrări de combaterea eroziunii solului pe o suprafaţă de 576 000 ha.

Pagina 117 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

6.4.2. Măsuri nestructurale existente în bazinul hidrografic Crișuri

Măsurile nestructurale existente în bazinul hidrografic Crișuri, sunt următoarele:


 dezvoltarea de sisteme informaționale de avertizare și prognoză a viiturilor și a
sistemelor decizionale de acțiune operativă în timpul și după producerea inundației;
 stabilirea de reguli de exploatare a acumulărilor bazate pe informații prognostice
asupra caracteristicilor, duratei și momentului producerii viiturii;
 elaborarea și /sau actualizarea de regulamente, planuri de acțiune operativă și modele
de intervenție pentru diverse scenarii de viitură, precum și de sisteme de cooperare cu
apărarea civilă și populația;
 Plan bazinal de apărare împotriva inundațiilor, ghețurilor, secetei hidrologice,
accidentelor la construcții hidrotehnice și poluărilor acidentale și Planuri județene de
apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor
la construcțiii hidrotehnice și poluărilor accidentale.

Pagina 118 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

CAPITOLUL 7 SISTEMUL ACTUAL DE GESTIONARE A


RESURSELOR DE APĂ DIN BAZIN

Gestionarea resurselor de apă este un proces de interacțiune între disponibilul de apă la


sursă și cerințele de apă ale folosințelor. Cu alte cuvinte, gestionarea resurselor de apă
implică obligatoriu atât gestionarea disponibilului la sursă, cât și gestionarea cerințelor
de apa.
Principala problemă a gestionării resurselor de apă o constituie acoperirea cerințelor de apă
ale folosintelor.
În acest scop sunt necesare:
• cunoașterea resurselor naturale (hidrologice) de apă;
• cunoașterea resurselor socio-economice de apă, adică acea parte a resurselor
naturale (hidrologice) care prin intermediul unor infrastructuri ingineresti au fost
transformate în resurse mobilizabile ce asigură satisfacerea cerințelor de apă ale
folosințelor;
• identificarea folosințelor actuale și a cerințelor lor de apă și a strategiilor de
dezvoltare viitoare ale acestora;
• condițiile impuse de folosințe în vederea satisfacerii cerințelor de apă.
În privinţa managementului resurselor de apă, cadrul juridic se bazează în principal pe
următoarele:
 Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului de stabilire a
unui cadru de politică comunitară în domeniul apei
 Legea nr. 107/1996 Legea apelor, cu modificările și completările ulterioare
La nivelul Uniunii Europene au fost promovate instrumente legislative pentru protecţia si
managementul durabil al resurselor de apă. Dintre acestea, de o importanță deosebită este
Directiva Cadru 2000/60/EC de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul
apei, care defineşte apa ca pe un patrimoniu ce trebuie protejat, tratat și conservat ca atare.
Directiva apei asigură cadrul necesar gospodăririi durabile a apei, ceea ce presupune
gestiunea cantitativă și calitativă a apelor si ecosisteme sănătoase, având ca scop atingerea
„stării bune” a apelor până în anul 2015. Instrumentul de implementare al Directivei Cadru,
reglementat prin articolul 13 si Anexa VII, este reprezentat de Planul de Management al
Bazinului / Districtului Hidrografic care, pe baza cunoașterii stării corpurilor de apă,
stabilește obiectivele țintă pe o perioada de 6 ani și propune măsuri pentru atingerea „stării
bune” a apelor.

7.1. Lucrări, Capacităţi, Folosinţe

Spaţiul hidrografic Crişuri cuprinde mai multe categorii de lucrări: acumulări, derivaţii,
regularizări, îndiguiri şi apărări de maluri, executate cu diverse scopuri (energetic, asigurarea
cerinţei de apă, regularizarea debitelor naturale, apărarea împotriva efectelor distructive ale

Pagina 119 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

apelor, combaterea excesului de umiditate, etc.), cu efecte funcţionale pentru comunităţile


umane.
Acumulările din spatiul hidrografic Crişuri sunt amplasate în bazinele hidrografice ale
râurilor: Crişul Alb, Cigher, Crişul Repede, Iad, Valea Drăgan, Valea Făncica, Almaş şi Gut.
Ele au fost construite cu scopuri multiple: alimentare cu apă potabilă şi industrială, energetic,
piscicol, irigaţii şi combaterea inundaţiilor.
Schema principalelor lacuri de acumulare din bazinul hidrografic Crişuri, precum şi
principalele caracteristici ale acestora au fost prezentate în capitolul anterior.
În bazinul hidrografic mijlociu al Crişului Repede au fost construite în scop energetic două
acumulări: Lugaşu şi Tileagd, iar în partea superioară pe cursurile afluenţilor acestuia -
Valea Drăganului şi respectiv Iad, două acumulări importante: Drăgan şi Iad, au scop
energetic, de atenuare a viiturilor şi de alimentare cu apă a localităţilor din aval.
Amenajarea hidroenergetică Drăgan-Iad (162 MW putere instalată) este constituită în
principal din barajele şi lacurile de acumulare Drăgan, Leşu şi Bulz, derivaţii, galerii de fugă
şi de aducţiune, staţii de pompare, captări secundare, central hidroelectrice (Munteni I, Leşu)
şi microhidrocentrale, conducte de aducţiune şi forţate, etc.
Schema de amenajare se bazează pe captările şi aducţiunile secundare amplasate în bazinele:
Săcuieu (captările: Răcad, Valea cu Peşti, Anişel, Aluniş, Valea lui Serp, Rujeţ şi Bănişor),
Drăgan (captările: Dara şi Zărnişoara) şi Iad (captările: Cârligatele, Izvor, Salhis şi Zimbru)
care gravitaţional sau/şi prin pompare cresc aportul de apă în acumularea Drăgan.
În sub-bazinul hidrografic al văii Făncica se găsesc două acumulări: Sălacea şi Crestur-
Abrămuţ care au ca destinaţii asigurarea necesarului de apă pentru agricultură.
Acumulările Tauţ şi Rovina sunt poziţionate în sub-bazinul hidrografic al Crişului Alb, pe
cursurile Cigher şi Gut, având ca scop irigaţiile şi piscicultura.
Acumularea Fegernic se află pe cursul de apă Almaş şi are ca destinaţie irigaţiile.
Derivaţiile din bazinul hidrografic Crişuri, sunt în număr de 22, cu o lungime totală de 299
km, din care cele mai importante sunt derivaţiile din Sistemul Hidroenergetic Crişul Repede
(cuprinzând 14 captări secundare), canalul de fugă Tileagd-Săcădat-Fughiu (dimensionat
pentru un debit maxim de 90 mc/s) şi canalul Vad-Aştileu.
Derivaţiile cu rol important în agricultură şi piscicultură sunt: Canalul Colector, având
lungimea de 61 km (care derivă debite din Crişul Repede în Crişul Negru) şi Canalul
Morilor construit în anul 1841.
În spaţiul hidrografic Crişuri singura derivaţie care poate face transfer de apă din râul Mureş
(Pauliş) cu restituţie în bazinul Crişului Alb (râul Cigher) este Canalul Matca (42 km),
construit în scopul asigurării apei pentru irigaţii, cu un debit instalat de 20 mc/s. În ultima
perioadă, în lipsa solicitărilor de apă pentru irigaţii, nu s-a realizat transfer de apă din Mureş
în Crişul Alb.
O caracteristică importantă a s.h. Crişuri o reprezintă existenţa a numeroase iazuri piscicole,
precum şi realizarea de acumulări care au folosinţă piscicolă şi care afectează în special sub-
bazinele: Crişul Alb, Crişul Negru şi Crişul Repede. Astfel, există un număr de 9 amenajări
piscicole (iazuri şi bazine amenajate) şi 6 păstrăvării în care se practică activităţi de
acvacultură.

Pagina 120 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

Folosintele de apa sunt constituite din acele activitati care pentru a se putea desfasura au
nevoie de apa. Caracteristic pentru fiecare folosinta de apa este cerinta de apa, adica acea
cantitate de apa ce trebuie prelevata la sursa in scopul utilizarii ei intr-un scop anume.
In continuare se prezinta atat grafic, cat si sub forma tabelara evolutia volumelor de apa
prelevate in bazinul hidrografic Crisuri in intervalul 2001-2009.

Tabel 7.1

Folosinta Anul
de apa 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Populatie 39,83 32,43 30,3 23,62 20,43 20,55 21,21 21,3 23,68
Industrie 84,05 46,6 40,54 46,32 44,03 46,59 46,6 44,45 52,45
Agricultura 20,04 26,24 25,78 24,76 23,94 22,42 18,59 30,65 29,67
Total 143,92 105,27 96,62 94,7 88,4 89,56 86,4 96,4 105,8

Fig. 7.1. – Evolutia volumelor de apa prelevate in bazinul hidrografic Crisuri

Din cele prezentate in tabelul si figura de mai sus se poate observa ca totalul volumelor de
apa prelevate pentru folosintele de apa (populatie, industrie si agricultura) au avut o scadere
in intervalul 2001-2005 (de la 143.9 milioane mc de apa in anul 2001 la 88.4 milioane mc de

Pagina 121 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

apa in anul 2005), in timp ce in anii 2008 si 2009 s-au inregistrat volume de apa prelevate
aproximativ egale cu cele prelevate in anii 2003, respectiv 2002.

7.2. Modul de exploatare

Prin exploatarea în condiţii normale de funcţionare (ape medii), se înţelege exploatarea


care se face în situaţiile în care se îndeplinesc simultan următoarele condiţii :
- nivelul, respectiv volumul apei în lac, permit funcţionarea fără restricţii în asigurarea cu apă
a folosinţelor (respectiv sub nivelul de retenţie normală, fără umplerea volumelor de protecţie
sau de atenuare a viiturilor). Dacă pentru acumularea respectivă există întocmit grafic
dispecer, nivelul, respectiv volumul apei în lac, trebuie să fie situate în zona de funcţionare
în regim liber sau în regim asigurat.
- debitele afluente în lacul de acumulare sunt sub 20% din debitul de dimensionare pentru
condiţii normale de exploatare a barajului.
- construcţiile, instalaţiile şi echipamentele hidromecanice ale barajului şi lacului de
acumulare sunt stabile şi funcţionale.

Resurse de apă pentru secţiunea Crişul Repede

a. Lacuri de acumulare

Tabel 7.2

Volum acumulat (mil.m3) Ordinea de


Denumire
la nivel minim la NNR prioritate
- alimentarea cu apă
industrială a
Priza CET I Oradea
- 0,00085 platformei industriale
Vest
din zone de vest a
municipului Oradea
- alimentarea cu apă
potabilă şi industrială
a zonei aval, în
pricipal al municipului
Oradea, precum şi a
amenajării piscicole
Leşu 1,10 25,50 Remeţi, din aval de
baraj
- producerea de
energie electică prin
intremediul CHE Leşu
- rol special de
atenuare a viiturilor

Pagina 122 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

Drăgan – pentru
funcţionarea cu 2
14,6
grupuri
- producerea de
Drăgan – pentru 112 energie electrică
funcţionarea cu 1
8,0
grup
- producerea de
energie electrică
- apărarea împotriva
Lugaşu 14,67 63,47 inundaţiilor a
localităţilor situate în
aval de barajul
Tileagd
- asiguraea unui debit
Tileagd 10,14 52,94 necesar în aval de
6 m3/s

b. Capacităţi de derivare din alte bazine

Tabel 7.3

DERIVAŢII INTERBAZINALE PENTRU SATISFACEREA CERINŢELOR DE APĂ ALE


FOLOSINŢELOR (IMPORT DIN ALTE BAZINE)
Punct de captare Punct de debuşare Volum
Debit mediu
Curs Curs instalat anual
Denumire Amplasament Judeţ Amplasament Judeş
de apă de apă (m3/s) derivat
(mil.m3)
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Deriv. Subbaz. Subbaz.
Cluj Săcuieu Cluj Drăgan 4,3 63,07
Săcuieu Săcuieu Drăgan
Deriv. Subbaz. Subbaz. Valea
Cluj Aluniş Cluj 0,4 1,57
Aluniş Săcuieu Drăgan Drăgan
Anişel
Deriv. Subbaz. Subbaz. Valea
Cluj + V. cu Cluj 0,4 0,63
Mona Săcuieu Drăgan Drăgan
Peşti
Subbaz. Subbaz. Valea
Deriv. Rujet Cluj Rujet Cluj 0,32 1,58
Săcuieu Drăgan Vişag
Deriv. V. Subbaz. V. lui Subbaz. Valea
Cluj Cluj 0,54 1,26
lui Şerp Săcuieu Şerp Drăgan Drăgan
Ad. Răcad- Subbaz. Subbaz.
Cluj Răcad Cluj Drăgan 2,1 8,51
Drăgan Săcuieu Drăgan
Subbaz. Subbaz. Valea
Ad. Bănişor Cluj Bănişor Cluj 0,4 1,57
Săcuieu Drăgan Vişag

Pagina 123 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

Ad. Subbaz. Valea Subbaz. Valea


Cluj Cluj 0,88 3,46
Zărnişoara Săcuieu Zarna Drăgan Drăgan
Subbaz. Subbaz. Valea
Ad. Dara Cluj Dara Cluj 1,84 5,99
Drăgan Drăgan Drăgan
Ad. Iad-
Valea
Drăgan Subbaz. Iad Bihor Iad Subbaz. Iad Cluj 8,5 36,58
Iad
(Cârligatele)
Ad. Izvor Subbaz. Iad Bihor Izvor Subbaz. Iad Cluj Iad 1,68 6,62
Ad. Sălhiş Subbaz. Iad Bihor Sălhiş Subbaz. Iad Cluj Iad 0,96 3,78
Ad. Zimbru Subbaz. Iad Bihor Zimbru Subbaz. Iad Cluj Iad 0,96 3,78
Ad. Remeţi-
Subbaz. Iad Bihor Daşor Subbaz. Iad Bihor Iad 49 32,8
Munteni
Ad.
Munteni- Subbaz. Iad Cluj Iad Subbaz. Iad Bihor Iad 51 41,05
Bulz
Ad. Leşu- Crişul
Subbaz. Iad Bihor Iad Subbaz. Iad Bihor 9,3 97,76
Remeţi Repede
Ad.
Baz. Crişul Crişul Baz. Crişul Crişul
Tileagd- Bihor Bihor 12 76,8
Repede Repede Repede Repede
Fughiu
Ad. Vad- Baz. Crişul Crişul Baz. Crişul Crişul
Bihor Bihor 90 20,8
Aştileu Repede Repede Repede Repede
Ad. Canalul Baz. Crişul Crişul Baz. Crişul Crişul
Arad Arad 15,5 40,7
Murilor Alb Alb Alb Alb
Deriv.
Baz. Crişul Crişul Baz. Crişul Crişul
Canalul Bihor Bihor 37 52,6
Repede Repede Negru Negru
Colector
Ad. Beliu- Baz. Crişul Baz. Crişul Crişul
Arad Beliu Bihor 130 94,6
Tăut Alb Negru Negru
Canal Baz. Crişul
Baz. Mureş Arad Mureş Arad Cigher 20 21,41
Matca Alb

c. Debite la posturi hidrometrice :

Tabel 7.4

Nr. Postul / Staţia Cursul de apă Debitul minim


Crt. necesar (m3/s)
1. Blăjeni Crişul Alb 0,245
2. Vaţa de Jos Crişul Alb 0,150
3. Chişineu Criş Crişul Alb 0,211
4. Buteni Canalul Morilor 0,063
5. Beiuş Crişul Negru 0,235
6. Tinca Crişul Negru 0,251
7. Zerind Crişul Negru 0,303

Pagina 124 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

8. Ciucea Crişul Repede 0,304


9. Vadu Crişului Crişul Repede 1,306
10. Oradea Crişul Repede 3,69
11. Nuşfalău Râul Barcău 0,075
12. Marca Râul Barcău 0,203
13. Chiribiş Valea Bistra 0,032

Exploatare în perioade de ape mici sau deficitare


Reguli de exploatare la ape mici:
1. Prin exploatarea în condiţii de ape mici (secetă) se înţelege exploatarea care se face
în condiţiile în care nivelul, respectiv volumul apei în lacul de acumulare nu permit
asigurarea debitelor maxime necesare folosinţelor, iar debitele afluente în lacul de acumulare
sunt mai mici decât acestea. Acest regim se instituie de asemenea, în caz de avarie, revizie
sau reparaţii la echipamente hidromecanice sau construcţii, care impun exploatarea lacului la
cote scăzute.
2. La prognozarea sau anunţarea posibilităţii apariţiei unei perioade de secetă, se vor
verifica instalaţiile şi echipamentele hidromecanice aferente barajului şi în special
descărcătorilor şi golirilor de fund, precum şi captarea şi instalaţiile de livrare a apelor la
folosinţe.
3. Se vor executa reparaţii pentru reducerea la minim a pierderilor de apă.
4. În perioada de secetă este interzisă efectuarea de manevre ale stavilelor şi vanelor
care ar avea ca efect pierderi de apă din lacul de acumulare, cu excepţia operaţiilor de spălare
strict necesare, care se vor face cu volume cât mai reduse de apă şi la intervale cât mai mari.
Modul şi frecvenţa de efectuare a spălărilor, strict necesare în perioada de secetă, se
vor stabili pentru fiecare baraj şi lac de acumulare în parte, funcţie de condiţiile concrete ale
lucrării şi se vor înscrie în regulamentele de exploatare.
5. Pe cât posibil corpurile plutitorilor mari vor fi scoase de pe lac cu ajutorul
ambarcaţiunilor.

6. În cazul întreruperii legăturii cu dispeceratul şi constatării menţinerii regimului de


exploatare la ape mici, la acumulări, personalul de exploatare acţionează conform ultimei
decizii primite de la dispecerat. În caz că se constată trecerea la regimul de exploatare la ape
medii sau mari, se va acţiona conform prevederilor regulamentelor de exploatare proprii
acumulărilor.

În subbazinul hidrografic Crişul Repede există 3 acumulări care influenţează regimul de


scurgere al apelor.
Caracteristici generale - lacuri de acumulare

Pagina 125 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

Tabel 7.5

Sectorul Valori caracterist. Scopul


Nr. Denumirea Cursul de
/ zona de Vt Vu / ctg. de folosinţă Obs.
crt. acumulării apă
curs ampl. (mil.m3) deservite
1. Acumul. Drăgan Drăgan sector 3 124,0 99,5 energetic
2. Acumul. Leşu Iad sector 3 33,8 26,0 energ.+folosinţe
3. Acumul. Tileagd C. Repede sector 2 63,3 34,0 energetic

Caracteristici generale - lucrări de derivaţie

Tabel 7.6

Curs de apă Curs de apă Debite caracteristice


Nr.
Derivaţie din care se în care se (m3/s) Obs.
crt. Scopul
derivă derivă
Q inst. Qderiv. lunar
Crişul
Canalul Crişul Negru irigaţii şi
1. Repede 37,0 2,53
Colector piscicultură

În activitatea curentă se pot întâlni următoarele faze caracteristice privind satisfacerea


cerinţelor de apă :
- faza normală, corespunzătoare situaţiei când debitul sursei este mai mare decât debitul de
atenţie;
- faza de atenţie / avertizare, corespunzătoare situaţiei când în una sau mai multe secţiuni de
control, debitul sursei este mai mic decât debitul de atenţie, dar mai mare decât debitul
minim necesar sau la limită egal cu acesta;
- faza de restricţii, corespunzătoare situaţiei când în una sau mai multe secţiuni de control,
debitul sursei este mai mic decât debitul minim necesar.

În cazul instituirii fazelor de atenţie este necesară pregătirea şi trecerea la aplicarea unor
măsuri de folosire raţională a apei cu asigurarea cerinţelor de apă pentru funcţionarea la
capacitate a folosinţelor. Măsurile de raţionalizare în folosirea apelor corespunzătoare fazei
determinate şi condiţiile locale concrete se vor stabili de către beneficiari cu sprijinul
forurilor tutelare ale acestora şi în colaborare cu unităţile teritoriale de gospodărire a apelor.
Ca măsuri, ce trebuie avute în vedere de beneficiarii folosinţelor de apă în situaţii
premergătoare introducerii restricţiilor, avem: eliminarea risipei şi limitarea pierderilor de
apă, asigurarea calităţii corespunzătoare ale apelor evacuate, punerea în funcţiune a
instalaţiilor de alimentare de rezervă, din subteran sau din alte surse, accentuarea reutilizării
şi folosirea tuturor posibilităţilor de compensare internă a cerinţelor de apă.

Pagina 126 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

În vederea adoptării celor mai potrivite decizii de restricţionare care să conducă la pagube cât
mai mici folosinţelor de apă se au in vedere următoarele:
- reducerea în trepte a debitelor captate pentru irigaţii, ţinând seama de posibilităţile practice :
cu 25% în treapta I, cu 50% în treapta a II-a şi cu 75% în treapta a III-a. Aceleaşi procente s-
au aplicat şi pentru folosinţele piscicole, reducându-se debitul necesar până la 0,7 l/s, debit
necesar pentru primenire.
- reducerea în trepte a debitelor pentru folosinţele industriale (după epuizarea posibilităţilor
de raţionalizare a folosirii apei), conform programelor de restricţii, elaborate de beneficiari.
Asupra debitelor din secţiunile de pe Crişul Alb nu are influenţă nici o acumulare, deoarece
acumularea Mihăileni nu a fost pusă în funcţiune. În subbazinul Crişul Alb, pe râul Cigher, la
Tauţ există o acumulare care are rol de apărare împotriva inundaţiilor şi scopuri piscicole.

Caracteristici generale - lacuri de acumulare

Tabel 7.7

Nr. Denumirea Cursul de Sector / Valori caracteristice Scopul /


crt. acumulării apă zonă de curs Vt (mil.m3) Vu ctg. folos
Acumularea Crişul Nu e în
1. 3 10,3 8,33
Mihăileni Alb funcţiune
Apărare
împotriva
Acumularea
2. Cigher - 33,7 14,92 inund. şi
Tauţ
scopuri
piscicole.

Caracteristici generale - lucrări de derivaţie

Tabel 7.8

Curs de apă Curs de apă Debite caracteristice


Nr.
Derivaţie din care se în care se Scopul (m3/s) Obs.
crt.
derivă derivă Q inst. Qderiv. lunar
Canalul Crişul Alb Crişul Alb irigaţii şi
1. 15,5 1,59
Morilor la Buteni la Vărşand piscicultură

Numărul total de posturi hidrometrice pe Crişul Negru este de 5; toate cu transmisie zilnică a
nivelurilor şi a debitelor, iar pe afluenţii principali în număr de 4 posturi hidrometrice, tot cu
transmisie zilnică.
În bazinul Crişul Negru nu sunt lacuri de acumulare care să suplimenteze debitele de apă,
cerinţa utilizatorilor fiind asigurată în regim natural.
În bazinul hidrografic Barcău, debitele caracteristice cursului de apă se înregistrează la cele 5
staţii hidrometrice existente pe râul Barcău şi Bistra:

Pagina 127 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

- Nuşfalău,
- Marca,
- Sălard,
- Pădurea Neagră,
- Chiribiş.
Staţiile hidrometrice Nuşfalău, Marca, Sălard, Chiribiş sunt cu transmitere zilnică, iar staţia
hidrometrică Pădurea Neagră este permanentă, dar nu cu transmisie zilnică. Staţiile Sălard,
Marca, Nuşfalău sunt pe râul Barcău, iar Chiribiş şi Pădurea Neagră pe râul Bistra.

7.3. Concluzii

In districtul de bazin hidrografic Crisuri exista 128 de amenajari de gospodarire a apelor din
care:
- 2 amenajari – exclusiv producerea de energie hidro;
- 50 amenajari – o singura folosinta alta decat producerea energiei hidro sau atenuarea
viiturilor;
- 4 amenajare – amenajare avand doua folosinte (altele decat atenuarea viiturilor);
- 2 amenajari – amenajari hidroenergetice avand mai mult de doua folosinte;
- 27 amenajari – amenajari pentru piscicultura;
- 28 amenajari – amenajari pentru reducerea excesului de umiditate.

Pagina 128 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

CAPITOLUL 8 – CARACTERIZAREA GENERALĂ A


UTILIZĂRII TERENURILOR DIN SPAŢIUL BAZINULUI
HIDROGRAFIC CRIŞURI

În bazinul hidrografic Crişuri terenul arabil reprezintă circa 20.18%, culturile perene 41.54%
iar pădurile 33.35% din suprafaţa totală a bazinului.

Tabel 8.1
Nr. Suprafața bazinului Ocuparea terenului
Crt Cursul de apă Secțiunea de între secțiuni / Zone urbane Zone Teren Culturi Păduri
monitorizare Suprafața totală industriale arabil perene
(km2)
Km2 Km2 Km2 Km2 Km2
1. Ier Diosig 1365.4/1369.43 82.71 3.19 741.9 449.3 103.00
4
2. Barcau Valca de Sus 75.02 / 75.03 7.55 0.0 0.19 30.08 38.29
3. Barcau Balc 404.8/ 479.85 37.67 1.2 97.56 205.77 138.63
4. Valea Bistra am. Padurea Neagra 29.95/29.95 0.0 0.0 0.0 11.89 17.92
5. Valea Bistra am. Budoi 22.62/52.57 0.0 0.0 0.0 12.32 40.15
6. Valea Bistra Chiribis 122.23/174.81 13.21 0.42 3.49 73.22 84.38
7. Barcau av. Marghita 605.84/1085.80 75.03 2.43 195.8 523.19 290.77
(Saniob) 6
8. Barcau Parhida 648.73/1734.59 113.67 4.18 334.0 880.64 402.85
6
9. Crisul Repede Saula 28.94/ 28.96 1.37 0.0 8.42 18.77 0.75
10. Crisul Repede Ciucea 781.1/ 810.08 17.74 1.61 60.46 326.35 402.13
11. Crisol Repede am. Alesd 775.26/1585.35 38.77 3.05 85.73 604 831.56
12. Crisul Repede av. Alesd 18.7/1604.06 42.48 3.44 86.72 632.7 836.73
13. Crisul Repede am. Oradea 549.27/ 2153.37 78.82 9.12 96.58 964.42 989.81
14. Peta av. Oradea 122.14/122.14 15.75 2.68 27.48 52.12 24.08
15. Crisul Repede Tarian 232.55 / 2386.25 116.25 16.27 186.0 1040.11 1013.89
9
16. Crisul Repede Cheresig 41.1 / 2427.63 121.70 16.27 268.0 1057.73 1013.89
5
17. Crisul Negru am. Vascau 43.36 / 43.38 1.62 0.0 0.0 6.75 34.82
18. Crisul Baita Baita Plai 15.83/15.83 0.0 0.0 0.0 0.03 15.81
19. Crisul Baita Stei 91.05/91.05 0.03 0.26 0.0 19.39 66.39
20. Valea Stei 39.68/39.68 0.0 0.0 0.0 1.67 37.95
Galbena
21. Crisul Negru am. Beius 767.74 / 811.13 24.17 0.26 0.15 259.02 527.12
22. Crisul Negru av. Beius 572.8 / 1383.94 42.87 0.94 2.47 488.07 848.85
23. Crisul Negru Tinca 843.85 / 2227.81 75.66 0.94 33.91 922.37 1193.87
24. Crisul Negru Zerind 2155.37 / 176.12 0.94 550.0 1975.69 1617.29
4383.31 7
25. Crisul Alb Criscior 333.1 / 333.11 1.79 0.68 0.0 135.43 194.99
26. Crisul Alb Baia de Cris 398.17 / 731.28 13.0 2.22 0.0 262.05 453.55
27. Halmagel Sarbi 28.49 / 28.49 0.0 0.0 0.0 4.33 24.07

Pagina 129 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

28. Valea Banesti Halmagiu 109.62 / 109.62 0.62 0.0 0.0 32.93 75.83
29. Crisul Alb Gurahont 858.36 / 1589.66 15.94 2.22 2.68 504.14 1064.24
30. Valea Sebis am.capt. Sebis 185.48 / 185.48 4.41 0.0 0.0 40.41 139.96
31. Valea Sebis Sebis 26.77 / 212.26 6.63 0.0 0.0 52.98 151.82
32. Crisul Alb Ineu 818.61 / 2408.3 45.97 2.2 8.25 883.85 1464.58
33. Canalul Varsand 608.46/608.46 25.68 0.62 372.5 181.50 0.23
Morilor 5
34. Crisul Alb Varsand 92.90/4229.23 129.11 3.11 701.5 1526.46 1780.67
6
Total bazin /14860 663 29 2996 6174.2 4956

În ceea ce privește repartiția pădurilor de protecție a apelor și a terenurilor și solurilor


raporată la suprafața totală a pădurilor, din evidența prezentată în tabelul 2 se poate ajunge la
următoarele concluzii:
- pădurile cu funcții principale de protecție a apelor reprezintă 11.5% din suprafața totală a
pădurilor cu variație între 0% și 43.8% în diferite unități de studiu;
- pădurile cu funcții principale de protecție a terenurilor și solurilor reprezintă 13.8% din
suprafața totală a pădurilor cu variație între 0% și 31.8% în diferite unități de studio;
- în spațiul hidrografic Crișuri, 25.3% din păduri au rol principal de protecție a apelor și
terenurilor.

Tabel 8.2

Păduri cu funcții de Păduri cu funcții de Total păduri


protecție a apelor protecție a terenurilor
Nr crt. Secțiune de calcul și solurilor
S(ha) % S(ha) % S(ha) %

0 1 2 3 4 5 6 7
Crisul Alb amonte
3.1.1 Cigher 5439.2 5.1 23823.7 22.5 105925.3 100
3.1.2 Cigher 7546.1 43.8 318.9 1.9 17236.9 100
Versanti directi intre
3.1.3 Cigher si Canalul 0.0 0.0 114.9 6.2 1857.1 100
Morilor
3.1.4. Canalul Morilor 0.0 0.0 5.5 0.8 727.0 100
3.1 Crisul Alb 12985.3 10.3 24263.0 19.3 125746.3 100
Crisul Negru -
3.2.1 amonte Holod 169.9 0.3 7855.6 11.8 66585.0 100
3.2.2 Holod 1608.5 9.3 1175.7 6.8 17268.3
Versanti directi intre
3.2.3 120.1 1.1 173.0 1.6 10810.9 100
Holod si Teuz
3.2.4 Teuz 65.7 0.3 958.1 4.2 22777.2 100
Versanti directi cu
3.2.5 scurgere peste
granita 0.0 0.0 0.0 0 487.0 100
3.2 Crisul Negru 1964.2 1.7 10162.4 8.6 117928.4 100
3.3 Culiser 0.0 0.0 2.0 0.8 256.7 100

Pagina 130 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

Crisul Repede - la
3.4.1
granita 27670.3 34.3 12355.2 15.3 80578.8 100
3.4.2 Barcau - la granita 69.9 0.2 1213.9 3.3 36766.9 100
3.4.3 Ier - la granita 0.0 0.0 3001.4 31.8 9433.5 100
3.4 Crisul Repede 27740.2 21.9 16570.5 13.1 126779.2 100
Total S.H. Crisuri 42689.7 11.5 50997.9 13.8 370710.6 100

În ceea ce priveşte configuraţia terenurilor forestiere, predomină cele cu configuraţie


ondulată, 87.4%, în timp ce terenurile cu configuraţie plană sau frământată au pondere
redusă, 9.0%, respectiv 3.6%.
Această repatiţie a terenurilor în raport cu formele de relief şi configuraţia terenurilor este
caracteristică pentru ţara noastră, unde terenurile plane şi aşezate (câmpii, culmi, platouri) au
fost folosite de-a lungul timpului ca terenuri arabile sau păşuni, iar arboretele au rămas
cantonate pe versanţi.
Totusi, excepție fac pădurile situate în unitățile de studiu Versanți direcți Crișul Negru între
Holod și Teuz, Barcău și Ier, unde, în zona de câmpie, configurația terenului este
preponderent plană în proporție de 24.8-53.5%.
Configurația terenurilor ocupate de păduri, pe unități de studiu și judeșe, se prezintă în
tabelul de mai jos.

Tabel 8.3
Configurația terenului – ha-
Nr.
Secțiune de calcul Județul
crt
plan ondulat framantat Total
0 1 2 3 4 5 6
Crisul Alb -
3.1.1 Arad 2149.8 59078.2 2874.9 64102.9
amonte Cigher
Hunedoara 38.2 38334.5 3449.7 41822.4
Total 2188.0 97412.7 6324.6 105925.3
3.1.2 Cigher Arad 431.1 16749.0 56.8 17236.9
Versant direct
3.1.3 intre Cigher si Arad 627.3 1226.8 3.0 1857.1
Canalul Morilor
3.1.4 Canalul Morilor Arad 12.0 714.0 1.0 727.0
3.1 Crisul Alb Arad 3220.2 77768.0 2935.7 83923.9
Hunedoara 38.2 38334.5 3449.7 41822.4
Total 3258.4 116102.5 6385.4 125746.3
Crisul Negru -
3.2.1 Bihor 1721.0 62037.0 2827.0 66585.0
amone Holod
3.2.2 Holod Bihor 550.0 16250.0 468.3 17268.3
Versanti directi
3.2.3 intre Holod si Bihor 4676.8 6002.8 131.3 10810.9
Teuz
3.2.4 Teuz Arad 4713.1 16314.6 377.4 21405.1
Bihor 96.1 1272.0 4.0 1372.1
Total 4809.2 17586.6 381.4 22777.2
3.2.5 Versanti directi cu Bihor 482.0 5.0 0.0 487.0

Pagina 131 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

scurgere peste
granita
Total Crisul
3.2 Arad 4713.1 16314.6 377.4 21405.1
Negru
Bihor 7525.9 85566.8 3430.6 96523.3
Total 12239.0 101881.4 3808.0 117928.4
3.3 Culiser Bihor 230.0 26.7 0.0 256.7
Crisul Repede - la
3.4.1 Bihor 3238.3 51200.0 1995.0 56433.3
granita
Cluj 227.0 23285.0 633.5 24145.5
Total 3465.3 74485.0 2628.5 80578.8
Barcau - la
3.4.2 Bihor 7960.0 17491.0 203.5 25654.5
granita
Salaj 1147.2 9569.2 396.0 11112.4
Total 9107.2 27060.2 599.5 36766.9
3.4.3 Ier - la granita Bihor 1544.2 1756.0 12.5 3312.7
Satu Mare 3505.4 2592.7 22.7 6120.8
Total 5049.6 4348.7 35.2 9433.5
3.4 Crisul Repede Bihor 12742.5 70447.0 2211.0 85400.5
Cluj 227.0 23285.0 633.5 24145.5
Salaj 1147.2 9569.2 396.0 11112.4
Satu Mare 3505.4 2592.7 22.7 6120.8
Total 17622.1 105893.9 3263.2 126779.2
9
Arad 7933.3 3313.1 105329.0
4082.6
1
Bihor 20498.4 5641.6 182180.5
56040.5
2
total S.H. Crișuri Cluj 227.0
3285.0
633.5 24145.5
3
Hunedoara 38.2 3449.7 41822.4
8334.5
9
Salaj 1147.2 396.0 11112.4
569.2
2
Satu Mare 3505.4 22.7 6120.8
592.7
Total 33349.5 23904.5 13456.6 370710.6

8
% 9.0 3.6 100.0
7.4

Pagina 132 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

Folosinţele agricole pe judeţele din bazinul hidrografic Crişuri sunt prezentate în tabelul de
mai jos:

Tabel 8.4

Satu- Bihor Arad Hunedoara Cluj Sălaj


Folosința Mare (ha) (ha) (ha) (ha) (ha)
(ha)
Arabil 221734 309084 349330 79660 177844 121495
Pășune 85159 181122 152980 199676 242100 112501
Vie 3425 2109 3603 13 340 2568
Livadă 7159 4852 5562 994 4169 4097
Neproductiv 6382 9717 6173 28563 33603 17338
Total 323859 506884 517648 308906 458056 257999

Folosințe agricole pe unități administrative (județe) în cadrul bazinului hidrografic Crișuri


sunt prezentate în tabelul 8.5:

Tabel 8.5

Satu-Mare Bihor Arad Hunedoara Cluj Sălaj


Folosința (ha) (ha) (ha) (ha) (ha) (ha)
Arabil 63353 309084 139732 10621 20442 21315
Pășune 24331 181122 61192 26623 27828 19737
Vie 979 2109 1441 2 39 451
Livadă 2045 4852 2225 133 479 719
Neproductiv 1823 9717 2469 3808 3862 3042
Total 92531 506884 207059 41187 52650 45264

Pagina 133 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

8.1. Identificarea schimbărilor produse în folosirea terenurilor,


coordonarea şi forma lor

Pentru identificarea schimbărilor produse în folosirea terenurilor din cadrul bazinului


hidrografic Crișuri s-au utilizat informații preluate din baza de date Corine Land Cover anul
2000 și anul 2006.
În anul 2000 harta utilizării terenurilor din bazinul hidrografic Crișuri arăta astfel:

Figura 8.1. Harta utilizării terenului a.2000 a BH Crișuri

Pagina 134 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

În tabelul de mai jos sunt prezentate categoriile de utilizare a terenurilor și suprafețele


acestora din bazinul hidrografic Crișuri, la nivelul anului 2000.

Tabel 8.6

Categorii de utilizare a terenurilor Suprafața (ha)


Spațiu urban continuu 346.13
Spațiu urban discontinuu și spațiu rural 77583.10
Unități industriale sau comerciale 7651.89
Aeroporturi 136.55
Zone de extracție a minereurilor 490.71
Gropi de gunoi 234.70
Zone urbane verzi 62.00
Zone de agrement 211.40
Terenuri arabile neirigate 448044.58
Terenuri cultivate cu orez 372.39
Vii 22350.79
Livezi 6744.70
Pășuni secundare 231538.46
Zone de culturi complexe 89801.16
Terenuri predominant agricole în amestec cu vegetație naturală 68762.47
Păduri de foioase 445077.91
Păduri de conifere 25016.75
Păduri mixte 9517.44
Pajiști naturale 4520.75
Vegetație subalpină 1203.83
Zone de tranziție cu arbuști (în general defrișate) 18365.24
Areale cu vegetație rară 71.33
Mlaștini 20506.67
Cursuri de apă 3033.25
Acumulări de apă 4356.09
Total utilizate teren 1486000

Figura de mai jos prezintă aceste categorii de utilizare a terenurilor distribuite procentual pe
suprafața bazinului hidrografic Crișuri.

Pagina 135 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

Figura 8.2. Categoriile de utilizare a terenului a.2000 a BH Crișuri

Majoritatea categoriilor de utilizare a terenurilor au suferit modificări în timp, după cum se


va putea observa în cele ce urmează a fi prezentate. La nivelul anului 2006 harta utilizării
terenurilor din bazinul hidrografic Crișuri arăta astfel:

Pagina 136 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

Figura 8.3. Harta utilizării terenului a.2006 a BH Crișuri

Pagina 137 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

În tabelul de mai jos sunt prezentate categoriile de utilizare a terenurilor și suprafețele


acestora din bazinul hidrografic Crișuri, la nivelul anului 2006.

Tabel 8.7

Categorii de utilizare a terenurilor Suprafața (ha)


Spațiu urban discontinuu și spațiu rural 78883.91
Unități industriale sau comerciale 7745.81
Rețea de căi de comunicație și terenuri asociate acestora 135.99
Aeroporturi 41.96
Zone de extracție a minereurilor 677.81
Gropi de gunoi 251.07
Zone în construcție 63.17
Zone urbane verzi 80.12
Zone de agrement 109.54
Terenuri arabile neirigate 388667.52
Terenuri cultivate cu orez 559.55
Vii 15666.93
Livezi 11662.12
Pășuni secundare 233749.45
Zone de culturi complexe 53946.91
Terenuri predominant agricole în amestec cu vegetație naturală 77144.96
Păduri de foioase 448806.80
Păduri de conifere 97717.18
Păduri mixte 19025.56
Pajiști naturale 6972.34
Vegetație subalpină 1604.92
Zone de tranziție cu arbuști (în general defrișate) 15580.60
Areale cu vegetație rară 31.81
Mlaștini 2989.00
Turbării 32.48
Cursuri de apă 18431.05
Acumulări de apă 5421.47
Total utilizare teren 1486000

Pagina 138 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

Figura de mai jos prezintă aceste categorii de utilizare a terenurilor distribuite procentual pe
suprafața bazinului hidrografic Crișuri.

Figura 8.4. Categorii de utilizare a terenului a.2006 a BH Crișuri

Diferențele dintre forma și suprafața ocupată de categoriile de utilizare a terenurilor din


analiza celor doi ani 2000 și 2006, arată în felul următor:

Pagina 139 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

Figura 8.5. Harta utilizării terenului a.2000 suprapusă cu a. 2006 a BH Crișuri

Pagina 140 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

Figura 8.6. Harta utilizării terenului a.2000 suprapusă cu a. 2006 a BH Crișuri


(detaliată)

Pagina 141 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

8.2. Suprafeţe expuse eroziunii solului de suprafaţă şi de adâncime

Eroziunea solului de către apă, vânt sau modul de cultivare afectează atât agricultura cât și
mediul inconjurator. Pierderile de sol, cât și impacturile asociate acestuia, constituie unul din
cele mai importante probleme actuale de mediu.
Eroziunea solului poate fi un proces lent ce se desfasoară pe nesimțite, ori cu o rată alarmantă
de producere care provoacă mari pierderi de sol. Pierderea de sol pe teritoriul agricol se poate
reflecta în reducerea potențialului de producție, în calitatea slabă a apelor de suprafață și în
afectarea rețelei hidrografice.
Eroziunea solului depinde de următorii factori:
 intensitatea precipitațiilor și a scurgerii;
 erodabilitatea solului;
 gradientul de pantă și lungimea ei;
 vegetația acoperitoare (invelișul vegetal);
 măsurile de conservare adoptate.

8.2.1 Suprafeţe expuse eroziunii solului de suprafaţă

Suprafeţele subbazinelor hidrografice din bazinul hidrografic Crişuri, sensibile la eroziune de


suprafaţă, însumează 1307500 ha.

Tabel 8.8

Subbazin Panta
Panta
Nr Subbazine Subbazine de e de Suprafaț longitudina
transversală Observaţii
crt de ordinul II ordinul III ordinul a (ha) lă
%
IV %
0 1 2 3 4 5 6 7
1 Cornet(jud.HD) 1600 <1 24-40 partial Pd
Bulzu
2 900 <1 40 partial Pd
(jud.HD)
Potoc
3 (Iercoşeni) 3000 <1 10-20 partial Pd
(jud.AR)
Gut
4 (Condratău) 5600 <1 6-27 partial Pd
(jud.AR)
Serăstrău
5 1900 <1 5-40 partial Pd
(jud.AR)
Fîntînelor
6 3000 <1 6-25 partial Pd
(jud.AR)
Crişul Mic
7 2400 <1 13 partial Pd
(Doba) (jud.BH)
8 Holod (jud.BH) 56800 <1 10-40 partial Pd

Pagina 142 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

Subbazin Panta
Panta
Nr Subbazine Subbazine de e de Suprafaț longitudina
transversală Observaţii
crt de ordinul II ordinul III ordinul a (ha) lă
%
IV %
Topa
9 (Rîu) 27800 <1 16 partial Pd
(jud.BH)
Valea Nouă
10 (Valea cea Mare) 15700 <1 4-20 partial Pd
(jud.BH)
Sartiş
11 27000 <1 4-10 partial Pd
(jud.AR)
Leveleş
12 22500 <1 4-16 partial Pd
(jud.AR)
Crişul
13 Repede 642500 <1 2-40 partial Pd
(jud.BH+CJ)
Chigic (Babei)
14 10300 <1 3-15 partial Pd
(jud.BH)
Valea la Arini
15 5100 <1 9-15 partial Pd
(jud.BH)
Tăşad (Valea
16 5800 <1 3-18 partial Pd
Mare) (jud.BH)
17 Peţa (jud.BH) 11500 <1 3-20 partial Pd
Hidişel
18 3400 <1 12-27 partial Pd
(jud.BH)
Gepiu
19 7600 <1 4-20 partial Pd
(jud.BH)
Valea
20 Mare 11800 <1 4-25 partial Pd
(jud.BH)
Beretău
21 (Barcău) 345500 <1 3-55 partial Pd
(jud.BH+SJ)
Borumlac
22 a 3200 <1 10-23 partial Pd
(jud.BH)
Dijir
23 2900 <1 15-40
(jud.BH)
Inot
24 12300 <1 7-16 partial Pd
(jud.BH)
Făncica
(Valea
25 9700 <1 6-16 partial Pd
Rece)
(jud.BH)
Tria
26 3300 <1 2-40 partial Pd
(jud.BH)
Fîneţelor
27 (Ghepeş) 18600 <1 10-30 partial Pd
(jud.BH)

Pagina 143 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

Subbazin Panta
Panta
Nr Subbazine Subbazine de e de Suprafaț longitudina
transversală Observaţii
crt de ordinul II ordinul III ordinul a (ha) lă
%
IV %
Almaş
28 (Armaş) 5900 <1 2-14 partial Pd
(jud.BH)
Kösmö
29 2200 <1 6-13
(jud.BH)
Cosmo
(Fîneaţa
30 11800 <1 2-10 partial Pd
Mare)
(jud.BH)
Niloş
31 4000 <1 10-18
(jud.BH)
Comolciu
32 2000 <1 20
(jud.BH)
Ier (Eriu)
33 (jud.BH+ 143700 <1 1-14 partial Pd
SM)
Crişul Mic
34 6200 <1 5-20
(jud.BH)
35 Lazu(jud.AR) 2000 1 7-10 partial Pd
Trei
36 Holîmburi 1800 1 4-40 partial Pd
(jud.AR)
Cigher
37 (Ciger) 81700 1 8-20 partial Pd
(jud.AR)
Crişul
Negru
38 388000 1 4-25 partial Pd
(jud.AR+BH
)
Drăgotenil
39 or (Arini) 4000 1 12-20 partial Pd
(jud.BH)
Hidişel
40 4300 1 20 partial Pd
(jud.BH)
Dumbrăvil
41 or 1000 1 20 partial Pd
(jud.BH)
Pîrîu
42 (Lazuri) 4000 1 7-20 partial Pd
(jud.BH)
Fonău
43 (Carand) 3000 1 8-15 partial Pd
(jud.BH)
Asou
44 2000 1 3-14 partial Pd
(jud.BH)
45 Ip (jud.SJ) 3500 1 12 partial Pd

Pagina 144 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

Subbazin Panta
Panta
Nr Subbazine Subbazine de e de Suprafaț longitudina
transversală Observaţii
crt de ordinul II ordinul III ordinul a (ha) lă
%
IV %
Camăr
46 7400 1 10-25 partial Pd
(jud.BH)
Valea
47 Albă 1400 1 13-30 partial Pd
(jud.BH)
Viţeilor
(Uscată,
48 5200 1 2-12 partial Pd
Bodoza)
(jud.BH)
Medeş (Medişe)
49 5700 1,2 20 partial Pd
(jud.BH)
Prăvăleni
50 (Ciungani) 4900 1,5 25-40 partial Pd
(jud.HD)
Tăcăşele
(Aciua,
51 7000 1,5 17-40 partial Pd
Topliţa)
(jud.AR)
Sebiş
52 (Dezna) 22000 1,5 5-45 partial Pd
(jud.AR)
Hodiş(jud.A
53 4800 1,5 12 partial Pd
R)
Valea
54 11700 1,5 4-60 partial Pd
Mare(jud.AR)
Crişul Nou
55 (Oproaia) 2900 1,5 17-24 partial Pd
(jud.BH)
Hîrji
56 2200 1,5 12 partial Pd
(jud.BH)
Domnului
57 (Savar) 1500 1,5 20 partial Pd
(jud.BH)
58 Pusta (jud.BH) 2200 1,5 20 partial Pd
Valea
Nouă
59 3200 1,5 4-10 partial Pd
(Cherteş)
(jud.AR)
60 Poicu (jud.CJ) 4100 1,5 16-22 partial Pd
Săldăbagi
61 u 1200 1,5 8-20 partial Pd
(jud.BH)
Bistra
62 17400 1,5 2-50 partial Pd
(jud.BH)
Cloşcoi (Ruji)
63 1400 1,6 14
(jud.BH)

Pagina 145 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

Subbazin Panta
Panta
Nr Subbazine Subbazine de e de Suprafaț longitudina
transversală Observaţii
crt de ordinul II ordinul III ordinul a (ha) lă
%
IV %
Sărand
64 4000 1,7 2-15 partial Pd
(jud.BH)
Satului
65 10700 2 18-40 partial Pd
(jud.HD)
Ţebea(jud.H
66 1400 2 20-40 partial Pd
D)
Leasci
67 (Cîrşu) 1300 2 12 partial Pd
(jud.AR)
Gruiet(jud.A
68 1000 2 14-17 partial Pd
R)
Sighişoara(ju
69 15200 2 7-35 partial Pd
d.AR)
70 Zeldiş(jud.AR) 4000 2 22-35 partial Pd
Chişindia
71 (Pătrăneasa) 10200 2 18-40 partial Pd
(jud.AR)
Valea Mare
72 1500 2 9-12 partial Pd
(jud.AR)
Chilodia
73 2300 2 25-40 partial Pd
(jud.AR)
Pustaciu
74 2600 2 30-45 partial Pd
(jud.AR)
75 Nadăş(jud.AR) 2400 2 25-50 partial Pd
76 Minişel(jud.AR) 1400 2 27-45 partial Pd
77 Miniş(jud.AR) 2700 2 20-40 partial Pd
78 Dudiţa(jud.AR) 6900 2 27-40 partial Pd
Bigiu (Sodom)
79 7500 2 27 partial Pd
(jud.AR)
80 Talpe (jud.BH) 1900 2 5-15 partial Pd
81 Mizieş (jud.BH) 2300 2 5-15
Valea Roşie
82 30100 2 12-20 partial Pd
(Roşia) (jud.BH)
83 Călata (jud.CJ) 15500 2 3-20 partial Pd
Henţ (Săcueu)
84 22300 2 20-35 partial Pd
(jud.CJ)
Semeni
85 (Oşteana, 3000 2 8-40 partial Pd
Bivolilor jud CJ)

86 Iad (jud.BH) 22600 2 20-65 partial Pd


Borod (Borozel)
87 11600 2 7-22 partial Pd
(jud.BH)
Valea
88 Mare 11200 2 2-25 partial Pd
(jud.SJ)

Pagina 146 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

Subbazin Panta
Panta
Nr Subbazine Subbazine de e de Suprafaț longitudina
transversală Observaţii
crt de ordinul II ordinul III ordinul a (ha) lă
%
IV %
Groapa
89 1500 2 12-20 partial Pd
(jud.SJ)
Vaţa
90 8700 2,5 20-40 partial Pd
(jud.HD)
Cerboia
91 1200 2,5 20-30 partial Pd
(jud.HD)
Obârşia
92 6400 2,5 8-40 partial Pd
(jud.AR)
93 Glima(jud.AR) 1400 2,5 15-27 partial Pd
Hurez(jud.
94 2100 2,5 25-45 partial Pd
AR)
Cleceova(jud
95 2900 2,5 4-30 partial Pd
.AR)
Timercea
96 (Cimercea) 3300 2,5 18-50 partial Pd
(jud.AR)
Dobrineşti
97 3500 2,5 8-40 partial Pd
(jud.BH)
Cerăsei
98 2800 2,5 20 partial Pd
(jud.SJ)
Bucureşci
99 (Porcului) 8000 3 15-30 partial Pd
(jud.HD)
Luncoiu(jud.
100 7400 3 8-20 partial Pd
HD)
Brad(jud.HD
101 2700 3 17-30 partial Pd
)
102 Şoimuş(jud.AR) 1200 3 20-30 partial Pd
Almaş(jud.A
103 1100 3 15-20 partial Pd
R)
Almaş(jud
104 3400 3 10-25 partial Pd
.AR)
Crişul
Văratecul
ui
105 (Văratec, 3200 3 17-48 partial Pd
Brad,
Cîrligat)
(jud.BH)
Crişul Băiţa
106 (Crişul Negru) 9200 3 16-40 partial Pd
(jud.BH)
Sighiştel
107 2500 3 14-25 partial Pd
(jud.BH)
Sohodol
108 3300 3 20-25 partial Pd
(Albioara)

Pagina 147 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

Subbazin Panta
Panta
Nr Subbazine Subbazine de e de Suprafaț longitudina
transversală Observaţii
crt de ordinul II ordinul III ordinul a (ha) lă
%
IV %
(jud.BH)
Meziad
109 6100 3 10-18 partial Pd
(jud.BH)
Cornet
110 1000 3 40 partial Pd
(jud.BH)
Beliu
111 14800 3 4-25 partial Pd
(jud.AR)
Valea lui
112 Băl 1000 3 6-22 partial Pd
(jud.CJ)
Drăgan
113 24900 3 17-40 partial Pd
(jud.CJ+BH)
Daşor
114 3200 3 26-33 partial Pd
(jud.BH)
Rîciu (Fîneaţa)
115 700 3 20
(jud.BH)
Mnierea
116 4900 3 3-50 partial Pd
(jud.BH)
117 Pasteur (jud.BH) 1100 3 20 partial Pd
Curătura
118 1600 3 10-25
(jud.BH)
119 Huta (jud.BH) 2600 3,4 16-23 partial Pd
Valea Rece
120 2000 3,4 45 partial Pd
(jud.BH)
Rîbiţa
(Rîbicioara,
121 12300 3,5 10-40 partial Pd
Jgheboasa)
(jud.HD)
Uibăreşti
122 (Bulzeşti) 6800 3,5 27-32 partial Pd
(jud.HD)
Crişoaia (jud
123 1200 3,5 20-40 partial Pd
HD)
Ociu(jud.AR
124 1500 3,5 12-40 partial Pd
)
Băneştilor
125 11300 3,5 8-40 partial Pd
(jud AR)
Ioşei(jud.AR
126 7200 3,5 20-40 partial Pd
)
Musteşti(jud.
127 1800 3,5 10-30 partial Pd
AR)
Feniş(jud.AR
128 1400 3,5 12 partial Pd
)
Crocna(jud.A
129 1400 3,5 15-25 partial Pd
R)
130 Bodeşti(jud. 3300 3,5 4-25 partial Pd

Pagina 148 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

Subbazin Panta
Panta
Nr Subbazine Subbazine de e de Suprafaț longitudina
transversală Observaţii
crt de ordinul II ordinul III ordinul a (ha) lă
%
IV %
AR)
Ciaet (Valea
131 2400 3,5 40 partial Pd
Rea) (jud.AR)
132 Ţarinii (jud.BH) 6000 3,5 20-40 partial Pd
Valea Mare
133 3200 3,5 8-36 partial Pd
(jud.BH)
Crişul Pietros
134 22600 3,5 iun.70 partial Pd
(jud.BH)
Inaru
135 (Ursului) 1600 3,5 40 partial Pd
(jud.BH)
Misir (Luncilor)
136 3900 3,5 16 partial Pd
(jud.BH)
Iaz
137 3900 3,5 15-25 partial Pd
(jud.SJ)
138 Buceş(jud.HD) 1100 4 20 partial Pd
Juncu(jud.H
139 3700 4 24-40 partial Pd
D)
Valea
140 Mare(jud.AR 1700 4 15-30 partial Pd
)
141 Satului(jud.AR) 1100 4 12-16 partial Pd
Măreasca (jud
142 2200 4 12-30 partial Pd
AR)
Polosaneasca
143 1100 4 10-40 partial Pd
(jud AR)
Craicovi(jud.
144 1000 4 25-40 partial Pd
AR)
Valea Neagră
145 2400 4 18-40 partial Pd
(jud.BH)
Şoimuşuri
146 lor 4400 4 40 partial Pd
(jud.BH)
Groşilor
147 6000 4 10-30 partial Pd
(jud.AR)
Călăţele
148 2900 4 5-15 partial Pd
(jud.CJ)
Stanciului
149 (Seacă) 3000 4 30 partial Pd
(jud.CJ)
Valea
150 Lungă 1200 4 15 partial Pd
(jud.CJ)
Brătcuţa
151 4500 4 15-45 partial Pd
(jud.BH)
152 Omului (jud.BH) 4100 4 18-50 partial Pd

Pagina 149 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

Subbazin Panta
Panta
Nr Subbazine Subbazine de e de Suprafaț longitudina
transversală Observaţii
crt de ordinul II ordinul III ordinul a (ha) lă
%
IV %
Secătura
153 (Şinteu) 1400 4 40 partial Pd
(jud.BH)
Drauţ(jud.
154 2000 4,5 4-30 partial Pd
AR)
Brihenilor
155 6700 4,5 18-45 partial Pd
(jud.BH)
156 Crăiasa (jud.BH) 2200 4,5 8-40 partial Pd
Baldovin
157 4200 5 24 partial Pd
(jud HD)
Negrişoara
158 1100 5 12 partial Pd
(jud.AR)
Beiuşele
159 (Binşel) 3700 5 12 partial Pd
(jud.BH)
Zărzag
160 (Zărăzag) 1200 5 20-40 partial Pd
(jud.BH)
161 Pocluşa(jud.BH) 1200 5 12-40 partial Pd
162 Satului (jud.BH) 1000 5 15-25 partial Pd
Răchita
163 4000 5 28-57 partial Pd
(jud.BH)
Fizeş
164 1500 5 9-30 partial Pd
(jud.SJ)
Valea de la
Lazuri
165 (Lioca, 9500 5,5 8-50 partial Pd
Leuca)
(jud.AR)
166 Gepiş (jud.BH) 2200 5,5 20-70 partial Pd
167 Stănija (jud.HD) 3200 6 28-40 partial Pd
Criştior
(Cristiorel,
168 3000 6 15-40 partial Pd
Prelucelor)
(jud.BH)
169 Şipot (jud.CJ) 1400 6 12 partial Pd
Bociu
170 1600 6 15
(jud.CJ)
Aluniş
171 1000 6 10 partial Pd
(jud.CJ)
Mişca
172 1200 6 25-45 partial Pd
(jud.BH)
Cetea
173 2000 6 14-32 partial Pd
(jud.BH)
Crăciun
174 2800 7 25-40 partial Pd
(jud.BH)

Pagina 150 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

Subbazin Panta
Panta
Nr Subbazine Subbazine de e de Suprafaț longitudina
transversală Observaţii
crt de ordinul II ordinul III ordinul a (ha) lă
%
IV %
Boului(jud
175 1200 8 27-40 partial Pd
.BH)
Săracului
176 1600 8 25-32 partial Pd
(jud.BH)
Mărgăuţa
177 3300 9 18 partial Pd
(jud.CJ)
Negrea
178 (Secătura) 1600 9 14-20 partial Pd
(jud.CJ)
Valea
Mare
179 Cărpinoas 3800 10 30-60 partial Pd
ă
(jud.BH)
Răcad
180 (Reucad) 2800 10 40 partial Pd
(jud.CJ)
Vişag
(Hordăng
181 2000 10 30 partial Pd
uşa)
(jud.CJ)
Boga
182 5800 11 23-70 partial Pd
(jud.BH)
TA: Pd = pădure

Factori declanșatori ai eroziunii de suprafață


Pe versanți, o parte din apa de precipitații se scurge la suprafața solului, coeficientul de
scurgere fiind condiționat de gradul de înclinare a terenului și de textura solurilor. Și
expoziția versanților intervine ca factor de condiționare a regimului aerohidric al solurilor de
pe versanți, prin repartiția diferențiată a luminii și în special a căldurii. Expoziția determină
cele mai mari deosebiri între versanții cu expoziție sudică (sud-estică; sud-vestică) și nordică
(nord-estică; nord-vestică). Iluminarea și încălzirea mai puternică a versanților sudici
determină o evaporație a apei mai intensă, în solurile de aici alternând perioadele în care
circulația apei este descendentă, cu cele în care apa circulă ascendent. De asemenea,
expunerea sudică determină primavara topirea mai rapidă a zăpezii și pierderea din această
cauză a unei cantități apreciabile de apă, prin scurgerea de suprafață. Dimpotrivă, pe versanții
nordici, evaporația mai redusă și înfiltrarea în sol a unei cantități mai mari de apă, prin
topirea lentă a zăpezii, imprimă solurilor un regim al apei și aerului specific și diferit de al
solurilor situate pe versanții expuși sudic.
Suprafeţele subbazinelor hidrografice inventariate (pante transversale şi longitudinale)
însumează o suprafață totală de 1.486.000ha și sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Pagina 151 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

Tabel 8.9

Subbazine Subbazine Subbazine Suprafaţa Panta Panta Observaţii


de ordinul II de ordinul de ordinul IV (ha) longitudinală transversală
III (%) (%)
1 2 3 4 5 6 7
Satului 10700 2 18-40 partial Pd
(jud.HD)
Stănija 3200 6 28-40 partial Pd
(jud.HD)
Buceş 1100 4 20 partial Pd
(jud.HD)
Artan 1100 Pd
(jud.HD)
Bucureşci 8000 3 15-30 partial Pd
(Porcului)
(jud.HD)
Cornet 1600 <1 24-40 partial Pd
(jud.HD)
Luncoiu 7400 3 8-20 partial Pd
(jud.HD)
Valea Lungă 1000 Pd
(jud.HD)
Brad (jud.HD) 2700 3 17-30 partial Pd
Juncu 3700 4 24-40 partial Pd
(jud.HD)
Rîbiţa 12300 3,5 10-40 partial Pd
(Rîbicioara,
Jgheboasa)
(jud.HD)
Uibăreşti 6800 3,5 27-32 partial Pd
(Bulzeşti)
(jud.HD)
Bulzu 900 <1 40 partial Pd
(jud.HD)
Ţebea 1400 2 20-40 partial Pd
(jud.HD)
Baldovin 4200 5 24 partial Pd
(jud.HD)
Znil (Ciorii) 2200 Pd
(jud.HD)
Birtin 2100 Pd
(Pietrilor)
(jud.HD)
Vaţa (jud.HD) 8700 2,5 20-40 partial Pd
Cerboia 1200 2,5 20-30 partial Pd
(jud.HD)
Crişoaia 1200 3,5 20-40 partial Pd
(jud.HD)

Pagina 152 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

Subbazine Subbazine Subbazine Suprafaţa Panta Panta Observaţii


de ordinul II de ordinul de ordinul IV (ha) longitudinală transversală
III (%) (%)
Obârşia 6400 2,5 8-40 partial Pd
(jud.AR)
Prăvăleni 4900 1,5 25-40 partial Pd
(Ciungani)
(jud.HD)
Ociu (jud.AR) 1500 3,5 12-40 partial Pd
Băneştilor 11300 3,5 8-40 partial Pd
(jud.AR)
Hălmăgel 7100 Pd
(Sîrbu)
(jud.AR)
Lungşoara 3600 Pd
(jud.AR)
Leasci (Cîrşu) 1300 2 12 partial Pd
(jud.AR)
Valea de la 9500 5,5 8-50 partial Pd
Lazuri (Lioca,
Leuca)
(jud.AR)
Cureţu 1200 Pd
(jud.AR)
Glima 1400 2,5 15-27 partial Pd
(jud.AR)
Valea Mare 1700 4 15-30 partial Pd
(jud.AR)
Tăcăşele 7000 1,5 17-40 partial Pd
(Aciua,
Topliţa)
(jud.AR)
Rogoz 800 Pd
(jud.AR)
Satului 1100 4 12-16 partial Pd
(jud.AR)
Gruiet 1000 2 14-17 partial Pd
(jud.AR)
Sighişoara 15200 2 7-35 partial Pd
(jud.AR)
Şoimuş 1200 3 20-30 partial Pd
(jud.AR)
Zeldiş 4000 2 22-35 partial Pd
(jud.AR)
Măreasca 2200 4 12-30 partial Pd
(jud.AR)
Honţiş 2800 Pd
(Honţ,
Vacii)
(jud.AR)

Pagina 153 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

Subbazine Subbazine Subbazine Suprafaţa Panta Panta Observaţii


de ordinul II de ordinul de ordinul IV (ha) longitudinală transversală
III (%) (%)
Ioşei (jud.AR) 7200 3,5 20-40 partial Pd
Luştiu 1000 Pd
(Ţapilor)
(jud.AR)
Zimbruţ 1000 Pd
(jud.AR)
Brusturescu 1000 Pd
(Gişirel)
(jud.AR)
Musteşti 1800 3,5 10-30 partial Pd
(jud.AR)
Feniş (jud.AR) 1400 3,5 12 partial Pd
Crocna 1400 3,5 15-25 partial Pd
(jud.AR)
Bodeşti 3300 3,5 4-25 partial Pd
(jud.AR)
Polosaneasca 1100 4 10-40 partial Pd
(jud.AR)
Craicovi 1000 4 25-40 partial Pd
(jud.AR)
Almaş 1100 3 15-20 partial Pd
(jud.AR)
Topoşa 1200 1,5 8
(Dubăşeşti)
(jud.AR)
Chişindia 10200 2 18-40 partial Pd
(Pătrăneasa)
(jud.AR)
Ciaet (Valea 2400 3,5 40 partial Pd
Rea)
(jud.AR)
Hurez 2100 2,5 25-45 partial Pd
(jud.AR)
Cleceova 2900 2,5 4-30 partial Pd
(jud.AR)
Sebiş (Dezna) 22000 1,5 5-45 partial Pd
(jud.AR)
Moneasa 8300 Pd
(Boroaia)
(jud.AR)
Fumuri 2000 Pd
(jud.AR)
Negrişoara 1100 5 12 partial Pd
(jud.AR)
Vîlceaua 1200 <1 5 partial Pd
(jud.AR)
Minezelu 1200 2,5 7 partial Pd

Pagina 154 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

Subbazine Subbazine Subbazine Suprafaţa Panta Panta Observaţii


de ordinul II de ordinul de ordinul IV (ha) longitudinală transversală
III (%) (%)
(Nădălbeşti)
(jud.AR)
Lazu 2000 1 7-10 partial Pd
(jud.AR)
Hodiş 4800 1,5 12 partial Pd
(jud.AR)
Valea Mare 1500 2 9-12 partial Pd
(jud.AR)
Potoc 3000 <1 10-20 partial Pd
(Iercoşeni)
(jud.AR)
Trei 1800 1 6-40 partial Pd
Holîmburi
(jud.AR)
Gut 5600 <1 6-27 partial Pd
(Condratău)
(jud.AR)
Crişul 1400 <1 3
Mort(jud.AR)
Cigher (Ciger) 81700 1 8-20 partial Pd
(jud.AR)
Chilodia 2300 2 25-40 partial Pd
(jud.AR)
Pustaciu 2600 2 30-45 partial Pd
(jud.AR)
Nadăş 2400 2 25-50 partial Pd
(jud.AR)
Minişel 1400 2 27-45 partial Pd
(jud.AR)
Miniş 2700 2 20-40 partial Pd
(jud.AR)
Timercea 3300 2,5 18-50 partial Pd
(Cimercea)
(jud.AR)
Dudiţa 6900 2 27-40 partial Pd
(jud.AR)
Serăstrău 1900 <1 5-40 partial Pd
(jud.AR)
Valea Mare 11700 1,5 4-60 partial Pd
(jud.AR)
Drauţ 2000 4,5 4-30 partial Pd
(jud.AR)
Almaş 3400 3 10-25 partial Pd
(jud.AR)
Bigiu 7500 2 27 partial Pd
(Sodom)
(jud.AR)

Pagina 155 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

Subbazine Subbazine Subbazine Suprafaţa Panta Panta Observaţii


de ordinul II de ordinul de ordinul IV (ha) longitudinală transversală
III (%) (%)
Fîntînelor 3000 <1 6-25 partial Pd
(jud.AR)
Matca 20900 <1 1-3 partial Pd
(Vonta)
(jud.AR)
Chişer 19300 <1 3
(jud.AR)
Velju 2200 <1 2-4
(Pîncota)
(jud.AR)
Rît (jud.AR) 2600 <1 3
Veljul 7100 <1 2-6
Selişteoara
(jud.AR)
Budieru 40600 <1 4-8
(jud.AR)
Crişul Negru 388000 1 4-25 partial Pd
(jud.AR+BH)
Criştior 3000 6 15-40 partial Pd
(Cristiorel,
Prelucelor)
(jud.BH)
Ţarinii 6000 3,5 20-40 partial Pd
(jud.BH)
Brihenilor 6700 4,5 18-45 partial Pd
(jud.BH)
Boului 1200 8 27-40 partial Pd
(jud.BH)
Crişul 3200 3 17-48 partial Pd
Văratecului
(Văratec,
Brad, Cîrligat)
(jud.BH)
Crişul Nou 2900 1,5 17-24 partial Pd
(Oproaia)
(jud.BH)
Crişul Băiţa 9200 3 16-40 partial Pd
(Crişul
Negru)
(jud.BH)
Sighiştel 2500 3 14-25 partial Pd
(jud.BH)
Valea 2400 4 18-40 partial Pd
Neagră
(jud.BH)
Valea Mare 3200 3,5 8-36 partial Pd
(jud.BH)

Pagina 156 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

Subbazine Subbazine Subbazine Suprafaţa Panta Panta Observaţii


de ordinul II de ordinul de ordinul IV (ha) longitudinală transversală
III (%) (%)
Crăiasa 2200 4,5 8-40 partial Pd
(jud.BH)
Crişul 22600 3,5 6-70 partial Pd
Pietros
(jud.BH)
Boga (jud.BH) 5800 11 23-70 partial Pd
Valea Mare 3800 10 30-60 partial Pd
Cărpinoasă
(jud.BH)
Inaru 1600 3,5 40 partial Pd
(Ursului)
(jud.BH)
Tărcăiţa 5400 Pd
(Topliţa)
(jud.BH)
Talpe 1900 2 5-15 partial Pd
(jud.BH)
Mizieş 2300 2 5-15
(jud.BH)
Nimăeşti 10900 4 5-8 partial Pd
(jud.BH)
Cohu (Valea 1100 Pd
Rea) (jud.BH)
Beiuşele 3700 5 12 partial Pd
(Binşel)
(jud.BH)
Finiş 8700 Pd
(jud.BH)
Bălăteasa 1300 Pd
(jud.BH)
Valea Roşie 30100 2 12-20 partial Pd
(Roşia)
(jud.BH)
Sohodol 3300 3 20-25 partial Pd
(Albioara)
(jud.BH)
Şoimuşurilor 4400 4 40 partial Pd
(jud.BH)
Uşorilor 1300 Pd
(Strîmtura)
(jud.BH)
Sohodol 3400 Pd
(jud.BH)
Meziad 6100 3 10-18 partial Pd
(jud.BH)
Drăgotenilor 4000 1 12-20 partial Pd
(Arini)

Pagina 157 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

Subbazine Subbazine Subbazine Suprafaţa Panta Panta Observaţii


de ordinul II de ordinul de ordinul IV (ha) longitudinală transversală
III (%) (%)
(jud.BH)
Valea Mare 2100 Pd
(jud.BH)
Arman 1000 Pd
(jud.BH)
Sălişte 1700 2 5 partial Pd
(jud.BH)
Şoimu 3800 Pd
(jud.BH)
Zărzag 1200 5 20-40 partial Pd
(Zărăzag)
(jud.BH)
Pocluşa 1200 5 12-40 partial Pd
(jud.BH)
Crişul Mic 2400 <1 13 partial Pd
(Doba)
(jud.BH)
Holod 56800 <1 10-40 partial Pd
(jud.BH)
Cornet 1000 3 40 partial Pd
(jud.BH)
Topa (Rîu) 27800 <1 16 partial Pd
(jud.BH)
Hidişel 4300 1 20 partial Pd
(jud.BH)
Hîrji (jud.BH) 2200 1,5 12 partial Pd
Domnului 1500 1,5 20 partial Pd
(Savar)
(jud.BH)
Pusta 2200 1,5 20 partial Pd
(jud.BH)
Dumbrăvilor 1000 1 20 partial Pd
(jud.BH)
Sarazu 1900 1 4 partial Pd
(jud.BH)
Valea Nouă 15700 <1 4-20 partial Pd
(Valea cea
Mare)
(jud.BH)
Pîrîu (Lazuri) 4000 1 7-20 partial Pd
(jud.BH)
Fonău 3000 1 8-15 partial Pd
(Carand)
(jud.BH)
Rătăşel 13100 <1 2-4 partial Pd
(Cheşa)
(jud.BH)

Pagina 158 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

Subbazine Subbazine Subbazine Suprafaţa Panta Panta Observaţii


de ordinul II de ordinul de ordinul IV (ha) longitudinală transversală
III (%) (%)
Asou (jud.BH) 2000 1 3-14 partial Pd
Irina (Buzaş) 1500 1 2 partial Pd
(jud.BH)
Răchestu 1900 <1 4
(jud.BH)
Teuz 112400 1 4-8 partial Pd
(jud.AR)
Valea Nouă 3200 1,5 4-10 partial Pd
(Cherteş)
(jud.AR)
Gropoiu 1900 2 7 partial Pd
(jud.AR)
Groşilor 6000 4 10-30 partial Pd
(jud.AR)
Beliu (jud.AR) 14800 3 4-25 partial Pd
Balta Ştefani 3500 <1 <1 partial Pd
(Balta Cheriu)
(jud.AR)
Iacoberi 3700 <1 <1
(jud.AR)
Veljul Sec 5000 <1 <1
(jud.AR)
Sartiş 27000 <1 4-10 partial Pd
(jud.AR)
Leveleş 22500 <1 4-16 partial Pd
(jud.AR)
Foca 1900 <1 2
(jud.BH)
Culişer 42000 <1 4
(jud.BH)
Korhani 2300 <1 4
(jud.BH)
Barmod 13000 <1 4
(jud.BH)
Cicer (jud.BH) 6200 <1 4
Cicer (jud.BH) 1600 <1 4
Eruga 11500 <1 4
Ghepeş
(Ghepeş,
Ghepiş)
(jud.BH)
Crişul 642500 <1 2-40 partial Pd
Repede
(jud.BH+CJ)
Şipot 1400 6 12 partial Pd
(jud.CJ)
Domoş 2600 4 7

Pagina 159 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

Subbazine Subbazine Subbazine Suprafaţa Panta Panta Observaţii


de ordinul II de ordinul de ordinul IV (ha) longitudinală transversală
III (%) (%)
(Vîlcău)
(jud.CJ)
Călata 15500 2 3-20 partial Pd
(jud.CJ)
Călăţele 2900 4 5-15 partial Pd
(jud.CJ)
Bociu (jud.CJ) 1600 6 15
Valea lui Băl 1000 3 6-22 partial Pd
(jud.CJ)
Aluniş 1000 6 10 partial Pd
(jud.CJ)
Henţ 22300 2 20-35 partial Pd
(Săcueu)
(jud.CJ)
Stanciului 3000 4 30 partial Pd
(Seacă)
(jud.CJ)
Seciu (jud.CJ) 1800 Pd
Mărgăuţa 3300 9 18 partial Pd
(jud.CJ)
Răcad 2800 10 40 partial Pd
(Reucad)
(jud.CJ)
Vişag 2000 10 30 partial Pd
(Hordănguşa)
(jud.CJ)
Drăgan 24900 3 17-40 partial Pd
(jud.CJ+BH)
Crăciun 2800 7 25-40 partial Pd
(jud.BH)
Zărna 2000 Pd
(jud.BH)
Sebeş 3700 Pd
(Sebeşel)
(jud.CJ)
Dara (jud.CJ) 1000 Pd
Valea Lungă 1200 4 15 partial Pd
(jud.CJ)
Poicu 4100 1,5 16-22 partial Pd
(jud.CJ)
Semeni 3000 2 8-40 partial Pd
(Oşteana,
Bivolilor)
(jud.CJ)
Negrea 1600 9 14-20 partial Pd
(Secătura)
(jud.CJ)

Pagina 160 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

Subbazine Subbazine Subbazine Suprafaţa Panta Panta Observaţii


de ordinul II de ordinul de ordinul IV (ha) longitudinală transversală
III (%) (%)
Satului 1000 5 15-25 partial Pd
(jud.BH)
Iad (jud.BH) 22600 2 20-65 partial Pd
Lupului 1000 Pd
(jud.BH)
Daşor 3200 3 26-33 partial Pd
(jud.BH)
Săracului 1600 8 25-32 partial Pd
(jud.BH)
Beznea 1900 3 6
(jud.BH)
Brătcuţa 4500 4 15-45 partial Pd
(jud.BH)
Misir 3900 3,5 16 partial Pd
(Luncilor)
(jud.BH)
Borod 11600 2 7-22 partial Pd
(Borozel)
(jud.BH)
Răchita 4000 5 28-57 partial Pd
(jud.BH)
Mişca 1200 6 25-45 partial Pd
(jud.BH)
Cetea 2000 6 14-32 partial Pd
(jud.BH)
Omului 4100 4 18-50 partial Pd
(jud.BH)
Răchiţeasca 1900 Pd
(jud.BH)
Gepiş 2200 5,5 20-70 partial Pd
(jud.BH)
Dobrineşti 3500 2,5 8-40 partial Pd
(jud.BH)
Rîciu 700 3 20
(Fîneaţa)
(jud.BH)
Izvor 5600 Pd
(Lucuţu,
Arsurilor)
(jud.BH)
Morii (Peştiş) 2000 Pd
(jud.BH)
Secătura 1400 4 40 partial Pd
(Şinteu)
(jud.BH)
Mnierea 4900 3 3-50 partial Pd
(jud.BH)

Pagina 161 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

Subbazine Subbazine Subbazine Suprafaţa Panta Panta Observaţii


de ordinul II de ordinul de ordinul IV (ha) longitudinală transversală
III (%) (%)
Huta 2600 3,4 16-23 partial Pd
(jud.BH)
Valea Rece 2000 3,4 45 partial Pd
(jud.BH)
Cropandă 1800 1,1 6
(jud.BH)
Medeş 5700 1,2 20 partial Pd
(Medişe)
(jud.BH)
Cloşcoi 1400 1,6 14
(Ruji)
(jud.BH)
Chigic 10300 <1 3-15 partial Pd
(Babei)
(jud.BH)
Sărand 4000 1,7 2-15 partial Pd
(jud.BH)
Valea la 5100 <1 9-15 partial Pd
Arini
(jud.BH)
Bonda 1000 1,5 8
(jud.BH)
Tăşad 5800 <1 3-18 partial Pd
(Valea
Mare)
(jud.BH)
Bonor 1200 2 4
(jud.BH)
Pasteur 1100 3 20 partial Pd
(jud.BH)
Peţa 11500 <1 3-20 partial Pd
(jud.BH)
Hidişel 3400 <1 12-27 partial Pd
(jud.BH)
Aduni (Rîturi) 1900 <1 8 partial Pd
(jud.BH)
Alceu 7300 <1 1-6
(Veljurilor)
(jud.BH)
Corhana 42500 <1 4-8 partial Pd
(Pişpec)
(jud.BH)
Sititelec 1000 <1 8 partial Pd
(jud.BH)
Gepiu 7600 <1 4-20 partial Pd
(jud.BH)
Valea Mare 11800 <1 4-25 partial Pd

Pagina 162 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

Subbazine Subbazine Subbazine Suprafaţa Panta Panta Observaţii


de ordinul II de ordinul de ordinul IV (ha) longitudinală transversală
III (%) (%)
(jud.BH)
Canaliş 10700 <1 4-8
(Rîturi)
(jud.BH)
Beretău 345500 <1 3-55 partial Pd
(Barcău)
(jud.BH+SJ)
Topliţa 1600 Pd
(jud.SJ)
Fizeş (jud.SJ) 1500 5 9-30 partial Pd
Iaz (jud.SJ) 3900 3,5 15-25 partial Pd
Valea Mare 11200 2 2-25 partial Pd
(jud.SJ)
Groapa 1500 2 12-20 partial Pd
(jud.SJ)
Cerăsei 2800 2,5 20 partial Pd
(jud.SJ)
Ip (jud.SJ) 3500 1 12 partial Pd
Borumlaca 3200 <1 10-23 partial Pd
(jud.BH)
Camăr 7400 1 10-25 partial Pd
(jud.BH)
Săldăbagiu 1200 1,5 8-20 partial Pd
(jud.BH)
Curătura 1600 3 10-25
(jud.BH)
Dijir (jud.BH) 2900 <1 15-40
Inot (jud.BH) 12300 <1 7-16 partial Pd
Eger (jud.BH) 4900 <1 4-6,5 partial Pd
Bistra 17400 1,5 2-50 partial Pd
(jud.BH)
Valea Albă 1400 1 13-30 partial Pd
(jud.BH)
Făncica 9700 <1 6-16 partial Pd
(Valea Rece)
(jud.BH)
Tria (jud.BH) 3300 <1 2-40 partial Pd
Fîneţelor 18600 <1 10-30 partial Pd
(Ghepeş)
(jud.BH)
Almaş 5900 <1 2-14 partial Pd
(Armaş)
(jud.BH)
Sînnicolau 7300 <1 7-9 partial Pd
(Niuloş)
(jud.BH)
Danţa 2300 <1 2

Pagina 163 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

Subbazine Subbazine Subbazine Suprafaţa Panta Panta Observaţii


de ordinul II de ordinul de ordinul IV (ha) longitudinală transversală
III (%) (%)
(jud.BH)
Viţeilor 5200 1 2-12 partial Pd
(Uscată,
Bodoza)
(jud.BH)
Kösmö 2200 <1 6-13
(jud.BH)
Cosmo 11800 <1 2-10 partial Pd
(Fîneaţa Mare)
(jud.BH)
Niloş (jud.BH) 4000 <1 10-18
Comolciu 2000 <1 20
(jud.BH)
Ier (Eriu) 143700 <1 1-14 partial Pd
(jud.BH+SM)
Crişul Mic 6200 <1 5-20
(jud.BH)
NOTA: Pd = padure

Pagina 164 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

8.2.2 Suprafeţe expuse eroziunii solului de adâncime


Starea de eroziune a rețelei hidrografice rezultă din criteriul torențialității în funcție de
debitul lichid specific cu asigurarea de 1% și debitul solid specific mediu anual, astfel:
 ravene excesiv torențiale la care Q1% = 320 l/s și Emed = 32 m3/ha/an;
 ravene mijlociu torențiale la care Q1% = 30-320 l/s si Emed = 4-32 m3/ha/an;
 ravene netorențiale la care Q1% = <40 l/s si Emed = <4 m3/ha/an.
Starea de eroziune a rețelei hidrografice se găsește în relație de intercondiționare și cu
mărimea suprafeței de recepție, criteriul morfometric bazat pe dimensiunile ravenei, poziția
față de linia de cea mai mare pantă a versantului, poziția față de axa sinclinalului, litologia și
stratificația terenului, obiective periclitate din aval etc.
Starea de afectare a suprafeței terenului se exprimă prin indicatorii care pun în evidență și
permit prognozarea evoluției formațiunilor torențiale în adâncime.
Gradele de libertate ale evoluției ravenelor iau în calcul rata retragerii (m/an), creșterea
suprafeței ocupată de ravenă (ha/an), creșterea suprafeței active desfășurate (ha/an) precum și
» creșterea în volum (m3/an).
Pentru determinarea gradelor de libertate ale evoluției ravenelor sunt folosite modele
matematice sau modele empirice realizate inițial pe un cadru local sau regional, apoi prin
extensie adaptate și pentru alte bazine hidrografice. În anumite situații se procedează la
măsurători directe ale unor parametrii complecși, la ridicări topografice succesive, sau
stabilirea unor relații de calcul semiempirice.

8.3 Scurgeri pe versanţi, alunecări de teren

8.3.1. Scurgeri pe versanţi


Înclinarea pantelor a influențat fenomenul de eroziune al solurilor; cu cât pantele sunt mai
puternice, lipsite de vegetație și rocile mai moi cu atât eroziunea este mai importantă.
Grosimea solurilor este mai mare pe terenurile lipsite de pantă iar pe versanți grosimea
solului este cu atâ mai mică cu cât relieful este mai inclinat.
Versanții cu expoziție sudică și vestică sunt mai însoriți și beneficiază de temperaturi mai
mari decât versanții cu expoziție estică și mai ales nordică. Forma de relief dominantă în
cadrul bazinului studiat intervine direct asupra regimului aerohidric al solurilor în cazul
versanților prin caracteristicile sale de bază: înclinarea, forma si expoziția.
Pe versanți, o parte din apa de precipitații se scurge la suprafața solului, coeficientul de
scurgere fiind condiționat de gradul de înclinare a terenului și de textura solurilor. Și
expoziția versanților intervine ca factor de condiționare a regimului aerohidric al solurilor de
pe versanți, prin repartiția diferențiată a luminii și în special a căldurii.
- Identificarea factorilor favorizanți ai torențialității
Evoluția formațiunilor de adâncime este ciclică și se desfasoară printr-o succesiune de stadii
în cadrul cărora, raportul dintre procesele de eroziune, transport și acumulare are valori
diferite. Acestea se dezvoltă în cadrul unui sistem deschis care tinde spre realizarea unor
forme relativ stabile.

Pagina 165 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

Un sistem deschis primește și cedează materie și energie prin intermediul unei suprafețe de
separație; el trebuie să transforme materia și energia primită în energie necesară întreținerii
procesului. În cazul ravenelor, materia este asigurată de precipitații și substratul litologic,
iar energia de precipitații, de scurgerea dispersată sau concentrată și de deplasarea
maselor de pământ în zona malurilor. În funcție de potențialul energetic al bazinului de
recepție, amestecul apă - aluviuni creează, prin intermediul energiei cinetice o formă relativ
stabilă care îi asigura transportul optim și evacuarea din sistem.
- Identificarea factorilor potențiali ai torențialității
Nu există o delimitare certă a stadiilor (factorilor potențiali) din acest punct de vedere, dar
sunt totuși suficiente pentru separarea unor etape evolutive bine individualizate.
Astfel, într-o primă etapă, suvoaiele formate prin contopirea treptată a șiroirilor efemere de
pe versanți au tendința de a-și modela un canal, pe linia de cea mai mare pantă. Canalele
astfel formate, prezintă în profil longitudinal, numeroase discontinuități datorate
regimului hidraulic al șiroirilor, formelor de microrelief, modificărilor de rugozitate,
rezistenței diferențiate la eroziune a orizonturilor intersectate etc.
Regimul hidraulic al șiroirilor este pulsatoriu, sub formă de valuri cu lungimi și viteze
variabile.
În funcție de acești doi parametri, curentul de apă tinde să realizeze un echilibru dinamic
între energia cinetică și conținutul său de material solid. Astfel, atunci când curentul are o
forță netă pozitivă începe să erodeze, încărcându-se cu aluviuni; când gradul său de încarcare
depașește limita de saturație, materialul solid se depune. Surplusul de capacitate de transport,
rezultat în urma limpezirii curentului, duce la reluarea procesului eroziv în avalul tronsonului
de depunere. Acest mecanism, favorizează apariția unor succesiuni de trepte, continuate de
porțiuni mai adâncite ale canalelor.
Pe de altă parte, prezența unui obstacol sau cea mai neînsemnată micșorare a pantei
determină depunerea aluviunilor din curent și formarea de noi trepte.
Apariția treptelor mai depinde și de schimbările de rugozitate din profilul longitudinal al
canalului, care modifică viteza curentului și puterea lui erozivă precum și capacitatea de
transport; curentul erodând când viteza sporește și depunând aluviuni când viteza scade.
O altă categorie de trepte sunt cele litologice, rezultate în urma intersectării orizonturilor cu
coeziuni diferite și deci rezistențe diferite la eroziune.
Evoluția treptelor din profilul longitudinal al ravenelor, indiferent de originea lor, este
rezultatul unui complex de procese precum erodarea directă, subsăparea, înmuierea și
prabușirea malurilor cu contrapantă care se formează la baza lor și în care apa stagnează timp
îndelungat. Ca urmare, treptele se retrag succesiv, lărgind și adâncind totodată albia. Din
studiile făcute pe materiale omogene, coezive, a rezultat că treptele se retrag paralel,
menținându-și verticalitatea, dacă sunt îndeplinite două condiții:
a) materialul din care este alcătuită albia are o rezistență mai mare decât energia
generată de scurgere;
b) curentul de apă este suficient de puternic pentru a transporta materialul erodat de la
baza treptei.

Pagina 166 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

Identificarea factorilor declanșatori ai torențialității


Pe măsură ce canalele se alungesc și se adâncesc prin retragerea succesivă a treptelor,
pe versanți se formează o rețea de albii înguste, cu maluri active și cu un bazin de recepție
bine conturat. Atunci ravena intră într-o nouă etapă evolutivă, caracterizată prin retragerea
succesivă a treptelor, până la unificarea sectoarelor de discontinuitate, în vederea realizării
unui profil longitudinal de echilibru dinamic, care să permită transportul în condiții optime a
materialului provenit din maluri și de pe versanți.
Când se definitivează profilul de echilibru dinamic are loc o retragere și o diminuare a
pragurilor, contribuind la atenuarea diferențelor dintre diferite sectoare. În lungul profilului
se deosebesc trei sectoare: un sector de eroziune, unul de echilibru sau de transport și unul de
aluvionare.
Sectorul de echilibru este mobil, urcând și coborând în funcție de caracteristicile
hidrodinamice ale curentului, astfel:
1. Când cantitatea de aluviuni crește, sectorul neutru se deplasează spre amonte, fundul
formațiunii torențiale ajungând în echilibru dinamic și fiind acoperit cu un strat aproape
continuu de aluviuni cu grosimi și structuri diferite, strat care are un rol esențial în
menținerea echilibrului.
2. Cand energia cinetică a curentului crește, sunt transportate o parte din aluviuni,
contribuind la descreșterea energiei disponibile pentru exercitarea proceselor de eroziune.
Toate punctele profilului de echilibru evoluează solidar, orice schimbare dintr-un anumit loc
înregistrându-se în lungul întregului profil.
În această etapă, paralel cu formarea profilului longitudinal de echilibru, se perfectează și
profilul de echilibru transversal. Procesele care modelează malurile ravenelor sunt
deosebit de complexe, viitura având un rol preponderent de evacuare a materialului
rezultat în urma degradării lor. Evoluția malurilor se desfașoară prin mecanisme de
dezintegrare, de prabușire, de surpare, de alunecare etc., tipul dominant, intensitatea și
amploarea acestor procese fiind determinate, în special, de substratul litologic și de gradul de
umezire. Malurile ajung la echilibru dinamic atunci când ating panta limită în funcție de
substratul litologic pe care s-au format.
Evoluția ravenelor nu înceteaza odată cu atingerea profilului de echilibru, ci devine mai
lentă, eroziunea exercitându-se prin intermediul stratului de aluviuni. Ele tind însă către
realizarea unei forme noi de relief, relativ stabilizată, de tipul vaiugii, vâlcelei sau văii seci,
în funcție de elementele morfometrice.
Aceste forme încep să se realizeze treptat odată cu depunerea conurilor de dejecție succesive,
de la vărsare spre amonte și cu instalarea vegetației.
Deși mecanismul evolutiv al ravenelor este același, în funcție de caracteristicile versanților,
pot să apară anumite particularități de dezvoltare. Astfel, în numeroase cazuri, canalele pe
care se concentrează șiroirile de apă nu sunt continui pe toată lungimea lor.
Pe versant se formează o succesiune de ravene discontinui, dispuse în rețea care
evoluează diferit, în funcție de nivelele lor de bază, suspendate uneori până la forme relativ
stabilizate. Prin unificarea succesivă a sectoarelor suspendate de pe un versant, ravena
discontinuă se transformă într-o ravenă continuă, cu un canal neîntrerupt până la confluența

Pagina 167 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

cu un emisar de ordin superior sau până la baza versantului. Aceste ravene se recunosc ușor,
deoarece sunt alcătuite din tronsoane relativ omogene, inegale, despărțite prin praguri de
integrare.

Centralizator privind evoluția formațiunilor eroziunii în adâncime sub toate formele de


manifestare:
- stadiul evoluției ogașelor și ravenelor cu dezvoltare discontinuă sau în curs de
stabilizare;
- stadiul evoluției ravenelor active cu eroziuni în trepte fără procese de prabușire a
malurilor;
- stadiul evoluției ravenelor foarte active cu procese de prabușire ale malurilor;
- ravene foarte active care prezintă procese asociate de prabușiri ale malurilor.
Evoluția formațiunilor eroziunii de adâncime- toate formele de manifestare- este descrisă în
tabelul de mai jos.

Tabel 8.10

Nr. Grupa Denumire bazin Suprafața Ltot agricol Ogașe Ravene Ravene Ravene
crt de hidrografic (ha) (km) active foarte foarte
pantă (km) active active cu
(km) alunecări
sau
prăbușiri
de maluri
(km)
0 1 2 3 4 5 6 7 8
1-2% Prăvăleni 4900 5,88 2,94 1,76 0,88 0,29
1 (Ciungani)
(jud.HD)
Tăcăşele (Aciua, 7000 7,00 3,50 2,10 1,05 0,35
2 Topliţa) (jud.AR)

Sebiş (Dezna) 22000 52,80 26,40 15,84 7,92 2,64


3 (jud.AR)
4 Lazu(jud.AR) 2000 7,20 3,60 2,16 1,08 0,36

5 Hodiş(jud.AR) 4800 28,80 14,40 8,64 4,32 1,44


Trei Holîmburi 1800 7,56 3,78 2,27 1,13 0,38
6 (jud.AR)

Cigher (Ciger) 81700 686,00 343,0 205,80 102,90 34,30


7 (jud.AR)
Valea 11700 46,80 23,40 14,04 7,02 2,34
8
Mare(jud.AR)
Crişul Negru 388000 2074,0 1037 622,20 311,10 103,70
9 (jud.AR+BH)

Pagina 168 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

Nr. Grupa Denumire bazin Suprafața Ltot agricol Ogașe Ravene Ravene Ravene
crt de hidrografic (ha) (km) active foarte foarte
pantă (km) active active cu
(km) alunecări
sau
prăbușiri
de maluri
(km)
Crişul Nou 2900 3,48 1,74 1,04 0,52 0,17
10 (Oproaia) (jud.BH)

Drăgotenilor 4000 28,80 14,40 8,64 4,32 1,44


11 (Arini) (jud.BH)

Hidişel (jud.BH) 4300 32,68 16,34 9,80 4,90 1,63


12

13 Hîrji (jud.BH) 2200 12,54 6,27 3,76 1,88 0,63


Domnului (Savar) 1500 6,75 3,38 2,03 1,01 0,34
14 (jud.BH)

15 Pusta (jud.BH) 2200 14,08 7,04 4,22 2,11 0,70

Dumbrăvilor 1000 2,40 1,20 0,72 0,36 0,12


16
(jud.BH)
Pîrîu (Lazuri) 4000 16,80 8,40 5,04 2,52 0,84
17
(jud.BH)
Fonău (Carand) 3000 12,60 6,30 3,78 1,89 0,63
18 (jud.BH)

Asou (jud.BH) 2000 10,20 5,10 3,06 1,53 0,51


19
Valea Nouă 3200 9,60 4,80 2,88 1,44 0,48
20 (Cherteş) (jud.AR)

21 Poicu (jud.CJ) 4100 12,30 6,15 3,69 1,85 0,62


Medeş (Medişe) 5700 30,78 15,39 9,23 4,62 1,54
22 (jud.BH)

Cloşcoi (Ruji) 1400 8,40 4,20 9,23 1,26 0,42


23
(jud.BH)
Sărand (jud.BH) 4000 27,20 13,6 8,16 4,08 1,36
24

25 Ip (jud.SJ) 3500 18,90 9,45 5,67 2,84 0,95


Camăr (jud.BH) 7400 41,44 20,72 12,43 6,22 2,07
26

Săldăbagiu 1200 5,40 2,70 1,62 0,81 0,27


27 (jud.BH)

Pagina 169 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

Nr. Grupa Denumire bazin Suprafața Ltot agricol Ogașe Ravene Ravene Ravene
crt de hidrografic (ha) (km) active foarte foarte
pantă (km) active active cu
(km) alunecări
sau
prăbușiri
de maluri
(km)
Bistra (jud.BH) 17400 87,00 43,50 26,10 13,05 4,35
28
Valea Albă 1400 7,98 3,99 2,39 1,20 0,40
29 (jud.BH)
Viţeilor (Uscată, 5200 49,40 24,70 14,82 7,41 2,47
30 Bodoza) (jud.BH)

TOTAL 1 3354,77 1677,35 1006,43 503,22 167,74


31 Satului (jud.HD) 10700 80,25 36,11 26,48 12,84 4,82
32 Ţebea(jud.HD) 1400 0,80 0,36 0,26 0,13 0,05
33 Vaţa (jud.HD) 8700 8,70 3,92 2,87 1,39 0,52
34 Cerboia (jud.HD) 1200 0,72 0,32 0,24 0,12 0,04
35 Obârşia (jud.AR) 6400 7,68 3,46 2,53 1,23 0,46
Leasci (Cîrşu) 1300 3,90 1,76 1,29 0,62 0,23
36
(jud.AR)
37 Glima(jud.AR) 1400 1,68 0,76 0,55 0,27 0,10
38 Gruiet(jud.AR) 1000 1,20 0,54 0,40 0,19 0,07
39 Sighişoara(jud.AR) 15200 18,00 8,10 5,94 2,88 1,08
40 Zeldiş(jud.AR) 4000 2,40 1,08 0,79 0,38 0,14
Chişindia 10200 20,40 9,18 6,73 3,26 1,22
41 (Pătrăneasa)
2-3% (jud.AR)
42 Hurez(jud.AR) 2100 2,52 1,13 0,83 0,40 0,15
43 Cleceova (jud.AR) 2900 15,66 7,05 5,17 2,51 0,94
Valea Mare 1500 7,20 3,24 2,38 1,15 0,43
44
(jud.AR)
45 Chilodia (jud.AR) 2300 1,38 0,62 0,46 0,22 0,08
46 Pustaciu (jud.AR) 2600 3,12 1,40 1,03 0,50 0,19
47 Nadăş(jud.AR) 2400 3,60 1,62 1,19 0,58 0,22
48 Minişel(jud.AR) 1400 7,00 3,15 2,31 1,12 0,42
49 Miniş(jud.AR) 2700 13,70 6,17 4,52 2,19 0,82
Timercea 3300 5,94 2,69 1,96 0,96 0,36
50 (Cimercea)
(jud.AR)
51 Dudiţa(jud.AR) 6900 35,88 16,15 11,84 5,74 2,15

Pagina 170 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

Nr. Grupa Denumire bazin Suprafața Ltot agricol Ogașe Ravene Ravene Ravene
crt de hidrografic (ha) (km) active foarte foarte
pantă (km) active active cu
(km) alunecări
sau
prăbușiri
de maluri
(km)
Bigiu (Sodom) 7500 42,00 18,90 13,86 6,72 2,52
52
(jud.AR)
53 Talpe (jud.BH) 1900 9,12 4,10 3,01 1,46 0,55
54 Mizieş (jud.BH) 2300 13,80 6,21 4,55 2,21 0,83
Valea Roşie (Roşia) 30100 217,00 97,65 71,61 34,72 13,02
55
(jud.BH)
56 Călata (jud.CJ) 15500 177,00 79,65 58,41 28,32 10,62
Henţ (Săcueu) 22300 161,00 72,45 53,13 25,76 9,66
57
(jud.CJ)
Semeni (Oşteana, 3000 10,80 4,86 3,56 1,73 0,65
58
Bivolilor jud CJ)
59 Iad (jud.BH) 22600 27,12 12,20 8,95 4,34 1,63
Borod (Borozel) 11600 97,44 43,85 32,16 15,59 5,85
60
(jud.BH)
61 Dobrineşti (jud.BH) 3500 12,60 5,67 4,16 2,02 0,76
62 Valea Mare (jud.SJ) 11200 78,40 35,28 25,87 12,54 4,70
63 Groapa (jud.SJ) 1500 6,75 3,04 2,23 1,08 0,41
64 Cerăsei (jud.SJ) 2800 11,76 5,29 3,88 1,88 0,71
TOTAL 2 1106,52 497,93 365,15 177,04 66,39
Bucureşci (Porcului) 8000 4,00 1,60 1,44 0,68 0,28
65
(jud.HD)
66 Luncoiu (jud.HD) 7400 11,84 4,74 4,26 2,01 0,83
67 Brad(jud.HD) 2700 3,20 1,28 1,15 0,54 0,22
3-4%
Rîbiţa (Rîbicioara, 12300 19,68 7,87 7,08 3,34 1,38
68
Jgheboasa) (jud.HD)
Uibăreşti (Bulzeşti) 6800 5,44 2,18 1,96 0,92 0,38
69
(jud.HD)
70 Crişoaia (jud HD) 1200 3,60 1,44 1,30 0,61 0,52
71 Ociu(jud.AR) 1500 4,50 1,80 1,62 0,77 0,32
72 Băneştilor (jud AR) 11300 18,08 7,23 6,51 3,07 1,27
73 Şoimuş(jud.AR) 1200 0,72 0,29 0,26 0,12 0,05
74 Ioşei(jud.AR) 7200 17,28 6,91 6,22 2,94 1,21
75 Musteşti (jud.AR) 1800 4,32 1,73 1,56 0,73 0,30
76 Feniş(jud.AR) 1400 4,20 1,68 1,51 0,71 0,29
77 Crocna(jud.AR) 1400 4,20 1,51 1,51 0,71 0,29

Pagina 171 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

Nr. Grupa Denumire bazin Suprafața Ltot agricol Ogașe Ravene Ravene Ravene
crt de hidrografic (ha) (km) active foarte foarte
pantă (km) active active cu
(km) alunecări
sau
prăbușiri
de maluri
(km)
78 Bodeşti(jud.AR) 3300 7,92 3,17 2,85 1,35 0,55
79 Almaş(jud.AR) 1100 3,96 1,58 1,43 0,67 0,28
Ciaet (Valea Rea) 2400 1,92 0,77 0,69 0,33 0,13
80
(jud.AR)
81 Almaş(jud.AR) 3400 12,24 4,90 4,41 2,08 0,86
82 Ţarinii (jud.BH) 6000 18,00 7,20 6,48 3,06 1,26
Crişul Văratecului 3200 1,92 0,77 0,69 0,33 0,13
83 (Văratec, Brad,
Cîrligat) (jud.BH)
Crişul Băiţa (Crişul 9200 15,00 6,00 5,40 2,55 1,05
84
Negru) (jud.BH)
85 Sighiştel (jud.BH) 2500 3,00 1,2 1,08 0,51 0,21
Valea Mare 3200 1,92 0,77 0,69 0,33 0,13
86
(jud.BH)
Crişul Pietros 22600 135,60 54,24 48,82 23,05 9,49
87
(jud.BH)
Inaru (Ursului) 1600 0,96 0,38 0,35 0,16 0,07
88
(jud.BH)
Sohodol (Albioara) 3300 9,90 3,96 3,56 1,68 0,69
89
(jud.BH)
90 Meziad (jud.BH) 6100 9,15 3,66 3,29 1,56 0,64
91 Cornet (jud.BH) 1000 4,80 1,92 1,73 0,82 0,34
92 Beliu (jud.AR) 14800 89,00 35,60 32,04 15,13 6,23
Valea lui Băl 1000 5,40 2,16 1,94 0,92 0,38
93
(jud.CJ)
94 Drăgan (jud.CJ+BH) 24900 29,80 11,92 10,73 5,07 2,09
95 Daşor (jud.BH) 3200 1,92 0,77 0,69 0,33 0,13
Misir (Luncilor) 3900 4,68 1,87 1,68 0,80 0,33
96
(jud.BH)
Rîciu (Fîneaţa) 700 4,20 1,68 1,51 0,71 0,29
97
(jud.BH)
98 Mnierea (jud.BH) 4900 14,70 5,88 5,29 2,50 1,03
99 Huta (jud.BH) 2600 7,80 3,12 2,81 1,33 0,55
Valea Rece 2000 10,80 4,32 3,89 1,84 0,76
100
(jud.BH)
101 Pasteur (jud.BH) 1100 2,64 1,06 0,95 0,45 0,18
102 Iaz (jud.SJ) 3900 7,02 2,81 2,53 1,19 0,49

Pagina 172 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

Nr. Grupa Denumire bazin Suprafața Ltot agricol Ogașe Ravene Ravene Ravene
crt de hidrografic (ha) (km) active foarte foarte
pantă (km) active active cu
(km) alunecări
sau
prăbușiri
de maluri
(km)
103 Curătura (jud.BH) 1600 9,60 3,84 3,46 1,63 0,67
TOTAL 3 514,91 205,96 185,37 87,53 36,04
104 Buceş(jud.HD) 1100 4,95 1,73 19,31 0,89 0,40
105 Juncu(jud.HD) 3700 4,44 1,55 1,73 0,80 0,36
Valea 1700 1,02 0,36 0,40 0,18 0,08
106
Mare(jud.AR)
107 Satului(jud.AR) 1100 1,32 0,46 0,51 0,24 0,11
108 Măreasca (jud AR) 2200 2,64 0,92 1,03 0,48 0,21
Polosaneasca (jud 1100 3,30 1,16 1,29 0,59 0,26
109
AR)
110 Craicovi (jud.AR) 1000 4,50 1,58 1,76 0,81 0,36
111 Drauţ (jud.AR) 2000 7,80 2,73 3,04 1,40 0,62
Brihenilor 6700 7,00 2,45 2,73 1,26 0,56
112
(jud.BH)
Valea Neagră 2400 7,20 2,52 2,81 1,30 0,58
113 4-5% (jud.BH)
114 Crăiasa (jud.BH) 2200 6,60 2,31 2,57 1,19 0,53
Şoimuşurilor 4400 5,28 1,85 2,06 0,95 0,42
115
(jud.BH)
116 Groşilor (jud.AR) 6000 24,00 8,40 9,36 4,32 1,92
117 Călăţele (jud.CJ) 2900 1,74 0,61 0,68 0,31 0,14
Stanciului (Seacă) 3000 1,80 0,63 0,70 0,32 0,14
118
(jud.CJ)
Valea Lungă 1200 0,72 0,25 0,28 0,13 0,06
119
(jud.CJ)
120 Brătcuţa (jud.BH) 4500 6,75 2,36 2,63 1,22 0,54
121 Omului (jud.BH) 4100 6,56 2,30 2,56 1,18 0,52
Secătura (Şinteu) 1400 0,84 0,29 0,33 0,15 0,07
122
(jud.BH)
TOTAL 4 98,46 34,46 38,40 17,72 7,88
Baldovin (jud 4200 2,52 0,63 1,13 0,50 0,25
123
HD)
Valea de la Lazuri 9500 9,50 2,38 4,28 1,90 0,95
124 5-6% (Lioca, Leuca)
(jud.AR)
Negrişoara 1100 3,96 0,99 1,78 0,79 0,40
125
(jud.AR)

Pagina 173 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

Nr. Grupa Denumire bazin Suprafața Ltot agricol Ogașe Ravene Ravene Ravene
crt de hidrografic (ha) (km) active foarte foarte
pantă (km) active active cu
(km) alunecări
sau
prăbușiri
de maluri
(km)
Beiuşele (Binşel) 3700 11,10 2,78 5,00 2,22 1,11
126
(jud.BH)
Zărzag (Zărăzag) 1200 2,88 0,72 1,30 0,58 0,29
127
(jud.BH)
128 Pocluşa (jud.BH) 1200 3,60 0,90 1,62 0,72 0,36
129 Satului (jud.BH) 1000 4,20 1,05 1,89 0,84 0,42
130 Răchita (jud.BH) 4000 3,20 0,80 1,44 0,64 0,32
131 Gepiş (jud.BH) 2200 2,64 0,66 1,19 0,53 0,26
132 Fizeş (jud.SJ) 1500 8,10 2,03 3,65 1,62 0,81
TOTAL 5 51,70 12,93 23,27 10,34 5,17
133 Stănija (jud.HD) 3200 9,60 1,92 4,42 2,11 1,15
Criştior (Cristiorel, 3000 4,50 0,90 2,07 0,99 0,54
134 Prelucelor)
(jud.BH)
135 Şipot (jud.CJ) 1400 7,98 1,60 3,67 1,76 0,96
6-7%
136 Bociu (jud.CJ) 1600 9,60 1,92 4,42 2,11 1,15
137 Aluniş (jud.CJ) 1000 4,80 0,96 2,21 1,06 0,58
138 Mişca (jud.BH) 1200 1,44 0,29 0,66 0,12 0,17
139 Cetea (jud.BH) 2000 4,80 0,96 2,21 1,06 0,58
42,72 19,65 9,40 5,13
TOTAL 6
8,54
7- Boului(jud.BH) 1200 1,80 0,18 0,99 0,36 0,27
140
10%
Valea Mare 3800 3,04 0,30 1,67 0,61 0,46
141 Cărpinoasă
(jud.BH)
142 Mărgăuţa (jud.CJ) 3300 36,00 3,6 19,80 7,20 5,40
Răcad (Reucad) 2800 4,20 0,42 2,31 0,84 0,63
143
(jud.CJ)
Vişag 2000 6,00 0,60 3,30 1,20 0,90
144 (Hordănguşa)
(jud.CJ)
145 Crăciun (jud.BH) 2800 1,68 0,17 0,92 0,34 0,25
Negrea (Secătura) 1600 8,64 0,86 4,75 1,73 1,30
146
(jud.CJ)
147 Săracului (jud.BH) 1600 0,96 0,10 0,53 0,19 0,14

Pagina 174 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

Nr. Grupa Denumire bazin Suprafața Ltot agricol Ogașe Ravene Ravene Ravene
crt de hidrografic (ha) (km) active foarte foarte
pantă (km) active active cu
(km) alunecări
sau
prăbușiri
de maluri
(km)
TOTAL 7 62,32 6,23 34,28 12,46 9,35
14 >10 5800 3,48 0,17 2,09 0,70 0,52
Boga (jud.BH)
8 %
TOTAL 8 3,48 0,17 2,09 0,70 0,52
TOTAL GENERAL 5234,88 2443,57 1674,64 818,41 298,22

Conform studiilor ISPIF la nivelul anului 2007 ravenele active la nivelul Bazinului
Hidrografic Crișuri se prezintă astfel:
1. Ravenele active cu eroziuni în trepte fără procese de prăbușire a malurilor se
întind pe 1674,64km;
2. Ravenele foarte active cu procese de prăbușire a malurilor se întind pe 818,41km;
3. Ravenele foarte active care prezintă procese asociate cu prăbușiri de maluri se
întind pe 298,22km.

8.3.2. Alunecări de teren

Cele mai importante forme de manifestare a fenomenelor geodinamice sunt alunecările,


surpările și prăbușirile de teren.
Prin „alunecările de teren” se definește atât procesul de deplasare (mișcarea propriu-
zisă a depozitelor de pe versanți), cât și forma de relief rezultată.
Noțiunea de alunecare de teren este legată, deci, de o serie de procese fizico-mecanice, care
se desfașoară pe un ciclu de stări de echilibru al versantului.
Definind noțiunea de „alunecare de teren”:
1. primul element îl reprezinta procesele fizico-mecanice premergătoare alunecării
(acțiunea cauzelor),
2. al doilea element îl constituie procesul de alunecare și durata,
3. iar ultima trăsătură este dată de forma morfologică caracteristică ce apare în relief,
ca manifestare geodinamică.
Masele de pământ sub influența gravitației se deplasează în sensul pantei. Astfel de deplasări,
întâlnite mai frecvent în rocile noi sunt provocate de prezența unui suport de argilă a cărui
stratificație este orientată în sensul pantei și de abundența apelor de infiltrație care înmoaie
suportul de argilă, micșorând frecarea între structurile cu mase de pământ de diferite
coeziuni.
Trecerea versantului de la o situație de echilibru la o stare de instabilitate poate fi provocată
de urmatoarele schimbări:

Pagina 175 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

- modificarea forțelor (interne sau externe), care acționează asupra versantului;


- inrăutățirea caracteristicilor de rezistență a pământului din corpul versantului.
Factorii care determină deplasările de teren sunt clasificați în:
1. Factori condiționali :
 relieful accidentat (microrelieful neregulat pe versanți);
 înclinarea versantului (pantele mai mari favorizează alunecările);
 alternanța de strate permeabile cu impermeabile inclinate;
 natura terenului (terenurie cu roci care-și modifică proprietatile fizico-mecanice la
variații de umiditate și temperatură, cu conținut mare de „Na” și „K”, cu
rezistență mică la forfecare);
 procesele de alterare și dezagregare;
 crăpăturile de pe terenurile alunecătoare.
2. Factori cauzali care sunt agenți externi cu acțiune succesivă de durată asupra
versanților:
 gravitația;
 acțiunea apei (acțiunea apelor de suprafață, precipitațiile atmosferice, eroziune
bazei versanților);
 acțiunea apelor subtenare (mărimea greutății masivului alunecărilor, presiuni și
subpresiuni hidrodinamice, sufozia mecanică fizică și chimică, modificarea
proprietăților fizico-mecanice ale rocilor, reducerea frecării interioare și a
coeziunii, reducerea mineralizării apei din pori, ridicarea nivelului apei subterane,
crearea suprafețelor de alunecare, presiunea hidrostatică a apei din fisuri, slăbirea
sau îndepărtarea sprijinului natural prin eroziune:
 acțiunea înghet-dezghet;
 efectul alterării rocilor;
 acțiunea vibrațiilor (tixotropia si reducerea rezistenței la forfecare, cutremurele de
pământ, vibrații locale provocate de explozii, trafic auto-feroviar, trăsnete);
 acțiunea omului (înărcarea terenurilor alunecătoare cu construcții, depozite de
materiale, căi de comunicație cu materiale grele, motoare staționare), reținerea
apei pe terenurile alunecate prin canale – bazine de acumulare – gropi, cariere,
defrișare vegetatie arboricolă, pășunat nerațional, săpături executate pe versanți
sau la baza acestora, ce conduc la dispariția sprijinului natural.
În cele mai multe cazuri, alunecările sunt cauzate de existența unor mase de argile sau roci
argiloase, care au rolul de suprafețe de alunecare, fie pentru ele însele fie pentru alte roci
aflate pe suprafața lor . Pe lângă panta versantului acesta este unul din factorii care pot
declanșa alunecările de teren.
Factorii care cauzează aceste alunecări sunt:
 apa,
 defrișările,
 cutremurele, etc.

Pagina 176 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

Cele mai frecvente alunecări de teren se declanșează primăvara, când cantitatea de


precipitații este mai mare și mai există și fenomenul de topire a zăpezilor; și toamna este un
anotimp în care se produc multe alunecări de teren din cauza ploilor abundente.
Condiții propice de apariție sau reapariție a alunecărilor, le creează ploile cu intensitate mică,
dar cu durate mari, precum și topirea lentă a zăpezii, deoarece acestea favorizează înfiltrarea
apei în sol, îmbibarea cu apă a acestuia, alimentarea straturilor profunde.
Pot astfel sa apară alunecări de adâncime, ca urmare a creșterii greutății masivului sau
curgeri de suprafață ale stratului înmuiat.
Având în vedere faptul că o mare parte din suprafața bazinului hidrografic Crişuri este situată
pe terenuri în pantă, unde procesele de degradare prin alunecări asociate cu eroziune se
manifestă în diferite grade de intensitate, caracteristica generală a suprafețelor terenurilor
degradate prin alunecări active, semistabilizate și stabilizate cu potențial mare de reactivare
constă în faptul că, acestea se regăsesc pe versanții cu exces de umiditate și înclinare peste
12 %.
Pe cele 2 (două) subbazine hidrografice reprezentative, subbazin Henț și subbazin Fânețelor,,
distribuția estimativă a suprafețelor cu potențial de alunecare se prezintă astfel:

Tabel 8.11

Procesul de Alunecări Prăbușiri de Scurgeri


degradare / Alunecări Alunecări stabilizate cu maluri ăn noroioase
Subbazinul active semistabilizate potențial de reteaua
hidrografic (ha) (ha) alunecare torentială
reprezentativ (ha) (ha) (ha)
Subbazin 1 1,6 3,8 10,2 0,4 -
Subbazin 2 0,2 0,6 1,1 0,1 -

Extrapolând rezultatele obținute în urma cercetărilor efectuate în bazinele hidrografice


reprezentative la nivelul suprafețelor agricole aparținând unităților administrative din cadrul
bazinului hidrografic Crişuri, coroborat cu rata medie anuală estimată de M. Motoc,
centralizatorul estimativ al terenurilor agricole neamenajate, cu potențial de degradare prin
alunecări, se prezinta astfel:

Pagina 177 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

Tabel 8.12

Alunecări Prăbușiri
Alunecări Alunecări stabilizate cu de maluri Scurgeri
Procesul de
active semistabilizate potențial de în rețeaua noroioase
degradare /
(mii ha) (mii ha) alunecare torențială (mii ha)
Județul
(mii ha) (mii ha)
Arad 0,38 0,37 1,96 0,31 -
Bihor 0,31 0,52 1,50 0,26 -
Satu - Mare 0,28 0,96 1,86 0,96 0,06
Sălaj 0,82 1,57 2,88 0,83 0,12
Cluj 0,96 2,33 4,66 0,61 0,08
Hunedoara 0,31 1,12 2,08 0,28 -
Total B.H. Crișuri 3,06 7,23 14,94 3,25 0,26

8.4 Repartiţia pădurilor și a terenurilor neproductive în bazinul


hidrografic Crișuri

8.4.1. Repartiția pădurilor în funcție de pante


Conform studiilor ICAS marea majoritate a pădurilor din bazinul hidrografic Crișuri sunt
situate pe terenuri cu pantă cuprinsă între 16 – 30g, 55.9%. Pe terenuri cu pantă mai mică de
16g sunt situate 22.1% din păduri, pe terenuri cu pantă între 31 – 40g sunt 19.6% din păduri,
iar pe terenuri cu panta peste 40g sunt situate 2.4% din terenurile cu pădure sau a celor
destinate împăduririi.
Ponderea pădurilor situate pe terenuri cu înclinare foarte repede şi abruptă este mai mare
între 400-1200m. Astfel, la altitudini cuprinse între 400-800m, ponderea terenurilor cu panta
de 31-40g este de 63% iar la altitudini cuprinse între 801-1200m este de 23%. Ponderea
terenurilor cu pantă peste 40g este de 51% la altitudini între 401-800m și de 30% la altitudini
între 801-1200m.
Pe teritoriul bazinului hidrografic Crișuri, pădurile ocupă majoritar terenuri parțial însorite,
urmate de cele însorite și umbrite, cu 48.4%, 28.4% respectiv 23.2% din suprafața pădurilor
și a terenurilor destinate împăduririi.

8.4.2 Terenuri neproductive

În cuprinsul fondului forestier din spațiul hidrografic Crișuri au fost identificate 1472.3 ha
(0,4% din suprafaţa fondului forestier) terenuri neproductive. Dintre acestea, mare majoritate
sunt stâncării şi abrupturi (923.6 ha –62.7%), pe care este imposibilă instalarea vegetaţiei

Pagina 178 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

forestiere. Aceste terenuri sunt amplasate preponderet în cuprinsul judeţelor Bihor, Arad si
Cluj, pe sectoarele montane a unităților de studiu Crișul Negru amonte Holod și Crișul
Repede.
O pondere însemnată, între terenurile neproductive, o au bolovănișurile (268.5ha –18.2%)
care se regasesc în aceleași unități de studiu menționate mai sus.
În general cu cele două categorii de terenuri neproductive descrise mai sus sunt asociate si
cele 33.6 ha râpe și ravene.
Altă categorie de teren degradat, cu o suprafață nesemnificativă (96.8ha) este reprezentat de
mocirle (unitățile de studiu Teuz, Barcău și Ier), asociate în bună parte cu fenomene de
sărăturare (95.6ha), unde sunt necesare lucrări de drenare şi spălare a solului pentru instalarea
vegetaţiei forestiere.
Evidența terenurilor neproductive din fondul forestier, pe unități de studiu și județe, se redă
în tabelul de mai jos.

Tabel 8. 13
Terenuri neproductive

Halde
De
Nr Secțiune de Mocîr-
Județul Bolovă- Sărături Steril, Total
u.s. calcul Stâncării, Râpe le
nișuri, cu gropi
abrupturi ravene Smâr-
pietrișuri crustă de
curi
împrumu
t

Arad 272.9 153.5 0.0 0.0 4.0 6.2 436.6


Crisul Alb –
1 amonte Cigher Hunedoara 154.3 6.4 1.9 0.0 2.8 7.7 173.1

Total 427.2 159.9 1.9 0.0 6.8 13.9 609.7

2 Cigher Arad 0.2 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.2


Versanti directi
3 intre Cigher si Arad 0.7 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.7
Canalul Morilor

4 Canalul Morilor Arad 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0

Arad 273.8 153.5 0.0 0.0 4.0 6.2 437.5


5 Crisul Alb Hunedoara 154.3 6.4 1.9 0.0 2.8 7.7 173.1
Total 428.1 159.9 1.9 0.0 6.8 13.9 610.6
Crisul Negru -
6 amonte Holod
Bihor 295.8 59.9 31.2 0.0 6.7 4.9 398.5

7 Holod Bihor 8.5 4.4 0.0 0.0 4.3 0.0 17.2


Versani directi
8 intre Holod si Teuz
Bihor 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0

Arad 33.9 3.9 0.5 95.6 48.7 27.5 210.1


9 Teuz Bihor 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
Total 33.9 3.9 0.5 95.6 48.7 27.5 210.1

Pagina 179 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

Terenuri neproductive

Halde
De
Nr Secțiune de Mocîr-
Județul Bolovă- Sărături Steril, Total
u.s. calcul Stâncării, Râpe le
nișuri, cu gropi
abrupturi ravene Smâr-
pietrișuri crustă de
curi
împrumu
t

Versanti directi cu
10 scurgere peste Bihor 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
granita
Arad 33.9 3.9 0.5 95.6 48.7 27.5 210.1
Total Crisul
11 Negru Bihor 304.3 64.3 31.2 0.0 11.0 4.9 415.7
Total 338.2 68.2 31.7 95.6 59.7 32.4 625.8

12 Culiser Bihor 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0

Cluj 76.6 1.7 0.0 0.0 4.2 0.5 83.0


Crisul Repede - la
13 granita
Bihor 78.6 33.4 0.0 0.0 0.2 6.8 119.0
Total 155.2 35.1 0.0 0.0 4.4 7.3 202.0
Salaj 1.4 5.3 0.0 0.0 0.0 0.0 6.7
14 Barcau - la granita Bihor 0.7 0.0 0.0 0.0 18.3 0.6 19.6
Total 2.1 5.3 0.0 0.0 18.3 0.6 26.3
Satu Mare 0.0 0.0 0.0 0.0 0.3 0.0 0.3

15 Ier - la granita Bihor 0.0 0.0 0.0 0.0 7.3 0.0 7.3

Total 0.0 0.0 0.0 0.0 7.6 0.0 7.6


Cluj 76.6 1.7 0.0 0.0 4.2 0.5 83.0
Bihor 79.3 33.4 0.0 0.0 25.8 7.4 145.9
16 Crisul Repede Salaj 1.4 5.3 0.0 0.0 0.0 0.0 6.7
Satu Mare 0.0 0.0 0.0 0.0 0.3 0.0 0.3
Total 157.3 40.4 0.0 0.0 30.3 7.9 235.9
Arad 307.7 157.4 0.5 95.6 52.7 33.7 647.6
Bihor 383.6 97.7 31.2 0.0 36.8 12.3 561.6
Cluj 76.6 1.7 0.0 0.0 4.2 0.5 83.0
Hunedoara 154.3 6.4 1.9 0.0 2.8 7.7 173.1
Salaj 1.4 5.3 0.0 0.0 0.0 0.0 6.7
Total B.H. Crișuri Satu Mare 0.0 0.0 0.0 0.0 0.3 0.0 0.3

Total 923.6 268.5 33.6 95.6 96.8 54.2 1472.3

% 0.2 0.1 0.0 0.0 0.0 0.0 0.4

8.4.3. Pădurile din BH Crișuri afectate de alunecările de teren, eroziunea de


suprafață și în adâncime

Alunecările afectează, pe teritoriul BH Crișuri, 0.3% din suprafața pădurilor, de intensitate


preponderent slabă și mijlocie. Suprafețe mai mari cu alunecări se găsesc în județele Bihor,
Cluj și Hunedoara, pe Crișul Alb amonte de Cigher (Hunedoara), în bazinul Holod și
versanții dintre Holod și Teuz (Bihor) și Crișul Repede (Cluj și Bihor).

Pagina 180 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

Eroziunea de suprafață, afectează 0.9% din suprafața pădurilor, din care majoritară este cea
moderată cu 0.7%. Eroziunile de suprafață afectează suprafețe mai mari pe Crișul Alb
amonte Cigher (județele Arad și Hunedoara), Crișul Negru amonte Holod și Holod (județul
Bihor) și Crișul Repede (județele Bihor și Cluj).
Roca la suprafață, afectează 21.1% din suprafața pădurilor pe teritoriul BH Crișuri. Având în
vedere condițiile geomorfologice și geologice, cele mai afectate sunt pădurile din județele
Arad, Bihor, Cluj și Hunedoara, în sectoarele montane ale Crișului Alb, Negru și Repede.
Preponderente, cu 17.1%, sunt suprafețele pe care roca este răspândită pe 0-30%, urmat, cu
1.9%, de suprafețele pe care roca este răspandită pe 40%. Terenurile pe care roca la suprafață
afectează mai mult de 40% din suprafață reprezintă 2.1% din suprafața pădurilor.
Eroziunea în adâncime, afectează 0.5% din suprafața pădurilor. Preponderente sunt cele slabe
și moderate cu câte 0.2% din suprafața fondului forestier. Acest tip de degradare se regasește
preponderent în sectoarele montane ale Crișului Alb, Negru și Repede. Eroziunea în
adâncime puternică, foarte puternică și excesivă reprezintă 0.1% din suprafața cu păduri.
Notă: datele de mai sus au fost preluate din studiul ICAS

8.5 Tendinţe
1. Consecințele degradării prin alunecare a terenurilor pentru fondul funciar agricol sunt
multiple:
 Consecința degradării terenului în așa fel încât necesită schimbarea de folosință.
 Consecința schimbării de folosință este aceea prin care terenuri din circuitul agricol
devin terenuri neproductive.
 Alte consecințe importante ale degradării terenurilor prin alunecări sunt modificările
configurației suprafeței terenului, deteriorarea locală a unor porțiuni de teren
agricol ce determină dificultăți foarte mari în exploatarea rațională a terenurilor
agricole.
 O alta consecință mai puțin evidentă dar nu mai puțin importantă este aceea care
decurge din surparea și alunecarea malurilor rețelei de evacuare a scurgerii
superficiale. Masele de pământ care pătrund în rețeaua hidrografică constituie o sursă
foarte importantă de aluviuni care pot conduce la colmatări considerabile.

2. Despăduririle au modificat foarte mult o serie de verigi ale circuitului hidric şi prin
aceasta au favorizat o scurgere mai puternică a apelor pe versanţi.

Pagina 181 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

CAPITOLUL 9 - LUCRĂRI EXISTENTE DE COMBATERE A


EROZIUNII SOLULUI ŞI DE AMENAJARE A BAZINELOR
HIDROGRAFICE TORENŢIALE

Pentru reducerea eroziunii solului au fost efectuate până în prezent în România lucrări de
combatere a acestui fenomen pe cca. 2,278 milioane ha. Fenomenul de eroziune a solului nu
se manifestă numai pe terenurile agricole, ci şi pe cele silvice. Conform datelor rezultate
din studiile ICAS, lungimea reţelei hidrografice torențiale se ridică la cca. 29000 km, din
care 2372 km au fost amenajați până în anul 2006, iar alţi 1630 km vor fi amenajaţi până în
anul 2020.
Acţiunea de amenajare a bazinelor hidrografice torenţiale se desfăşoară pe o perioadă lungă
de timp, deoarece:
 efectul vegetaţiei forestiere, instalate pe terenurile degradate, se face simţit abia după
15 – 20 de ani de la împădurire;
 refacerea capacităţii solului este un proces îndelungat;
 consolidarea albiei şi malurilor formaţiunilor torenţiale se realizează în timp, pe
măsură ce se formează aterisamentele lucrărilor executate.
În bazinul Crișul Alb lucrări de corectare au fost executate pentru consolidarea albiilor
torențiale doar în unitatea de studiu situat amonte Cigher, în zona montană și de dealuri, pe
teritoriul județelor Arad și Hunedoara. Lucrările executate au avut ca rol apărarea drumurilor,
localităților si a acumulării Mihaileni. Pe teritoriul județului Arad (Luncșoara), cu ajutorul a
19 lucrări longitudinale si a 30 lucrări transversale s-a realizat o lungime consolidată de 5.64
km. Pe teritoriul județului Hunedoara în zona Mihăileni, pe 11 formații torențiale cu ajutorul
a 19 lucrări longitudinale și 81 lucrări transversale s-a realizat o lungime consolidată de 8.6
km; de asemenea aici au fost executate împăduriri pentru ameliorarea terenurilor degradate
pe 79.27 ha.
Aproape 50% din lucrările de pe teritoriul spatiului hidrografic Crișuri au fost executate pe
Crișul Negru amonte de confluența cu Holod (județul Bihor), pentru consolidarea terenurilor
degradate în vederea împăduririi, pentru apărarea drumurilor publice și forestiere, pentru
apărarea terenurilor și diverselor obiective forestiere. Cu ajutorul a 87 lucrări longitudinale și
391 lucrări transversale, într-un număr de 47 bazinete torențiale și perimetre de ameliorare s-
au consolidat 47.26 km albii torențializate și s-au împădurit 450.93 ha terenuri degradate.
În bazinul Crișul Repede majoritatea lucrărilor sunt executate în bazinul afluentului Iad si
Drăgan pentru apărarea căilor de comunicații, a acumulării Leșu și a terenurilor silvice; mai
sunt executate în bazinul Borod și pe cațiva afluenți de dreapta ai Crișului Repede în aval de
confluenta cu Borod- lucrările au avut rol de apărare a localitatilor și a acumulărilor de pe
Crișul Repede. După inundațiile din 1975, cu ajutorul a 116 lucrări longitudinale și 673
lucrări transversale, în 48 de perimetre s-a realizat o lungime consolidată de 59.01 km și s-au
împădurit 93.1 ha terenuri degradate.

Pagina 182 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

9.1.Lucrări agricole de ameliorare a eroziunii solului


9.1.1.Amenajări cu lucrări de combaterea eroziunii solului de suprafață
Situația amenajărilor antierozionale în funcțiune are un grad de aproximație, existând
posibilitatea reală ca pe anumite zone să fie incompletă deoarece o parte dintre lucrările în
execuție au fost sistate din cauza lipsei fondurilor necesare iar situația acestor amenajări
antierozionale nu este cunoscută la ora actuală. Totodată, o altă parte din lucrările în
funcțiune au fost casate cu toate că nu și-au depășit perioada normală de funcționare.

Tabel 9.1

NR CRT OBIECTIVUL DE INVESTIȚII CAPACITATE


(HA)
JUDEŢUL SATU-MARE

1 Săcăşeni-Orbău 2665
2 BH Valea Bistra 1343
3 BH Valea Eger 1720
4 BH Valea Înot 6759
5 Barcău mal dr. am. Marghita 4168
6 Barcău mal stg. am. Marghita 4861
TOTAL 21516
JUDEŢUL BIHOR

7 Valea Holod 4405


8 Valea Nouă Gurbediu 5849
9 Valea Rătăşel 1615
10 Valea Tăşad 2439
11 BH Peţa-Hidişel 3318
12 BH Valea Cosmo 4624
13 BH Valea Danţa 2890
14 Barcău mal dr. av. Salard 1200
15 Criş Repede mal dr. am. Tileagd 7103
16 Criş Repede mal dr. av. Tileagd 2020
17 Criş Repede mal stg. am. Tileagd 1950
18 Criş Repede mal stg. av. Tileagd 1020
19 Dealurile Bihariei 149
20 Dealurile Santimbreu 225
21 Perimetru etal. Pocola 1506
TOTAL 40313
JUDEŢUL ARAD

22 Almaş 121
23 Bodeşti 900

Pagina 183 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

NR CRT OBIECTIVUL DE INVESTIȚII CAPACITATE


(HA)
24 Chişindia 703
25 Criş Alb 4420
26 Musteşti 732
TOTAL 6876
JUDEŢUL HUNEDOARA

27 Rîbiţa Baia de Criş 911


28 Vaţa Ocişor 787
TOTAL 1698
JUDEŢUL CLUJ

29 Pomi oraş Huedin 172


30 CES Paniceni 1118
31 CES Valea Caldă 2838
32 CES Valea Tifrei-Topa 3648
TOTAL 7776
JUDEŢUL SĂLAJ

33 CES Barcău Superior 5463


34 CES Barcău Valcău Fizeş 120
TOTAL 5583
Total general 83.762

Scăzând din totalul general al suprafețelor neamenajate - redate în capitolul 8 - (1307500


ha) totalul general al suprafeţelor amenajate (83.762) rezultă 1.223.738 ha (totalul
suprafeţelor care sunt neamenajate) de unde rezultă că suprafața amenajată reprezintă 6,4%
din suprafața ce necesită amenajări antierozionale de suprafață.

Schemele de amenajare au constat în următoarele categorii de lucrări, care s-au aplicat


folosind tehnologiile specificate:
 reamenajare drumurilor de exploatare;
 canale marginale şi de evacuare;
 podeţe tubulare, canale și debuşee;
 drenuri absorbante şi colectoare ;
 modelări – nivelări;
 traverse şi baraje;
 cleionaje duble;
 plantaţii de protecţie;
 scarificări;
 recalibrări văi;
 defrişări;

Pagina 184 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

 amendamente;
 lucrări agropedoameliorativ.

Categoriile de lucrări şi tehnologiile de execuţie de mai sus sunt detaliate în ANEXA 9. 1 iar
categoriile de lucrări de combaterea eroziunii în adâncime se prezintă în ANEXA 9.2.

9.1.2. Amenajări cu lucrări de combaterea eroziuni în adâncime

Eroziunea în adâncime se produce mai ales, pe terenurile înclinate, unde scurgerea de


suprafață se adună în curenți, după o ploaie puternică devin torenți și taie șanțuri adânci în
pamânt denumite ogașe, ravene, torenți.
Tabel 9.2

Nr. crt. Obiectivul de investiţii Capacitate


(km ravenă)
JUDEŢUL SATU-MARE
1 Săcăşeni-Orbău 0
2 BH Valea Bistra 0
3 BH Valea Eger 0
4 BH Valea Înot 0
5 Barcău mal dr. am. Marghita 0
6 Barcău mal stg. am. Marghita 0
JUDEŢUL BIHOR
7 Valea Holod 18,52
8 Valea Nouă Gurbediu 25,22
9 Valea Rătăşel 9,59
10 Valea Tăşad 34,64
11 BH Peţa-Hidişel 32,82
12 BH Valea Cosmo 0
13 BH Valea Danţa 0
14 Barcău mal dr. av. Salard 2,75
15 Criş Repede mal dr. am. Tileagd 21,14
16 Criş Repede mal dr. av. Tileagd 0
17 Criş Repede mal stg. am. Tileagd 11,16
18 Criş Repede mal stg. av. Tileagd 7,77
19 Dealurile Bihariei 0
20 Dealurile Santimbreu 0
21 Perimetru etal. Pocola 8,56
JUDEŢUL ARAD
22 Almaş
23 Bodeşti
24 Chişindia
25 Criş Alb

Pagina 185 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

26 Musteşti
JUDEŢUL HUNEDOARA
27 Rîbiţa Baia de Criş
28 Vaţa Ocişor
JUDEŢUL CLUJ
29 Pomi oraş Huedin
30 CES Paniceni
31 CES Valea Caldă
32 CES Valea Tifrei-Topa
JUDEŢUL SĂLAJ
33 CES Barcău Superior
34 CES Barcău Valcău Fizeş
TOTAL GENERAL 172,17
* Datele din acest tabel sunt preluate de la inspectorii zonali din cadrul unitatilor
administrative ale ANIF-RA

9.2. Lucrări silvice de ameliorare a terenurilor degradate

Acţiunea de ameliorare a terenurilor degradate şi corectare a torenţilor a fost iniţiată în urma


viiturilor excepţionale din 1970 şi 1975. În timpul viiturilor respective (dar şi la viituri
ulterioare, de intensitate mai mică, aşa cum au fost cele din 1979, 1984, 1988, 1989, 1991) s-a
produs un dezechilibru hidrologic pronunţat în spațiul hidrografic Crișuri, manifestat prin
creşterea substanţială a scurgerilor, prin colmatarea albiilor şi prin producerea de inundaţii.
Interesul pentru investiţii în domeniul Corectare a Torenților şi Ameliorare a Terenurilor
Degradate a crescut începând cu anul 1976, când s-a adoptat “ Programul naţional de
perspectivă pentru amenajarea complexă a bazinelor hidrografice din România” (Legea nr.
1/1976) şi “Programul naţional pentru conservarea şi dezvoltarea fondului forestier pe
intervalul 1970 – 2010” ( Legea nr. 2/1976 ).
În cadrul acestor programe a fost prevăzută amenajarea complexă a Crișului Alb și a Crișului
Repede cu o suită de baraje şi lacuri de acumulare, pentru producerea de energie electrică,
atenuarea undei de viitură și alimentări cu apă. Pentru toate aceste obiective economice de
importanţă naţională şi locală au fost şi sunt necesare lucrări de ATD şi CT.
După anul 1989 acţiunea a scăzut în intensitate datorită diminuării fondurilor alocate de la
bugetul statului pentru aceste categorii de lucrări. Se precizează că, finanţarea tuturor
lucrărilor de amenajare a bazinelor hidrografice torenţiale s-a făcut după anul 1950, cu
fonduri alocate de la bugetul statului prin unităţile economice (titulari, beneficiari) interesaţi
în protejarea obiectivelor economico-sociale de interes naţional sau local pe care la aveau în
administrare, sau pentru protecţia cărora au primit dispoziţii de la conducerea statului (prin
diverse acte normative).
În ANEXA NR 9.3 “ LUCRĂRI EXECUTATE “ coloanele 4-13 sunt prezentate categoriile şi
cantităţile de lucrări executate până în anul 2007 (în limitele bazinelor hidrografice torenţiale
sau al perimetrelor de ameliorare identificate):

Pagina 186 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

 în fondul forestier şi în afara acestuia, finanţate de la bugetul statului prin unităţile


silvice;
 în fondul forestier, finanţate de la bugetul statului prin unităţi economice
(administraţia căilor ferate şi a drumurilor naţionale, administraţia locală judeţeană,
sectorul de combatere a eroziunii solului, sectorul de ape, alte unităţi economice).

Conform ANEXEI NR 9.3, coloanele 4-10, în B.H. Crișuri au fost executate următoarele
cantități de lucrări:
- împăduriri ..................................... 623.3 ha;
- terase simple .............................. 130.463 m;
- terase cu gărdulețe ......................132.532 m;
- terase cu banchete ....................... 19.450 m;
- cleionaje ..................................... 12.683 m;
- praguri din zidărie uscată ........... 2.315 m.

9.3. Lucrări de corectare a torenților

Conform ANEXEI nr. 9.3, coloanele 11-13, pe teritoriul B.H. Crișuri au fost executate
următoarele cantități de lucrări:
- 229 buc ................. lucrări longitudinale;
- 1175 buc.................lucrări transversale.

Prin execuția lucrărilor s-a realizat o lungime consolidată de 120.51 km.


În acţiunea de corectare a torenţilor s-au proiectat şi executat toate tipurile de baraje
concepute de şcoala românească şi anume:
- baraje şi praguri de greutate: cu secţiune trapezoidală, cu fundaţie evazată, cu
redane pe paramentul amonte, cu fruct pe paramentul amonte, baraje
subdimensionate.
- baraje şi praguri din grinzi prefabricate pe contraforţi: baraj din grinzi de beton
armat, dispuse vertical, baraj din grinzi de beton armat, baraj cu zona centrală
din grilă de beton armat pe contraforţi din beton simplu, barj filtrant din
contraforţi de beton simplu şi grinzi prefabricate din beton armat, baraj din
contraforţi de beton cu fruct pe paramentul amonte şi grinzi prefabricate din
beton armat, baraj din plăci armate, curbe sau plane, pe contraforţi, baraj cu
fundaţie evazată, plăci în consolă şi pământ, baraj din arce multiple şi
contraforţi;
- baraje şi praguri din blocuri prefabricate din beton: baraj din blocuri prefabricate
de beton cu paramentul amonte vertical şi paramentul aval înclinat, baraj din
blocuri modulate prefabricate din beton, baraj în arce, cu paramenţii verticali,
din blocuri prefabricate sprijinite pe contraforţi din elemente prefabricate, baraj

Pagina 187 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

din blocuri prefabricate cu talpă din beton, prag din elemente prefabricate şi
beton;
- baraje şi praguri din tuburi prefabricate din beton: baraj din tuburi prefabricate
„PREMO” (umplute cu material local) şi grindă din beton armat pentru
solidarizare, prag din tuburi prefabricate (umplute cu materiale locale) şi grindă
din beton armat pentru solidarizare, baraj din tuburi prefabricate (umplute în
fundaţie cu beton simplu şi paramentul amonte înclinat în sens negativ, cu
grindă de solidarizare din beton armat, baraj din tuburi prefabricate tip
„PREMO” (umplute cu materiale locale, ancore din oţel beton, aterisament
artificial pe 50% din înălţimea utilă şi grindă de solidarizare din beton armat),
baraj din tuburi prefabricate din beton armat (umplute cu materiale locale)
solidarizate cu grindă din beton armat;
- baraje, praguri şi traverse din alte tipuri de elemente prefabricate: traversă din
elemente prefabricate din beton, prag din anvelope uzate, baraj din beton
monolit şi anvelope uzate, baraj din fâşii cu goluri, prag din traverse de cale
ferată.

9.4. Starea lor tehnică şi funcţională

Schemele hidrotehnice de amenajare s-au bazat pe lucrări structurale din beton sau materiale
locale (zidărie de piatră cu mortar de ciment sau gabioane în plasă de sârmă) și au fost
completate cu lucrări biologice (cleionaje duble) mai ales în treimea superioară la obârșie sau
la ramificațiile laterale în curs de dezvoltare.
Plantațiile din specii cu rădăcini pivotante împrejmuite cu garduri de sârmă ghimpată sunt
folosite pentru evitarea traversării pe perioada până la maturizarea speciilor forestiere de
protecție. Rețele de evacuare din canale și consolidări de maluri în curbe sau pe tronsoanele
abrupte sunt prevăzute în aval. Totodată pe areale restrânse s-au protejat malurile prin canale
de gardă care evacuează apa prin intermediul canalelor rapide spre talvegul solid. (lucrările
de evacuare a apelor sunt completate cu disipatori, camere de liniștire etc.). Umplerile cu
terasamente și consolidarea biologică prin lucrări agropedoameliorative s-au folosit în cazul
șiroirilor, a ogașelor precum și a ravenelor în curs de dezvoltare.
Toate tipurile de baraje executate s-au comportat foarte bine în perioada scursă de la punerea
în funcţiune cu unele excepţii.
Cu toate acestea s-ar putea concluziona că pe viitor să nu se mai proiecteze baraje
subdimensinate, baraje cu goluri multiple, baraje cu fundaţie evazată cu plăci în consolă şi
pământ, baraje care se construiesc din elemente prefabricate din beton armat.
Deteriorarea barajelor s-a produs datorită:
 unei realizări necorespunzătoare la execuţie sau ca urmare a unor viituri de excepţie;
 subminării în faţa fundaţiei şi decastrări de aripi, deteriorarea unor părţi din anexe
(radiere, ziduri de conducere);
 datorită protejării insuficiente (lipsa pintenului terminal, lipsa aripilor întoarse la
capătul zidurilor de conducere);

Pagina 188 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

 datorită trecerii peste deversoare a unor aluviuni de dimensiuni foarte mari,


supracolmatarea unor piese etc.
În cazul execuţiilor de calitate, s-au comportat foarte bine lucrările din zidărie de piatră cu
mortar de ciment, cele din beton monolit şi, în bună parte, cele din grinzi prefabricate (dacă
aluviunile transportate nu au fost de dimensiuni mari ).
Au fost parţial avariate unele baraje din blocuri prefabricate. Au fost aproape complet
distruse unele praguri din lemn.
Lucrările de întreţinere şi reparaţii curente au fost nesemnificative în ultimii ani, la nivelul
întregului bazin hidrografic Crișuri.
Pentru a se cunoaşte din timp deficienţele în comportarea lucrărilor, acestea trebuie urmărite
in timp, după viiturile mai puternice, cel puţin de două ori pe an, starea lucrărilor şi modul lor
de funcţionare.
Lucrarile longitudinale au constat din:
- canale din: beton, zidarie de piatra cu mortar de ciment, prefabricate, mixte;
- epiuri;
- ziduri de sprijin.
În ce privește comportare în timp a lucrărilor se pot face aceleași observatii ca în cazul
lucrărilor transversale.

9.5. Parametrii de performanţă

Susţinerea reciprocă a lucrărilor hidrotehnice transversale pe întreaga lungime a reţelei


hidrografice şi a conjugării lor se poate efectua în două feluri:
 prin intermediul aterisamentelor, respectiv printr-o distanţare corespunzătoare a
pragurilor şi barajelor, astfel încât dupa colmatarea lor, aterisamentele create, să
acopere integral biefurile între lucrări;
 prin aterisamente şi nivele de bază intermediare, create prin intermediul traverselor.
Metoda susținerii reciproce a lucrărilor se bazează pe lucrări de mică înalţime, în general
neprevăzute cu radiere, care din punct de vedere al execuţiei se pot efectua din aval în
amonte, invers sau concomitent.
Metoda din punct de vedere tehnic are următoarele avantaje:
 permite obţinerea unui ax corectat al formaţiunii torenţiale;
 posibila avariere a unei piese din sistem, nu periclitează întreg sistemul;
 întreţinerea este uşoară;
 nu este necesară reorganizarea repetată a şantierului.
Metoda admite o bază pur empirică de stabilire a pantei proiectate şi de aceea, o estimare
incorectă a ei, duce inevitabil la afuieri ale lucrărilor din aval sau îngroparea lucrărilor din
amonte. Durabilitatea sistemului este de aprox. 30 de ani cu condiţia respectării
reglementărilor şi măsurilor privind întreţinerea şi exploatarea.

Pagina 189 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

Diversitatea factorilor care intervin în procesul formării aterisamentelor lucrărilor


hidrotehnice transversale, dublată şi de caracterul aleator al unora dintre ei, fac ca
Prognozarea pantei de amenajare să fie influențată de diversitatea factorilor și de caracterul
aleator al acestora.
O prognoză prea optimistă a pantei proiectate poate duce la afuierea lucrărilor hidrotehnice
transversale, în timp ce subevaluarea ei se poate solda cu îngroparea lucrărilor în masa
aluviunilor transportate de viituri.
Panta de amenajare este fundamentală în cazul proiectării formațiunilor torențiale, fiind
considerată criteriu strict pentru necesitatea amplasării lucrărilor transversale şi pentru
determinarea înălţimii şi poziţionării lor, în profilul longitudinal al ravenelor. În procesul
determinării pantei de amenajare intră o mulţime de variabile legate de secţiunea de
scurgere, forma, natura şi granulometria particulelor aluvionare, gradul de saturaţie al
apelor, elemente de ordin hidrologic, litologic, pedologic etc. Totodată executarea unora
dintre lucrări, schimbă condiţiile iniţiale de calcul şi deci variaţia în timp a pantei de
amenajare.
Metoda sprijinirii succesive a lucrărilor în stabilirea amplasamentului lucrărilor
transversale, este folosită în țara noastră indiferent dacă formaţiunile eroziunii de
adâncime, sunt situate pe terenuri agricole, fără a periclita obiective sociale sau economice
de importanţă locală sau naţională. Aceasta concepţie conduce la proiectare unui mare număr
de lucrări transversale, care în condiţiile costurilor extrem de ridicate, fac ca valoarea de
investiţie să depaşească cu mult pagubele produse.
Eficienţa economică a unor astfel de lucrări este foarte scăzută şi în general nu justifică
investiţia, în condiţiile unei economii de piaţă drept urmare această metodă a fost abandonată
în alte țări.
În ţările din vestul Europei sau în USA, lucrările de amenajare constă din taluzarea sau
umplerea acestor formaţiuni urmate de împădurire, în cazul cand nu depăşesc 2 m
adâncime iar când formaţiunile prezintă adâncimi mai mari, se procedează la împrejmuirea
formaţiei respective, care se scoate astfel de sub influenţa unor factori negativi. În treimea
inferioară a formaţiunii se execută un singur baraj priza, de la care se continuă cu un
canal de evacuare până în emisar. Lucrările de împădurire se planifică pe mai mulţi ani şi
nu se execută decât pe amplasamentele care prezintă garanţii pentru reuşita plantaţiei.
Studii deosebit de laborioase se întocmesc în cazul formaţiunile eroziunii de adâncime, iar în
proiectarea lucrărilor transversale se are în vedere asigurarea protecţiei acestor obiective, în
condiţii de siguranţă.
În condiţiile în care barajele şi în general toate lucrările transversale au fost amplasate
corespunzător iar execuţia a fost conform prescripţiilor tehnice, toate tipurile de baraje s-au
comportat bine, producându-se unele degradări inerente funcţionării în timp a acestora.
Din analiza funcţionării lucrărilor, a cauzelor care au dus la producerea unor degradări,
corelat în acelaşi timp cu costul diferitelor tipuri de baraje, se constată că cele mai eficiente
sunt barajele cu fundaţie evazată din zidărie de piatră cu mortar de ciment.
Toate tipurile de baraje executate în BH Crișuri s-au comportat foarte bine în perioada scursă
de la punerea în funcţiune cu unele excepţii.

Pagina 190 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

Cu toate acestea s-ar putea concluziona că pe viitor să nu se mai proiecteze baraje


subdimensinate, baraje cu goluri multiple, baraje cu fundaţie evazată cu plăci în consolă şi
pământ, baraje care se construiesc din elemente prefabricate din beton armat.
S-au produs şi deteriorări, datorită:
 unei realizări necorespunzătoare la execuţie sau ca urmare a unor viituri de excepţie;
 subminării în faţa fundaţiei şi decastrări de aripi, deteriorarea unor părţi din anexe
(radiere, ziduri de conducere);
 datorită protejării insuficiente (lipsa pintenului terminal, lipsa aripilor întoarse la
capătul zidurilor de conducere);
 datorită trecerii peste deversoare a unor aluviuni de dimensiuni foarte mari,
supracolmatarea unor piese etc.
 În cazul execuţiilor de calitate, s-au comportat foarte bine lucrările din zidărie de
piatră cu mortar de ciment, cele din beton monolit şi, în bună parte, cele din grinzi
prefabricate ( dacă aluviunile transportate nu au fost de dimensiuni mari ).
Au fost parţial avariate unele baraje din blocuri prefabricate. Au fost aproape complet
distruse unele praguri din lemn.

9.6. Concluzii

1. Cum suprafaţa amenajată reprezintă doar 6,4% din suprafaţa totală care necesită
amenajări antierozionale de suprafaţă, în capitolul 19 vor fi descrise lucrările noi care
vor fi execuate, măsurile şi soluţiile privind reducerea riscului la eroziunea solului.

2. În decursul anilor care au trecut de la punerea în funcţiune a diverselor capacităţi,


lucrările de întreţinere şi reparaţii curente au fost nesemnificative, la nivelul întregului
bazin hidrografic Crișuri. Principala cauză pentru care aceste lucrări nu s-au executat a
fost lipsa de fonduri.
3. Pentru viitor se recomandă alocarea de fonduri pentru punerea în siguranţă a lucrărilor
existente precum şi pentru executarea în continuare de întreţineri, reparaţii curente şi
capitale, în vederea atingerii duratei normale de funcţionare, dar şi pentru
permanentizarea efectului obţinut.

Pagina 191 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

CAPITOLUL 10 – SISTEMUL DE DESECARE ŞI DRENAJ A


SUPRAFEŢELOR CU EXCES DE UMIDITATE ÎN BAZINUL
HIDROGRAFIC CRIȘURI

10.1. Lungimi de canale şi drenuri, debite captate, suprafeţe amenajate

În anul 2011 suprafața totală amenajată cu lucrări de desecare și suprafața agricolă amenajată
cu lucrări de drenaj la nivelul județelor care fac parte din BH Crișuri este prezentată în
tabelele 10.1 și 10.2 (mentionam faptul ca datorita lipsei datelor certe la nivel de bazin
hidrografic, informatiile privind desecarea/drenajul la nivelul anului 2011 au fost extrase din
baza de date Tempo si reprezinta suprafețele totale la nivel de județe):

Tabel 10.1

Județul Suprafața totală amenajată cu lucrări de


desecare (ha)
Bihor 166599
Satu Mare 232873
Sălaj 14323
Cluj 11380
Hunedoara 20643
Arad 228562

Tabel 10.2

Județul Suprafața agricolă amenajată


cu lucrări de drenaj (ha)
Bihor 1436
Satu Mare 8312
Sălaj 8877
Cluj 18073
Hunedoara 2616
Arad 654

În anul 2007 au fost executate în bazinul hidrografic Crișuri lucrări de desecare pe o


suprafață ce totalizează cca. 341.500 ha, lungimea canalelor însumând cca.560 km.
Mentionam faptul că însumarea suprafeţelor amenajate cu lucrări de îmbunătăţiri funciare
aferente bh Crișuri nu a fost posibilă din lipsa datelor privind desecarea. Din planurile de
amenajare precum si din alte surse (site-uri, publicatii etc.) s-au extras date referitoare la

Pagina 192 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

suprafețele de desecare/drenaj la nivel de județe aferente bazinului hidrografic Crișuri, după


cum urmează:
Potrivit evidenţelor ANIF, sistemul de desecare din judeţul Satu Mare în anul 2011, este
compus dintr-o reţea de canale în lungime totală de 5.500 km şi 48 de staţii de pompare,
deserveşte o suprafaţă totală de 232.000 hectare, situație redată și în tabelul 10.3.

Tabel 10.3

Stații de pompare Lungime canale Suprafața deservită (ha)


de desecare
48 5.500 km 232.000

În judeţul Arad suprafeţele amenajate cu lucrări de îmbunătăţiri funciare, desecare-drenaj,


totalizează 224.214 ha.
Canalele colectoare au un rol deosebit în cadrul rețelei hidrografice.
Cel mai important este Canalul Colector (nord-sud) între Crișul Repede și Crișul Negru (61
km, de la Tãrian la Tãmasda), apoi Canalul Morilor (83,5 km, porneste de la Buteni, din
Crișul Alb și se reîntoarce în el la granitã), Canalul Culiser (41 km, din Crișul Negru peste
Canalul Colector, pe la Salonta și Ungaria), Canalul Criș (sau canalul Cermei-Tãut, colector
al unor pâraie ale Teuzului pe care le varsă în Crișul Negru), Canalul Matca (alimentat din
Mureș la Păulil, debușează în Crișul Alb).
Din cercetãrile efectuate, s-a constatat că cea mai mare scurgere medie multianuală specifică
se întâlneste în zona montanã, mai ales în bazinul Crișului Negru, unde poate atinge 30-35
l/s/km2. Acest fapt se datorează precipitațiilor bogate care cad în bazinele colectoare (media
anualã 1400 mm), pantelor accentuate de scurgere și substratului petrografic impermeabil în
bunã parte. Cea mai redusă scurgere se întâlneste în zona joasă a câmpiei (3 l/s/km2), unde
precipitațiile sunt mult mai reduse (600 mm media anualã), pantele de scurgere sunt foarte
puțin accentuate iar substratul petrografic este permeabil.
Canalul Colector Criș este canalul principal al sistemului de desecare a teritoriului cuprins
între cursul Crișului Repede și cel al Crișului Negru. Sectorul aval al canalului mai este
cunoscut și sub denumirea de Canalul Colector Tămașda.
Canalul începe de pe malul stâng al Crișului Repede în vecinătatea localității Toboliu, și
interceptează toate cursurile de apă care curg spre vest în interfluviul Crișul Repede-Crișul
Negru. Canalul debușează în Crișul Negru amonte de localitatea Tămașda
Sistem desecare Canal Colector mal drept, zona Ant-Tămaşda-Ciumeghiu, judeţul
Bihor
Staţia de pompare Ant se situează pe teritoriul administrativ al comunei Avram Iancu, judeţul
Bihor, pe malul drept al râului Crişul Negru, fiind amplasată în capătul aval al canalului
principal de evacuare CPE 2 din sistemul de desecare Canal Colector Mal Drept, zona Ant-
Tămaşda-Ciumeghiu.
Staţia de pompare Ant a fost executată în anii 1974 - 1975 şi pusă în funcţiune în anul 1976,
cu rolul de evacuare prin pompare a apelor colectate din zona îndiguită şi desecată Ant-

Pagina 193 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

Tămaşda-Ciumeghiu, în situaţia în care nu există posibilitatea evacuării gravitaţionale,


datorită nivelelor ridicate ale râului Crişul Negru (circa 45 zile/an).
Staţia de pompare Ant are o importanţă deosebită pentru sistemul de desecare a zonei Ant-
Tămaşda-Ciumeghiu, atât prin mărimea ei – în ce priveşte debitul pompat total (28,9 mc/s),
cât şi în strategia de apărare împotriva inundaţiilor ce pot apărea frecvent, prin revărsarea
canalului CPE 2 pe terenurile agricole, în perioadele ploioase.
Construită în anii 1974 - 1975 şi pusă în funcţiune în anul 1976, utilajele care au fost montate
în staţia de pompare Ant au suferit o serie de degradări în timp, ca urmare a uzurii fizice a
acestora.
Agregatele de pompare, având o vechime mare, aveau un consum mare de energie electrică,
faţă de agregatele moderne care se folosesc în momentul actual. S-a apreciat că pompele
montate iniţial aveau un randament de maxim 55%, ceea ce impunea, ca absolut necesare,
lucrări de reabilitare şi modernizare.
Având în vedere această deosebită importanţă a staţiei pentru desecarea zonei Ant-Tămajda-
Ciumegiu, s-a impus modernizarea SPANT – Sistem desecare Canal Colector mal drept,
zona Ant-Tămaşda-Ciumeghiu din judeţul Bihor.
Valoarea investiţiei include:
 cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică;
 cheltuieli pentru investiţia de bază;
 construcţii şi instalaţii;
 montaj utilaj tehnologic;
 instalaţii electrice;
 utilaje şi echipamente tehnologice;
 alte cheltuieli.
Debitele de desecare din Valea Ier s-au stabilit prin analiza detaliată a precipitațiilor zilnice
înregistrate pe un șir de 24 ani la patru stații meteo și calcularea curbelor de asigurare a
precipitațiilor maxime în 24 ore, 48 ore, 772 ore și 120 ore, precum și cunoașterea
caracteristicilor hidrofizice ale solurilor ce se deseacă și a reliefului au permis calcularea
debitelor de desecare.
Din tabelul de mai jos rezultă debitele cele mai mari realizate în luna iunie:

Tabel 10.4

La sol mediu La sol greu


Q1%=0,77 l/s/ha Q5%=0,44-0,54 l/s/ha Q1%=0,77-0,90 l/s/ha Q5%=0,50-0,62 l/s/ha.

Adăugând la debitele din precipitații și debitele din celelate surse rezultă debite specifice de
0,6 - 0,9 l/s/ha la asigurarea de 5% si de 0,8 - 1,15 l/s/ha la asigurarea de 1%. Dimensionarea
și verificarea lucrărilor de desecare s-a facut pentru debite specifice cuprinse în aceste

Pagina 194 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

intervale, iar stațiile de pompare s-au făcut pentru debite specifice de 0,9 - 1,1 l/s/ha în care
sunt incluse și debitele din drenaj care se evacuează prin stațiile de pompare.
În valea Ier au fost constituite 36 sisteme de desecare cu o suprafață medie de 2.083 ha
repartizate astfel pe județe:

Tabel 10.5

Județul Sisteme de Suprafața deservită


desecare (ha)
Bihor 19 26.076
Satu Mare 17 48.046

Existența unor formații hidrografice, afluenți ai râului Ier și a unor canale care brăzdează
teritoriul pe linia de pantă, este ramificată diferit pe sisteme, folosind de regulă văile ca
emisari. În general, schema rețelei de desecare se prezintă astfel: canalele secundare (CS) se
descarcă în canalele principale (CP) unilateral sau bilateral, iar acestea la rândul lor se
descarcă fie în canalele colectoare care duc apele către stațiile de pompare sau către văile
afluente (CE).
Văile afluente (CE)
Pentru o mare parte din sistemele proiectate, văile afluente constituie emisarii lor. Albiile
acestora au fost prevăzute a fi regularizate. Dimensionarea evacuatorilor s-a facut pentru
debitele recepționate din canalele de desecare, precum și pentru debitele pe care le
receptioneaza în regim modificat din bazinul de receptie neamenajat, socotite la asigurarea de
5% (calcul) si de 1% (verificare).
La asigurarea de calcul 5% au rezultat debite de 2,8 - 36,0 m3/s iar la asigurarea de verificare
1% debite de 4,8 - 67,0 m3/s. Bazinele de recepție variază între 2 km2 și 163,2 km2. Pentru
secțiuni s-a adoptat: b = 1-5 m, h = 2,5-3,5 m, înclinare taluze: 1:2 - 1:2,5.
În zone de descarcare de emisar - râul Ier, secțiunea văilor devine mixtă, corespunzătoare
regimului dat de nivelurile maxime în Ier. Secțiunea digurilor are următoarele elemente
dimensionate în funcție de condițiile hidraulice, de caracteristicile fizico-mecanice ale
materialului de construcții: C = 2,0 m; m = 2,0; h = 1,5 - 3,0 m. Văile emisare sunt
următoarele: Ierul Chescheni (Canalul Morii), C. Simian, Valea Rit, C. Mouca, Valea Ierul
Rece, Valea Galospetreu, Valea Zimoias, Valea Vasadului, Valea Tiream, Valea Santau,
Valea Chechet si C. Cubic. Văile regularizate însumează o lungime de 104 km. Volumul
total de terasamente este de 972,959 mii m3/ml.
Canale de coasta (CCs)
Pentru separarea apelor din zona înalta și descărcarea lor fără restricții la cote CCs, în zona
de contact luncă-câmpie mai înalta.
Secțiunea transversală a canalelor de coastă proiectate prevede pe malul dinspre luncă un
diguleț situat la 5-10 m departare de canal. Elementele secțiunii: b = 1-3 m, h = 1-2,5 m,

Pagina 195 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

taluz spre versant 1:3, taluz spre lunca 1:1,5, coronament dig 2 m, taluze dig 1:2, panta
fundului canalului 0,2 - 2,0 %.
Sunt prevăzute 20 canale de coastă cu o lungime totala de 84.895m cu un volum total de
873.929 m3, revenind 10,29 m3/m.
Uneori, în canalul de coasta se descarcă și formațiuni torențiale cu debite mai mari pentru că
astfel să se reducă numărul de canale de evacuare care traversează lunca cu diguri de remuu
racordate la digurile Ierului și închise la terasa. În timpul nivelurilor maxime în Ier, între
digurile de remuu până la terasă, se menține același nivel de apă, influențând nivelul freatic
în luncă.
Canalele colectoare (CC) primesc apele din canalele principale (CP) și canalele secundare
(CS) din cadrul sistemului sau subsistemului și le transportă la stațiile de pompare sau le
descarcă direct în emisar, sistemele din sectorul îndiguit al Ierului.
Sunt prevăzute 25 canale colectoare care se reprofilează în lungime totală de 92.523 m și un
volum de 571.976 m3, revenind 5,74 m3/m reprofilare și 14 canale noi în lungime totală de
114.580 m și un volum total de terasamente de 1.728.693 m3, revenind 15,09 m3/m.
Debitele canalelor colectoare au valori de 0,1 - 24,5 m3/s, iar secțiunea are: b = 1-2 m, h =
1,8 - 4,0 m, m = 1,5 - 2,0 m iar panta fundului 0,3 - 0,7%.
Canalele principale (CP) în care se descarcă cel puțin un canal secundar, au funcțiune mixtă
și de decărcare (recepția apelor ce se scurg la suprafața terenului) și de transport pentru apele
aduse de CS respective, traseul lor se adaptează atât rețelei de CS cât și variantei reliefului.
Pe întreaga zonă s-au proiectat 436 canale principale, din care 177 reprofilate(existente) și
259 canale principale noi. Lungimea canalelor principale reprofilate este de 205.598 m cu un
volum de terasamente de 1.192.962 m3, revenind 5,80 m3/m, iar lungimea canalelor
principale noi este de 624.824 m, cu un volum de terasamente de 4.328.125 m3, revenind
6,93 m3/m.
În zona de terasă pe fire de concentrare naturale s-au proiectat canale principale care
transportă debite de viitură mai mari, calculele dupa curba de generalizare, în funcție de
suprafața bazinului de recepție variază de la 0,1 m3/s la 22,5 m3/s.
Secțiunea transversală a albiei are b = 0,8 - 3,0 m, h = 1,5 - 3,5 m, m = 1,5 - 2,5 m.
Canale secundare (CS) cu rol în exclusivitate de desecare (de intercepție a apelor în exces la
suprafața solului care se scurg sau stagnează). Pentru o eficiență sporită a rețelei secundare,
în colectarea apelor în exces la suprafața terenului, canalele au fost trasate pe zonele cele mai
joase sau pe traseele de intercepție optima. Aceasta face ca în multe cazuri forma parcelelor
și sistematizarea acestora să nu fie dintre cele mai bune.
Pe întrega unitate s-au proiectat 1.348 canale secundare secundare noi cu o lungime totala de
739.277 m, cu un volum total de terasamente de 3.559.422 m3, revenind 4,81 m3/m. De
asemenea, s-au proiectat 92 canale secundare reprofilate cu o lungime totală de 75.928 m și
un volum de 140.426 m3, revenind 1,85 m3/m.
Secțiunea transversală a albiei are b = 0,5 m; h = 1,2 - 3,5 m; m = 1,5 = 2,0 m; panta fundului
canalului 0,5 - 8%.
În canalele de desecare secundare se descarcă drenurile absorbante și drenurile colectoare ale
tipurilor de drenaj proiectate.

Pagina 196 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

Lungimea totală a rețelei de canale proiectată este de 1.955.772 m cu un volum total de


terasamente de 12.586.243 m3, revenind 6,43 m3/ml canal.
Rigole și șanturi
Pentru controlarea tuturor fenomenelor negative de relief de mică întindere și dispersate între
traseele canalelor proiectate este necesar ca în tehnologia agricolă să se includă, ca lucrare
anuală, deschiderea de rigole și șanțuri ce traversează formele depresionare și se descarcă în
cel mai apropiat canal.
Șanturile și rigolele se deschid cu utilaje adecvate: freze, pluguri de canale s.a.
Funcția de desecare ce o indeplinesc rețelele de canale este completată de lucrările de
nivelare-modelare în cadrul amenajării zonelor depresionare, iar în cadrul tehnologiilor
agricole trebuie cuprinsă, ca lucrări anuale sau la un număr de ani, nivelarea de producție.
Pe rețelele de canale descrise mai sus s-au proiectat construcțiile hidrotehnice necesare
constând din: căderi pentru compensara pantei în concordanță cu vitezele admisibile, podețe
la traversare pe sub drumurile de exploatare, drumuri clasaficate și căi ferate, subtraversare
de canale și de conducte de gaze sau petrol. Pentru descărcarea apelor in emisar s-au
proiectat treceri prin dig cu clapeți atât la punctele de evacuare mixtă cât și pe parcursul
traseelor pentru a grăbi evacuarea cand nivelurile în emisar sunt inferioare nivelurilor apei
din canalul respectiv.
Pentru cele 21 de sisteme s-au prevăzut 21 stații de pompare din care 16 stații în județul
Bihor si 5 stații in județul Satu Mare. Trebuie să menționăm ca în sistem se mai află si stația
de pompare Dinești care descarcă apele de desecăre din zona aferentă în lacul Adrid când
acesta este plin cu apă.
Funcționarea stațiilor se face automatizat, în funcție de nivelurile de emisar, când nu se mai
poate face evacuarea gtravitațional si de nivelurile din canal de evacuare, când intră si ies din
funcțiune treptat agregatele de pompare ce compun debitul stației.
Schemele tehnologice pentru fiecare stație în parte sunt compuse din:
 bazin de aspirație - conducte de aducțiunea apei în cuva stației;
 instalațiile si echipamentul hidromecanic de baza constând din pompe cu ax vertical
din familia DV 30 si stațiile auxiliare;
 conducte de refulare de la stație de emisar;
 instalațiile si echipamentul electric de forță, lumină, comandă, semnalizare si blocaj.
Consumul specific de energie la 1000 m apă pompată este de 12.5 - 20.53 kw/1.000 m3/apa
pompată. Energia consumată în anul mediu cu asigurarea de 30% este de 275.972 kwh.
Pentru asigurarea accesului în toate unitățile de lucru agro-productive, circulația pe drumurile
clasificate, compensarea pantei, subtraversarea conductelor subterane existente în zonă,
descărcării în emisari s.a. s-au proiectat următoarele construcții: podețe pe drumuri de
explorare clasificate în DN, DJ, DC; poduri pe căile ferate; căderi pentru compensarea pantei
și racordarea în plan vertical a canalelor; subtraversari canale; treceri prin dig cu clapet.
Pentru atingerea scopului urmărit, de ameliorare a terenurilor depresionare, s-au preconizat:
a. Lucrări de nivelare a terenurilor cu pantă către canalul de desecare sau firul de concentrare
executate cu screperul si buldozerul. Suprafața totală astfel amenajată este 4.580 ha, din care

Pagina 197 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

în județul Bihor - 2.434 ha în județul Satu Mare - 2.146 ha. Volumul total de terasamente este
de 3.199.950 m3, revenind 699 m3/ha (600 - 750 m3/ha).
b. Lucrări de modelare a terenului în benzi cu coame si rigole. Pe terenuri cu pantă mai mică
de 0,001 fără scurgere cu soluri impermeabile cu ape stagnate, se execută pe fondul mai întai
nivelat ușor, modelarea suprafeței prin arătură succesivă la cormană. Între coamele astfel
formate se executa rigole care preiau apa scursă de pe coame și o transportă la canalul de
desecare.
Odata nivelat terenul, arăturile ce se vor face trebuie astfel organizate încât să se mențină
modelarea, iar rigolele să se refacă de câte ori este nevoie.

Amplasarea amenajărilor de îmbunătățiri funciarea la nivelul anilor 2009 este redată în figura
10.1

Figura 10.1

Pagina 198 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

10.2. Starea tehnică şi funcţională a sistemelor

Lucrările de îmbunătăţiri funciare (desecări) executate în majoritate înainte de 1990 sunt


nefuncţionale din cauza lipsei echipamentelor de exploatare, aneasigurării fondurilor pentru
realizarea lucrărilor de întreţinere şi exploatare conform planurilor tehnice şi regulamentelor
de exploatare. În ultimii ani nu s-au făcut lucrări de extindere a sistemelor de imbunătăţiri
funciare.

10.3. Echilibrul masei de apă din bazin – principalii utilizatori şi furnizori ai apei
brute

Restrângerea drastică a activităţii în unele ramuri ale economiei (minerit, siderurgie,


agricultură, irigaţii) au condus la reducerea continuă a volumului de apă brută prelevat la
9,05 mld. mc în anul 1998, în anul 2001 la 7,5 mld. mc, în anul 2005 la 7,5 mld mc iar în
anul 2007 la 7,9 mld mc ceea ce reprezintă o reducere de 4,2 ori faţă de anul 1990.

10.4. Concluzii

Se recomandă ca toţi beneficiarii terenurilor desecate să-şi refacă anual rigolele de scurgere
din zonele depresionare până la canalele permanente, pentru a asigura continuitatea scurgerii
către evacuare. Rigolele de mică adâncime se deschid cu plugul prin arătură dus-întors, iar
rigolele de adâncime mare (peste 30 cm) se deschid cu plugul şi buldozerul.

Pagina 199 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

CAPITOLUL 11 - INUNDABILITATEA ACTUALĂ A


TERITORIULUI SPAȚIULUI HIDROGRAFIC CRIŞURI LA
VIITURI CU DEBITE AVÂND PROBABILITĂȚI DE
DEPĂSIRE DE 10%, 5%, 1% ȘI 0.1%. SUPRAFAȚA,
POPULAȚIE AFECTATĂ, LOCALITĂȚI, LOCUINȚE,
OBIECTIVE ECONOMICO-SOCIALE, ADÂNCIMI DE APĂ.
PAGUBE POTENȚIALE ECONOMICE ȘI DE MEDIU -
HARTA VULNERABILITĂȚII. INREGISTRĂRILE
ISTORICE ALE INUNDAȚIILOR ȘI PAGUBELOR.

11.1 Introducere

Acest capitol face parte din Planul național pentru Prevenirea, Protecția și Diminuarea
efectelor Inundațiilor (PPPDEI) in b.h.Crişuri, având la bază principiile cuprinse în Strategia
naționala de management al riscului la inundații pe termen mediu si lung, adoptată ca urmare
a implementarii Directivei 2007/60/CE privind evaluarea si gestionarea riscurilor la
inundații.
P.P.P.D.E.I. in bh.Crişuri este o componenta a Schemei directoare de amenajare si
management a spațiului hidrografic Crişuri.
Într-o primă etapă a realizarii acestui capitol s-a procedat la colectare şi introducerea în
format digital a tuturor informaţiilor, privitoare la modelarea hidraulica și la analizarea
rezultatelor ei, cărora li s-au ataşat date cantitative şi calitative, menite să ilustreze modul
actual de utilizare funciară a terenurilor din cadrul bazinului hidrografic Crişuri. S-au
analizat si realizat o serie de straturi de hărţi tematice digitale aferente unui astfel de sistem
GIS, pentru: zonele inundabile la probabilitatile de depasire: 0.1%, 1%, 5%, si 10%,
vegetaţie forestieră, categorii de folosinţă agricolă a terenurilor (livezi, vii), terenuri cu
destinaţie neagricolă (drumuri, căi ferate, ape, construcţii şi terenuri cu destinaţie specială,
etc.).
O altă importantă sursă de lucru a fost constituită de multitudinea suporturilor grafice, în
format analogic (grafic sau sub formă de imagine) şi digital. Din categoria suporturilor
analogice grafice au fost selectate hărţi topografice alături de care, în scopul completării,
actualizării şi sporirii aspectelor cantitative şi calitative ale informaţiilor, au fost necesare:
hărţi tematice, planuri topografice şi cadastrale, etc.
Din categoria suporturilor digitale sub formă de imagini s-a optat pentru ortofotoplanul color,
realizat în perioada derulării prezentului contract.
La toate acestea s-au alăturat datele statistice: hidrologice, climatice, demografice,
economice, administrative, funciare, etc.

Pagina 200 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

11.2 Prezentarea și analizarea rezultatelor din modelarea hidraulică. Suprafața, populație


afectată, localități, locuințe, obiective economico-sociale, adâncimi de apa, viteze ale apei.

In legatură cu baza de date hidrologice pentru modelare s-au folosit inițial debitele maxime
cu diferite probabilități de depășire inregistrate la posturile hidrometrice din bazinul Crişuri:

Pagina 201 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

Tabel 11.2.1 Debite maxime cu diverse probabilităţi de depăşire in


bazinele hidrografice Crişuri şi Barcău

Nr. F Hmed Q max (m3/s)


Râul Secţiunea
crt. (km2) (m) 0,1% 1% 5% 10%
1 Crişul Alb Blăjeni 111 716 321 200 120 87
2 Crişul Alb Criscior 333 620 505 325 200 150
3 Crişul Alb Vaţa de Jos 854 553 777 520 343 268
4 Crişul Alb Gurahonţ 1581 515 1020 700 485 390
5 Crişul Alb Ineu 2422 451 1253 850 572 455
6 Crişul Alb Chişineu Criş 3483 351 1175 810 565 455
7 Vl. Satului Buceş 104 695 321 200 120 87
8 Bucureşci Bucureşci 59.2 553 244 142 77 52
9 Luncoiu Brad 65.5 455 258 150 81 56
10 Vaţa Vaţa de Sus 78.6 531 275 160 87 59
11 Obârşia Târnava de Criş 58.4 445 241 140 76 52
12 Băneşti Hălmagiu 109 650 321 200 120 87
13 Hălmăgel Hălmăgel 67 747 267 155 84 57
14 Valea de la Lazuri Vârfurile 82 638 282 164 89 61
15 Sighişoara Brazi 120 450 280 175 105 76
16 Zimbru (Ioaş) Ioşăsel 80 415 277 160 87 59
17 Chişindia Chişindia 46.6 435 163 95 52 35
18 Sebiş Sebiş 208 431 352 229 146 111
19 Moneasa Boroaia 14.3 661 108 63 34 23
20 Moneasa Moneasa 49.4 608 224 130 71 48
21 Moneasa Rănuşa 76.2 586 275 160 87 59
22 Cigher Tăuţ 191 335 304 177 96 65
23 Cigher Chier 465 275 385 240 144 105
24 Timercea Tăuţ 32.4 360 144 84 46 31
25 Valea Mare Târnova 106 303 206 120 94 65
26 Crişul Negru Poiana 29.9 1016 180 105 57 39
27 Crişul Negru Şuşti 137 617 378 220 119 81
28 Crişul Negru Beiuş 940 581 1305 860 555 425
29 Crişul Negru Tinca 2216 438 1425 990 695 560
30 Crişul Negru Talpoş 2928 403 1195 830 582 471
31 Crişul Negru Zerind 3750 351 1195 870 640 535
32 Briheni Şuşti 83 598 284 165 90 61
33 Crişul Băiţa Stei 65 796 258 150 81 56
34 Sighişel Stei 25 589 163 95 52 35
35 Valea. Galbenă Pietroasa 38 1077 190 110 60 41
36 Crişul Pietros Pietroasa 158 972 405 270 175 140
37 Boga Pietroasa 50 1200 232 135 73 50
38 Nimăieşti Budureasa 23,3 795 127 74 40 27
39 Nimăieşti Beiuş 108 502 246 160 102 78

Pagina 202 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

Nr. F Hmed Q max (m3/s)


Râul Secţiunea
crt. (km2) (m) 0,1% 1% 5% 10%
40 Finiş Finiş 85 591 294 170 92 63
41 Valea Roşie Pocola 255 453 435 290 190 150
42 Holod Luncasprie 57 495 181 105 57 39
43 Holod Holod 499 306 407 270 176 136
44 Ţopa (Râu) Vârciorog 78 467 212 123 67 46
45 Ţopa Hidişel 157 376 260 170 110 80
46 Valea Nouă Husasău de Tinca 135 217 283 165 90 60
47 Beliu Beliu 100 366 211 128 73 51
48 Beliu Berechiu 372 172 363 220 125 88
49 Teuz Igneşti 17 529 112 65 35 24
50 Teuz Carand 194 251 256 160 96 70
51 Teuz Cermei 237 235 289 180 108 79
52 Groşeni Archiş 29.2 408 144 84 46 31
53 Sartiş Siad 53 255 177 103 56 38
54 Renişel Sepreuş 29.4 104 144 84 46 31
55 Crişul Repede Ciucea 814 904 825 570 400 325
56 Crişul Repede Vadu Crişului 1328 821 1175 815 575 465
57 Crişul Repede Oradea 2176 630 1435 995 700 565
58 Călata Călata 74 890 240 140 76 52
59 Călata Morlaca Carieră 151 778 343 200 109 73
60 Săcuieu (Henţ) Răchiţele 55.6 1118 248 144 78 53
61 Săcuieu (Hent) Morlaca Henţ 209 1006 481 280 152 103
62 Drăgan Valea Drăganului 72 968 310 180 98 67
63 Poicu Vânători 37 638 224 130 71 48
Stâna de Vale
64 Iad 27 1210 186 108 59 40
(Murgaşu)
65 Iad Leşu amonte 54.2 1088 267 155 84 57
66 Fântâna Galbenă Stâna de Vale 2.3 1204 52 30 16 11
67 Ieduţ Stâna de Vale 2.3 1099 50 29 16 11
68 Borod Ţopa de Criş 112 485 273 160 87 59
69 Izvor Aleşd 51 471 172 100 54 37
70 Mnierea Călatea 24 582 120 70 38 26
71 Chijic Copăcel 31.5 304 132 77 42 28
72 Tăşad Odorhei 54 215 167 97 53 35
73 Peta Sânmartin 54 217 167 97 53 35
74 Barcău Valcău de Sus 74 523 267 155 84 57
75 Barcău Nuşfalău 269 435 550 330 190 135
76 Barcău Marca 404 380 300 195 125 95
77 Barcău Balc 580 335 357 230 144 108
78 Barcău Marghita 823 292 420 270 167 126
79 Barcău Sălard 1686 254 585 370 220 160
80 Bistra Pădurea Neagră 39 576 146 85 46 31

Pagina 203 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

Nr. F Hmed Q max (m3/s)


Râul Secţiunea
crt. (km2) (m) 0,1% 1% 5% 10%
81 Bistra Chiribiş 169 354 275 160 91 67
82 Fâneţelor Sarsig 170 244 258 150 81 55
83 Ier (Eriu) Andrid 673 165 200 135 91 72
84 Ier (Eriu) Ianca 1346 146 149 101 68 54
85 Chechet Ghileşti 123 193 138 86 51 22
86 Santău (Cehal) Valea Morii 91 221 124 77 46 86

Alte date de intrare hidrologice folosite la modelarea hidraulică au fost cele rezultate din
modelarea hidrologică.
In general, un râu în modelarea 1D este reprezentat de axa raului și de numărul de secțiuni
transversale. Axa raului, care este numită in Mike 11 “Network”, reprezintă direcția curgerii
și lungimea râului.

Figura 11.2.1 Exemplu de reteaua hidrografica a unui rau

Secțiunile transversale descriu patul albiei și lunca inundabilă. Ele conțin informații despre
cota absolută, rugozitate, patului albiei și lunca inundabilă.

Pagina 204 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

Figura 11.2.2. Exemplu de secțiune transversală

Pentru delimitarea zonei inundabile, modelul a fost rulat pentru urmatoarele probabilități de
depăsire: 0.1%, 1%, 5% și 10%. Rezultatele obtinute în urma simularii din Mike Flood (Mike
21) si Mike 11 au fost prelucrate in Mike Flood Toolbox. Cu ajutorul Flood Toolbox au fost
create ArcGis Raster și shapefile-uri, iar prin intermediul acestora au fost create în ArcGis –
hărțile de inundabilitate.
Limitele de inundabilitate conținute în hărțile de inundabilitate, au fost prezentate în anexele
prezentate cu ocazia predării raportului tehnic privind modelarea hidrodinamică.
Pentru a vizualiza efectele acestora, limítele de inundabilitate pentru cele patru probabilități
definite prin contract au fost suprapuse peste imaginile ortofotoplanurilor/planurilor de
situatie realizate in perioada derulării contractului.
Pornind de la inventarele existente ale bunurilor expuse riscului la inundații s-a creat o bază
de date si un sistem GIS care reunește toate informațiile disponibile. Informațiile extrase se
referă la numărul de case, obiective economice si sociale, lungimea drumurilor naționale,
județene și comunale, suprafața terenurilor agricole, a pădurilor, etc., preluate din folosința
terenurilor. Aceste informatii, rezultate ale modelarii hidrodinamice, sunt prezentate succint
in continuare.
In continuare se va prezenta sub forma descriptivă, modul în care inundațiile, de probabilități
de depăsire: 0.1%, 1%, 5% și 10% afectează terenurile aferente din bazinul raului Crişuri și a
r\ului Barcău.

Pagina 205 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

RÂUL BARCĂU

11.2.1 Raul Barcău, sectorul Valcău - Marca

S-a analizat modelul rulat pentru următoarele probabilități de depăsire: 0.1%, 1%, 5% și
10%. Zona modelată a bazinului hidrografic al raului Crişuri pe acest sector incepe de la
stația hidrometrica Valcău de Sus și se termină la staţia hidrometrică Marca, lungimea
sectorului de râu fiind de peste 30 km.
Conform datelor din tabelul 11.2.2 suprafața inundată la probabilitățile de depășire 0.1%,
1%, 5% și 10% variază de la 75.3 ha, pentru probabilitatea de 10%, la 724.7 ha, pentru
probabilitatea de 0.1%. In functie de folosința terenurilor, suprafețele inundate prezentate mai
sus, pot fi defalcate pe urmatoarele categorii de folosinta (vezi tabel 11.2.2): curți si zone
construite, terenuri neproductive, pasuni, zone impădurite, zone inundabile în luncile râului
Barcău și zone cu tufărișuri. Cele mai însemnate suprafețe inundate aparțin urmatoarelor
categorii: arabil, curți și construcții, lunci de râu și tufăriș.
Celelalte terenuri cu destinaţie neagricolă (drumuri, construcţii, etc.) sunt prezentate mai
detaliat cu ocazia analizei inundabilitatii principalelor localitati din sectorul analizat, Valcău
de Jos, Boghiș, Nușfalău, Ip, Marca.
In tabelul nr. 11.2.3. sunt prezentate pentru aceste localităti, pentru probabilitățile de depasire
0.1%, 1%, 5% si 10%, atât suprafețele inundate defalcate pe următoarele categorii de
folosința: curți și zone construite, terenuri neproductive, lunca râu și tufăriș, cât și numărul de
gospodării inundate. Numărul de locuitori afectați se poate calcula considerând o medie de
2.7 persoane/gospodărie, conform ultimului recensământ (2011) în cazul județului Sălaj.
Programul MIKE 11 furnizează utilizatorului doar vitezele medii într-o secțiune transversală,
fără a distinge vitezele din albia majoră sau din canal, astfel încât este necesară o anumită
precautie în analizarea rezultatelor simulării pentru inundatiile mari.

Tabel nr. 11.2.2 - Suprafete de teren, pe raul Barcău, pe sectorul Valcău - Marca,
repartizate pe diverse folosințe ale terenului, afectate de inundațiile de
probabilități de depășire 0.1%, 1%, 5% si 10%.

curti, constr Folosinta teren -ha


Probabilitate Suprafata-ha
-ha arabil livezi neproductiv pasuni paduri lunca rau tufaris
0.1% 724.7 78.9 536.2 0.4 1.3 0.0 6.2 56.2 41.7
1% 301.3 32.3 185.2 0.2 0.8 0.0 4.7 52.5 24.7
5% 125.8 8.6 49.8 0.2 0.4 0.0 3.3 48.4 15.0
10% 75.3 4.5 12.5 0.1 0.3 0.0 2.3 44.7 10.7

Pagina 206 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

Tabel nr. 11.2.3 Localități, pe râul Barcău, pe sectorul Valcău – Marca, afectate de
inundațiile de probabilități de depășire 0.1%, 1%, 5% si 10%.
Curti, Folosinta teren - ha
Localitati (Comune) Localitati (Sate) Nr.case constr. -
p% (gosp.) ha arabil livezi neprod. pasuni paduri lunca rau tufaris
0,1 70 16,5 7,8 0,1 0,2 - - 1,5 0,6
1 Valcau de Jos, 30 5,8 1,1 0,1 0,2 - - 1,4 0,5
Valcau de Jos
5 Valcau de Sus 13 3,1 0,5 - 0,1 - - 1,3 -
10 - 0,5 - - 0,1 - - 1,2 0,2
0,1 46 8,2 5,1 - - - - 1,4 1,5
1 20 2,4 - - - - - 1,3 1,2
Boghis Boghis
5 13 1,9 - - - - - 1,2 -
10 5 1,3 - - - - - 1,1 0,7
0,1 - 1,1 - - - - - 0,7 -
1 - 0,3 - - - - - 0,7 -
Nusfalau Nusfalau
5 - 0,2 - - - - - 0,6 -
10 - 0,1 - - - - - 0,5 -
0,1 22 4,9 2,1 - - - - 0,5 -
1 10 1,8 0,2 - - - - 0,5 -
Ip Ip, Zăuan
5 5 1,0 0,1 - - - - 0,5 -
10 - 0,1 - - - - - 0,5 -
0,1 28 9,1 6,4 - - - - 0,6 -
1 15 5,4 5,3 - - - - 0,6 -
Marca Marca
5 7 2,9 3,5 - - - - 0,6 -
10 - 0,4 1,7 - - - - 0,6 -

Câteva exemple în legătură cu acest tabel sunt prezentate mai jos:


În dreptul localitatii Valcău de Jos sunt inundate 70 gospodarii (0.1%) și 7.8 ha teren arabil.
În dreptul localitatii Ip la probabilitățile de 0.1% si 1% sunt inundate un numar de 22
respectiv 10 gospodării, precum și 2.1 ha teren arabil.
În legătură cu adâncimile maxime ale apei pe acest sector al raului Barcău, între localitățile
Valcău de Jos și Marca, acestea, la inundația de probabilitate 0.1% variază intre 2.7 m si 7.4
m. La celelalte probabilități de depășire aceste adâncimi scad, de exemplu la viitura de
probabilitate 10% adâncimile maxime sunt între 1.3 m si 5 m.

11.2.2. Raul Barcau, sectorul Marca – Balc

S-a analizat modelul rulat pentru următoarele probabilități de depăsire: 0.1%, 1%, 5% și
10%. Zona modelată a bazinului hidrografic al raului Barcău pe acest sector incepe din aval
de stația hidrometrică Marca și se termină în aval de stația hidrometrică Balc lungimea
sectorului de râu fiind de peste 20 km.
Conform datelor din tabelul 11.2.4 suprafața inundată la probabilitățile de depășire 0.1%,
1%, 5% și 10% variază de la 491.6 ha, pentru probabilitatea de 10%, la 1672 ha, pentru
probabilitatea de 0.1%. In functie de folosința terenurilor, suprafețele inundate prezentate mai
sus, pot fi defalcate pe urmatoarele categorii de folosinta (vezi tabel 11.2.4): curți si zone
construite, terenuri neproductive, pasuni, zone impădurite, zone inundabile în luncile râului

Pagina 207 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

Crişuri și zone cu tufărișuri. Cele mai însemnate suprafețe inundate aparțin urmatoarelor
categorii: arabil, curți și construcții, pășuni, lunci de râu.
Celelalte terenuri cu destinaţie neagricolă sunt prezentate mai detaliat cu ocazia analizei
inundabilitatii principalelor localitati din sectorul analizat, Marca și Balc.
In tabelul nr. 11.2.5 sunt prezentate pentru aceste localităti, pentru probabilitățile de depasire
0.1%, 1%, 5% si 10%, atât suprafețele inundate defalcate pe următoarele categorii de
folosința: curți și zone construite, terenuri neproductive, lunca râu și tufăriș, cât și numărul de
gospodării și drumurile (km) inundate. Numărul de locuitori afectați se poate calcula
considerând o medie de 2.7 persoane/gospodărie, conform ultimului recensământ (2011) în
cazul județelor Sălaj și Bihor.

Tabel nr. 11.2.4 - Suprafete de teren, pe raul Barcău, pe sectorul Marca - Balc, repartizate
pe diverse folosințe ale terenului, afectate de inundațiile de probabilități de depășire
0.1%, 1%, 5% si 10%.

Suprafata- curti, Folosinta teren -ha


probabil.
ha constr - arabil livezi neproductiv pasuni paduri lunca rau tufaris
0.1% 1672 239.8 1314.7 0.6 - 69.1 4.9 35.1 6.8
1% 1387.9 204.9 1079.4 0.6 - 57.2 4.3 34.8 6.4
5% 831.4 129.1 629.1 0.6 - 30.6 2.5 34.0 5.5
10% 491.6 65.8 360.0 0.6 - 27.5 0.2 33.2 4.2

Tabel nr. 11.2.5 - Localități pe raul Barcău, pe sectorul Marca - Balc, repartizate pe diverse
folosințe ale terenului, afectate de inundațiile de probabilități de depășire 0.1%, 1%, 5%
si 10%.
Curti, Folosinta teren - ha
Localitati (Comune) Localitati (Sate) Nr.case constr. -
p% (gosp.) ha arabil livezi neprod. pasuni paduri lunca rau tufaris
0,1 27 13,8 10,2 - - - - - -
1 Marca, Port, 22 11,3 9,5 - - - - - -
Marca
5 Leșmir, Sumal 16 8,7 8,6 - - - - - -
10 11 7,4 8,0 - - - - - -
0,1 15 3,7 4,2 - - - - - -
1 12 2,8 1,7 - - - - - -
Balc Balc, Almașu Mic
5 - 0,1 0,9 - - - - - -
10 - - 0,1 - - - - - -

Câteva exemple în legătură cu acest tabel sunt prezentate in continuare:


În dreptul localitatii Marca sunt inundate 27 gospodarii (0.1%) și 10.2 ha teren arabil.
În dreptul localitatii Balc la probabilitatea de 0.1% sunt inundate un numar de 15 gospodării,
precum și 4.2 ha teren arabil.

Pagina 208 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

Adâncimile maxime ale apei pe acest sector al raului Barcău, între localitățile Marca și Balc,
la inundația de probabilitate 0.1%, variază intre 4 m si 8.2 m. La celelalte probabilități de
depășire aceste adâncimi scad, de exemplu la viitura de probabilitate 10% adâncimile
maxime sunt între 3.4 m si 6.9 m.

11.2.3. Raul Barcau, sectorul Balc – Salard


S-a analizat modelul rulat pentru următoarele probabilități de depăsire: 0.1%, 1%, 5% și
10%. Zona modelată a bazinului hidrografic al raului Barcău pe acest sector incepe din aval
de stația hidrometrică Balc și se termină în aval de stația hidrometrică Sălard lungimea
sectorului de râu fiind de peste 54.4 km.
Conform datelor din tabelul 11.2.6 suprafața inundată la probabilitățile de depășire 0.1%,
1%, 5% și 10% variază de la 1314.2 ha, pentru probabilitatea de 10%, la 5999.2 ha, pentru
probabilitatea de 0.1%. Cele mai însemnate suprafețe inundate aparțin urmatoarelor categorii:
pășuni, arabil, curți și construcții, lunci de râu.
Celelalte terenuri cu destinaţie neagricolă sunt prezentate mai detaliat cu ocazia analizei
inundabilitatii principalelor localitati din sectorul analizat: Balc, Abram, Marghita, Abramuț,
Chislaz, Ciuhoi, Sălard.
In tabelul nr. 11.2.7 sunt prezentate pentru aceste localităti, pentru probabilitățile de depasire
0.1%, 1%, 5% si 10%, atât suprafețele inundate defalcate pe următoarele categorii de
folosința: curți și zone construite, terenuri neproductive, lunca râu și tufăriș, cât și numărul de
gospodării inundate. Numărul de locuitori afectați se poate calcula considerând o medie de
2.7 persoane/gospodărie, conform ultimului recensământ (2011) în cazul județului Bihor.

Tabel nr. 11.2.6 - Suprafete de teren, pe raul Barcău, pe sectorul Balc - Sălard, repartizate pe
diverse folosințe ale terenului, afectate de inundațiile de probabilități de depășire 0.1%,
1%, 5% si 10%.
Suprafata- curti, Folosinta teren -ha
probabil.
ha constr - arabil livezi neprod. pasuni paduri lunca rau tufaris vii
0.1% 5999.2 199.8 2375.4 4.5 - 2909.5 136.6 128.4 68.8 45.6
1% 4047.1 50.9 1566.6 4.1 - 2007.3 77.5 112.4 59.8 44.6
5% 1903.3 20.0 569.0 0.6 - 1056.5 59.9 97.5 54.6 34.6
10% 1314.2 14.6 376.8 0.6 - 715.9 24.8 94.5 52.1 33.4

Pagina 209 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

Tabel nr. 11.2.7 - Localități pe raul Barcău, pe sectorul Balc - Sălard, repartizate pe diverse
folosințe ale terenului, afectate de inundațiile de probabilități de depășire 0.1%, 1%, 5% si
10%.
Curti, Folosinta teren - ha
Localitati (Comune) Localitati (Sate) Nr.case constr. -
p% (gosp.) ha arabil livezi neprod. pasuni paduri lunca rau tufaris
0,1 11 2,3 1,2 - - 0,8 - - -
1 8 1,5 0,9 - - 0,7 - - -
Balc Ghida, Satu Barba
5 - 0,8 0,1 - - 0,6 - - -
10 - 0,1 0,1 - - - - - -
0,1 Abram, Cohani, 25 10,0 8,1 - - 7,6 - 0,2 0,1
1 Margine, 16 6,3 5,8 - - 5,1 - 0,1 -
Abram
5 Saldabagiu de 11 5,0 5 - - 5,1 - 0,1 -
10 Barcau 10 4,2 2,8 - - 5,1 - 0,1 -
0,1 45 18,6 - - - 1,2 - 1,4 -
1 7 2,9 - - - 0,7 - 0,9 -
Marghita Marghita
5 4 1,4 - - - 0,6 - 0,9 -
10 - 0,2 - - - 0,4 - 0,9 -
0,1 38 13,2 5,8 - - 3,9 - 0,2 -
1 - 1,5 1,4 - - 1,0 - - -
Abramuț Abramuț, Petreu
5 - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
0,1 - 0,1 - - - 1,8 - - 0,1
1 - - - - - 0,8 - - -
Chislaz Chiraleu, Sânlazar
5 - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
0,1 184 59,2 0,9 - - 7,6 - 0,3 -
1 Ciuhoi, Sâniob, 55 18,3 0,3 - - 0,3 - 0,3 -
Ciuhoi
5 Sfârnaș - 0,1 - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
0,1 140 32,4 4,7 - - 2,9 - 0,7 -
1 - - - - - - - - -
Sălard Sălard
5 - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -

Câteva exemple în legătură cu acest tabel sunt prezentate in continuare:


În dreptul localitatii Abram sunt inundate 25 gospodarii (0.1%) și 8.1 ha teren arabil.
În dreptul localitatii Ciuhoi la probabilitatea de 0.1% sunt inundate un numar de 184
gospodării, precum și 59.2 ha curti si constructii.
În legătură cu adâncimile maxime ale apei pe acest sector al raului Barcău, între localitățile
Balc și Sălard, acestea, la inundația de probabilitate 0.1% variază intre 4.3 m si 9.8 m. La
celelalte probabilități de depășire aceste adâncimi scad, de exemplu la viitura de probabilitate
10% adâncimile maxime sunt între 3.7 m si 7.8 m.

11.2.4. Raul Barcau, sectorul Salard - frontieră


S-a analizat modelul rulat pentru următoarele probabilități de depăsire: 0.1%, 1%, 5% și
10%. Zona modelată a bazinului hidrografic al raului Barcău pe acest sector incepe din aval
de stația hidrometrică Sălard și se termină la graniță, lungimea sectorului de râu fiind de cca.
16 km.

Pagina 210 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

Conform datelor din tabelul 11.2.8 suprafața inundată la probabilitățile de depășire 0.1%,
1%, 5% și 10% variază de la 134.3 ha, pentru probabilitatea de 10%, la 4902 ha, pentru
probabilitatea de 0.1%. Cele mai însemnate suprafețe inundate aparțin urmatoarelor categorii:
pășuni, arabil, curți și construcții, lunci de râu.
Celelalte terenuri cu destinaţie neagricolă sunt prezentate mai detaliat cu ocazia analizei
inundabilitatii principalelor localitati din sectorul analizat: Sălard, Roșiori, Tămășeu.
In tabelul nr. 11.2.9 sunt prezentate pentru aceste localităti, pentru probabilitățile de depasire
0.1%, 1%, 5% si 10%, atât suprafețele inundate defalcate pe următoarele categorii de
folosința: curți și zone construite, terenuri neproductive, lunca râu și tufăriș, cât și numărul de
gospodării inundate. Numărul de locuitori afectați se poate calcula considerând o medie de
2.7 persoane/gospodărie, conform ultimului recensământ (2011) în cazul județului Bihor.

Tabel nr. 11.2.8 - Suprafete de teren, pe raul Barcău, pe sectorul Sălard - Frontieră,
repartizate pe diverse folosințe ale terenului, afectate de inundațiile de probabilități de
depășire 0.1%, 1%, 5% si 10%.
Suprafata- curti, Folosinta teren -ha
probabil.
ha constr -ha arabil livezi neprod. pasuni paduri lunca rau tufaris
0,1% 4902 230,0 2117,6 14,5 - 2128,9 114,6 111,0 72,7
1% 149,4 - 2,2 - - 124,7 - 21,6 -
5% 138,8 - 1,7 - - 115,7 - 21,3 -
10% 134,3 - 1,6 - - 111,3 - 21,3 -

Tabel nr. 11.2.9 - Localități pe raul Barcău, pe sectorul Sălard - Frontieră repartizate pe diverse
folosințe ale terenului, afectate de inundațiile de probabilități de depășire 0.1%, 1%, 5% si
10%.
Curti, Folosinta teren - ha
Localitati (Comune) Localitati (Sate) Nr.case constr. -
p% (gosp.) ha arabil livezi neprod. pasuni paduri lunca rau tufaris
0,1 122 20,6 8,2 - - 4,2 - - 5,8
1 - - - - - - - - -
Sălard Sălard, Hodoș
5 - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
0,1 190 68,6 1,2 - - 1,7 - 0,9 -
1 Roșiori, Mihai - - - - - - - - -
Roșiori
5 Bravu - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
0,1 92 5,5 2,6 - - 0,9 - 0,8 -
1 Tămășeu, Niuved, - - - - - - - - -
Tămășeu
5 Parhida - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -

Pagina 211 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

Câteva exemple în legătură cu acest tabel sunt prezentate in continuare:


În dreptul localitatii Roșiori sunt inundate 190 gospodarii (0.1%) și 68.6 ha curti si
constructii.
În dreptul localitatii Tămășeu la probabilitatea de 0.1% sunt inundate un numar de 92
gospodării, precum și 2.6 ha teren arabil.
În legătură cu adâncimile maxime ale apei pe acest sector al raului Barcău, între localitățile
Sălard și frontieră, acestea, la inundația de probabilitate 0.1% variază intre 6.8 m si 9.2 m.
La celelalte probabilități de depășire aceste adâncimi scad, de exemplu la viitura de
probabilitate 10% adâncimile maxime sunt între 4.9 m si 7.1m.

RÂUL CRIȘUL ALB

Pagina 212 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

11.2.5. Raul Crișul Alb, sectorul amonte - Blăjeni

S-a analizat modelul rulat pentru următoarele probabilități de depăsire: 0.1%, 1%, 5% și
10%. Zona modelată a bazinului hidrografic al raului Crișul Alb pe acest sector incepe de la
izvorul Crișului Alb și se termină la stația hidrometrică Blăjeni, lungimea sectorului de râu
fiind de cca. 16 km.
Conform datelor din tabelul 11.2.10. suprafața inundată la probabilitățile de depășire 0.1%,
1%, 5% și 10% variază de la 38.2 ha, pentru probabilitatea de 10%, la 116 ha, pentru
probabilitatea de 0.1%. Cele mai însemnate suprafețe inundate aparțin urmatoarelor categorii:
pășuni, arabil, lunci de râu.
Celelalte terenuri cu destinaţie neagricolă sunt prezentate mai detaliat cu ocazia analizei
inundabilitatii principalei localitati din sectorul analizat: Blăjeni.
In tabelul nr. 11.2.11. sunt prezentate pentru această localitate, pentru probabilitățile de
depasire 0.1%, 1%, 5% si 10%, atât suprafețele inundate defalcate pe următoarele categorii
de folosința: curți și zone construite, terenuri neproductive, lunca râu și tufăriș, cât și numărul
de gospodării inundate. Numărul de locuitori afectați se poate calcula considerând o medie de
2.5 persoane/gospodărie, conform ultimului recensământ (2011) în cazul județului
Hunedoara.

Tabel nr. 11.2.10 - Suprafete de teren, pe raul Crișul Alb, pe sectorul amonte - Blăjeni,
repartizate pe diverse folosințe ale terenului, afectate de inundațiile de probabilități de
depășire 0.1%, 1%, 5% si 10%.
Suprafata Curti, Folosinta teren - ha
afectata - constr. -
p% ha ha arabil livezi neprod. pasuni paduri lunca rau tufaris
0.1 116.0 2.5 33.3 - - 23.7 13.7 17.2 25.5
1 95.6 2.0 27.1 - - 19.8 10.4 16.6 19.8
5 56.0 1.1 10.9 - - 9.6 6.8 15.7 11.8
10 38.2 0.6 3.9 - - 5.8 4.8 14.9 8.0

Tabel nr. 11.2.11 - Localități pe raul Crișul Alb, pe sectorul amonte – Blăjeni, repartizate pe
diverse folosințe ale terenului, afectate de inundațiile de probabilități de depășire 0.1%,
1%, 5% si 10%.
Curti, Folosinta teren - ha
Localitati
Localitati (Sate) Nr.case constr. -
(Comune)
p% (gosp.) ha arabil livezi neprod. pasuni paduri lunca rau tufaris
0,1 26 0,1 5,1 - - 1,1 0,1 0,7 2,1
1 18 0,1 3,6 - - 0,7 - 0,7 1,3
Blajeni Blajeni, Plai
5 7 0,1 0,9 - - 0,1 - 0,7 0,6
10 6 0,1 0,8 - - - - 0,7 0,5

Pagina 213 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

Adâncimile maxime ale apei pe acest sector al raului Crișul Alb, amonte Blăjeni (cca. 16
km) la inundația de probabilitate 0.1%, variază intre 1.7 m si 5.8 m. La celelalte probabilități
de depășire aceste adâncimi scad, de exemplu la viitura de probabilitate 10% adâncimile
maxime sunt între 0.9 m si 4 m.

11.2.6. Raul Crișul Alb, sectorul Blăjeni – Gurahonț


S-a analizat modelul rulat pentru următoarele probabilități de depăsire: 0.1%, 1%, 5% și
10%. Zona modelată a bazinului hidrografic al raului Crișul Alb pe acest sector incepe din
aval de stația hidrometrică Blăjeni și se termină în aval de stația hidrometrică Gurahonț
lungimea sectorului de râu fiind de peste 88 km.
Conform datelor din tabelul 11.2.12 suprafața inundată la probabilitățile de depășire 0.1%,
1%, 5% și 10% variază de la 2283.9 ha, pentru probabilitatea de 10%, la 3459.9 ha, pentru
probabilitatea de 0.1%. Cele mai însemnate suprafețe inundate aparțin urmatoarelor categorii:
arabil, curți și construcții, pășuni, lunci de râu.
Celelalte terenuri cu destinaţie neagricolă sunt prezentate mai detaliat cu ocazia analizei
inundabilitatii principalelor localitati din sectorul analizat: Buceș, Criscior, Brad, Rîbița, Baia
de Criș, Vața de Jos , Halmagiu, Vârfurile (Lipova), Plescuța, Gurahonț.
In tabelul nr. 11.2.13 sunt prezentate pentru aceste localităti, pentru probabilitățile de
depasire 0.1%, 1%, 5% si 10%, atât suprafețele inundate defalcate pe următoarele categorii
de folosința: curți și zone construite, terenuri neproductive, lunca râu și tufăriș, cât și numărul
de gospodării inundate. Numărul de locuitori afectați se poate calcula considerând o medie de
2.7 persoane/gospodărie, conform ultimului recensământ (2011) în cazul județului Arad și
2.5 persoane/gospodărie, conform ultimului recensământ (2011) în cazul județului
Hunedoara.

Tabel nr. 11.2.12 - Suprafete de teren, pe raul Crișul Alb, pe sectorul Blăjeni – Gurahonț,
repartizate pe diverse folosințe ale terenului, afectate de inundațiile de probabilități de
depășire 0.1%, 1%, 5% si 10%.
Suprafata Curti, Folosinta teren - ha
afectata - constr. -
p% ha ha arabil livezi neprod. pasuni paduri lunca rau tufaris
0.1 3459.9 356.9 2349.5 - 8.0 203.3 116.1 193.0 233.1
1 3128.0 291.9 2164.6 - 5.5 158.1 99.6 192.6 215.7
5 2644.8 178.6 1890.1 - 2.4 100.4 84.3 191.8 197.0
10 2283.9 133.4 1615.9 - 1.7 83.1 76.2 190.5 183.0

Câteva exemple în legătură cu tabelul nr. 11.2.13 sunt prezentate in continuare:


În dreptul localitatii Buceș sunt inundate 68 gospodarii (0.1%) și 9.7 ha teren arabil.
În dreptul localitatii Vața de Jos la probabilitatea de 0.1% sunt inundate un numar de 64
gospodării, precum și 15.1 ha teren arabil.
Adâncimile maxime ale apei pe acest sector al raului Crișul Alb, între localitățile Blăjeni și
Gurahonț, la inundația de probabilitate 0.1%, variază intre 3.7 m si 17.6 m. La celelalte

Pagina 214 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

probabilități de depășire aceste adâncimi scad, de exemplu la viitura de probabilitate 10%


adâncimile maxime sunt între 2.3 m si 11.4 m.

Tabel nr. 11.2.13 - Localități pe raul Crișul Alb, pe sectorul Blăjeni – Gurahonț, repartizate pe
diverse folosințe ale terenului, afectate de inundațiile de probabilități de depășire 0.1%,
1%, 5% si 10%.
Curti, Folosinta teren - ha
Localitati
Localitati (Sate) Nr.case constr. -
(Comune) arabil livezi neprod. pasuni paduri lunca rau tufaris
p% (gosp.) ha

0,1 28 4,8 10,8 - - - 0,1 - 0,5


1 Baia de Cris, Valeni, Risca, 24 3,7 10,0 - - - 0,1 - 0,5
Baia de Cris
5 Carastau 18 2,7 7,5 - - - 0,1 - 0,2
10 13 1,8 5,7 - - - 0,1 - 0,1
0,1 930 120,4 31,4 - 0,3 13,1 2,1 3,1 2,3
1 841 108,3 30,0 - 0,3 10,9 1,5 3,1 2,1
Brad Brad, Taratel
5 548 65,5 23,3 - 0,3 7,4 0,6 3,1 1,7
10 387 43,8 16,5 - 0,2 6,5 0,3 3,1 1,4
0,1 68 1,6 9,8 - - 1,7 0,7 0,8 5,5
1 65 1,4 9,6 - - 1,2 0,7 0,8 5,3
Buces Mihaileni
5 50 0,8 7,8 - - 0,3 0,7 0,8 4,2
10 38 0,2 7,3 - - 0,2 0,6 0,8 1,9
0,1 390 68,9 34,6 - - 9,9 0,8 2,7 1,7
1 289 53,5 23,4 - - 6,6 0,4 2,7 1,5
Criscior Criscior, Barza, Zdrapti
5 163 28,9 12,5 - - 4,8 0,3 2,6 0,5
10 142 24,8 10,3 - - 4,7 0,2 2,6 0,4
0,1 21 6,6 0,5 - - - - - 0,3
1 7 2,0 0,2 - - - - - 0,2
Gurahont Gurahont, Vosas
5 - - - - - - - - 0,1
10 - - - - - - - - 0,0
0,1 26 2,4 7,8 - - 0,2 0,2 0,7 1,9
1 22 1,7 7,0 - - 0,2 0,1 0,7 1,7
Halmagiu Ionesti, Tarmure, Tisa
5 17 1,0 5,6 - - - - 0,7 1,4
10 14 0,8 4,4 - - - - 0,7 1,2
0,1 - - - - - - - - -
1 - - - - - - - - -
Varfurile (Lipova) Varfurile
5 - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
0,1 9 1,3 2,8 - - 1,7 0,1 - 0,1
1 Aciuta, Rostoci, Gura Vaii, 3 0,3 1,7 - - - - - -
Plescuta
5 La locul lui Stan, Talagiu, 2 - 1,0 - - - - - -
10 1 - 0,5 - - - - - -
0,1 5 0,2 2,9 - - 0,1 - - -
1 4 0,1 2,4 - - 0,1 - - -
Ribita Crisan, Ribita
5 3 0,0 1,8 - - 0,1 - - -
10 2 0,0 1,4 - - - - - -
0,1 Prihodiste, Tarnava de 64 14,3 15,1 - - 0,5 - 0,6 1,8
1 Cris, Ocisor, Birtin, 55 11,7 13,4 - - 0,5 - 0,6 1,6
Vata de Jos
5 Brotuna, Basarabasa, Vata 45 7,8 12,3 - - 0,5 - 0,6 1,6
10 de Jos 36 5,2 10,1 - - 0,5 - 0,6 1,6

Pagina 215 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

11.2.7. Raul Crișul Alb, sectorul Gurahonț - Ineu

S-a analizat modelul rulat pentru următoarele probabilități de depăsire: 0.1%, 1%, 5% și
10%. Zona modelată a bazinului hidrografic al raului Crișul Alb pe acest sector incepe din
aval de stația hidrometrică Gurahonț și se termină în aval de stația hidrometrică Ineu
lungimea sectorului de râu fiind de peste 80 km.
Conform datelor din tabelul 11.2.14 suprafața inundată la probabilitățile de depășire 0.1%,
1%, 5% și 10% variază de la 3318.2 ha, pentru probabilitatea de 10%, la 8012.7 ha, pentru
probabilitatea de 0.1%. Cele mai însemnate suprafețe inundate aparțin urmatoarelor categorii:
arabil, curți și construcții, pășuni, tufăriș, lunci de râu.
Celelalte terenuri cu destinaţie neagricolă sunt prezentate mai detaliat cu ocazia analizei
inundabilitatii principalelor localitati din sectorul analizat: Gurahonț, Almaș, Dieci, Buteni,
Bârsa, Bocsig, Ineu.
In tabelul nr. 11.2.15 sunt prezentate pentru aceste localităti, pentru probabilitățile de
depasire 0.1%, 1%, 5% si 10%, atât suprafețele inundate defalcate pe următoarele categorii
de folosința: curți și zone construite, terenuri neproductive, lunca râu și tufăriș, cât și numărul
de gospodării inundate. Numărul de locuitori afectați se poate calcula considerând o medie de
2.7 persoane/gospodărie, conform ultimului recensământ (2011) în cazul județului Arad.

Tabel nr. 11.2.14. Suprafete de teren, pe raul Crișul Alb, pe sectorul Gurahonț - Ineu,
repartizate pe diverse folosințe ale terenului, afectate de inundațiile de probabilități de
depășire 0.1%, 1%, 5% si 10%.
Suprafata Curti, Folosinta teren - ha
afectata - constr. -
p% ha ha arabil livezi neprod. pasuni paduri lunca rau tufaris
0.1 8012.7 473.2 5881.5 2.3 1.3 651.8 129.4 303.1 570.2
1 5474.7 294.2 4033.6 0.1 1.2 277.3 87.4 280.0 500.9
5 3630.0 34.1 2715.5 - 1.2 73.7 83.3 279.4 443.0
10 3318.2 23.7 2450.2 - 1.1 62.0 80.2 278.9 422.1

Câteva exemple în legătură cu tabelul nr. 11.2.15 sunt prezentate in continuare:


În dreptul localitatii Gurahonț la probabilitatea de 0.1% sunt inundate un numar de 191
gospodării, precum și 1.3 ha curti și construcții.
În dreptul localitatii Bocsig sunt inundate 321 gospodarii (0.1%) și 18 ha teren arabil.

Pagina 216 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

Tabel nr. 11.2.15. Localități pe raul Crișul Alb, pe sectorul Gurahonț - Ineu, repartizate pe
diverse folosințe ale terenului, afectate de inundațiile de probabilități de depășire 0.1%,
1%, 5% si 10%.
Curti, Folosinta teren - ha
Localitati
Localitati (Sate) Nr.case constr. -
(Comune) arabil livezi neprod. pasuni paduri lunca rau tufaris
p% (gosp.) ha

0,1 5 - - - - - - 1,2 1,1


Almas 1 Joia Mare 4 - - - - - - 1,2 0,9
5 4 - - - - - - 1,2 0,8
10 4 - - - - - - 1,2 0,7
0,1 18 7,4 0,1 - - - - - -
1 8 3,3 - - - - - - -
Barsa Barsa
5 2 1,0 - - - - - - -
10 - 0,2 - - - - - - -
0,1 321 71,9 18,0 - - 0,6 - 0,2 0,9
1 170 37,3 9,4 - - 0,6 - 0,2 0,8
Bocsig Bocsig, Rapsig
5 16 2,9 0,2 - - 0,6 - 0,2 0,7
10 15 2,6 0,1 - - 0,6 - 0,2 0,7
0,1 2 - 0,8 - - - - - -
1 2 - 0,7 - - - - - -
Buteni Livada
5 2 - 0,7 - - - - - -
10 1 - 0,4 - - - - - -
0,1 12 2,8 3,1 - - 0,7 0,4 - 1,1
1 8 1,7 2,6 - - 0,4 0,2 - 0,6
Dieci Dieci, Revetis, Cociuba
5 6 1,2 2,3 - - 0,1 0,1 - 0,5
10 5 1,0 2,1 - - 0,1 - - 0,4
0,1 191 1,3 0,4 - - 0,0 7,0 58,9 0,7
1 60 16,2 0,6 - - 3,4 0,9 - 0,3
Gurahont Vosasi, Pescari
5 49 13,1 0,3 - - 3,2 0,7 - 0,2
10 41 11,1 0,2 - - 2,9 0,5 - 0,2
0,1 1491 244,2 0,8 - - 5,3 - 4,3 1,7
1 941 150,0 0,5 - - 5,3 - 4,3 1,7
Ineu Ineu
5 68 3,1 - - - 2,9 - 4,3 1,5
10 58 2,0 - - - 2,3 - 4,3 1,4

Adâncimile maxime ale apei pe acest sector al raului Crișul Alb, între localitățile Gurahonț
și Ineu, la inundația de probabilitate 0.1%, variază intre 4.4 m si 11.3 m. La celelalte
probabilități de depășire aceste adâncimi scad, de exemplu la viitura de probabilitate 10%
adâncimile maxime sunt între 4.1 m si 8.7 m.

11.2.8. Raul Crișul Alb, sectorul Ineu – Chișineu Criș


S-a analizat modelul rulat pentru următoarele probabilități de depăsire: 0.1%, 1%, 5% și
10%. Zona modelată a bazinului hidrografic al raului Crișul Alb pe acest sector incepe din
aval de stația hidrometrică Ineu și se termină în aval de stația hidrometrică Chișineu Criș,
lungimea sectorului de râu fiind de peste 44 km.
Conform datelor din tabelul 11.2.16 suprafața inundată la probabilitățile de depășire 0.1%,
1%, 5% și 10% variază de la 1011.9 ha, pentru probabilitatea de 10%, la 7033.1 ha, pentru
probabilitatea de 0.1%. Cele mai însemnate suprafețe inundate aparțin urmatoarelor categorii:
arabil, pășuni, curți și construcții, păduri, tufăriș, lunci de râu.

Pagina 217 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

Celelalte terenuri cu destinaţie neagricolă sunt prezentate mai detaliat cu ocazia analizei
inundabilitatii principalelor localitati din sectorul analizat: Ineu, Șicula, Chișineu Criș.
In tabelul nr. 11.2.17 sunt prezentate pentru aceste localităti, pentru probabilitățile de
depasire 0.1%, 1%, 5% si 10%, atât suprafețele inundate defalcate pe următoarele categorii
de folosința: curți și zone construite, terenuri neproductive, lunca râu și tufăriș, cât și numărul
de gospodării inundate. Numărul de locuitori afectați se poate calcula considerând o medie de
2.7 persoane/gospodărie, conform ultimului recensământ (2011) în cazul județului Arad.

Tabel nr. 11.2.16. Suprafete de teren, pe raul Crișul Alb, pe sectorul Ineu – Chișineu Criș,
repartizate pe diverse folosințe ale terenului, afectate de inundațiile de probabilități de
depășire 0.1%, 1%, 5% si 10%.
Suprafata Curti, Folosinta teren - ha
afectata - constr. -
p% ha ha arabil livezi neprod. pasuni paduri lunca rau tufaris
0.1 7033.1 304.1 4096.7 27.6 1.3 2090.5 284.8 127.2 100.8
1 3354.6 209.6 1592.1 - - 1332.3 5.3 127.2 88.1
5 1432.5 5.3 350.3 - - 868.8 - 126.5 81.5
10 1011.9 3.3 195.0 - - 612.7 - 124.6 76.2

Câteva exemple în legătură cu tabelul nr. 11.2.17 sunt prezentate in continuare:


În dreptul localitatii Chișineu Criș la probabilitatea de 0.1% sunt inundate un numar de 105
gospodării, precum și 0.4 ha teren arabil.

Tabel nr. 11.2.17. Localități pe raul Crișul Alb, pe sectorul Ineu – Chișineu Criș,, repartizate
pe diverse folosințe ale terenului, afectate de inundațiile de probabilități de depășire
0.1%, 1%, 5% si 10%.
Curti, Folosinta teren - ha
Localitati
Localitati (Sate) Nr.case constr. -
(Comune)
p% (gosp.) ha arabil livezi neprod. pasuni paduri lunca rau tufaris

0.1 105 0.3 0.4 0.1 - 11.5 - 4.2 5.0


Chisineu Cris 1 Chisineu Cris 99 0.1 0.4 - - 10.6 - 4.2 5.0
5 94 0.1 0.3 - - 9.6 - 4.2 5.0
10 91 - 0.3 - - 9.1 - 4.2 5.0
0.1 1282 206.5 0.2 - - 4.6 3.1 4.3 1.7
1 878 137.3 - - - 4.6 3.1 4.3 1.7
Ineu Ineu
5 81 4.8 - - - 3.2 - 4.3 1.6
10 66 3.0 - - - 2.6 - 4.3 1.4
0.1 1 - - - - 0.1 - - 0.1
1 1 - - - - 0.1 - - 0.1
Sicula Sicula
5 - - - - - - - - 0.1
10 - - - - - - - - -

Pagina 218 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

Adâncimile maxime ale apei pe acest sector al raului Crișul Alb, între localitățile Ineu și
Chișineu Criș, la inundația de probabilitate 0.1%, variază intre 7.2 m si 11.9 m. La celelalte
probabilități de depășire aceste adâncimi scad, de exemplu la viitura de probabilitate 10%
adâncimile maxime sunt între 3.3 m si 10 m.

11.2.9. Raul Crișul Alb, sectorul Chișineu Criș - frontiera


S-a analizat modelul rulat pentru următoarele probabilități de depăsire: 0.1%, 1%, 5% și
10%. Zona modelată a bazinului hidrografic al raului Crișul Alb pe acest sector incepe din
aval de stația hidrometrică Chișineu Criș și se termină la frontiera, lungimea sectorului de
râu fiind de peste 26 km.
Conform datelor din tabelul 11.2.18 suprafața inundată la probabilitățile de depășire 0.1%,
1%, 5% și 10% variază de la 557 ha, pentru probabilitatea de 10%, la 9611 ha, pentru
probabilitatea de 0.1%. Cele mai însemnate suprafețe inundate aparțin urmatoarelor categorii:
arabil, pășuni, curți și construcții.
Celelalte terenuri cu destinaţie neagricolă sunt prezentate mai detaliat cu ocazia analizei
inundabilitatii principalelor localitati din sectorul analizat: Chișineu Criș, Graniceri, Pilu.
In tabelul nr. 11.2.19 sunt prezentate pentru aceste localităti, pentru probabilitățile de
depasire 0.1%, 1%, 5% si 10%, atât suprafețele inundate defalcate pe următoarele categorii
de folosința: curți și zone construite, terenuri neproductive, lunca râu și tufăriș, cât și numărul
de gospodării inundate. Numărul de locuitori afectați se poate calcula considerând o medie de
2.7 persoane/gospodărie, conform ultimului recensământ (2011) în cazul județului Arad.

Tabel nr. 11.2.18. Suprafete de teren, pe raul Crișul Alb, pe sectorul Chișineu Criș - frontiera,
repartizate pe diverse folosințe ale terenului, afectate de inundațiile de probabilități de
depășire 0.1%, 1%, 5% si 10%.
Suprafata Curti, Folosinta teren - ha
afectata - constr. -
p% ha ha arabil livezi neprod. pasuni paduri lunca rau tufaris
0.1 9611.0 284.8 6278.2 5.7 - 2596.1 129.1 80.1 237.1
1 4686.4 80.7 2383.5 - - 1884.3 23.1 80.1 234.8
5 1181.5 1.2 10.0 - - 857.8 - 79.9 232.5
10 557.0 0.8 4.7 - - 236.5 - 80.9 234.2

Pagina 219 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

Tabel nr. 11.2.19. Localități pe raul Crișul Alb, pe sectorul Chișineu Criș - frontiera,,
repartizate pe diverse folosințe ale terenului, afectate de inundațiile de probabilități de
depășire 0.1%, 1%, 5% si 10%.
Curti, Folosinta teren - ha
Localitati
Localitati (Sate) Nr.case constr. -
(Comune) arabil livezi neprod. pasuni paduri lunca rau tufaris
p% (gosp.) ha

0,1 750 131,9 0,5 - - 12,1 - 4,2 5,0


Chisineu Cris 1 Chisineu Cris 103 0,1 0,5 - - 11,4 - 4,2 5,0
5 94 - 0,4 - - 9,7 - 4,2 5,0
10 94 - 0,3 - - 9,7 - 4,2 5,0
0,1 - - - - - - - - -
1 - - - - - - - - -
Graniceri Graniceri
5 - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
0,1 242 70,7 4,8 - - 5,6 0,4 2,0 -
1 180 49,8 4,6 - - 5,3 0,4 2,0 -
Pilu Pilu, Varsand
5 20 - - - - 4,8 - 2,0 -
10 19 - - - - 4,7 - 2,0 -

Adâncimile maxime ale apei pe acest sector al raului Crișul Alb, pe sectorul Chișineu Criș -
frontieră, la inundația de probabilitate 0.1%, variază intre 2.1 m si 11.8 m. La celelalte
probabilități de depășire aceste adâncimi scad, de exemplu la viitura de probabilitate 10%
adâncimile maxime sunt între 1.6 m si 9.5 m.

Pagina 220 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

RÂUL CRIȘUL NEGRU

11.2.10. Raul Crișul Negru, sectorul izvor – Suștiu


S-a analizat modelul rulat pentru următoarele probabilități de depăsire: 0.1%, 1%, 5% și
10%. Zona modelată a bazinului hidrografic al raului Crișul Negru pe acest sector incepe din
aval de stația hidrometrică Chișineu Criș și se termină la Suștiu..
Conform datelor din tabelul 11.2.20 suprafața inundată la probabilitățile de depășire 0.1%,
1%, 5% și 10% variază de la 99.2 ha, pentru probabilitatea de 5%, la 395.1 ha, pentru
probabilitatea de 0.1%. Cele mai însemnate suprafețe inundate aparțin urmatoarelor categorii:
curți și construcții, pășuni, arabil.
Celelalte terenuri cu destinaţie neagricolă sunt prezentate mai detaliat cu ocazia analizei
inundabilitatii principalelor localitati din sectorul analizat: Cristioru de Jos, Cărpinet, Vașcău,
Lunca.
In tabelul nr. 11.2.21 sunt prezentate pentru aceste localităti, pentru probabilitățile de
depasire 0.1%, 1%, 5% si 10%, atât suprafețele inundate defalcate pe următoarele categorii
de folosința: curți și zone construite, terenuri neproductive, lunca râu și tufăriș, cât și numărul
de gospodării inundate. Numărul de locuitori afectați se poate calcula considerând o medie de
2.7 persoane/gospodărie, conform ultimului recensământ (2011) în cazul județului Bihor.

Pagina 221 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

Tabel nr. 11.2.20 Suprafete de teren, pe raul Crișul Negru, pe sectorul Izvor – Suștiu
repartizate pe diverse folosințe ale terenului, afectate de inundațiile de probabilități de
depășire 0.1%, 1%, 5% si 10%.
Suprafata Curti, Folosinta teren - ha
afectata - constr. -
p% ha ha arabil livezi neprod. pasuni paduri lunca rau tufaris
0.1 395.1 126.7 49.4 8.0 0.3 119.9 12.5 28.9 49.4
1 230.5 81.7 25.7 1.1 0.3 45.7 8.4 28.3 39.4
5 99.2 27.2 5.5 0.1 0.3 11.2 5.0 26.5 23.4
10 63.2 11.9 1.8 - 0.3 5.7 3.5 25.0 14.0

Tabel nr. 11.2.21. Localități pe raul Crișul Negru, pe sectorul Izvor – Suștiu, repartizate pe
diverse folosințe ale terenului, afectate de inundațiile de probabilități de depășire 0.1%,
1%, 5% si 10%.
Curti, Folosinta teren - ha
Localitati (Comune) Localitati (Sate) Nr.case constr. -
p% (gosp.) ha arabil livezi neprod. pasuni paduri lunca rau tufaris

0,1 80 15,1 1,6 1,2 - 0,4 0,8 2,8 9,4


1 Carpinet, 60 10,1 1,2 0,2 - 0,3 0,6 2,8 8,4
Carpinet
5 Leheceni 34 3,9 0,4 - - 0,3 0,2 2,8 5,7
10 19 1,4 0,2 - - 0,1 0,1 2,7 3,0
0,1 83 15,1 1,6 1,2 - 0,4 0,8 2,8 9,4
1 Saliste de Vascau, 53 13,5 1,2 - - - - 2,3 3,1
Cristioru de Jos
5 Poiana 27 5,4 0,9 - - - - 2,2 1,8
10 16 2,4 0,6 - - - - 2,1 1,1
0,1 21 1,7 2,0 - - 3,0 - - -
1 19 1,2 1,8 - - 2,7 - - -
Lunca Sustiu
5 2 0,2 0,2 - - 0,1 - - -
10 - - - - - - - - -
0,1 228 43,2 3,5 2,2 - 21,3 0,6 1,1 0,7
1 124 28,8 0,1 0,2 - 8,1 0,3 1,1 0,7
Vascau Vascau
5 48 9,6 - - - 3,9 - 1,1 0,6
10 29 4,9 - - - 2,9 - 1,0 0,4

Adâncimile maxime ale apei pe acest sector al raului Crișul Negru, amonte Suștiu, la
inundația de probabilitate 0.1%, variază intre 0.4 m si 7.3 m. La celelalte probabilități de
depășire aceste adâncimi scad, de exemplu la viitura de probabilitate 10% adâncimile
maxime sunt între 0.3 m si 3.9 m.

11.2.11. Raul Crișul Negru, sectorul Suștiu – Beiuș


S-a analizat modelul rulat pentru următoarele probabilități de depăsire: 0.1%, 1%, 5% și
10%. Zona modelată a bazinului hidrografic al raului Crișul Negru pe acest sector incepe din
aval de stația hidrometrică Suștiu și se termină la Beiuș.
Conform datelor din tabelul 11.2.22 suprafața inundată la probabilitățile de depășire 0.1%,
1%, 5% și 10% variază de la 664.7 ha, pentru probabilitatea de 10%, la 1905.2 ha, pentru

Pagina 222 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

probabilitatea de 0.1%. Cele mai însemnate suprafețe inundate aparțin urmatoarelor


categorii:, pășuni, arabil, curți și construcții.
Celelalte terenuri cu destinaţie neagricolă sunt prezentate mai detaliat cu ocazia analizei
inundabilitatii principalelor localitati din sectorul analizat: Lunca, Rieni, Lazuri de Beiuș,
Drăgănești, Tărcaia, Beiuș.
In tabelul nr. 11.2.23 sunt prezentate pentru aceste localităti, pentru probabilitățile de
depasire 0.1%, 1%, 5% si 10%, atât suprafețele inundate defalcate pe următoarele categorii
de folosința: curți și zone construite, terenuri neproductive, lunca râu și tufăriș, cât și numărul
de gospodării inundate. Numărul de locuitori afectați se poate calcula considerând o medie de
2.7 persoane/gospodărie, conform ultimului recensământ (2011) în cazul județului Bihor.

Tabel nr. 11.2.22 Suprafete de teren, pe raul Crișul Negru, pe sectorul Suștiu – Beiuș
repartizate pe diverse folosințe ale terenului, afectate de inundațiile de probabilități de
depășire 0.1%, 1%, 5% si 10%.
Suprafata Curti, Folosinta teren - ha
afectata - constr. -
p% ha ha arabil livezi neprod. pasuni paduri lunca rau tufaris
0.1 1905.2 114.5 276.2 0.8 0.1 1310.9 20.8 113.3 68.6
1 1428.8 74.4 120.2 - 0.1 1038.7 20.5 109.8 65.1
5 861.5 23.1 11.5 - 0.1 641.3 20.0 109.6 55.9
10 664.7 12.0 1.8 - 0.1 479.1 17.0 106.3 48.4

Pagina 223 din 525


Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri

Tabel nr. 11.2.23. Localități pe raul Crișul Negru, pe sectorul Suștiu – Beiuș, repartizate pe
diverse folosințe ale terenului, afectate de inundațiile de probabilități de depășire 0.1%,
1%, 5% si 10%.
0,1 147 5,2 - - - 6,2 - - -
Beius 1 Beius 37 2,1 - - - 0,7 - - -
5 - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
0,1 68 13,3 6,2 - - 0,9 - - 0,3
1 Draganesti, 39 6,7 4,0 - - 0,8 - - 0,2
Draganesti
5 Gradinari 1 - - - - 0,3 - - 0,1
10 0 - - - - 0,2 - - -
0,1 28 5,2 - - - 5,9 - - 0,1
1 19 3,3 - - - 4,1 - - 0,1
Lazuri de Beius Baleni
5 11 2,0 - - - 2,4 - - 0,1
10 2 0,3 - - - 0,2 - - 0,1
0,1 178 25,6 1,1 - - 28,0 - 0,2 0,2
1 Lunca, Sustiu, 139 21,2 - - - 21,8 - 0,2 0,1
Lunca
5 Hotarel 89 12,8 - - - 14,4 - 0,2 -
10 - 6,0 - - - 5,8 - 0,2 -
0,1 40 2,8 - - - 10,7 - - -
1 25 0,9 - - - 7,6 - - -
Rieni Ghighiseni
5 81 0,6 - - - 4,2 - - -
10 12 0,5 - - - 3,4 - - -
0,1 60 12,2 3,0 - - 1,5 - - 0,4
1 18 3,1 0,4 - - 1,4 - - 0,3
Tarcaia Totoreni
5 - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -

Adâncimile maxime ale apei pe acest sector al raului Cris Negru, între localitățile Suștiu și
Beiuș, la inundația de probabilitate 0.1%, variază intre 2.8 m si 8.8 m. La celelalte
probabilități de depășire aceste adâncimi scad, de exemplu la viitura de probabilitate 10%
adâncimile maxime sunt între 2.1 m si 5.9 m.

11.2.12. Raul Crișul Negru, sectorul Beiuș – Tinca


S-a analizat modelul rulat pentru următoarele probabilități de depăsire: 0.1%, 1%, 5% și
10%. Zona modelată a bazinului hidrografic al raului Crișul Negru pe acest sector incepe din
aval de stația hidrometrică Beius și se termin