Bazinul Hidrografic Crisuri

Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Districtul de Bazin Hidrografic Crișuri
CUPRINS:
CAPITOLUL 1 - INTRODUCERE ................................................................................4

CAPITOLUL 2 - ANALIZA REPARTIŢIEI PRECIPITAŢIILOR PRODUSE PE
SUPRAFAŢA BAZINULUI HIDROGRAFIC CRIŞURI ......................................28
CAPITOLUL 3 - ANALIZA REGIMULUI VIITURILOR PRODUSE ÎN BAZINUL
HIDROGRAFIC CRIŞURI ÎN ULTIMII 30-40 DE ANI .......................................38
CAPITOLUL 4 – ESTIMAREA CALITATIVĂ A MODIFICĂRILOR
MORFOLOGICE ALE ALBIILOR MINORE A PRINCIPALELOR CURSURI
DE APĂ. MOBILITATEA CURSURILOR DE APĂ. EROZIUNI, COLMATĂRI.
ACȚIUNI ANTROPICE – BALASTIERE. ............................................................49
CAPITOLUL 5 – INVENTARIEREA PAGUBELOR FIZICE DIRECTE PRODUSE
ÎN ULTIMII 35 DE ANI DE CĂTRE INUNDAŢII IN BH CRIȘURI ..................59
CAPITOLUL 6 – SISTEMUL ACTUAL DE PROTECŢIE A POPULAŢIEI ŞI A
BUNURILOR ÎMPOTRIVA INUNDAŢIILOR .....................................................79
CAPITOLUL 7 SISTEMUL ACTUAL DE GESTIONARE A RESURSELOR DE
APĂ DIN BAZIN ..................................................................................................119
CAPITOLUL 8 – CARACTERIZAREA GENERALĂ A UTILIZĂRII
TERENURILOR DIN SPAŢIUL BAZINULUI HIDROGRAFIC CRIŞURI ......129
CAPITOLUL 9 - LUCRĂRI EXISTENTE DE COMBATERE A EROZIUNII
SOLULUI ŞI DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE
TORENŢIALE .......................................................................................................182
CAPITOLUL 10 – SISTEMUL DE DESECARE ŞI DRENAJ A SUPRAFEŢELOR
CU EXCES DE UMIDITATE ÎN BAZINUL HIDROGRAFIC CRIȘURI..........192
CAPITOLUL 11 - INUNDABILITATEA ACTUALĂ A TERITORIULUI
SPAȚIULUI HIDROGRAFIC CRIŞURI ..............................................................200
CAPITOLUL 12. PREVEDERI ALE PLANURILOR DE DEZVOLTARE
TERITORIALĂ ȘI REGIONALĂ ÎN BAZINUL HIDROGRAFIC CRIȘURI ...250
Pagina 1 din 525

CAPITOLUL 13. ANALIZA CRITICA A CAPACITATILOR DE TRANSPORT A

DEBITELOR LICHIDE SI SOLIDE DE CATRE PODURI SI PODETE
AMPLASATE PE CURSURILE DE APA, A STARII LOR TEHNICE SI
FUNCTIONALE, A SITUATIEI EROZIUNILOR IN ZONA ACESTOR
INFRASTRUCTURI. PROPUNERI DE ACTIUNI SI MASURI. .......................290
CAPITOLUL 14 – STABILIREA RISCULUI SOCIAL ACCEPTAT LA
INUNDATII PENTRU LOCALITATI, OBIECTIVE SOCIO-ECONOMICE,
TERENURI AGRICOLE, OBIECTIVE SPECIALE SAU GRADUL DE
PROTECTIE ADECVAT ACESTOR RECEPTORI DE RISC ...........................300
CAPITOLUL 15 EVALUAREA RISCULUI LA INUNDAŢII PROVOCATE DE
VIITURI RAPIDE. IDENTIFICAREA CURSURILOR DE APĂ PE CARE SE
PRODUC VIITURI RAPIDE. REGIONALIZĂRI CARACTERISTICE.
LOCALITĂŢI ŞI POPULAŢIE EXPUSĂ RISCULUI VIITURILOR RAPIDE.
ISTORIC ................................................................................................................306
CAPITOLUL 16 - EVALUAREA PRELIMINARĂ A RISCULUI LA INUNDAȚII
PROVOCATE DE REVĂRSAREA CURSURILOR MARI DE APĂ. STAREA
CURENTĂ, CALIBRARE ȘI MĂSURI VIITOARE. IMPACTUL LOR. .........307
CAPITOLUL 17 – IERARHIZAREA SUBBAZINELOR COMPONENTE ALE
BAZINULUI HIDROGRAFIC CRISURI DIN PUNCT DE VEDERE AL
RISCULUI LA INUNDATII .................................................................................317
CAPITOLUL 18 – PREZENTAREA ACTIUNILOR SI MASURILOR PROPUSE
PENTRU REDUCEREA RISCULUI LA INUNDATII .......................................326
CAPITOLUL 19 – ACŢIUNI ŞI MĂSURI, SOLUŢII, PENTRU REDUCEREA
RISCULUI LA EROZIUNEA SOLULUI ŞI LA DIMINUAREA
CARACTERULUI TORENŢIAL AL BAZINELOR HIDROGRAFICE MICI ŞI
FOARTE MICI ......................................................................................................346
CAPITOLUL 20 – PREZENTAREA UNITARA LA NIVEL DE BAZIN

HIDROGRAFIC A ACTIUNILOR, MASURILOR SI SOLUTIILOR DE
REDUCERE A RISCULUI LA INUNDATII SI INCADRAREA LOR IN
SISTEMUL DE PROTECTIE EXISTENT ...........................................................359
Pagina 2 din 525

CAPITOLUL 21 – EVALUAREA MONETARA A MASURILOR, ACTIUNILOR SI

SOLUTIILOR PROPUSE PENTRU REDUCEREA RISCULUI LA INUNDATII
IN BAZINUL HIDROGRAFIC CRISURI............................................................377
CAPITOLUL 22 – ANALIZA CRITICA A CIRCULAȚIEI FLUXULUI
INFORMAȚIONAL IN TIMPUL VIITURILOR ȘI INUNDAȚIILOR, A
EXISTENȚEI ȘI A CONȚINUTULUI PLANURILOR LOCALE DE APARARE
ȘI A EXISTENȚEI ȘI A CONȚINUTULUI PLANURILOR DE AVERTIZARE-
ALARMARE IN AVAL DE BARAJE .................................................................381
CAPITOLUL 23 –ANALIZA CRITICĂ A REGULAMENTELOR DE
EXPLOATARE ALE SISTEMULUI EXISTENT DE PROTECŢIE ÎMPOTRIVA
INUNDAŢIILOR ŞI A SISTEMULUI BAZINAL DE GESTIONARE A
RESURSELOR DE APĂ. PROPUNERI DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A
PERFORMANŢELOR SISTEMULUI DE PROTECŢIE ÎMPOTRIVA
INUNDAŢIILOR. ..................................................................................................397
CAPITOLUL 24 – MASURI IN DIRECTIA PROTECTIEI NATURII
(ATENUAREA VIITURILOR PRIN REACTIVAREA ZONELOR
INUNDABILE SI RENATURAREA CURSURILOR DE APA; REDUCEREA
DEBITELOR VIITURILOR PRIN PREZERVAREA SI RESTAURAREA
ZONELOR UMEDE, CAPABILE SA ACUMULEZE SI SA RETINA APELE IN
CADRUL SPATIULUI HIDROGRAFIC) ............................................................438
CAPITOLUL 25 – REZUMAT AL PLANULUI PENTRU PREVENIREA,
PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR IN SPATIUL
HIDROGRAFIC CRISURI ...................................................................................443
BIBLIOGRAFIE .........................................................................................................457
ANEXE .......................................................................................................................457
Pagina 3 din 525

CAPITOLUL 1 - INTRODUCERE
1.1. Necesitate şi oportunitate

a) Necesitate
Având în vedere faptul că apărarea împotriva inundaţiilor, a fenomenelor meteorologice
periculoase şi accidentelor la construcţii hidrotehnice reprezintă o activitate de protecţie
civilă a populaţiei, de interes naţional, elaborarea PPPDEI este necesară pentru
fundamentarea acţiunilor de prevenire şi protecţie împotriva inundaţiilor având la bază
Strategia Naţională de management al riscului la inundaţii.
Planul pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor în Bazinul Hidrografic
Crişuri- se constituie o piesă importantă în realizarea Planului de Management al riscului la
inundaţii, deoarece cunoscând cauzele producerii fenomenelor de inundaţie şi aria de propagare
a acestora se vor putea propune măsuri de localizare, reducere sau preîntâmpinare a efector
inundaţiilor. Pe lângă refacerea lucrărilor de apărare afectate şi întărirea capacităţii de prognoză
şi intervenţie s-a impus ca o măsură extrem de necesară elaborarea şi implementarea unui Plan
Naţional pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor.
În anul 2005, a fost elaborată Strategia Naţională de Management al Riscului la Inundaţii, pe
termen scurt. Corelată cu planurile de amenajare a teritoriului (care au în vedere hidrologia
modificată a râurilor), strategia a creat, pentru prima dată în România, cadrul legal ce face
posibilă gestionarea eventualelor inundaţii într-o manieră integrată, prin coordonarea eforturilor
tuturor părţilor implicate. Strategia prevedea atribuţii şi responsabilităţi clare şi detaliate pentru
fiecare instituţie a administraţiei publice centrale și locale participantă la gestionarea situaţiilor
create de inundaţii. Principalul scop al Strategiei a fost acela de diminuare a pagubelor şi
prevenirea pierderii de vieţi omeneşti în situaţia producerii inundaţiilor, printr-o abordare
comprehensivă a managementului unei astfel de situaţii de urgenţă.
Urmare adoptării la nivel European a Directivei 2007/60/CE a Parlamentului European și a
Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea și gestionarea riscurilor la inundaţii, în
anul 2010, a fost realizată transpunerea acesteia prin Ordonanța de Urgență nr.3/2010 de
modificare și completare a Legii Apelor 107/1996 și a fost elaborată Strategia Naţională de
Management al Riscului la Inundaţii pe termen mediu şi lung, aprobată prin Hotărârea de
Guvern 846 din 11 august 2010.
b) Oportunitate
Existând un cadru legal la nivelul întregii tări, a apărut și oportunitatea. Directiva Cadru
2007/60/CE privind inundaţiile, aprobată de Parlamentul European la 23 octombrie 2007, cere
tuturor statelor membre să realizeze următoarele:
- Evaluare preliminară până în 2011, pentru a identifica cursurile de apă cu risc la
inundaţii;
- Să întocmească, până în 2013, hărţi de inundabilitate şi ale bunurilor supuse riscului;
Pagina 4 din 525

- Să ia măsuri adecvate şi coordonate până în 2015, pentru reducerea riscurilor la

inundaţii, prin planuri de management al riscului la inundaţii concentrate asupra
prevenirii, protecţiei şi pregătirii.
Considerând evoluţia și tendinţele în producerea fenomenului de inundaţii și, mai ales,
consecinţele acestui fenomen, a rezultat clar, că se impun schimbări în modul de abordare a
problemei apărării împotriva inundaţiilor, trecând de la formele defensive de acţiune la cele de
gestionare, de management al riscului la inundaţii. Experienţa a numeroase lucrări de apărare,
inclusiv al unora executate în România, al căror scop a fost acela al unei protecţii totale
împotriva inundaţiilor, arată, că ele au avut și au efecte negative asupra zonelor din aval, cât și a
celor din amonte și din zonele adiacente. Coridoarele cursurilor de apă au fost adesea
fragmentate, zonele ripariene, zonele umede, fiind despărţite de principalele cursuri de apă.
Efectele nu au întârziat să apăra. Undele de viitura sunt dezatenuate, creşte cantitatea de nutrienţi
şi substanţe organice în apa râului, crește temperatura apei, echilibrul cursului de apă este rupt,
numărul habitatelor este redus și ca urmare are loc reducerea numărului de specii și a
biodiversităţii. În consecință, prin HG nr. 1309/2005 modificată prin HG 652/2010, Guvernul
României a aprobat Programul de realizare a Planului Naţional pentru Prevenirea, Protecţia
şi Diminuarea efectelor inundaţiilor şi finanţarea acestuia, prin care s-a dispus elaborarea, la
nivelul celor 11 bazine/spaţii hidrografice pe care se realizează gestionarea apelor de pe teritoriul
României, a “Planurilor pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea Efectelor Inundaţiilor”.
Planurile pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea Efectelor Inundaţiilor vin în
întâmpinarea necesităţii de schimbare a abordării managementului inundaţiilor, de la “acţiunea
pasivă” la o “acţiune proactivă”, în vederea reducerii atât a genezei potenţialelor dezastre, cât şi
reducerea vulnerabilităţii la inundaţii şi, coroborat cu Planurile de Management pe
Bazine/Spaţii Hidrografice, ca principale instrumente de implementare a Directivei Cadru
2000/60/UE în domeniul apei, a cărei ţintă o reprezintă atingerea „stării bune” a apelor în anul
2015, vor conduce împreună la asigurarea acelorași condiţii de viaţă pentru toţi cetăţenii.
Prin Programul Operational Sectorial Mediu se are în vedere respectarea prevederilor acquis-ului
comunitar privind procedurile generale de gestionare a fondurilor comunitare în perioada 2007-
2013, aşa cum este prevăzut în Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1083/2006 care stabileşte
prevederile generale pentru Fondul European pentru Dezvoltare Regională, Fondul Social
European şi Fondul de Coeziune, care abrogă Regulamentul (CE) nr. 1260/1999, precum şi în
Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1828/2006 care stabileşte reguli pentru implementarea
Regulamentului Comisiei nr. 1083/2006 şi a Regulamentului nr. 1080/2006.
Astfel, Obiectivul nr. 5 al POS Mediu este dezvoltat şi detaliat prin Axa prioritară 5 -
„Dezvoltarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai
expuse la risc”, al cărui obiectiv direct este „managementul durabil al inundaţiilor în zonele cele
mai expuse la risc”. Aceasta se aliniază iniţiativei UE de elaborare şi punere în aplicare a unui
program de acţiune pentru protecţia împotriva inundaţiilor şi reducerea efectelor inundaţiilor. În
cadrul schemei de lucru, se menţionează că este necesar ca fiecare stat membru să elaboreze
planuri de management privind riscul inundaţiilor pentru fiecare bazin hidrografic în care
sănătatea umană, mediul înconjurător şi activităţile economice pot fi afectate de către inundaţii.
Pagina 5 din 525

Administraţia Naţională „Apele Române” şi Administraţia Bazinală de Apă Criş, beneficiari

direcţi ai acestui proiect, se vor conforma astfel cerinţelor Directivei 2007/60/CE privind
evaluarea şi gestionarea riscurilor de inundaţii şi ale Legii apelor nr. 107/1996 cu modificările şi
completările ulterioare, privind realizarea hărţilor de hazard (inundabilitate) la inundaţii de pe
cursurile de apă cuprinse în zonele de interes ale proiectului.
1.2. Obiectivele documentației PPPDEI

Planul pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea Efectelor Inundaţiilor (PPPDEI) în
bazinul hidrografic Criş este elaborat în baza prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1309/2005
privind aprobarea Planului de realizare a Planului Naţional pentru prevenirea, protecţia şi
diminuarea efectelor inundaţiilor şi a finanţării acestuia, modificată şi completată prin HG nr.
652/2010. PPPDEI are la bază principiile cuprinse în Strategia Naţională de Management al
Riscului la Inundaţii pe termen lung şi mediu, şi răspunde prevederilor Directivei 2007/60/CE a
Parlamentului European şi a Consiliului privind evaluarea şi gestionarea riscurilor la inundaţii.
Planul pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea Efectelor Inundaţiilor în bazinul hidrografic
Criş, instrument absolut necesar pentru coordonarea la nivel naţional şi corelarea la nivel
bazinal a lucrărilor de investiţii pentru prevenirea şi combaterea inundaţiilor, devine astfel parte
integrantă a politicii naţionale în domeniul gospodăririi apelor. Rezultatele obținute în cadrul
acestui proiect vor fi încorporate în schemele directoare de amenajare a bazinelor hidrografice,
devenind astfel posibilă analizarea și realizarea unei politici moderne de dezvoltare socială și a
unei politici de asigurări.
Scopul Planului Naţional pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea Efectelor Inundaţiilor
este reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale (inundaţii) cu efect asupra
populaţiei, prin implementarea măsurilor preventive în cele mai vulnerabile zone până în 2015.
Factorii de risc determinanţi şi favorizanţi pentru inundaţii, sunt:
 precipitaţii abundente, torenţiale sau de lungă durată care formează viituri;
 zestrea de zăpadă şi de gheaţă corelată cu temperatura mediului;
 baraje sau diguri nesigure ori subdimensionate;
 albii ale cursurilor de apă neregularizate sau necurăţate;
 obstacole în calea viiturilor;
 gradul de umectare a solului;
 capacitatea acumulărilor de apă.
Obiectivul general al Planului pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea Efectelor
Inundaţiilor este reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra
populației, prin implementarea măsurilor preventive în cele mai vulnerabile zone până în 2015.
Obiectivele specifice ale Planului pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea Efectelor
Inundaţiilor, sunt:
 Identificarea bazinelor hidrografice sau sub-bazinelor hidrografice în care există
riscul producerii de inundaţii;
 Regionalizarea hazardului la inundaţii;
Pagina 6 din 525

 Prezentarea principalelor viituri produse în ultimii 30 de ani şi care au provocat

inundaţii;
 Descrierea vulnerabilităţii la inundaţii a zonelor ce prezintă risc la inundaţii;
 Efectuarea evaluării riscului de inundaţii folosind echipamente de cartografiere;
 Cauzele inundaţiilor cu descrierea factorilor antropici care contribuie la acutizarea
fenomenului de inundaţii;
 Estimarea influenţei/modificărilor asupra regionalizării hazardului viiturilor şi al
vulnerabilităţii;
 Estimarea tendinţelor în ceea ce priveşte producerea unor inundaţii viitoare;
 Evaluarea consecinţelor inundaţiilor viitoare asupra populaţiilor, bunurilor şi a
mediului;
 Stabilirea gradului de protecţie la inundaţii acceptat pentru aşezările umane, obiective
economico-sociale, terenuri agricole etc;
 Prezentarea măsurilor şi acţiunilor necesare pentru reducerea riscului la inundaţii,
estimarea lor monetară şi identificarea proiectelor necesare;
 Analiza cost a măsurărilor structurale şi nestructurale potenţiale efectuată alternativ
folosind analiza hărţii inundaţiei 2D;
 Analiza riscului de inundaţii în scopul evacuării şi a planului de contingenţă.
1.3. Date generale privind Bazinul Hidrografic Crișuri
1.3.1. Prezentarea generală a Bazinului Hidrografic Crișuri
Situat în partea de vest a României, bazinul hidrografic Crişuri este mărginit la nord şi nord-est
de bazinul Someşului, la est şi sud de bazinul Mureşului, iar la vest de frontiera cu Republica
Ungară.
Pagina 7 din 525

Figura 1.1. - Localizare Bazin Hidrografic Crişuri
Bazinul hidrografic Crişuri este încadrat între 47°06’ şi 47° 47’ latitudine nordică şi 20°04’ şi
23°09’ longitudine estică incluzând următoarele râuri principale: Barcăul, Ier, Crişul Repede,
Crişul Negru şi Crişul Alb, care se unesc două câte două pe teritoriul Republicii Ungare,
formând un singur curs care confluează cu Tisa.
Suprafaţa totală a BH Crişuri este de 25.537 kmp, din care 14.860 kmp pe teritoriul României
(6,3% din suprafaţa ţării), repartizaţi pe subbazine hidrografice prezentate în tabelul 1.1.
Tabel 1.1
Denumire Suprafață
subbazin (km2)
Crişul Alb 4240
Crişul Negru 4237
Crişul Repede 2986
Barcău 2005
Ier 1392
Bazinul hidrografic Crişuri cuprinde suprafeţe din judeţele Satu-Mare, Sălaj, Cluj, Hunedoara,
Arad şi Bihor, prezentate în tabelul de mai jos și în figura 1.2.
Pagina 8 din 525

Tabel 1.2
Denumire Suprafată Suprafață

Județ (km2) (%)
BIHOR 7544 50,76
SATU MARE 863 5,8
SĂLAJ 452 3,04
CLUJ 756 5,08
HUNEDOARA 938 6,32
ARAD 4307 29
Pagina 9 din 525

Figura 1.2. Harta administrativă a BH Crişuri
Pagina 10 din 525

Descrierea generală a acestui capitol vizeaza și: hidrografia, relieful, geologia, parametrii
climatici, resursele de apă, utilizarea terenului din cadrul bazinului hidrografic Crișuri.
1.3.2. Hidrografie
Principalele cursuri de apă care alcătuiesc Bazinul Hidrografic Crişuri sunt prezentate în tabelul
de mai jos și în figura 1.3.
Tabel 1.3
Denumire curs de Lungime curs Lungime

apă de apă (km) afluienți (km)
Crișul Alb 234 1288
Crișul Negru 164 1487
Crișul Repede 171 1035
Barcăul 134 702
Ier 100 313
Culişer 48 109
Pagina 11 din 525

Figura 1.3. Principalele cursuri de apă din BH Crişuri
Pagina 12 din 525

Figura 1.4. Hidrografia BH Crişuri
Pagina 13 din 525

Figura 1.5. Subbazine ale BH Crişuri
Pagina 14 din 525

IER este ultimul afluent de dreapta al Barcăului în care se varsă pe teritoriul Ungariei la 9 km de
graniţă. Drenează depresiunea cu acelaşi nume din direcţia Carei spre sud-vest.
În tabelul de mai jos sunt prezentați principalii afluenți ai Râului Ier.
Tabel 1.4
Denumire afluenți Lungime afluenți

(km)
Cubic 17
Checheţ 33
Sînmiclăuş 12
Santău 35
Sărvăzel 12
Pârâul Morii 14
Zimoiaş 15
Rât 17
Salcia 26
Ierul Îngust 12
BARCĂU drenează partea sud-vestică a depresiunii Şimleului. Îşi are obârşia în platoul calcaros
de sub Ponor (977 m) din apropierea satului Tusa. După ce străbate depresiunea de eroziune a
Nuşfalăului, intră în defileul de la Marca şi după un cot brusc spre nord îşi reia cursul general
spre vest. Se remarcă o deplasare treptată spre nord, ipoteză susţinută de dezvoltarea teraselor
fluviatile din stânga, părăsite de Barcău.
În tabelul 1.5 sunt prezentați principalii afluenți ai Râului Barcău cu lungimi mai mari de 10 km.
Tabel 1.5
Denumire afluienți Lungime afluenți

(km)
Iaz 16
Valea Mare 25
Cerîşa 12
Borumlaca 11
Camăr 11
Dijir 15
Inot 22
Cheţ 12
Bistra 47
V.Lacului 11
Făncica 25
Pagina 15 din 525


(km)
Tria 17
V.Fânaţelor 30
Almaş 19
Sânnicolau 16
V.Viţeilor 20
Fâneaţa Mare 36
Roşiori 19
CRIŞUL REPEDE izvorăşte din Munţii Apuseni în sud-estul Depresiunii Huiedinului la

altitudinea de 710 m. El curge spre nord-vest până la Ciucea de unde se îndreaptă apoi spre vest.
În porţiunea de izvoare are debitul mic şi caracter de râu mic colinar cu pantă domoală. După
primirea afluienţilor săi Călata, Secuieu, Drăgan, Iad, Brătcuţa şi alte câteva văi mai mici capătă
caracterul unui râu de munte cu debit bogat. Crişul Repede este un râu cu asimetrie accentuată,
primind majoritatea afluienţilor săi principali pe stânga. Afluienţii săi Drăgan şi Iad care coboară
de pe pantele vestice ale Bihorului, au o curgere bogată, iar potenţialul lor hidroenergetic este
valorificat printr-un complex de lucrări hidroenergetice. Pe sectorul Aleşd-Tileagd au fost
realizate acumulările cu scop hidroenergetic Lugaş şi Tileagd. Dintre râurile de şes este de
semnalat Peţa pe al cărui curs superior se găsesc băile termale 1Mai şi Felix. În zona localităţii
Tărian se află priza de apă cu acelaşi nume cu capacitatea de 6 mc/s prin care se asigură
alimentarea cu apă a pescăriilor Cefa şi Tămaşda pe Canalul Colector.
Afluienții Crișului Repede cu lungime mai mare de 10 km sunt prezentați în tabelul 1.6.
Tabel 1.6

(km)
Domoş 12
Călata 36
Săcuieu 31
Drăgan 42
Poicu 14
V. Iad 46
Brătcuţa 14
Mişir 11
Borod 17
P.Omului 10
Dobrineşti 11
Izvor 12
Mnierea 22
Huta 11
Cropanda 17
Pagina 16 din 525


(km)
Medeş 22
Uileac 14
Chijic 28
Tăşad 20
Peţa 21
Alceu 20
CRIŞUL NEGRU izvorăşte din Munţii Bihorului de la altitudinea de 1460 m. Îşi colectează
apele de pe pantele vestice ale Bihorului şi de pe cele ce se concentrază în depresiunea Beiuş-
Vaşcău. Curge spre nord – nord-vest până la Beiuş, se îndreaptă apoi spre vest până la Tinca şi
după aceea spre vest - nord-vest. De la izvoare până la Vaşcău râul are un caracter torenţial, albie
îngustă cu profil de V. În continuare valea se lărgeşte şi face numeroase meandre provocând
inundaţii. Primeşte numeroşi afluenţi dintre care cei mai importanţi sunt: Crişul Băiţa, Crişul
Pietros, Tărcăiţa, Finiş, Roşia şi Holod. În aval de confluenţa cu Valea Nouă, Crişul Negru mai
primeşte apele de pe Canalul Cemei – Tăut, Canalul Colector şi sistemul Teuzului. Amonte de
localitatea Tăut se află priza de apă a Canalului Culişer. După traversarea frontierei Crişul Negru
se uneşte cu Crişul Alb formând Crişul Dublu.
Afluenții Crișului Negru cu lungime mai mare de 10 km sunt prezentați în tabelul de mai jos.
Tabel 1.7

(km)
Criştior 15
P. Ţarinii 12
Briheni 10
Crişul Nou 13
Crişul Băiţa 23
V. Neagră 12
V. Mare 10
Crăiasa 20
Crişu Pietros 32
Tărcăiţa 19
Talpe 12
Mizieş 12
Nimăieţti 24
Finiş 25
Roşia 28
Crişul Mic 17
Holod 60
Pusta 12
Pagina 17 din 525


(km)
Saraz 14
Valea Nouă 32
Rătăşel 33
Cn. Beliu-Cermei 46
Teuz 87
CRIŞUL ALB izvorăşte de pe pantele estice ale Bihorului de la o altitudine de 980 m. El are o
direcţie generală de scurgere de la est către vest până la confluenţa sa cu Cigherul după care îşi
schimbă orientarea către nord-vest. De la izvoare până în zona oraşului Brad are un curs torenţial
cu albie majoră îngustă. În continuare până la Sebiş valea se lărgeşte şi prezintă numeroase
meandre cu excepţia zonei de chei dintre Hălmagiu şi Gurahonţ. Panta râului scade în continuare
până la Chişineu Criş la 0,07 % iar de aici spre frontieră până la 0,03 %. Crişul Alb colectează o
serie de afluenţi atât pe stânga cât şi pe dreapta pe sectoarele superior şi mijlociu cum sunt:
Bucuresci, Luncoiu, Ribiţa, Baldovin, Sighişoara, Hălmagiu, Sebiş iar aval de Ineu, Cigherul.
Primele lucrări cu caracter hidrotehnic au început după anul 1855 cănd a fost executată şi priza
de la Buteni prin care s-a derivat pe Canalul Morilor un debit de 2,5 m3/s. După un traseu cu
lungimea de 83,5 km Canalul Morilor îşi descarcă apele în Canalul Ciohoş şi se reîntoarce astfel
în Crişul Alb.
În tabelul 1.8 sunt prezentați afluienții Crișului Alb cu lungime mai mare de 10 km.
Tabel 1.8

(km)
V. Satului 18
Bucuresci 17
Luncoiu 11
Brad 12
Junc 16
Ribiţa 20
Ţebea 11
Baldovin 13
Vaţa 24
Obârşa 23
Prăvăleni 12
Ociu 11
Băneşti 19
V. de la Lazuri 22
Tăcăşele 19
Sighişoara 18
Zimbru 20
Pagina 18 din 525


(km)
Musteşti 14
Bodeşti 16
Dumbrăviţa 10
Chişindia 21
Cleceova 13
Sebiş 30
Hodiş 16
Potoc 12
Cn. Gut 23
Cigher 56
Canalele colectoare au un rol deosebit în cadrul retelei hidrografice.

- Canalul Colector (nord-sud) între Crișul Repede și Crișul Negru (61 km, de la Tărian
la Tămasda),
- Canalul Morilor (83,5 km, pornește de la Buteni, din Crisul Alb și se reîntoarce în el
la graniță),
- Canalul Culiser (41 km, din Crișul Negru peste Canalul Colector, pe la Salonta și
Ungaria),
- Canalul Criș (sau canalul Cermei-Tăuț, colector al unor pâraie ale Teuzului pe care le
varsă în Crișul Negru),
- Canalul Matca (alimentat din Mureș la Păuliş, debusează în Crișul Alb).
1.3.3. Relieful
Relieful BH Crișuri este compus din 3 zone geomorfologice:

- munți în proporție de 38%;
- dealuri în proporție de 20%;
- câmpii în proporție de 42%.
Acestea sunt eșalonate în ordine de la est la vest și prezintă altitudini între:
- 1842 m, vârful Curcubata Mare din munții Bihoruluiș
- 85 m, în Câmpia Crișului Alb.
Zona de munte se încadrează în marea unitate a Carpaților Apuseni și este reprezentată prin
munți înalți de 1600 - 800 m (Munții Bihorului), mijlocii de 800-1200mm (Munții Metaliferi) și
mărunți de 600-800 m (Munții Zarand, Codru, Padurea Craiului, Plopis), despărțiți prin
depresiuni (Brad, Halmagiu, Huedin, Gurahont, Beiuș, Borod) și teritorii joase colinare ce
pătrund adânc în munți ca niste golfuri de câmpie. Relieful acestei zone apare fragmentat fie de
văi adânci și înguste cu versanți împăduriți (Munții Bihorului, Zarand), fie de văi în formă de
chei cu pereți abrupți în regiunile calcaroase (Munții Metaliferi, Pădurea Craiului), fie de văi
largi în zona munților mărunți.
Pagina 19 din 525

Zona de dealuri formează o treaptă mai joasă și îngustă la poalele munților, cu înalțimi de 250 -
650 m, cu văi largi și terase. Astfel sunt dealurile Pădurii Craiului între Crișul Negru și Crișul
Repede, dealurile Ghepesilui între Crișul Repede și marginea munților Plopiș, zona dealurilor cu
aspect de platformă străbătută de râul Barcău.
Zona de câmpie face parte din marea unitate a câmpiei Tisa. Este o arie de aluvionare intensă,
străbătută de ape curgătoare cu direcția est - vest. Râurile cu albii abia schițate fac meandre, iar
unele dintre ele sunt părăsite. Din punct de vedere climatic BH Crișuri se încadrează în tipul de
climat panonic, caracterizat prin întâlnirea mai multor influențe - mediterană, baltică și
continentală cu temperatura medie de 10° C (mai ridicată decât media țarii), cu precipitații
bogate și bine distribuite. Se remarcă diferențieri de climat din cauza etajării pe zone de
altitudine a reliefului, prezentată în figura 1.6.
Figura 1.6. Relieful în BH Crişuri
Pagina 20 din 525

1.3.4. Geologia
Partea de est a BH Crișuri este delimitată de munții Apuseni formați în zonele

cristalino-mezozoice, compuși dominant din șișturi cristaline și granite, la care se adaugă
subordonat sedimentarul permo-mezozoic (munții Bihor, Pădurea Craiului și Codru Moma).
Sectorul este fragmentat în blocuri care au condus la formarea de horsturi și grabene rasfirate
digital fața de masivul central. Peste Autohtonul de Bihor a avut loc formarea unei pânze de
sariaj (Pânza de Codru) de o amploare foarte redusă, ce cuprinde o fâșie din munții Pădurea
Craiului, Codru Moma și Bihor. Sedimentarul, așezat foarte discordant peste cristalin, s-a depus
în zone largi de vârste și amplitudini diferite, ce s-au format peste unitățile hercinice începând
din permian, păstrate în special în munții Codru Moma, Pădurea Craiului și Bihor. Ciclurile de
sedimentare sunt mai puțin precizate în celelalte masive cu excepția Autohtonului de Bihor unde
sedimentarul începe cu permianul și se încheie cu cretacicul superior; se remarcă faciesul
continental al permianului (conglomerate, gresii cu stratificație încrucișată), dominantă
calcarelor din triasic și jurasic, o exondare predogeriană (liasic superior) și una precretacică
(timp în care are loc alterarea subaeriană a calcarelor jurasice cu formare de argile reziduale și
buxita), după care s-au depus în cretacic formații argiloase și nisipoase din care au rezultat
marne și gresii masive; sedimentarea se incheie cu un facies epicontinental cu conglomerate și
gresii. În sedimentarul Pânzei de Codru succesiunea este mai puțin completă, în ea predomină
depozitele permo- trialsice.
În lunca Crișului Alb acviferul se dezvoltă până la adancimi de 8 – 20 m, iar în zona conului de
dejecție (pleistocen) ajunge până la 150 m și este îngropat. Nivelul apei subterane este cuprins
între 1 - 4 m adâncime de la sol, ăn general fiind cu nivel liber, dar local este sub presiune și se
manifestă artezian (Chișineu – Criș).
În Câmpia Ierului acviferul este discontinuu având nivelul piezometric la 1 - 2m, iar în Câmpia
Crișurilor se constată existența unui acvifer suprafreatic, sezonier, în zona de dezvoltare a
cernoziomurilor. În lunca Crișului Repede acviferul este cantonat până la adâncimi de 1 - 3m
(apa potabilă ce conține local Fe), iar în lunca Crișului Negru acviferul se află la adâncimile de 3
- 8 m în amonte de Beiuș și la 15 m în zona Batar. Acviferul radial convergent al câmpiei joase a
Crișurilor prezintă direcţii de scurgere spre Crișul Alb și Crișul Negru fiind parțial drenat către
rețeaua hidrografică. În interfluviul Crișul Alb - Crișul Repede nivelul piezometric este de 1 - 3
m, iar în interfluviul Barcău - Crișul Repede nivelul piezometric crește de la 3 - 5 m în vest la 10
- 20 m în est.
1.3.5. Parametrii climatici
BH Crișuri beneficiază de un climat continental temperat, de tip panonic, caracterizat de o

interferență a influențelor de tip mediteranean, baltic și continental. Temperatura medie
multianuală variază între 40C în zona montană (la Stâna de Vale) și peste 100C în zona de
câmpie (la Oradea, Salonta, Chișineu Criș). Precipitațiile medii multianuale variază între 550 -
Pagina 21 din 525

600 mm în zona de câmpie (la Oradea, Salonta, Chișineu Criș), depășind 1.600 mm în zona
înaltă (la Stâna de Vale).
Clima în zona de câmpie este moderat continentală, cu variații de temperatură mai accentuate
decât în dealurile și munții vecini, cu precipitații mai reduse (între 500 și 650 mm anual).
Piemonturile vestice suferă numai influențe vestice și se caracterizează printr-o medie anuală a
temperaturii de 100C, vânturi din vest și precipitații bogate (de 800 - 900mm) anual.
Zona montană este în general umedă și rece pe culmi însă ceva mai blandă decât în Munții
Făgăraș și Rodnei, din cauza poziției vestice a masivului și a altitudinilor generale mai reduse.
Precipitațiile anuale depășesc 1200 mm, atingând chiar 1400 mm pe culmile vestice ale
munților.
1.3.6. Resursele de apă
Resursele de apă de suprafaţă

Aceste resurse sunt date de cursurile de apă și de lacurile naturale. Cel mai important parametru
care caracterizează resursele de apă din râuri îl constituie stocul mediu multianual exprimat fie
sub formă de volum scurs, fie sub formă de debit. Pentru determinarea corectă a acestui
parametru este nevoie de o urmărire atentă și de durată a debitelor. În acest scop, în BH Crișuri
funcționează 82 de stații hidrometrice.
În urma prelucrării datelor de la aceste stații a rezultat că stocul mediu multianual al râurilor din
acest bazin hidrografic este de 2.871 mil.m3/an, corespunzător unui debit de 91 m3/s.
Resursele totale de apă de suprafață din BH Crișuri însumează cca.2937,4 mil.m 3/an, din care
resursele utilizabile sunt cca.744,734 mil.m3/an. Acestea reprezintă cca.25% din totalul
resurselor și sunt formate în principal de râurile Crișul Alb, Crișul Negru, Crișul Repede,
Barcăul, Ier și afluenții acestora. Resursele de apă ale lacurilor naturale sunt foarte reduse. Din
lungimea totală a cursurilor de apă cadastrate din BH Crișuri, cursurile de apă nepermanente
reprezintă circa 40%.
În BH Crișuri au fost identificate 365 râuri cu suprafețe mai mari de 10 km2, 9 lacuri de
acumulare și un lac artificial, cu suprafețe mai mari de 0,5 km2.
Lacuri naturale
În bazinul hidrografic Crișuri nu sunt lacuri naturale cu suprafată mai mare de 0,5 km2.
Lacuri de acumulare
Acumulările permanente din BH Crișuri sunt în număr de 46 și au ca folosință principală
apărarea împotriva inundațiilor. Cele mai importante sunt: Drăgan, Leșu, Lungașu, Tileadg,
Tauț, Sălacea, Fegernic, Rovina, Crestur-Abramuț.
În construcție sunt următoarele acumulări: Mihăilești pe Crișul Alb, Suplacu de Barcău pe
Barcău si polderul Ginta pe Crișul Negru.
Lacuri artificiale
Lacul Ghioroc este un lac artificial, format prin acumularea apei în gropile rezultate în urma
exploatării industriale a balastului în perioada anilor 1950-1996. Exploatarea balastului s-a
efectuat mecanic, pe mai multe etape, cu dragaline până la adâncimea de 20-30 m, activitatea de
Pagina 22 din 525

extragere a balastului fiind sistată în anul 1996. Lacul Ghioroc s-a format din mai multe gropi de
balstieră învecinate (5-7 ochiuri), rezultând o suprafață de 53 ha luciu de apă, cu adâncimea
maximă estimată la circa 20-30 m, iar adâncimea medie estimată la 10m.
Tabel 1.9
Nr. crt Denumire lac Suprafață (kmp) Altitudine Adâncime

1. Lugașu 5,38 220 11
2. Tileagd 6,02 195 11
3. Drăgan 2,92 850 49
4. Tauț 2,40 168 8
5. Leșu 1,38 600 27
6. Crestur 0,63 132 1
7. Rovina 0,56 119,6 2
8. Fegernic 0,54 133,5 3
9. Sălacea 0,52 142 2,5
10. Ghioroc (lac artificial) 0,53 110 10
Resursele de apă subterană

În cadrul bazinului hidrografic Crișuri au fost delimitate un numar de 8 corpuri de apă subterană
dintre care 4 sunt de tip poros permeabil, delimitate în depozite de vârstă cuaternară și
panoniană, 4 corpuri sunt de tip fisural carstic, situate în depozite de vârstă triasică și cretacică.
Resursa de apă subterană freatică este de 282 mil.m3/an.
În ceea ce privește apele subterane de adâncime acestea sunt situate în trei corpuri de apă cu
codul ROCRO6, ROCR07 și ROCRO8 și care are o resursă estimată la 644 mil.m3/an.
În consecintă, resursa totală de apă subterană însumează 926 mil.m3/an.
Resurse socio-economice de apă, de suprafață și subterană

Din punct de vedere al gestionării/managementului lor, resursele de apă se clasifică în două
categorii principale:
- resurse hidrologice, numite și resurse naturale, fizice sau teoretice;
- resurse socio economice de apă.
Unul dintre obiectivele majore ale gestionării resurselor de apă este transformarea resurselor
hidrologice (naturale) în resurse utilizabile în diferite scopuri de către societate. Resursele astfel
obținute poartă denumirea de resurse socio-economice. Aceste resurse se obțin prin
intermediul unor proiecte inginerești sau de infrastructură și constituie acea parte a resurselor
naturale (fizice) care pot fi disponibilizate pentru a fi utilizabile. De aceea, aceste resurse se mai
numesc și disponibil la surse, sau pur și simplu, resurse de apă.
Cunoașterea resurselor socio - economice de apă este deosebit de importantă în gestionarea
resurselor de apă, deoarece rezultatele calculelor în secțiunile de bilanț, care identifică deficite
sau excedente de apă, trebuie judecate comparativ cu resursele socio - economice existente în
acea secțiune, de aici rezultând fie necesitatea unor noi proiecte de infrastructură care să
Pagina 23 din 525

transforme încă o parte din resursele hidrologice în resurse socio - economice, fie adoptarea unor
măsuri nestructurale (administrative - financiare, instituționale etc.).
Resursele socio-economice de apă pot fi, în funcție de proveniență, resurse de apă de suprafață și
resurse subterane.
La prima vedere, conform definiției generale a noțiunii de resurse socio-economice, ar rezulta că
resursele socio-economice de suprafată ar fi constituite din suma volumelor utile și a volumelor
din rezerva de fier ale lacurilor de acumulare, precum și a volumelor medii derivate din alte
bazine hidrografice. Nu trebuie uitat însa că în același timp resursele socio-economice de apă
reprezintă în fapt disponibilul de apă la sursa. Din acest punct de vedere, rezultă ca pot fi
considerate ca resurse socio-economice de apă și volumele de apa utilizabile din lacurile
naturale, precum și stocurile lichide medii multianuale disponibile în regim natural pe cursurile
de apă. Acest disponibil în regim natural a fost determinat pe baza debitelor medii lunare minime
cu asigurarea de 95%.
Ca urmare a acestor considerente, a rezultat că resursa socio-economică de apă de suprafață a
bazinului hidrografic Crișuri este de 544,8 mil.m3/an din care:
- disponibilul în regim natural - 165,4 mil.m3/an;
- din lacuri de acumulare - 379,4 mil.m3/an (volume utile în lacurile de acumulare și în
rezerva de fier).
În ceea ce privește resursa socio - economică de apă subterană, aceasta este dată de disponibilul
de apă pus la dispoziția societații prin intermediul unor infrastructuri inginerești denumite
generic captări (izvoare, drenuri, puțuri cu diametru mare, fronturi de captare prin foraje în cazul
apelor subterane freatice și de adâncime).
Resursa socio-economică totală de apă subterană la nivelul bazinului hidrografic Crișuri este de
45 mil.m3/an.
1.3.7 .Utilizarea terenului
Modul de utilizare a terenului în BH Crișuri este influențat de condițiile fizico-geologice, cât și

de factorii antropici. Terenurile arabile reprezintă 20,2%, pădurile 33,4% și sunt dezvoltate în
special în sectoarele montane și de dealuri înalte. Culturile perene au o dezvolatre relativ mare
ocupând 41,6%, iar celelalte categorii ocupă suprafețe mai reduse (0,27% luciul de apă).
Pagina 24 din 525

Figura 1.7. Utilizarea terenului în BH Crişuri
Vegetația constituie un factor pedogenetic de cea mai mare importanță atât prin influența directă
(bioacumularea) cât și prin influența pe care o exercită asupra climei (poate modifica umiditatea,
temperatura, circulația apei în sol, activitatea vântului etc). Are de asemenea un rol deosebit în
protecția solului împotriva eroziunii.
Influența vegetației în formarea solurilor s-a realizat mai ales prin cantitatea și calitatea materiei
organice, modul ei de distribuire și prin modul ei de transformare. La nivel local vegetația a fost
și este foarte variată, fapt ce a influențat și la diversificarea solurilor. Astfel, vegetația ierboasă
specifică luncii și terasei aluviale a influențat diferit formarea solurilor în comparație cu cea
lemnoasă. Distribuirea în adâncime a masei de rădăcini precum și cantitatea mai mare de materie
organică lăsată de vegetația ierboasă, pe seama căreia s-a format humusul, a favorizat formarea
unui orizont cu humus mai profund decât pe terenurile cu vegetație lemnoasă întrucât aceasta a
Pagina 25 din 525

lăsat cea mai mare parte din materia organică (litieră) la suprafață. Aceasta explică grosimea mai
mare a orizontului bioacumulativ din sectoarele joase de relief (lunca și terasa aluvială) și
grosimea mai mică a orizontului bioacumulativ din terenurile din zona de relief mai înaltă care a
fost ocupată cu păduri.
Vegetația subalpină se întâlnește pe culmile mai înalte (1700 m – 1848 m), conservă în parte
trăsăturile vegetaţiei alpine. Este reprezentată de pajiști și tufărișuri subalpine: Specii dominante:
iarba stâncilor (Agrostis rupestris), parusca (Festuca supina); mai apar graminee – paiușul pestriț
(Festuca violaceea), taposica (Nardus stricta), firuta (Poa pratensis); dicotiledonate – patrunjel
de munte, ridichioara, patlagina , etc; jnepeni (Pinus montana) .
Vegetația domeniului forestier, cu extinderea cea mai mare:
 etajul coniferelor (1000 m – 1700 m): - cuprinde în principal molid (Picea excelsa); -
pe alocuri se întâlnește și paltinul de munte (Acer pseudoplatanus), bradul (Abies
alba); - arbuști: afin (Vaccinum myrtillus), merișor (Vaccinium vitis idaeae), etc.; - în
pajiști: paiușul roșu (Festuca rubra ), taposica (Nardus stricta) și altele.
 etajul pădurilor amestecate: - specii dominante: fag (Fagus silvativa), molid (Picea
excelsa) și brad (Abies); - arbuști: alun (Corylus avellana), păducel (Crataegus
monogyna) , etc; - în pajiști: iarba vântului (Aspera venti), paiușul roșu (Festuca
rubra), taposica (Nardus stricta), etc.
 etajul fagului (600 m – 1000 m): - specii dominante: fag (Fagus silvativa), molid
(Picea excelsa) și brad (Abies alba) -în partea superioară, gorun (Quercus petraea),
carpen (Carpinus betulus), ulm (Ulmus montana) și frasin (fraxinus) -în partea
inferioară; - arbuști: alun(Corylus avellana) , corn (Cornus mas), etc . În pajiști:
graminee, iarba vântului (Aspera venti), peptanarița, tremurătoarea, păiușul de livezi
(Festuca pratensis), ovasciorul de munte (Helictotricon decorum); ierburi mezofile,
central-europene (spilcuta, pătrunjel de câmp, clopoței), leguminoase, îndeosebi
specii de trifoi.
 etajul stejarului (70 m – 500 m): - în partea superioară predomină gorunul (Quercus
petraea); - arbuști: păducel (Crataegus monogyna), sanger (Cornus sanguinea), corn
(Cornus mas), etc.; - pajiști: iarba vântului (Aspera venti), paiușuri stepice, etc.
 vegetația de silvostepă: plop (Populus sp), salcie (Salix sp), gorun (Quercus petraea),
cer (Quercus cerris), ulm (Ulmus montana), frasin (fraxinus), carpen (Carpinus
betulus), pajiști.
Vegetația intrazonală și azonală este reprezentată de vegetația de luncă (zavoaie de plop, salcie
și pajiști) și vegetația de sărătură pe areale umede.
Pagina 26 din 525

Numeroase specii de plante valoroase sunt ocrotite: sângele voinicului (Nigritella rubra), laleaua
pestriță (Fritillaria meleagris), nufărul termal (Nymphaea lotus), strugurii ursului
(Arctostaphylos uvaursi).
Cernoziomul din vestul ţării a favorizat cultura cerealelor.Dintre cereale se cultivă mai ales grâul
şi porumbul, iar dintre plantele tehnice, floarea soarelui, sfecla de zahăr şi cartoful. Suprafeţele
cele mai mari sunt ocupate de grâu, porumb, floarea soarelui, orz, orzoaică, ovăz. În zona
colinară se cultivă cartoful, viţa de vie şi pomii fructiferi.
De remarcat este faptul că instalațiile de îmbunătațiri funciare nu mai sunt funcționale de 10 ani,
practic neputându-se vorbi de irigații sau alte amenajări de întreținere a calității solului.
În ceea ce privește repartiția folosințelor agricole se evidențiază o mare diversitate mai ales în ce
privește repartiția acestora în raport cu condițiile oferite de pantă. În mod nejustificat din punct
de vedere al protecției solului, suprafețe însemnate de terenuri arabile se întâlnesc pe versanți.
Ca urmare a numărului mare de proprietari, suprafețele agricole sunt diverse (arabil, pașune,
fâneața, livadă, vița de vie sau folosința mixtă) și cu repartiție în sistem mozaicat.
Planul pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea Efectelor Inundaţiilor pentru bazinul
hidrografic Crișuri vine în întâmpinarea necesităţii de schimbare a abordării managementului
inundaţiilor, de la “acţiunea pasivă” la o “acţiune proactivă”, în vederea reducerii atât a genezei
potenţialelor dezastre, cât şi reducerea vulnerabilităţii la inundaţii. Coroborat cu Planurile de
Management pe Bazine/Spaţii Hidrografice, ca principale instrumente de implementare a
Directivei Cadru 2000/60/UE în domeniul apei, a cărei ţintă o reprezintă atingerea „stării bune” a
apelor în anul 2015, vor conduce împreună la asigurarea aceloraşi condiţii de viaţă pentru toți
cetățenii.
Pagina 27 din 525

CAPITOLUL 2 - ANALIZA REPARTIŢIEI PRECIPITAŢIILOR PRODUSE

PE SUPRAFAŢA BAZINULUI HIDROGRAFIC CRIŞURI
Conform caietului de sarcini pentru elaborarea documentaţiei "Planul pentru prevenirea,

protecţia si diminuarea efectelor inundaţiilor in bazinul hidrografic Crişuri" al doilea capitol îl
reprezintă o analiză a repartiţiei precipitaţiilor produse în anii trecuţi.
Pentru realizarea modelului hidrologic (model ploaie-scurgere) au fost utilizate ca date de intrare
precipitaţiile. Analiza regimului precipitaţiilor produse în anii trecuţi are ca obiectiv principal
alegerea evenimentelor majore care să reprezinte evenimentele de calibrare si validare ale
modelului hidrologic construit.
Astfel, în tabelul următor se prezintă perioadele care au fost selectate pentru fiecare subbazin
hidrografic component.
Tabel 2.1
Nr. Subbazin hidrografic

Perioada selectată
crt. component
1 iulie 1980
2 Barcău mai 1989
3 iulie 1998
4 iulie 1980
Crişul Repede
5 mai 1989
6 iulie 1980
Crişul Negru
7 mai 1989
8 martie-aprilie 1981
Crişul Alb
9 aprilie 2000
În conformitate cu datele primite de la Institutul Naţional de Statistică (anexa 2.1) distribuţia

spaţială a precipitaţiilor medii anuale înregistrate în intervalul 1901-2010 (2010 este cel mai
recent an pentru care exista date) variază între 300-400 mm pe an pe litoral şi peste 1000 mm în
Munţii Carpaţi.
In anexa 2.2. se prezintă grafic repartiţia teritorială a precipitaţiilor medii multianule.
In bazinul hidrografic Crişuri cantităţile medii multianuale de precipitaţii variază în funcţie de
altitudinea reliefului şi variază între 500-600 mm în câmpie, 800-900 mm în dealuri şi
depresiuni, iar în sectoarele montane putând atinge 1400-1500 mm, izolat mai bogate pe
versanţii cu expoziţie general vestică, putând depăşi 1600 mm (Stâna de Vale).
Prin aşezarea în partea de vest a ţării, bazinul hidrografic al Crişurilor se încadrează în tipul de
climat temperat continental cu influenţe vestice (oceanice) şi mediteraneene.
Pe teritoriul sau în imediata apropiere a bazinului hidrografic Crişuri se află 18 staţii
meteorologice administrate si întreţinute de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM),
repartizate pe subbazine hidrografice componente conform tabelului 2.2.
Pagina 28 din 525

Tabel 2.2
Nr. Subbazin hidrografic Staţia

crt. component meteorologică
1 Săcuieni
2 Barcău Supuru de Jos
3 Nuşfalău
4 Oradea
5 Borod
6 Zece Hotare
7 Crişul Repede Huedin
8 Vlădeasa 1400
9 Vlădeasa 1800
10 Stâna de Vale
11 Salonta
12 Dumbraviţa de
Crişul Negru
Codru
13 Ştei
14 Chişineu Criş
15 Şiria
16 Crişul Alb Gurahonţ
17 Ţebea
18 Câmpeni
În plus, circa 88 de staţii hidrometrice din subordinea Institutului Naţional de Hidrologie si

Gospodărire a Apelor (INHGA) monitorizează date meteorologice în bazinul hidrografic Crişuri.
În anexa 2.3 se prezintă repartiţia staţiilor meteorologice.
2.1. Durata precipitaţiilor

Totalitatea particulelor de apă, lichidă sau solidă, care cad din nori izolaţi sau din sisteme
noroase şi ating suprafaţa terestră formează precipitaţiile. Cantitatea de precipitaţii se măsoară în
mm. Un mm cantitate de precipitaţii reprezintă cantitatea de apă, provenită din precipitaţii, care,
dacă nu s-ar infiltra în sol, nu s-ar scurge pe pantă şi nu s-ar evapora, ar forma pe o suprafaţă
plană orizontală cu aria de 1 m2 un strat cu grosimea de 1 mm. Astfel, 1 mm de precipitaţii este
echivalent cu 1l/ m2.
În funcţie de cantitatea de apă şi durată, precipitaţiile pot fi:
 de lungă durată şi abundente;
 de lungă durată şi puţin abundente;
 de scurtă durată şi abundente;
 de scurtă durată şi puţin abundente.
Precipitaţiile de lungă durată şi abundente sunt caracteristice anotimpului de toamnă şi in zonele
montane înalte. Sunt cunoscute sub numele de "ploi mocăneşti" şi durează cel puţin 6 ore.
Cantitatea minimă de apă pe care pot să o dea este de 0.5 l/oră.
Pagina 29 din 525

Precipitaţiile de lungă durată şi puţin abundente se numesc burniţe şi sunt alcătuite din picături
foarte fine de apă, mai frecvente în perioada rece a anului.
Precipitaţiile de scurtă durată şi abundente se numesc averse şi sunt caracteristice perioadei calde
a anului. Aceste precipitaţii încep şi se sfârşesc brusc, sunt însoţite de oraje şi dau cantităţi mari
de apă.
Precipitaţiile de scurtă durată şi puţin abundente se numesc bure de ploaie sau fulguieli, în
funcţie de anotimp.
În tabelele următoare se prezintă durata maximă, cantitatatea totală aferentă, precum şi data
înregistrării precipitaţiilor conform datelor furnizate de Administraţia Naţională de Meteorologie
cu privire la precipitaţiile orare înregistrate la staţiile meteorologice utilizate pentru evenimentele
ploaie-scurgere folosite la calibrarea si validarea modelului hidrologic pentru bazinul hidrografic
Crişuri.
Tabel 2.3
Intervalul 21.07.1980-30.07.1980
Durata maximă Cantitatea totală de
Data înregistrării
Staţia meteorologică a precipitaţiilor precipitaţii aferentă
precipitaţiilor
[ore] intervalului [mm]
Săcuieni 26 51.7 22-23.07.1980
Supuru de Jos 27 59.4 22-23.07.1980
Borod 28 89.3 22-23.07.1980
Huedin 13 23.2 22-23.07.1980
Oradea 29 63.9 22-23.07.1980
Stâna de Vale 25 114.5 22-23.07.1980
Vlădeasa 1800 28 67.4 22-23.07.1980
Ştei 18 71 22-23.07.1980
Tabel 2.4
Intervalul 6.05.1989-12.05.1989
precipitaţiilor
Săcuieni 23 21.5 7-8.05.1989
Supuru de Jos 27 47.3 7-8.05.1989
Borod 29 80 7-8.05.1989
Oradea 22 27.5 7-8.05.1989
Zece Hotare 32 71.3 7-8.05.1989
Ştei 17 24.7 7-8.05.1989
Dumbraviţa de Codru 24 34.5 7-8.05.1989
Salonta 12 13.7 7-8.05.1989
Pagina 30 din 525

Tabel 2.5
Intervalul 7.07.1998-15.07.1998
precipitaţiilor
Săcuieni 12 36.4 7-8.05.1998
Supuru de Jos 11 19.2 7-8.05.1998
Nuşfalău 9 9.2 8.05.1998
Tabel 2.6
Intervalul 2.04.2000-9.04.2000
precipitaţiilor
Chişineu Criş 20 14.7 5-6.04.2000
Şiria 27 36.8 5-6.04.2000
Gurahonţ 19 27.4 6.04.2000
Ţebea 11 5.3 6.04.2000
Astfel, se poate observa că durata maximă a precipitaţiilor, în intervalele selectate, a fost de 32

ore la staţia meteorologică Zece Hotare în mai 1989.
2.2. Intensitatea precipitaţiilor
Intensitatea (i) unei precipitaţii reprezintă raportul dintre cantitatea de apă (q) în mm şi durata de
timp (t) în care a căzut şi se calculează conform relaţiei:
i = q / t [mm/oră]
În funcţie de intensitate precipitaţiile pot fi: torenţiale sau netorenţiale.
Ploile torenţiale sunt ploi foarte puternice cu o durată mai mică de 24 de ore (1440 minute) şi
care depăşesc o anumită limită de intensitate care variază de la o zonă geografică la alta (tabel
2.7). În consecinţă, ploile care au o durată mai mare de 24 ore sau nu se încadrează în limitele de
torenţialitate sunt ploi netorenţiale.
Tabel 2.7
Durata [minute] Cantitatea [mm] Intensitatea [mm/min]

1-5 5 1
6-15 12 0.8
16-30 18 0.6
31-45 22.5 0.5
46-60 24 0.4
Pagina 31 din 525

Durata [minute] Cantitatea [mm] Intensitatea [mm/min]

61-120 36 0.3
121-180 36 0.2
>180 36 0.1
Ploile torenţiale au două particularităţi:

 cu cât durata ploii este mai mare cu atât intensitatea este mai redusă;
 ploile torenţiale de mare intensitate nu acoperă decât o suprafaţă foarte redusă a
bazinului de recepţie, cel mult de ordinul zecilor de km2.
În tabelul următor se prezintă intensităţile precipitaţiilor rezultate care au depăşit limitele de
torenţialitate ale ploilor pentru evenimentele ploaie-scurgere utilizate la calibrarea si validarea
modelului hidrologic.
Tabel 2.8
Cantitate Durată Intensitate

Staţia meteorologică precipitaţii precipitaţii precipitaţii Data
[mm] [minute] [mm/min]
Borod 41.3 360 0.11 22-23.07.1980
Stâna de Vale 38.3 300 0.12 22.07.1980
Ştei 36.2 360 0.1 22.07.1980
În urma analizei celor prezentate mai sus se observă că din intervalele selectate doar în zilele de
22 si 23 iulie 1980 s-au înregistrat ploi torenţiale (conform limitelor de torenţialitate), cea mai
mare intensitate a precipitaţiilor înregistrându-se în 22 iulie la staţia meteorologică Stâna de Vale
când în decursul a 5 ore cantitatea de precipitaţii a fost de 38,3 mm rezultând o intensitate de
0,12 mm/minut.
2.3. Frecvenţa precipitaţiilor
Conform datelor primite de la Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor cu

privire la cantităţile de precipitaţii zilnice înregistrate la staţiile hidrometrice ce prezintă interes
pentru bazinul hidrografic Crişuri în intervalul 1.01.2001 - 31.12.2006, în tabelele din anexa 2.4
se prezintă repartiţia numărului de zile cu precipitaţii pe fiecare lună, respectiv an. Se consideră
“zile cu precipitaţii” cele în care se înregistrează cantităti ≥ 1 mm. Datorita numarului mare de
statii hidrometrice la care se măsoară precipitaţii căzute pe suprafaţa bazinului hidrografic
Crişuri, în calculul de determinare a frecvenţei precipitaţiilor au fost selectate staţiile
hidrometrice Ghilesti, Criscior, Brazi, Talpos, Beius, Poiana, Valea Draganului si Vadu Crisului.
Sintetic, în tabelul 2.9 se prezintă numarul mediu anual de zile cu precipitaţii înregistrate la
staţiile hidrometrice în intervalul 1.01.2001 - 31.12.2006.
Pagina 32 din 525

Tabel 2.9
Număr mediu
Nr. crt. Staţia meteorologică anual de zile cu
precipitaţii
1 Ghilesti 83
2 Criscior 110
3 Brazi 103
4 Talpos 74
5 Beius 105
6 Poiana 122
7 Valea Draganului 121
8 Vadu Crisului 108
În urma analizarii acestor informatii se poate observa ca numarul mediu anual de zile cu
precipitatii in bazinul hidrografic Mures variaza intre 74 si 122. Cele mai putine astfel de zile se
inregistreaza in zona statiei hidrometrice Talpos (74), iar cele mai multe zile cu precipitatii in
zona statiei hidrometrice Poiana (122).
Sintetic, în tabelul următor se prezintă numarul mediu lunar de zile cu precipitaţii înregistrate la
toate staţiile hidrometrice ce prezintă interes pentru bazinul hidrografic studiat în intervalul
1.01.2001 - 31.12.2006.
Tabel 2.10
Număr mediu
Nr. crt. Luna lunar de zile cu
precipitaţii
1 Ianuarie 8,6
2 Februarie 8,8
3 Martie 8,8
4 Aprilie 9,7
5 Mai 8,3
6 Iunie 9
7 Iulie 10,6
8 August 8,5
9 Septembrie 8,3
10 Octombrie 6,9
11 Noiembrie 8,6
12 Decembrie 7,6
Din cele prezentate în tabelul de mai sus se poate observa că lunile octombrie şi decembrie au cel
mai mic număr mediu lunar multianual de zile cu precipitaţii, iar lunile aprilie, iunie şi iulie cel
mai mare.
Pagina 33 din 525

2.4. Repartiţia sezonieră
În conformitate cu tabelele din anexa 2.5 în care se prezintă cantităţile de precipitaţii medii
lunare înregistrate la staţiile hidrometrice din bazinul hidrografic Crişuri în intervalul 1.01.2001-
31.12.2006 se constată faptul că perioada cea mai ploioasă este iunie – septembrie, în luna iulie
înregistrându-se maximul lunar multianual de precipitaţii. Minimul de precipitaţii medii lunare
multianuale apare în perioada de iarnă.
Din cele prezentate mai sus se constată că precipitaţiile pluviale au cea mai ridicată pondere în
bazinul hidrografic Crişuri.
În continuare se poate observa o repartiţie a cantităţilor de precipitaţii medii lunare înregistrate în
întregul bazin hidrografic Crişuri în intervalul ianuarie 2001 – decembrie 2006 atât sub formă
tabelară, cât şi grafic.
Tabel 2.11
Precipitaţii medii lunare multianuale [mm]

Luna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Cantitate
precipitaţii 43,49 41 62,48 78,55 67,9 79,03 115,67 93,82 80,7 44,95 59,33 43,68
[mm]
Figura 2.1
Pagina 34 din 525

În România precipitaţiile nu sunt repartizate uniform în teritoriu. Pe durata anului, cele mai
ploioase luni sunt martie şi iunie, iar secetoase februarie şi august. Factorii care influenţează
repartiţia precipitaţiilor sunt: altitudinea şi influenţele exercitate în teritoriu. Astfel:
 în zona de câmpie media precipitaţiilor variază între 400-600 mm;
 în zona de podiş şi deal cantitatea precipitaţiilor variază între 600-800 mm;
 în zona montană de până la 1000 m, cantitatea de precipitaţii variază între 800-1000
mm, iar în munţii de peste 1000 m, media precipitaţiilor variază între 1000-1200
mm. În zona montană predomină precipitaţiile sub formă de zăpadă.
Prin aşezarea în partea de vest a ţării, bazinul hidrografic al Crişurilor se încadrează în tipul de
climat temperat continental cu influenţe vestice (oceanice) şi mediteraneene.
2.5. Ploi maxime istorice
În intervalul 14.06.1997 ora 22:00 - 15.06.1997 ora 12:00 în bazinul mijlociu al râului Barcău au
căzut precipitaţii de o intensitate mare, depăşind la unele posturi pluvio cantitatea de 130 l/ mp.
Ca urmare s-au produs viituri foarte rapide pe afuenţii Barcăului de pe versantul stâng, pe cursul
mijlociu (v.Borumblaca, Frumoasa, Bistra, Tria).
Începând din data de 02.04.2000, în bazinul hidrografic al Crişului Alb au căzut precipitaţii, la
început în cantităţi mai mici culminând cu datele de 05.04-06.04.2000 (Hălmagiu 46,8 l/mp,
Sebiş 69,7 l/mp, Moneasa 92,0 l/mp, Tauţ 36,7 l/mp, Beliu 59,2 l/mp, Ţipari II 54,8 l/mp, Ineu
55,0 l/mp). Aceste precipitaţii cumulate cu apa rezultată din topirea zăpezii existente încă în
bazinul superior, duc la creşteri importante de debite şi niveluri pe toţi afluenţii Crişului Alb.
Situaţia hidrologică la posturile hidrometrice se prezintă astfel: staţia hidrometrică Sebiş s-a
înregistrat Hmax = 400 cm, în data de 06.04.2000; staţia hidrometrică Ineu s-a înregistrat Hmax
= 881 cm, în data de 07.04.2000; Crişul Alb, la staţia hidrometrică Chişineu Criş s-a înregistrat
Hmax = 950 cm, în data de 07.04.2000.
În bazinul Crişul Negru în perioada 06.04 – 12.04.2000 au căzut cantităţi importante de
precipitaţii (Beiuş 52.8 l/mp, Tinca 42.5 l/mp, Talpoş 32.2 l/mp, Zerind 35.2 l/mp, Pietroasa 62.9
l/mp, Pocola 63.5 l/mp, Hidişel 60.3 l/mp) care s-au suprapus cu topirea zăpezii şi care au dus la
creşterea bruscă a debitelor pe cursurile de apă cu scurgere cu caracter torenţial, scurgeri de pe
versanţi în toate bazinele hidrografice cadastrate şi necadastrate din teritoriul amintit.
2.6. Tendinţe
În conformitate cu anexa 2.1 cu privire la precipitaţiile medii lunare multianuale înregistrate la

staţia meteorologică Oradea în perioada 1901-2010 în continuare se prezintă sintetic atât sub
formă tabelară, cât şi grafic repartiţia lunară a cantităţilor de precipitaţii (mm) în intervalele
1901-2000, respectiv 2001-2010.
Pagina 35 din 525

Tabel 2.12
Nr. Intervalul
1901-2000 2001-2010
crt. Luna
1 Ianuarie 36.3 35.9
2 Februarie 32.1 42.1
3 Martie 35.5 49
4 Aprilie 48.1 52.9
5 Mai 65.5 52.3
6 Iunie 83.3 74.7
7 Iulie 64.3 60.7
8 August 56.2 79.4
9 Septembrie 47.1 63
10 Octombrie 44 47
11 Noiembrie 48.6 50.8
12 Decembrie 52.2 50.8
Figura 2.2 – Repartiţia lunară a cantităţilor de precipitaţii (mm) în perioada 1901-2010
În urma analizei celor prezentate mai sus se constată faptul că pentru cele două intervale s-a
înregistrat o cantitate de precipitaţii medie multianuală sensibil mai mare în intervalul 2001-2010
(658.4 mm), faţă de 613.2 mm în intervalul 1901-2000.
Din distribuţia lunară a cantităţilor medii de precipitaţii aferente celor două perioade se constată
următoarele:
- în intervalul 1901-2000 în lunile mai, iunie si iulie se înregistrează cele mai mari cantităţi
de precipitaţii, iar în intervalul 2001-2010 cantităţile cele mai mari de precipitaţii se înregistrează
în lunile iunie, iulie, august, septembrie;
Pagina 36 din 525

- în ultimii ani (intervalul 2001-2010) a avut loc o deplasare parţială a cantităţilor maxime de
precipitaţii din luna iunie în luna august.
Pagina 37 din 525

CAPITOLUL 3 - ANALIZA REGIMULUI VIITURILOR PRODUSE ÎN

BAZINUL HIDROGRAFIC CRIŞURI ÎN ULTIMII 30-40 DE ANI

protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor în bazinul hidrografic Crişuri" al treilea capitol îl
reprezintă o analiză a regimului viiturilor produse în ultimii 30-40 de ani.
Pe lângă analiza celor mai importante precipitaţii prezentată în capitolul 2, pentru modelarea
hidrologică a fost necesară şi o analiză cu privire la cele mai importante viituri înregistrate în anii
trecuţi.
În bazinul hidrografic Crişuri există 86 staţii hidrometrice care se află în administrarea şi sub
controlul Administraţiei Bazinale de Apă Crişuri în cadrul Administraţiei Naţionale "Apele
Romane" (ANAR) şi sub coordonarea metodologică a Institutului Naţional de Hidrologie si
Gospodărire a Apelor (INHGA). Lista acestor staţii, incluzând amplasarea lor, poate fi găsită în
tabelul de mai jos şi în anexa 3.1.
Tabel 3.1
Nr. crt. Râul Staţia hidrometrică

1 BARCAU Valcau de Sus
2 BARCAU Nusfalau
3 BARCAU Marca
4 BARCAU Balc
5 BARCAU Marghita
6 BARCAU Salard
7 BISTRA Padurea Neagra
8 BISTRA Chiribis
9 FANETELOR Sarsig
10 IER (ERIU) Andrid
11 IER (ERIU) Ianca
12 CHECHET Ghilesti
13 SANTAU (CEHAL) Valea Morii
14 CRIŞUL ALB Blăjeni
15 CRIŞUL ALB Criscior
16 CRIŞUL ALB Vaţa de Jos
17 CRIŞUL ALB Gurahonţ
18 CRIŞUL ALB Ineu
19 CRIŞUL ALB Chişineu Criş
20 V.SATULUI Buceş
Pagina 38 din 525


21 BUCUREŞCI Bucureşci
22 LUNCOIU Brad
23 VAŢA Vaţa de Sus
24 OBÂRŞIA Târnava de Criş
25 BĂNEŞTI Hălmagiu
26 HĂLMĂGEL Hălmagel
27 V.DE LA LAZURI Vârfurile
28 SIGHIŞOARA Brazii
29 ZIMBRU (IOSAŞ) Iosăşel
30 CHISINDIA Chisindia
31 SEBIŞ Sebiş
32 MONEASA Boroaia
33 MONEASA Moneasa
34 MONEASA Ranusa
35 CIGHER Tauţ
36 CIGHER Chier
37 TIMERCEA Tăut
38 VALEA MARE Târnova
39 CRIŞUL NEGRU POIANA
40 CRIŞUL NEGRU ŞUŞTI
41 CRIŞUL NEGRU BEIUŞ
42 CRIŞUL NEGRU TINCA
43 CRIŞUL NEGRU TALPOŞ
44 CRIŞUL NEGRU ZERIND
45 BRIHENI ŞUŞTI
46 CRIŞUL BĂIŢA ŞTEI
47 SIGHIŞTEL ŞTEI
CRIŞUL PIETROS (V.
48 Pietroasa
GALBENĂ)
49 CRIŞUL PIETROS
50 BOGA
51 NIMĂIEŞTI Budureasa
52 NIMĂIEŞTI Beiuş
53 FINIŞ Finiş
54 VALEA ROŞIE Pocola
55 HOLOD Luncasprie
56 HOLOD Holod
57 TOPA (RÂU) Vârciorog
58 TOPA Hidişel
Pagina 39 din 525


59 VALEA NOUĂ Husasău de Tinca
60 BELIU Beliu
61 BELIU Berechiu
62 TEUZ Igneşti
63 TEUZ Cărand
64 TEUZ Cermei
65 GROŞENI Archiş
66 SARTIŞ Şiad
67 RENIŞEL Sepreuş
Ciucea
68 CRIŞUL REPEDE
Ciucea - Ac.Drăgan
69 CRIŞUL REPEDE Vadu Crisului
70 CRIŞUL REPEDE Oradea
71 CALATA Calata
72 CALATA Morlaca Cariera
73 SACUEU Rachitele
74 SACUEU Morlaca Hent
75 DRAGAN Valea Draganului
76 POICU Vanatori
77 IAD Stana de Vale (Murgasu)
78 IAD Lesu Amonte
79 FÂNTÂNA GALBENĂ Stana de Vale
80 IEDUT Stana de Vale
81 BOROD Topa de Cris
82 IZVOR Alesd
83 MNIEREA Calatea
84 CHIJIC Copacel
85 TASAD Osorhei
86 PETA Sanmartin
3.1. Perioada de apariţie
Cele mai mari viituri înregistrate în bazinul hidrografic Crişuri în anii trecuţi au avut loc în:
 mai 1970;
 iulie 1975;
 martie 1981;
 decembrie 1995 - ianuarie 1996;
 iunie 1998;
Pagina 40 din 525

 martie 2000;
 martie 2004;
 iulie 2005.
În bazinul hidrografic Crişuri se formează viituri în toate anotimpurile anului, dar cele mai
remarcabile sunt în sezonul de iarnă, primăvară şi vară, în funcţie de aportul de umezeală adus de
către masele de aer.
3.2. Provenienţa
Geneza viiturilor este legată, în primul rând, de condiţiile climatice. Ele se produc ca urmare a
unor ploi torenţiale cu intensităţi şi strate de ape mari (viituri pluviale), a topirii rapide a zăpezii
(viituri nivale) sau din cauze mixte (viituri pluvio-nivale). În funcţie de distribuţia în timp a
precipitaţiilor, viiturile sunt simple sau singulare (caracterizate printr-un singur vârf) şi complexe
sau compuse (cu mai multe vârfuri). În perioadele de îngheţ, scurgerile de sloiuri pot provoca
baraje naturale (zăpoare) care blochează scurgerea, generând creşteri de nivel în spatele acestora
sau scurgeri puternice în momentul ruperii.
În primăvara anului 1970 s-au produs viituri remarcabile pe râurile din jumătatea de nord a ţării.
Acest caracter s-a datorat unui complex de factori care au acţionat concomitent un interval de
timp neobişnuit de îndelungat (precipitaţii extrem de intense, deseori având caracter torenţial,
căzute pe un larg teritoriu, al cărui sol era umezit în mod accentuat şi ale cărui albii ale reţelei
hidrografice erau aproape pline cu apă provenită din curăţarea munţilor de zăpadă). Un caracter
deosebit se remarcă în bazinul Crişuri, unde după descreşterea viiturilor, există o perioadă relativ
scurtă (circa 10 zile) în care apele se menţin la nivel ridicat şi după care urmează un al doilea val
de ape mari.
Cauza principală a formării viiturilor din iulie 1975 o constituie cantităţile deosebit de mari ale
ploilor căzute în intervalul 1 – 3 iulie 1975.
Viitura din martie 1981 de pe râul Crişuri a avut drept cauză un complex de fenomene
hidrometeorologice generate pe de o parte de existenţa unui strat important de zăpadă în zona
montană (în Munţii Apuseni), de grosimea medie a stratului de zăpadă care era 40 cm cu un
echivalent de apă de 100 l/mp , iar pe de altă parte o cantitate de precipitaţii căzute în bazinul
superior şi mijlociu al râului Crişuri care au avut valori de 181 l/mp la Brănişca, amonte de
Săvârşin.
Inundațiile produse în bazinul hidrografic Mureș la sfârșitul anului 1995 şi începutul anului 1996
s-au datorat în principal precipitațiilor sub formă de ploaie, temperaturilor ridicate şi topirii
zăpezii existente în zonele montane.
În a doua decadă a lunii iunie 1998 în bazinul mijlociu al Crişuriului au căzut cantităţi de
precipitaţii cu valori de peste 150 l/mp. La 90% din posturile aflate în judeţul Crişuri şi la 75%
din cele aflate în judeţul Alba s-au înregistrat precipitaţii de peste 100 l/mp în decada 10-20
iunie. Umiditatea solului a crescut foarte mult, atingându-se saturaţia în stratul superficial pe
suprafeţe mari, fapt care a mărit mult coeficienţii de scurgere astfel încât o mare parte din
volumul precipitaţiilor a ajuns rapid în reţeaua hidrografică.
Pagina 41 din 525

3.3. Zonele de formare
Trebuie remarcat că există o zonă caracteristică de formare a viiturilor, la altitudini nu foarte

mari, intr-o fâşie de maxim pluviometric sau/şi de creştere accentuată a temperaturilor de
primăvară.
Concentrarea rapidă a apei în albie şi propagarea sunt favorizate de mai mulţi factori:
 geologici (roci cu permeabilitate mică);
 morfologici;
 morfometrici (bazinul dezvoltat în sectorul inferior, versanţii concavi şi cu pantă
mare, panta accentuată a profilului longitudinal);
 pedologici (soluri cu permeabilitate mică sau umectare);
 de vegetaţie (lipsa pădurii);
 forma reţelei hidrografice (structura dendritică).
Toţi aceşti factori influenţează parametrii undei de viitură la formare, dar şi modificarea
elementelor în procesul de propagare de-a lungul albiei.
3.4. Probabilităţi
În tabelul de mai jos se prezintă debitele maxime cu probabilităţile de depăşire de 0.1%, 1%, 5%
si 10% înregistrate la staţiile hidrometrice din bazinul hidrografic al Crişuriului conform datelor
furnizate de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor urmare a comenzii
nr. 571/2011, precum şi debitele maxime înregistrate în ultimii 40 de ani.
Tabel 3.2
Qmax p% [m3/s] Qmax

Nr. Staţia
Râul înregistrat Data
crt. hidrometrică 0.1% 1% 5% 10%
[m3/s]
1 Suseni 224 130 71 48 42.6 27.12.1995
2 Topliţa 920 580 360 270 152 19.03.2005
3 Stânceni 1095 720 455 350 371 27.12.1995
4 Găloaia 1370 890 570 430 621 27.12.1995
5 Glodeni 1750 1195 825 660 1210 13.05.1970
6 Luduş 2320 1540 1000 780 884 20.04.1998
7 Ocna Crişuri 3005 1940 1215 915 1580 14.05.1970
Crişuri
8 Alba Iulia 3670 2455 1625 1275 2450 15.05.1970
9 Acmariu 3690 2510 1690 1340 1716 21.06.1998
10 Gelmar 3710 2520 1697 1345 1669 22.06.1998
11 Brănişca 3825 2640 1845 1485 2612 16.05.1970
12 Săvârşin 3635 2540 1780 1450 2410 16.05.1970
13 Radna 3445 2415 1705 1395 2330 17.05.1970
14 Arad 3410 2390 1690 1380 2320 18.05.1970
Pagina 42 din 525

Qmax p% [m3/s] Qmax

Nr. Staţia
[m3/s]
15 Nădlac 3375 2365 1675 1365 2230 19.05.1970
16 Topliţa Topliţa 470 275 150 100 176 17.02.1958
17 Răstoliţa Răstoliţa 420 245 135 90 110 13.05.1970
18 Bistra Bistra 287 167 91 62 88.8 6.04.2000
19 Aiud Aiud 290 170 90 60 110 20.06.2006
20 Geoagiu Teiuş 330 200 115 80 83 2.07.1975
21 Galda Benic 284 165 90 61 77.2 Iulie 1979
22 Ampoi Barabanţ 595 350 195 135 244 Iulie 1976
23 Pian Vîntu de Jos 395 230 125 85 43.2 25.04.2001
24 Geoagiu Geoagiu 317 250 163 115 180 19.04.2006
25 Orăştie Orăştie 530 320 180 130 194 21.07.1979
26 Dobra Dobra 410 240 130 90 112 6.04.2000
27 Monorăştie Monorăştie 119 69 37 26 29.4 29.07.1991
28 Lăpuşna 313 182 99 67 42.2 27.12.1995
29 Gurghiu Ibăneşti 595 370 220 160 199 27.12.1995
30 Solovastru 620 390 235 170 - -
31 Arieşeni 284 165 90 61 - -
32 Scărişoara 482 294 169 120 275 12.03.1981
33 Albac 645 400 235 170 270 27.12.1995
34 Arieş Câmpeni 845 550 350 265 735 12.03.1981
35 Baia de Arieş 1210 810 535 420 860 12.03.1981
36 Buru 1700 1050 620 455 822 12.03.1981
37 Turda 1915 1170 670 480 950 3.07.1975
38 Arieşul Mic Ponorel 396 230 125 85 224 12.03.1981
39 Albac Albac 330 190 105 70 48 27.12.1995
40 Abrud Câmpeni 460 280 160 110 145 12.03.1981
41 Valea Mare Bistra 279 162 88 60 34.5 27.12.1995
42 Poşaga Poşaga 345 200 110 75 30.6 19.06.2006
43 Ocoliş Ocoliş 265 154 84 57 9.48 3.06.1991
44 Iara Iara 205 120 65 44 125 12.07.2005
45 Valea Largă Viişoara 349 203 110 75 27.1 16.05.1996
46 Vârşag aval 361 210 114 78 85 27.12.1995
47 Zetea 541 315 171 117 50 26.11.1993
Odorheiul
48 665 400 225 160 205 13.03.1981
Secuiesc
Târnava
49 Vânători 1215 730 410 285 700 14.05.1970
Mare
50 Sighişoara 1280 770 430 305 426 17.07.1998
51 Mediaş 1540 930 530 380 900 3.07.1975
52 Blaj 1535 925 520 365 851 4.07.1975
53 Mihalţ 2245 1360 775 545 1350 4.07.1975
54 Hodoş Nicoleşti 205 119 65 44 73.4 18.08.2005
55 Scroafa Saschiz 393 228 122 83 153 17.07.1998
Pagina 43 din 525

Qmax p% [m3/s] Qmax

Nr. Staţia
[m3/s]
56 Feernic Simoneşti 301 175 95 65 368 23.08.2005
57 Laslea Laslea 310 180 100 65 86.9 9.06.1999
58 Vişa Şeica Mare 575 350 200 140 310 2.07.1975
59 Secaş Colibi 495 288 156 107 - -
60 Sărăţeni 675 405 225 160 323 13.05.1970
61 Târnava Bălăuşeri 850 510 285 200 355 19.06.1998
62 Mică Târnăveni 900 540 305 210 630 3.07.1975
63 Blaj 875 525 300 200 268 19.06.1998
64 Sovata Sovata 175 102 55 38 38.8 19.06.1991
65 Cuşmed Crişeni 289 168 91 62 146 18.06.1998
66 Domald Zagăr 208 121 66 45 75 3.07.1975
67 Niraj Cinta 515 320 195 140 338 15.05.1970
68 Pui 525 330 210 165 330 19.06.1970
Strei
69 Petreni 965 680 480 395 438 23.05.1978
70 Bărbat Pui 395 230 125 85 48.9 10.05.1984
71 Galbena Haţeg 460 280 160 110 145 6.04.2000
72 Luncanilor Chitid 270 155 85 57 51.8 25.04.2001
73 Topliţa 415 240 130 90 180 6.04.2000
Cerna
74 Teliuc 555 335 190 134 68.6 7.04.2000
3.5. Frecvenţa
Din analiza debitelor maxime înregistrate în ultimii ani la staţiile hidrometrice din bazinul
hidrografic Crişuri disponibile în tabelul 3.2, în continuare se prezintă, atât grafic cât şi sub
formă tabelară frecvenţa lunară a înregistrării acestora.
Tabel 3.3
Nr. debite maxime Frecvenţa lunară a

Nr.
Luna înregistrate la staţiile debitelor maxime
crt.
hidrometrice înregistrate [%]
1 Ianuarie 0 0
2 Februarie 1 1.4
3 Martie 8 11.2
4 Aprilie 9 12.6
5 Mai 15 21.1
6 Iunie 11 15.5
7 Iulie 15 21.1
8 August 2 2.8
9 Septembrie 0 0
10 Octombrie 0 0
Pagina 44 din 525

Nr. debite maxime Frecvenţa lunară a

Nr.
Luna înregistrate la staţiile debitelor maxime
crt.
hidrometrice înregistrate [%]
11 Noiembrie 1 1.4
12 Decembrie 9 12.6
Figura 3.1- Frecvenţa lunară a debitelor maxime înregistrate
Din cele prezentate mai sus se poate observa că cele mai multe debite maxime înregistrate la
staţiile hidrometrice din bazinul hidrografic Crişuri în anii trecuţi au avut loc în lunile mai şi
iulie. În lunile ianuarie, septembrie şi octombrie nu s-a înregistrat niciun debit maxim.
3.6. Durata
Durata viiturilor influenţează direct marimea pagubelor care pot apărea. O analiză a pagubelor
fizice produse de inundaţii în ultimii 35 de ani se va detalia în capitolul 5 din prezenta
documentaţie.
O caracteristică generală a viiturilor înregistrate în bazinul hidrografic Crişuri în mai 1970 o
constituie faptul că ele au un aspect singular (monoundic) prezentând creşteri bruşte şi
descreşteri mai lente. Un caracter deosebit se remarcă când după descreşterea viiturilor, există o
perioadă relativ scurtă (circa 10 zile) în care apele se menţin la nivel ridicat şi după care urmează
un al doilea val de ape mari.
Pagina 45 din 525

3.7. Viituri maxime istorice
Viitura din mai 1970

Elementul declanşator al viiturilor excepţionale l-a constituit căderea de precipitaţii lichide
deosebit de intense. Cantitatea intensă de precipitaţii căzută într-un interval aşa de scurt a fost
cauzată de invazia de aer polar rece care a imprimat aerului cald de origine subtropicală existent
în acel timp deasupra ţării noastre (cu un conţinut ridicat de vapori de apă, 15-20 g/mc aer), o
mişcare turbionară foarte puternică. La aportul de apă provenit din precipitaţiile lichide s-a
adăugat şi apa provenită din topirea bruscă a zăpezii existente în munţi la altitudini de peste 2000
m, sub influenţa ploilor calde.
Viitura din iulie 1975
La începutul lunii iulie 1975, în bazinul hidrografic al râului Crişuri s-au produs viituri
excepţional de mari, care la staţiile hidrometrice de pe râurile Târnava Mare şi Târnava Mică au
depăşit intensitatea scurgerii înregistrate cu ocazia viiturilor excepţionale din primăvara anului
1970. De asemenea, în bazinul hidrografic al râului Arieş s-au produs cele mai mari viituri
cunoscute până în anul 1975, pe sectorul din aval de confluenţa cu r. Iara. Înlocuirea rapidă a
unei depresiuni barice de aer tropical (foarte umed), cu o masă de aer polar, a dus la dezvoltarea
unor sisteme noroase care au generat ploi deosebit de intense, mai ales sub formă de averse (în
unele locuri acestea având şi caracter torenţial).
Un element meteorologic care a favorizat în oarecare măsură producerea unor viituri atât de mari
ca cele din iulie 1975 a fost gradul relativ important de saturare a solului înainte de căderea ploii
declanşatoare din 1-3 iulie. Astfel în decada a treia a lunii iunie 1975 cantitatea totală de
precipitaţii căzute a avut următoarele valori:
 între 10-20 mm în partea de nord a bazinului precum şi în bazinul inferior al
Târnavelor;
 între 20-30 mm în sudul Câmpiei Transilvaniei, în zona mijlocie şi superioară a
bazinului Târnavei Mari;
 între 30-50 mm în bazinul Arieşului şi în zona mijlocie şi superioară a bazinului
Târnavei Mici.
Din examinarea hărţii cu izohiete se constată că ploaia declanşatoare a avut două nuclee maxime
de peste 150 mm, unul situat în zona mediană a Târnavei Mici, iar celălalt în zona de dealuri
înalte a Târnavei Mari. Urmează apoi o zonă întinsă cu precipitaţii de 100-150 mm care cuprind
35% din întreaga suprafaţă a bazinului aferent secţiunii Alba Iulia, adică sectorul Crişuriului
cuprins între Glodeni şi Ocna Crişuri, pe aproape tot teritoriul bazinelor Târnava Mare şi
Târnava Mică şi partea centrală a bazinului râului Arieş.
Faţă de viitura din mai 1970, când nucleul principal al ploii s-a deplasat către amonte, în 1975
nucleul principal al ploii a căzut aproape simultan pe întreg bazinul. Pe intervale scurte de timp
caracterul precipitaţiilor a fost uneori extrem de torenţial înregistrându-se la Odorheiul Secuiesc
valori de 2,5 mm/min.
Durata relativ lungă de timp a precipitaţiilor au avut ca efect producerea de viituri şi în bazinele
afluenţilor mici şi mijlocii ai Crişuriului, Târnavelor şi Arieşului.
Viitura decembrie 1995 – ianuarie 1996
Pagina 46 din 525

Inundaţiile produse în b.h. Crişuri la sfârşitul anului 1995 şi începutul anului 1996 s-au datorat în
principal precipitaţiilor sub formă de ploaie, temperaturilor ridicate şi topirii zăpezii existente în
zonele montane.
Pe fondul temperaturilor maxime cuprinse între 3-14 grade au căzut precipitaţii sub formă de
ploaie care au totalizat:
 în bazinul superior al r. Crişuri, în intervalul 24-27.12 între 47-164 l/mp;
 în bazinul superior al r. Arieş, în intervalul 21-27.12 între 125-314 l/mp.
Din analiza hidrografelor de viitură rezultă că timpii de concentrare au fost foarte mici la aceasta
contribuind lipsa vegetaţiei şi solul îngheţat.
Viitura din iunie 1998
În a doua decadă a lunii iunie în bazinul mijlociu al Crişuriului au căzut cantităţi de precipitaţii
deosebit de mari, valori de peste 150 l/mp înregistrându-se la:
 Bobohalma – 200 l/mp;
 Bălăuşeri – 180 l/mp;
 Luduş – 180 l/mp;
 Jidvei – 178 l/mp;
 Târnăveni – 172 l/mp;
 Blaj – 168 l/mp;
 Sighişoara – 166 l/mp.
La 90% din posturile aflate în judeţul Crişuri şi la 75% din cele aflate în judeţul Alba s-au
înregistrat precipitaţii de peste 100 l/mp în decada 10-20 iunie. Umiditatea solului a crescut
foarte mult, atingându-se saturaţia în stratul superficial pe suprafeţe mari, fapt care a mărit mult
coeficienţii de scurgere astfel încât o mare parte din volumul precipitaţiilor a ajuns rapid în
reţeaua hidrografică. Alte două fronturi atmosferice au produs pe suprafeţe mai restrânse
precipitaţii intense în luna iulie, în condiţii de umiditate a solului încă foarte mare.
Ca urmare a acestor fenomene, pe râul Crişuri, pe Târnave, şi pe afluenţii lor din podişul
Transilvaniei, debitele au crescut foarte mult, depăşindu-se cotele de inundaţie şi cele de pericol
în mai multe secţiuni. Prin compunere, aceste unde de viitură au condus la formarea pe Crişuriul
inferior a unei viituri care a avut un debit maxim de 1716 mc/s, înregistrat la Acmariu.
Viiturile din anul 2005
Deşi în ultimii 40-50 ani s-au mai produs viituri importante în majoritatea bazinelor hidrografice,
niciodată în ultimii 100 ani, viiturile nu s-au întins pe o durată atât de mare de timp (din februarie
şi până în septembrie). De asemenea viiturile anterioare dintre care se evidenţiază cele produse în
anii 1970 şi 1975, s-au desfăşurat pe areale mult mai restrânse decât cele produse în anul 2005.
În anul 2005 s-au produs inundaţii în perioadele:
 17 – 26.03 în judeţele Crişuri, Alba, Hunedoara şi Arad;
 14 – 29.04 în judeţele Crişuri, Hunedoara şi Arad;
 5 – 28.05 în judeţele Crişuri, Alba şi Hunedoara;
 1 – 20.06 în judeţele Crişuri şi Alba;
 1 – 20.07 în judeţele Crişuri, Sibiu, Alba şi Hunedoara;
 14 – 31.08 în judeţele Crişuri, Sibiu şi Hunedoara;
 13 – 25.08 în judeţul Sibiu.
Pagina 47 din 525

3.8. Tendinţe
În urma analizei viiturilor produse în anii trecuti în bazinul hidrografic Crişuri se constată că ele
se formează în toate anotimpurile anului, dar cele mai remarcabile continuă a fi în sezonul de
iarnă, primăvară şi vară, în funcţie de aportul de umezeală adus de către masele de aer. Viiturile
produse iarna şi cele din prima jumătate a primăverii au origine mixtă (pluvio-nivală). Cele din
sezonul de vară şi cu preponderenţă cele din a doua jumătate a primăverii au o origine pluvială.
Pagina 48 din 525

CAPITOLUL 4 – ESTIMAREA CALITATIVĂ A MODIFICĂRILOR

MORFOLOGICE ALE ALBIILOR MINORE A
PRINCIPALELOR CURSURI DE APĂ. MOBILITATEA
CURSURILOR DE APĂ. EROZIUNI, COLMATĂRI. ACȚIUNI
ANTROPICE – BALASTIERE.
4.1. Estimarea calitativă a modificărilor morfologice ale albiilor minore a principalelor

cursuri de apă.
Dinamica albiilor râurilor este cauzată de numeroşi factori, dintre care menționăm:
 mărimea şi regimul debitelor,
 natura petrografică,
 rezistenţa la eroziune,
 panta albiei.
Studiul deformabilităţii albiei, în contextul general al formării scurgerii apei şi aluviunilor,

reprezintă o problemă foarte importantă, atât sub aspectul cercetării, cât mai ales sub aspectul
impactului cu probleme practice. Întradevăr, orice proiect legat de amenajarea unui curs de apă
sau de realizarea unor construcţii în albia unui râu, trebuie să ţină cont de condiţiile de evoluţie
ale albiei minore. Stabilitatea sau deformabilitatea albiei are o influenţă directă asupra
nivelurilor unui râu.
Unele dintre metodele de analiza a dinamicii albiilor sunt prezentate în continuare:
1. Ridicarea periodică, înainte, în timpul şi după viituri a profilului transversal al albiei

minore.
Aceste ridicări se efectuează cu precădere în:

- secţiunile staţiilor hidrometrice;
- alte secţiuni caracteristice ale cursului de apă (poduri; prizele de mal; etc.).
În cazul nostru trebuiesc efectuate, in secţiunile staţiilor hidrometrice, ridicări topo înainte, în
timpul şi după viiturile importante inregistrate în b.h.Crișuri (Fig.4.1).
Pagina 49 din 525

Fig. 4.1
Prin compararea acestor ridicări topo la viiturile semnificative și prin intercalarea altor ridicări
(de exemplu celei corespunzătoare unui regim de scurgere minim, etc.) se pot evidenția diverse
tendințe de evoluție a modificărilor morfologice ale albiilor râurilor:
 colmatări și ridicări ale patului albiei;
 erodari (spalari) ale patului albiei;
 colmatări și erodări succesive;
 stabilitati relative ale albiei;
Pagina 50 din 525

 mobilitati ale patului albiei în comparație cu stabilitatea malurilor;

În general stabilitatea albiei unui râu depinde direct de viteza şi debitul apei.
Tabel 4.1. Evoluția cotei talvegului râului la unele stații hidrometrice situate pe râurile Crișul
Repede, Crișul Negru și Crișul Alb în perioada 1997 - 2005
PH Curs apă 1997 1998 2000 2005 "0" miră

Ciucea Crișul Repede 324.75 324.54 323.95 324.65 325.53
Vadul
Crișului Crișul Repede 269 268.4 268.16 268.15 269.09
Oradea Crișul Repede 151.89 151.59 151.34 151.45 150.57
Poiana Crișul Negru 172.35 172.35 172.37 172.48 173.33

Beiuș Crișul Negru 88.5 88 88.6 88.85 88.83
Tinca Crișul Negru 82.66 82.59 83.04 82.47 85.61
Zerind Crișul Negru 62.38 62.36 62.1 62.63 62.58
Criscior Crișul Alb 374.57 374.4 374.35 374.28 375.11
Gurahonț Crișul Alb 262.87 262.77 262.91 262.78 263.85
Ineu Crișul Alb 214.66 214.64 214.22 213.44 215.22
Chișineu
Criș Crișul Alb 125.38 125.66 125.71 124.92 126.5
In tabelul 4.1 este prezentat un exemplu fictiv privind evoluția cotei talvegului râului la unele
stații hidrometrice situate pe râurile Crișul Repede, Crișul Negru și Crișul Alb. Cotele imaginare
se referă la înregistrări în secţiunea posturilor hidrometrice menţionate în tabel, ulterior
producerii de viituri semnificative în perioada 1997 - 2005. Pentru exactitatea situației
prezentate, tabelul de mai sus trebuie completat cu date reale.
Pe baza acestor date imaginare inregistrate la posturile hidro se pot evidenția următoarele
modificări morfologice ale patului albiei:
- colmatări (ridicări) ale patului albiei – p.h.Poiana, p.h.Zerind - Fig.4.2;
- erodare (spalare) a patului albiei – p.h.Vadu Crișului, p.h.Gurahonț, p.h.Chișineu
Criș;
- erodări și colmatări succesive – p.h.Ciucea, p.h.Oradea, p.h.Beiuș, p.h.Tinca,
p.h.Criscior, p.h.Ineu;
Pagina 51 din 525

Fig. 4.2. Evidențierea fenomenului de ridicare a patului albiei
Fig. 4.3. Evidențierea fenomenului de erodare a patului albiei
2. Modificarea cotei şi configuraţiei patului albiei conduce automat la modificarea

raporturilor hidraulice dintre elementele morfometrice ale albiei minore în secţiunea
transversală, cu debitul şi nivelul apei (chei limnimetrice).
Comparând cheile limnimetrice înregistrate in perioada 2004 - 2005 la posturile hidro

menționate mai sus cu cheile înregistrate in anii 1997, 1998 și 2000 putem obține diverse
tendințe de evoluție a modificărilor morfologice survenite în albii, în perioada menționată.
Se pot determina deasemenea diverse corelații între valorile principalelor elemente morfometrice
ale albiei minore (cote, arii, lațimi, etc.) și debitul de apă.
3. O altă metodă de cercetare şi evidenţiere a dinamicii albiei râului Crișuri și a

afluenților săi importanți, în lipsa cheilor limnimetrice este cea care analizează
modificările faţă de profilul corespunzător nivelului mediu multianual sau față de
nivelul minim anual (Hmin)
Această metoda presupune o baza de date mai bogată, pe o perioadă mai lungă de observații
hidrologice. Aceste şiruri lungi de date, trebuie să conţină cel puţin o perioadă secetoasă severă.
Pagina 52 din 525

Metodologia de aplicare a metodei presupune o serie de operaţii:

• calculul valorilor medii multianuale ale nivelului minim şi ale debitului minim;
• prezentarea datelor sub forma grafica la staţiile succesive de pe râul Crișuri și
afluenții săi;
• raportarea, pe rând, a valorilor ponderate ale Hminmed pe intervale scurte de timp,
valorile consecutive (indiferent câte) să aibă acelaşi semn: + sau -; se face media
ponderată pe fiecare interval;
• se procedează similar şi cu valorile debitelor minime anuale.
Se pot identifica următoarele faze de evoluţie:

 Stabilitate relativă a albiei, când:
 Hminan şi Qminan se menţin cam la aceleaşi valori câţiva ani consecutivi;
 Ambele elemente au o tendinţă de scădere;
 Hminan şi Qminan înregistrează valori proporţional mai ridicate în perioadele scurgerii
minime, datorită caracterului ploios al acelor ani;
 Hminan şi Qminan înregistrează valori proporţional mai mici, datorită caracterului
secetos al acelor ani.
 Ridicare a patului albiei, când Qminan se menţine la valori scăzute câţiva ani consecutivi,
iar nivelul apei este mai ridicat. Situaţie specifică după o viitură importantă care
colmatează albia râului;
 Coborâre a patului albiei, când Qminan crește, se menţine mai ridicat ca în alţi ani, iar
nivelul apei este mai coborât. Deci, la niveluri mai scăzute avem Qminan mai mari ca în alţi
ani (erodări ale patului albiei).
4.2. Mobilitatea cursurilor de apă.

Mobilitatea cursurilor de apă în zona studiată s-a analizat prin compararea hartilor DTM la
scara 1:25000 realizate in perioada 1980 – 1984, cu ortofotoplanuri realizate în perioada 2006 -
2007.
În figurile 4.4 - 4.9 se prezintă ca exemplu de mobilitate a albiei r. Crișul Repede doua zone,
zona industrială, aval de municipiul Oradea, respectiv o altă zona situată în amonte de municipiul
Oradea.
În anexa 4.2 este prezentat alt exemplu privind amenajarea r.Crișul Repede în zona lacului
redresor Oșorhei.
Pe celelalte râuri din b.h. Crișuri, respectiv r. Crișul Alb, r.Crișul Negru și Barcău, prin
compararea hartilor DTM la scara 1:25000 realizate in perioada 1980 – 1984, cu ortofotoplanuri
realizate în perioada 2006 – 2007 nu se observă mobilități importante ale cursurilor de apă în
cauză.
În cadrul lucrărilor de îndiguire şi regularizare a unor localități din b.h.Crișuri s-au executat
unele lucrări de tãieri de meandre şi s-au efectuat corecții de albii.
În mod natural cursurile de apă au tendința de a-şi lungi traseul prin evadarea malurilor concave
şi prin depuneri de aluviuni pe malurile convexe. De asemenea în timpul viiturilor importante se
pot produce tăieri de meandre cu scurtarea lungimii cursului de apă. Tăieri de meandre se pot
Pagina 53 din 525

efectua şi în cadrul lucrãrilor de regularizare a cursurilor de apă urmãrindu-se prin aceasta

îndepărtarea traseului cursului de apã de unele obiective ameninţate prin eroziuni de maluri,
creşterea stabilitãţii versanţilor acolo unde se constatã alunecări, etc.
Pagina 54 din 525

Fig. 4.5 Vedere dupa harta 1:25000 în zona aval Oradea
Fig. 4.4 Vedere dupa harta și ortofoto în zona aval Oradea
Fig. 4.6 Vedere dupa ortofoto în zona aval Oradea
Pagina 55 din 525

Fig. 4.8 Vedere dupa harta 1:25000 în zona amonte Oradea
Fig. 4.7 Vedere dupa harta si ortofoto în zona amonte

Oradea
Fig. 4.9 Vedere dupa ortofoto in zona amonte Oradea
Pagina 56 din 525

Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Crișuri
4.3. Eroziuni, colmatări
Eroziunile și colmatările in b.h. Crișuri constituie un fenomen natural, ele fiind urmărite de
către personalul tehnic al ABA Crișuri. Una din măsurile de combatere a eroziunilor de mal o
constituie lucrările de apărare de mal.
O estimare calitativă a modificărilor morfologice produse în albiile minore ale principalelor
cursuri de apă de pe suprafața bazinului Crișuri se poate determina prin analiza evoluției în
timp a numărului și lungimii raportate a eroziunilor de mal identificate in documentele
oficiale ale ABA Crișuri.
Se prezintă în continuare un tabel centralizator fictiv privind evoluţia eroziunilor de maluri
pentru anii 1970, 1975, 1981, 1999, 2001 şi 2003, conţinând informaţii referitoare la numărul
eroziunilor, total lungime, suprafaţa degradată (ha) la nivelul întregului bazin Crișuri Pentru
exactitatea situației prezentate, tabelul 4.2 trebuie completat cu date reale.
Tabel 4.2. Centralizator privind evoluţia eroziunilor de maluri pentru perioada 1970 - 2003
1970 1975 1981 1999 2001 2003
Nr. Puncte 698 553 618 622 613
Ltotal (km) 188.2 262.4 245.7 206.8 205.1 201.2
Suprafaţa degradată (ha) 109.7 189.9 171.3 41.0 35.3 39.4
Ltotal (km)
300
250
200
150
Ltotal (km)
100
50
0
1965 1970 1975 1980 1985 1990 1995 2000 2005
Fig.4.7. Evoluția în timp a lungimii raportate a eroziunilor de mal în perioada 1970 -
2003
Prin analizarea datelor fictive de mai sus (Tab.4.2) și urmărind graficul prezentat in Fig.4.7
se poate observa o tendință comună privind evoluției în timp a lungimii totale și a
suprafețelor degradate, respectiv o tendință de creștere în perioada 1970 – 1975, urmată de o
tendință de descreștere după 1975.
Pagina 57 din 525

Suprafaţa degradată (ha)

200
150
100
Suprafaţa degradată (ha)
50
0
1965 1970 1975 1980 1985 1990 1995 2000 2005
Fig.4.8. Evoluția în timp a suprafețelor degradate prin eroziunilor de mal în perioada
1970 - 2003
4.4. Acțiuni antropice - Balastiere

In legatura cu situatia balastierelor de pe principalele cursuri de apa din b.h. Crișuri nu am
avut la dispoziție date referitoare la balastierele care au exploatat materiale din albie în
ultimii ani şi coordonatele lor de amplasare, precum si cantităţile total autorizate.
Prin autorizaţia de gospodarirea apelor emisa de ABA Crișuri se impune beneficiarului
balastierei obligaţia de a efectua măsurători topografice (profile transversale intermediare şi
longitudinale) în punctele de referinţă stabilite la bornarea perimetrului de extracţie, cu o
frecvenţă de: o dată la 3 luni şi la cel mult 15 zile după viiturile importante, în vederea
urmăririi evoluţiei albiei în timp şi a posibilităţilor de regenerare a depozitului.
Din cauza dispunerii balastierelor la distanţe relativ mari, fãrã profile transversale
intermediare, nu se poate monitoriza transportul de sedimente târâte.
Pagina 58 din 525

CAPITOLUL 5 – INVENTARIEREA PAGUBELOR FIZICE

DIRECTE PRODUSE ÎN ULTIMII 35 DE ANI DE CĂTRE
INUNDAŢII IN BH CRIȘURI
Contextul general este dat de efectele dezastruoase ale inundațiilor din ultimele decenii.
Astfel, comunităţile locale de pe cursurile de apă din bazinul hidrografic CRIȘURI s-au
confruntat cu inundaţii mari în anii 1975, 1995, 1997, 2000.
Recentele inundații din Romania au scos la iveală slăbiciuni atât în ceea ce priveste tehnicele
de protecție împotriva inundațiilor, cât și a capacitații de răspuns dupa apariția inundațiilor.
Ca urmare s-a constatat necesitatea de schimbare a abordarii managementului inundatiilor, de
la „actiunea pasiva” la o „actiune pro-activa”, in vederea reducerii potentialelor dezastre si a
vulnerabilitatii la inundatii.
Cauzele care conduc la producerea inundațiilor sunt complexe. Un element semnificativ în
producerea inundaţiilor este tendinţa generală, observată în ultimii ani, de aridizare a climei
în partea central - estică a Europei, un prim efect constituindu-l creşterea gradului de
torenţialitate a precipitaţiilor şi scurgerii apei. Modificările în circulaţia generală a
atmosferei, determinate de tendinţele ciclurilor naturale ale climei peste care se suprapun
efectele activităţilor antropice (despăduriri excesive în bazinele de recepţie ale cursurilor de
apă şi poluare, determinând efectul de seră) au dus la o intensitate deosebită a fenomenelor
hidrometeorologice. De asemenea, lipsa lucrărilor de corectare a torenţilor şi de combatere a
eroziunii solului care au determinat reducerea capacităţii de transport a albiilor (datorită
transportului masiv de aluviuni de pe versanţi la precipitaţii torenţiale locale), iar amplasarea
de locuinţe şi obiective social - economice în zone inundabile ale cursurilor de apă,
depozitarea pe malurile cursurilor de apă a materialului lemnos şi a altor deşeuri, provenite
din gospodăriile cetăţenilor a determinat creșterea riscului la inundații asupra populației și
bunurilor.
Impactul negativ al inundațiilor din România, atât asupra mediului, cât și asupra sănatatii și
siguranței locuitorilor din zonele afectate, a scos în evidență necesitatea unei abordări
integrate și durabile a managementului riscurilor de inundații pe teritoriul României, pentru a
reduce și chiar elimina pe viitor, riscul consecințelor negative, în special pentru sănătatea și
viața persoanelor, mediu, patrimoniul cultural, activitatea economică și infrastructura
asociată cu inundațiile. Cadrul legal pentru asigurarea managementului integrat al riscului la
inundații este asigurat in România prin Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European și a
Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea și gestionarea riscurilor de inundații,
transpusă în legislația națională prin OUG nr.3 din data de 5 februarie 2010,de modificare si
completare a Legii Apelor nr. 107/1996.
O caracteristică a râurilor României este producerea în timpul anului a unor viituri și ape mari,
generate ca urmare a căderii ploilor, a topirii stratului de zapadă sau a suprapunerii acestor doua
Pagina 59 din 525

fenomene. In condiiile unor debite foarte mari, datorită revarsarilor apelor în albiile majore ale
râurilor, se inunda terenurile din luncile raurilor, localitatile și obiectivele social-economice din
zonă.
Conform prevederilor “Regulamentului de apărare împotriva inundatiilor, fenomenelor
meteorologice periculoase și accidentelor la constructiile hidrotehnice”, aprobat prin Hotărîrea
Guvernului nr. 838 din august 1999, apărarea împotriva acestui tip de dezastru cuprinde:
a) Inundațiile din revarsari naturale ale cursurilor de apă datorate creșterii debitelor sau
blocajelor produse de ghețuri, plutitori, aluviuni sau avalanse de zapadă;
b) inundatii provocate de accidente sau avarii la constructiile hidrotehnice;
c) dezastre produse de fenomene meteorologice periculoase: ploi torențiale, ninsori

abundente, furtuni și viscole, depuneri de gheața, chiciură, polei, îngheturi timpurii
sau târzii, grindină si secetă.
Sunt expuse direct sau indirect acestor dezastre:
a) populatia, precum și bunurile sale mobile și imobile;
b) obiective sociale;
c) capacitati productive (fabrici, platforme industriale, ferme zootehnice, amenajari

piscicole, porturi si altele);
d) barajele și alte lucrări hidrotehnice care reprezintă surse de risc în aval, în cazul
producerii de accidente sau avarii la acestea;
e) caile de comunicații rutiere, feroviare și navale, rețelele de alimentare cu energie

electrică, gaze, sursele și sistemele de alimentare cu apă și canalizare, stațiile de
tratare și epurare a apelor, rețelele de telecomunicatii și altele asemenea;
f) mediu natural (ecosisteme acvatice, pădurile, terenurile agricole, intravilanul

localitaților și altele).
Suprafața maximă expusă inundațiilor în regim natural de scurgere este de peste 3 milioane de
ha, reprezentând circa 14% din teritoriul tării. Cele mai mari suprafețe sunt situate în luncile
Fluviului Dunărea, ale Someșului, Mureșului, Crișurilor, Oltului Superior, Siretului și Prutului.
Suprafața totală care poate fi scoasă de sub efectul inundațiilor, în condiții economice, este de
circa 2 milioane ha, în prezent fiind aparate prin lucrari existente, circa 1,9 milioane ha. In regim
natural de scurgere, numarul total al localitătilor inundabile este de 2600, din care 215 municipii
Pagina 60 din 525

și orase, 367.000 locuinte, 7.700 km de drumuri și șosele circa 1.400 km cai ferate, 1.400
poduri, 2.800 obiectuive sociale, peste 1.800 obiecttive economice, etc.
O problemă generală a luncilor inundabile ale râurilor, o constituie tendința de creștere în timp a
valorii pagubelor produse terenurilor si celorlalte obiective la aceeasi marime a viiturilor,
urmare a creșterii importanței și numarului obiectivelor ce pot fi afectate.
Cunoașterea viiturilor mari, exceptionale, este importantă pentru solutionarea multora din
problemele de gospodărire a apelor, în evaluarea și stabilirea măsurilor și lucrărilor de protecție
sau diminuare a efectelor distructive ale acestora.
La baza producerii acestor fenomene este atât repartitia neuniformă a precipitațiilor în decursul
anului cât și caracterul quasi torențial al principalelor cursuri de apă în zonele superioare,
determinat de miscarea relativ bruscă a pantei de scurgere la trecerea de la zona de munte la cea
de câmpie, ceea ce duce la micsorarea capacitatii de transport a albiei minore.
Inundații mai puternice se produc de obicei la viiturile de primavara (martie – mai), cand se
înregistreaza debite mari datorită topirii zăpezilor, amplificate uneori, în mod deosebit, de
perioade ploioase. Un asemenea caz s-a înregistrat în anul 1970 dar și în iarna anilor 1995 -
1996. In celelalte perioade ale anului se produc inundații de mai mică amploare generate de ploi.
In mod execeptional în anul 1972 viitura cea mai puternică și cu efecte distructive deosebit de
mari s-a produs în octombrie, determinată numai de ploi intense și îndelungate. In anii dupa
1995 se înregistreaza tot mai des, în perioadele de vară, inundații locale datorate ploilor de
scurtă durată dar de intensitate mare și scurgerilor de apă de pe versantii, de regulă despaduriti
sau fara amenajari ale torenților.
Ca frevcvența, inundatiile cu caracter catastrofal, pe zone mari, se repetă la intervale de 5 – 15

ani, semnalându-se însa și succesiuni de mai multi ani ploiosi consecutivi, dar si, cum aratam
mai sus, inundații pe areale mici, în perioadele de vară, cu pagube materiale importante și
pierederi de vieți omenesti .
Un alt fenomen distructiv important produs de trecerea viiturilor, chiar și atunci cand acestea
sunt de mai mica amploare și nu duc le revarsarea apelor în albia majoră, este cel al eroziunilor
de maluri și al eroziunuilor regresive ale talvegului cursului de apă, în special datorită
exploatării necorespunzatoare a unor baraje, care duce la degradarea și modificarea cursului
albiei minore la debite apropiate de debitul de formare. Acest fenomen afectează obiectivele
situate în albia râului (poduri, prize de apă, apărari de mal, pereuri, etc) și provoaca distrugerea
și scoaterea temporară din circuitul agricol a terenurilor arabile de langă mal.
Pagina 61 din 525

În cadrul Proiectului “Planul pentru Prevenirea, Protectia și Diminuarea efectelor

Inundațiilor în Bazinul /Spațiul Hidrografic CRIȘURI”, ofertantul va realiza studiul
“Planul pentru Prevenirea, Protecția și Diminuarea efectelor Inundațiilor în Bazinul
Hidrografic CRIȘURI”, respectiv componenta acestuia de elaborare a scenariilor de
amnajare la nivelul íntregului bazin aflat în administrarea A.B.A. CRIȘURI.Prezentul
proiect urmareste modernizarea sistemului de management al inundatiilor pe componentele
de prevenire, de protectie si de diminuare a efectelor acestora, in sensul prevederilor
legislatiei nationale si europene.
Populaţia beneficiară în urma realizării proiectului este constituită din rezidenţii din zonele
riverane cursurilor râurilor Crisul Alb, Crisul Negru, Crisul Repede si Barcau din judeţele
Bihor, Cluj, Salaj, satu Mare, Arad si Hunedoara.
Astfel:
- Pe raul Crisul Alb in zona riverana sunt amplasate un numar de cca 40 localitati
(sate, comune, orase) care pot fi afectate partial sau total de inundatii, din care
orasele Chisineu Cris, Ineu, Gurahont si Brad. Populatia care poate fi afectata
este de cca 120.000 locuitori.
- Pe raul Crisul Negru sunt amplasate in zona riverana cca 30 localitati (inclusiv
orasele Beius, Stei si Vascau), populatia potential afectata fiind de cca 85.000
locuitori.
- Pe raul Crisul Repede in zona riverana sunt amplasate cca 30 localitati potential
inundabile (inclusiv orasele Oradea, Alesd, Huedin) cu cca 115.000 locuitori.
- Pe raul Barcau sunt 27 localitati potential inundabile cu cca 50.000 locuitori care
pot fi afectati de inundatii
În România există un proces de inventariere detaliată a pagubelor provocate de inundaţii

după fiecare inundaţie majoră.Aceste inventare sunt realizate de Ministerul Administraţiei şi
Internelor, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi de Apele Române.
În anul 2008 la nivel naţional au fost evaluate bunurile expuse la inundaţii, reprezentate de:
27.833 km2 suprafaţă de teren 1.096.985 ha teren agricol, 309.837 gospodării, 903,8 km de
drumuri naţionale, 2486,1 de drumuri judeţene, 6896,9 km de drumuri comunale, un număr
de 5510 poduri rutiere, 5301 podeţe şi 7281 obiective sociale.Conform evidențelor existente la
nivelul Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului – MAPPM - și a Companiei
Nationale"Apele Romane" S.A. – CNAR - care aplică în teritoriu strategia de gospodărire a
apelor, în prezent nu sunt aparate de inundații 703 localitati, respectiv 30.730 locuinte, 106.000
ha terenuri, din care 84.200 ha terenuri agricole, 1.600 km drumuri și șosele, 60 km căi ferate,
Pagina 62 din 525

600 poduri și circa 1.000 obiective sociale, industriale și agricole. Datorită acestor lucrari, ca și
măsurilor de aparare împotriva inundațiilor prevazute în planuri de apărare județene, care se
actualizează periodic, în ultimii ani valoarea pagubelor înregistrate s-a diminuat foarte mult,
evident ca în condițiile în care nu au mai fost inundații de amploarea celor din anii 1970.
În perioada 2005 – 2009, în bazinul hidrografic Crisuri, inundaţiile care au avut loc practic în
fiecare an au provocat pagube semnificative, impactul regăsindu-se mai ales în afectarea
severă a infrastructurii de apă, a reţelelor de transporturi rutiere şi feroviare, a gospodăriilor
şi anexelor acestora, obiectivelor sociale, terenurilor agricole, etc.
Astfel, conform rapoartelor de evaluare întocmite de organele administrative judeţene pe
teritoriul aflat în administrarea Administraţiei Bazinale de Apă Crisuri, valoarea pagubelor
înregistrate în perioada 2000-2009 se ridică la suma de 16,9 milioane lei.
In ceea ce priveste infrastructura de aparare, pe teritoriul administrat de Administratia
Bazinala de Apa Crisuri numai in anul 2005 au fost afectate 17,452 km de astfel de lucrari,
valoarea totala a pagubelor fiind de peste 15,6 milioane lei.
. Figura 5.1. - Studii şi cercetări pentru redactarea Lege 575/2001. Determinarea gradului de
vulnerabilitate la inundaţii la nivel judeţean pentru perioada 1992-2001
Pagina 63 din 525

5.1. Cauze care au contribuit la creșterea pagubelor
Viiturile repetate şi intense reprezintă o caracteristică a cursurilor de apă de pe teritoriul

României. În ultimii 15-20 de ani s-au constatat modificări importante în ceea ce priveşte atât
desfaşurarea temporală şi spaţială a inundaţiilor, cât şi ponderea viiturilor ce se produc pe
cursurile mici de apă. Exemplul cel mai elocvent sunt viiturile produse în anul 2005.În
aproape toate lunile anului 2005 s-au produs depăşiri ale COTELOR DE APĂRARE pe
cursurile de apă. Cele mai importante inundaţii s-au înregistrat în intervalul aprilie-
septembrie 2005, când viiturile de pe majoritatea râurilor au atins debite istorice, cuprinzând
areale extinse şi conducând la pierderi de vieţi omeneşti şi pagube materiale deosebit de
importante.
Dimensiunile pagubelor fizice directe produse de viituri în ultimii 35 de ani în BH CRIȘURI

sunt în strânsã legãturã cu mai mulţi factori şi anume:
o Suprafaţa din bazin pe care au cãzut precipitaţii, intensitatea acestora, timpii de

concentrare, mãrimea debitelor acumulate în albii, anotimp, regimul pluviometric
anterior producerii viiturilor, gradul de umplere al albiilor minore la data declanşãrii
viiturilor
o Gradul de dotare al bazinului hidrografic cu lucrãri de apãrare împotriva inundaţiilor.
o Dinamica realizãrii acestor lucrãri de apãrare
o Posibile accidente la lucrãrile hidrotehnice ori depãşirea clasei de importanţã a

acestora
o Existenţa în albia majorã inundabilã a localitãţilor, obiectivelor economice, cãilor de

comunicaţie, etc
o Indisciplina în construcţii prin amplasarea în zonele inundabile de noi construcţii fãrã

a se obţine aviz/autorizaţie de gospodãrire a apelor
o Coeficientul de împãdurire al bazinului.
o Colmatarea albiilor şi reducerea secţiunii de transport
o Poduri şi podete subdimensionate
Pagina 64 din 525

Analizând multitudinea factorilor care pot sã defineascã dimensiunea unei viituri putem sã
afirmãm cã dotarea bazinului hidrografic CRIȘURI cu lucrãri hidrotehnice cu rol de apãrare
a avut ca efect diminuarea pagubelor produse în perioada viiturilor.
Aşa cum s-a amintit mai sus sunt cauze care pot determina creşteri ale pagubelor în anumite
condiţii astfel:
 când debitele maxime înregistrate la viituri depãşesc debitele de calcul şi de

dimensionare ale lucrãrii hidrotehnice cu rol de apãrare. În aceste situaţii sunt
depãşite capacitãţile de transport ale albiilor regularizate, sunt deversate digurile sau
barajele producându-se inundaţii chiar şi în incintele apãrate.
 accidentele la construcţiile hidrotehnice pot produce de asemenea viituri cu

consecinţe deosebite datoritã pierderii stabilitãţii ori a erorilor în regimul de
exploatare.
 existenţa în albia majorã inundabilã a râurilor, a localitãţilor ori a obiectivelor socio –

economice pentru care încã nu au fost prevãzute lucrãri de apãrare, ori amplasarea
ilegalã de noi obiective fãrã a se obţine avizul de gospodãrire a apelor prin care se
prevãd lucrãri de scoatere de sub efectul inundaţiilor a acestor obiective
 reducerea suprafeţei împãdurite creşte riscul de inundaţii atât prin reducerea timpului
de concentrare al precipitaţiilor în albiile cursurilor de apã cu înregistrarea unor debite
mai mari decât cele obişnuite, cât şi prin amplificarea procesului erozional cu
consecinţe asupra capacitãţii de transport a albiilor minore datoritã colmatãrilor.
 subdimensionarea podurilor/podeţelor precum şi neîntreţinerea albiilor în secţiunea

acestora pot produce inundaţii locale şi pierderea stabilitãţii construcţiilor
Principalele cauze ale producerii inundațiilor, sunt următoarele:
1.căderea unor cantități importante de precipitații care în perioada de primăvară s-au

suprapus peste stratul de zapada existentă
2.avarierea digurilor ca urmare debitelor produse, care au depăşit debitele de calcul proiectate
ale digurilor, precum şi a timpului extrem de mare de solicitare al acestora
3.crearea unor breşe în acumulările piscicole din administrarea Consiliilor Locale şi

persoanelor fizice, ca urmare a intreţinerii deficitare, obturării evacuatoarelor sau efectuării
unor supraînălţări neautorizate;
Pagina 65 din 525

4.defrisarea pădurilor și efectuarea necorespunzatoare a unor lucrari agrotehnice care

facilitează procesele de eroziune și conduc la mărirea coeficientului de scurgere pe versanți și
antrenarea unor cantitati mari de aluviuni;
5.inexistența rigolelor și a șanțurilor de scurgere a apelor pluviale; neintretinerea celor

existente, ]n multe localita’i rurale;
6.colmatarea, subdimensionarea sau neîntreținerea rețelelor de canalizare a localităţilor, care

sunt neadecvate regimurilor torentiale de scurgere;
7.amplasarea unor obiective neautorizate (case, anexe gospodarești, etc) în zonele inundabile;
8.construirea locuințelor, în zone inundabile, pe fundații necorespunzatoare și din materiale
de foarte slabă calitate;
9.depașirea capacitații de transport a secțiunii podurilor și podetelor, atât datorită
subdimensionarii cât și datorită obturării sectiunilor de scurgere cu material lemnoase,
deșeuri menajere sau reziduri tehnologice, depozitate în albia râurilor sau antrenate de pe
versanti; nerealizarea de către deținători a lucrarilor pentru asigurarea scurgerii în zona
podurilor în conformitate cu prevederile legale în vigoare;
10.lipsa sau insuficienţa stocurilor de materiale și mijloace de intervenție, la nivelul
comitetelor locale pentru situații de urgentă;
11.neasigurarea permanenței la unele primarii din mediul rural, ceea ce întrerupe
funcționarea fluxului informational pentru avertizarea-alarmarea populației;
12.necunoasterea de către administrația publică locală și de către populație a atribuțiilor și
respectiv, a măsurilor ce trebuie luate în situații de urgenţă generate de inundații și fenomene
meteorologice periculoase.
5.1.1.Creşterea numărului viiturilor rapide
In bazinul hidrografic al Crisurilor sunt 4 cursuri principale de apa: Crisul Negru, Crisul
Repede si Barcaul cu vai largi chiar din apropierea izvoarelor, si Crisul Alb a carei albie se
largeste pe circa 90% din lungimea sa. Afluentii acestor rauri au in general lungimi mai mici
si cu o scurgere mai dinamica in zona de deal si munte si lungimi mai mari si scurgeri line in
zona de campie.
O viitură produsă de ploi torenţiale poate fi considerată rapidă atunci când următoarele
condiţii sunt îndeplinite:
-Suprafaţa bazinului de recepţie între câţiva km2 şi 200 km2
-
Timpul de concentrare este mai mic de 6 ore
-Durata ploii torenţiale este de maxim 3 ore , fiind regula mai mică decât timpul de
concentrare al bazinului
Pagina 66 din 525

- Viitura este generată de o precipitaţie torenţială care depăşeşte 100mm.
Figura 5.2. – Situatia zonelor cele mai afectate de inundatii in 2006
5.2. Inventarierea pagubelor fizice directe produse in ultimii 35 de ani (1975-

2010)in BH CRIȘURI
In urma raportării pe Directiva de Inundații , viiturile si pagubele semnificative pentru

Bazinul Hidrografic Crișuri au fost următoarele :
Pagina 67 din 525

Tabel 5.1.Inventarierea pagubelor
Drum Suprafata Suprafata Obiective

Eveniment Nr. gospodarii Nr. poduri
Localitate afectat teren arabil faneata afectata economice Altele
(viitură) afectate afectate
(km) afectat (km2) (km2) afectate
Crisul Alb
Sat Blăjeni 18 8 9 0.19 0.03 1.2 km reţea electrică;
dec. 1995
Sat Crişcior 166 2 3 0.9 0.21 cablu reţea telefonie;
afectat cablu subteran
reţea telefonie, 1
Municipiul
11 0.45 0.1 1 regularizare, 1
Brad
consolidare de mal, 1
dig apărare;
1.2 km reţea electrică,
Sat Ribiţa 5 1 0.63 0.4 1 regularizare Crişul
Alb, 1 dig Crişul Alb;
Sat Baia de
19 6.5 1.41 0.61
Criş
Barcău iun. Sat Vaţa de cablu subteran reţea
29 13 4 4.3 1 3
1997 Jos telefonie;
cablu reţea telefonie
1.6 km, 45 stâlpi, reţea
Sat Buceş 20 13.5 2 0.54 1.06
electrică 1.2 km, 3
stâlpi rupţi;
Sat Bulzeştii
5
de Sus
Sat Luncoiu
0.02 0.03
de Jos
Sat Tomeşti 0.6 0.9
cablu reţea telefonie
Sat Bucureşci
1.7 km;
Pagina 68 din 525


Sat Hălmagiu 28 16.54 7 5 stâlpi reţea electrică;
2 stâlpi reţea electrică,
MHC, 1 dig apărare, 1
Sat Gurahonţ 58 2.52 6 1
zid parapet, 128
animale;
1 transformator reţea
Sat Dieci 2 1.5 3 5
electrică, 51 animale;
1 dig Crişul Alb, 1 zid
Oras Ineu 2 0.85
parapet Crişul Alb;
1 regularizare Valea de
Sat Vârfurile 2 10.3 1
Lazuri;
1 consolidare Valea
Sat Moneasa 12
Moneasa;
Sat Almaş 3 1
Sat Buteni 5.1 1 0.5
MHC, 1 regularizare
Oraş Sebiş 0.03 0.15 0.15 1
Valea Sebiş;
Sat Bârsa 1 2 0.5 52 animale moarte;
cablu reţea telefonie 2
Sat Bocsig 4.04 0.56 km, transfromator
reţea electrică;
1 dig stâng + drept
Sat Pilu 0.5 Crişul Alb şi Canalul
Morilor;
1 regularizare Valea
Sat Dezna 0.5 1 0.25 0.1
Dezna;
consolidare + praguri
Sat Chişindia 4.7 3
Valea Chişindia;
Pagina 69 din 525


Sat Hălmăgel 4 consolidare + praguri
Hălmăgel;
Sat Pleşcuţa 6.3 1 2.5 3.5 1 regularizare Valea
Tăcăşele, 107 animale;
com.Suplacu 1 ob.ec., 1
115 5,37 3,00
de Barcău ob.ind.
com.Balc 12 2,6 1 3,62 2,50 1 ob.ec
com.Abram 54 3,5 3 14,40 7,30 4 ob.ec
oraş 5 ob.ec., 8 ob.
83 2,39 0,50 2 constr.hidroteh.
Marghita ind.
com.Abrămuţ 125 2 4,50 2,00 1 constr.hidroteh.;
com.Chişlaz 83 10 22,53 13,35 4 ob.ec 1 constr.hidroteh.;
com.Ciuhoi 31 9,02 2,73 1 ob.ec 2 constr.hidroteh.;
oraş Săcuieni 78 1,0 5 6 ob.ec. 1 constr.hidroteh.;
com.Popeşti 74 24,4 3 2,51 2,10 6 ob.ec.
com.Tăuteu 79 2,3 3 28,20 1,70 2 ob. ec 2 constr.hidroteh.;
com.Buduslă
15
u
com.Sălard 5,29 2 constr.hidroteh.;
com.Derna 0,56 2,00
com.Biharia 1 constr.hidroteh.;
com.Şinteu 4,4
Sat Grohotele 3 0,35
Crişul Alb Comuna Linie telefonică
200
apr. 2000 Criscior -1
Comuna Baia 61 2,1 1,8
Pagina 70 din 525


de Criş
Sat Căzăneşti 0,1
Sat Vaţa de
0,1
Sus
Sat Ciungani 0,1 2
Sat Prăvăleni 0,08
Sat
6 0,5
Basarabasa
Cale ferata
Arad-Brad - 1,
Comuna Vaţa
20 0,02 staţie alimentare
de Jos
cu apă - 1, staţie
de epurare - 1
Sat
4
Prohodişte
Sat Ociu 0,1
Sat Ocişor 0,05
Comuna Stâlpi de curent
9 1,95 3 0,46
Ribiţa -2
Sat
6
Dupăpiatră
Sat Uibăreşti 1
Stâlpi de curent
Sat Obârsa 30 1,5 3
-2
Sat Dobrot 6 1 0,05
Sat Leaut 8 0,5 0,02
Sat Tiuleşti 8 0,15
Comuna 7 0,03 0,15
Pagina 71 din 525


Tomeşti
Sat Steia 0,15
Oraş Brad 0,22
Comuna
0,2
Blăjeni
Comuna 1 prag de fund,
8 9,4
Hălmăgel consolidare mal
Comuna 1 secţiune colmatată,
31 3,7
Hălmagiu reţea canale ANIF
Comuna
1 15,2 3 secţiuni colmatate
Vârfurile
Comuna
5 0,4
Pleşcuţa
Comuna
2 secţiuni colmatate
Brazii
Comuna Reţea electrică - 1 spălare parapet, 1
6 4,7 40
Gurahonţ 1 secţiune colmatată
Comuna
3 1,5 7 2 secţiuni colmatate
Almaş
Comuna
1,2
Dieci
Comuna
3,5
Dezna
Comuna
2
Chisindia
Comuna
2 1 breşă dig
Bârsa
Comuna 7 0,3 0,65 2 obiective 1 depăşire coronament,
Pagina 72 din 525


Sebiş reţea canale, staţie de
pompare ANIF
1 spălare parapet, 1
prag fund. 1 depăşire
Oraş Ineu 78 6 2 0,2 1 obiectiv coronament, 1 breşă
dig, reţea canale, staţie
de pompare ANIF
Comuna
6 1 breşă dig
Şicula
Comuna
1
Şilindia
Comuna
1 2 0,27 2 secţiuni colmatate
Târnova
1 prag fund, reţea
Oraş 2 obiective,
2 canale, staţie de
Chişineu Criş reţea electrică -1
pompare ANIF
Comuna Pilu 0,63 1 breşă dig
Sat Poiana 0,5 3
Sat Sălişte de 1,2 km protecţie de
Vaşcău mal
Oraş Vaşcău 1 6,6 5
Crişul Oraş Nucet 13 1,0 2 1 obiectiv
Negru apr. Sat Băiţa 2,0 5 3,5 km protecţie mal
2000 Comuna
0,25 km protecţie mal
Câmpani
Comuna 0,1 km protecţie de
1,2
Lunca mal
Sat Seghişte 0,9 1 0,05 km protecţie de
Pagina 73 din 525


mal
Sat Şuşti 0,4
Sat Hârşeşti 1,0
Sat Fânaţe 5 1 obiectiv
Sat Sighiştel 1
0,21 km protecţie de
Oraş Ştei
mal
Comuna
0,6 3
Rieni
Comuna
1,0 2
Bunteşti
Comuna
7,1 17
Cărpinet
Comuna
12,4 27
Pietroasa
Sat Chişcău 2,1
Sat Moţeşti 3,0
Sat Giuleşti 2,1
Comuna
2,5 consolidare mal
Drăgăneşti
Comuna 0,2 km consolidare
0,5 1
Tărcaia mal
Comuna
3 3,0 2 6,2 1 obiectiv 5,1 km protecţie mal
Finis
Sat Ioaniş 1
Sat Şuncuiş 3,3 km protecţie mal
Comuna
16,8 27 consolidare mal
Budureasa
Pagina 74 din 525


Municipiul
3 2 obiective 0,23 km protecţie mal
Beiuş
Sat Delani 3,0 3 1 obiectiv
Comuna
13,6 25
Curaţele
Comuna
6,5 12
Vârciorog
Comuna
7,3 6
Dobreşti
Comuna
3,0 4
Roşia
Comuna
1,8 7
Căbeşti
Sat Sohodol 2,0
Sat Gurbeşti 1 1,2 km eroziuni mal
Comuna
1 4,6 8
Remetea
0,2 km consolidare
Sat Meziad 2,5 7
mal
Comuna
Uileacu de 3,2 7 1 obiectiv
Beiuş
Sat Forău 0,38
Sat Prisaca 0,16
Sat Borz 0,5 1 0,48 km protecţie mal
Comuna
3,8 4
Şoimi
Sat Urviş de 8,0 1
Pagina 75 din 525


Beiuş
Sat
Dumbrăviţa 3,0 4
de Codru
Sat Pocluşa
2,5
de Beiuş
Sat
Sânnicolau 0,52 km protecţie mal
de Beiuş
Sat Ursad 0,10 km protecţie mal
Comuna
4,5
Răbăgani
Comuna
1,2
Ceica
Sat Cheşa 2,6
Sat Petid 1
Sat Copăceni 1,5
Sat Rogoz 5 1,85 km eroziuni mal
Comuna
2,4
Holod
Sat Lupoaia 1,0
Comuna
Husasău de 1,0
Tinca
Comuna
10,72
Batăr
Comuna
1,56
Ciumeghiu
Pagina 76 din 525


Comuna
1 0,75 12,0 1,2 km eroziuni mal
Căpâlna
Sat Suplacu
0,8
de Tinca
Sat Rohani 1
Comuna
7 5,9 1 obiectiv
Tinca
Sat Girişu
0,85 km eroziuni mal
Negru
Comuna
1
Olcea
Comuna
1,7
Hăşmaş
Comuna
3,2
Igneşti
2 secţiuni colmatate, 1
Comuna
1 0,1 depăşire coronament, 1
Beliu
breşă dig
Comuna
0,6
Craiva
Comuna 1 depăşire coronament,
37 10,3 2 obiective
Şintea Mare 1 breşă dig
Comuna
1 2 praguri fund
Mişca
Comuna
2 9,9 5,93
Zerind
Pagina 77 din 525

INVENTARIEREA PAGUBELOR FIZICE PRODUSE PE B.H. CRIȘURI ÎN

ULTIMII 35 DE ANI (1975-2010):
Case si Gospodarii 1704 buc

Terenuri arabil 192.63 ha
Drumuri /Șosele/Străzi 356.32 km
Fânețe 241.96 ha
Poduri și Podețe 287 buc
Ob.Ind.Unitați 57 buc
Rețea electrică/stalpi 2 km/4 stalpi/1 statie de epurare/1 statie de alimentare
CONCLUZII :
Ca o concluzie generală privind inventarierea pagubelor fizice directe produse în ultimii 35

de ani pe bazinul hidrografic Crișuri, se poate spune că pagubele nu au fost atat de
semnificative, dupa cum urmeaza:
 Aproximativ 1704 de case și gospodării au fost afectate.

 Agricultura a reprezentat de asemenea un bun vulnerabil, de vreme ce au fost
inundate in jur de 192.63 ha ha de pământ si 241.96 ha de pășuni, fânețe .
 Apoximativ 356.32 km de drumuri, șosele și străzi, 287 de poduri si podețe de rețele
electiceau fost distruse.
 In jur de 57 de obiective industriale,2 km de retea electica, 4 stalpi, o statie de epurare
si o statie de alimentare
OBS : Situatia generala finala a inventarierii pagubelor in BH Crisuri a fost facuta doar pe
baza datelor existente.
Pagina 78 din 525

CAPITOLUL 6 – SISTEMUL ACTUAL DE PROTECŢIE A

POPULAŢIEI ŞI A BUNURILOR ÎMPOTRIVA
INUNDAŢIILOR
6.1. Introducere
6.1.1. Amenajări structurale existente pentru reducerea riscului la inundații
Principalele lucrări hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, din spaţiul

hidrografic Crişuri, sunt următoarele (Sinteza cadastrală 2005-2010) :
- 78 de acumulari permanente, cu un volum total de 465,4 mil.mc, din care 52,7 mil
mc volum de atenuare a viiturilor, cele mai importante fiind : Lugaşu, Tileagd, Tăut,
Drăgan şi Leşu ;
- 72 de acumulări nepermanente (poldere), având un volun total de 174,6 mil.mc, din
care 60,4 mil mc volum de atenuare a viiturilor, mai importante fiind: Zerindu Mic,
Tămaşda, Cărand, Andrid, Sălard, Chier, Ginta ;
Astfel, în total există 150 de acumulări permanente şi nepermanente, cu un volum total de

640 mil.mc, din care 113 mil.mc volum de atenuare a viiturilor.
- 3 derivaţii, mai insemnate cu rol de apărare, în lungime de totală de 185,6 km şi un

debit total instalat de 182,5 mc/s (Canalul Beliu-Cermei, Canalul Colector, Canalul
Morilor) ;
- 540 lucrări de regularizare a albiilor, în lungime totală de 1245,3 km;
- 251 lucrări de îndiguiri, cu lungimea totală de 796,8 km ;
- 1946 lucrări de consolidarea albiei minore, în lungime totală de 292,7 km ;
Principalele lucrări în domeniul lucrărilor de desecare și de combaterea eroziunii solului sunt:

- Lucrări de desecări pe o suprafaţă de 341 500 ha ;
- Lucrări de combaterea eroziunii solului pe o suprafaţă de 576 000 ha.
O parte a infrastructurii de apărare se află în administrarea Administrației Bazinale de Ape

Crişuri :
- 12 acumulări permanente cu un volum total de 74,2 mil. mc ;
- 26 acumulări nepermanente cu o capacitate de 141,5 mil. mc ;
- 716,5 km diguri de apărare pentru localităţi, obiective economice, terenuri agricole, etc ;
- 1.242 km regularizări şi consolidări de albii ;
- 1 priză de apă industrială, Qinst = 9,0 mc/s ;
- 80 construcţii de exploatare.
Pagina 79 din 525

Aceste lucrări se vor prezenta mai detaliat în capitolul următor.
6.1.2. Măsuri nestructurale
Măsurile nestructurale constituie o componentă a protecţiei împotriva inundaţiilor şi

completează măsurile structurale in vederea reducerii vulnerabilităţii, respectiv micşorarea
potenţialului de pagube produse de inundaţie.
Măsurile nestructurale constau în:
 dezvoltarea de sisteme informaționale de avertizare și prognoză a viiturilor și a
sistemelor decizionale de acțiune operativă în timpul și după producerea
inundației;
 stabilirea de reguli de exploatare a acumulărilor bazate pe informații prognostice
asupra caracteristicilor, duratei și momentului producerii viiturii;
 planificarea şi gestiunea teritoriului ameninţat de inundaţii prin :
- zonarea şi managementul albiei majore ;
- elaborarea hărţilor de risc ;
- introducerea restricțiilor de realizarea a unor noi construcții în albia
inundabilă;
- precizarea restricţiilor în autorizaţiile de construcţie;
- reţinerea apei în sol prin planificarea utilizării terenului agricol în mod
adecvat.
 reforma instituţională :
- realizarea unui cadru legal de funcţionare şi coordonare a instituţiilor
responsabile cu elaborarea strategiilor şi deciziilor operative la nivel local,
bazinal regional şi naţional ;
- actualizarea şi/sau elaborarea de regulamente, planuri de acţiune operativă şi
modele de intervenţie (simulări) pentru scenarii de evenimente, precum şi
sisteme de cooperare cu apărarea civilă şi populaţia ;
- activităţi de conştientizare a populaţiei situate în zonele inundabile şi
factorilor de decizie la nivel local şi niveluri superioare, privind mărimea
riscului de inundaţie, pagubele potenţiale, pericolul pierderilor de vieţi
omeneşti, modurile de intervenţie şi de apărare, mijloacele şi metodele de
atenuare a efectelor inundaţiei după producerea evenimentului;
 dezvoltarea unor instrumente economice :
- asigurări de bunuri materiale prin societăţile de asigurare ;
- elaborarea unor criterii de evaluare corectă a pagubelor şi de despăgubire.
Pagina 80 din 525

Figura 6.1 - Lucrări hidrotehnice din b.h. Criș
Pagina 81 din 525

Dintre măsuri nestructurale aplicate pentru gestionarea situaţiilor de criză în caz de inundaţii,
cel mai bine dezvoltate sunt Planurile de apărare împotriva inundațiilor.
În conformitate cu legislația în vigoare, la nivelul fiecărui district de bazin hidrografic se
întocmesc Planuri bazinale de apărare împotriva inundațiilor, ghețurilor, secetei
hidrologice, accidentelor la construcții hidrotehnice și poluărilor acidentale și Planuri
județene de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase,
accidentelor la construcțiii hidrotehnice și poluărilor accidentale.
Comitetele municipale, orășenești și comunale pentru situații de urgență întocmesc planuri de
apărare împotriva inundațiilor, ghețurilor și poluărilor accidentale, cu asistență tehnică din
partea unitaților de gospodărire a apelor din cadrul ANAR. Planul de apărare al comitetului
județean reprezintă o sinteză a planurilor comitetelor și ale obiectivelor, a planurilor
sistemelor hidrotehnice. Planurile de apărare pe bazine hidrografice se constituie prin
asamblarea planurilor județene de apărare și se întocmesc de către administrațiile bazinale de
Ape, se verifică de către Administrația Națională "Apele Române" și se aprobă de Comitetul
ministerial pentru situații de urgență.
Planurile de apărare împotriva inundaţiilor se referă la măsurile care trebuie luate în cele trei
faze de desfăşurare:
A. Măsuri preventive şi de pregătire înainte de inundaţie;

B. Măsuri operative în perioada de inundaţie;
C. Măsuri de refacere şi restabilire a vieţii normale.
A. Măsurile preventive şi de pregătire înainte de inundaţie cuprind următoarele

secţiuni :
Organizarea sistemului informaţional de gestiune a inundaţiei se realizează prin cele două
componente:
- Subsistemul de avertizare, prognoză şi informare hirometeorologică;
- Subsistemul de decizie şi acţiune pentru gestionarea crizei.
Subsistemul de avertizare, prognoza şi informarea hidrometeorologică se asigură de

către: compatimentele specializate din cadrul autorităţilor bazinale de ape (biroul de
hidrologie şi hidrogeologie, dispeceratul Administrației Bazinale de Ape Crisuri),
dispeceratul central al Administraţiei Naţionale „Apele Române”, Institutul Naţional de
Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, Agenţia Naţională de Meteorologie.
Sistemul informațional hidrometeorologic constă în observarea, măsurarea, înregistrarea și
prelucrarea datelor meteorologice și hidrologice, elaborarea prognozelor, avertizărilor și
alarmărilor, precum și în transmiterea acestora factorilor implicați în managementul
situațiilor de urgență, conform schemei fluxului informațional definit în planurile de apărare
bazinale, in vederea luării deciziilor și măsurilor acestora.
Schema sinoptică a sistemului informațional hidrometeorologic pe ansamblul fiecărui district
Pagina 82 din 525

de bazin hidrografic, conține următoarele date și informații referitoare la:

• unitățile meteorologice și hidrologice din bazin;
• comitetele județene, municipale, orăsenești, comunale;
• obiectivele care trebuie avertizate direct;
• legaturile cu Centrul operativ al Administrației Naționale “Apele Române”, (ANAR)
Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) și cu Centrul
Operativ pentru situații de urgența din Ministerul Mediului și Pădurilor (MMP),
precum și cu Administrațiile Bazinale de Apă vecine și organele de resort din țările
vecine.
La nivelul ANAR, sistemul informațional este bazat pe o Rețea Națională de Transmisie a

datelor de gospodărire apelor, structurată pe sistem piramidal pe 4 niveluri:
• nivelul 4 – nivelul local care include unități de producere a datelor (stații hidrometrice
și de calitate a datelor, etc, sub jurisdictia unor stații de colectare județene);
• nivelul 3 – nivelul de decizie teritorial și sub-bazinal care include unitățile de
colectare a datelor hidrologice (SGA si stații hidrologice), aflate in subordinea
Administrațiilor Bazinale de Apă;
• nivelul 2 – nivelul de decizie bazinal, care include Centrele de decizie bazinale din
cadrul Administrațiilor Bazinale de Apă;
• nivelul 1 – nivelul național care cuprinde Centrul Național de decizie de la nivelul
Administrației Naționale „Apele Romane”, INHGA și Ministerului Mediului și
Pădurilor.
Prin acest sistem sunt transmise atât informații operative - fluxul rapid (date hidrologice,
privind poluări accidentale, accidente la construcțiile hidrotehnice, etc.), cât și informații în
flux lent (prognoze, diagnoze, date informative, rezumate, baze de date, etc.).
Ca regulă, la nivelurile 1, 2, 3, centrul focal pentru concentrarea informaților este reprezentat
de serviciile de dispecerat pentru gospodărirea apelor, care, în afara rolului de cunoaștere a
evenimentelor în derulare din jurisdicția lor, au de asemenea rolul de a coordona acțiunile de
răspuns în concordanță cu deciziile respectivei administrații bazinale de gospodărire a apelor.
Întregul sistem este imaginat ca un sistem de tip eveniment, având în vedere că el transmite și
procesează informații referitoare la fenomene naturale periculoase, accidente la lucrările
hidrotehnice sau poluări accidentale. Informatiile furnizate de acest sistem, fundamentează
deciziile necesare pentru diminuarea efectelor unor astfel de fenomene.
Sistemul informațional ANAR asigură următoarele funcții:
• colectarea datelor și informațiilor
• stocarea datelor și informațiilor
• transmiterea datelor și informațiilor
• diseminarea datelor și informațiilor
• procesarea datelor și informațiilor
Pagina 83 din 525

• structuri de intervenție
La nivel judetean, deciziile şi intervenţia propriu-zisă, sunt gestionate pe scară ierarhică de la

Comitetul Judetean pentru situaţii de urgenţă, până la Comitetele Locale pentru situaţii de
urgenţă constituite la nivelul municipiilor, oraşelor şi al comunelor şi al centrelor operative.
Componenta tehnică a unei decizii în caz de inundaţii revine cu prioritate autorităţii bazinale
de gospodărire a apelor.
La nivel superior, funcţionează Comitetul Ministerial pentru Situaţii de Urgenţă pe lângă
Ministerului Mediului şi Pădurilor, comitet care avizează deciziile majore luate în teritoriu.
Centrul Național de Prognoză Hidrologică din INHGA elaborează prognoze hidrologice pe
care le transmite la Centrul Operativ din cadrul Ministerului Mediului și Pădurilor și la
Centrele operative bazinale.
În cadrul Administrației Bazinale de Ape Crişuri activitatea de hidrologie-hidrogeologie
este organizată pe 5 staţii hidrologice :
- staţia hidro Marghita - în bazinul Barcău şi Ier
- staţia hidro Oradea, în baz. Crişului Repede
- staţia hidro Beiuş, în bazinul Crişului Negru superior și mijlociu
- staţia hidro Brad pe Crişului Alb superior
- staţia hidro Ineu în bazinul mijlociu şi inferior al Crişul Alb, precum şi afluenţii de
stânga din bazinul inferior al Crişului Negru
Reţeaua hidrometrică din cadrul bazinului hidrografic Crişuri cuprinde :
- 82 staţii hidrometrice pe râuri pentru măsurători de nivele şi de debite
- 24 staţii hidrometrice pe lacuri de acumulare
- 70 posturi pluviometrice
- 11 platforme şi profile nivometrice
Serviciile hidrologice din cadrul administrațiilor bazinale de apa elaborează prognoze
hidrologice pe cursurile de apa și stațiile hidrometrice din bazin, din care să rezulte situația la
zi, prognoza pentru 24 de ore și valorile culminației raportate la cotele de apărare, pe care le
transmite Centrelor operative ale Sistemelor de Gospodarire a Apelor pentru a fi diseminate
la obiectivele hidrotehnice și la Comitetele locale, prin Inspectoratele județene pentru situații
de urgență.
Lista staţiilor meteorologice şi a posturilor pluviometrice avertizoare din b.h. Crișuri este
prezentată in tabelul următor (Tabel 6.1.)
Pagina 84 din 525

Tabel nr. 6.1.

Denumirea staţiei Localizare Praguri de ploi critice mm (l/m2)
Nr. Obiectivul la care
sau postului Obiective avertizate direct
crt. Comuna Judeţ iA=Atenţie iI=Inundaţie iE=Evacuare au fost stabilite
pluviometric
0 1 2 3 4 5 6 7 8
Com.loc.de apărare Blăjeni,
1 Blăjeni Blăjeni HD 10/1 20/3 30/6 Blăjeni, Bucea Bucea, formaţia Brad-
Hunedoara
2 Crişcior Crişcior HD 15/3 25/3 35/6 Crişcior, Brad Idem
3 Vaţa de Jos Vaţa de Jos HD 15/3 25/3 35/6 Vaţa de Jos Idem
Com.loc. de apărare Gurahonţ,
4 Gurahonţ Gurahonţ AR 15/3 25/3 30/6 Gurahonţ, Brazi
Brazi, formaţia Gurahonţ-Brazi
Com.loc. de apărare col.7 –
Bocsig, Ineu,
5 Bocsig Bocsig AR 15/3 45/6 50/6 sistemul IELIF Ineu – formaţia
Ac.Rovina, Pescăriei
Chier
Com. Ineu şi Form. Chier şi
6 Ineu st.meteo. Or.Ineu AR 15/3 45/6 50/6 Oraş Ineu
Ineu IELIF
Com.loc. de apărare Ch.Criş –
7 Chişineu Criş Ch.Criş AR 15/3 40/3 55/6 Ch.Criş – Form.
formaţia Ch.Criş
Com.Sântana – Com.loc. de apărare Sântana –
8 Sântana Sântana AR 16/3 40/3 55/6
sistem de desecare formaţia de apărare Ch.Criş
Com.loc. de apărare Grăniceri,
9 Siclău Grăniceri AR 20/3 40/3 55/6 Com.Grăniceri
IELIF Curtici
Com.loc. de apărare Baia de
10 Ţebea st.meteo Baia de Criş HD 15/3 25/3 30/6 Com.Baia de Criş
Criş – formaţia Brad
Bulzeştii de Sus, Com.loc. de apărare col.87–
11 Bulzeşti de Sus Bulz.de Sus HD 10/1 26/3 32//6
Râbiţa formaţia Brad
Com.loc de apărare Râbiţa –
12 Râbicioara Râbiţa HD 10/1 25/3 30/6 Râbiţa
formaţia Brad
Com.loc de apărare Buceş –
13 Buceş Buceş HD 15/3 30/3 35/6 Buceş – Blăjeni
Blăjeni – formaţia Brad
14 Vaţa de Sus Vaţa de Sus HD 15/3 35/3 45/6 Vaţa de Jos – Sus Com.loc. de apărare Vaţa de Jos
Pagina 85 din 525


pluviometric
0 1 2 3 4 5 6 7 8
– formaţia Brad
Vârfurile, Groşi, Com.loc. de apărare Vârfurile –
15 Groşi Vârfurile AR 15/3 35/3 45/6
Lazuri formaţia Brad
Com.loc. de apărare Vârfurile –
16 Avram Iancu Vârfurile AR 15/3 35/3 45/6 Avram Iancu, Poiana,
formaţia Brad
Hălmagiu, Hălmăhel, Com.loc. de apărare Hălmagiu –
17 Hălmagiu Hălmagiu AR 15/3 35/3 45/6
Băneşti Hălmăgel – formaţia Brad
18 Hălmăgel Hălmagiu AR 15/3 35/3 45/6 Brusturi
Brazi, Gurahonţ, Com.loc. de apărare Gurahonţ –
19 Brazi Brazi AR 15/3 35/3 45/6
Secaş, Iacobini formaţia Secaş
Moneasa, Bohani Com.loc de apărare Moneasa –
20 Moneasa Izoi Moneasa AR 15/3 25/3 30/6
Sebiş Dezna, Sebiş – formaţia Sebiş
Moneasa, Bohani Com.loc de apărare Moneasa –
21 Rănuşa Moneasa AR 15/3 25/3 40/6
Sebiş Dezna, Sebiş – formaţia Sebiş
Chişindia, Păuşeni, Com.loc apărare Chişindia,
22 Chişindia Chişindia AR 15/3 25/3 40/6
Buteni Bunteni – formaţia Sebiş
Com.loc. apărare Sebiş –
23 Sebiş Or.Sebiş AR 15/3 25/3 40/6 Oraş Sebiş
formaţia Sebiş
Ac. Tauţ – Nadăş,
24 Nadăş Tauţ AR 15/3 25/3 30/6 Com.loc. Tauţ – formaţia Tauţ
Tauţ
Ac. Tauţ, Com. Com.loc. apărare Tauţ – Şilindia
25 Tauţ Tauţ AR 25/6 45/6 65/6
Şilindia, Luguzău – formaţia Tauţ
Ac. Chier, Târnova, Com.loc. apărare Târnova –
26 Chier Târnova AR 30/6 50/6 70/6
Chier formaţia Chier
Ac. Chier, Târnova, Com.loc. apărare Târnova –
27 Târnova Târnova AR 15/3 30/3 40/3
Com.loc. apărare Pâncota –
28 Pâncota Pâncota AR 20/3 40/3 50/6 Pâncota - Seleuş
formaţia Chier
Pagina 86 din 525


pluviometric
0 1 2 3 4 5 6 7 8
Com.loc. apărare Lazuri de
29 Lazuri de Beiuş L. de Beiuş BH 20/6 40/6 55/6 Lazuri de Beiuş
Beiuş – formaţia Beiuş
Zerind, Iermata,
Com.loc. apărare Zerind, Mişca,
30 Zerind Zerind BH 15/3 40/3 55/6 Mişca, Tămaşda,
Avram Iancu – formaţia Zerind
Avram Iancu
Com.loc. apărare Batăr –
31 Talpoş Batăr BH 15/3 40/3 55/6 Talpoş, Tauţ, Batăr
formaţia Zerind
Tinca, Belfir, Giriş, Com.loc. apărare Tinca –
32 Tinca Tinca BH 15/3 40/3 55/6
Gurbediu, Râpa formaţia Tinca
Com.loc. apărare Cr. de jos –
33 Crişcior de Sus Cr. De Sus BH 10/1 25/3 36/- Cr. de sus-jos
formaţia Beiuş
Oraş Nucet, Băiţa, Com.loc apărare col.7 –
34 Băiţa Or.Nucet BH 15/3 35/3 50/6
Câmpani, Or. Ştei formaţia Beiuş
Com.loc apărare col.7 –
35 Ştei Ştei BH 15/3 38/3 50/6 Oraşul Ştei
formaţia Beiuş
Com.loc. apărare Vaşcău, Lunca
36 Suşti – Bihor Suşti BH 10/1 25/3 35/6 Vaşcău - Lunca
– formaţia Beiuş
Pietroasa – Bunteşti, Com.loc. apărare col.7 –
37 Pietroasa Pietroasa BH 20/6 45/6 50/6
Rieni, Drăgăneşti formaţia Beiuş
Com.loc. apărare col.7 –
38 Finiş Finiş BH 15/3 25/3 45/6 Finiş
formaţia Beiuş
39 Pocola Pocola BH 25/6 40/6 55/6 Pocolo
formaţia Beiuş
Căbeşti, Remetea, Com.loc. apărare col.7 –
40 Căbeşti Căbeşti BH 15/3 25/3 35/6
Pocolo, Roşia formaţia Beiuş
Budureasa, Curăţele, Com.loc. apărare col.7 –
41 Budureasa Budureasa BH 15/3 35/3 40/6
Oraş Beiuş formaţia Beiuş
42 Beiuş Beiuş BH 15/3 35/3 45/6 Oraş Beiuş Com.loc. apărare col.7 –
Pagina 87 din 525


pluviometric
0 1 2 3 4 5 6 7 8
formaţia Beiuş
Pomezeu, ac.Coşdeni, Com.loc. apărare col.7 –
43 Pomezeu (Coşdeni) Pomezeu BH 15/3 40/3 50/6
Holod, ac.Ginta formaţia Tinca
44 Holod st.meteo Holod BH 15/3 35/6 50/6 Holod, ac.Ginta
formaţia Tinca
Dobreşti,
45 Luncasprie am. Dobreşti BH 15/3 30/3 45/6 ac.Luncasprie,
formaţia Tinca
Pomezeu, Coşdeni
46 Hidişel Dobreşti BH 15/3 30/3 45/6 Dobreşti, ac.Sâmbăta
formaţia Tinca
Ceica, Sâmbăta,
47 Ceica Ceica BH 15/3 35/3 50/6 Drăgeşti, ac.Sâmbăta
formaţia Tinca
– Ginta
48 Husasău de Tinca H. de Tinca BH 20/3 40/3 55/6 H. de Tinca
formaţia Tinca
49 Dumb. de Codru Şoimi BH 15/3 25/3 30/6 Şoimi
formaţia Tinca
50 Said Craiva AR 15/3 25/3 30/6 Craiva, ac.Sartişa
formaţia Beliu
Com.loc. apărare Olcea –
51 Ucuriş Olcea BH 15/3 25/3 30/6 Olcea, ac.Frunziş
formaţia Tinca
Com.loc. apărare Beliu –
52 Hăşmaş Hăşmaş AR 15/3 25/3 40/6 Halmaş, Beliu
formaţia Beliu
Com.loc. apărare Beliu –
53 Archiş Archiş AR 15/3 30/3 40/6 Archiş, Beliu
formaţia Beliu
Poieni, Săcuieu, Com.loc. apărare col.7 –
54 Morlaca Henţ Poieni CJ 15/3 30/3 45/6
Sâncrai formaţia Huedin
55 Vânători Ciucea CJ 15/3 25/3 35/6 Ciucea Com.loc. apărare col.7 –
Pagina 88 din 525


pluviometric
0 1 2 3 4 5 6 7 8
formaţia Huedin
56 Borod Borod BH 15/3 30/3 40/6 Borod, Auşeu
formaţia Aleşd
57 Serani Borod BH 15/3 24/3 30/6 Borod, Auşeu
formaţia Aleşd
58 Zece Hotare Şuncuiuş BH 15/3 40/3 50/6 Şuncuiuş, Roşia
formaţia Aleşd
59 Călăţea Aştileu BH 15/3 25/3 30/6 Aştileu
formaţia Aleşd
60 Aleşd Or.Aleşd BH 15/3 30/3 40/6 Aleşd
formaţia Aleşd
61 Borşa Săcădat BH 15/3 30/3 45/6 Săcădat, Oşorhei
formaţia Oradea
62 Copăcel Copăcel BH 15/3 25/3 35/6 Copăcel, Săcădat
formaţia Oradea
Drăgeşti, Hidiş.de
Sus, Băile Felix, Com.loc apărare col.7 –
63 Tăşad Drăgeşti BH 15/3 25/3 35/6
ac.Hidişel, ac.1 Mai, formaţia Oradea
Oradea
Drăgeşti, Hidiş.de
Sus, Băile Felix, Com.loc apărare col.7 –
64 Sânmartin Sânmartin BH 15/3 35/3 50/6
ac.Hidişel, ac.1 Mai, formaţia Oradea
Oradea
Husasău de Husasău de T., Com.loc. apărare col.7 –
65 Miersig BH 15/3 35/3 50/6
Tinca ac.Miersig formaţia Tinca
Nojorid, ac.Olcea, Com.loc.apărare col.7 –
66 Păuşa Nojorid BH 15/3 25/3 35/6
Şauaieu, ac.Gepiu formaţia Oradea
67 Borş Borş BH 15/3 30/3 70/6 Borş Com.loc.apărare col.7 –
Pagina 89 din 525


pluviometric
0 1 2 3 4 5 6 7 8
formaţia Oradea
Com.loc.apărare col.7 –
68 Cefa Cefa BH 15/3 30/3 70/6 Cefa
formaţia Oradea
Valcău de Jos, Plopiş, Com.loc. apărare col.7 –
69 Valcău de Sus Valcău de Jos SJ 15/3 25/3 35/6
Nuşfalău formaţia Nuşfalău
70 Nuşfalău Nuşfalău SJ 15/3 30/3 40/6 Nuşfalău, Marca
formaţia Nuşfalău
Marca, Suplacu de Com.loc. apărare col.7 –
71 Marca Marca SJ 15/3 30/3 40/6
Barcău formaţia Nuşfalău
72 Marghita Marghita BH 15/3 30/3 40/6 Marghita
formaţia Marghita
73 Abram Abram BH 15/3 30/3 50/6 Abram, Marghita
formaţia Marghita
Sălard, Biharia, Com.loc. apărare col.7 –
74 Sălard Sălard BH 15/3 35/3 45/6
Diosig formaţia Sălard
75 Drighiu Hălmaşd SJ 15/3 25/3 35/6 Hălmajd
Popeşti, Tăuteu, Com.loc. apărare col.7 –
76 Popeşti Popeşti BH 15/3 30/3 35/6
ac.Bistra, Marghita formaţia Popeşti
Pădurea Neagră, Com.loc. apărare col.7 –
77 Pădurea Neagră Aleşd BH 15/3 25/3 35/6
Popeşti, Aleşd formaţia Aleşd, Marghita
78 Viişoara Viişoara BH 15/3 25/3 30/6 Viişoara – Marghita
formaţia Marghita
79 Nădar Spinuş BH 15/3 25/3 35/6 Spinuş
formaţia Sălard
80 Sărsig Chişlaz BH 15/3 25/3 60/6 Chişlaz
formaţia Sălard
81 Căuaşd Căuaşd SM 15/3 40/3 65/6 Căuaşd, Andriş, Com.loc. de apărare col.7 –
Pagina 90 din 525


pluviometric
0 1 2 3 4 5 6 7 8
ac.Andrid, Sălacea IIELIF Carei
Săcuieni, Diosig,
82 Săcuieni Săcuieni BH 15/3 30/3 45/6 ac.Galoşpetreu, Sistem IIELIF
ac.Şimian
Andrid, ac.Andrid,
83 Andrid Andrid SM 15/3 25/3 65/6 Com.loc. apărare col.7
Tarcea, Cherechiu
Agiş, Beliu, Com.loc apărare Beliu –
84 Beliu Beliu AR 15/3 30,/3 40/6
ac.Cărand formaţia Beliu
Cermei, Apateu, Com.loc. apărare col.7 –
85 Cermei Cermei AR 15/3 25/3 60/6
Sepreuş, Mişca formaţia Zerind
Igneşti, Cărand, Com.loc apărare col.7 –
86 Igneşti Igneşti AR 15/3 30/3 45/6
Ciumeghiu – Avram Com.loc. apărare col.7 Salonta –
87 Ciumeghiu Ciumeghiu BH 20/3 40/3 55/6
Iancu formaţia Zerind
Com.loc. apărare col.7 Salonta –
88 Salonta Salonta BH 20/3 40/3 55/6 Oraş Salonta
formaţia Zerind
Cociuba Cociuba Mare, Tinca, Com.loc. apărare Cociuba Mare
89 Cociuba Mare BH 15/3 25/3 50/6
Mare ac.Cărand, Irina – formaţia Tinca
Com.loc. apărare Huedin –
90 St.Meteo.Huedin Huedin CJ 15/3 30/3 40/6 Oraş Huedin, Poieni
formaţia Huedin
Ciucea, Bratca, Vadu Com.loc. apărare Huedin –
91 Ciucea Ciucea CJ 15/3 35/3 50/6
Crişului formaţia Huedin
Vadu Crişului,
Vadu Auşeu, Aleşd, Com.loc. apărare col.7 Bihor –
92 Vadu Crişului BH 15/3 40/6 50/6
Crişului ac.Tileagd, Lugaş, formaţia Aleşd
balastiera Tileagd
Tileagd, Ineu, Com.loc. apărare Oradea –
93 Tileagd Tileagd BH 15/3 25/3 40/6
Oşorhei formaţia Oradea
Pagina 91 din 525


pluviometric
0 1 2 3 4 5 6 7 8
Com.loc. apărare Oradea –
94 St.Meteo.Oradea Oradea BH 15/3 25/3 40/6 Municipiul Oradea
formaţia Oradea
95 Morlaca (Carieră) Poieni CJ 10/1 25/3 30/6 Poieni, Cr.Morlaca
formaţia Huedin
Mărgău, Poieni, Com.loc. apărare Margău –
96 Răchiţele Margău CJ 15/3 25/3 30/6
Săcuieu formaţia Huedin
Stâna de Vale, Com.loc. apărare col.7 –
97 Stâna de Vale Budureasa BH 15/3 25/3 30/6 ac.Leşu, Budureasa, formaţia de apărare ac.Leşu,
Bulz, Curăţele, Beiuş formaţia Aleşd
Com.loc. apărare Bulz –
98 Leşu aval Bulz BH 15/3 25/3 40/6 Bulz, MH Munteni
formaţia Leşu
Com-loc. apărare col.7 –
99 Valea Drăganului Poieni CJ 15/3 30/3 40/6 Poieni, Săcuieu
formaţia Huedin
Pagina 92 din 525

Transmisia datelor este asigurată de infrastructura existentă la sediul fiecărei administrații

bazinale, reprezentată prin:
• reteaua de radiotelefonie
• reteaua de telefonie fixa si mobila, scanner si fax;
• reteaua de calculatoare existenta si legaturile cu sistemele de gospodarire a apelor de
la nivelul fiecarui judet din bazin;
• reteaua VPN dintre Directiile bazinale si ANAR.
In legatură cu subsistemul de decizie şi acţiune pentru gestionarea crizei există
structuri de intervenție, compuse din:
• Sistemele de Gospodărire a Apelor, care au constituite, la nivel de județe, formații de
intervenție operativă (utilaje și personal);
• Sistemele hidrotehnice și formațiile de intervenție ale acestora;
• Inspectoratele Județene pentru Situații de Urgență cu personal specializat în
intervenții la inundații;
• Consiliile locale pentru situații de urgență ale unitatilor administrativ – teritoriale prin
formații proprii de intervenție
Planul de aparare împotriva inundațiilor, ghețurilor, secetei hidrologice, accidentelor la

construcțiile hidrotehnice și poluări accidentale ale bazinului hidrografic Crișuri
Deţinătorii, cu orice titlu, de baraje şi de alte construcţii hidrotehnice a căror avariere sau
distrugere poate pune în pericol populaţia şi bunurile sale materiale, obiectivele sociale şi
capacităţile productive sau poate aduce prejudicii mediului ambiant, sunt obligaţi să le
întreţină, să le repare şi să le exploateze corespunzător, să doteze aceste lucrări cu aparatură
de masură şi control necesară pentru urmărirea comportării în timp a acestora, să instaleze
sisteme de avertizare-alarmare a populaţiei în caz de pericol şi să organizeze activitatea de
supraveghere, intervenţie şi reabilitare conform regulamentelor aprobate prin autorizaţiile de
gospodărire a apelor, a planurilor de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi accidentelor
la construcţii hidrotehnice, planurilor de avertizare-alarmare a localităţilor şi a obiectivelor
din aval de baraje, în caz de accidente la acestea şi planurilor de prevenire şi combatere a
poluărilor accidentale.
În baza ordinului comun 1422/192/2012 al Ministerului Administratiei si Internelor si al
Ministerului Mediului si Padurilor a fost întocmit “Planul de apărare privind gestionarea
situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la
construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale al Bazinului Hidrografic Crișuri”.
În vederea conducerii unitare a tuturor acţiunilor de apărare în cadrul b.h.Crișuri s-a
constituit Comandamentul de apărare bazinal care include factori de conducere cu putere de
decizie şi personal tehnic operativ.
Planul de apărare la nivelul bazinului Crișuri are următorul conţinut:

- Tabel nominal al personalului Aministrației Bazinale de Apa Crişuri care este implicat in
acţiunile de apărare (conducerea, dispecarat, personal tehnic)
Pagina 93 din 525

- Situatia privind mijloacele de comunicaţie existente la dispeceratul bazinal şi la

dispeceratele sistemelor de gospodărire a apelor, precum şi cele ale principalilor
deţinători de construcţii cu rol de apărare împotriva inundaţiilor (A.N.I.F., sistemul
energetic, primării).
- Componenţa Comitetelor Judetene pentru situaţii de urgenta (care substituie comisiile
judeţene de apărare) şi ale secretariatelor tehnice permanente, corespunzătoare judeţelor
Bihor, Arad, Hunedoara, Cluj, Sălaj, Satu Mare ;
- Lista celor 93 de staţii hidrometrice din reţeaua naţională şi de exploatare, aferente
bazinului hidrografic Crisuri, cu precizarea datelor referitoare la : localizarea staţiei, cote
de declanşare a starii de apărare (cota de atenţie, cota de inundaţie, cota de pericol),
nivelul maxim înregistrat / anul , obiectivele apărate şi obiectivele avertizate direct.
- Graficele de corelaţie a nivelurilor şi a timpului de propagare pe râu, între staţiile
hidrometrice succesive.
- Regulamentele de exploatare pe timp de ape mari pe râurile: Crişul Alb, Crişul Negru,
Crişul Repede şi Barcău.
- Schemele sinoptice ale sub-bazinelor hidrografice Crişul Alb, Crişul Negru, Crişul
Repede şi Barcău.
- Schema de flux a Sistemului informaţional hidrometeorologic al bazinului Crişuri
- Harta Sistemului informaţional hidrometeorologic al bazinului Crişuri
- Profile longitudinale pe cursuri de apă
- Regulamentul de apărare împotriva inundaţiilor produse de cursurile de apă
transfrontaliere
- Regulamentul privind transmiterea reciprocă a datelor şi informaţiilor meteorologice şi
hidrologice între România şi Ungaria.
Planurile de avertizare-alarmare a populaţiei, obiectivelor economice şi sociale situate în

aval de lacuri de acumulare, în caz de accidente la construcţiile hidrotehnice, se întocmesc
pentru toate barajele care îndeplinesc cel puţin una dintre condiţiile: înălţimea de la talveg la
coronament mai mare de 10 m, un volum mai mare de 10 milioane m3, existenţa în aval a
localităţilor şi obiectivelor la distanţe mai mici de 10 km de secţiunea barajului (Drăgan,
Lugaşu, Tileagd, Leşu, Tăut, etc), sau chiar şi la acele baraje mai mici, care prin avarierea lor
pot produce pierderi de vieţi omeneşti şi importante pagube materiale în localităţile sau la
obiectivele situate în aval. Aceste planuri sunt anexe ale Planului bazinal.
Planurile se întocmesc de către deţinătorii/administratorii lucrărilor prin proiectanţi de
specialitate, se avizează de către Inspectoratul Judeţean pentru situaţii de urgenţă şi de către
Administrația Bazinală de Ape, pentru baraje ce aparţin terţilor sau de către Administraţia
Naţională «Apele Române» pentru lucrările care îi sunt concesionate, apoi sunt supuse
aprobării Comitetului Judeţean pentru situaţii de urgenţă sau Comitetului Ministerial pentru
situaţii de urgenţă. Conţinutul planului se refera la :
- descrierea amenajării şi a barajului care realizează retenţia;
- ipoteze de avariere luate în considerare la calculul zonelor inundabile;
- descrierea sistemului informaţional, inclusiv a celui de avertizare sonoră;
Pagina 94 din 525

- situaţiile şi decizia de declanşare a sistemului de alarmă şi responsabilităţi privind luarea

deciziei de alarmare pe cele trei trepte de periculozitate;
- căile de transmitere a deciziilor, responsabilităţile şi modul de acţionare a sistemului de
alarmare;
- pentru localităţile din aval, în care există sisteme de avertizare: tipul de semnal pentru
diferite situaţii critice, locurile unde sunt afişate pentru populaţie deciziile, măsurile,
obligaţiile cetăţenilor;
- măsuri ce se iau la atingerea pragurilor critice;
- măsuri de protecţie a populaţiei împotriva undelor de rupere: evacuarea şi dispersarea în
zone neinundabile, protecţia împotriva intemperiilor, asistenţă medicală, asigurarea cu
materiale şi alimente etc.
- tabelul, pe comisii locale, cu localităţile, cartierele, agenţii economici şi instituţiile
publice care se evacuează preventiv, în caz de pericol iminent (oameni, animale, bunuri
aferente), mijloacele de transport şi locul de dispersare a acestora;
- tabelul cu persoanele responsabile de supravegherea construcţiilor în caz de pericol de
avariere (adresele şi telefoanele)
- planurile de situaţie 1:10.000 sau 1:25.000, după caz, cu trasarea zonelor de afectare după
60 minute, ca şi zona maximă de afectare, cu indicarea timpilor de parcurgere a undei de
rupere calculate în ipoteza "lac plin" şi rupere 100%;
- planurile de situaţie, pentru zona afectată la avariere medie 50%. Pe planuri sunt
amplasate obiectivele economice şi sociale periclitate, mijloacele sonore de alarmare,
centrul de comandă a acestora, zonele şi căile de evacuare a populaţiei şi animalelor în
afara zonei periclitate;
- profilul longitudinal al curbei suprafeţei libere a undei de rupere, cu precizarea timpului
de parcurgere şi a poziţiei obiectivelor periclitate;
- schemele sinoptice informaţionale de supraveghere a comportării construcţiilor
hidrotehnice şi a aparaturii de măsură
- schemele sinoptice de avertizare hidrometeorologică a construcţiilor hidrotehnice;
- schemele sinoptice de avertizare a obiectivelor periclitate în caz de avariere.
Asigurarea, pregătirea şi organizarea forţelor, mijloacelor şi materialelor de apărare,

constă în:
- organizarea formaţiilor locale de apărare nominalizate la obiective;
- planuri de instruire a formaţiilor locale pe tipuri concrete de viituri posibile;
- organizarea de simulări;
- verificarea periodică a mijloacelor tehnice, a stocurilor de apărare;
- verificarea stării tehnice a lucrărilor structurale de apărare;
Exercitiile de simulare au ca scop verificarea fluxului informational-decizional de apărare
împotriva inundaţiilor şi imbunatăţirea colaborării, în situaţii de criză, dintre Administrația
Bazinală de Ape Crişuri şi Comitetele Judeţene şi Locale pentru Situaţii de Urgenţă.
Stabilirea mărimilor caracteristice de apărare, zonale şi locale – Pragurile critice
Pagina 95 din 525

Mărimile caracteristice de apărare împotriva inundaţiilor sunt:

- mărimi zonale de avertizare, stabilite la staţiile hidrometrice şi la posturile pluviometrice
situate în amonte de obiectivele periclitate, pentru precipitaţii, niveluri sau debite;
- mărimi locale de apărare, stabilite în apropierea obiectivelor, sub formă de niveluri sau
debite
Mărimile caracteristice de apărare sunt definite astfel:
 Pentru zonele îndiguite ale cursurilor de apă
- cota fazei I de apărare – în situaţia în care nivelul apei ajunge la piciorul taluzului
exterior al digului pe o treime din lungimea acestuia;
- cota fazei a II-a de apărare – în situaţia în care nivelul apei ajunge la jumătatea
înălţimii dintre cota fazei I şi cea a fazei a III-a de apărare;
- cota fazei a III-a de apărare – în situaţia în care nivelul apei ajunge la 0,5-1,5 m sub
cota nivelurilor apelor maxime cunoscute sau sub cota
nivelului corespunzător probabilităţii de depăşire pentru care
s-a proiectat digul respectiv.
 Pentru zonele neîndiguite ale cursurilor de apă:
- cota de atenţie – nivelul la care pericolul de inundare este posibil după un interval de
timp relativ scurt, în care se pot organiza acţiunile de apărare sau de
evacuare;
- cota de inundaţie - nivelul la care începe inundarea primului obiectiv;
- cota de pericol - nivelul la care sunt necesare măsuri deosebite de evacuare a
oamenilor şi bunurilor, restricţii la folosirea podurilor şi căilor rutiere,
precum şi luarea unor măsuri deosebite în exploatarea construcţiilor
hidrotehnice.
Pragurile critice de apărare pentru baraje se stabilesc de către proiectant pentru fiecare
obiectiv, la stabilirea ipotezelor de dimensionare şi verificare sau pe perioada urmăririi în
exploatare, pe baza regulamentelor de exploatare.
Toate aceste cote se reactualizează periodic dacă situaţia ocupării terenului situat în albia
inundabilă a suferit schimbări semnificative.
B. Măsuri operative de intervenţie în perioada de inundaţie
La apariţia fenomenului de inundaţie, în funcţie de situaţie, Comitetul Judeţean pentru

Situaţii de Urgenţă, cu acordul ministrului administraţiei şi internelor, declară starea de alertă
la nivel judeţean sau în mai multe localităţi ale judeţului şi propun instituirea stării de
urgenţă, respectiv intrarea în dispozitiv de apărare. Decizia respectivă se bazează în primul
rând pe prognoza hidrologică a iminenţei atingerii pragului de inundaţie sau la depăşirea
bruscă a pragurilor de apărare. Această decizie este urmată de declanşarea unor acţiuni
Pagina 96 din 525

operative pe care le execută serviciile publice comunitare profesioniste pentru situaţii de

urgenţă, respectiv Inspectoratul Judetean pentru situaţii de urgenţă, precum şi centrele
operative constituite la nivel local.
Acţiunile operative în caz de inundaţii sunt:
- asigurarea fluxului informaţional între autorităţiile de ape şi centrul operativ;
- concentrarea mijloacelor de intervenţie în zonele critice;
- asigurarea mijloacelor de asistenţă medicală, cazare şi hrănire a populaţiei;
- supravegerea construcţiilor de apărare: baraje şi diguri - mai ales în punctele critice;
- aplicarea regulamentelor speciale de exploatarea a barajelor, în caz de ape mari;
- avertizarea în aval asupra manevrelor sau accidentelor la diguri şi baraje;
- supravegherea podurilor şi a zonelor de blocare a curgerii apei;
- lucrări de supraînălţări ale digurilor, funcţie de prognoze;
- evacuarea oamenilor şi a animalelor;
- dirijarea apelor revărsate în vederea drenării lor;
- raportarea ierarhică asupra desfăsurării acţiunilor operative.
C. Măsuri de refacere şi restabilire a vieţii şi activităţilor normale
Măsurile de refacere şi restabilire a activităţii normale după încetarea viiturii, sunt :

- Evacuarea apelor care băltesc sau a apelor din poldere (gravitational sau prin pompare);
- Repunerea în funcţiune a instalaţiilor industriale de alimentare cu apă, a staţiilor de
epurare, a staţiilor de pompare, a obiectivelor industriale, a instalaţiilor energetice
afectate;
- Refacerea liniilor de comunicaţie, a căilor de comunicaţie şi transport, rutiere sau
feroviare, a podurilor afectate, a conductelor de transport lichide afectate;
- Refacerea obiectivelor sociale şi sprijinirea populaţiei afectate, prin măsuri
antiepidemice;
- Rapoarte de evaluare a pagubelor fizice şi valorice;
- Reconstituirea zonelor inundate şi propuneri de măsuri pentru revenire la nornal;
- Reconstituiri ale caracteristicilor hidrologice ale undei de viitura produse;
- Rapoarte de sinteză.
6.2. Sistemul actual de protectie a populației și a bunurilor împotriva inundațiilor

6.2.1. Îndiguiri și regularizări de albii
Principalele lucrări de îndiguire și regularizare de albii, din spaţiul hidrografic Crişuri, sunt
următoarele :
Pagina 97 din 525


Morilor) ;
O parte a infrastructurii de apărare se află în administrarea Administrației Bazinale de Ape
Crişuri :
- 716,5 km diguri de apărare pentru localităţi, obiective economice, terenuri agricole, etc ;
- 1.242 km regularizări şi consolidări de albii ;
Lucrările hidrotehnice pentru protecţia malurilor şi albiilor au fost realizate în funcţie de
condiţiile specifice ale amplasamentelor din teritoriul bazinal respectiv. Lucrările din piatră
brută sau gabioane sunt preponderente în bazinele superioare, unde vitezele de curgere a apei
sunt mai mari. Pe sectoarele de râu inferioare, cu viteze mai mici de curgere a apei s-au
executat îndeosebi lucrări de regularizare şi apărare din materiale vegetative prin saltele şi
snopi de fascine, plantaţii de butaşi de plop sau salcie, garduri şi caroiaje din nuiele. Lucrările
din beton în general sunt întâlnite în localităţi, constând în dale, peree, ziduri de beton,
praguri de fund, traverse.
Date mai detaliate despre lucrările de îndigurie sunt menționate în Anexa nr. 6.1.
6.2.2. Lacuri de acumulare permanente si cu rol de atenuare a viiturilor; lacuri

temporare pentru controlul viiturilor
În districtul de bazin hidrografic Crişuri se află un număr de peste 78 de acumulari
permanente, cu un volum total de 465,4 mil.mc, din care 52,7 mil mc volum de atenuare a
viiturilor și 72 de acumulări nepermanente (poldere), având un volun total de 174,6
mil.mc, din care 60,4 mil mc volum de atenuare a viiturilor. Lista acestor acumulări se
prezinta în continuare (Tabel 6.2.):
Pagina 98 din 525

Tabel 6.2.1.
Nr. Administrator An Bazin Volum H Tip Tip Clasa Categ.
crt. Denumire Detinator Jud. PIF hidrogr. Curs de apa Scop* total baraj acum.1 baraj de de
(mil.mc) (m) import. imp.
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
1 DELANI I A.B.A. Crişuri BH 1988 Crişuri afl.Crişul Negru X 0.017 6 P PM 4 C
2 DELANI II A.B.A. Crişuri BH 1988 Crişuri afl.Crişul Negru X 0.037 5 P PM 4 C
3 IRINA A.B.A. Crişuri BH 1979 Crişuri Irina V 0.900 7 N PO 4 D
4 TĂMAŞDA A.B.A. Crişuri BH 1987 Crişuri Crişul Negru V 22.120 7 N PO 4 C
5 COŞDENI A.B.A. Crişuri BH 1985 Crişuri Holod V 2.600 9 N PO 4 D
6 GINTA A.B.A. Crişuri BH 1983 Crişuri Holod V 4.600 4 N PO 4 C
7 SÂMBĂTA A.B.A. Crişuri BH 1983 Crişuri Topa V 4.500 3 N PO 4 D
8 BUDUREASA A.B.A. Crişuri BH 1969 Crişuri v. Nimăieşti V 0.008 4 P PM 4 C
9 CĂRĂSĂU A.B.A. Crişuri BH 1980 Crişuri V. de Izvor I 1.920 15 P PM 4 C
10 ASOU A.B.A. Crişuri BH 1980 Crişuri Asou V 0.639 8 N PO 4 D
11 UCURIŞ I A.B.A. Crişuri BH 1971 Crişuri afl. Călacea X 0.050 4 P PM 4 C
12 UCURIŞ II A.B.A. Crişuri BH 1976 Crişuri afl. Frunziş V 0.080 5 P PM 4 C
13 BOTEAN A.B.A. Crişuri BH 1973 Crişuri v. la Arini V 0.033 4 N PO 5 D
14 I MAI A.B.A. Crişuri BH 1977 Crişuri Peţa V 1.240 10.2 N PO 2 C
15 FELIX A.B.A. Crişuri BH 1976 Crişuri Hidişel V 2.480 13.5 N PO 2 C
16 ADONA A.B.A. Crişuri BH 1977 Crişuri Adona V 0.940 8.5 N PO 2 C
17 VALEA CERULUI A.B.A. Crişuri BH 2000 Crişuri Borumblaca V 0.520 10.7 N PO 3 C
18 CIUTELEC A.B.A. Crişuri BH 1984 Crişuri Bistra V 4.200 7.7 N PO 4 D
19 EGHER A.B.A. Crişuri BH 1978 Crişuri Cheţ V 1.740 7 N PO 4 D
20 SÂNNICOLAU A.B.A. Crişuri BH 1977 Crişuri Sânnicolau V 3.840 8 N PO 4 C
21 CRESTUR A.B.A. Crişuri BH 1975 Crişuri Făncica VR 4.030 6.5 P PM 3 C
22 PALEU A.B.A. Crişuri BH 1979 Crişuri Comorilor VR 2.230 8.5 P PM 4 C
23 UILEACUL DE MUNTE A.B.A. Crişuri BH 1979 Crişuri Cosmo V 3.400 6 N PO 4 C
24 SĂLARD A.B.A. Crişuri BH 1987 Crişuri Barcău V 15.000 4 N PO 4 D
25 MIERSIG A.B.A. Crişuri BH 1965 Crişuri V. Nesecată A 0.500 5 P PM 4 C
26 HODIŞEL A.B.A. Crişuri BH 2002 Crişuri V.Hodişel V 1.879 12,55 N PO 3 C
27 CĂRAND A.B.A. Crişuri AR 1970 Crişuri Teuz V 15.000 6 N PO 3 D
28 CHIER A.B.A. Crişuri AR 1973 Crişuri Cigher V 9.950 7 N PO 4 D
29 ZERINDU MIC A.B.A. Crişuri AR 1973 Crişuri Crişul Negru V 23.280 5 N PO 3 C
30 BELIU A.B.A. Crişuri AR 1984 Crişuri Beliu V 2.700 6.2 N PO 4 D
31 SARTIŞ A.B.A. Crişuri AR 1984 Crişuri Beliu V 3.600 4.2 N PO 4 D
32 FRUNZIŞ A.B.A. Crişuri AR 1984 Crişuri Beliu V 6.200 3.8 N PO 4 D
33 ŞICULA A.B.A. Crişuri AR 2003 Crişuri afl.Crişul Alb V 6.500 3,0 N PO 3 C
34 CIGHER A.B.A. Crişuri AR 2003 Crişuri Cigher V 8.000 4,5 N PO 3 C
Pagina 99 din 525

35 LEŞU A.B.A. Crişuri BH 1973 Crişuri Iad AHVR 33.800 60.5 P AM 2 B

36 PRIZA CET 1 ORADEA A.B.A. Crişuri BH 1966 Crişuri Crişul Repede A 0.850 9 P SS 2 B
37 TAUŢ A.B.A. Crişuri AR 1970 Crişuri Cigher VR 33.700 21 P PM 2 B
38 MIHĂILENI A.B.A. Crişuri HD Crişuri Crişul Alb AHV 10.330 34 P Adiafr 2 B
39 LUNCASPRIE Primărie BH 1968 Crişuri v. Holod A 0.390 15 P PM 3 C
40 BUDUREASA II Primărie BH 1980 Crişuri afl. V. Nimăiesti A 0.040 6 P PM 4 C
41 CĂLACEA Primărie BH 1969 Crişuri Călacea A 0.107 6 P PM 4 C
42 OTOMANI Primărie BH 1968 Crişuri afl. Făncica I 0.069 4 P PM 4 C
43 ALBIŞ II Primărie BH 1969 Crişuri afl. Făncica I 0.060 3 P PM 4 C
44 CUBULCUT Primărie BH 1969 Crişuri afl. Santău I 0.150 3 P PM 4 C
45 TÂRGUŞOR Primărie BH 1968 Crişuri afl. Ier I 0.023 5 P PM 4 C
46 LORANTA Primărie BH 1985 Crişuri v. Loranta V 0.783 10.8 N PO 3 C
47 CORBENI Primărie BH 1985 Crişuri v. Corbeni V 0.845 8 N PO 4 C
48 ORVIŞELE Primărie BH 1985 Crişuri v Orvişele V 0.960 5,3 N PO 4 C
49 GEPIU I Primărie BH 1972 Crişuri v. Nesecată V 0.632 6 P PM 4 D
50 ŞTEI Primărie BH 1984 Crişuri C. Negru P 0.027 6 P PM 4 C
51 IANCULEŞTI Primărie SM 1971 Crişuri v. Sânmiclăuş I 0.065 3 P PM 4 C
52 ZUGĂU-TIREAM Primărie SM 1971 Crişuri v. Sânmiclăuş I 0.040 3 P PM 4 C
53 SĂUCA Primărie SM 1970 Crişuri afl. Santău I 0.030 4 P PM 4 C
54 TĂŞNAD Primărie SM 1982 Crişuri v. Neagră I 0.640 5 P PM 4 C
55 PETREŞTI I Primărie SM 1971 Crişuri v. Morii I 0.030 3 P PM 4 C
56 PETREŞTI II Primărie SM 1971 Crişuri v. Morii I 0.015 3 P PM 4 C
57 PETREŞTI III Primărie SM 1972 Crişuri v. Morii I 0.025 3 P PM 4 C
58 SĂUCA II Primărie SM 1989 Crişuri v.Săuca I 0.570 5 N PO 4 D
59 GALOŞPETREU II Primărie BH 1969 Crişuri v.Rât I 0.422 4 P PM 4 C
60 SILINDRU ANIF Someş-Criş BH 1977 Crişuri v. Silindru I 0.700 4.8 P PM 3 C
61 SĂLACEA ANIF Someş-Criş BH 1975 Crişuri v. Făncica I 1.200 5 P PM 4 C
62 DIOSIG I ANIF Someş-Criş BH 1973 Crişuri Ieru-Cheşcheni I 1.260 8,5 P PM 4 C
63 SÂNTIMBREU ANIF Someş-Criş BH 1978 Crişuri v Roşiori I 2.018 9.95 P PM 4 C
64 FEGERNIC ANIF Someş-Criş BH 1981 Crişuri v. Almaş P 2.864 7,5 P PM 4 C
65 STELUŢEI ANIF Someş-Criş BH 1977 Crişuri v. Pârâul Înstelat P 0.720 10,6 P PM 3 C
66 VIŢEILOR ANIF Someş-Criş BH 1978 Crişuri V. Viţeilor P 1.930 10,6 P PM 3 C
67 POPILOR ANIF Someş-Criş BH 1978 Crişuri v. Popilor P 0.950 11,6 P PM 3 C
68 LEŞ ANIF Someş-Criş BH 1982 Crişuri v. Canalis P 1.360 9.5 P PM 4 C
69 ŞAUAIEU ANIF Someş-Criş BH 1982 Crişuri v. Gepiu P 1.700 11.8 P PM 3 C
70 MIERSIG II ANIF Someş-Criş BH 1982 Crişuri v. Corhana I 2.010 9.4 P PM 3 C
71 ŞIMIAN II ANIF Someş-Criş BH 1976 Crişuri v. Salcia V 0.267 3 P PM 3 D
72 LIVADA - ALCEU ANIF Someş-Criş BH 1982 Crişuri v. Alceu V 2.095 8.2 P PM 4 D
73 FILIP ANIF Someş-Criş BH 1982 Crişuri v. Nesecată V 0.769 9,8 N PM 3 C
74 IANOŞDA ANIF Someş-Criş BH 1984 Crişuri Velju Pustei I 0.089 7 N PM 3 C
75 ŞIMIAN I ANIF Someş-Criş BH 1980 Crişuri Salcia V 3.600 5 N PO 4 D
76 HOMOROG ANIF Someş-Criş BH 1983 Crişuri v. Pustă V 0.926 6.4 N PO 3 D
77 MĂDĂRĂSĂU ANIF Someş-Criş BH 1986 Crişuri afl. Valea Nouă V 0.365 9 N PO 4 D
78 GALOŞPETREU I ANIF Someş-Criş BH 1970 Crişuri v. Rât V 3.968 5 N PO 3 D
Pagina 100 din 525

79 REGHEA ANIF Someş-Criş BH 1986 Crişuri afl. Inot V 0.108 6,45 N PO 4 D

80 DANIA ANIF Someş-Criş BH 1986 Crişuri v. Dania V 0.375 6.5 N PO 4 D
81 INOT (PĂGAIA II) ANIF Someş-Criş BH 1983 Crişuri Inot V 0.400 6.75 N PO 4 D
82 PĂGAIA I ANIF Someş-Criş BH 1985 Crişuri afl. Inot V 0.080 6 N PO 4 D
83 BOIANU MARE ANIF Someş-Criş BH 1986 Crişuri v. Boianu V 0.325 6.8 N PO 4 D
84 DOLEA-SĂLDĂBAGIU ANIF Someş-Criş BH 1987 Crişuri v. Săldăbagiu V 0.720 8 N PO 4 D
85 IERTAŞ-ALMAŞU MAREANIF Someş-Criş BH 1987 Crişuri afl. Camăr V 0.250 7 N PO 4 D
86 GEPIU II ANIF Someş-Criş BH 1982 Crişuri v. Gepiu V 1.590 8.15 N PO 4 D
87 BICACIU ANIF Someş-Criş BH 1982 Crişuri v. Corhana V 2.450 7.6 N PO 4 D
88 VELJU MARE-INAND ANIF Someş-Criş BH 1992 Crişuri v. Mare V 0.270 6.4 N PO 4 D
89 ŞES INAND ANIF Someş-Criş BH 1982 Crişuri v. Corhana V 2.325 5 N PO 4 D
90 HOTAR ANIF Someş-Criş BH 1986 Crişuri v. Medeş V 0.156 6 N PO 4 D
91 TILECUŞ ANIF Someş-Criş BH 1986 Crişuri v. Closcoi V 0.430 7 N PO 4 D
92 BOTEAN ANIF Someş-Criş BH 1984 Crişuri v. la Arini V 0.330 8 N PO 4 D
93 PĂLINCĂRIEI ANIF Someş-Criş BH 1985 Crişuri afl.v. Nouă V 0.330 7 N PO 4 D
94 ŞIPOT ANIF Someş-Criş BH 1985 Crişuri afl.v. Nouă V 1.040 7 N PO 4 D
95 TĂŞAD ANIF Someş-Criş BH 1986 Crişuri v. Tăşad V 0.750 9 N PO 4 D
96 ROGOZ-VLAD ANIF Someş-Criş BH 1993 Crişuri afl.v. Topa V 0.312 7 N PO 4 D
97 DOMNULUI ANIF Someş-Criş BH 1993 Crişuri v. Domnului V 0.360 8 N PO 4 D
98 ALMAŞU MIC ANIF Someş-Criş BH 1986 Crişuri Afl. Barcău V 0.475 7 N PO 4 D
99 SUIUG ANIF Someş-Criş BH 1984 Crişuri Curătură V 0.280 6 N PO 4 D
100 URVIND II ANIF Someş-Criş BH 1981 Crişuri afl. Criş Repede V 0.017 5 N PO 4 D
101 URVIND I ANIF Someş-Criş BH 1981 Crişuri afl. Criş Repede V 0.004 6 N PO 4 D
102 HUSASĂU DE CRIŞ ANIF Someş-Criş BH 1983 Crişuri v. la Arini V 0.020 4 N PO 4 D
103 INEU ANIF Someş-Criş BH 1983 Crişuri v. la Arini V 0.014 4 N PO 4 D
104 BĂLAIA I ANIF Someş-Criş BH 1983 Crişuri v. la Arini V 0.028 4 N PO 4 D
105 BĂLAIA II ANIF Someş-Criş BH 1983 Crişuri v. la Arini V 0.016 4 N PO 4 D
106 LUNCŞOARA ANIF Someş-Criş BH 1984 Crişuri v.Omului ces 0.016 5 N PO 4 D
107 LOLA ANIF Someş-Criş BH 1981 Crişuri afl.Huta ces 0.062 6 N PO 4 D
108 HUTA ANIF Someş-Criş BH 1981 Crişuri Huta ces 0.062 6 N PO 4 D
109 UILEACU DE CRIŞ I ANIF Someş-Criş BH 1981 Crişuri afl.C.Repede ces 0.007 5 N PO 4 D
110 UILEACU DE CRIŞ II ANIF Someş-Criş BH 1981 Crişuri afl.C.Repede ces 0.014 6 N PO 4 D
111 ANDRID ANIF Someş-Criş SM 1970 Crişuri v. Ier V 17.500 6 N PO 3 C
112 ZIMOIAŞ ANIF Someş-Criş SM 1975 Crişuri v. Zimoiaş I 0.880 3 P PM 4 C
113 CHEGEA I ANIF Someş-Criş SM 1981 Crişuri Checheţ I 0.290 8 N PO 4 D
114 CHEGEA II ANIF Someş-Criş SM 1981 Crişuri Timiş I 0.450 6 N PO 4 D
115 CHEGEA III ANIF Someş-Criş SM 1981 Crişuri afl.Timiş I 0.305 7 N PO 4 D
116 BECHENI-CHEREUŞA ANIF Someş-Criş SM 1972 Crişuri afl. Santău I 0.540 4.5 P PM 4 C
117 ROVINA ANIF AR AR 1984 Crişuri v. Gut VP 3.660 7 P PM 4 C
118 IEUD-SUPUR Romsilva SM 1978 Crişuri v. Chechet I 0.010 4 P PM 4 C
119 HEREŞTI-SĂCĂŞENI Romsilva SM 1977 Crişuri v. Chechet I 0.045 4 P PM 4 C
120 PIR Romsilva SM 1977 Crişuri v.Pir I 0.090 6 P PM 4 C
121 IZVOR SCPP BH 1978 Crişuri afl. Criş Repede I 0.079 5 P PM 4 C
122 PASTEUR SCPP BH 1971 Crişuri Pasteur I 0.500 9 P PM 4 C
Pagina 101 din 525

S.C.Multimetal SRL
123 DACIA Marghita BH 1971 Crişuri v. Lacul Lighet I 0.376 9 P PM 4 C
S.C.Ovimexim SRL
124 ALBIŞ I Marghita BH 1969 Crişuri afl. Făncica I 0.330 4 P PM 4 C
125 IANCA-DIOSIG S.C. Bizofruct BH 1972 Crişuri afl. Roşiori I 0.616 10 P PM 4 C
126 CADEA A.S. Dinamo Oradea BH 1971 Crişuri afl. Ier I 0.291 12 P PM 4 C
127 MOUCA I Betarom Impex BH 1969 Crişuri v. Mouca I 0.967 6 P PM 4 C
128 MOUCA II Brazda Agroprod BH 1969 Crişuri v. Mouca I 0.040 3 P PM 4 C
S.C.Agrodav Impex
S.R.L. Valea lui
129 VĂŞAD Mihai BH 1971 Crişuri v. Ieru Morii I 0.644 5 P PM 4 C
130 CEHAL I S.C. Pomicola BCL SM 1971 Crişuri afl. Santău I 0.038 4 P PM 4 C
131 CEHAL II S.C. Pomicola BCL SM 1972 Crişuri v. Orbău I 0.105 5 P PM 4 D
132 PRIZA CET II Termoelectrica BH 1982 Crişuri Crişul Repede A 0.025 4 P PM 4 C
133 MUNTENI Hidroelectrica S.A. BH 1990 Crişuri Iad H 0.120 4 P PM 4 C/D
134 SĂCUIEU Hidroelectrica S.A. CJ 1990 Crişuri v. Săcuieu 0.824 20.5 P PM+SS 2 C
135 BULZ Hidroelectrica S.A. BH 1989 Crişuri v. Iad V 0.700 17 P PM+SS 2 C
136 SĂCĂDAT Hidroelectrica S.A. BH 1994 Crişuri Crişul Repede H 0.380 10 P SS 3 C
137 CÂRLIGATE Hidroelectrica S.A. BH 2001 Crişuri v. Iad X 0.020 PM 3 C/D
138 DRĂGAN Hidroelectrica S.A. CJ 1984 Crişuri Drăgan H 112.000 120 P A 1 A
139 LUGAŞU Hidroelectrica S.A. BH 1989 Crişuri Crişul Repede H 63.500 37.5 P PM SS 2 B
140 TILEAGD Hidroelectrica S.A. BH 1989 Crişuri Crişul Repede H 52.900 37.5 P PM SS 2 B
141 BOGHIŞ - PRIZA A.B.A.Someş SJ 1994 Crişuri Barcău A 0.230 5 P PM 4 C
142 OLOSIG Persoană fizică BH 1971 Crişuri v. Sânnicolau I 0.170 5 P PM 4 C
143 JOLŢA-BLAJA Persoană fizică SM 1984 Crişuri afl. Santău I 0.120 5 P PM 4 C
144 VETIŞGAT Persoană fizică SM 1984 Crişuri v. Vetişgat I 0.060 4 P PM 4 C
* A-alimentari apa; H-energie; V-atenuare; I-irigatii; P-piscicultura
Pagina 102 din 525

Un tabel sintetic cu datele de inventariere a barajelor din b.h. Crișuri, având în vedere
următoarele criterii: categoria de importanță, tipul acumulării, tipul, vârsta și înălțimea
barajului, se prezintă in anexa 6.2.
6.2.2.1. Exploatarea principalelor acumulări şi modul de funcţionare al descărcătorilor

de ape mari pentru evacuarea debitelor de viitură
Reguli de exploatare a barajelor în perioada apelor mari
1. La fiecare baraj va exista regulament de exploatare întocmit şi aprobat conform

metodologiei aprobate prin Ordin nr. 76 / 23.01.2006, care în capitolul privind regimul de
exploatare la ape mari va avea precizaţi concret parametrii definitorii pentru instituirea
acestuia. La sediul de exploatare al barajului se va afişa o sinteză, cuprinzând regulile şi
reprezentările grafice specifice regimului de exploatare la ape mari, extrase din regulamentul
de exploatare.
2. În cazul exploatării unor cascade, regulamentul fiecărui baraj va fi corelat cu
regulile privind exploatarea la ape mari a întregii cascade.
3. Regulamentul de exploatare, ţinând seama de folosinţele pe care trebuie să le
asigure, va prevedea dacă se face pre-golirea lacului înaintea începerii viiturilor şi nivelurile
de la care începe evacuarea apelor mari funcţie de asigurarea viiturii respective. Se vor
elabora în acest sens scenarii de tranzitare a viiturilor (este recomandabilă elaborarea de
astfel de scenarii pentru viitura cu asigurarea de dimensionare, la câteva nivele caracteristice
existente în lac, anterior începerii viiturii).
4. La ape mari, alături de regulamentul de exploatare se vor respecta şi prevederile
pentru barajul respectiv cuprinse în planurile de apărare întocmite, conform ORDIN
1422/192/2006.
5. Exploatarea la ape mari, trebuie astfel făcută încât să asigure deplină siguranţă a
construcţiilor aferente amenajării hidrotehnice (baraje, diguri, centrale, prize de apă, etc.).
6. Nu se vor evacua în aval debite mai mari decât debitele maxime de calcul şi
verificare, când viiturile sunt foarte mari şi apropiate de valorile recomandate pentru calculul
şi verificarea evacuatorului de ape mari. Când există prognozat debitul maxim afluent, nu se
va evacua în aval un debit mai mare decât acesta.
7. Se vor folosi, în cât mai mare măsură, volumele de apă în lac, în vederea
satisfacerii folosinţelor pentru care a fost concepută lucrarea, chiar şi în perioada apelor mari
până la nivelul debitelor maxime de calcul, excepţie făcând viiturile care conduc la debitul
maxim de verificare.
8. În perioada viiturilor mai mici decât cele de calcul, se va reţine cât mai multă apă,
pentru a micşora debitele defluente în scopul protejării obiectivelor şi lucrărilor din aval de
baraj.
9. În scopul urmăririi nivelurilor apelor mari, pe anumite elemente de beton, ce sunt

uşor vizibile, este util să se marcheze cu vopsea nivelurile caracteristice :
Pagina 103 din 525

 în amonte : niveluri maxime cu diverse asigurări, nivelul normal de retenţie,

nivelul minim de la care începe atenuarea.
 în aval : nivelul debitului de alertă şi inundaţie, nivelurile corespunzătoare
debitelor maxime.
10. În perioadele de pre-golire a lacului, pentru crearea unei rezerve de volum pentru
atenuarea viiturilor, nu se va evacua în aval un debit mai mare decât cel de alertă (debite
defluente care ajung la limita capacităţii de evacuare în albia minoră).
11. Vitezele de coborâre şi ridicare a nivelului apei în lac, vor fi astfel încât să nu fie
periculoase pentru siguranţa barajului. Limitarea valorică a acestor viteze se precizează în
proiecte şi regulamente.
12. În cadrul unei cascade, golirea lacurilor şi evacuările de debit vor începe din aval
spre amonte şi corelate astfel încât să nu producă creşteri periculoase ale nivelului de apă în
lacuri.
13. Nu se vor deschide complet stavilele fără ca stavilele adiacente să nu fie ridicate
parţial. Creşterea debitului evacuat prin deschiderea stavilelor se va face în trepte şi nu
continuu. Se va urmări ca sporul de debit să nu fie prea mare pentru a nu produce unde
nefavorabile în aval. În timpul manevrării stavilelor, acestea trebuie să funcţioneze fără
şocuri sau vibraţii. În regulamentele de exploatare se va prestabili o ordine de deschidere a
stavilelor, precum şi valori pentru treptele de deschidere a fiecărei stavile în parte. Limita
acestor valori se stabileşte ţinând seama de obiectivele din aval şi de capacitatea şi
posibilităţile de manevrare a stavilelor.
14. În situaţiile când după pre-golirea lacului nu se produce viitura, umplerea lacului
până la NNR se va face conform punctului 11, prin evacuarea de debite mai mari sau egale
cu debitul de servitute, ce se precizează de către unitatea de exploatare.
15. Înainte de începerea perioadei de viitură, se vor lua următoarele măsuri :
 se va examina starea generală a construcţiilor şi echipamentelor hidromecanice;
 se va face recunoaşterea şi verificarea instalaţiilor care asigură hidrometria de
exploatare (mire, telelimnimetre, telelimnigrafe, etc.);
 se vor verifica şi asigura mijloacele de comunicaţie pentru buna funcţionare a
sistemului informaţional – decizional; sistemul de avertizare – alarmare aval
baraj;
 se vor lua, dacă este cazul, măsuri suplimentare de organizare a personalului de
exploatare de la baraje (dublare tură, prezenţă echipă de intervenţie, etc.);
 se va inventaria stocul de materiale, scule, dispozitive, utilaje şi mijloace de
transport pentru apărarea împotriva inundaţiilor, accidentelor la construcţii
hidrotehnice şi se va completa, dacă este cazul;
 din partea organelor locale se va solicita asistenţa pentru asigurarea unor legături
telefonice rapide şi suplimentari cu personal şi utilaje în caz de necesitate;
 se vor îndepărta plutitorii existenţi pe lac şi se vor înlătura obstacolele care pot
modifica scurgerea în albia aval baraj;
 în cazul în care ambarcaţiunile (bărci, şalupă, debarcadere plutitor) se află pe lac,
se vor lua măsuri de retragere în locuri ferite şi de ancorare a acestora;
Pagina 104 din 525

 accesele la uvrajele acumulării vor fi curăţate pentru a permite intervenţiile şi

deplasarea utilajelor şi mijloacelor de transport;
16. La începutul perioadei de ape mari, funcţie de prognoza anunţată, se stabileşte
modul de manevră cu sau fără pre-golire, conform regulamentului de exploatare.
17. În timpul viiturilor, unităţile de exploatare trebuie să supravegheze comportarea
barajului şi a construcţiilor anexe, conform unui program stabilit.
18. În timpul scăderii viiturilor, modul de evacuare a debitului şi coborârea nivelului
în lac spre NNR, se va face conform regulamentului de exploatare.
19. În situaţia când se anunţă o nouă viitură, golirea lacului sub nivelul maxim se va
face cât mai repede, însă cu debite evacuate mai mici decât debitul afluent maxim.
20. În cazul pierderii legăturii cu dispeceratul, şeful formaţiei de exploatare de la
baraj acţionează conform ultimei decizii de exploatare primite de la dispecerat, a prevederilor
regulamentului de exploatare şi a planului de apărare. Elementul principal după care se
ghidează îl constituie viteza de variaţie a nivelului în lacul de acumulare (creştere sau
descreştere). După restabilirea legăturii, se vor transmite operativ la dispecerat toate
manevrele executate, în vederea menţinerii sau corectării la acest nivel a deciziilor luate.
21. După trecerea viiturilor se vor face observaţii şi măsurători, privind comportarea
barajelor, în special tasări, deplasări, infiltraţii, colmatări în bieful amonte, eroziuni în bieful
aval.
22. Rezultatele măsurătorilor la AMC, prelucrarea primară a acestora, reprezentările
grafice şi observaţiile vizuale, vor fi transmise de către unitatea de exploatare proiectantului
pentru interpretare.
23. Prelucrarea datelor hidrologice înregistrate în perioada de viitură se va asigura
prin serviciul de specialitate al unităţii de exploatare sau cu terţi.
24. Unitatea de exploatare va întocmi un raport de sinteză, care va cuprinde :
 prezentarea succintă a evenimentelor care au avut loc
 modul în care a funcţionat sistemul informaţional hidrometeorologic şi
operativ decizional; sistemul de avertizare – alarmare în aval de baraj
 efectele inundaţiilor în aval cu prezentarea pagubelor fizic şi valoric
 efectele viiturilor asupra părţilor componente ale amenajării hidrotehnice;
evaluarea fizică şi valorică a lucrărilor de remediere necesare
 măsurile luate şi eficienţa acestora
 prezentarea cazurilor de victime şi cauze
 modul cum a decurs alimentarea cu energie electrică pe parcursul viiturii
 propuneri de îmbunătăţire privind sistemul informaţional, completări necesare
la regulamentul de exploatare şi planul de apărare, modificarea, dacă este
necesară, a pragurilor de inundaţie.
25. Anual, după trecerea viiturilor importante, se vor face ridicări topo pe profile în
biefurile amonte şi aval, pentru determinarea evoluţiei colmatărilor şi eroziunilor.
26. În cazuri excepţionale, ce pot apare în diverse situaţii, printre care : viituri la
nivelul de verificare, debite de apă ce depăşesc cu mult debitele prognozate, apariţia unei a
doua viituri mai importante decât prima, tasări şi deplasări ale construcţiilor hidrotehnice de
Pagina 105 din 525

barare, tendinţa de mişcare a unui versant, etc., se vor convoca specialişti şi reprezentanţi ai
forului tutelar, la sesizarea expresă a unităţii de exploatare.
27. În cazuri excepţionale, în lipsa dispoziţiilor organelor competente de gospodărirea
apelor şi a organelor de specialitate ale forului tutelar, unităţile de exploatare vor subordona
modul de exploatare cerinţelor de siguranţă ale barajelor.
28. Pentru barajele de mică înălţime, care prezintă importanţă din punctul de vedere
al debitelor generate în aval, în cazul unei eventuale avarii importante, se va proceda la
ruperea dirijată într-o zonă stabilită şi amenajată corespunzător, evitându-se în felul acesta
ruperea generală şi producerea de inundaţii cu efecte catastrofale în aval.
Prezentarea generala a barajelor şi acumulărilor situate pe r. Crișul Repede
Amenajarea hidroenergetică Drăgan - Iad cuprinde :

- barajele şi lacurile de acumulare : Drăgan pe râul Drăgan, Leşu pe râul Iad, Bulz pe râul
Iad, Săcuieu pe râul Săcuieu
- centralele hidroelectrice Remeţi, Munteni I, Leşu şi microcentrala Munteni II
- staţia de pompare Săcuieu
- captările şi aducţiunile secundare, amplasate în 3 subbazine hidrografice ale râurilor
Crişul Repede - Săcuieu, Drăgan, Iad
Barajul şi acumularea Drăgan
Barajul Drăgan, care a intrat în funcţiune în anul 1988, este amplasat pe râul Drăgan, în aval
de confluenţa cu râul Sebeşel şi are următoarele componente :
- descărcătorul de suprafaţă
- golirea de fund
Barajul Drăgan a fost proiectat la clasa I de importanţă (STAS 4273-61), având debitul de
calcul de 0.1%, iar cel de verificare de 0.01%.
Date caracteristice ale lacului de acumulare dunt următoarele:
- cotă coronament : 856.00 mdM
- nivel maxim extraordinar : 855.00 mdM
- cotă crestei deversorului : 851.00 mdM
- NNR – 851.00 mdM
- Nivel minim de exploatare pentru funcţionarea a 2 grupuri : 795.00 mdM
- Nivel minim de exploatare pentru funcţionarea cu 1 grup : 785.00 mdM
- Cotă radier priză : 775.00 mdM
- Cotă radier golire de fund : 755.80 mdM
- Cotă fundaţie : 736.00 mdM
- Suprafaţa lacului la NNR – 290 ha
Pagina 106 din 525

Volume caracteristice :
- volum brut permanent : 112 mil.m3
- volum global : 127.1 mil.m3
- volum total : 124 mil.m3
- volum de gardă : 3.10 mil.m3
- volum de atenuare a viiturilor : 12 mil.m3
- volum util energetic : 97.4 mil.m3 (2 grupuri); 104 mil.m3 (1 grup)
- volum de rezervă : 11 mil.m3 (2 grupuri); 4.40 mil.m3 (1 grup)
- volum mort : 3.60 mil.m3
- volum evacuabil sub nivelul prizei : 3.36 mil.m3
- volum neevacuabil : 0.22 mil.m3
Descărcătorul de suprafaţă :
- tip : deversor cu lamă liberă, cu profil eliptic
- amplasament : în partea centrală a barajului
- număr de deschideri : 5
- lungimea unei deschideri : 12.55 m
- cotă creastă deversor : la 2 deschideri 851.00 mdM; la 3 deschideri 853.00 mdM
Golirea de fund :
- numărul golirilor : 2
- debit evacuat la NNR (851.00 mdM) : 2 x 41 = 82 m3/s
- debit maxim evacuat la coronamentul barajului (856.00 mdM) : 2 x 42 m3/s = 84 m3/s
- capacitatea maximă de evacuare (deversor de suprafaţă + 2 goliri) : 794 m3/s (856.00
mdM)
- capacitatea maximă la nivelul maxim 855.00 mdM (deversor de suprafaţă + 2 goliri):
452 + 83 = 535 m3/s
Singura folosinţă a acumulării Drăgan este cea energetică (40 m3/s) prin CHE Remeţi şi
Munteni I. Debitul minim asigurat aval : 200 l/s (în perioadele secetoase).
Barajul şi lacul de acumulare Lugaş

Date caracteristice pentru acumularea Lugaş :
- NNR – 220.00 mdM (în prezent : 216.00 mdM)
- cotă creastă deversor : 218.50 mdM
- cotă coronament baraj : 224.00 mdM
- nivel minim de exploatare : 209.00 mdM
- cotă superioară creastă clapetă : 221,00 mdM
- cotă radier golire de fund : 198.00 mdM
- cotă radier priză : 200.00 mdM
- cotă coronament diguri : 222.50 mdM
- nivel maxim : 222,00 mdM
- talveg râu : 197.00 mdM
Pagina 107 din 525

- volum brut permanent : 63.47 mil.m3 (în prezent 42.67 mil.m3)
- volum global : 85.47 mil.m3 (în prezent 42.67 mil.m3)
- volum total : 74.47 mil.m3 (în prezent 42.67 mil.m3)
- volum de gardă : 11 mil.m3 (în prezent 0 mil.m3)
- volum de atenuare a viiturilor : 11 mil.m3 (în prezent 0 mil.m3)
- volum util energetic : 48.8 mil.m3 (în prezent 28 mil.mc3)
- volum de rezervă : 14.4 mil.m3
- volum neevacuabil : 0 mil.m3
Descărcătorul de suprafaţă şi golirile de fund :

- barajul deversor este de tip etajat cu :
- 3 stavile clapetă la descărcătorul de suprafaţă
- 6 vane segment pentru golirile de fund
Prin acumularea Lugaş se regularizează un debit mediu de 24.2 m3/s. Din acumulare se
utilizează, prin uzinare, volumul util în scop energetic şi pentru asigurarea necesarului de apă
a folosinţelor din aval (Qmax uzinat = 2 x 43.2 m3/s).
Barajul si lacul de acumulare Tileagd

Datele caracteristice ale acumulării Tileagd :
- NNR – 195.00 mdM
- nivel maxim – 197.00 mdM
- cotă coronament – 199.00 mdM
- cotă crestă deversor – 193.50 mdM
- cotă crestă clapetă – 196.00 mdM
- nivelul minim de exploatare – 184.00 mdM
- cotă radier priză – 175.00 mdM
- cotă radier goliri de fund – 173.00 mdM
- coronament diguri – 197.50 mdM (0.5 m parapet sparge val)
- volum brut permanent : 52.94 mil.m3
- volum global : 74.54 mil.m3
- volum total : 63.34 mil.mc3
- volum de gardă : 11.20 mil.m3
- volum de atenuare a viiturilor : 10.4 mil.m3
- volum util energetic : 42.80 mil.m3
- volum de rezervă : 10.1 mil.m3
- volum neevacuabil : 0 mil.m3
Pagina 108 din 525

Descărcătorul de suprafaţă şi golirile de fund

- barajul deversor este de tip etajat cu :
- 3 stavile clapetă la descărcătorul de suprafaţă
- 6 vane segment pentru golirile de fund
Prin acumularea Tileagd se regularizează un debit mediu anual de 24.8 m 3/s. Din acumulare
se foloseşte volumul util (43 mil. m3) în scop energetic şi pentru folosinţele din aval (Qu = 2
x 41.7 m3/s; Q folosinţe : 6 -11 m3/s).
Barajul şi lacul de acumulare Leșu

Barajul Leşu este un baraj de greutate omogen, realizat din anrocamente cu mască de
etanşare din beton armat pe paramentul amonte.
Caracteristici constructive :
 lungimea frontului de barare : 181,00 m
 înălţimea constructivă : 60,50 m
 lăţimea coronamentului : 7,00 m
 cota coronamentului în ax : 580,50 mdM
 cotă creastă deversor : 576,50 mdM
 cota radierului prizei de apă : 539,00 mdM
 cota radierului golirii de fund : 520,60 mdM
 cota fundaţiei : 519,00 mdM
 lungimea deversorului : 18,00 m
 volumul brut : 28,3 mil.m3
 golirea de fund : orificiul de intrare dreptunghiular 3,00x7,00 m
: Q max. golire = 35,6 m3/s
: 2 vane (fluture  1400 mm şi conică  1200
mm)
 centrala hidroelectrică : Q instalat = 8 m3/s
Influenţa barajului Leşu a fost calculată cu atenuarea viiturilor pe valea Iadului, aval,
până la 60% şi 2% în secţiunea Oradea.
Prezentarea generala a barajelor şi acumulărilor situate pe r. Crișul Alb
Barajul şi lacul de acumulareTauț

Acumularea Tauţ a fost executată în perioada anilor 1968 – 1970. A fost proiectată pentru
apărarea împotriva inundaţiilor, irigaţii. În prezent acumularea este utilizată pentru
piscicultură şi agrement.
Volumul brut la 0,1 % este 33,7 mil.m3.
Suprafaţa lacului la 0,1 % este 372 ha.
Volumul total pentru atenuare este 18,5 + 10,05 mil.m3 (volum brut pentru irigaţii).
Pagina 109 din 525

Evacuarea debitelor atenuate se face prin golirea de fund, cota radier 147,00 mdMB (1x1600
mm) şi prin descărcătorul de suprafaţă cu lungime de 22,5 m, cotă creastă deversor 166,20
mdMB.
Evacuarea debitelor maxime până la asigurarea de 1 % (166,20 mdMB creastă deversor) se
asigură astfel :
- automat, prin deversări în turnul golirii de fund, prin preaplinul de la cota 162,20 mdMB
- prin manevrarea stavilei golirii de fund pentru evacuarea volumelor din lac între cotele
157,00 şi 162,20 mdMB
Deversarea prin preaplin fără efectuarea unor manevre este admisă numai pentru nivelele de
la 162,20 până la 162,70 mdMB (0,5 m peste NNR). Evacuarea debitelor prin golirea de fund
şi deversorul de suprafaţă se va face în limita capacităţii portante a râului Cigher.
Având în vedere amenajarea complexă a bazinului Cigher prin executarea în aval a barajului
Chier, pe timpul apelor mari se va urmări folosirea integrală a capacităţii de atenuare (cele
două baraje reduc cu 50% volumul viiturii) pentru a obţine în aval viitura de amplitudine
redusă, pentru a îmbunătăţii condiţiile de scurgere pe Crişul Alb în aval de confluenţa cu
valea Cigher. Debitele controlate evacuate prin golirile de fund prin manevrarea stavilelor la
cele două baraje pot menţine debitul din aval sub faza de inundaţie.
Barajul şi lacul de acumulare Chier

Barajul Chier este o acumulare temporară lateral faţă de râul Cigher şi a fost realizată pentru
menţinerea regimului de scurgere normal pe râul Crişul Alb în aval de confluenţă cu Cigherul
şi pentru scoaterea de sub inundaţii a terenurilor din b.h. Cigher.
 Digul baraj are o lungime de 6,94 km, cotă coronament 121,00 mdMB.
 Golirea de fund tip casetă cu secţiunea pătrată 4x1,5x1,5 m.
 Cota radier 112,00 mdMB.
 Turnul de manevră a golirii de fund cu cota superioară 120,00 mdMB cu 4
stavile 1,6x1,6 m.
 Deversorul de ape mari executat la km 3+900, cotă creastă deversor 119,92
mdMB, lungime 20 m.
 Volum total atenuat 9,95 mil.m3 (0,1%).
 Suprafaţa 404 ha (0,1%).
Lacul de acumulare Chier face parte din sistemul de apărare împotriva inundaţiilor pe valea
Cigher şi are rol de a reţine viiturile şi de a atenua debitele mari, venite de pe văile afluente,
valea Dudiţa şi valea Almaş, astfel fiind legat funcţional de acumularea Tauţ şi de emisarul
principal din bazin, valea Cigher. Evacuarea debitelor de viitură se poate face prin golirea
de fund şi prin deversorul de ape mari. În funcţie de situaţia creată în bazin se dispune
închiderea stavilelor la golirea de fund, când se înregistrează cota de 300 cm la staţia
hidrometrică Chier în aval, corespunzător cotei de 168 cm aval golire.
Pagina 110 din 525

Barajul şi lacul de acumulare Şicula

Acumularea Șicula este amplasată pe malul stâng al râului Crişul Alb amonte de confluenţa
cu v.Cigher.
 Capacitatea totală este de 6 mil.m3,
 suprafaţa inundată 595 ha.
 Deversorul de ape mari din beton are deschiderea de 100 ml cu creasta de acces
107,95 mdMN. Creasta deversorului corespunde nivelului maxim cu asigurarea
de 10 %.
 Golirea de fund 2x1,70x2,50 m cu cota radier 103,80 mdMN cu descărcare în
Canalul Gut.
Acumularea nepermanentă Şicula asigură atenuarea debitelor maxime pe râu care depăşesc
asigurarea de 5%. Debitul maxim cu asigurare de 5% este atenuat de la 590 m3/s la 505 m3/s,
iar cel cu asigurarea de 2% de 720 m3/s la 550 m3/s.
Barajul și lacul de acumulare Zărand - Cigher
Este amplasată pe malul stâng a râului Crişul Alb şi este delimitată între dig mal stâng Crişul
Alb şi dig mal drept Cigher în zona de confluenţă.
 Capacitatea totală este de 4 mil.m3, suprafaţa inundată de 305 ha.
 Deversorul de ape mari din beton are deschiderea de 100 ml cu cota creastă de acces
102,35 mdMN.
 Golirea de fund 2x1,70x2,00 m cu cota radier 100,00 mdMN, asigură evacuarea în
Crişul Alb.
Acumularea asigură atenuarea debitelor maxime care depăşesc asigurarea de 5% în secţiunea
deversorului care intră în funcţiune la nivele maxime de 10 % pe râu. Debitul atenuat cu
asigurarea de 5% în acumulare este de 435 m3/s, iar cel cu 2% este de 485 m3/s. Debitele
maxime atenuate aval de Zărand – Cigher sunt suplimentate de debitul maxim admis pe râul
Cigher la confluenţă de 145 m3/s care este transportat în siguranţă între diguri până în
secţiunea de frontieră.
Prezentarea generala a barajelor şi acumulărilor situate pe r. Crișul Negru
Barajul și lacul de acumulare Cărand – Răpsig

Barajul este amplasat pe Valea Teuz, în zona localităţii Beliu.
 Lungime baraj frontal 4,5 km şi 4 km dig remuu mal stâng Teuz.
 Cotă coronament 121,5 mdMB.
 Suprafaţă acumulării 950 ha la asigurarea 0,5% şi 430 ha la asigurarea 2%.
 Golirea de fund cotă radier 115,54 mdMB, casete 2x1,00x1,40; Q = 17 m3/s.
 Descărcător de suprafaţă 5 m lăţime, cotă creastă deversor 119,60 (2%), Q =
2,5 m3/s.
Acumularea nepermanentă Cărand – Răpsig nu are sisteme de reglare a debitelor evacuate,
avertizarea – alarmarea se face de la cantonul de exploatare, prin telefon şi radiotelefon.
Pagina 111 din 525

Barajul și lacul de acumulare Zerindu Mic

Acumularea nepermanentă de şes Zerindu Mic este amplasată pe malul stâng al Crişului
Negru, confluenţă cu râul Teuz.
Suprafaţa acumulată este cuprinsă între dig mal stâng Crişul Negru km 11+900 şi 17+400
între digul de remuu pe malul drept al râului Teuz km 0 şi 1+700 şi digul de pe malul drept al
pârâului Frunziş km 0 – 4+300.
Acumularea are o suprafaţă de 475 ha şi are două compartimente : 1 cu o suprafaţă de 80 ha
şi al doilea cu o suprafaţă de 395 ha.
 Acumularea este echipată cu două goliri de fund, una amplasată la
compartimentul 1, la km 150+900, alta amplasată la compartimentul 2, la km
11+900, dig mal stâng Crişul Negru.
 Volumul în acumularea nepermanentă Zerindu Mic este de 45,5 mil.m3.
Manevra golirii de fund în cazuri deosebite se vor face după indicaţiile primite de la
dispeceratul bazinal sau de la comisia centrală de apărare, de la care se va cere
Barajul și lacul de acumulare Tămașda

Acumularea nepermanentă Tămaşda este amplasată în amonte de confluenţa Canal Colector
cu Crişul Negru pe malul drept şi are scopul de reţinere şi a atenua o parte din debitele de
viitură a Crişului Negru, până la gradul de asigurare 0,5%, realizând astfel o apărare
împotriva inundaţiilor a obiectivelor economice – sociale aşezate în aval de polder de pe
ambele maluri.
Polderul Tămaşda este delimitat de digul mal drept Crişul Negru pe o lungime de 4,425 km
amonte de la încastrarea digul mal stâng Canal Colector, digul perimetral de închidere de
2,354 km între dig mal stâng Canal Colector şi dig mal drept Crişul Negru km 23+300 şi dig
mal stâng Canal Colector pe o lungime de 2,938 km. Volumul total 22,12 mil.m3, suprafaţa
507 ha, pe două compartimente, compartimentul I 104 ha, V = 2,69 mil.m3 şi compartimentul
II 403 ha, V = 19,43 mil.m3. Digul de compartimentare tip deversabil cu subtraversări pentru
evacuarea apelor din compartimentul I spre compartimentul II.
 Deversorul este de tip trapezoidal, cota 97,65 mdMB, Q deversor 0,5% + 8% spor =
191,4 m3/s, Q 2% = 77,4 m3/s. Deversorul intră în funcţiune la Q = 480 m3/s (5% la
cota 736 cm mira Talpoş). Lungimea deversor = 156 m.
 Golirea de fund este amplasată la km 20+0,75 pe dig mal drept Crişul Negru
(compartiment I) şi este alcătuit din două fire tip casetă de 1,5x1,8 m. Închiderea se
face cu două stavile metalice manevrate manual şi clapeţi metalici la ieşirea din
conductă. Cota radier = 90,85 mdMB; Q golire = 37 m3/s.
Golirea completă a polderului se face prin subtraversarea  1000 mm din dig mal stâng
Canal Colector km 0+471.
Atenuarea viiturilor se realizează până la cota de 97,05 mdMB. Debitele atenuate în polder,
la scăderea nivelului în râul Crişul Negru, se vor evacua prin deversorul de ape mari, până la
cota de 97,65 mdMB (cca. 4 mil.m3) şi restul gravitaţional, prin golirea de fund şi complet
Pagina 112 din 525

din compartimentul II prin subtraversarea dig mal stâng Canal Colector. Deschiderea golirii
de fund se face doar la atingerea cotei de 92,65 mdMB în Crişul Negru.
Debitele defluente atenuate sunt preluate în aval de polderul Zerindu Mic al cărui deversor
este amplasat la 2 km pe dig mal stâng Crişul Negru.
Polderul Coşdeni
Polderul Coşdeni,pe malul stâng a văii Holod este o acumulare temporară combinată
compusă dintr-o acumulare laterală prevăzută cu deversor lateral care intră în funcţiune la
nivelul de asigurare de 10% (149,90 mdM). Evacuarea apelor din polder se face prin golirea
de fund Ø 3x800 mm. Volumul total este de 2,6 mil.m3. Albia văii Holod este barată frontal
şi este prevăzută o golire de fund liberă cu Ø 2x2000 mm.
Polderul Ginta
În prezent polderul vechi Ginta, care avea rolul de a atenua undele de viitură de pe râul
Holod, nu mai există. Sunt în curs de execuţie lucrări de mărire a capacităţii acestuia cu
modificarea tuturor caracteristicilor tehnice ale vechiului polder, inclusiv a deversorului
lateral şi a golirii de fund.
Prezentarea generala a barajelor şi acumulărilor situate pe r. Barcău și Ier
Barajul și lacul de acumulare Sălard

Este o acumulare laterală de vârf, realizată ca o incintă îndiguită şi care se inundă dirijat
printr-un deversor de tip erodabil la nivele peste asigurarea 5% în scopul de a prelua
atenuările provocate de îndiguirea văii Barcău.
Polderul este amplasat pe malul stâng râului Barcău amonte de confluenţa cu valea Danţa.
 Cotă creastă deversor lateral 111,55 mdMB
 Lungime deversor (la bază) 110 m
 6 goliri de fund Ø 800 mm închise cu stavile şi clapeţi spre emisar.
 Volum 15 mil.m3.
Polderul intră în funcţiune la nivele maxime ce depăşesc asigurarea de 5%, asigurând
scurgerea unui debit de cca. 370 m3/s la coronamentul digurilor în secţiunea de frontieră.
Apele se acumulează pe o suprafaţă de cca. 700 ha. Evacuarea apelor acumulate în polder se
face prin deversorul de acces până la cota de deversare şi în totalitate prin manevrarea
stavilelor de la golirea de fund în funcţie de nivelele din râu.
Polderul Sălard este amplasat pe malul stâng al râului Barcău, amonte de confluenţă cu valea
Viţeilor (amonte localitatea Sălard), fiind o acumulare laterală, cu rol de atenuare a undei de
viitură pe râul Barcău, volumul maxim la asigurarea de 1% este de 15 mil.m3.
Deversorul lateral este de tip erodabil, lung de 350 m şi panta taluzului 1 : 2,5. Nivelul apei
în acumulare va atinge cota absolută 112,45 mdMB la 10% asigurare.
Pagina 113 din 525

Barajul și lacul de acumulare Andrid (Ier)

Acumularea Andrid este construită în zona superioară a Ierului, cu scopul regularizării
debitului de viitură la nivelul capacităţii de transport a albiei în aval până în secţiunea de
frontieră, lucru ce impune o atenţie deosebită şi o coordonare judicioasă, la ape mari cauzate
de fenomene deosebite.
 Volum acumulat 17,4 mil.m3.
 Lungime baraj 4,332 km; H = 3,5 m.
 Cotă coronament 113,50 mdM.
 Q max.1% = 46,m3/s, cota 112,90 mdM
 Q max.5% = 18,m3/s, cota 112,20 mdM
În cazul avarierii barajului sunt afectate terenuri agricole.
La apariţia unor fenomene naturale care produc situaţii aparte de regulament şi pot provoca
inundaţii sau scurgeri mai mari de debite în emisar, decât 37 m3/s, în secţiunea de frontieră,
se consideră caz deosebit.
6.3. Aprecierea gradului actual de protecție împotriva inundațiilor. Analiză

diagnostic – puncte tari și slabe
În bazinul hidrografic Crişuri, viiturile au loc frecvent în perioada martie - aprilie când apar
fenomene meteorologice nefavorabile, prin topirea masivă de zăpadă combinată cu
precipitatii abundente, ceea ce duce la formarea unor viituri puternice în cursul inferior al
Crişului Negru şi al Crişului Alb, cu mari pagube materiale prin inundarea localitatilor,
obiectivelor economice şi sociale, cailor de comunicatie, terenurilor agricole.
Urmarea a acestor fenomene periculoase repetate, sunt afectate s-au distruse obiective de
apărare împotriva inundatiilor şi lucrari hidrotehnice, fiind necesară refacerea lor sau găsirea
unor soluţii alternative pentru reducerea riscului la inundaţii şi diminuarea efectelor negative.
Managementul situaţiilor de criză in caz de producere a inundaţiilor, în bazinul hidrografic
Crisuri, se află într-un proces de schimare, în conformitate cu modificările ce se produc la
nivel naţional atât în privinţa adoptării unei strategii noi privind apărarea împotriva
inundaţiilor, cât şi în privinţa reformei instituţionale .
Noua strategie de apărare împotriva inundaţiilor este elaborată ţinând cont de orientările
actuale ale politicii şi strategiei apelor în Uniunea Europeană în domeniului reducerii riscului
la inundaţii.
Dupa o analiză preliminară, se estimează că in districtul de bazin hidrografic Crișuri sunt
expuse riscului la inundații la viituri cu debite având probabilitatea de depășire de 1%
suprafețe însumând peste 98.000 ha și peste 58.000 locuitori din peste 150 de localități.
Datele privind acest fapt vor fi descrise în cadrul capitolului 11, “Inundabilitatea actuală a
teritoriului bazinului hidrografic Crișuri la viituri cu debite având probabilități de depășire de
10%, 5%, 1% și 0.1%, suprafața, populație afectată, etc.”, capitol întocmit ca urmare a
efectuării calculelor de modelare hidrologice și hidraulice în bazinul hidrografic Crișuri.
Pagina 114 din 525

O sistematizare a datelor privind suprafețele totale și agricole, numărul locuințelor distruse și

a suprafețelor inundate în perioada 1970 – 2006, în bazinul hidrografic Crișuri, se prezintă în
tabelul 6.13.
Tabelul 6.3.
Suprafata - ha Suprafața Număr locuințe

Bazin hidrografic Totala agricolă inundată (ha) distruse
Crișuri 1.486.000 1.018.277 586.945 13.353
Total România 23.839.100 14.836.585 2.701.031 231.613
Conform unei metodologii privind vulnerabilitatea la inundații existente la Institutul

Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) și a calculelor ca urmare a acestei
metodologii – 5 clase de vulnerabilitate – b.h. Crișuri se situează în clasa III-a de
vulnerabilitate. În b.h. Crișuri se produc în medie anual cca. 13% din numărul viiturilor ce au
loc pe teritoriul țării. Această metodologie are la bază indicatorii de vulnerabilitate,
menționați in continuare, dar nu ține seama decât indirect (prin impactul inundațiilor asupra
teritoriului si obiectivelor inundate) de gradul de amenajare al bazinului hidrografic în
privința protecției la inundații.
Indicatori de vulnerabilitate:
 is – ponderea suprafetelor medii multianuale inundate din suprafata totala/agricola
a bazinului hidrografic;
 il – ponderea numarului mediu multianual al locuintelor distruse din suprafata
inundata a bazinului hidrografic, exprimata in numarul de locuinte distruse la
1000 ha inundate;
 iv – ponderea marilor viituri exprimata prin numarul mediu multianual de
evenimente care au produs inundatii intr-un bazin hidrograf„ic din numarul total
de evenimente produse la nivelul tarii;
 ir – timpul de revenire a debitelor maxime produse pe principalele cursuri de apa
ale bazinului hidrografic.
Ca puncte tari privind protecția la inundații în bazinul hidrografic Crișuri putem menționa:
 Amenajările structurale existente pentru reducerea riscului la inundații (acumulări cu
rol de atenuare, lucrări de îndiguire și regularizare de albii, apărări de mal, etc.);
 Masuri nestructurale existente (sisteme informaționale de avertizare și prognoză,
reguli de exploatare a acumulărilor bazate pe informații de avertizare și prognoză,
planuri de acțiune operativă și modele de intervenție la viituri, cooperarea cu apărarea
civilă și populația).
În privința punctelor slabe privind protecția la inundații in b.h. Crișuri se pot considera
urmatoarele aspecte:
 Albii și diguri neîntreținute, multe din diguri fiind cedate la primării;
 Poduri necurățate;
 Balastiere amplasate ilegal, în special dupa 1990;
Pagina 115 din 525

 Lipsa unor măsuri ferme de urmărire adecvată a unor fenomene de maximă

importanță pentru protecția la inundatii (evidența precară a eroziunile de albii și a
depășirilor de diguri, etc.);
6.4. Concluzii
În bazinul hidrografic Crişuri, viiturile au loc frecvent în perioada martie - aprilie când apar
fenomene meteorologice nefavorabile, prin topirea masivă de zăpadă combinată cu
precipitatii abundente, ceea ce duce la formarea unor viituri puternice în cursul inferior al
Crişului Negru şi al Crişului Alb, cu mari pagube materiale prin inundarea localitatilor,
obiectivelor economice şi sociale, cailor de comunicatie, terenurilor agricole.
Urmarea a acestor fenomene periculoase repetate, sunt afectate sau distruse obiective de
apărare împotriva inundatiilor şi lucrari hidrotehnice, fiind necesară refacerea lor sau găsirea
unor soluţii alternative pentru reducerea riscului la inundaţii şi diminuarea efectelor negative.
Managementul situaţiilor de criză in caz de producere a inundaţiilor, în bazinul hidrografic
Crisuri, se află într-un proces de schimare, în conformitate cu modificările ce se produc la
nivel naţional atât în privinţa adoptării unei strategii noi privind apărarea împotriva
inundaţiilor, cât şi în privinţa reformei instituţionale .
Noua strategie de apărare împotriva inundaţiilor este elaborată ţinând cont de orientările
actuale ale politicii şi strategiei apelor în Uniunea Europeană în domeniul reducerii riscului la
inundaţii si cuprinde printre altele:
- Inundaţiile sunt procese naturale, care au existat şi vor continua să existe. Intervenţia
antropică în procesele naturale trebuie să fie reversibilă, compensatoare şi în viitor
prevenită.
- Strategia de apărare împotriva inundaţiilor trebuie să se realizeze pe bazine hidrografice,
luându-se în considerare inundaţiile posibile la interval mare de timp, nu numai viiturile
obişnuite. Astfel, pentru bazinele hidrografice internaţionale este necesar de a elabora
planuri de gestiune a apelor, de îmbunătăţire a prognozelor, de apărare împotriva
inundaţiilor în cooperare cu ţările riverane, care să cuprindă măsuri de rezolvare a
situaţiilor de criză la nivel de bazin hidrografic.
- Măsurile structurale rămân elementele principale ale strategiei pentru protejarea
populaţiei şi bunurilor acesteia, cu luarea în considerare a conservării naturii şi
managementul mediului
- Pentru retenţia apei se vor crea poldere care să fie folosite ca păşuni sau pentru
restaurarea pădurilor aluvionare şi care în timpul viiturilor vor fi inundate pentru
atenuare;
- Îndiguirile se vor realiza numai pe sectoare scurte de râu şi numai pentru apărarea
împotriva inundaţiilor a localităţilor şi a unor obiective economice şi sociale importante;
Dezvoltarea măsurilor nestructurale de prevenire prin :
 Refacerea zonelor umede de protecţie ecologică, recrearea condiţiilor naturale ale
zonelor umede şi ale albiilor majore de a atenua viiturile. Aceste măsuri aduc
Pagina 116 din 525

beneficii în ce priveşte conservarea biodiversităţii, realimentarea acviferelor, zone de

recreere, oportunităţi de turism;
 Mai mult spaţiu pentru apă prin restaurarea albiilor majore degradate, inclusiv unele
meandre ale râurilor, restaurarea vegetaţiei pe malurile cursurilor de apă;
 Reducerea efectelor negative ale inundaţiilor asupra ecosistemelor acvatice şi
terestre, astfel, trebuie rezolvată problema fenomenelor asociate inundaţiilor: băltiri,
eroziuni de soluri, alunecări de teren, poluări;
 Descurajarea lucrărilor de drenaje, a apărărilor de mal, a consolidărilor de mal, a
indiguirilor care formează un obstacol în calea scurgerii naturale pe cursurile de apă
şi care nu protejează zone dens populate ;
 Evaluarea riscului şi elaborarea hărţilor de risc la inundaţii;
 Interzicerea construcţiilor în zone cu risc la inundaţii;
 Informarea publicului cu privire la zonele cu risc la inundaţii, prin publicarea unor
informaţii transparente, uşor de înteles şi a unor hărţi de risc uşor de interpretat,
astfel încât publicul să conştientizeze riscul posibil;
 Conştientizarea publicului în privinţa riscului rezidual, încurajarea acestuia de a-si
lua propriile măsuri de apărare, prin asigurarea bunurilor, deoarece fondurile
naţionale nu pot acoperi decât parţial pagubele produse de inundaţii.
6.4.1. Amenajări structurale existente pentru reducerea riscului la inundații
hidrografic Crişuri, sunt următoarele:
- 78 de acumulari permanente, cu un volum total de 465,4 mil.mc, din care 52,7 mil
mc volum de atenuare a viiturilor, cele mai importante fiind : Lugaşu, Tileagd, Tăut,
Drăgan şi Leşu ;
- 72 de acumulări nepermanente (poldere), având un volun total de 174,6 mil.mc, din
care 60,4 mil mc volum de atenuare a viiturilor, mai importante fiind: Zerindu Mic,
Tămaşda, Cărand, Andrid, Sălard, Chier, Ginta ;
Astfel, în total există 150 de acumulări permanente şi nepermanente, cu un volum total
de 640 mil.mc, din care 113 mil.mc volum de atenuare a viiturilor.
Morilor) ;
Principalele lucrări în domeniul lucrărilor de desecare și de combaterea eroziunii solului sunt:
- Lucrări de desecări pe o suprafaţă de 341 500 ha ;
Pagina 117 din 525

6.4.2. Măsuri nestructurale existente în bazinul hidrografic Crișuri
Măsurile nestructurale existente în bazinul hidrografic Crișuri, sunt următoarele:

sistemelor decizionale de acțiune operativă în timpul și după producerea inundației;
 elaborarea și /sau actualizarea de regulamente, planuri de acțiune operativă și modele
de intervenție pentru diverse scenarii de viitură, precum și de sisteme de cooperare cu
apărarea civilă și populația;
 Plan bazinal de apărare împotriva inundațiilor, ghețurilor, secetei hidrologice,
accidentelor la construcții hidrotehnice și poluărilor acidentale și Planuri județene de
apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor
la construcțiii hidrotehnice și poluărilor accidentale.
Pagina 118 din 525

CAPITOLUL 7 SISTEMUL ACTUAL DE GESTIONARE A

RESURSELOR DE APĂ DIN BAZIN
Gestionarea resurselor de apă este un proces de interacțiune între disponibilul de apă la

sursă și cerințele de apă ale folosințelor. Cu alte cuvinte, gestionarea resurselor de apă
implică obligatoriu atât gestionarea disponibilului la sursă, cât și gestionarea cerințelor
de apa.
Principala problemă a gestionării resurselor de apă o constituie acoperirea cerințelor de apă
ale folosintelor.
În acest scop sunt necesare:
• cunoașterea resurselor naturale (hidrologice) de apă;
• cunoașterea resurselor socio-economice de apă, adică acea parte a resurselor
naturale (hidrologice) care prin intermediul unor infrastructuri ingineresti au fost
transformate în resurse mobilizabile ce asigură satisfacerea cerințelor de apă ale
folosințelor;
• identificarea folosințelor actuale și a cerințelor lor de apă și a strategiilor de
dezvoltare viitoare ale acestora;
• condițiile impuse de folosințe în vederea satisfacerii cerințelor de apă.
În privinţa managementului resurselor de apă, cadrul juridic se bazează în principal pe
următoarele:
 Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului de stabilire a
unui cadru de politică comunitară în domeniul apei
 Legea nr. 107/1996 Legea apelor, cu modificările și completările ulterioare
La nivelul Uniunii Europene au fost promovate instrumente legislative pentru protecţia si
managementul durabil al resurselor de apă. Dintre acestea, de o importanță deosebită este
Directiva Cadru 2000/60/EC de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul
apei, care defineşte apa ca pe un patrimoniu ce trebuie protejat, tratat și conservat ca atare.
Directiva apei asigură cadrul necesar gospodăririi durabile a apei, ceea ce presupune
gestiunea cantitativă și calitativă a apelor si ecosisteme sănătoase, având ca scop atingerea
„stării bune” a apelor până în anul 2015. Instrumentul de implementare al Directivei Cadru,
reglementat prin articolul 13 si Anexa VII, este reprezentat de Planul de Management al
Bazinului / Districtului Hidrografic care, pe baza cunoașterii stării corpurilor de apă,
stabilește obiectivele țintă pe o perioada de 6 ani și propune măsuri pentru atingerea „stării
bune” a apelor.
7.1. Lucrări, Capacităţi, Folosinţe
Spaţiul hidrografic Crişuri cuprinde mai multe categorii de lucrări: acumulări, derivaţii,
regularizări, îndiguiri şi apărări de maluri, executate cu diverse scopuri (energetic, asigurarea
cerinţei de apă, regularizarea debitelor naturale, apărarea împotriva efectelor distructive ale
Pagina 119 din 525

apelor, combaterea excesului de umiditate, etc.), cu efecte funcţionale pentru comunităţile

umane.
Acumulările din spatiul hidrografic Crişuri sunt amplasate în bazinele hidrografice ale
râurilor: Crişul Alb, Cigher, Crişul Repede, Iad, Valea Drăgan, Valea Făncica, Almaş şi Gut.
Ele au fost construite cu scopuri multiple: alimentare cu apă potabilă şi industrială, energetic,
piscicol, irigaţii şi combaterea inundaţiilor.
Schema principalelor lacuri de acumulare din bazinul hidrografic Crişuri, precum şi
principalele caracteristici ale acestora au fost prezentate în capitolul anterior.
În bazinul hidrografic mijlociu al Crişului Repede au fost construite în scop energetic două
acumulări: Lugaşu şi Tileagd, iar în partea superioară pe cursurile afluenţilor acestuia -
Valea Drăganului şi respectiv Iad, două acumulări importante: Drăgan şi Iad, au scop
energetic, de atenuare a viiturilor şi de alimentare cu apă a localităţilor din aval.
Amenajarea hidroenergetică Drăgan-Iad (162 MW putere instalată) este constituită în
principal din barajele şi lacurile de acumulare Drăgan, Leşu şi Bulz, derivaţii, galerii de fugă
şi de aducţiune, staţii de pompare, captări secundare, central hidroelectrice (Munteni I, Leşu)
şi microhidrocentrale, conducte de aducţiune şi forţate, etc.
Schema de amenajare se bazează pe captările şi aducţiunile secundare amplasate în bazinele:
Săcuieu (captările: Răcad, Valea cu Peşti, Anişel, Aluniş, Valea lui Serp, Rujeţ şi Bănişor),
Drăgan (captările: Dara şi Zărnişoara) şi Iad (captările: Cârligatele, Izvor, Salhis şi Zimbru)
care gravitaţional sau/şi prin pompare cresc aportul de apă în acumularea Drăgan.
În sub-bazinul hidrografic al văii Făncica se găsesc două acumulări: Sălacea şi Crestur-
Abrămuţ care au ca destinaţii asigurarea necesarului de apă pentru agricultură.
Acumulările Tauţ şi Rovina sunt poziţionate în sub-bazinul hidrografic al Crişului Alb, pe
cursurile Cigher şi Gut, având ca scop irigaţiile şi piscicultura.
Acumularea Fegernic se află pe cursul de apă Almaş şi are ca destinaţie irigaţiile.
Derivaţiile din bazinul hidrografic Crişuri, sunt în număr de 22, cu o lungime totală de 299
km, din care cele mai importante sunt derivaţiile din Sistemul Hidroenergetic Crişul Repede
(cuprinzând 14 captări secundare), canalul de fugă Tileagd-Săcădat-Fughiu (dimensionat
pentru un debit maxim de 90 mc/s) şi canalul Vad-Aştileu.
Derivaţiile cu rol important în agricultură şi piscicultură sunt: Canalul Colector, având
lungimea de 61 km (care derivă debite din Crişul Repede în Crişul Negru) şi Canalul
Morilor construit în anul 1841.
În spaţiul hidrografic Crişuri singura derivaţie care poate face transfer de apă din râul Mureş
(Pauliş) cu restituţie în bazinul Crişului Alb (râul Cigher) este Canalul Matca (42 km),
construit în scopul asigurării apei pentru irigaţii, cu un debit instalat de 20 mc/s. În ultima
perioadă, în lipsa solicitărilor de apă pentru irigaţii, nu s-a realizat transfer de apă din Mureş
în Crişul Alb.
O caracteristică importantă a s.h. Crişuri o reprezintă existenţa a numeroase iazuri piscicole,
precum şi realizarea de acumulări care au folosinţă piscicolă şi care afectează în special sub-
bazinele: Crişul Alb, Crişul Negru şi Crişul Repede. Astfel, există un număr de 9 amenajări
piscicole (iazuri şi bazine amenajate) şi 6 păstrăvării în care se practică activităţi de
acvacultură.
Pagina 120 din 525

Folosintele de apa sunt constituite din acele activitati care pentru a se putea desfasura au
nevoie de apa. Caracteristic pentru fiecare folosinta de apa este cerinta de apa, adica acea
cantitate de apa ce trebuie prelevata la sursa in scopul utilizarii ei intr-un scop anume.
In continuare se prezinta atat grafic, cat si sub forma tabelara evolutia volumelor de apa
prelevate in bazinul hidrografic Crisuri in intervalul 2001-2009.
Tabel 7.1
Folosinta Anul
de apa 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Populatie 39,83 32,43 30,3 23,62 20,43 20,55 21,21 21,3 23,68
Industrie 84,05 46,6 40,54 46,32 44,03 46,59 46,6 44,45 52,45
Agricultura 20,04 26,24 25,78 24,76 23,94 22,42 18,59 30,65 29,67
Total 143,92 105,27 96,62 94,7 88,4 89,56 86,4 96,4 105,8
Fig. 7.1. – Evolutia volumelor de apa prelevate in bazinul hidrografic Crisuri
Din cele prezentate in tabelul si figura de mai sus se poate observa ca totalul volumelor de
apa prelevate pentru folosintele de apa (populatie, industrie si agricultura) au avut o scadere
in intervalul 2001-2005 (de la 143.9 milioane mc de apa in anul 2001 la 88.4 milioane mc de
Pagina 121 din 525

apa in anul 2005), in timp ce in anii 2008 si 2009 s-au inregistrat volume de apa prelevate
aproximativ egale cu cele prelevate in anii 2003, respectiv 2002.
7.2. Modul de exploatare
Prin exploatarea în condiţii normale de funcţionare (ape medii), se înţelege exploatarea

care se face în situaţiile în care se îndeplinesc simultan următoarele condiţii :
- nivelul, respectiv volumul apei în lac, permit funcţionarea fără restricţii în asigurarea cu apă
a folosinţelor (respectiv sub nivelul de retenţie normală, fără umplerea volumelor de protecţie
sau de atenuare a viiturilor). Dacă pentru acumularea respectivă există întocmit grafic
dispecer, nivelul, respectiv volumul apei în lac, trebuie să fie situate în zona de funcţionare
în regim liber sau în regim asigurat.
- debitele afluente în lacul de acumulare sunt sub 20% din debitul de dimensionare pentru
condiţii normale de exploatare a barajului.
- construcţiile, instalaţiile şi echipamentele hidromecanice ale barajului şi lacului de
acumulare sunt stabile şi funcţionale.
Resurse de apă pentru secţiunea Crişul Repede
a. Lacuri de acumulare
Tabel 7.2
Volum acumulat (mil.m3) Ordinea de

Denumire
la nivel minim la NNR prioritate
- alimentarea cu apă
industrială a
Priza CET I Oradea
- 0,00085 platformei industriale
Vest
din zone de vest a
municipului Oradea
- alimentarea cu apă
potabilă şi industrială
a zonei aval, în
pricipal al municipului
Oradea, precum şi a
amenajării piscicole
Leşu 1,10 25,50 Remeţi, din aval de
baraj
- producerea de
energie electică prin
intremediul CHE Leşu
- rol special de
atenuare a viiturilor
Pagina 122 din 525

Drăgan – pentru
funcţionarea cu 2
14,6
grupuri
- producerea de
Drăgan – pentru 112 energie electrică
funcţionarea cu 1
8,0
grup
- producerea de
energie electrică
- apărarea împotriva
Lugaşu 14,67 63,47 inundaţiilor a
localităţilor situate în
aval de barajul
Tileagd
- asiguraea unui debit
Tileagd 10,14 52,94 necesar în aval de
6 m3/s
b. Capacităţi de derivare din alte bazine
Tabel 7.3
DERIVAŢII INTERBAZINALE PENTRU SATISFACEREA CERINŢELOR DE APĂ ALE

FOLOSINŢELOR (IMPORT DIN ALTE BAZINE)
Punct de captare Punct de debuşare Volum
Debit mediu
Curs Curs instalat anual
Denumire Amplasament Judeţ Amplasament Judeş
de apă de apă (m3/s) derivat
(mil.m3)
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Deriv. Subbaz. Subbaz.
Cluj Săcuieu Cluj Drăgan 4,3 63,07
Săcuieu Săcuieu Drăgan
Deriv. Subbaz. Subbaz. Valea
Cluj Aluniş Cluj 0,4 1,57
Aluniş Săcuieu Drăgan Drăgan
Anişel
Deriv. Subbaz. Subbaz. Valea
Cluj + V. cu Cluj 0,4 0,63
Mona Săcuieu Drăgan Drăgan
Peşti
Subbaz. Subbaz. Valea
Deriv. Rujet Cluj Rujet Cluj 0,32 1,58
Săcuieu Drăgan Vişag
Deriv. V. Subbaz. V. lui Subbaz. Valea
Cluj Cluj 0,54 1,26
lui Şerp Săcuieu Şerp Drăgan Drăgan
Ad. Răcad- Subbaz. Subbaz.
Cluj Răcad Cluj Drăgan 2,1 8,51
Drăgan Săcuieu Drăgan
Ad. Bănişor Cluj Bănişor Cluj 0,4 1,57
Săcuieu Drăgan Vişag
Pagina 123 din 525

Ad. Subbaz. Valea Subbaz. Valea

Cluj Cluj 0,88 3,46
Zărnişoara Săcuieu Zarna Drăgan Drăgan
Ad. Dara Cluj Dara Cluj 1,84 5,99
Drăgan Drăgan Drăgan
Ad. Iad-
Valea
Drăgan Subbaz. Iad Bihor Iad Subbaz. Iad Cluj 8,5 36,58
Iad
(Cârligatele)
Ad. Izvor Subbaz. Iad Bihor Izvor Subbaz. Iad Cluj Iad 1,68 6,62
Ad. Sălhiş Subbaz. Iad Bihor Sălhiş Subbaz. Iad Cluj Iad 0,96 3,78
Ad. Zimbru Subbaz. Iad Bihor Zimbru Subbaz. Iad Cluj Iad 0,96 3,78
Ad. Remeţi-
Subbaz. Iad Bihor Daşor Subbaz. Iad Bihor Iad 49 32,8
Munteni
Ad.
Munteni- Subbaz. Iad Cluj Iad Subbaz. Iad Bihor Iad 51 41,05
Bulz
Ad. Leşu- Crişul
Subbaz. Iad Bihor Iad Subbaz. Iad Bihor 9,3 97,76
Remeţi Repede
Ad.
Baz. Crişul Crişul Baz. Crişul Crişul
Tileagd- Bihor Bihor 12 76,8
Repede Repede Repede Repede
Fughiu
Ad. Vad- Baz. Crişul Crişul Baz. Crişul Crişul
Bihor Bihor 90 20,8
Aştileu Repede Repede Repede Repede
Ad. Canalul Baz. Crişul Crişul Baz. Crişul Crişul
Arad Arad 15,5 40,7
Murilor Alb Alb Alb Alb
Deriv.
Baz. Crişul Crişul Baz. Crişul Crişul
Canalul Bihor Bihor 37 52,6
Repede Repede Negru Negru
Colector
Ad. Beliu- Baz. Crişul Baz. Crişul Crişul
Arad Beliu Bihor 130 94,6
Tăut Alb Negru Negru
Canal Baz. Crişul
Baz. Mureş Arad Mureş Arad Cigher 20 21,41
Matca Alb
c. Debite la posturi hidrometrice :
Tabel 7.4
Nr. Postul / Staţia Cursul de apă Debitul minim

Crt. necesar (m3/s)
1. Blăjeni Crişul Alb 0,245
2. Vaţa de Jos Crişul Alb 0,150
3. Chişineu Criş Crişul Alb 0,211
4. Buteni Canalul Morilor 0,063
5. Beiuş Crişul Negru 0,235
6. Tinca Crişul Negru 0,251
7. Zerind Crişul Negru 0,303
Pagina 124 din 525

8. Ciucea Crişul Repede 0,304

9. Vadu Crişului Crişul Repede 1,306
10. Oradea Crişul Repede 3,69
11. Nuşfalău Râul Barcău 0,075
12. Marca Râul Barcău 0,203
13. Chiribiş Valea Bistra 0,032
Exploatare în perioade de ape mici sau deficitare

Reguli de exploatare la ape mici:
1. Prin exploatarea în condiţii de ape mici (secetă) se înţelege exploatarea care se face
în condiţiile în care nivelul, respectiv volumul apei în lacul de acumulare nu permit
asigurarea debitelor maxime necesare folosinţelor, iar debitele afluente în lacul de acumulare
sunt mai mici decât acestea. Acest regim se instituie de asemenea, în caz de avarie, revizie
sau reparaţii la echipamente hidromecanice sau construcţii, care impun exploatarea lacului la
cote scăzute.
2. La prognozarea sau anunţarea posibilităţii apariţiei unei perioade de secetă, se vor
verifica instalaţiile şi echipamentele hidromecanice aferente barajului şi în special
descărcătorilor şi golirilor de fund, precum şi captarea şi instalaţiile de livrare a apelor la
folosinţe.
3. Se vor executa reparaţii pentru reducerea la minim a pierderilor de apă.
4. În perioada de secetă este interzisă efectuarea de manevre ale stavilelor şi vanelor
care ar avea ca efect pierderi de apă din lacul de acumulare, cu excepţia operaţiilor de spălare
strict necesare, care se vor face cu volume cât mai reduse de apă şi la intervale cât mai mari.
Modul şi frecvenţa de efectuare a spălărilor, strict necesare în perioada de secetă, se
vor stabili pentru fiecare baraj şi lac de acumulare în parte, funcţie de condiţiile concrete ale
lucrării şi se vor înscrie în regulamentele de exploatare.
5. Pe cât posibil corpurile plutitorilor mari vor fi scoase de pe lac cu ajutorul
ambarcaţiunilor.
6. În cazul întreruperii legăturii cu dispeceratul şi constatării menţinerii regimului de

exploatare la ape mici, la acumulări, personalul de exploatare acţionează conform ultimei
decizii primite de la dispecerat. În caz că se constată trecerea la regimul de exploatare la ape
medii sau mari, se va acţiona conform prevederilor regulamentelor de exploatare proprii
acumulărilor.
În subbazinul hidrografic Crişul Repede există 3 acumulări care influenţează regimul de

scurgere al apelor.
Caracteristici generale - lacuri de acumulare
Pagina 125 din 525

Tabel 7.5
Sectorul Valori caracterist. Scopul

Nr. Denumirea Cursul de
/ zona de Vt Vu / ctg. de folosinţă Obs.
crt. acumulării apă
curs ampl. (mil.m3) deservite
1. Acumul. Drăgan Drăgan sector 3 124,0 99,5 energetic
2. Acumul. Leşu Iad sector 3 33,8 26,0 energ.+folosinţe
3. Acumul. Tileagd C. Repede sector 2 63,3 34,0 energetic
Caracteristici generale - lucrări de derivaţie
Tabel 7.6
Curs de apă Curs de apă Debite caracteristice

Nr.
Derivaţie din care se în care se (m3/s) Obs.
crt. Scopul
derivă derivă
Q inst. Qderiv. lunar
Crişul
Canalul Crişul Negru irigaţii şi
1. Repede 37,0 2,53
Colector piscicultură
În activitatea curentă se pot întâlni următoarele faze caracteristice privind satisfacerea

cerinţelor de apă :
- faza normală, corespunzătoare situaţiei când debitul sursei este mai mare decât debitul de
atenţie;
- faza de atenţie / avertizare, corespunzătoare situaţiei când în una sau mai multe secţiuni de
control, debitul sursei este mai mic decât debitul de atenţie, dar mai mare decât debitul
minim necesar sau la limită egal cu acesta;
- faza de restricţii, corespunzătoare situaţiei când în una sau mai multe secţiuni de control,
debitul sursei este mai mic decât debitul minim necesar.
În cazul instituirii fazelor de atenţie este necesară pregătirea şi trecerea la aplicarea unor
măsuri de folosire raţională a apei cu asigurarea cerinţelor de apă pentru funcţionarea la
capacitate a folosinţelor. Măsurile de raţionalizare în folosirea apelor corespunzătoare fazei
determinate şi condiţiile locale concrete se vor stabili de către beneficiari cu sprijinul
forurilor tutelare ale acestora şi în colaborare cu unităţile teritoriale de gospodărire a apelor.
Ca măsuri, ce trebuie avute în vedere de beneficiarii folosinţelor de apă în situaţii
premergătoare introducerii restricţiilor, avem: eliminarea risipei şi limitarea pierderilor de
apă, asigurarea calităţii corespunzătoare ale apelor evacuate, punerea în funcţiune a
instalaţiilor de alimentare de rezervă, din subteran sau din alte surse, accentuarea reutilizării
şi folosirea tuturor posibilităţilor de compensare internă a cerinţelor de apă.
Pagina 126 din 525

În vederea adoptării celor mai potrivite decizii de restricţionare care să conducă la pagube cât
mai mici folosinţelor de apă se au in vedere următoarele:
- reducerea în trepte a debitelor captate pentru irigaţii, ţinând seama de posibilităţile practice :
cu 25% în treapta I, cu 50% în treapta a II-a şi cu 75% în treapta a III-a. Aceleaşi procente s-
au aplicat şi pentru folosinţele piscicole, reducându-se debitul necesar până la 0,7 l/s, debit
necesar pentru primenire.
- reducerea în trepte a debitelor pentru folosinţele industriale (după epuizarea posibilităţilor
de raţionalizare a folosirii apei), conform programelor de restricţii, elaborate de beneficiari.
Asupra debitelor din secţiunile de pe Crişul Alb nu are influenţă nici o acumulare, deoarece
acumularea Mihăileni nu a fost pusă în funcţiune. În subbazinul Crişul Alb, pe râul Cigher, la
Tauţ există o acumulare care are rol de apărare împotriva inundaţiilor şi scopuri piscicole.
Caracteristici generale - lacuri de acumulare
Tabel 7.7
Nr. Denumirea Cursul de Sector / Valori caracteristice Scopul /

crt. acumulării apă zonă de curs Vt (mil.m3) Vu ctg. folos
Acumularea Crişul Nu e în
1. 3 10,3 8,33
Mihăileni Alb funcţiune
Apărare
împotriva
Acumularea
2. Cigher - 33,7 14,92 inund. şi
Tauţ
scopuri
piscicole.
Caracteristici generale - lucrări de derivaţie
Tabel 7.8
Curs de apă Curs de apă Debite caracteristice

Nr.
Derivaţie din care se în care se Scopul (m3/s) Obs.
crt.
derivă derivă Q inst. Qderiv. lunar
Canalul Crişul Alb Crişul Alb irigaţii şi
1. 15,5 1,59
Morilor la Buteni la Vărşand piscicultură
Numărul total de posturi hidrometrice pe Crişul Negru este de 5; toate cu transmisie zilnică a
nivelurilor şi a debitelor, iar pe afluenţii principali în număr de 4 posturi hidrometrice, tot cu
transmisie zilnică.
În bazinul Crişul Negru nu sunt lacuri de acumulare care să suplimenteze debitele de apă,
cerinţa utilizatorilor fiind asigurată în regim natural.
În bazinul hidrografic Barcău, debitele caracteristice cursului de apă se înregistrează la cele 5
staţii hidrometrice existente pe râul Barcău şi Bistra:
Pagina 127 din 525

- Nuşfalău,
- Marca,
- Sălard,
- Pădurea Neagră,
- Chiribiş.
Staţiile hidrometrice Nuşfalău, Marca, Sălard, Chiribiş sunt cu transmitere zilnică, iar staţia
hidrometrică Pădurea Neagră este permanentă, dar nu cu transmisie zilnică. Staţiile Sălard,
Marca, Nuşfalău sunt pe râul Barcău, iar Chiribiş şi Pădurea Neagră pe râul Bistra.
7.3. Concluzii
In districtul de bazin hidrografic Crisuri exista 128 de amenajari de gospodarire a apelor din
care:
- 2 amenajari – exclusiv producerea de energie hidro;
- 50 amenajari – o singura folosinta alta decat producerea energiei hidro sau atenuarea
viiturilor;
- 4 amenajare – amenajare avand doua folosinte (altele decat atenuarea viiturilor);
- 2 amenajari – amenajari hidroenergetice avand mai mult de doua folosinte;
- 27 amenajari – amenajari pentru piscicultura;
- 28 amenajari – amenajari pentru reducerea excesului de umiditate.
Pagina 128 din 525

CAPITOLUL 8 – CARACTERIZAREA GENERALĂ A

UTILIZĂRII TERENURILOR DIN SPAŢIUL BAZINULUI
HIDROGRAFIC CRIŞURI
În bazinul hidrografic Crişuri terenul arabil reprezintă circa 20.18%, culturile perene 41.54%
iar pădurile 33.35% din suprafaţa totală a bazinului.
Tabel 8.1
Nr. Suprafața bazinului Ocuparea terenului
Crt Cursul de apă Secțiunea de între secțiuni / Zone urbane Zone Teren Culturi Păduri
monitorizare Suprafața totală industriale arabil perene
(km2)
Km2 Km2 Km2 Km2 Km2
1. Ier Diosig 1365.4/1369.43 82.71 3.19 741.9 449.3 103.00
4
2. Barcau Valca de Sus 75.02 / 75.03 7.55 0.0 0.19 30.08 38.29
3. Barcau Balc 404.8/ 479.85 37.67 1.2 97.56 205.77 138.63
4. Valea Bistra am. Padurea Neagra 29.95/29.95 0.0 0.0 0.0 11.89 17.92
5. Valea Bistra am. Budoi 22.62/52.57 0.0 0.0 0.0 12.32 40.15
6. Valea Bistra Chiribis 122.23/174.81 13.21 0.42 3.49 73.22 84.38
7. Barcau av. Marghita 605.84/1085.80 75.03 2.43 195.8 523.19 290.77
(Saniob) 6
8. Barcau Parhida 648.73/1734.59 113.67 4.18 334.0 880.64 402.85
6
9. Crisul Repede Saula 28.94/ 28.96 1.37 0.0 8.42 18.77 0.75
10. Crisul Repede Ciucea 781.1/ 810.08 17.74 1.61 60.46 326.35 402.13
11. Crisol Repede am. Alesd 775.26/1585.35 38.77 3.05 85.73 604 831.56
12. Crisul Repede av. Alesd 18.7/1604.06 42.48 3.44 86.72 632.7 836.73
13. Crisul Repede am. Oradea 549.27/ 2153.37 78.82 9.12 96.58 964.42 989.81
14. Peta av. Oradea 122.14/122.14 15.75 2.68 27.48 52.12 24.08
15. Crisul Repede Tarian 232.55 / 2386.25 116.25 16.27 186.0 1040.11 1013.89
9
16. Crisul Repede Cheresig 41.1 / 2427.63 121.70 16.27 268.0 1057.73 1013.89
5
17. Crisul Negru am. Vascau 43.36 / 43.38 1.62 0.0 0.0 6.75 34.82
18. Crisul Baita Baita Plai 15.83/15.83 0.0 0.0 0.0 0.03 15.81
19. Crisul Baita Stei 91.05/91.05 0.03 0.26 0.0 19.39 66.39
20. Valea Stei 39.68/39.68 0.0 0.0 0.0 1.67 37.95
Galbena
21. Crisul Negru am. Beius 767.74 / 811.13 24.17 0.26 0.15 259.02 527.12
22. Crisul Negru av. Beius 572.8 / 1383.94 42.87 0.94 2.47 488.07 848.85
23. Crisul Negru Tinca 843.85 / 2227.81 75.66 0.94 33.91 922.37 1193.87
24. Crisul Negru Zerind 2155.37 / 176.12 0.94 550.0 1975.69 1617.29
4383.31 7
25. Crisul Alb Criscior 333.1 / 333.11 1.79 0.68 0.0 135.43 194.99
26. Crisul Alb Baia de Cris 398.17 / 731.28 13.0 2.22 0.0 262.05 453.55
27. Halmagel Sarbi 28.49 / 28.49 0.0 0.0 0.0 4.33 24.07
Pagina 129 din 525

28. Valea Banesti Halmagiu 109.62 / 109.62 0.62 0.0 0.0 32.93 75.83
29. Crisul Alb Gurahont 858.36 / 1589.66 15.94 2.22 2.68 504.14 1064.24
30. Valea Sebis am.capt. Sebis 185.48 / 185.48 4.41 0.0 0.0 40.41 139.96
31. Valea Sebis Sebis 26.77 / 212.26 6.63 0.0 0.0 52.98 151.82
32. Crisul Alb Ineu 818.61 / 2408.3 45.97 2.2 8.25 883.85 1464.58
33. Canalul Varsand 608.46/608.46 25.68 0.62 372.5 181.50 0.23
Morilor 5
34. Crisul Alb Varsand 92.90/4229.23 129.11 3.11 701.5 1526.46 1780.67
6
Total bazin /14860 663 29 2996 6174.2 4956
În ceea ce privește repartiția pădurilor de protecție a apelor și a terenurilor și solurilor

raporată la suprafața totală a pădurilor, din evidența prezentată în tabelul 2 se poate ajunge la
următoarele concluzii:
- pădurile cu funcții principale de protecție a apelor reprezintă 11.5% din suprafața totală a
pădurilor cu variație între 0% și 43.8% în diferite unități de studiu;
- pădurile cu funcții principale de protecție a terenurilor și solurilor reprezintă 13.8% din
suprafața totală a pădurilor cu variație între 0% și 31.8% în diferite unități de studio;
- în spațiul hidrografic Crișuri, 25.3% din păduri au rol principal de protecție a apelor și
terenurilor.
Tabel 8.2
Păduri cu funcții de Păduri cu funcții de Total păduri

protecție a apelor protecție a terenurilor
Nr crt. Secțiune de calcul și solurilor
S(ha) % S(ha) % S(ha) %
0 1 2 3 4 5 6 7
Crisul Alb amonte
3.1.1 Cigher 5439.2 5.1 23823.7 22.5 105925.3 100
3.1.2 Cigher 7546.1 43.8 318.9 1.9 17236.9 100
Versanti directi intre
3.1.3 Cigher si Canalul 0.0 0.0 114.9 6.2 1857.1 100
Morilor
3.1.4. Canalul Morilor 0.0 0.0 5.5 0.8 727.0 100
3.1 Crisul Alb 12985.3 10.3 24263.0 19.3 125746.3 100
Crisul Negru -
3.2.1 amonte Holod 169.9 0.3 7855.6 11.8 66585.0 100
3.2.2 Holod 1608.5 9.3 1175.7 6.8 17268.3
Versanti directi intre
3.2.3 120.1 1.1 173.0 1.6 10810.9 100
Holod si Teuz
3.2.4 Teuz 65.7 0.3 958.1 4.2 22777.2 100
Versanti directi cu
3.2.5 scurgere peste
granita 0.0 0.0 0.0 0 487.0 100
3.2 Crisul Negru 1964.2 1.7 10162.4 8.6 117928.4 100
3.3 Culiser 0.0 0.0 2.0 0.8 256.7 100
Pagina 130 din 525

Crisul Repede - la
3.4.1
granita 27670.3 34.3 12355.2 15.3 80578.8 100
3.4.2 Barcau - la granita 69.9 0.2 1213.9 3.3 36766.9 100
3.4.3 Ier - la granita 0.0 0.0 3001.4 31.8 9433.5 100
3.4 Crisul Repede 27740.2 21.9 16570.5 13.1 126779.2 100
Total S.H. Crisuri 42689.7 11.5 50997.9 13.8 370710.6 100
În ceea ce priveşte configuraţia terenurilor forestiere, predomină cele cu configuraţie

ondulată, 87.4%, în timp ce terenurile cu configuraţie plană sau frământată au pondere
redusă, 9.0%, respectiv 3.6%.
Această repatiţie a terenurilor în raport cu formele de relief şi configuraţia terenurilor este
caracteristică pentru ţara noastră, unde terenurile plane şi aşezate (câmpii, culmi, platouri) au
fost folosite de-a lungul timpului ca terenuri arabile sau păşuni, iar arboretele au rămas
cantonate pe versanţi.
Totusi, excepție fac pădurile situate în unitățile de studiu Versanți direcți Crișul Negru între
Holod și Teuz, Barcău și Ier, unde, în zona de câmpie, configurația terenului este
preponderent plană în proporție de 24.8-53.5%.
Configurația terenurilor ocupate de păduri, pe unități de studiu și judeșe, se prezintă în
tabelul de mai jos.
Tabel 8.3
Configurația terenului – ha-
Nr.
Secțiune de calcul Județul
crt
plan ondulat framantat Total
0 1 2 3 4 5 6
Crisul Alb -
3.1.1 Arad 2149.8 59078.2 2874.9 64102.9
amonte Cigher
Hunedoara 38.2 38334.5 3449.7 41822.4
Total 2188.0 97412.7 6324.6 105925.3
3.1.2 Cigher Arad 431.1 16749.0 56.8 17236.9
Versant direct
3.1.3 intre Cigher si Arad 627.3 1226.8 3.0 1857.1
Canalul Morilor
3.1.4 Canalul Morilor Arad 12.0 714.0 1.0 727.0
3.1 Crisul Alb Arad 3220.2 77768.0 2935.7 83923.9
Hunedoara 38.2 38334.5 3449.7 41822.4
Total 3258.4 116102.5 6385.4 125746.3
Crisul Negru -
3.2.1 Bihor 1721.0 62037.0 2827.0 66585.0
amone Holod
3.2.2 Holod Bihor 550.0 16250.0 468.3 17268.3
Versanti directi
3.2.3 intre Holod si Bihor 4676.8 6002.8 131.3 10810.9
Teuz
3.2.4 Teuz Arad 4713.1 16314.6 377.4 21405.1
Bihor 96.1 1272.0 4.0 1372.1
Total 4809.2 17586.6 381.4 22777.2
3.2.5 Versanti directi cu Bihor 482.0 5.0 0.0 487.0
Pagina 131 din 525

scurgere peste
granita
Total Crisul
3.2 Arad 4713.1 16314.6 377.4 21405.1
Negru
Bihor 7525.9 85566.8 3430.6 96523.3
Total 12239.0 101881.4 3808.0 117928.4
3.3 Culiser Bihor 230.0 26.7 0.0 256.7
Crisul Repede - la
3.4.1 Bihor 3238.3 51200.0 1995.0 56433.3
granita
Cluj 227.0 23285.0 633.5 24145.5
Total 3465.3 74485.0 2628.5 80578.8
Barcau - la
3.4.2 Bihor 7960.0 17491.0 203.5 25654.5
granita
Salaj 1147.2 9569.2 396.0 11112.4
Total 9107.2 27060.2 599.5 36766.9
3.4.3 Ier - la granita Bihor 1544.2 1756.0 12.5 3312.7
Satu Mare 3505.4 2592.7 22.7 6120.8
Total 5049.6 4348.7 35.2 9433.5
3.4 Crisul Repede Bihor 12742.5 70447.0 2211.0 85400.5
Cluj 227.0 23285.0 633.5 24145.5
Salaj 1147.2 9569.2 396.0 11112.4
Satu Mare 3505.4 2592.7 22.7 6120.8
Total 17622.1 105893.9 3263.2 126779.2
9
Arad 7933.3 3313.1 105329.0
4082.6
1
Bihor 20498.4 5641.6 182180.5
56040.5
2
total S.H. Crișuri Cluj 227.0
3285.0
633.5 24145.5
3
Hunedoara 38.2 3449.7 41822.4
8334.5
9
Salaj 1147.2 396.0 11112.4
569.2
2
Satu Mare 3505.4 22.7 6120.8
592.7
Total 33349.5 23904.5 13456.6 370710.6
8
% 9.0 3.6 100.0
7.4
Pagina 132 din 525

Folosinţele agricole pe judeţele din bazinul hidrografic Crişuri sunt prezentate în tabelul de
mai jos:
Tabel 8.4
Satu- Bihor Arad Hunedoara Cluj Sălaj

Folosința Mare (ha) (ha) (ha) (ha) (ha)
(ha)
Arabil 221734 309084 349330 79660 177844 121495
Pășune 85159 181122 152980 199676 242100 112501
Vie 3425 2109 3603 13 340 2568
Livadă 7159 4852 5562 994 4169 4097
Neproductiv 6382 9717 6173 28563 33603 17338
Total 323859 506884 517648 308906 458056 257999
Folosințe agricole pe unități administrative (județe) în cadrul bazinului hidrografic Crișuri

sunt prezentate în tabelul 8.5:
Tabel 8.5
Satu-Mare Bihor Arad Hunedoara Cluj Sălaj

Folosința (ha) (ha) (ha) (ha) (ha) (ha)
Arabil 63353 309084 139732 10621 20442 21315
Pășune 24331 181122 61192 26623 27828 19737
Vie 979 2109 1441 2 39 451
Livadă 2045 4852 2225 133 479 719
Neproductiv 1823 9717 2469 3808 3862 3042
Total 92531 506884 207059 41187 52650 45264
Pagina 133 din 525

8.1. Identificarea schimbărilor produse în folosirea terenurilor,

coordonarea şi forma lor
Pentru identificarea schimbărilor produse în folosirea terenurilor din cadrul bazinului

hidrografic Crișuri s-au utilizat informații preluate din baza de date Corine Land Cover anul
2000 și anul 2006.
În anul 2000 harta utilizării terenurilor din bazinul hidrografic Crișuri arăta astfel:
Figura 8.1. Harta utilizării terenului a.2000 a BH Crișuri
Pagina 134 din 525

În tabelul de mai jos sunt prezentate categoriile de utilizare a terenurilor și suprafețele

acestora din bazinul hidrografic Crișuri, la nivelul anului 2000.
Tabel 8.6
Categorii de utilizare a terenurilor Suprafața (ha)

Spațiu urban continuu 346.13
Spațiu urban discontinuu și spațiu rural 77583.10
Unități industriale sau comerciale 7651.89
Aeroporturi 136.55
Zone de extracție a minereurilor 490.71
Gropi de gunoi 234.70
Zone urbane verzi 62.00
Zone de agrement 211.40
Terenuri arabile neirigate 448044.58
Terenuri cultivate cu orez 372.39
Vii 22350.79
Livezi 6744.70
Pășuni secundare 231538.46
Zone de culturi complexe 89801.16
Terenuri predominant agricole în amestec cu vegetație naturală 68762.47
Păduri de foioase 445077.91
Păduri de conifere 25016.75
Păduri mixte 9517.44
Pajiști naturale 4520.75
Vegetație subalpină 1203.83
Zone de tranziție cu arbuști (în general defrișate) 18365.24
Areale cu vegetație rară 71.33
Mlaștini 20506.67
Cursuri de apă 3033.25
Acumulări de apă 4356.09
Total utilizate teren 1486000
Figura de mai jos prezintă aceste categorii de utilizare a terenurilor distribuite procentual pe
suprafața bazinului hidrografic Crișuri.
Pagina 135 din 525

Figura 8.2. Categoriile de utilizare a terenului a.2000 a BH Crișuri
Majoritatea categoriilor de utilizare a terenurilor au suferit modificări în timp, după cum se

va putea observa în cele ce urmează a fi prezentate. La nivelul anului 2006 harta utilizării
terenurilor din bazinul hidrografic Crișuri arăta astfel:
Pagina 136 din 525

Figura 8.3. Harta utilizării terenului a.2006 a BH Crișuri
Pagina 137 din 525

În tabelul de mai jos sunt prezentate categoriile de utilizare a terenurilor și suprafețele

acestora din bazinul hidrografic Crișuri, la nivelul anului 2006.
Tabel 8.7
Categorii de utilizare a terenurilor Suprafața (ha)

Spațiu urban discontinuu și spațiu rural 78883.91
Unități industriale sau comerciale 7745.81
Rețea de căi de comunicație și terenuri asociate acestora 135.99
Aeroporturi 41.96
Zone de extracție a minereurilor 677.81
Gropi de gunoi 251.07
Zone în construcție 63.17
Zone urbane verzi 80.12
Zone de agrement 109.54
Terenuri arabile neirigate 388667.52
Terenuri cultivate cu orez 559.55
Vii 15666.93
Livezi 11662.12
Pășuni secundare 233749.45
Zone de culturi complexe 53946.91
Terenuri predominant agricole în amestec cu vegetație naturală 77144.96
Păduri de foioase 448806.80
Păduri de conifere 97717.18
Păduri mixte 19025.56
Pajiști naturale 6972.34
Vegetație subalpină 1604.92
Zone de tranziție cu arbuști (în general defrișate) 15580.60
Areale cu vegetație rară 31.81
Mlaștini 2989.00
Turbării 32.48
Cursuri de apă 18431.05
Acumulări de apă 5421.47
Total utilizare teren 1486000
Pagina 138 din 525

Figura de mai jos prezintă aceste categorii de utilizare a terenurilor distribuite procentual pe
suprafața bazinului hidrografic Crișuri.
Figura 8.4. Categorii de utilizare a terenului a.2006 a BH Crișuri
Diferențele dintre forma și suprafața ocupată de categoriile de utilizare a terenurilor din

analiza celor doi ani 2000 și 2006, arată în felul următor:
Pagina 139 din 525

Figura 8.5. Harta utilizării terenului a.2000 suprapusă cu a. 2006 a BH Crișuri
Pagina 140 din 525

Figura 8.6. Harta utilizării terenului a.2000 suprapusă cu a. 2006 a BH Crișuri

(detaliată)
Pagina 141 din 525

8.2. Suprafeţe expuse eroziunii solului de suprafaţă şi de adâncime
Eroziunea solului de către apă, vânt sau modul de cultivare afectează atât agricultura cât și
mediul inconjurator. Pierderile de sol, cât și impacturile asociate acestuia, constituie unul din
cele mai importante probleme actuale de mediu.
Eroziunea solului poate fi un proces lent ce se desfasoară pe nesimțite, ori cu o rată alarmantă
de producere care provoacă mari pierderi de sol. Pierderea de sol pe teritoriul agricol se poate
reflecta în reducerea potențialului de producție, în calitatea slabă a apelor de suprafață și în
afectarea rețelei hidrografice.
Eroziunea solului depinde de următorii factori:
 intensitatea precipitațiilor și a scurgerii;
 erodabilitatea solului;
 gradientul de pantă și lungimea ei;
 vegetația acoperitoare (invelișul vegetal);
 măsurile de conservare adoptate.
8.2.1 Suprafeţe expuse eroziunii solului de suprafaţă
Suprafeţele subbazinelor hidrografice din bazinul hidrografic Crişuri, sensibile la eroziune de

suprafaţă, însumează 1307500 ha.
Tabel 8.8
Subbazin Panta
Panta
Nr Subbazine Subbazine de e de Suprafaț longitudina
transversală Observaţii
crt de ordinul II ordinul III ordinul a (ha) lă
%
IV %
0 1 2 3 4 5 6 7
1 Cornet(jud.HD) 1600 <1 24-40 partial Pd
Bulzu
2 900 <1 40 partial Pd
(jud.HD)
Potoc
3 (Iercoşeni) 3000 <1 10-20 partial Pd
(jud.AR)
Gut
4 (Condratău) 5600 <1 6-27 partial Pd
(jud.AR)
Serăstrău
5 1900 <1 5-40 partial Pd
(jud.AR)
Fîntînelor
6 3000 <1 6-25 partial Pd
(jud.AR)
Crişul Mic
7 2400 <1 13 partial Pd
(Doba) (jud.BH)
8 Holod (jud.BH) 56800 <1 10-40 partial Pd
Pagina 142 din 525

Subbazin Panta
Panta
%
IV %
Topa
9 (Rîu) 27800 <1 16 partial Pd
(jud.BH)
Valea Nouă
10 (Valea cea Mare) 15700 <1 4-20 partial Pd
(jud.BH)
Sartiş
11 27000 <1 4-10 partial Pd
(jud.AR)
Leveleş
12 22500 <1 4-16 partial Pd
(jud.AR)
Crişul
13 Repede 642500 <1 2-40 partial Pd
(jud.BH+CJ)
Chigic (Babei)
14 10300 <1 3-15 partial Pd
(jud.BH)
Valea la Arini
15 5100 <1 9-15 partial Pd
(jud.BH)
Tăşad (Valea
16 5800 <1 3-18 partial Pd
Mare) (jud.BH)
17 Peţa (jud.BH) 11500 <1 3-20 partial Pd
Hidişel
18 3400 <1 12-27 partial Pd
(jud.BH)
Gepiu
19 7600 <1 4-20 partial Pd
(jud.BH)
Valea
20 Mare 11800 <1 4-25 partial Pd
(jud.BH)
Beretău
21 (Barcău) 345500 <1 3-55 partial Pd
(jud.BH+SJ)
Borumlac
22 a 3200 <1 10-23 partial Pd
(jud.BH)
Dijir
23 2900 <1 15-40
(jud.BH)
Inot
24 12300 <1 7-16 partial Pd
(jud.BH)
Făncica
(Valea
25 9700 <1 6-16 partial Pd
Rece)
(jud.BH)
Tria
26 3300 <1 2-40 partial Pd
(jud.BH)
Fîneţelor
27 (Ghepeş) 18600 <1 10-30 partial Pd
(jud.BH)
Pagina 143 din 525

Subbazin Panta
Panta
%
IV %
Almaş
28 (Armaş) 5900 <1 2-14 partial Pd
(jud.BH)
Kösmö
29 2200 <1 6-13
(jud.BH)
Cosmo
(Fîneaţa
30 11800 <1 2-10 partial Pd
Mare)
(jud.BH)
Niloş
31 4000 <1 10-18
(jud.BH)
Comolciu
32 2000 <1 20
(jud.BH)
Ier (Eriu)
33 (jud.BH+ 143700 <1 1-14 partial Pd
SM)
Crişul Mic
34 6200 <1 5-20
(jud.BH)
35 Lazu(jud.AR) 2000 1 7-10 partial Pd
Trei
36 Holîmburi 1800 1 4-40 partial Pd
(jud.AR)
Cigher
37 (Ciger) 81700 1 8-20 partial Pd
(jud.AR)
Crişul
Negru
38 388000 1 4-25 partial Pd
(jud.AR+BH
)
Drăgotenil
39 or (Arini) 4000 1 12-20 partial Pd
(jud.BH)
Hidişel
40 4300 1 20 partial Pd
(jud.BH)
Dumbrăvil
41 or 1000 1 20 partial Pd
(jud.BH)
Pîrîu
42 (Lazuri) 4000 1 7-20 partial Pd
(jud.BH)
Fonău
43 (Carand) 3000 1 8-15 partial Pd
(jud.BH)
Asou
44 2000 1 3-14 partial Pd
(jud.BH)
45 Ip (jud.SJ) 3500 1 12 partial Pd
Pagina 144 din 525

Subbazin Panta
Panta
%
IV %
Camăr
46 7400 1 10-25 partial Pd
(jud.BH)
Valea
47 Albă 1400 1 13-30 partial Pd
(jud.BH)
Viţeilor
(Uscată,
48 5200 1 2-12 partial Pd
Bodoza)
(jud.BH)
Medeş (Medişe)
49 5700 1,2 20 partial Pd
(jud.BH)
Prăvăleni
50 (Ciungani) 4900 1,5 25-40 partial Pd
(jud.HD)
Tăcăşele
(Aciua,
51 7000 1,5 17-40 partial Pd
Topliţa)
(jud.AR)
Sebiş
52 (Dezna) 22000 1,5 5-45 partial Pd
(jud.AR)
Hodiş(jud.A
53 4800 1,5 12 partial Pd
R)
Valea
54 11700 1,5 4-60 partial Pd
Mare(jud.AR)
Crişul Nou
55 (Oproaia) 2900 1,5 17-24 partial Pd
(jud.BH)
Hîrji
56 2200 1,5 12 partial Pd
(jud.BH)
Domnului
57 (Savar) 1500 1,5 20 partial Pd
(jud.BH)
58 Pusta (jud.BH) 2200 1,5 20 partial Pd
Valea
Nouă
59 3200 1,5 4-10 partial Pd
(Cherteş)
(jud.AR)
60 Poicu (jud.CJ) 4100 1,5 16-22 partial Pd
Săldăbagi
61 u 1200 1,5 8-20 partial Pd
(jud.BH)
Bistra
62 17400 1,5 2-50 partial Pd
(jud.BH)
Cloşcoi (Ruji)
63 1400 1,6 14
(jud.BH)
Pagina 145 din 525

Subbazin Panta
Panta
%
IV %
Sărand
64 4000 1,7 2-15 partial Pd
(jud.BH)
Satului
65 10700 2 18-40 partial Pd
(jud.HD)
Ţebea(jud.H
66 1400 2 20-40 partial Pd
D)
Leasci
67 (Cîrşu) 1300 2 12 partial Pd
(jud.AR)
Gruiet(jud.A
68 1000 2 14-17 partial Pd
R)
Sighişoara(ju
69 15200 2 7-35 partial Pd
d.AR)
70 Zeldiş(jud.AR) 4000 2 22-35 partial Pd
Chişindia
71 (Pătrăneasa) 10200 2 18-40 partial Pd
(jud.AR)
Valea Mare
72 1500 2 9-12 partial Pd
(jud.AR)
Chilodia
73 2300 2 25-40 partial Pd
(jud.AR)
Pustaciu
74 2600 2 30-45 partial Pd
(jud.AR)
75 Nadăş(jud.AR) 2400 2 25-50 partial Pd
76 Minişel(jud.AR) 1400 2 27-45 partial Pd
77 Miniş(jud.AR) 2700 2 20-40 partial Pd
78 Dudiţa(jud.AR) 6900 2 27-40 partial Pd
Bigiu (Sodom)
79 7500 2 27 partial Pd
(jud.AR)
80 Talpe (jud.BH) 1900 2 5-15 partial Pd
81 Mizieş (jud.BH) 2300 2 5-15
Valea Roşie
82 30100 2 12-20 partial Pd
(Roşia) (jud.BH)
83 Călata (jud.CJ) 15500 2 3-20 partial Pd
Henţ (Săcueu)
84 22300 2 20-35 partial Pd
(jud.CJ)
Semeni
85 (Oşteana, 3000 2 8-40 partial Pd
Bivolilor jud CJ)
86 Iad (jud.BH) 22600 2 20-65 partial Pd

Borod (Borozel)
87 11600 2 7-22 partial Pd
(jud.BH)
Valea
88 Mare 11200 2 2-25 partial Pd
(jud.SJ)
Pagina 146 din 525

Subbazin Panta
Panta
%
IV %
Groapa
89 1500 2 12-20 partial Pd
(jud.SJ)
Vaţa
90 8700 2,5 20-40 partial Pd
(jud.HD)
Cerboia
91 1200 2,5 20-30 partial Pd
(jud.HD)
Obârşia
92 6400 2,5 8-40 partial Pd
(jud.AR)
93 Glima(jud.AR) 1400 2,5 15-27 partial Pd
Hurez(jud.
94 2100 2,5 25-45 partial Pd
AR)
Cleceova(jud
95 2900 2,5 4-30 partial Pd
.AR)
Timercea
96 (Cimercea) 3300 2,5 18-50 partial Pd
(jud.AR)
Dobrineşti
97 3500 2,5 8-40 partial Pd
(jud.BH)
Cerăsei
98 2800 2,5 20 partial Pd
(jud.SJ)
Bucureşci
99 (Porcului) 8000 3 15-30 partial Pd
(jud.HD)
Luncoiu(jud.
100 7400 3 8-20 partial Pd
HD)
Brad(jud.HD
101 2700 3 17-30 partial Pd
)
102 Şoimuş(jud.AR) 1200 3 20-30 partial Pd
Almaş(jud.A
103 1100 3 15-20 partial Pd
R)
Almaş(jud
104 3400 3 10-25 partial Pd
.AR)
Crişul
Văratecul
ui
105 (Văratec, 3200 3 17-48 partial Pd
Brad,
Cîrligat)
(jud.BH)
Crişul Băiţa
106 (Crişul Negru) 9200 3 16-40 partial Pd
(jud.BH)
Sighiştel
107 2500 3 14-25 partial Pd
(jud.BH)
Sohodol
108 3300 3 20-25 partial Pd
(Albioara)
Pagina 147 din 525

Subbazin Panta
Panta
%
IV %
(jud.BH)
Meziad
109 6100 3 10-18 partial Pd
(jud.BH)
Cornet
110 1000 3 40 partial Pd
(jud.BH)
Beliu
111 14800 3 4-25 partial Pd
(jud.AR)
Valea lui
112 Băl 1000 3 6-22 partial Pd
(jud.CJ)
Drăgan
113 24900 3 17-40 partial Pd
(jud.CJ+BH)
Daşor
114 3200 3 26-33 partial Pd
(jud.BH)
Rîciu (Fîneaţa)
115 700 3 20
(jud.BH)
Mnierea
116 4900 3 3-50 partial Pd
(jud.BH)
117 Pasteur (jud.BH) 1100 3 20 partial Pd
Curătura
118 1600 3 10-25
(jud.BH)
119 Huta (jud.BH) 2600 3,4 16-23 partial Pd
Valea Rece
120 2000 3,4 45 partial Pd
(jud.BH)
Rîbiţa
(Rîbicioara,
121 12300 3,5 10-40 partial Pd
Jgheboasa)
(jud.HD)
Uibăreşti
122 (Bulzeşti) 6800 3,5 27-32 partial Pd
(jud.HD)
Crişoaia (jud
123 1200 3,5 20-40 partial Pd
HD)
Ociu(jud.AR
124 1500 3,5 12-40 partial Pd
)
Băneştilor
125 11300 3,5 8-40 partial Pd
(jud AR)
Ioşei(jud.AR
126 7200 3,5 20-40 partial Pd
)
Musteşti(jud.
127 1800 3,5 10-30 partial Pd
AR)
Feniş(jud.AR
128 1400 3,5 12 partial Pd
)
Crocna(jud.A
129 1400 3,5 15-25 partial Pd
R)
130 Bodeşti(jud. 3300 3,5 4-25 partial Pd
Pagina 148 din 525

Subbazin Panta
Panta
%
IV %
AR)
Ciaet (Valea
131 2400 3,5 40 partial Pd
Rea) (jud.AR)
132 Ţarinii (jud.BH) 6000 3,5 20-40 partial Pd
Valea Mare
133 3200 3,5 8-36 partial Pd
(jud.BH)
Crişul Pietros
134 22600 3,5 iun.70 partial Pd
(jud.BH)
Inaru
135 (Ursului) 1600 3,5 40 partial Pd
(jud.BH)
Misir (Luncilor)
136 3900 3,5 16 partial Pd
(jud.BH)
Iaz
137 3900 3,5 15-25 partial Pd
(jud.SJ)
138 Buceş(jud.HD) 1100 4 20 partial Pd
Juncu(jud.H
139 3700 4 24-40 partial Pd
D)
Valea
140 Mare(jud.AR 1700 4 15-30 partial Pd
)
141 Satului(jud.AR) 1100 4 12-16 partial Pd
Măreasca (jud
142 2200 4 12-30 partial Pd
AR)
Polosaneasca
143 1100 4 10-40 partial Pd
(jud AR)
Craicovi(jud.
144 1000 4 25-40 partial Pd
AR)
Valea Neagră
145 2400 4 18-40 partial Pd
(jud.BH)
Şoimuşuri
146 lor 4400 4 40 partial Pd
(jud.BH)
Groşilor
147 6000 4 10-30 partial Pd
(jud.AR)
Călăţele
148 2900 4 5-15 partial Pd
(jud.CJ)
Stanciului
149 (Seacă) 3000 4 30 partial Pd
(jud.CJ)
Valea
150 Lungă 1200 4 15 partial Pd
(jud.CJ)
Brătcuţa
151 4500 4 15-45 partial Pd
(jud.BH)
152 Omului (jud.BH) 4100 4 18-50 partial Pd
Pagina 149 din 525

Subbazin Panta
Panta
%
IV %
Secătura
153 (Şinteu) 1400 4 40 partial Pd
(jud.BH)
Drauţ(jud.
154 2000 4,5 4-30 partial Pd
AR)
Brihenilor
155 6700 4,5 18-45 partial Pd
(jud.BH)
156 Crăiasa (jud.BH) 2200 4,5 8-40 partial Pd
Baldovin
157 4200 5 24 partial Pd
(jud HD)
Negrişoara
158 1100 5 12 partial Pd
(jud.AR)
Beiuşele
159 (Binşel) 3700 5 12 partial Pd
(jud.BH)
Zărzag
160 (Zărăzag) 1200 5 20-40 partial Pd
(jud.BH)
161 Pocluşa(jud.BH) 1200 5 12-40 partial Pd
162 Satului (jud.BH) 1000 5 15-25 partial Pd
Răchita
163 4000 5 28-57 partial Pd
(jud.BH)
Fizeş
164 1500 5 9-30 partial Pd
(jud.SJ)
Valea de la
Lazuri
165 (Lioca, 9500 5,5 8-50 partial Pd
Leuca)
(jud.AR)
166 Gepiş (jud.BH) 2200 5,5 20-70 partial Pd
167 Stănija (jud.HD) 3200 6 28-40 partial Pd
Criştior
(Cristiorel,
168 3000 6 15-40 partial Pd
Prelucelor)
(jud.BH)
169 Şipot (jud.CJ) 1400 6 12 partial Pd
Bociu
170 1600 6 15
(jud.CJ)
Aluniş
171 1000 6 10 partial Pd
(jud.CJ)
Mişca
172 1200 6 25-45 partial Pd
(jud.BH)
Cetea
173 2000 6 14-32 partial Pd
(jud.BH)
Crăciun
174 2800 7 25-40 partial Pd
(jud.BH)
Pagina 150 din 525

Subbazin Panta
Panta
%
IV %
Boului(jud
175 1200 8 27-40 partial Pd
.BH)
Săracului
176 1600 8 25-32 partial Pd
(jud.BH)
Mărgăuţa
177 3300 9 18 partial Pd
(jud.CJ)
Negrea
178 (Secătura) 1600 9 14-20 partial Pd
(jud.CJ)
Valea
Mare
179 Cărpinoas 3800 10 30-60 partial Pd
ă
(jud.BH)
Răcad
180 (Reucad) 2800 10 40 partial Pd
(jud.CJ)
Vişag
(Hordăng
181 2000 10 30 partial Pd
uşa)
(jud.CJ)
Boga
182 5800 11 23-70 partial Pd
(jud.BH)
TA: Pd = pădure
Factori declanșatori ai eroziunii de suprafață

Pe versanți, o parte din apa de precipitații se scurge la suprafața solului, coeficientul de
scurgere fiind condiționat de gradul de înclinare a terenului și de textura solurilor. Și
expoziția versanților intervine ca factor de condiționare a regimului aerohidric al solurilor de
pe versanți, prin repartiția diferențiată a luminii și în special a căldurii. Expoziția determină
cele mai mari deosebiri între versanții cu expoziție sudică (sud-estică; sud-vestică) și nordică
(nord-estică; nord-vestică). Iluminarea și încălzirea mai puternică a versanților sudici
determină o evaporație a apei mai intensă, în solurile de aici alternând perioadele în care
circulația apei este descendentă, cu cele în care apa circulă ascendent. De asemenea,
expunerea sudică determină primavara topirea mai rapidă a zăpezii și pierderea din această
cauză a unei cantități apreciabile de apă, prin scurgerea de suprafață. Dimpotrivă, pe versanții
nordici, evaporația mai redusă și înfiltrarea în sol a unei cantități mai mari de apă, prin
topirea lentă a zăpezii, imprimă solurilor un regim al apei și aerului specific și diferit de al
solurilor situate pe versanții expuși sudic.
Suprafeţele subbazinelor hidrografice inventariate (pante transversale şi longitudinale)
însumează o suprafață totală de 1.486.000ha și sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Pagina 151 din 525

Tabel 8.9
Subbazine Subbazine Subbazine Suprafaţa Panta Panta Observaţii

de ordinul II de ordinul de ordinul IV (ha) longitudinală transversală
III (%) (%)
1 2 3 4 5 6 7
Satului 10700 2 18-40 partial Pd
(jud.HD)
Stănija 3200 6 28-40 partial Pd
(jud.HD)
Buceş 1100 4 20 partial Pd
(jud.HD)
Artan 1100 Pd
(jud.HD)
Bucureşci 8000 3 15-30 partial Pd
(Porcului)
(jud.HD)
Cornet 1600 <1 24-40 partial Pd
(jud.HD)
Luncoiu 7400 3 8-20 partial Pd
(jud.HD)
Valea Lungă 1000 Pd
(jud.HD)
Brad (jud.HD) 2700 3 17-30 partial Pd
Juncu 3700 4 24-40 partial Pd
(jud.HD)
Rîbiţa 12300 3,5 10-40 partial Pd
(Rîbicioara,
Jgheboasa)
(jud.HD)
Uibăreşti 6800 3,5 27-32 partial Pd
(Bulzeşti)
(jud.HD)
Bulzu 900 <1 40 partial Pd
(jud.HD)
Ţebea 1400 2 20-40 partial Pd
(jud.HD)
Baldovin 4200 5 24 partial Pd
(jud.HD)
Znil (Ciorii) 2200 Pd
(jud.HD)
Birtin 2100 Pd
(Pietrilor)
(jud.HD)
Vaţa (jud.HD) 8700 2,5 20-40 partial Pd
Cerboia 1200 2,5 20-30 partial Pd
(jud.HD)
Crişoaia 1200 3,5 20-40 partial Pd
(jud.HD)
Pagina 152 din 525


III (%) (%)
Obârşia 6400 2,5 8-40 partial Pd
(jud.AR)
Prăvăleni 4900 1,5 25-40 partial Pd
(Ciungani)
(jud.HD)
Ociu (jud.AR) 1500 3,5 12-40 partial Pd
Băneştilor 11300 3,5 8-40 partial Pd
(jud.AR)
Hălmăgel 7100 Pd
(Sîrbu)
(jud.AR)
Lungşoara 3600 Pd
(jud.AR)
Leasci (Cîrşu) 1300 2 12 partial Pd
(jud.AR)
Valea de la 9500 5,5 8-50 partial Pd
Lazuri (Lioca,
Leuca)
(jud.AR)
Cureţu 1200 Pd
(jud.AR)
Glima 1400 2,5 15-27 partial Pd
(jud.AR)
Valea Mare 1700 4 15-30 partial Pd
(jud.AR)
Tăcăşele 7000 1,5 17-40 partial Pd
(Aciua,
Topliţa)
(jud.AR)
Rogoz 800 Pd
(jud.AR)
(jud.AR)
Gruiet 1000 2 14-17 partial Pd
(jud.AR)
Sighişoara 15200 2 7-35 partial Pd
(jud.AR)
Şoimuş 1200 3 20-30 partial Pd
(jud.AR)
Zeldiş 4000 2 22-35 partial Pd
(jud.AR)
Măreasca 2200 4 12-30 partial Pd
(jud.AR)
Honţiş 2800 Pd
(Honţ,
Vacii)
(jud.AR)
Pagina 153 din 525


III (%) (%)
Ioşei (jud.AR) 7200 3,5 20-40 partial Pd
Luştiu 1000 Pd
(Ţapilor)
(jud.AR)
Zimbruţ 1000 Pd
(jud.AR)
Brusturescu 1000 Pd
(Gişirel)
(jud.AR)
Musteşti 1800 3,5 10-30 partial Pd
(jud.AR)
Feniş (jud.AR) 1400 3,5 12 partial Pd
Crocna 1400 3,5 15-25 partial Pd
(jud.AR)
Bodeşti 3300 3,5 4-25 partial Pd
(jud.AR)
Polosaneasca 1100 4 10-40 partial Pd
(jud.AR)
Craicovi 1000 4 25-40 partial Pd
(jud.AR)
Almaş 1100 3 15-20 partial Pd
(jud.AR)
Topoşa 1200 1,5 8
(Dubăşeşti)
(jud.AR)
Chişindia 10200 2 18-40 partial Pd
(Pătrăneasa)
(jud.AR)
Ciaet (Valea 2400 3,5 40 partial Pd
Rea)
(jud.AR)
Hurez 2100 2,5 25-45 partial Pd
(jud.AR)
Cleceova 2900 2,5 4-30 partial Pd
(jud.AR)
Sebiş (Dezna) 22000 1,5 5-45 partial Pd
(jud.AR)
Moneasa 8300 Pd
(Boroaia)
(jud.AR)
Fumuri 2000 Pd
(jud.AR)
Negrişoara 1100 5 12 partial Pd
(jud.AR)
Vîlceaua 1200 <1 5 partial Pd
(jud.AR)
Minezelu 1200 2,5 7 partial Pd
Pagina 154 din 525


III (%) (%)
(Nădălbeşti)
(jud.AR)
Lazu 2000 1 7-10 partial Pd
(jud.AR)
Hodiş 4800 1,5 12 partial Pd
(jud.AR)
(jud.AR)
Potoc 3000 <1 10-20 partial Pd
(Iercoşeni)
(jud.AR)
Trei 1800 1 6-40 partial Pd
Holîmburi
(jud.AR)
Gut 5600 <1 6-27 partial Pd
(Condratău)
(jud.AR)
Crişul 1400 <1 3
Mort(jud.AR)
Cigher (Ciger) 81700 1 8-20 partial Pd
(jud.AR)
Chilodia 2300 2 25-40 partial Pd
(jud.AR)
Pustaciu 2600 2 30-45 partial Pd
(jud.AR)
Nadăş 2400 2 25-50 partial Pd
(jud.AR)
Minişel 1400 2 27-45 partial Pd
(jud.AR)
Miniş 2700 2 20-40 partial Pd
(jud.AR)
Timercea 3300 2,5 18-50 partial Pd
(Cimercea)
(jud.AR)
Dudiţa 6900 2 27-40 partial Pd
(jud.AR)
Serăstrău 1900 <1 5-40 partial Pd
(jud.AR)
Valea Mare 11700 1,5 4-60 partial Pd
(jud.AR)
Drauţ 2000 4,5 4-30 partial Pd
(jud.AR)
Almaş 3400 3 10-25 partial Pd
(jud.AR)
Bigiu 7500 2 27 partial Pd
(Sodom)
(jud.AR)
Pagina 155 din 525


III (%) (%)
Fîntînelor 3000 <1 6-25 partial Pd
(jud.AR)
Matca 20900 <1 1-3 partial Pd
(Vonta)
(jud.AR)
Chişer 19300 <1 3
(jud.AR)
Velju 2200 <1 2-4
(Pîncota)
(jud.AR)
Rît (jud.AR) 2600 <1 3
Veljul 7100 <1 2-6
Selişteoara
(jud.AR)
Budieru 40600 <1 4-8
(jud.AR)
Crişul Negru 388000 1 4-25 partial Pd
(jud.AR+BH)
Criştior 3000 6 15-40 partial Pd
(Cristiorel,
Prelucelor)
(jud.BH)
Ţarinii 6000 3,5 20-40 partial Pd
(jud.BH)
Brihenilor 6700 4,5 18-45 partial Pd
(jud.BH)
Boului 1200 8 27-40 partial Pd
(jud.BH)
Crişul 3200 3 17-48 partial Pd
Văratecului
(Văratec,
Brad, Cîrligat)
(jud.BH)
Crişul Nou 2900 1,5 17-24 partial Pd
(Oproaia)
(jud.BH)
Crişul Băiţa 9200 3 16-40 partial Pd
(Crişul
Negru)
(jud.BH)
Sighiştel 2500 3 14-25 partial Pd
(jud.BH)
Valea 2400 4 18-40 partial Pd
Neagră
(jud.BH)
Valea Mare 3200 3,5 8-36 partial Pd
(jud.BH)
Pagina 156 din 525


III (%) (%)
Crăiasa 2200 4,5 8-40 partial Pd
(jud.BH)
Crişul 22600 3,5 6-70 partial Pd
Pietros
(jud.BH)
Boga (jud.BH) 5800 11 23-70 partial Pd
Cărpinoasă
(jud.BH)
Inaru 1600 3,5 40 partial Pd
(Ursului)
(jud.BH)
Tărcăiţa 5400 Pd
(Topliţa)
(jud.BH)
Talpe 1900 2 5-15 partial Pd
(jud.BH)
Mizieş 2300 2 5-15
(jud.BH)
Nimăeşti 10900 4 5-8 partial Pd
(jud.BH)
Cohu (Valea 1100 Pd
Rea) (jud.BH)
Beiuşele 3700 5 12 partial Pd
(Binşel)
(jud.BH)
Finiş 8700 Pd
(jud.BH)
Bălăteasa 1300 Pd
(jud.BH)
Valea Roşie 30100 2 12-20 partial Pd
(Roşia)
(jud.BH)
Sohodol 3300 3 20-25 partial Pd
(Albioara)
(jud.BH)
Şoimuşurilor 4400 4 40 partial Pd
(jud.BH)
Uşorilor 1300 Pd
(Strîmtura)
(jud.BH)
Sohodol 3400 Pd
(jud.BH)
Meziad 6100 3 10-18 partial Pd
(jud.BH)
Drăgotenilor 4000 1 12-20 partial Pd
(Arini)
Pagina 157 din 525


III (%) (%)
(jud.BH)
Valea Mare 2100 Pd
(jud.BH)
Arman 1000 Pd
(jud.BH)
Sălişte 1700 2 5 partial Pd
(jud.BH)
Şoimu 3800 Pd
(jud.BH)
Zărzag 1200 5 20-40 partial Pd
(Zărăzag)
(jud.BH)
Pocluşa 1200 5 12-40 partial Pd
(jud.BH)
Crişul Mic 2400 <1 13 partial Pd
(Doba)
(jud.BH)
Holod 56800 <1 10-40 partial Pd
(jud.BH)
Cornet 1000 3 40 partial Pd
(jud.BH)
Topa (Rîu) 27800 <1 16 partial Pd
(jud.BH)
Hidişel 4300 1 20 partial Pd
(jud.BH)
Hîrji (jud.BH) 2200 1,5 12 partial Pd
Domnului 1500 1,5 20 partial Pd
(Savar)
(jud.BH)
Pusta 2200 1,5 20 partial Pd
(jud.BH)
Dumbrăvilor 1000 1 20 partial Pd
(jud.BH)
Sarazu 1900 1 4 partial Pd
(jud.BH)
Valea Nouă 15700 <1 4-20 partial Pd
(Valea cea
Mare)
(jud.BH)
Pîrîu (Lazuri) 4000 1 7-20 partial Pd
(jud.BH)
Fonău 3000 1 8-15 partial Pd
(Carand)
(jud.BH)
Rătăşel 13100 <1 2-4 partial Pd
(Cheşa)
(jud.BH)
Pagina 158 din 525


III (%) (%)
Asou (jud.BH) 2000 1 3-14 partial Pd
Irina (Buzaş) 1500 1 2 partial Pd
(jud.BH)
Răchestu 1900 <1 4
(jud.BH)
Teuz 112400 1 4-8 partial Pd
(jud.AR)
Valea Nouă 3200 1,5 4-10 partial Pd
(Cherteş)
(jud.AR)
Gropoiu 1900 2 7 partial Pd
(jud.AR)
Groşilor 6000 4 10-30 partial Pd
(jud.AR)
Beliu (jud.AR) 14800 3 4-25 partial Pd
Balta Ştefani 3500 <1 <1 partial Pd
(Balta Cheriu)
(jud.AR)
Iacoberi 3700 <1 <1
(jud.AR)
Veljul Sec 5000 <1 <1
(jud.AR)
Sartiş 27000 <1 4-10 partial Pd
(jud.AR)
Leveleş 22500 <1 4-16 partial Pd
(jud.AR)
Foca 1900 <1 2
(jud.BH)
Culişer 42000 <1 4
(jud.BH)
Korhani 2300 <1 4
(jud.BH)
Barmod 13000 <1 4
(jud.BH)
Cicer (jud.BH) 6200 <1 4
Cicer (jud.BH) 1600 <1 4
Eruga 11500 <1 4
Ghepeş
(Ghepeş,
Ghepiş)
(jud.BH)
Crişul 642500 <1 2-40 partial Pd
Repede
(jud.BH+CJ)
Şipot 1400 6 12 partial Pd
(jud.CJ)
Domoş 2600 4 7
Pagina 159 din 525


III (%) (%)
(Vîlcău)
(jud.CJ)
Călata 15500 2 3-20 partial Pd
(jud.CJ)
Călăţele 2900 4 5-15 partial Pd
(jud.CJ)
Bociu (jud.CJ) 1600 6 15
Valea lui Băl 1000 3 6-22 partial Pd
(jud.CJ)
Aluniş 1000 6 10 partial Pd
(jud.CJ)
Henţ 22300 2 20-35 partial Pd
(Săcueu)
(jud.CJ)
Stanciului 3000 4 30 partial Pd
(Seacă)
(jud.CJ)
Seciu (jud.CJ) 1800 Pd
Mărgăuţa 3300 9 18 partial Pd
(jud.CJ)
Răcad 2800 10 40 partial Pd
(Reucad)
(jud.CJ)
Vişag 2000 10 30 partial Pd
(Hordănguşa)
(jud.CJ)
Drăgan 24900 3 17-40 partial Pd
(jud.CJ+BH)
Crăciun 2800 7 25-40 partial Pd
(jud.BH)
Zărna 2000 Pd
(jud.BH)
Sebeş 3700 Pd
(Sebeşel)
(jud.CJ)
Dara (jud.CJ) 1000 Pd
Valea Lungă 1200 4 15 partial Pd
(jud.CJ)
Poicu 4100 1,5 16-22 partial Pd
(jud.CJ)
Semeni 3000 2 8-40 partial Pd
(Oşteana,
Bivolilor)
(jud.CJ)
Negrea 1600 9 14-20 partial Pd
(Secătura)
(jud.CJ)
Pagina 160 din 525


III (%) (%)
(jud.BH)
Iad (jud.BH) 22600 2 20-65 partial Pd
Lupului 1000 Pd
(jud.BH)
Daşor 3200 3 26-33 partial Pd
(jud.BH)
Săracului 1600 8 25-32 partial Pd
(jud.BH)
Beznea 1900 3 6
(jud.BH)
Brătcuţa 4500 4 15-45 partial Pd
(jud.BH)
Misir 3900 3,5 16 partial Pd
(Luncilor)
(jud.BH)
Borod 11600 2 7-22 partial Pd
(Borozel)
(jud.BH)
Răchita 4000 5 28-57 partial Pd
(jud.BH)
Mişca 1200 6 25-45 partial Pd
(jud.BH)
Cetea 2000 6 14-32 partial Pd
(jud.BH)
Omului 4100 4 18-50 partial Pd
(jud.BH)
Răchiţeasca 1900 Pd
(jud.BH)
Gepiş 2200 5,5 20-70 partial Pd
(jud.BH)
Dobrineşti 3500 2,5 8-40 partial Pd
(jud.BH)
Rîciu 700 3 20
(Fîneaţa)
(jud.BH)
Izvor 5600 Pd
(Lucuţu,
Arsurilor)
(jud.BH)
Morii (Peştiş) 2000 Pd
(jud.BH)
Secătura 1400 4 40 partial Pd
(Şinteu)
(jud.BH)
Mnierea 4900 3 3-50 partial Pd
(jud.BH)
Pagina 161 din 525


III (%) (%)
Huta 2600 3,4 16-23 partial Pd
(jud.BH)
Valea Rece 2000 3,4 45 partial Pd
(jud.BH)
Cropandă 1800 1,1 6
(jud.BH)
Medeş 5700 1,2 20 partial Pd
(Medişe)
(jud.BH)
Cloşcoi 1400 1,6 14
(Ruji)
(jud.BH)
Chigic 10300 <1 3-15 partial Pd
(Babei)
(jud.BH)
Sărand 4000 1,7 2-15 partial Pd
(jud.BH)
Valea la 5100 <1 9-15 partial Pd
Arini
(jud.BH)
Bonda 1000 1,5 8
(jud.BH)
Tăşad 5800 <1 3-18 partial Pd
(Valea
Mare)
(jud.BH)
Bonor 1200 2 4
(jud.BH)
Pasteur 1100 3 20 partial Pd
(jud.BH)
Peţa 11500 <1 3-20 partial Pd
(jud.BH)
Hidişel 3400 <1 12-27 partial Pd
(jud.BH)
Aduni (Rîturi) 1900 <1 8 partial Pd
(jud.BH)
Alceu 7300 <1 1-6
(Veljurilor)
(jud.BH)
Corhana 42500 <1 4-8 partial Pd
(Pişpec)
(jud.BH)
Sititelec 1000 <1 8 partial Pd
(jud.BH)
Gepiu 7600 <1 4-20 partial Pd
(jud.BH)
Valea Mare 11800 <1 4-25 partial Pd
Pagina 162 din 525


III (%) (%)
(jud.BH)
Canaliş 10700 <1 4-8
(Rîturi)
(jud.BH)
Beretău 345500 <1 3-55 partial Pd
(Barcău)
(jud.BH+SJ)
Topliţa 1600 Pd
(jud.SJ)
Fizeş (jud.SJ) 1500 5 9-30 partial Pd
Iaz (jud.SJ) 3900 3,5 15-25 partial Pd
(jud.SJ)
Groapa 1500 2 12-20 partial Pd
(jud.SJ)
Cerăsei 2800 2,5 20 partial Pd
(jud.SJ)
Ip (jud.SJ) 3500 1 12 partial Pd
Borumlaca 3200 <1 10-23 partial Pd
(jud.BH)
Camăr 7400 1 10-25 partial Pd
(jud.BH)
Săldăbagiu 1200 1,5 8-20 partial Pd
(jud.BH)
Curătura 1600 3 10-25
(jud.BH)
Dijir (jud.BH) 2900 <1 15-40
Inot (jud.BH) 12300 <1 7-16 partial Pd
Eger (jud.BH) 4900 <1 4-6,5 partial Pd
Bistra 17400 1,5 2-50 partial Pd
(jud.BH)
Valea Albă 1400 1 13-30 partial Pd
(jud.BH)
Făncica 9700 <1 6-16 partial Pd
(Valea Rece)
(jud.BH)
Tria (jud.BH) 3300 <1 2-40 partial Pd
Fîneţelor 18600 <1 10-30 partial Pd
(Ghepeş)
(jud.BH)
Almaş 5900 <1 2-14 partial Pd
(Armaş)
(jud.BH)
Sînnicolau 7300 <1 7-9 partial Pd
(Niuloş)
(jud.BH)
Danţa 2300 <1 2
Pagina 163 din 525


III (%) (%)
(jud.BH)
Viţeilor 5200 1 2-12 partial Pd
(Uscată,
Bodoza)
(jud.BH)
Kösmö 2200 <1 6-13
(jud.BH)
Cosmo 11800 <1 2-10 partial Pd
(Fîneaţa Mare)
(jud.BH)
Niloş (jud.BH) 4000 <1 10-18
Comolciu 2000 <1 20
(jud.BH)
Ier (Eriu) 143700 <1 1-14 partial Pd
(jud.BH+SM)
Crişul Mic 6200 <1 5-20
(jud.BH)
NOTA: Pd = padure
Pagina 164 din 525

8.2.2 Suprafeţe expuse eroziunii solului de adâncime

Starea de eroziune a rețelei hidrografice rezultă din criteriul torențialității în funcție de
debitul lichid specific cu asigurarea de 1% și debitul solid specific mediu anual, astfel:
 ravene excesiv torențiale la care Q1% = 320 l/s și Emed = 32 m3/ha/an;
 ravene mijlociu torențiale la care Q1% = 30-320 l/s si Emed = 4-32 m3/ha/an;
 ravene netorențiale la care Q1% = <40 l/s si Emed = <4 m3/ha/an.
Starea de eroziune a rețelei hidrografice se găsește în relație de intercondiționare și cu
mărimea suprafeței de recepție, criteriul morfometric bazat pe dimensiunile ravenei, poziția
față de linia de cea mai mare pantă a versantului, poziția față de axa sinclinalului, litologia și
stratificația terenului, obiective periclitate din aval etc.
Starea de afectare a suprafeței terenului se exprimă prin indicatorii care pun în evidență și
permit prognozarea evoluției formațiunilor torențiale în adâncime.
Gradele de libertate ale evoluției ravenelor iau în calcul rata retragerii (m/an), creșterea
suprafeței ocupată de ravenă (ha/an), creșterea suprafeței active desfășurate (ha/an) precum și
» creșterea în volum (m3/an).
Pentru determinarea gradelor de libertate ale evoluției ravenelor sunt folosite modele
matematice sau modele empirice realizate inițial pe un cadru local sau regional, apoi prin
extensie adaptate și pentru alte bazine hidrografice. În anumite situații se procedează la
măsurători directe ale unor parametrii complecși, la ridicări topografice succesive, sau
stabilirea unor relații de calcul semiempirice.
8.3 Scurgeri pe versanţi, alunecări de teren
8.3.1. Scurgeri pe versanţi

Înclinarea pantelor a influențat fenomenul de eroziune al solurilor; cu cât pantele sunt mai
puternice, lipsite de vegetație și rocile mai moi cu atât eroziunea este mai importantă.
Grosimea solurilor este mai mare pe terenurile lipsite de pantă iar pe versanți grosimea
solului este cu atâ mai mică cu cât relieful este mai inclinat.
Versanții cu expoziție sudică și vestică sunt mai însoriți și beneficiază de temperaturi mai
mari decât versanții cu expoziție estică și mai ales nordică. Forma de relief dominantă în
cadrul bazinului studiat intervine direct asupra regimului aerohidric al solurilor în cazul
versanților prin caracteristicile sale de bază: înclinarea, forma si expoziția.
Pe versanți, o parte din apa de precipitații se scurge la suprafața solului, coeficientul de
scurgere fiind condiționat de gradul de înclinare a terenului și de textura solurilor. Și
expoziția versanților intervine ca factor de condiționare a regimului aerohidric al solurilor de
pe versanți, prin repartiția diferențiată a luminii și în special a căldurii.
- Identificarea factorilor favorizanți ai torențialității
Evoluția formațiunilor de adâncime este ciclică și se desfasoară printr-o succesiune de stadii
în cadrul cărora, raportul dintre procesele de eroziune, transport și acumulare are valori
diferite. Acestea se dezvoltă în cadrul unui sistem deschis care tinde spre realizarea unor
forme relativ stabile.
Pagina 165 din 525

Un sistem deschis primește și cedează materie și energie prin intermediul unei suprafețe de
separație; el trebuie să transforme materia și energia primită în energie necesară întreținerii
procesului. În cazul ravenelor, materia este asigurată de precipitații și substratul litologic,
iar energia de precipitații, de scurgerea dispersată sau concentrată și de deplasarea
maselor de pământ în zona malurilor. În funcție de potențialul energetic al bazinului de
recepție, amestecul apă - aluviuni creează, prin intermediul energiei cinetice o formă relativ
stabilă care îi asigura transportul optim și evacuarea din sistem.
- Identificarea factorilor potențiali ai torențialității
Nu există o delimitare certă a stadiilor (factorilor potențiali) din acest punct de vedere, dar
sunt totuși suficiente pentru separarea unor etape evolutive bine individualizate.
Astfel, într-o primă etapă, suvoaiele formate prin contopirea treptată a șiroirilor efemere de
pe versanți au tendința de a-și modela un canal, pe linia de cea mai mare pantă. Canalele
astfel formate, prezintă în profil longitudinal, numeroase discontinuități datorate
regimului hidraulic al șiroirilor, formelor de microrelief, modificărilor de rugozitate,
rezistenței diferențiate la eroziune a orizonturilor intersectate etc.
Regimul hidraulic al șiroirilor este pulsatoriu, sub formă de valuri cu lungimi și viteze
variabile.
În funcție de acești doi parametri, curentul de apă tinde să realizeze un echilibru dinamic
între energia cinetică și conținutul său de material solid. Astfel, atunci când curentul are o
forță netă pozitivă începe să erodeze, încărcându-se cu aluviuni; când gradul său de încarcare
depașește limita de saturație, materialul solid se depune. Surplusul de capacitate de transport,
rezultat în urma limpezirii curentului, duce la reluarea procesului eroziv în avalul tronsonului
de depunere. Acest mecanism, favorizează apariția unor succesiuni de trepte, continuate de
porțiuni mai adâncite ale canalelor.
Pe de altă parte, prezența unui obstacol sau cea mai neînsemnată micșorare a pantei
determină depunerea aluviunilor din curent și formarea de noi trepte.
Apariția treptelor mai depinde și de schimbările de rugozitate din profilul longitudinal al
canalului, care modifică viteza curentului și puterea lui erozivă precum și capacitatea de
transport; curentul erodând când viteza sporește și depunând aluviuni când viteza scade.
O altă categorie de trepte sunt cele litologice, rezultate în urma intersectării orizonturilor cu
coeziuni diferite și deci rezistențe diferite la eroziune.
Evoluția treptelor din profilul longitudinal al ravenelor, indiferent de originea lor, este
rezultatul unui complex de procese precum erodarea directă, subsăparea, înmuierea și
prabușirea malurilor cu contrapantă care se formează la baza lor și în care apa stagnează timp
îndelungat. Ca urmare, treptele se retrag succesiv, lărgind și adâncind totodată albia. Din
studiile făcute pe materiale omogene, coezive, a rezultat că treptele se retrag paralel,
menținându-și verticalitatea, dacă sunt îndeplinite două condiții:
a) materialul din care este alcătuită albia are o rezistență mai mare decât energia
generată de scurgere;
b) curentul de apă este suficient de puternic pentru a transporta materialul erodat de la
baza treptei.
Pagina 166 din 525

Identificarea factorilor declanșatori ai torențialității

Pe măsură ce canalele se alungesc și se adâncesc prin retragerea succesivă a treptelor,
pe versanți se formează o rețea de albii înguste, cu maluri active și cu un bazin de recepție
bine conturat. Atunci ravena intră într-o nouă etapă evolutivă, caracterizată prin retragerea
succesivă a treptelor, până la unificarea sectoarelor de discontinuitate, în vederea realizării
unui profil longitudinal de echilibru dinamic, care să permită transportul în condiții optime a
materialului provenit din maluri și de pe versanți.
Când se definitivează profilul de echilibru dinamic are loc o retragere și o diminuare a
pragurilor, contribuind la atenuarea diferențelor dintre diferite sectoare. În lungul profilului
se deosebesc trei sectoare: un sector de eroziune, unul de echilibru sau de transport și unul de
aluvionare.
Sectorul de echilibru este mobil, urcând și coborând în funcție de caracteristicile
hidrodinamice ale curentului, astfel:
1. Când cantitatea de aluviuni crește, sectorul neutru se deplasează spre amonte, fundul
formațiunii torențiale ajungând în echilibru dinamic și fiind acoperit cu un strat aproape
continuu de aluviuni cu grosimi și structuri diferite, strat care are un rol esențial în
menținerea echilibrului.
2. Cand energia cinetică a curentului crește, sunt transportate o parte din aluviuni,
contribuind la descreșterea energiei disponibile pentru exercitarea proceselor de eroziune.
Toate punctele profilului de echilibru evoluează solidar, orice schimbare dintr-un anumit loc
înregistrându-se în lungul întregului profil.
În această etapă, paralel cu formarea profilului longitudinal de echilibru, se perfectează și
profilul de echilibru transversal. Procesele care modelează malurile ravenelor sunt
deosebit de complexe, viitura având un rol preponderent de evacuare a materialului
rezultat în urma degradării lor. Evoluția malurilor se desfașoară prin mecanisme de
dezintegrare, de prabușire, de surpare, de alunecare etc., tipul dominant, intensitatea și
amploarea acestor procese fiind determinate, în special, de substratul litologic și de gradul de
umezire. Malurile ajung la echilibru dinamic atunci când ating panta limită în funcție de
substratul litologic pe care s-au format.
Evoluția ravenelor nu înceteaza odată cu atingerea profilului de echilibru, ci devine mai
lentă, eroziunea exercitându-se prin intermediul stratului de aluviuni. Ele tind însă către
realizarea unei forme noi de relief, relativ stabilizată, de tipul vaiugii, vâlcelei sau văii seci,
în funcție de elementele morfometrice.
Aceste forme încep să se realizeze treptat odată cu depunerea conurilor de dejecție succesive,
de la vărsare spre amonte și cu instalarea vegetației.
Deși mecanismul evolutiv al ravenelor este același, în funcție de caracteristicile versanților,
pot să apară anumite particularități de dezvoltare. Astfel, în numeroase cazuri, canalele pe
care se concentrează șiroirile de apă nu sunt continui pe toată lungimea lor.
Pe versant se formează o succesiune de ravene discontinui, dispuse în rețea care
evoluează diferit, în funcție de nivelele lor de bază, suspendate uneori până la forme relativ
stabilizate. Prin unificarea succesivă a sectoarelor suspendate de pe un versant, ravena
discontinuă se transformă într-o ravenă continuă, cu un canal neîntrerupt până la confluența
Pagina 167 din 525

cu un emisar de ordin superior sau până la baza versantului. Aceste ravene se recunosc ușor,
deoarece sunt alcătuite din tronsoane relativ omogene, inegale, despărțite prin praguri de
integrare.
Centralizator privind evoluția formațiunilor eroziunii în adâncime sub toate formele de

manifestare:
- stadiul evoluției ogașelor și ravenelor cu dezvoltare discontinuă sau în curs de
stabilizare;
- stadiul evoluției ravenelor active cu eroziuni în trepte fără procese de prabușire a
malurilor;
- stadiul evoluției ravenelor foarte active cu procese de prabușire ale malurilor;
- ravene foarte active care prezintă procese asociate de prabușiri ale malurilor.
Evoluția formațiunilor eroziunii de adâncime- toate formele de manifestare- este descrisă în
tabelul de mai jos.
Tabel 8.10
Nr. Grupa Denumire bazin Suprafața Ltot agricol Ogașe Ravene Ravene Ravene
crt de hidrografic (ha) (km) active foarte foarte
pantă (km) active active cu
(km) alunecări
sau
prăbușiri
de maluri
(km)
0 1 2 3 4 5 6 7 8
1-2% Prăvăleni 4900 5,88 2,94 1,76 0,88 0,29
1 (Ciungani)
(jud.HD)
Tăcăşele (Aciua, 7000 7,00 3,50 2,10 1,05 0,35
2 Topliţa) (jud.AR)
Sebiş (Dezna) 22000 52,80 26,40 15,84 7,92 2,64

3 (jud.AR)
4 Lazu(jud.AR) 2000 7,20 3,60 2,16 1,08 0,36
5 Hodiş(jud.AR) 4800 28,80 14,40 8,64 4,32 1,44

Trei Holîmburi 1800 7,56 3,78 2,27 1,13 0,38
6 (jud.AR)
Cigher (Ciger) 81700 686,00 343,0 205,80 102,90 34,30

7 (jud.AR)
Valea 11700 46,80 23,40 14,04 7,02 2,34
8
Mare(jud.AR)
Crişul Negru 388000 2074,0 1037 622,20 311,10 103,70
9 (jud.AR+BH)
Pagina 168 din 525

(km) alunecări
sau
prăbușiri
de maluri
(km)
Crişul Nou 2900 3,48 1,74 1,04 0,52 0,17
10 (Oproaia) (jud.BH)
Drăgotenilor 4000 28,80 14,40 8,64 4,32 1,44

11 (Arini) (jud.BH)
Hidişel (jud.BH) 4300 32,68 16,34 9,80 4,90 1,63

12
13 Hîrji (jud.BH) 2200 12,54 6,27 3,76 1,88 0,63

Domnului (Savar) 1500 6,75 3,38 2,03 1,01 0,34
14 (jud.BH)
15 Pusta (jud.BH) 2200 14,08 7,04 4,22 2,11 0,70
Dumbrăvilor 1000 2,40 1,20 0,72 0,36 0,12

16
(jud.BH)
Pîrîu (Lazuri) 4000 16,80 8,40 5,04 2,52 0,84
17
(jud.BH)
Fonău (Carand) 3000 12,60 6,30 3,78 1,89 0,63
18 (jud.BH)
Asou (jud.BH) 2000 10,20 5,10 3,06 1,53 0,51

19
Valea Nouă 3200 9,60 4,80 2,88 1,44 0,48
20 (Cherteş) (jud.AR)
21 Poicu (jud.CJ) 4100 12,30 6,15 3,69 1,85 0,62

Medeş (Medişe) 5700 30,78 15,39 9,23 4,62 1,54
22 (jud.BH)
Cloşcoi (Ruji) 1400 8,40 4,20 9,23 1,26 0,42

23
(jud.BH)
Sărand (jud.BH) 4000 27,20 13,6 8,16 4,08 1,36
24
25 Ip (jud.SJ) 3500 18,90 9,45 5,67 2,84 0,95

Camăr (jud.BH) 7400 41,44 20,72 12,43 6,22 2,07
26
Săldăbagiu 1200 5,40 2,70 1,62 0,81 0,27

27 (jud.BH)
Pagina 169 din 525

(km) alunecări
sau
prăbușiri
de maluri
(km)
Bistra (jud.BH) 17400 87,00 43,50 26,10 13,05 4,35
28
Valea Albă 1400 7,98 3,99 2,39 1,20 0,40
29 (jud.BH)
Viţeilor (Uscată, 5200 49,40 24,70 14,82 7,41 2,47
30 Bodoza) (jud.BH)
TOTAL 1 3354,77 1677,35 1006,43 503,22 167,74

31 Satului (jud.HD) 10700 80,25 36,11 26,48 12,84 4,82
32 Ţebea(jud.HD) 1400 0,80 0,36 0,26 0,13 0,05
33 Vaţa (jud.HD) 8700 8,70 3,92 2,87 1,39 0,52
34 Cerboia (jud.HD) 1200 0,72 0,32 0,24 0,12 0,04
35 Obârşia (jud.AR) 6400 7,68 3,46 2,53 1,23 0,46
Leasci (Cîrşu) 1300 3,90 1,76 1,29 0,62 0,23
36
(jud.AR)
37 Glima(jud.AR) 1400 1,68 0,76 0,55 0,27 0,10
38 Gruiet(jud.AR) 1000 1,20 0,54 0,40 0,19 0,07
39 Sighişoara(jud.AR) 15200 18,00 8,10 5,94 2,88 1,08
40 Zeldiş(jud.AR) 4000 2,40 1,08 0,79 0,38 0,14
Chişindia 10200 20,40 9,18 6,73 3,26 1,22
41 (Pătrăneasa)
2-3% (jud.AR)
42 Hurez(jud.AR) 2100 2,52 1,13 0,83 0,40 0,15
43 Cleceova (jud.AR) 2900 15,66 7,05 5,17 2,51 0,94
Valea Mare 1500 7,20 3,24 2,38 1,15 0,43
44
(jud.AR)
45 Chilodia (jud.AR) 2300 1,38 0,62 0,46 0,22 0,08
46 Pustaciu (jud.AR) 2600 3,12 1,40 1,03 0,50 0,19
47 Nadăş(jud.AR) 2400 3,60 1,62 1,19 0,58 0,22
48 Minişel(jud.AR) 1400 7,00 3,15 2,31 1,12 0,42
49 Miniş(jud.AR) 2700 13,70 6,17 4,52 2,19 0,82
Timercea 3300 5,94 2,69 1,96 0,96 0,36
50 (Cimercea)
(jud.AR)
51 Dudiţa(jud.AR) 6900 35,88 16,15 11,84 5,74 2,15
Pagina 170 din 525

(km) alunecări
sau
prăbușiri
de maluri
(km)
Bigiu (Sodom) 7500 42,00 18,90 13,86 6,72 2,52
52
(jud.AR)
53 Talpe (jud.BH) 1900 9,12 4,10 3,01 1,46 0,55
54 Mizieş (jud.BH) 2300 13,80 6,21 4,55 2,21 0,83
Valea Roşie (Roşia) 30100 217,00 97,65 71,61 34,72 13,02
55
(jud.BH)
56 Călata (jud.CJ) 15500 177,00 79,65 58,41 28,32 10,62
Henţ (Săcueu) 22300 161,00 72,45 53,13 25,76 9,66
57
(jud.CJ)
Semeni (Oşteana, 3000 10,80 4,86 3,56 1,73 0,65
58
Bivolilor jud CJ)
59 Iad (jud.BH) 22600 27,12 12,20 8,95 4,34 1,63
Borod (Borozel) 11600 97,44 43,85 32,16 15,59 5,85
60
(jud.BH)
61 Dobrineşti (jud.BH) 3500 12,60 5,67 4,16 2,02 0,76
62 Valea Mare (jud.SJ) 11200 78,40 35,28 25,87 12,54 4,70
63 Groapa (jud.SJ) 1500 6,75 3,04 2,23 1,08 0,41
64 Cerăsei (jud.SJ) 2800 11,76 5,29 3,88 1,88 0,71
TOTAL 2 1106,52 497,93 365,15 177,04 66,39
Bucureşci (Porcului) 8000 4,00 1,60 1,44 0,68 0,28
65
(jud.HD)
66 Luncoiu (jud.HD) 7400 11,84 4,74 4,26 2,01 0,83
67 Brad(jud.HD) 2700 3,20 1,28 1,15 0,54 0,22
3-4%
Rîbiţa (Rîbicioara, 12300 19,68 7,87 7,08 3,34 1,38
68
Jgheboasa) (jud.HD)
Uibăreşti (Bulzeşti) 6800 5,44 2,18 1,96 0,92 0,38
69
(jud.HD)
70 Crişoaia (jud HD) 1200 3,60 1,44 1,30 0,61 0,52
71 Ociu(jud.AR) 1500 4,50 1,80 1,62 0,77 0,32
72 Băneştilor (jud AR) 11300 18,08 7,23 6,51 3,07 1,27
73 Şoimuş(jud.AR) 1200 0,72 0,29 0,26 0,12 0,05
74 Ioşei(jud.AR) 7200 17,28 6,91 6,22 2,94 1,21
75 Musteşti (jud.AR) 1800 4,32 1,73 1,56 0,73 0,30
76 Feniş(jud.AR) 1400 4,20 1,68 1,51 0,71 0,29
77 Crocna(jud.AR) 1400 4,20 1,51 1,51 0,71 0,29
Pagina 171 din 525

(km) alunecări
sau
prăbușiri
de maluri
(km)
78 Bodeşti(jud.AR) 3300 7,92 3,17 2,85 1,35 0,55
79 Almaş(jud.AR) 1100 3,96 1,58 1,43 0,67 0,28
Ciaet (Valea Rea) 2400 1,92 0,77 0,69 0,33 0,13
80
(jud.AR)
81 Almaş(jud.AR) 3400 12,24 4,90 4,41 2,08 0,86
82 Ţarinii (jud.BH) 6000 18,00 7,20 6,48 3,06 1,26
Crişul Văratecului 3200 1,92 0,77 0,69 0,33 0,13
83 (Văratec, Brad,
Cîrligat) (jud.BH)
Crişul Băiţa (Crişul 9200 15,00 6,00 5,40 2,55 1,05
84
Negru) (jud.BH)
85 Sighiştel (jud.BH) 2500 3,00 1,2 1,08 0,51 0,21
Valea Mare 3200 1,92 0,77 0,69 0,33 0,13
86
(jud.BH)
Crişul Pietros 22600 135,60 54,24 48,82 23,05 9,49
87
(jud.BH)
Inaru (Ursului) 1600 0,96 0,38 0,35 0,16 0,07
88
(jud.BH)
Sohodol (Albioara) 3300 9,90 3,96 3,56 1,68 0,69
89
(jud.BH)
90 Meziad (jud.BH) 6100 9,15 3,66 3,29 1,56 0,64
91 Cornet (jud.BH) 1000 4,80 1,92 1,73 0,82 0,34
92 Beliu (jud.AR) 14800 89,00 35,60 32,04 15,13 6,23
Valea lui Băl 1000 5,40 2,16 1,94 0,92 0,38
93
(jud.CJ)
94 Drăgan (jud.CJ+BH) 24900 29,80 11,92 10,73 5,07 2,09
95 Daşor (jud.BH) 3200 1,92 0,77 0,69 0,33 0,13
Misir (Luncilor) 3900 4,68 1,87 1,68 0,80 0,33
96
(jud.BH)
Rîciu (Fîneaţa) 700 4,20 1,68 1,51 0,71 0,29
97
(jud.BH)
98 Mnierea (jud.BH) 4900 14,70 5,88 5,29 2,50 1,03
99 Huta (jud.BH) 2600 7,80 3,12 2,81 1,33 0,55
Valea Rece 2000 10,80 4,32 3,89 1,84 0,76
100
(jud.BH)
101 Pasteur (jud.BH) 1100 2,64 1,06 0,95 0,45 0,18
102 Iaz (jud.SJ) 3900 7,02 2,81 2,53 1,19 0,49
Pagina 172 din 525

(km) alunecări
sau
prăbușiri
de maluri
(km)
103 Curătura (jud.BH) 1600 9,60 3,84 3,46 1,63 0,67
TOTAL 3 514,91 205,96 185,37 87,53 36,04
104 Buceş(jud.HD) 1100 4,95 1,73 19,31 0,89 0,40
105 Juncu(jud.HD) 3700 4,44 1,55 1,73 0,80 0,36
Valea 1700 1,02 0,36 0,40 0,18 0,08
106
Mare(jud.AR)
107 Satului(jud.AR) 1100 1,32 0,46 0,51 0,24 0,11
108 Măreasca (jud AR) 2200 2,64 0,92 1,03 0,48 0,21
Polosaneasca (jud 1100 3,30 1,16 1,29 0,59 0,26
109
AR)
110 Craicovi (jud.AR) 1000 4,50 1,58 1,76 0,81 0,36
111 Drauţ (jud.AR) 2000 7,80 2,73 3,04 1,40 0,62
Brihenilor 6700 7,00 2,45 2,73 1,26 0,56
112
(jud.BH)
Valea Neagră 2400 7,20 2,52 2,81 1,30 0,58
113 4-5% (jud.BH)
114 Crăiasa (jud.BH) 2200 6,60 2,31 2,57 1,19 0,53
Şoimuşurilor 4400 5,28 1,85 2,06 0,95 0,42
115
(jud.BH)
116 Groşilor (jud.AR) 6000 24,00 8,40 9,36 4,32 1,92
117 Călăţele (jud.CJ) 2900 1,74 0,61 0,68 0,31 0,14
Stanciului (Seacă) 3000 1,80 0,63 0,70 0,32 0,14
118
(jud.CJ)
Valea Lungă 1200 0,72 0,25 0,28 0,13 0,06
119
(jud.CJ)
120 Brătcuţa (jud.BH) 4500 6,75 2,36 2,63 1,22 0,54
121 Omului (jud.BH) 4100 6,56 2,30 2,56 1,18 0,52
Secătura (Şinteu) 1400 0,84 0,29 0,33 0,15 0,07
122
(jud.BH)
TOTAL 4 98,46 34,46 38,40 17,72 7,88
Baldovin (jud 4200 2,52 0,63 1,13 0,50 0,25
123
HD)
Valea de la Lazuri 9500 9,50 2,38 4,28 1,90 0,95
124 5-6% (Lioca, Leuca)
(jud.AR)
Negrişoara 1100 3,96 0,99 1,78 0,79 0,40
125
(jud.AR)
Pagina 173 din 525

(km) alunecări
sau
prăbușiri
de maluri
(km)
Beiuşele (Binşel) 3700 11,10 2,78 5,00 2,22 1,11
126
(jud.BH)
Zărzag (Zărăzag) 1200 2,88 0,72 1,30 0,58 0,29
127
(jud.BH)
128 Pocluşa (jud.BH) 1200 3,60 0,90 1,62 0,72 0,36
129 Satului (jud.BH) 1000 4,20 1,05 1,89 0,84 0,42
130 Răchita (jud.BH) 4000 3,20 0,80 1,44 0,64 0,32
131 Gepiş (jud.BH) 2200 2,64 0,66 1,19 0,53 0,26
132 Fizeş (jud.SJ) 1500 8,10 2,03 3,65 1,62 0,81
TOTAL 5 51,70 12,93 23,27 10,34 5,17
133 Stănija (jud.HD) 3200 9,60 1,92 4,42 2,11 1,15
Criştior (Cristiorel, 3000 4,50 0,90 2,07 0,99 0,54
134 Prelucelor)
(jud.BH)
135 Şipot (jud.CJ) 1400 7,98 1,60 3,67 1,76 0,96
6-7%
136 Bociu (jud.CJ) 1600 9,60 1,92 4,42 2,11 1,15
137 Aluniş (jud.CJ) 1000 4,80 0,96 2,21 1,06 0,58
138 Mişca (jud.BH) 1200 1,44 0,29 0,66 0,12 0,17
139 Cetea (jud.BH) 2000 4,80 0,96 2,21 1,06 0,58
42,72 19,65 9,40 5,13
TOTAL 6
8,54
7- Boului(jud.BH) 1200 1,80 0,18 0,99 0,36 0,27
140
10%
Valea Mare 3800 3,04 0,30 1,67 0,61 0,46
141 Cărpinoasă
(jud.BH)
142 Mărgăuţa (jud.CJ) 3300 36,00 3,6 19,80 7,20 5,40
Răcad (Reucad) 2800 4,20 0,42 2,31 0,84 0,63
143
(jud.CJ)
Vişag 2000 6,00 0,60 3,30 1,20 0,90
144 (Hordănguşa)
(jud.CJ)
145 Crăciun (jud.BH) 2800 1,68 0,17 0,92 0,34 0,25
Negrea (Secătura) 1600 8,64 0,86 4,75 1,73 1,30
146
(jud.CJ)
147 Săracului (jud.BH) 1600 0,96 0,10 0,53 0,19 0,14
Pagina 174 din 525

(km) alunecări
sau
prăbușiri
de maluri
(km)
TOTAL 7 62,32 6,23 34,28 12,46 9,35
14 >10 5800 3,48 0,17 2,09 0,70 0,52
Boga (jud.BH)
8 %
TOTAL 8 3,48 0,17 2,09 0,70 0,52
TOTAL GENERAL 5234,88 2443,57 1674,64 818,41 298,22
Conform studiilor ISPIF la nivelul anului 2007 ravenele active la nivelul Bazinului
Hidrografic Crișuri se prezintă astfel:
1. Ravenele active cu eroziuni în trepte fără procese de prăbușire a malurilor se
întind pe 1674,64km;
2. Ravenele foarte active cu procese de prăbușire a malurilor se întind pe 818,41km;
3. Ravenele foarte active care prezintă procese asociate cu prăbușiri de maluri se
întind pe 298,22km.
8.3.2. Alunecări de teren
Cele mai importante forme de manifestare a fenomenelor geodinamice sunt alunecările,

surpările și prăbușirile de teren.
Prin „alunecările de teren” se definește atât procesul de deplasare (mișcarea propriu-
zisă a depozitelor de pe versanți), cât și forma de relief rezultată.
Noțiunea de alunecare de teren este legată, deci, de o serie de procese fizico-mecanice, care
se desfașoară pe un ciclu de stări de echilibru al versantului.
Definind noțiunea de „alunecare de teren”:
1. primul element îl reprezinta procesele fizico-mecanice premergătoare alunecării
(acțiunea cauzelor),
2. al doilea element îl constituie procesul de alunecare și durata,
3. iar ultima trăsătură este dată de forma morfologică caracteristică ce apare în relief,
ca manifestare geodinamică.
Masele de pământ sub influența gravitației se deplasează în sensul pantei. Astfel de deplasări,
întâlnite mai frecvent în rocile noi sunt provocate de prezența unui suport de argilă a cărui
stratificație este orientată în sensul pantei și de abundența apelor de infiltrație care înmoaie
suportul de argilă, micșorând frecarea între structurile cu mase de pământ de diferite
coeziuni.
Trecerea versantului de la o situație de echilibru la o stare de instabilitate poate fi provocată
de urmatoarele schimbări:
Pagina 175 din 525

- modificarea forțelor (interne sau externe), care acționează asupra versantului;

- inrăutățirea caracteristicilor de rezistență a pământului din corpul versantului.
Factorii care determină deplasările de teren sunt clasificați în:
1. Factori condiționali :
 relieful accidentat (microrelieful neregulat pe versanți);
 înclinarea versantului (pantele mai mari favorizează alunecările);
 alternanța de strate permeabile cu impermeabile inclinate;
 natura terenului (terenurie cu roci care-și modifică proprietatile fizico-mecanice la
variații de umiditate și temperatură, cu conținut mare de „Na” și „K”, cu
rezistență mică la forfecare);
 procesele de alterare și dezagregare;
 crăpăturile de pe terenurile alunecătoare.
2. Factori cauzali care sunt agenți externi cu acțiune succesivă de durată asupra
versanților:
 gravitația;
 acțiunea apei (acțiunea apelor de suprafață, precipitațiile atmosferice, eroziune
bazei versanților);
 acțiunea apelor subtenare (mărimea greutății masivului alunecărilor, presiuni și
subpresiuni hidrodinamice, sufozia mecanică fizică și chimică, modificarea
proprietăților fizico-mecanice ale rocilor, reducerea frecării interioare și a
coeziunii, reducerea mineralizării apei din pori, ridicarea nivelului apei subterane,
crearea suprafețelor de alunecare, presiunea hidrostatică a apei din fisuri, slăbirea
sau îndepărtarea sprijinului natural prin eroziune:
 acțiunea înghet-dezghet;
 efectul alterării rocilor;
 acțiunea vibrațiilor (tixotropia si reducerea rezistenței la forfecare, cutremurele de
pământ, vibrații locale provocate de explozii, trafic auto-feroviar, trăsnete);
 acțiunea omului (înărcarea terenurilor alunecătoare cu construcții, depozite de
materiale, căi de comunicație cu materiale grele, motoare staționare), reținerea
apei pe terenurile alunecate prin canale – bazine de acumulare – gropi, cariere,
defrișare vegetatie arboricolă, pășunat nerațional, săpături executate pe versanți
sau la baza acestora, ce conduc la dispariția sprijinului natural.
În cele mai multe cazuri, alunecările sunt cauzate de existența unor mase de argile sau roci
argiloase, care au rolul de suprafețe de alunecare, fie pentru ele însele fie pentru alte roci
aflate pe suprafața lor . Pe lângă panta versantului acesta este unul din factorii care pot
declanșa alunecările de teren.
Factorii care cauzează aceste alunecări sunt:
 apa,
 defrișările,
 cutremurele, etc.
Pagina 176 din 525

Cele mai frecvente alunecări de teren se declanșează primăvara, când cantitatea de

precipitații este mai mare și mai există și fenomenul de topire a zăpezilor; și toamna este un
anotimp în care se produc multe alunecări de teren din cauza ploilor abundente.
Condiții propice de apariție sau reapariție a alunecărilor, le creează ploile cu intensitate mică,
dar cu durate mari, precum și topirea lentă a zăpezii, deoarece acestea favorizează înfiltrarea
apei în sol, îmbibarea cu apă a acestuia, alimentarea straturilor profunde.
Pot astfel sa apară alunecări de adâncime, ca urmare a creșterii greutății masivului sau
curgeri de suprafață ale stratului înmuiat.
Având în vedere faptul că o mare parte din suprafața bazinului hidrografic Crişuri este situată
pe terenuri în pantă, unde procesele de degradare prin alunecări asociate cu eroziune se
manifestă în diferite grade de intensitate, caracteristica generală a suprafețelor terenurilor
degradate prin alunecări active, semistabilizate și stabilizate cu potențial mare de reactivare
constă în faptul că, acestea se regăsesc pe versanții cu exces de umiditate și înclinare peste
12 %.
Pe cele 2 (două) subbazine hidrografice reprezentative, subbazin Henț și subbazin Fânețelor,,
distribuția estimativă a suprafețelor cu potențial de alunecare se prezintă astfel:
Tabel 8.11
Procesul de Alunecări Prăbușiri de Scurgeri

degradare / Alunecări Alunecări stabilizate cu maluri ăn noroioase
Subbazinul active semistabilizate potențial de reteaua
hidrografic (ha) (ha) alunecare torentială
reprezentativ (ha) (ha) (ha)
Subbazin 1 1,6 3,8 10,2 0,4 -
Subbazin 2 0,2 0,6 1,1 0,1 -
Extrapolând rezultatele obținute în urma cercetărilor efectuate în bazinele hidrografice

reprezentative la nivelul suprafețelor agricole aparținând unităților administrative din cadrul
bazinului hidrografic Crişuri, coroborat cu rata medie anuală estimată de M. Motoc,
centralizatorul estimativ al terenurilor agricole neamenajate, cu potențial de degradare prin
alunecări, se prezinta astfel:
Pagina 177 din 525

Tabel 8.12
Alunecări Prăbușiri
Alunecări Alunecări stabilizate cu de maluri Scurgeri
Procesul de
active semistabilizate potențial de în rețeaua noroioase
degradare /
(mii ha) (mii ha) alunecare torențială (mii ha)
Județul
(mii ha) (mii ha)
Arad 0,38 0,37 1,96 0,31 -
Bihor 0,31 0,52 1,50 0,26 -
Satu - Mare 0,28 0,96 1,86 0,96 0,06
Sălaj 0,82 1,57 2,88 0,83 0,12
Cluj 0,96 2,33 4,66 0,61 0,08
Hunedoara 0,31 1,12 2,08 0,28 -
Total B.H. Crișuri 3,06 7,23 14,94 3,25 0,26
8.4 Repartiţia pădurilor și a terenurilor neproductive în bazinul

hidrografic Crișuri
8.4.1. Repartiția pădurilor în funcție de pante

Conform studiilor ICAS marea majoritate a pădurilor din bazinul hidrografic Crișuri sunt
situate pe terenuri cu pantă cuprinsă între 16 – 30g, 55.9%. Pe terenuri cu pantă mai mică de
16g sunt situate 22.1% din păduri, pe terenuri cu pantă între 31 – 40g sunt 19.6% din păduri,
iar pe terenuri cu panta peste 40g sunt situate 2.4% din terenurile cu pădure sau a celor
destinate împăduririi.
Ponderea pădurilor situate pe terenuri cu înclinare foarte repede şi abruptă este mai mare
între 400-1200m. Astfel, la altitudini cuprinse între 400-800m, ponderea terenurilor cu panta
de 31-40g este de 63% iar la altitudini cuprinse între 801-1200m este de 23%. Ponderea
terenurilor cu pantă peste 40g este de 51% la altitudini între 401-800m și de 30% la altitudini
între 801-1200m.
Pe teritoriul bazinului hidrografic Crișuri, pădurile ocupă majoritar terenuri parțial însorite,
urmate de cele însorite și umbrite, cu 48.4%, 28.4% respectiv 23.2% din suprafața pădurilor
și a terenurilor destinate împăduririi.
8.4.2 Terenuri neproductive
În cuprinsul fondului forestier din spațiul hidrografic Crișuri au fost identificate 1472.3 ha
(0,4% din suprafaţa fondului forestier) terenuri neproductive. Dintre acestea, mare majoritate
sunt stâncării şi abrupturi (923.6 ha –62.7%), pe care este imposibilă instalarea vegetaţiei
Pagina 178 din 525

forestiere. Aceste terenuri sunt amplasate preponderet în cuprinsul judeţelor Bihor, Arad si
Cluj, pe sectoarele montane a unităților de studiu Crișul Negru amonte Holod și Crișul
Repede.
O pondere însemnată, între terenurile neproductive, o au bolovănișurile (268.5ha –18.2%)
care se regasesc în aceleași unități de studiu menționate mai sus.
În general cu cele două categorii de terenuri neproductive descrise mai sus sunt asociate si
cele 33.6 ha râpe și ravene.
Altă categorie de teren degradat, cu o suprafață nesemnificativă (96.8ha) este reprezentat de
mocirle (unitățile de studiu Teuz, Barcău și Ier), asociate în bună parte cu fenomene de
sărăturare (95.6ha), unde sunt necesare lucrări de drenare şi spălare a solului pentru instalarea
vegetaţiei forestiere.
Evidența terenurilor neproductive din fondul forestier, pe unități de studiu și județe, se redă
în tabelul de mai jos.
Tabel 8. 13
Terenuri neproductive
Halde
De
Nr Secțiune de Mocîr-
Județul Bolovă- Sărături Steril, Total
u.s. calcul Stâncării, Râpe le
nișuri, cu gropi
abrupturi ravene Smâr-
pietrișuri crustă de
curi
împrumu
t
Arad 272.9 153.5 0.0 0.0 4.0 6.2 436.6

Crisul Alb –
1 amonte Cigher Hunedoara 154.3 6.4 1.9 0.0 2.8 7.7 173.1
Total 427.2 159.9 1.9 0.0 6.8 13.9 609.7
2 Cigher Arad 0.2 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.2

Versanti directi
3 intre Cigher si Arad 0.7 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.7
Canalul Morilor
4 Canalul Morilor Arad 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
Arad 273.8 153.5 0.0 0.0 4.0 6.2 437.5

5 Crisul Alb Hunedoara 154.3 6.4 1.9 0.0 2.8 7.7 173.1
Total 428.1 159.9 1.9 0.0 6.8 13.9 610.6
Crisul Negru -
6 amonte Holod
Bihor 295.8 59.9 31.2 0.0 6.7 4.9 398.5
7 Holod Bihor 8.5 4.4 0.0 0.0 4.3 0.0 17.2

Versani directi
8 intre Holod si Teuz
Bihor 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
Arad 33.9 3.9 0.5 95.6 48.7 27.5 210.1

9 Teuz Bihor 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
Total 33.9 3.9 0.5 95.6 48.7 27.5 210.1
Pagina 179 din 525

Terenuri neproductive
Halde
De
Nr Secțiune de Mocîr-
Județul Bolovă- Sărături Steril, Total
u.s. calcul Stâncării, Râpe le
nișuri, cu gropi
abrupturi ravene Smâr-
pietrișuri crustă de
curi
împrumu
t
Versanti directi cu
10 scurgere peste Bihor 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
granita
Arad 33.9 3.9 0.5 95.6 48.7 27.5 210.1
Total Crisul
11 Negru Bihor 304.3 64.3 31.2 0.0 11.0 4.9 415.7
Total 338.2 68.2 31.7 95.6 59.7 32.4 625.8
12 Culiser Bihor 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
Cluj 76.6 1.7 0.0 0.0 4.2 0.5 83.0

Crisul Repede - la
13 granita
Bihor 78.6 33.4 0.0 0.0 0.2 6.8 119.0
Total 155.2 35.1 0.0 0.0 4.4 7.3 202.0
Salaj 1.4 5.3 0.0 0.0 0.0 0.0 6.7
14 Barcau - la granita Bihor 0.7 0.0 0.0 0.0 18.3 0.6 19.6
Total 2.1 5.3 0.0 0.0 18.3 0.6 26.3
Satu Mare 0.0 0.0 0.0 0.0 0.3 0.0 0.3
15 Ier - la granita Bihor 0.0 0.0 0.0 0.0 7.3 0.0 7.3
Total 0.0 0.0 0.0 0.0 7.6 0.0 7.6

Cluj 76.6 1.7 0.0 0.0 4.2 0.5 83.0
Bihor 79.3 33.4 0.0 0.0 25.8 7.4 145.9
16 Crisul Repede Salaj 1.4 5.3 0.0 0.0 0.0 0.0 6.7
Satu Mare 0.0 0.0 0.0 0.0 0.3 0.0 0.3
Total 157.3 40.4 0.0 0.0 30.3 7.9 235.9
Arad 307.7 157.4 0.5 95.6 52.7 33.7 647.6
Bihor 383.6 97.7 31.2 0.0 36.8 12.3 561.6
Cluj 76.6 1.7 0.0 0.0 4.2 0.5 83.0
Hunedoara 154.3 6.4 1.9 0.0 2.8 7.7 173.1
Salaj 1.4 5.3 0.0 0.0 0.0 0.0 6.7
Total B.H. Crișuri Satu Mare 0.0 0.0 0.0 0.0 0.3 0.0 0.3
Total 923.6 268.5 33.6 95.6 96.8 54.2 1472.3
% 0.2 0.1 0.0 0.0 0.0 0.0 0.4
8.4.3. Pădurile din BH Crișuri afectate de alunecările de teren, eroziunea de

suprafață și în adâncime
Alunecările afectează, pe teritoriul BH Crișuri, 0.3% din suprafața pădurilor, de intensitate

preponderent slabă și mijlocie. Suprafețe mai mari cu alunecări se găsesc în județele Bihor,
Cluj și Hunedoara, pe Crișul Alb amonte de Cigher (Hunedoara), în bazinul Holod și
versanții dintre Holod și Teuz (Bihor) și Crișul Repede (Cluj și Bihor).
Pagina 180 din 525

Eroziunea de suprafață, afectează 0.9% din suprafața pădurilor, din care majoritară este cea
moderată cu 0.7%. Eroziunile de suprafață afectează suprafețe mai mari pe Crișul Alb
amonte Cigher (județele Arad și Hunedoara), Crișul Negru amonte Holod și Holod (județul
Bihor) și Crișul Repede (județele Bihor și Cluj).
Roca la suprafață, afectează 21.1% din suprafața pădurilor pe teritoriul BH Crișuri. Având în
vedere condițiile geomorfologice și geologice, cele mai afectate sunt pădurile din județele
Arad, Bihor, Cluj și Hunedoara, în sectoarele montane ale Crișului Alb, Negru și Repede.
Preponderente, cu 17.1%, sunt suprafețele pe care roca este răspândită pe 0-30%, urmat, cu
1.9%, de suprafețele pe care roca este răspandită pe 40%. Terenurile pe care roca la suprafață
afectează mai mult de 40% din suprafață reprezintă 2.1% din suprafața pădurilor.
Eroziunea în adâncime, afectează 0.5% din suprafața pădurilor. Preponderente sunt cele slabe
și moderate cu câte 0.2% din suprafața fondului forestier. Acest tip de degradare se regasește
preponderent în sectoarele montane ale Crișului Alb, Negru și Repede. Eroziunea în
adâncime puternică, foarte puternică și excesivă reprezintă 0.1% din suprafața cu păduri.
Notă: datele de mai sus au fost preluate din studiul ICAS
8.5 Tendinţe
1. Consecințele degradării prin alunecare a terenurilor pentru fondul funciar agricol sunt
multiple:
 Consecința degradării terenului în așa fel încât necesită schimbarea de folosință.
 Consecința schimbării de folosință este aceea prin care terenuri din circuitul agricol
devin terenuri neproductive.
 Alte consecințe importante ale degradării terenurilor prin alunecări sunt modificările
configurației suprafeței terenului, deteriorarea locală a unor porțiuni de teren
agricol ce determină dificultăți foarte mari în exploatarea rațională a terenurilor
agricole.
 O alta consecință mai puțin evidentă dar nu mai puțin importantă este aceea care
decurge din surparea și alunecarea malurilor rețelei de evacuare a scurgerii
superficiale. Masele de pământ care pătrund în rețeaua hidrografică constituie o sursă
foarte importantă de aluviuni care pot conduce la colmatări considerabile.
2. Despăduririle au modificat foarte mult o serie de verigi ale circuitului hidric şi prin
aceasta au favorizat o scurgere mai puternică a apelor pe versanţi.
Pagina 181 din 525

CAPITOLUL 9 - LUCRĂRI EXISTENTE DE COMBATERE A

EROZIUNII SOLULUI ŞI DE AMENAJARE A BAZINELOR
HIDROGRAFICE TORENŢIALE
Pentru reducerea eroziunii solului au fost efectuate până în prezent în România lucrări de
combatere a acestui fenomen pe cca. 2,278 milioane ha. Fenomenul de eroziune a solului nu
se manifestă numai pe terenurile agricole, ci şi pe cele silvice. Conform datelor rezultate
din studiile ICAS, lungimea reţelei hidrografice torențiale se ridică la cca. 29000 km, din
care 2372 km au fost amenajați până în anul 2006, iar alţi 1630 km vor fi amenajaţi până în
anul 2020.
Acţiunea de amenajare a bazinelor hidrografice torenţiale se desfăşoară pe o perioadă lungă
de timp, deoarece:
 efectul vegetaţiei forestiere, instalate pe terenurile degradate, se face simţit abia după
15 – 20 de ani de la împădurire;
 refacerea capacităţii solului este un proces îndelungat;
 consolidarea albiei şi malurilor formaţiunilor torenţiale se realizează în timp, pe
măsură ce se formează aterisamentele lucrărilor executate.
În bazinul Crișul Alb lucrări de corectare au fost executate pentru consolidarea albiilor
torențiale doar în unitatea de studiu situat amonte Cigher, în zona montană și de dealuri, pe
teritoriul județelor Arad și Hunedoara. Lucrările executate au avut ca rol apărarea drumurilor,
localităților si a acumulării Mihaileni. Pe teritoriul județului Arad (Luncșoara), cu ajutorul a
19 lucrări longitudinale si a 30 lucrări transversale s-a realizat o lungime consolidată de 5.64
km. Pe teritoriul județului Hunedoara în zona Mihăileni, pe 11 formații torențiale cu ajutorul
a 19 lucrări longitudinale și 81 lucrări transversale s-a realizat o lungime consolidată de 8.6
km; de asemenea aici au fost executate împăduriri pentru ameliorarea terenurilor degradate
pe 79.27 ha.
Aproape 50% din lucrările de pe teritoriul spatiului hidrografic Crișuri au fost executate pe
Crișul Negru amonte de confluența cu Holod (județul Bihor), pentru consolidarea terenurilor
degradate în vederea împăduririi, pentru apărarea drumurilor publice și forestiere, pentru
apărarea terenurilor și diverselor obiective forestiere. Cu ajutorul a 87 lucrări longitudinale și
391 lucrări transversale, într-un număr de 47 bazinete torențiale și perimetre de ameliorare s-
au consolidat 47.26 km albii torențializate și s-au împădurit 450.93 ha terenuri degradate.
În bazinul Crișul Repede majoritatea lucrărilor sunt executate în bazinul afluentului Iad si
Drăgan pentru apărarea căilor de comunicații, a acumulării Leșu și a terenurilor silvice; mai
sunt executate în bazinul Borod și pe cațiva afluenți de dreapta ai Crișului Repede în aval de
confluenta cu Borod- lucrările au avut rol de apărare a localitatilor și a acumulărilor de pe
Crișul Repede. După inundațiile din 1975, cu ajutorul a 116 lucrări longitudinale și 673
lucrări transversale, în 48 de perimetre s-a realizat o lungime consolidată de 59.01 km și s-au
împădurit 93.1 ha terenuri degradate.
Pagina 182 din 525

9.1.Lucrări agricole de ameliorare a eroziunii solului

9.1.1.Amenajări cu lucrări de combaterea eroziunii solului de suprafață
Situația amenajărilor antierozionale în funcțiune are un grad de aproximație, existând
posibilitatea reală ca pe anumite zone să fie incompletă deoarece o parte dintre lucrările în
execuție au fost sistate din cauza lipsei fondurilor necesare iar situația acestor amenajări
antierozionale nu este cunoscută la ora actuală. Totodată, o altă parte din lucrările în
funcțiune au fost casate cu toate că nu și-au depășit perioada normală de funcționare.
Tabel 9.1
NR CRT OBIECTIVUL DE INVESTIȚII CAPACITATE

(HA)
JUDEŢUL SATU-MARE
1 Săcăşeni-Orbău 2665
2 BH Valea Bistra 1343
3 BH Valea Eger 1720
4 BH Valea Înot 6759
5 Barcău mal dr. am. Marghita 4168
6 Barcău mal stg. am. Marghita 4861
TOTAL 21516
JUDEŢUL BIHOR
7 Valea Holod 4405

8 Valea Nouă Gurbediu 5849
9 Valea Rătăşel 1615
10 Valea Tăşad 2439
11 BH Peţa-Hidişel 3318
12 BH Valea Cosmo 4624
13 BH Valea Danţa 2890
14 Barcău mal dr. av. Salard 1200
15 Criş Repede mal dr. am. Tileagd 7103
16 Criş Repede mal dr. av. Tileagd 2020
17 Criş Repede mal stg. am. Tileagd 1950
18 Criş Repede mal stg. av. Tileagd 1020
19 Dealurile Bihariei 149
20 Dealurile Santimbreu 225
21 Perimetru etal. Pocola 1506
TOTAL 40313
JUDEŢUL ARAD
22 Almaş 121
23 Bodeşti 900
Pagina 183 din 525

NR CRT OBIECTIVUL DE INVESTIȚII CAPACITATE

(HA)
24 Chişindia 703
25 Criş Alb 4420
26 Musteşti 732
TOTAL 6876
JUDEŢUL HUNEDOARA
27 Rîbiţa Baia de Criş 911

28 Vaţa Ocişor 787
TOTAL 1698
JUDEŢUL CLUJ
29 Pomi oraş Huedin 172

30 CES Paniceni 1118
31 CES Valea Caldă 2838
32 CES Valea Tifrei-Topa 3648
TOTAL 7776
JUDEŢUL SĂLAJ
33 CES Barcău Superior 5463

34 CES Barcău Valcău Fizeş 120
TOTAL 5583
Total general 83.762
Scăzând din totalul general al suprafețelor neamenajate - redate în capitolul 8 - (1307500

ha) totalul general al suprafeţelor amenajate (83.762) rezultă 1.223.738 ha (totalul
suprafeţelor care sunt neamenajate) de unde rezultă că suprafața amenajată reprezintă 6,4%
din suprafața ce necesită amenajări antierozionale de suprafață.
Schemele de amenajare au constat în următoarele categorii de lucrări, care s-au aplicat

folosind tehnologiile specificate:
 reamenajare drumurilor de exploatare;
 canale marginale şi de evacuare;
 podeţe tubulare, canale și debuşee;
 drenuri absorbante şi colectoare ;
 modelări – nivelări;
 traverse şi baraje;
 cleionaje duble;
 plantaţii de protecţie;
 scarificări;
 recalibrări văi;
 defrişări;
Pagina 184 din 525

 amendamente;
 lucrări agropedoameliorativ.
Categoriile de lucrări şi tehnologiile de execuţie de mai sus sunt detaliate în ANEXA 9. 1 iar
categoriile de lucrări de combaterea eroziunii în adâncime se prezintă în ANEXA 9.2.
9.1.2. Amenajări cu lucrări de combaterea eroziuni în adâncime
Eroziunea în adâncime se produce mai ales, pe terenurile înclinate, unde scurgerea de

suprafață se adună în curenți, după o ploaie puternică devin torenți și taie șanțuri adânci în
pamânt denumite ogașe, ravene, torenți.
Tabel 9.2
Nr. crt. Obiectivul de investiţii Capacitate

(km ravenă)
JUDEŢUL SATU-MARE
1 Săcăşeni-Orbău 0
2 BH Valea Bistra 0
3 BH Valea Eger 0
4 BH Valea Înot 0
5 Barcău mal dr. am. Marghita 0
6 Barcău mal stg. am. Marghita 0
JUDEŢUL BIHOR
7 Valea Holod 18,52
8 Valea Nouă Gurbediu 25,22
9 Valea Rătăşel 9,59
10 Valea Tăşad 34,64
11 BH Peţa-Hidişel 32,82
12 BH Valea Cosmo 0
13 BH Valea Danţa 0
14 Barcău mal dr. av. Salard 2,75
15 Criş Repede mal dr. am. Tileagd 21,14
16 Criş Repede mal dr. av. Tileagd 0
17 Criş Repede mal stg. am. Tileagd 11,16
18 Criş Repede mal stg. av. Tileagd 7,77
19 Dealurile Bihariei 0
20 Dealurile Santimbreu 0
21 Perimetru etal. Pocola 8,56
JUDEŢUL ARAD
22 Almaş
23 Bodeşti
24 Chişindia
25 Criş Alb
Pagina 185 din 525

26 Musteşti
JUDEŢUL HUNEDOARA
27 Rîbiţa Baia de Criş
28 Vaţa Ocişor
JUDEŢUL CLUJ
29 Pomi oraş Huedin
30 CES Paniceni
31 CES Valea Caldă
32 CES Valea Tifrei-Topa
JUDEŢUL SĂLAJ
33 CES Barcău Superior
34 CES Barcău Valcău Fizeş
TOTAL GENERAL 172,17
* Datele din acest tabel sunt preluate de la inspectorii zonali din cadrul unitatilor
administrative ale ANIF-RA
9.2. Lucrări silvice de ameliorare a terenurilor degradate
Acţiunea de ameliorare a terenurilor degradate şi corectare a torenţilor a fost iniţiată în urma

viiturilor excepţionale din 1970 şi 1975. În timpul viiturilor respective (dar şi la viituri
ulterioare, de intensitate mai mică, aşa cum au fost cele din 1979, 1984, 1988, 1989, 1991) s-a
produs un dezechilibru hidrologic pronunţat în spațiul hidrografic Crișuri, manifestat prin
creşterea substanţială a scurgerilor, prin colmatarea albiilor şi prin producerea de inundaţii.
Interesul pentru investiţii în domeniul Corectare a Torenților şi Ameliorare a Terenurilor
Degradate a crescut începând cu anul 1976, când s-a adoptat “ Programul naţional de
perspectivă pentru amenajarea complexă a bazinelor hidrografice din România” (Legea nr.
1/1976) şi “Programul naţional pentru conservarea şi dezvoltarea fondului forestier pe
intervalul 1970 – 2010” ( Legea nr. 2/1976 ).
În cadrul acestor programe a fost prevăzută amenajarea complexă a Crișului Alb și a Crișului
Repede cu o suită de baraje şi lacuri de acumulare, pentru producerea de energie electrică,
atenuarea undei de viitură și alimentări cu apă. Pentru toate aceste obiective economice de
importanţă naţională şi locală au fost şi sunt necesare lucrări de ATD şi CT.
După anul 1989 acţiunea a scăzut în intensitate datorită diminuării fondurilor alocate de la
bugetul statului pentru aceste categorii de lucrări. Se precizează că, finanţarea tuturor
lucrărilor de amenajare a bazinelor hidrografice torenţiale s-a făcut după anul 1950, cu
fonduri alocate de la bugetul statului prin unităţile economice (titulari, beneficiari) interesaţi
în protejarea obiectivelor economico-sociale de interes naţional sau local pe care la aveau în
administrare, sau pentru protecţia cărora au primit dispoziţii de la conducerea statului (prin
diverse acte normative).
În ANEXA NR 9.3 “ LUCRĂRI EXECUTATE “ coloanele 4-13 sunt prezentate categoriile şi
cantităţile de lucrări executate până în anul 2007 (în limitele bazinelor hidrografice torenţiale
sau al perimetrelor de ameliorare identificate):
Pagina 186 din 525

 în fondul forestier şi în afara acestuia, finanţate de la bugetul statului prin unităţile

silvice;
 în fondul forestier, finanţate de la bugetul statului prin unităţi economice
(administraţia căilor ferate şi a drumurilor naţionale, administraţia locală judeţeană,
sectorul de combatere a eroziunii solului, sectorul de ape, alte unităţi economice).
Conform ANEXEI NR 9.3, coloanele 4-10, în B.H. Crișuri au fost executate următoarele
cantități de lucrări:
- împăduriri ..................................... 623.3 ha;
- terase simple .............................. 130.463 m;
- terase cu gărdulețe ......................132.532 m;
- terase cu banchete ....................... 19.450 m;
- cleionaje ..................................... 12.683 m;
- praguri din zidărie uscată ........... 2.315 m.
9.3. Lucrări de corectare a torenților
Conform ANEXEI nr. 9.3, coloanele 11-13, pe teritoriul B.H. Crișuri au fost executate
următoarele cantități de lucrări:
- 229 buc ................. lucrări longitudinale;
- 1175 buc.................lucrări transversale.
Prin execuția lucrărilor s-a realizat o lungime consolidată de 120.51 km.

În acţiunea de corectare a torenţilor s-au proiectat şi executat toate tipurile de baraje
concepute de şcoala românească şi anume:
- baraje şi praguri de greutate: cu secţiune trapezoidală, cu fundaţie evazată, cu
redane pe paramentul amonte, cu fruct pe paramentul amonte, baraje
subdimensionate.
- baraje şi praguri din grinzi prefabricate pe contraforţi: baraj din grinzi de beton
armat, dispuse vertical, baraj din grinzi de beton armat, baraj cu zona centrală
din grilă de beton armat pe contraforţi din beton simplu, barj filtrant din
contraforţi de beton simplu şi grinzi prefabricate din beton armat, baraj din
contraforţi de beton cu fruct pe paramentul amonte şi grinzi prefabricate din
beton armat, baraj din plăci armate, curbe sau plane, pe contraforţi, baraj cu
fundaţie evazată, plăci în consolă şi pământ, baraj din arce multiple şi
contraforţi;
- baraje şi praguri din blocuri prefabricate din beton: baraj din blocuri prefabricate
de beton cu paramentul amonte vertical şi paramentul aval înclinat, baraj din
blocuri modulate prefabricate din beton, baraj în arce, cu paramenţii verticali,
din blocuri prefabricate sprijinite pe contraforţi din elemente prefabricate, baraj
Pagina 187 din 525

din blocuri prefabricate cu talpă din beton, prag din elemente prefabricate şi
beton;
- baraje şi praguri din tuburi prefabricate din beton: baraj din tuburi prefabricate
„PREMO” (umplute cu material local) şi grindă din beton armat pentru
solidarizare, prag din tuburi prefabricate (umplute cu materiale locale) şi grindă
din beton armat pentru solidarizare, baraj din tuburi prefabricate (umplute în
fundaţie cu beton simplu şi paramentul amonte înclinat în sens negativ, cu
grindă de solidarizare din beton armat, baraj din tuburi prefabricate tip
„PREMO” (umplute cu materiale locale, ancore din oţel beton, aterisament
artificial pe 50% din înălţimea utilă şi grindă de solidarizare din beton armat),
baraj din tuburi prefabricate din beton armat (umplute cu materiale locale)
solidarizate cu grindă din beton armat;
- baraje, praguri şi traverse din alte tipuri de elemente prefabricate: traversă din
elemente prefabricate din beton, prag din anvelope uzate, baraj din beton
monolit şi anvelope uzate, baraj din fâşii cu goluri, prag din traverse de cale
ferată.
9.4. Starea lor tehnică şi funcţională
Schemele hidrotehnice de amenajare s-au bazat pe lucrări structurale din beton sau materiale
locale (zidărie de piatră cu mortar de ciment sau gabioane în plasă de sârmă) și au fost
completate cu lucrări biologice (cleionaje duble) mai ales în treimea superioară la obârșie sau
la ramificațiile laterale în curs de dezvoltare.
Plantațiile din specii cu rădăcini pivotante împrejmuite cu garduri de sârmă ghimpată sunt
folosite pentru evitarea traversării pe perioada până la maturizarea speciilor forestiere de
protecție. Rețele de evacuare din canale și consolidări de maluri în curbe sau pe tronsoanele
abrupte sunt prevăzute în aval. Totodată pe areale restrânse s-au protejat malurile prin canale
de gardă care evacuează apa prin intermediul canalelor rapide spre talvegul solid. (lucrările
de evacuare a apelor sunt completate cu disipatori, camere de liniștire etc.). Umplerile cu
terasamente și consolidarea biologică prin lucrări agropedoameliorative s-au folosit în cazul
șiroirilor, a ogașelor precum și a ravenelor în curs de dezvoltare.
Toate tipurile de baraje executate s-au comportat foarte bine în perioada scursă de la punerea
în funcţiune cu unele excepţii.
Cu toate acestea s-ar putea concluziona că pe viitor să nu se mai proiecteze baraje
subdimensinate, baraje cu goluri multiple, baraje cu fundaţie evazată cu plăci în consolă şi
pământ, baraje care se construiesc din elemente prefabricate din beton armat.
Deteriorarea barajelor s-a produs datorită:
 unei realizări necorespunzătoare la execuţie sau ca urmare a unor viituri de excepţie;
 subminării în faţa fundaţiei şi decastrări de aripi, deteriorarea unor părţi din anexe
(radiere, ziduri de conducere);
 datorită protejării insuficiente (lipsa pintenului terminal, lipsa aripilor întoarse la
capătul zidurilor de conducere);
Pagina 188 din 525

 datorită trecerii peste deversoare a unor aluviuni de dimensiuni foarte mari,

supracolmatarea unor piese etc.
În cazul execuţiilor de calitate, s-au comportat foarte bine lucrările din zidărie de piatră cu
mortar de ciment, cele din beton monolit şi, în bună parte, cele din grinzi prefabricate (dacă
aluviunile transportate nu au fost de dimensiuni mari ).
Au fost parţial avariate unele baraje din blocuri prefabricate. Au fost aproape complet
distruse unele praguri din lemn.
Lucrările de întreţinere şi reparaţii curente au fost nesemnificative în ultimii ani, la nivelul
întregului bazin hidrografic Crișuri.
Pentru a se cunoaşte din timp deficienţele în comportarea lucrărilor, acestea trebuie urmărite
in timp, după viiturile mai puternice, cel puţin de două ori pe an, starea lucrărilor şi modul lor
de funcţionare.
Lucrarile longitudinale au constat din:
- canale din: beton, zidarie de piatra cu mortar de ciment, prefabricate, mixte;
- epiuri;
- ziduri de sprijin.
În ce privește comportare în timp a lucrărilor se pot face aceleași observatii ca în cazul
lucrărilor transversale.
9.5. Parametrii de performanţă
Susţinerea reciprocă a lucrărilor hidrotehnice transversale pe întreaga lungime a reţelei

hidrografice şi a conjugării lor se poate efectua în două feluri:
 prin intermediul aterisamentelor, respectiv printr-o distanţare corespunzătoare a
pragurilor şi barajelor, astfel încât dupa colmatarea lor, aterisamentele create, să
acopere integral biefurile între lucrări;
 prin aterisamente şi nivele de bază intermediare, create prin intermediul traverselor.
Metoda susținerii reciproce a lucrărilor se bazează pe lucrări de mică înalţime, în general
neprevăzute cu radiere, care din punct de vedere al execuţiei se pot efectua din aval în
amonte, invers sau concomitent.
Metoda din punct de vedere tehnic are următoarele avantaje:
 permite obţinerea unui ax corectat al formaţiunii torenţiale;
 posibila avariere a unei piese din sistem, nu periclitează întreg sistemul;
 întreţinerea este uşoară;
 nu este necesară reorganizarea repetată a şantierului.
Metoda admite o bază pur empirică de stabilire a pantei proiectate şi de aceea, o estimare
incorectă a ei, duce inevitabil la afuieri ale lucrărilor din aval sau îngroparea lucrărilor din
amonte. Durabilitatea sistemului este de aprox. 30 de ani cu condiţia respectării
reglementărilor şi măsurilor privind întreţinerea şi exploatarea.
Pagina 189 din 525

Diversitatea factorilor care intervin în procesul formării aterisamentelor lucrărilor

hidrotehnice transversale, dublată şi de caracterul aleator al unora dintre ei, fac ca
Prognozarea pantei de amenajare să fie influențată de diversitatea factorilor și de caracterul
aleator al acestora.
O prognoză prea optimistă a pantei proiectate poate duce la afuierea lucrărilor hidrotehnice
transversale, în timp ce subevaluarea ei se poate solda cu îngroparea lucrărilor în masa
aluviunilor transportate de viituri.
Panta de amenajare este fundamentală în cazul proiectării formațiunilor torențiale, fiind
considerată criteriu strict pentru necesitatea amplasării lucrărilor transversale şi pentru
determinarea înălţimii şi poziţionării lor, în profilul longitudinal al ravenelor. În procesul
determinării pantei de amenajare intră o mulţime de variabile legate de secţiunea de
scurgere, forma, natura şi granulometria particulelor aluvionare, gradul de saturaţie al
apelor, elemente de ordin hidrologic, litologic, pedologic etc. Totodată executarea unora
dintre lucrări, schimbă condiţiile iniţiale de calcul şi deci variaţia în timp a pantei de
amenajare.
Metoda sprijinirii succesive a lucrărilor în stabilirea amplasamentului lucrărilor
transversale, este folosită în țara noastră indiferent dacă formaţiunile eroziunii de
adâncime, sunt situate pe terenuri agricole, fără a periclita obiective sociale sau economice
de importanţă locală sau naţională. Aceasta concepţie conduce la proiectare unui mare număr
de lucrări transversale, care în condiţiile costurilor extrem de ridicate, fac ca valoarea de
investiţie să depaşească cu mult pagubele produse.
Eficienţa economică a unor astfel de lucrări este foarte scăzută şi în general nu justifică
investiţia, în condiţiile unei economii de piaţă drept urmare această metodă a fost abandonată
în alte țări.
În ţările din vestul Europei sau în USA, lucrările de amenajare constă din taluzarea sau
umplerea acestor formaţiuni urmate de împădurire, în cazul cand nu depăşesc 2 m
adâncime iar când formaţiunile prezintă adâncimi mai mari, se procedează la împrejmuirea
formaţiei respective, care se scoate astfel de sub influenţa unor factori negativi. În treimea
inferioară a formaţiunii se execută un singur baraj priza, de la care se continuă cu un
canal de evacuare până în emisar. Lucrările de împădurire se planifică pe mai mulţi ani şi
nu se execută decât pe amplasamentele care prezintă garanţii pentru reuşita plantaţiei.
Studii deosebit de laborioase se întocmesc în cazul formaţiunile eroziunii de adâncime, iar în
proiectarea lucrărilor transversale se are în vedere asigurarea protecţiei acestor obiective, în
condiţii de siguranţă.
În condiţiile în care barajele şi în general toate lucrările transversale au fost amplasate
corespunzător iar execuţia a fost conform prescripţiilor tehnice, toate tipurile de baraje s-au
comportat bine, producându-se unele degradări inerente funcţionării în timp a acestora.
Din analiza funcţionării lucrărilor, a cauzelor care au dus la producerea unor degradări,
corelat în acelaşi timp cu costul diferitelor tipuri de baraje, se constată că cele mai eficiente
sunt barajele cu fundaţie evazată din zidărie de piatră cu mortar de ciment.
Toate tipurile de baraje executate în BH Crișuri s-au comportat foarte bine în perioada scursă
de la punerea în funcţiune cu unele excepţii.
Pagina 190 din 525

Cu toate acestea s-ar putea concluziona că pe viitor să nu se mai proiecteze baraje

subdimensinate, baraje cu goluri multiple, baraje cu fundaţie evazată cu plăci în consolă şi
pământ, baraje care se construiesc din elemente prefabricate din beton armat.
S-au produs şi deteriorări, datorită:
 unei realizări necorespunzătoare la execuţie sau ca urmare a unor viituri de excepţie;
 subminării în faţa fundaţiei şi decastrări de aripi, deteriorarea unor părţi din anexe
(radiere, ziduri de conducere);
 datorită protejării insuficiente (lipsa pintenului terminal, lipsa aripilor întoarse la
capătul zidurilor de conducere);
 datorită trecerii peste deversoare a unor aluviuni de dimensiuni foarte mari,
supracolmatarea unor piese etc.
 În cazul execuţiilor de calitate, s-au comportat foarte bine lucrările din zidărie de
piatră cu mortar de ciment, cele din beton monolit şi, în bună parte, cele din grinzi
prefabricate ( dacă aluviunile transportate nu au fost de dimensiuni mari ).
Au fost parţial avariate unele baraje din blocuri prefabricate. Au fost aproape complet
distruse unele praguri din lemn.
9.6. Concluzii
1. Cum suprafaţa amenajată reprezintă doar 6,4% din suprafaţa totală care necesită
amenajări antierozionale de suprafaţă, în capitolul 19 vor fi descrise lucrările noi care
vor fi execuate, măsurile şi soluţiile privind reducerea riscului la eroziunea solului.
2. În decursul anilor care au trecut de la punerea în funcţiune a diverselor capacităţi,

lucrările de întreţinere şi reparaţii curente au fost nesemnificative, la nivelul întregului
bazin hidrografic Crișuri. Principala cauză pentru care aceste lucrări nu s-au executat a
fost lipsa de fonduri.
3. Pentru viitor se recomandă alocarea de fonduri pentru punerea în siguranţă a lucrărilor
existente precum şi pentru executarea în continuare de întreţineri, reparaţii curente şi
capitale, în vederea atingerii duratei normale de funcţionare, dar şi pentru
permanentizarea efectului obţinut.
Pagina 191 din 525

CAPITOLUL 10 – SISTEMUL DE DESECARE ŞI DRENAJ A

SUPRAFEŢELOR CU EXCES DE UMIDITATE ÎN BAZINUL
HIDROGRAFIC CRIȘURI
10.1. Lungimi de canale şi drenuri, debite captate, suprafeţe amenajate
În anul 2011 suprafața totală amenajată cu lucrări de desecare și suprafața agricolă amenajată
cu lucrări de drenaj la nivelul județelor care fac parte din BH Crișuri este prezentată în
tabelele 10.1 și 10.2 (mentionam faptul ca datorita lipsei datelor certe la nivel de bazin
hidrografic, informatiile privind desecarea/drenajul la nivelul anului 2011 au fost extrase din
baza de date Tempo si reprezinta suprafețele totale la nivel de județe):
Tabel 10.1
Județul Suprafața totală amenajată cu lucrări de

desecare (ha)
Bihor 166599
Satu Mare 232873
Sălaj 14323
Cluj 11380
Hunedoara 20643
Arad 228562
Tabel 10.2
Județul Suprafața agricolă amenajată

cu lucrări de drenaj (ha)
Bihor 1436
Satu Mare 8312
Sălaj 8877
Cluj 18073
Hunedoara 2616
Arad 654
În anul 2007 au fost executate în bazinul hidrografic Crișuri lucrări de desecare pe o

suprafață ce totalizează cca. 341.500 ha, lungimea canalelor însumând cca.560 km.
Mentionam faptul că însumarea suprafeţelor amenajate cu lucrări de îmbunătăţiri funciare
aferente bh Crișuri nu a fost posibilă din lipsa datelor privind desecarea. Din planurile de
amenajare precum si din alte surse (site-uri, publicatii etc.) s-au extras date referitoare la
Pagina 192 din 525

suprafețele de desecare/drenaj la nivel de județe aferente bazinului hidrografic Crișuri, după

cum urmează:
Potrivit evidenţelor ANIF, sistemul de desecare din judeţul Satu Mare în anul 2011, este
compus dintr-o reţea de canale în lungime totală de 5.500 km şi 48 de staţii de pompare,
deserveşte o suprafaţă totală de 232.000 hectare, situație redată și în tabelul 10.3.
Tabel 10.3
Stații de pompare Lungime canale Suprafața deservită (ha)

de desecare
48 5.500 km 232.000
În judeţul Arad suprafeţele amenajate cu lucrări de îmbunătăţiri funciare, desecare-drenaj,

totalizează 224.214 ha.
Canalele colectoare au un rol deosebit în cadrul rețelei hidrografice.
Cel mai important este Canalul Colector (nord-sud) între Crișul Repede și Crișul Negru (61
km, de la Tãrian la Tãmasda), apoi Canalul Morilor (83,5 km, porneste de la Buteni, din
Crișul Alb și se reîntoarce în el la granitã), Canalul Culiser (41 km, din Crișul Negru peste
Canalul Colector, pe la Salonta și Ungaria), Canalul Criș (sau canalul Cermei-Tãut, colector
al unor pâraie ale Teuzului pe care le varsă în Crișul Negru), Canalul Matca (alimentat din
Mureș la Păulil, debușează în Crișul Alb).
Din cercetãrile efectuate, s-a constatat că cea mai mare scurgere medie multianuală specifică
se întâlneste în zona montanã, mai ales în bazinul Crișului Negru, unde poate atinge 30-35
l/s/km2. Acest fapt se datorează precipitațiilor bogate care cad în bazinele colectoare (media
anualã 1400 mm), pantelor accentuate de scurgere și substratului petrografic impermeabil în
bunã parte. Cea mai redusă scurgere se întâlneste în zona joasă a câmpiei (3 l/s/km2), unde
precipitațiile sunt mult mai reduse (600 mm media anualã), pantele de scurgere sunt foarte
puțin accentuate iar substratul petrografic este permeabil.
Canalul Colector Criș este canalul principal al sistemului de desecare a teritoriului cuprins
între cursul Crișului Repede și cel al Crișului Negru. Sectorul aval al canalului mai este
cunoscut și sub denumirea de Canalul Colector Tămașda.
Canalul începe de pe malul stâng al Crișului Repede în vecinătatea localității Toboliu, și
interceptează toate cursurile de apă care curg spre vest în interfluviul Crișul Repede-Crișul
Negru. Canalul debușează în Crișul Negru amonte de localitatea Tămașda
Sistem desecare Canal Colector mal drept, zona Ant-Tămaşda-Ciumeghiu, judeţul
Bihor
Staţia de pompare Ant se situează pe teritoriul administrativ al comunei Avram Iancu, judeţul
Bihor, pe malul drept al râului Crişul Negru, fiind amplasată în capătul aval al canalului
principal de evacuare CPE 2 din sistemul de desecare Canal Colector Mal Drept, zona Ant-
Tămaşda-Ciumeghiu.
Staţia de pompare Ant a fost executată în anii 1974 - 1975 şi pusă în funcţiune în anul 1976,
cu rolul de evacuare prin pompare a apelor colectate din zona îndiguită şi desecată Ant-
Pagina 193 din 525

Tămaşda-Ciumeghiu, în situaţia în care nu există posibilitatea evacuării gravitaţionale,

datorită nivelelor ridicate ale râului Crişul Negru (circa 45 zile/an).
Staţia de pompare Ant are o importanţă deosebită pentru sistemul de desecare a zonei Ant-
Tămaşda-Ciumeghiu, atât prin mărimea ei – în ce priveşte debitul pompat total (28,9 mc/s),
cât şi în strategia de apărare împotriva inundaţiilor ce pot apărea frecvent, prin revărsarea
canalului CPE 2 pe terenurile agricole, în perioadele ploioase.
Construită în anii 1974 - 1975 şi pusă în funcţiune în anul 1976, utilajele care au fost montate
în staţia de pompare Ant au suferit o serie de degradări în timp, ca urmare a uzurii fizice a
acestora.
Agregatele de pompare, având o vechime mare, aveau un consum mare de energie electrică,
faţă de agregatele moderne care se folosesc în momentul actual. S-a apreciat că pompele
montate iniţial aveau un randament de maxim 55%, ceea ce impunea, ca absolut necesare,
lucrări de reabilitare şi modernizare.
Având în vedere această deosebită importanţă a staţiei pentru desecarea zonei Ant-Tămajda-
Ciumegiu, s-a impus modernizarea SPANT – Sistem desecare Canal Colector mal drept,
zona Ant-Tămaşda-Ciumeghiu din judeţul Bihor.
Valoarea investiţiei include:
 cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică;
 cheltuieli pentru investiţia de bază;
 construcţii şi instalaţii;
 montaj utilaj tehnologic;
 instalaţii electrice;
 utilaje şi echipamente tehnologice;
 alte cheltuieli.
Debitele de desecare din Valea Ier s-au stabilit prin analiza detaliată a precipitațiilor zilnice
înregistrate pe un șir de 24 ani la patru stații meteo și calcularea curbelor de asigurare a
precipitațiilor maxime în 24 ore, 48 ore, 772 ore și 120 ore, precum și cunoașterea
caracteristicilor hidrofizice ale solurilor ce se deseacă și a reliefului au permis calcularea
debitelor de desecare.
Din tabelul de mai jos rezultă debitele cele mai mari realizate în luna iunie:
Tabel 10.4
La sol mediu La sol greu

Q1%=0,77 l/s/ha Q5%=0,44-0,54 l/s/ha Q1%=0,77-0,90 l/s/ha Q5%=0,50-0,62 l/s/ha.
Adăugând la debitele din precipitații și debitele din celelate surse rezultă debite specifice de
0,6 - 0,9 l/s/ha la asigurarea de 5% si de 0,8 - 1,15 l/s/ha la asigurarea de 1%. Dimensionarea
și verificarea lucrărilor de desecare s-a facut pentru debite specifice cuprinse în aceste
Pagina 194 din 525

intervale, iar stațiile de pompare s-au făcut pentru debite specifice de 0,9 - 1,1 l/s/ha în care
sunt incluse și debitele din drenaj care se evacuează prin stațiile de pompare.
În valea Ier au fost constituite 36 sisteme de desecare cu o suprafață medie de 2.083 ha
repartizate astfel pe județe:
Tabel 10.5
Județul Sisteme de Suprafața deservită

desecare (ha)
Bihor 19 26.076
Satu Mare 17 48.046
Existența unor formații hidrografice, afluenți ai râului Ier și a unor canale care brăzdează
teritoriul pe linia de pantă, este ramificată diferit pe sisteme, folosind de regulă văile ca
emisari. În general, schema rețelei de desecare se prezintă astfel: canalele secundare (CS) se
descarcă în canalele principale (CP) unilateral sau bilateral, iar acestea la rândul lor se
descarcă fie în canalele colectoare care duc apele către stațiile de pompare sau către văile
afluente (CE).
Văile afluente (CE)
Pentru o mare parte din sistemele proiectate, văile afluente constituie emisarii lor. Albiile
acestora au fost prevăzute a fi regularizate. Dimensionarea evacuatorilor s-a facut pentru
debitele recepționate din canalele de desecare, precum și pentru debitele pe care le
receptioneaza în regim modificat din bazinul de receptie neamenajat, socotite la asigurarea de
5% (calcul) si de 1% (verificare).
La asigurarea de calcul 5% au rezultat debite de 2,8 - 36,0 m3/s iar la asigurarea de verificare
1% debite de 4,8 - 67,0 m3/s. Bazinele de recepție variază între 2 km2 și 163,2 km2. Pentru
secțiuni s-a adoptat: b = 1-5 m, h = 2,5-3,5 m, înclinare taluze: 1:2 - 1:2,5.
În zone de descarcare de emisar - râul Ier, secțiunea văilor devine mixtă, corespunzătoare
regimului dat de nivelurile maxime în Ier. Secțiunea digurilor are următoarele elemente
dimensionate în funcție de condițiile hidraulice, de caracteristicile fizico-mecanice ale
materialului de construcții: C = 2,0 m; m = 2,0; h = 1,5 - 3,0 m. Văile emisare sunt
următoarele: Ierul Chescheni (Canalul Morii), C. Simian, Valea Rit, C. Mouca, Valea Ierul
Rece, Valea Galospetreu, Valea Zimoias, Valea Vasadului, Valea Tiream, Valea Santau,
Valea Chechet si C. Cubic. Văile regularizate însumează o lungime de 104 km. Volumul
total de terasamente este de 972,959 mii m3/ml.
Canale de coasta (CCs)
Pentru separarea apelor din zona înalta și descărcarea lor fără restricții la cote CCs, în zona
de contact luncă-câmpie mai înalta.
Secțiunea transversală a canalelor de coastă proiectate prevede pe malul dinspre luncă un
diguleț situat la 5-10 m departare de canal. Elementele secțiunii: b = 1-3 m, h = 1-2,5 m,
Pagina 195 din 525

taluz spre versant 1:3, taluz spre lunca 1:1,5, coronament dig 2 m, taluze dig 1:2, panta
fundului canalului 0,2 - 2,0 %.
Sunt prevăzute 20 canale de coastă cu o lungime totala de 84.895m cu un volum total de
873.929 m3, revenind 10,29 m3/m.
Uneori, în canalul de coasta se descarcă și formațiuni torențiale cu debite mai mari pentru că
astfel să se reducă numărul de canale de evacuare care traversează lunca cu diguri de remuu
racordate la digurile Ierului și închise la terasa. În timpul nivelurilor maxime în Ier, între
digurile de remuu până la terasă, se menține același nivel de apă, influențând nivelul freatic
în luncă.
Canalele colectoare (CC) primesc apele din canalele principale (CP) și canalele secundare
(CS) din cadrul sistemului sau subsistemului și le transportă la stațiile de pompare sau le
descarcă direct în emisar, sistemele din sectorul îndiguit al Ierului.
Sunt prevăzute 25 canale colectoare care se reprofilează în lungime totală de 92.523 m și un
volum de 571.976 m3, revenind 5,74 m3/m reprofilare și 14 canale noi în lungime totală de
114.580 m și un volum total de terasamente de 1.728.693 m3, revenind 15,09 m3/m.
Debitele canalelor colectoare au valori de 0,1 - 24,5 m3/s, iar secțiunea are: b = 1-2 m, h =
1,8 - 4,0 m, m = 1,5 - 2,0 m iar panta fundului 0,3 - 0,7%.
Canalele principale (CP) în care se descarcă cel puțin un canal secundar, au funcțiune mixtă
și de decărcare (recepția apelor ce se scurg la suprafața terenului) și de transport pentru apele
aduse de CS respective, traseul lor se adaptează atât rețelei de CS cât și variantei reliefului.
Pe întreaga zonă s-au proiectat 436 canale principale, din care 177 reprofilate(existente) și
259 canale principale noi. Lungimea canalelor principale reprofilate este de 205.598 m cu un
volum de terasamente de 1.192.962 m3, revenind 5,80 m3/m, iar lungimea canalelor
principale noi este de 624.824 m, cu un volum de terasamente de 4.328.125 m3, revenind
6,93 m3/m.
În zona de terasă pe fire de concentrare naturale s-au proiectat canale principale care
transportă debite de viitură mai mari, calculele dupa curba de generalizare, în funcție de
suprafața bazinului de recepție variază de la 0,1 m3/s la 22,5 m3/s.
Secțiunea transversală a albiei are b = 0,8 - 3,0 m, h = 1,5 - 3,5 m, m = 1,5 - 2,5 m.
Canale secundare (CS) cu rol în exclusivitate de desecare (de intercepție a apelor în exces la
suprafața solului care se scurg sau stagnează). Pentru o eficiență sporită a rețelei secundare,
în colectarea apelor în exces la suprafața terenului, canalele au fost trasate pe zonele cele mai
joase sau pe traseele de intercepție optima. Aceasta face ca în multe cazuri forma parcelelor
și sistematizarea acestora să nu fie dintre cele mai bune.
Pe întrega unitate s-au proiectat 1.348 canale secundare secundare noi cu o lungime totala de
739.277 m, cu un volum total de terasamente de 3.559.422 m3, revenind 4,81 m3/m. De
asemenea, s-au proiectat 92 canale secundare reprofilate cu o lungime totală de 75.928 m și
un volum de 140.426 m3, revenind 1,85 m3/m.
Secțiunea transversală a albiei are b = 0,5 m; h = 1,2 - 3,5 m; m = 1,5 = 2,0 m; panta fundului
canalului 0,5 - 8%.
În canalele de desecare secundare se descarcă drenurile absorbante și drenurile colectoare ale
tipurilor de drenaj proiectate.
Pagina 196 din 525

Lungimea totală a rețelei de canale proiectată este de 1.955.772 m cu un volum total de

terasamente de 12.586.243 m3, revenind 6,43 m3/ml canal.
Rigole și șanturi
Pentru controlarea tuturor fenomenelor negative de relief de mică întindere și dispersate între
traseele canalelor proiectate este necesar ca în tehnologia agricolă să se includă, ca lucrare
anuală, deschiderea de rigole și șanțuri ce traversează formele depresionare și se descarcă în
cel mai apropiat canal.
Șanturile și rigolele se deschid cu utilaje adecvate: freze, pluguri de canale s.a.
Funcția de desecare ce o indeplinesc rețelele de canale este completată de lucrările de
nivelare-modelare în cadrul amenajării zonelor depresionare, iar în cadrul tehnologiilor
agricole trebuie cuprinsă, ca lucrări anuale sau la un număr de ani, nivelarea de producție.
Pe rețelele de canale descrise mai sus s-au proiectat construcțiile hidrotehnice necesare
constând din: căderi pentru compensara pantei în concordanță cu vitezele admisibile, podețe
la traversare pe sub drumurile de exploatare, drumuri clasaficate și căi ferate, subtraversare
de canale și de conducte de gaze sau petrol. Pentru descărcarea apelor in emisar s-au
proiectat treceri prin dig cu clapeți atât la punctele de evacuare mixtă cât și pe parcursul
traseelor pentru a grăbi evacuarea cand nivelurile în emisar sunt inferioare nivelurilor apei
din canalul respectiv.
Pentru cele 21 de sisteme s-au prevăzut 21 stații de pompare din care 16 stații în județul
Bihor si 5 stații in județul Satu Mare. Trebuie să menționăm ca în sistem se mai află si stația
de pompare Dinești care descarcă apele de desecăre din zona aferentă în lacul Adrid când
acesta este plin cu apă.
Funcționarea stațiilor se face automatizat, în funcție de nivelurile de emisar, când nu se mai
poate face evacuarea gtravitațional si de nivelurile din canal de evacuare, când intră si ies din
funcțiune treptat agregatele de pompare ce compun debitul stației.
Schemele tehnologice pentru fiecare stație în parte sunt compuse din:
 bazin de aspirație - conducte de aducțiunea apei în cuva stației;
 instalațiile si echipamentul hidromecanic de baza constând din pompe cu ax vertical
din familia DV 30 si stațiile auxiliare;
 conducte de refulare de la stație de emisar;
 instalațiile si echipamentul electric de forță, lumină, comandă, semnalizare si blocaj.
Consumul specific de energie la 1000 m apă pompată este de 12.5 - 20.53 kw/1.000 m3/apa
pompată. Energia consumată în anul mediu cu asigurarea de 30% este de 275.972 kwh.
Pentru asigurarea accesului în toate unitățile de lucru agro-productive, circulația pe drumurile
clasificate, compensarea pantei, subtraversarea conductelor subterane existente în zonă,
descărcării în emisari s.a. s-au proiectat următoarele construcții: podețe pe drumuri de
explorare clasificate în DN, DJ, DC; poduri pe căile ferate; căderi pentru compensarea pantei
și racordarea în plan vertical a canalelor; subtraversari canale; treceri prin dig cu clapet.
Pentru atingerea scopului urmărit, de ameliorare a terenurilor depresionare, s-au preconizat:
a. Lucrări de nivelare a terenurilor cu pantă către canalul de desecare sau firul de concentrare
executate cu screperul si buldozerul. Suprafața totală astfel amenajată este 4.580 ha, din care
Pagina 197 din 525

în județul Bihor - 2.434 ha în județul Satu Mare - 2.146 ha. Volumul total de terasamente este
de 3.199.950 m3, revenind 699 m3/ha (600 - 750 m3/ha).
b. Lucrări de modelare a terenului în benzi cu coame si rigole. Pe terenuri cu pantă mai mică
de 0,001 fără scurgere cu soluri impermeabile cu ape stagnate, se execută pe fondul mai întai
nivelat ușor, modelarea suprafeței prin arătură succesivă la cormană. Între coamele astfel
formate se executa rigole care preiau apa scursă de pe coame și o transportă la canalul de
desecare.
Odata nivelat terenul, arăturile ce se vor face trebuie astfel organizate încât să se mențină
modelarea, iar rigolele să se refacă de câte ori este nevoie.
Amplasarea amenajărilor de îmbunătățiri funciarea la nivelul anilor 2009 este redată în figura
10.1
Figura 10.1
Pagina 198 din 525

10.2. Starea tehnică şi funcţională a sistemelor
Lucrările de îmbunătăţiri funciare (desecări) executate în majoritate înainte de 1990 sunt

nefuncţionale din cauza lipsei echipamentelor de exploatare, aneasigurării fondurilor pentru
realizarea lucrărilor de întreţinere şi exploatare conform planurilor tehnice şi regulamentelor
de exploatare. În ultimii ani nu s-au făcut lucrări de extindere a sistemelor de imbunătăţiri
funciare.
10.3. Echilibrul masei de apă din bazin – principalii utilizatori şi furnizori ai apei
brute
Restrângerea drastică a activităţii în unele ramuri ale economiei (minerit, siderurgie,

agricultură, irigaţii) au condus la reducerea continuă a volumului de apă brută prelevat la
9,05 mld. mc în anul 1998, în anul 2001 la 7,5 mld. mc, în anul 2005 la 7,5 mld mc iar în
anul 2007 la 7,9 mld mc ceea ce reprezintă o reducere de 4,2 ori faţă de anul 1990.
10.4. Concluzii
Se recomandă ca toţi beneficiarii terenurilor desecate să-şi refacă anual rigolele de scurgere
din zonele depresionare până la canalele permanente, pentru a asigura continuitatea scurgerii
către evacuare. Rigolele de mică adâncime se deschid cu plugul prin arătură dus-întors, iar
rigolele de adâncime mare (peste 30 cm) se deschid cu plugul şi buldozerul.
Pagina 199 din 525

CAPITOLUL 11 - INUNDABILITATEA ACTUALĂ A

TERITORIULUI SPAȚIULUI HIDROGRAFIC CRIŞURI LA
VIITURI CU DEBITE AVÂND PROBABILITĂȚI DE
DEPĂSIRE DE 10%, 5%, 1% ȘI 0.1%. SUPRAFAȚA,
POPULAȚIE AFECTATĂ, LOCALITĂȚI, LOCUINȚE,
OBIECTIVE ECONOMICO-SOCIALE, ADÂNCIMI DE APĂ.
PAGUBE POTENȚIALE ECONOMICE ȘI DE MEDIU -
HARTA VULNERABILITĂȚII. INREGISTRĂRILE
ISTORICE ALE INUNDAȚIILOR ȘI PAGUBELOR.
11.1 Introducere
Acest capitol face parte din Planul național pentru Prevenirea, Protecția și Diminuarea
efectelor Inundațiilor (PPPDEI) in b.h.Crişuri, având la bază principiile cuprinse în Strategia
naționala de management al riscului la inundații pe termen mediu si lung, adoptată ca urmare
a implementarii Directivei 2007/60/CE privind evaluarea si gestionarea riscurilor la
inundații.
P.P.P.D.E.I. in bh.Crişuri este o componenta a Schemei directoare de amenajare si
management a spațiului hidrografic Crişuri.
Într-o primă etapă a realizarii acestui capitol s-a procedat la colectare şi introducerea în
format digital a tuturor informaţiilor, privitoare la modelarea hidraulica și la analizarea
rezultatelor ei, cărora li s-au ataşat date cantitative şi calitative, menite să ilustreze modul
actual de utilizare funciară a terenurilor din cadrul bazinului hidrografic Crişuri. S-au
analizat si realizat o serie de straturi de hărţi tematice digitale aferente unui astfel de sistem
GIS, pentru: zonele inundabile la probabilitatile de depasire: 0.1%, 1%, 5%, si 10%,
vegetaţie forestieră, categorii de folosinţă agricolă a terenurilor (livezi, vii), terenuri cu
destinaţie neagricolă (drumuri, căi ferate, ape, construcţii şi terenuri cu destinaţie specială,
etc.).
O altă importantă sursă de lucru a fost constituită de multitudinea suporturilor grafice, în
format analogic (grafic sau sub formă de imagine) şi digital. Din categoria suporturilor
analogice grafice au fost selectate hărţi topografice alături de care, în scopul completării,
actualizării şi sporirii aspectelor cantitative şi calitative ale informaţiilor, au fost necesare:
hărţi tematice, planuri topografice şi cadastrale, etc.
Din categoria suporturilor digitale sub formă de imagini s-a optat pentru ortofotoplanul color,
realizat în perioada derulării prezentului contract.
La toate acestea s-au alăturat datele statistice: hidrologice, climatice, demografice,
economice, administrative, funciare, etc.
Pagina 200 din 525

11.2 Prezentarea și analizarea rezultatelor din modelarea hidraulică. Suprafața, populație

afectată, localități, locuințe, obiective economico-sociale, adâncimi de apa, viteze ale apei.
In legatură cu baza de date hidrologice pentru modelare s-au folosit inițial debitele maxime
cu diferite probabilități de depășire inregistrate la posturile hidrometrice din bazinul Crişuri:
Pagina 201 din 525

Tabel 11.2.1 Debite maxime cu diverse probabilităţi de depăşire in

bazinele hidrografice Crişuri şi Barcău
Nr. F Hmed Q max (m3/s)

Râul Secţiunea
crt. (km2) (m) 0,1% 1% 5% 10%
1 Crişul Alb Blăjeni 111 716 321 200 120 87
2 Crişul Alb Criscior 333 620 505 325 200 150
3 Crişul Alb Vaţa de Jos 854 553 777 520 343 268
4 Crişul Alb Gurahonţ 1581 515 1020 700 485 390
5 Crişul Alb Ineu 2422 451 1253 850 572 455
6 Crişul Alb Chişineu Criş 3483 351 1175 810 565 455
7 Vl. Satului Buceş 104 695 321 200 120 87
8 Bucureşci Bucureşci 59.2 553 244 142 77 52
9 Luncoiu Brad 65.5 455 258 150 81 56
10 Vaţa Vaţa de Sus 78.6 531 275 160 87 59
11 Obârşia Târnava de Criş 58.4 445 241 140 76 52
12 Băneşti Hălmagiu 109 650 321 200 120 87
13 Hălmăgel Hălmăgel 67 747 267 155 84 57
14 Valea de la Lazuri Vârfurile 82 638 282 164 89 61
15 Sighişoara Brazi 120 450 280 175 105 76
16 Zimbru (Ioaş) Ioşăsel 80 415 277 160 87 59
17 Chişindia Chişindia 46.6 435 163 95 52 35
18 Sebiş Sebiş 208 431 352 229 146 111
19 Moneasa Boroaia 14.3 661 108 63 34 23
20 Moneasa Moneasa 49.4 608 224 130 71 48
21 Moneasa Rănuşa 76.2 586 275 160 87 59
22 Cigher Tăuţ 191 335 304 177 96 65
23 Cigher Chier 465 275 385 240 144 105
24 Timercea Tăuţ 32.4 360 144 84 46 31
25 Valea Mare Târnova 106 303 206 120 94 65
26 Crişul Negru Poiana 29.9 1016 180 105 57 39
27 Crişul Negru Şuşti 137 617 378 220 119 81
28 Crişul Negru Beiuş 940 581 1305 860 555 425
29 Crişul Negru Tinca 2216 438 1425 990 695 560
30 Crişul Negru Talpoş 2928 403 1195 830 582 471
31 Crişul Negru Zerind 3750 351 1195 870 640 535
32 Briheni Şuşti 83 598 284 165 90 61
33 Crişul Băiţa Stei 65 796 258 150 81 56
34 Sighişel Stei 25 589 163 95 52 35
35 Valea. Galbenă Pietroasa 38 1077 190 110 60 41
36 Crişul Pietros Pietroasa 158 972 405 270 175 140
37 Boga Pietroasa 50 1200 232 135 73 50
38 Nimăieşti Budureasa 23,3 795 127 74 40 27
39 Nimăieşti Beiuş 108 502 246 160 102 78
Pagina 202 din 525


Râul Secţiunea
crt. (km2) (m) 0,1% 1% 5% 10%
40 Finiş Finiş 85 591 294 170 92 63
41 Valea Roşie Pocola 255 453 435 290 190 150
42 Holod Luncasprie 57 495 181 105 57 39
43 Holod Holod 499 306 407 270 176 136
44 Ţopa (Râu) Vârciorog 78 467 212 123 67 46
45 Ţopa Hidişel 157 376 260 170 110 80
46 Valea Nouă Husasău de Tinca 135 217 283 165 90 60
47 Beliu Beliu 100 366 211 128 73 51
48 Beliu Berechiu 372 172 363 220 125 88
49 Teuz Igneşti 17 529 112 65 35 24
50 Teuz Carand 194 251 256 160 96 70
51 Teuz Cermei 237 235 289 180 108 79
52 Groşeni Archiş 29.2 408 144 84 46 31
53 Sartiş Siad 53 255 177 103 56 38
54 Renişel Sepreuş 29.4 104 144 84 46 31
55 Crişul Repede Ciucea 814 904 825 570 400 325
56 Crişul Repede Vadu Crişului 1328 821 1175 815 575 465
57 Crişul Repede Oradea 2176 630 1435 995 700 565
58 Călata Călata 74 890 240 140 76 52
59 Călata Morlaca Carieră 151 778 343 200 109 73
60 Săcuieu (Henţ) Răchiţele 55.6 1118 248 144 78 53
61 Săcuieu (Hent) Morlaca Henţ 209 1006 481 280 152 103
62 Drăgan Valea Drăganului 72 968 310 180 98 67
63 Poicu Vânători 37 638 224 130 71 48
Stâna de Vale
64 Iad 27 1210 186 108 59 40
(Murgaşu)
65 Iad Leşu amonte 54.2 1088 267 155 84 57
66 Fântâna Galbenă Stâna de Vale 2.3 1204 52 30 16 11
67 Ieduţ Stâna de Vale 2.3 1099 50 29 16 11
68 Borod Ţopa de Criş 112 485 273 160 87 59
69 Izvor Aleşd 51 471 172 100 54 37
70 Mnierea Călatea 24 582 120 70 38 26
71 Chijic Copăcel 31.5 304 132 77 42 28
72 Tăşad Odorhei 54 215 167 97 53 35
73 Peta Sânmartin 54 217 167 97 53 35
74 Barcău Valcău de Sus 74 523 267 155 84 57
75 Barcău Nuşfalău 269 435 550 330 190 135
76 Barcău Marca 404 380 300 195 125 95
77 Barcău Balc 580 335 357 230 144 108
78 Barcău Marghita 823 292 420 270 167 126
79 Barcău Sălard 1686 254 585 370 220 160
80 Bistra Pădurea Neagră 39 576 146 85 46 31
Pagina 203 din 525


Râul Secţiunea
crt. (km2) (m) 0,1% 1% 5% 10%
81 Bistra Chiribiş 169 354 275 160 91 67
82 Fâneţelor Sarsig 170 244 258 150 81 55
83 Ier (Eriu) Andrid 673 165 200 135 91 72
84 Ier (Eriu) Ianca 1346 146 149 101 68 54
85 Chechet Ghileşti 123 193 138 86 51 22
86 Santău (Cehal) Valea Morii 91 221 124 77 46 86
Alte date de intrare hidrologice folosite la modelarea hidraulică au fost cele rezultate din
modelarea hidrologică.
In general, un râu în modelarea 1D este reprezentat de axa raului și de numărul de secțiuni
transversale. Axa raului, care este numită in Mike 11 “Network”, reprezintă direcția curgerii
și lungimea râului.
Figura 11.2.1 Exemplu de reteaua hidrografica a unui rau
Secțiunile transversale descriu patul albiei și lunca inundabilă. Ele conțin informații despre
cota absolută, rugozitate, patului albiei și lunca inundabilă.
Pagina 204 din 525

Figura 11.2.2. Exemplu de secțiune transversală
Pentru delimitarea zonei inundabile, modelul a fost rulat pentru urmatoarele probabilități de
depăsire: 0.1%, 1%, 5% și 10%. Rezultatele obtinute în urma simularii din Mike Flood (Mike
21) si Mike 11 au fost prelucrate in Mike Flood Toolbox. Cu ajutorul Flood Toolbox au fost
create ArcGis Raster și shapefile-uri, iar prin intermediul acestora au fost create în ArcGis –
hărțile de inundabilitate.
Limitele de inundabilitate conținute în hărțile de inundabilitate, au fost prezentate în anexele
prezentate cu ocazia predării raportului tehnic privind modelarea hidrodinamică.
Pentru a vizualiza efectele acestora, limítele de inundabilitate pentru cele patru probabilități
definite prin contract au fost suprapuse peste imaginile ortofotoplanurilor/planurilor de
situatie realizate in perioada derulării contractului.
Pornind de la inventarele existente ale bunurilor expuse riscului la inundații s-a creat o bază
de date si un sistem GIS care reunește toate informațiile disponibile. Informațiile extrase se
referă la numărul de case, obiective economice si sociale, lungimea drumurilor naționale,
județene și comunale, suprafața terenurilor agricole, a pădurilor, etc., preluate din folosința
terenurilor. Aceste informatii, rezultate ale modelarii hidrodinamice, sunt prezentate succint
in continuare.
In continuare se va prezenta sub forma descriptivă, modul în care inundațiile, de probabilități
de depăsire: 0.1%, 1%, 5% și 10% afectează terenurile aferente din bazinul raului Crişuri și a
r\ului Barcău.
Pagina 205 din 525

RÂUL BARCĂU
11.2.1 Raul Barcău, sectorul Valcău - Marca
S-a analizat modelul rulat pentru următoarele probabilități de depăsire: 0.1%, 1%, 5% și
10%. Zona modelată a bazinului hidrografic al raului Crişuri pe acest sector incepe de la
stația hidrometrica Valcău de Sus și se termină la staţia hidrometrică Marca, lungimea
sectorului de râu fiind de peste 30 km.
Conform datelor din tabelul 11.2.2 suprafața inundată la probabilitățile de depășire 0.1%,
1%, 5% și 10% variază de la 75.3 ha, pentru probabilitatea de 10%, la 724.7 ha, pentru
probabilitatea de 0.1%. In functie de folosința terenurilor, suprafețele inundate prezentate mai
sus, pot fi defalcate pe urmatoarele categorii de folosinta (vezi tabel 11.2.2): curți si zone
construite, terenuri neproductive, pasuni, zone impădurite, zone inundabile în luncile râului
Barcău și zone cu tufărișuri. Cele mai însemnate suprafețe inundate aparțin urmatoarelor
categorii: arabil, curți și construcții, lunci de râu și tufăriș.
Celelalte terenuri cu destinaţie neagricolă (drumuri, construcţii, etc.) sunt prezentate mai
detaliat cu ocazia analizei inundabilitatii principalelor localitati din sectorul analizat, Valcău
de Jos, Boghiș, Nușfalău, Ip, Marca.
In tabelul nr. 11.2.3. sunt prezentate pentru aceste localităti, pentru probabilitățile de depasire
0.1%, 1%, 5% si 10%, atât suprafețele inundate defalcate pe următoarele categorii de
folosința: curți și zone construite, terenuri neproductive, lunca râu și tufăriș, cât și numărul de
gospodării inundate. Numărul de locuitori afectați se poate calcula considerând o medie de
2.7 persoane/gospodărie, conform ultimului recensământ (2011) în cazul județului Sălaj.
Programul MIKE 11 furnizează utilizatorului doar vitezele medii într-o secțiune transversală,
fără a distinge vitezele din albia majoră sau din canal, astfel încât este necesară o anumită
precautie în analizarea rezultatelor simulării pentru inundatiile mari.
Tabel nr. 11.2.2 - Suprafete de teren, pe raul Barcău, pe sectorul Valcău - Marca,
repartizate pe diverse folosințe ale terenului, afectate de inundațiile de
probabilități de depășire 0.1%, 1%, 5% si 10%.
curti, constr Folosinta teren -ha

Probabilitate Suprafata-ha
-ha arabil livezi neproductiv pasuni paduri lunca rau tufaris
0.1% 724.7 78.9 536.2 0.4 1.3 0.0 6.2 56.2 41.7
1% 301.3 32.3 185.2 0.2 0.8 0.0 4.7 52.5 24.7
5% 125.8 8.6 49.8 0.2 0.4 0.0 3.3 48.4 15.0
10% 75.3 4.5 12.5 0.1 0.3 0.0 2.3 44.7 10.7
Pagina 206 din 525

Tabel nr. 11.2.3 Localități, pe râul Barcău, pe sectorul Valcău – Marca, afectate de
inundațiile de probabilități de depășire 0.1%, 1%, 5% si 10%.
Curti, Folosinta teren - ha
Localitati (Comune) Localitati (Sate) Nr.case constr. -
p% (gosp.) ha arabil livezi neprod. pasuni paduri lunca rau tufaris
0,1 70 16,5 7,8 0,1 0,2 - - 1,5 0,6
1 Valcau de Jos, 30 5,8 1,1 0,1 0,2 - - 1,4 0,5
Valcau de Jos
5 Valcau de Sus 13 3,1 0,5 - 0,1 - - 1,3 -
10 - 0,5 - - 0,1 - - 1,2 0,2
0,1 46 8,2 5,1 - - - - 1,4 1,5
1 20 2,4 - - - - - 1,3 1,2
Boghis Boghis
5 13 1,9 - - - - - 1,2 -
10 5 1,3 - - - - - 1,1 0,7
0,1 - 1,1 - - - - - 0,7 -
1 - 0,3 - - - - - 0,7 -
Nusfalau Nusfalau
5 - 0,2 - - - - - 0,6 -
10 - 0,1 - - - - - 0,5 -
0,1 22 4,9 2,1 - - - - 0,5 -
1 10 1,8 0,2 - - - - 0,5 -
Ip Ip, Zăuan
5 5 1,0 0,1 - - - - 0,5 -
10 - 0,1 - - - - - 0,5 -
0,1 28 9,1 6,4 - - - - 0,6 -
1 15 5,4 5,3 - - - - 0,6 -
Marca Marca
5 7 2,9 3,5 - - - - 0,6 -
10 - 0,4 1,7 - - - - 0,6 -
Câteva exemple în legătură cu acest tabel sunt prezentate mai jos:

În dreptul localitatii Valcău de Jos sunt inundate 70 gospodarii (0.1%) și 7.8 ha teren arabil.
În dreptul localitatii Ip la probabilitățile de 0.1% si 1% sunt inundate un numar de 22
respectiv 10 gospodării, precum și 2.1 ha teren arabil.
În legătură cu adâncimile maxime ale apei pe acest sector al raului Barcău, între localitățile
Valcău de Jos și Marca, acestea, la inundația de probabilitate 0.1% variază intre 2.7 m si 7.4
m. La celelalte probabilități de depășire aceste adâncimi scad, de exemplu la viitura de
probabilitate 10% adâncimile maxime sunt între 1.3 m si 5 m.
11.2.2. Raul Barcau, sectorul Marca – Balc
10%. Zona modelată a bazinului hidrografic al raului Barcău pe acest sector incepe din aval
de stația hidrometrică Marca și se termină în aval de stația hidrometrică Balc lungimea
sectorului de râu fiind de peste 20 km.
1%, 5% și 10% variază de la 491.6 ha, pentru probabilitatea de 10%, la 1672 ha, pentru
probabilitatea de 0.1%. In functie de folosința terenurilor, suprafețele inundate prezentate mai
sus, pot fi defalcate pe urmatoarele categorii de folosinta (vezi tabel 11.2.4): curți si zone
construite, terenuri neproductive, pasuni, zone impădurite, zone inundabile în luncile râului
Pagina 207 din 525

Crişuri și zone cu tufărișuri. Cele mai însemnate suprafețe inundate aparțin urmatoarelor
categorii: arabil, curți și construcții, pășuni, lunci de râu.
Celelalte terenuri cu destinaţie neagricolă sunt prezentate mai detaliat cu ocazia analizei
inundabilitatii principalelor localitati din sectorul analizat, Marca și Balc.
In tabelul nr. 11.2.5 sunt prezentate pentru aceste localităti, pentru probabilitățile de depasire
gospodării și drumurile (km) inundate. Numărul de locuitori afectați se poate calcula
considerând o medie de 2.7 persoane/gospodărie, conform ultimului recensământ (2011) în
cazul județelor Sălaj și Bihor.
Tabel nr. 11.2.4 - Suprafete de teren, pe raul Barcău, pe sectorul Marca - Balc, repartizate
pe diverse folosințe ale terenului, afectate de inundațiile de probabilități de depășire
0.1%, 1%, 5% si 10%.
Suprafata- curti, Folosinta teren -ha

probabil.
ha constr - arabil livezi neproductiv pasuni paduri lunca rau tufaris
0.1% 1672 239.8 1314.7 0.6 - 69.1 4.9 35.1 6.8
1% 1387.9 204.9 1079.4 0.6 - 57.2 4.3 34.8 6.4
5% 831.4 129.1 629.1 0.6 - 30.6 2.5 34.0 5.5
10% 491.6 65.8 360.0 0.6 - 27.5 0.2 33.2 4.2
Tabel nr. 11.2.5 - Localități pe raul Barcău, pe sectorul Marca - Balc, repartizate pe diverse
folosințe ale terenului, afectate de inundațiile de probabilități de depășire 0.1%, 1%, 5%
si 10%.
0,1 27 13,8 10,2 - - - - - -
1 Marca, Port, 22 11,3 9,5 - - - - - -
Marca
5 Leșmir, Sumal 16 8,7 8,6 - - - - - -
10 11 7,4 8,0 - - - - - -
0,1 15 3,7 4,2 - - - - - -
1 12 2,8 1,7 - - - - - -
Balc Balc, Almașu Mic
5 - 0,1 0,9 - - - - - -
10 - - 0,1 - - - - - -
Câteva exemple în legătură cu acest tabel sunt prezentate in continuare:

În dreptul localitatii Marca sunt inundate 27 gospodarii (0.1%) și 10.2 ha teren arabil.
În dreptul localitatii Balc la probabilitatea de 0.1% sunt inundate un numar de 15 gospodării,
precum și 4.2 ha teren arabil.
Pagina 208 din 525

Adâncimile maxime ale apei pe acest sector al raului Barcău, între localitățile Marca și Balc,
la inundația de probabilitate 0.1%, variază intre 4 m si 8.2 m. La celelalte probabilități de
depășire aceste adâncimi scad, de exemplu la viitura de probabilitate 10% adâncimile
maxime sunt între 3.4 m si 6.9 m.
11.2.3. Raul Barcau, sectorul Balc – Salard

de stația hidrometrică Balc și se termină în aval de stația hidrometrică Sălard lungimea
sectorului de râu fiind de peste 54.4 km.
probabilitatea de 0.1%. Cele mai însemnate suprafețe inundate aparțin urmatoarelor categorii:
pășuni, arabil, curți și construcții, lunci de râu.
inundabilitatii principalelor localitati din sectorul analizat: Balc, Abram, Marghita, Abramuț,
Chislaz, Ciuhoi, Sălard.
2.7 persoane/gospodărie, conform ultimului recensământ (2011) în cazul județului Bihor.
Tabel nr. 11.2.6 - Suprafete de teren, pe raul Barcău, pe sectorul Balc - Sălard, repartizate pe
diverse folosințe ale terenului, afectate de inundațiile de probabilități de depășire 0.1%,
1%, 5% si 10%.
probabil.
ha constr - arabil livezi neprod. pasuni paduri lunca rau tufaris vii
0.1% 5999.2 199.8 2375.4 4.5 - 2909.5 136.6 128.4 68.8 45.6
1% 4047.1 50.9 1566.6 4.1 - 2007.3 77.5 112.4 59.8 44.6
5% 1903.3 20.0 569.0 0.6 - 1056.5 59.9 97.5 54.6 34.6
10% 1314.2 14.6 376.8 0.6 - 715.9 24.8 94.5 52.1 33.4
Pagina 209 din 525

Tabel nr. 11.2.7 - Localități pe raul Barcău, pe sectorul Balc - Sălard, repartizate pe diverse
folosințe ale terenului, afectate de inundațiile de probabilități de depășire 0.1%, 1%, 5% si
10%.
0,1 11 2,3 1,2 - - 0,8 - - -
1 8 1,5 0,9 - - 0,7 - - -
Balc Ghida, Satu Barba
5 - 0,8 0,1 - - 0,6 - - -
10 - 0,1 0,1 - - - - - -
0,1 Abram, Cohani, 25 10,0 8,1 - - 7,6 - 0,2 0,1
1 Margine, 16 6,3 5,8 - - 5,1 - 0,1 -
Abram
5 Saldabagiu de 11 5,0 5 - - 5,1 - 0,1 -
10 Barcau 10 4,2 2,8 - - 5,1 - 0,1 -
0,1 45 18,6 - - - 1,2 - 1,4 -
1 7 2,9 - - - 0,7 - 0,9 -
Marghita Marghita
5 4 1,4 - - - 0,6 - 0,9 -
10 - 0,2 - - - 0,4 - 0,9 -
0,1 38 13,2 5,8 - - 3,9 - 0,2 -
1 - 1,5 1,4 - - 1,0 - - -
Abramuț Abramuț, Petreu
5 - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
0,1 - 0,1 - - - 1,8 - - 0,1
1 - - - - - 0,8 - - -
Chislaz Chiraleu, Sânlazar
5 - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
0,1 184 59,2 0,9 - - 7,6 - 0,3 -
1 Ciuhoi, Sâniob, 55 18,3 0,3 - - 0,3 - 0,3 -
Ciuhoi
5 Sfârnaș - 0,1 - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
0,1 140 32,4 4,7 - - 2,9 - 0,7 -
1 - - - - - - - - -
Sălard Sălard
5 - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -

În dreptul localitatii Abram sunt inundate 25 gospodarii (0.1%) și 8.1 ha teren arabil.
În dreptul localitatii Ciuhoi la probabilitatea de 0.1% sunt inundate un numar de 184
gospodării, precum și 59.2 ha curti si constructii.
Balc și Sălard, acestea, la inundația de probabilitate 0.1% variază intre 4.3 m si 9.8 m. La
celelalte probabilități de depășire aceste adâncimi scad, de exemplu la viitura de probabilitate
10% adâncimile maxime sunt între 3.7 m si 7.8 m.
11.2.4. Raul Barcau, sectorul Salard - frontieră

de stația hidrometrică Sălard și se termină la graniță, lungimea sectorului de râu fiind de cca.
16 km.
Pagina 210 din 525

pășuni, arabil, curți și construcții, lunci de râu.
inundabilitatii principalelor localitati din sectorul analizat: Sălard, Roșiori, Tămășeu.
Tabel nr. 11.2.8 - Suprafete de teren, pe raul Barcău, pe sectorul Sălard - Frontieră,
repartizate pe diverse folosințe ale terenului, afectate de inundațiile de probabilități de
depășire 0.1%, 1%, 5% si 10%.
probabil.
ha constr -ha arabil livezi neprod. pasuni paduri lunca rau tufaris
0,1% 4902 230,0 2117,6 14,5 - 2128,9 114,6 111,0 72,7
1% 149,4 - 2,2 - - 124,7 - 21,6 -
5% 138,8 - 1,7 - - 115,7 - 21,3 -
10% 134,3 - 1,6 - - 111,3 - 21,3 -
Tabel nr. 11.2.9 - Localități pe raul Barcău, pe sectorul Sălard - Frontieră repartizate pe diverse
10%.
0,1 122 20,6 8,2 - - 4,2 - - 5,8
1 - - - - - - - - -
Sălard Sălard, Hodoș
5 - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
0,1 190 68,6 1,2 - - 1,7 - 0,9 -
1 Roșiori, Mihai - - - - - - - - -
Roșiori
5 Bravu - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
0,1 92 5,5 2,6 - - 0,9 - 0,8 -
1 Tămășeu, Niuved, - - - - - - - - -
Tămășeu
5 Parhida - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
Pagina 211 din 525


În dreptul localitatii Roșiori sunt inundate 190 gospodarii (0.1%) și 68.6 ha curti si
constructii.
În dreptul localitatii Tămășeu la probabilitatea de 0.1% sunt inundate un numar de 92
gospodării, precum și 2.6 ha teren arabil.
Sălard și frontieră, acestea, la inundația de probabilitate 0.1% variază intre 6.8 m si 9.2 m.
La celelalte probabilități de depășire aceste adâncimi scad, de exemplu la viitura de
probabilitate 10% adâncimile maxime sunt între 4.9 m si 7.1m.
RÂUL CRIȘUL ALB
Pagina 212 din 525

11.2.5. Raul Crișul Alb, sectorul amonte - Blăjeni
10%. Zona modelată a bazinului hidrografic al raului Crișul Alb pe acest sector incepe de la
izvorul Crișului Alb și se termină la stația hidrometrică Blăjeni, lungimea sectorului de râu
fiind de cca. 16 km.
Conform datelor din tabelul 11.2.10. suprafața inundată la probabilitățile de depășire 0.1%,
pășuni, arabil, lunci de râu.
inundabilitatii principalei localitati din sectorul analizat: Blăjeni.
In tabelul nr. 11.2.11. sunt prezentate pentru această localitate, pentru probabilitățile de
depasire 0.1%, 1%, 5% si 10%, atât suprafețele inundate defalcate pe următoarele categorii
de folosința: curți și zone construite, terenuri neproductive, lunca râu și tufăriș, cât și numărul
de gospodării inundate. Numărul de locuitori afectați se poate calcula considerând o medie de
2.5 persoane/gospodărie, conform ultimului recensământ (2011) în cazul județului
Hunedoara.
Tabel nr. 11.2.10 - Suprafete de teren, pe raul Crișul Alb, pe sectorul amonte - Blăjeni,
depășire 0.1%, 1%, 5% si 10%.
Suprafata Curti, Folosinta teren - ha
afectata - constr. -
p% ha ha arabil livezi neprod. pasuni paduri lunca rau tufaris
0.1 116.0 2.5 33.3 - - 23.7 13.7 17.2 25.5
1 95.6 2.0 27.1 - - 19.8 10.4 16.6 19.8
5 56.0 1.1 10.9 - - 9.6 6.8 15.7 11.8
10 38.2 0.6 3.9 - - 5.8 4.8 14.9 8.0
Tabel nr. 11.2.11 - Localități pe raul Crișul Alb, pe sectorul amonte – Blăjeni, repartizate pe
1%, 5% si 10%.
Localitati
Localitati (Sate) Nr.case constr. -
(Comune)
0,1 26 0,1 5,1 - - 1,1 0,1 0,7 2,1
1 18 0,1 3,6 - - 0,7 - 0,7 1,3
Blajeni Blajeni, Plai
5 7 0,1 0,9 - - 0,1 - 0,7 0,6
10 6 0,1 0,8 - - - - 0,7 0,5
Pagina 213 din 525

Adâncimile maxime ale apei pe acest sector al raului Crișul Alb, amonte Blăjeni (cca. 16
km) la inundația de probabilitate 0.1%, variază intre 1.7 m si 5.8 m. La celelalte probabilități
de depășire aceste adâncimi scad, de exemplu la viitura de probabilitate 10% adâncimile
maxime sunt între 0.9 m si 4 m.
11.2.6. Raul Crișul Alb, sectorul Blăjeni – Gurahonț

10%. Zona modelată a bazinului hidrografic al raului Crișul Alb pe acest sector incepe din
aval de stația hidrometrică Blăjeni și se termină în aval de stația hidrometrică Gurahonț
lungimea sectorului de râu fiind de peste 88 km.
arabil, curți și construcții, pășuni, lunci de râu.
inundabilitatii principalelor localitati din sectorul analizat: Buceș, Criscior, Brad, Rîbița, Baia
de Criș, Vața de Jos , Halmagiu, Vârfurile (Lipova), Plescuța, Gurahonț.
In tabelul nr. 11.2.13 sunt prezentate pentru aceste localităti, pentru probabilitățile de
2.7 persoane/gospodărie, conform ultimului recensământ (2011) în cazul județului Arad și
2.5 persoane/gospodărie, conform ultimului recensământ (2011) în cazul județului
Hunedoara.
Tabel nr. 11.2.12 - Suprafete de teren, pe raul Crișul Alb, pe sectorul Blăjeni – Gurahonț,
depășire 0.1%, 1%, 5% si 10%.
0.1 3459.9 356.9 2349.5 - 8.0 203.3 116.1 193.0 233.1
1 3128.0 291.9 2164.6 - 5.5 158.1 99.6 192.6 215.7
5 2644.8 178.6 1890.1 - 2.4 100.4 84.3 191.8 197.0
10 2283.9 133.4 1615.9 - 1.7 83.1 76.2 190.5 183.0
Câteva exemple în legătură cu tabelul nr. 11.2.13 sunt prezentate in continuare:

În dreptul localitatii Buceș sunt inundate 68 gospodarii (0.1%) și 9.7 ha teren arabil.
În dreptul localitatii Vața de Jos la probabilitatea de 0.1% sunt inundate un numar de 64
Adâncimile maxime ale apei pe acest sector al raului Crișul Alb, între localitățile Blăjeni și
Gurahonț, la inundația de probabilitate 0.1%, variază intre 3.7 m si 17.6 m. La celelalte
Pagina 214 din 525

probabilități de depășire aceste adâncimi scad, de exemplu la viitura de probabilitate 10%

adâncimile maxime sunt între 2.3 m si 11.4 m.
Tabel nr. 11.2.13 - Localități pe raul Crișul Alb, pe sectorul Blăjeni – Gurahonț, repartizate pe
1%, 5% si 10%.
Localitati
(Comune) arabil livezi neprod. pasuni paduri lunca rau tufaris
p% (gosp.) ha
0,1 28 4,8 10,8 - - - 0,1 - 0,5

1 Baia de Cris, Valeni, Risca, 24 3,7 10,0 - - - 0,1 - 0,5
Baia de Cris
5 Carastau 18 2,7 7,5 - - - 0,1 - 0,2
10 13 1,8 5,7 - - - 0,1 - 0,1
0,1 930 120,4 31,4 - 0,3 13,1 2,1 3,1 2,3
1 841 108,3 30,0 - 0,3 10,9 1,5 3,1 2,1
Brad Brad, Taratel
5 548 65,5 23,3 - 0,3 7,4 0,6 3,1 1,7
10 387 43,8 16,5 - 0,2 6,5 0,3 3,1 1,4
0,1 68 1,6 9,8 - - 1,7 0,7 0,8 5,5
1 65 1,4 9,6 - - 1,2 0,7 0,8 5,3
Buces Mihaileni
5 50 0,8 7,8 - - 0,3 0,7 0,8 4,2
10 38 0,2 7,3 - - 0,2 0,6 0,8 1,9
0,1 390 68,9 34,6 - - 9,9 0,8 2,7 1,7
1 289 53,5 23,4 - - 6,6 0,4 2,7 1,5
Criscior Criscior, Barza, Zdrapti
5 163 28,9 12,5 - - 4,8 0,3 2,6 0,5
10 142 24,8 10,3 - - 4,7 0,2 2,6 0,4
0,1 21 6,6 0,5 - - - - - 0,3
1 7 2,0 0,2 - - - - - 0,2
Gurahont Gurahont, Vosas
5 - - - - - - - - 0,1
10 - - - - - - - - 0,0
0,1 26 2,4 7,8 - - 0,2 0,2 0,7 1,9
1 22 1,7 7,0 - - 0,2 0,1 0,7 1,7
Halmagiu Ionesti, Tarmure, Tisa
5 17 1,0 5,6 - - - - 0,7 1,4
10 14 0,8 4,4 - - - - 0,7 1,2
0,1 - - - - - - - - -
1 - - - - - - - - -
Varfurile (Lipova) Varfurile
5 - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
0,1 9 1,3 2,8 - - 1,7 0,1 - 0,1
1 Aciuta, Rostoci, Gura Vaii, 3 0,3 1,7 - - - - - -
Plescuta
5 La locul lui Stan, Talagiu, 2 - 1,0 - - - - - -
10 1 - 0,5 - - - - - -
0,1 5 0,2 2,9 - - 0,1 - - -
1 4 0,1 2,4 - - 0,1 - - -
Ribita Crisan, Ribita
5 3 0,0 1,8 - - 0,1 - - -
10 2 0,0 1,4 - - - - - -
0,1 Prihodiste, Tarnava de 64 14,3 15,1 - - 0,5 - 0,6 1,8
1 Cris, Ocisor, Birtin, 55 11,7 13,4 - - 0,5 - 0,6 1,6
Vata de Jos
5 Brotuna, Basarabasa, Vata 45 7,8 12,3 - - 0,5 - 0,6 1,6
10 de Jos 36 5,2 10,1 - - 0,5 - 0,6 1,6
Pagina 215 din 525

11.2.7. Raul Crișul Alb, sectorul Gurahonț - Ineu
aval de stația hidrometrică Gurahonț și se termină în aval de stația hidrometrică Ineu
arabil, curți și construcții, pășuni, tufăriș, lunci de râu.
inundabilitatii principalelor localitati din sectorul analizat: Gurahonț, Almaș, Dieci, Buteni,
Bârsa, Bocsig, Ineu.
2.7 persoane/gospodărie, conform ultimului recensământ (2011) în cazul județului Arad.
Tabel nr. 11.2.14. Suprafete de teren, pe raul Crișul Alb, pe sectorul Gurahonț - Ineu,
depășire 0.1%, 1%, 5% si 10%.
0.1 8012.7 473.2 5881.5 2.3 1.3 651.8 129.4 303.1 570.2
1 5474.7 294.2 4033.6 0.1 1.2 277.3 87.4 280.0 500.9
5 3630.0 34.1 2715.5 - 1.2 73.7 83.3 279.4 443.0
10 3318.2 23.7 2450.2 - 1.1 62.0 80.2 278.9 422.1

În dreptul localitatii Gurahonț la probabilitatea de 0.1% sunt inundate un numar de 191
gospodării, precum și 1.3 ha curti și construcții.
În dreptul localitatii Bocsig sunt inundate 321 gospodarii (0.1%) și 18 ha teren arabil.
Pagina 216 din 525

Tabel nr. 11.2.15. Localități pe raul Crișul Alb, pe sectorul Gurahonț - Ineu, repartizate pe
1%, 5% si 10%.
Localitati
p% (gosp.) ha
0,1 5 - - - - - - 1,2 1,1

Almas 1 Joia Mare 4 - - - - - - 1,2 0,9
5 4 - - - - - - 1,2 0,8
10 4 - - - - - - 1,2 0,7
0,1 18 7,4 0,1 - - - - - -
1 8 3,3 - - - - - - -
Barsa Barsa
5 2 1,0 - - - - - - -
10 - 0,2 - - - - - - -
0,1 321 71,9 18,0 - - 0,6 - 0,2 0,9
1 170 37,3 9,4 - - 0,6 - 0,2 0,8
Bocsig Bocsig, Rapsig
5 16 2,9 0,2 - - 0,6 - 0,2 0,7
10 15 2,6 0,1 - - 0,6 - 0,2 0,7
0,1 2 - 0,8 - - - - - -
1 2 - 0,7 - - - - - -
Buteni Livada
5 2 - 0,7 - - - - - -
10 1 - 0,4 - - - - - -
0,1 12 2,8 3,1 - - 0,7 0,4 - 1,1
1 8 1,7 2,6 - - 0,4 0,2 - 0,6
Dieci Dieci, Revetis, Cociuba
5 6 1,2 2,3 - - 0,1 0,1 - 0,5
10 5 1,0 2,1 - - 0,1 - - 0,4
0,1 191 1,3 0,4 - - 0,0 7,0 58,9 0,7
1 60 16,2 0,6 - - 3,4 0,9 - 0,3
Gurahont Vosasi, Pescari
5 49 13,1 0,3 - - 3,2 0,7 - 0,2
10 41 11,1 0,2 - - 2,9 0,5 - 0,2
0,1 1491 244,2 0,8 - - 5,3 - 4,3 1,7
1 941 150,0 0,5 - - 5,3 - 4,3 1,7
Ineu Ineu
5 68 3,1 - - - 2,9 - 4,3 1,5
10 58 2,0 - - - 2,3 - 4,3 1,4
Adâncimile maxime ale apei pe acest sector al raului Crișul Alb, între localitățile Gurahonț
și Ineu, la inundația de probabilitate 0.1%, variază intre 4.4 m si 11.3 m. La celelalte
11.2.8. Raul Crișul Alb, sectorul Ineu – Chișineu Criș

aval de stația hidrometrică Ineu și se termină în aval de stația hidrometrică Chișineu Criș,
arabil, pășuni, curți și construcții, păduri, tufăriș, lunci de râu.
Pagina 217 din 525

inundabilitatii principalelor localitati din sectorul analizat: Ineu, Șicula, Chișineu Criș.
Tabel nr. 11.2.16. Suprafete de teren, pe raul Crișul Alb, pe sectorul Ineu – Chișineu Criș,
depășire 0.1%, 1%, 5% si 10%.
0.1 7033.1 304.1 4096.7 27.6 1.3 2090.5 284.8 127.2 100.8
1 3354.6 209.6 1592.1 - - 1332.3 5.3 127.2 88.1
5 1432.5 5.3 350.3 - - 868.8 - 126.5 81.5
10 1011.9 3.3 195.0 - - 612.7 - 124.6 76.2

În dreptul localitatii Chișineu Criș la probabilitatea de 0.1% sunt inundate un numar de 105
Tabel nr. 11.2.17. Localități pe raul Crișul Alb, pe sectorul Ineu – Chișineu Criș,, repartizate
0.1%, 1%, 5% si 10%.
Localitati
(Comune)
0.1 105 0.3 0.4 0.1 - 11.5 - 4.2 5.0

Chisineu Cris 1 Chisineu Cris 99 0.1 0.4 - - 10.6 - 4.2 5.0
5 94 0.1 0.3 - - 9.6 - 4.2 5.0
10 91 - 0.3 - - 9.1 - 4.2 5.0
0.1 1282 206.5 0.2 - - 4.6 3.1 4.3 1.7
1 878 137.3 - - - 4.6 3.1 4.3 1.7
Ineu Ineu
5 81 4.8 - - - 3.2 - 4.3 1.6
10 66 3.0 - - - 2.6 - 4.3 1.4
0.1 1 - - - - 0.1 - - 0.1
1 1 - - - - 0.1 - - 0.1
Sicula Sicula
5 - - - - - - - - 0.1
10 - - - - - - - - -
Pagina 218 din 525

Adâncimile maxime ale apei pe acest sector al raului Crișul Alb, între localitățile Ineu și
Chișineu Criș, la inundația de probabilitate 0.1%, variază intre 7.2 m si 11.9 m. La celelalte
adâncimile maxime sunt între 3.3 m si 10 m.
11.2.9. Raul Crișul Alb, sectorul Chișineu Criș - frontiera

aval de stația hidrometrică Chișineu Criș și se termină la frontiera, lungimea sectorului de
râu fiind de peste 26 km.
1%, 5% și 10% variază de la 557 ha, pentru probabilitatea de 10%, la 9611 ha, pentru
arabil, pășuni, curți și construcții.
inundabilitatii principalelor localitati din sectorul analizat: Chișineu Criș, Graniceri, Pilu.
Tabel nr. 11.2.18. Suprafete de teren, pe raul Crișul Alb, pe sectorul Chișineu Criș - frontiera,
depășire 0.1%, 1%, 5% si 10%.
0.1 9611.0 284.8 6278.2 5.7 - 2596.1 129.1 80.1 237.1
1 4686.4 80.7 2383.5 - - 1884.3 23.1 80.1 234.8
5 1181.5 1.2 10.0 - - 857.8 - 79.9 232.5
10 557.0 0.8 4.7 - - 236.5 - 80.9 234.2
Pagina 219 din 525

Tabel nr. 11.2.19. Localități pe raul Crișul Alb, pe sectorul Chișineu Criș - frontiera,,
depășire 0.1%, 1%, 5% si 10%.
Localitati
p% (gosp.) ha
0,1 750 131,9 0,5 - - 12,1 - 4,2 5,0

Chisineu Cris 1 Chisineu Cris 103 0,1 0,5 - - 11,4 - 4,2 5,0
5 94 - 0,4 - - 9,7 - 4,2 5,0
10 94 - 0,3 - - 9,7 - 4,2 5,0
0,1 - - - - - - - - -
1 - - - - - - - - -
Graniceri Graniceri
5 - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
0,1 242 70,7 4,8 - - 5,6 0,4 2,0 -
1 180 49,8 4,6 - - 5,3 0,4 2,0 -
Pilu Pilu, Varsand
5 20 - - - - 4,8 - 2,0 -
10 19 - - - - 4,7 - 2,0 -
Adâncimile maxime ale apei pe acest sector al raului Crișul Alb, pe sectorul Chișineu Criș -
frontieră, la inundația de probabilitate 0.1%, variază intre 2.1 m si 11.8 m. La celelalte
Pagina 220 din 525

RÂUL CRIȘUL NEGRU
11.2.10. Raul Crișul Negru, sectorul izvor – Suștiu

10%. Zona modelată a bazinului hidrografic al raului Crișul Negru pe acest sector incepe din
aval de stația hidrometrică Chișineu Criș și se termină la Suștiu..
curți și construcții, pășuni, arabil.
inundabilitatii principalelor localitati din sectorul analizat: Cristioru de Jos, Cărpinet, Vașcău,
Lunca.
Pagina 221 din 525

Tabel nr. 11.2.20 Suprafete de teren, pe raul Crișul Negru, pe sectorul Izvor – Suștiu
depășire 0.1%, 1%, 5% si 10%.
0.1 395.1 126.7 49.4 8.0 0.3 119.9 12.5 28.9 49.4
1 230.5 81.7 25.7 1.1 0.3 45.7 8.4 28.3 39.4
5 99.2 27.2 5.5 0.1 0.3 11.2 5.0 26.5 23.4
10 63.2 11.9 1.8 - 0.3 5.7 3.5 25.0 14.0
Tabel nr. 11.2.21. Localități pe raul Crișul Negru, pe sectorul Izvor – Suștiu, repartizate pe
1%, 5% si 10%.
0,1 80 15,1 1,6 1,2 - 0,4 0,8 2,8 9,4

1 Carpinet, 60 10,1 1,2 0,2 - 0,3 0,6 2,8 8,4
Carpinet
5 Leheceni 34 3,9 0,4 - - 0,3 0,2 2,8 5,7
10 19 1,4 0,2 - - 0,1 0,1 2,7 3,0
0,1 83 15,1 1,6 1,2 - 0,4 0,8 2,8 9,4
1 Saliste de Vascau, 53 13,5 1,2 - - - - 2,3 3,1
Cristioru de Jos
5 Poiana 27 5,4 0,9 - - - - 2,2 1,8
10 16 2,4 0,6 - - - - 2,1 1,1
0,1 21 1,7 2,0 - - 3,0 - - -
1 19 1,2 1,8 - - 2,7 - - -
Lunca Sustiu
5 2 0,2 0,2 - - 0,1 - - -
10 - - - - - - - - -
0,1 228 43,2 3,5 2,2 - 21,3 0,6 1,1 0,7
1 124 28,8 0,1 0,2 - 8,1 0,3 1,1 0,7
Vascau Vascau
5 48 9,6 - - - 3,9 - 1,1 0,6
10 29 4,9 - - - 2,9 - 1,0 0,4
Adâncimile maxime ale apei pe acest sector al raului Crișul Negru, amonte Suștiu, la
inundația de probabilitate 0.1%, variază intre 0.4 m si 7.3 m. La celelalte probabilități de
depășire aceste adâncimi scad, de exemplu la viitura de probabilitate 10% adâncimile
maxime sunt între 0.3 m si 3.9 m.
11.2.11. Raul Crișul Negru, sectorul Suștiu – Beiuș

aval de stația hidrometrică Suștiu și se termină la Beiuș.
Pagina 222 din 525

probabilitatea de 0.1%. Cele mai însemnate suprafețe inundate aparțin urmatoarelor

categorii:, pășuni, arabil, curți și construcții.
inundabilitatii principalelor localitati din sectorul analizat: Lunca, Rieni, Lazuri de Beiuș,
Drăgănești, Tărcaia, Beiuș.
Tabel nr. 11.2.22 Suprafete de teren, pe raul Crișul Negru, pe sectorul Suștiu – Beiuș
depășire 0.1%, 1%, 5% si 10%.
0.1 1905.2 114.5 276.2 0.8 0.1 1310.9 20.8 113.3 68.6
1 1428.8 74.4 120.2 - 0.1 1038.7 20.5 109.8 65.1
5 861.5 23.1 11.5 - 0.1 641.3 20.0 109.6 55.9
10 664.7 12.0 1.8 - 0.1 479.1 17.0 106.3 48.4
Pagina 223 din 525

Tabel nr. 11.2.23. Localități pe raul Crișul Negru, pe sectorul Suștiu – Beiuș, repartizate pe
1%, 5% si 10%.
0,1 147 5,2 - - - 6,2 - - -
Beius 1 Beius 37 2,1 - - - 0,7 - - -
5 - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
0,1 68 13,3 6,2 - - 0,9 - - 0,3
1 Draganesti, 39 6,7 4,0 - - 0,8 - - 0,2
Draganesti
5 Gradinari 1 - - - - 0,3 - - 0,1
10 0 - - - - 0,2 - - -
0,1 28 5,2 - - - 5,9 - - 0,1
1 19 3,3 - - - 4,1 - - 0,1
Lazuri de Beius Baleni
5 11 2,0 - - - 2,4 - - 0,1
10 2 0,3 - - - 0,2 - - 0,1
0,1 178 25,6 1,1 - - 28,0 - 0,2 0,2
1 Lunca, Sustiu, 139 21,2 - - - 21,8 - 0,2 0,1
Lunca
5 Hotarel 89 12,8 - - - 14,4 - 0,2 -
10 - 6,0 - - - 5,8 - 0,2 -
0,1 40 2,8 - - - 10,7 - - -
1 25 0,9 - - - 7,6 - - -
Rieni Ghighiseni
5 81 0,6 - - - 4,2 - - -
10 12 0,5 - - - 3,4 - - -
0,1 60 12,2 3,0 - - 1,5 - - 0,4
1 18 3,1 0,4 - - 1,4 - - 0,3
Tarcaia Totoreni
5 - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
Adâncimile maxime ale apei pe acest sector al raului Cris Negru, între localitățile Suștiu și
Beiuș, la inundația de probabilitate 0.1%, variază intre 2.8 m si 8.8 m. La celelalte
11.2.12. Raul Crișul Negru, sectorul Beiuș – Tinca

aval de stația hidrometrică Beius și se termină la stația hidrometrică Tinca.
categorii:, arabil, pășuni, curți și construcții.
inundabilitatii principalelor localitati din sectorul analizat: Beiuș, Finiș, Pocola, Uileacu de
Beiuș, Șoimi, Copâlna, Cociuba Mare, Tinca.
Pagina 224 din 525

Tabel nr. 11.2.24 Suprafete de teren, pe raul Crișul Negru, pe sectorul Beiuș - Tinca
depășire 0.1%, 1%, 5% si 10%.

0.1 6680.0 342.7 5100.5 0.7 1.4 711.3 59.3 238.9 225.2
1 5972.9 308.5 4517.0 0.5 1.4 646.0 40.6 238.0 221.0
5 4354.0 168.8 3217.9 0.4 1.1 492.1 33.9 235.6 204.1
10 3421.4 72.9 2479.3 0.4 0.8 408.2 31.9 231.6 196.4
Pagina 225 din 525

Tabel nr. 11.2.25. Localități pe raul Crișul Negru, pe sectorul Beiuș - Tinca, repartizate pe
1%, 5% si 10%.
0,1 251 16,4 0,3 - - 2,3 - 0,6 -

Beius 1 Beius 161 9,9 0,3 - - 1,7 - 0,6 -
5 40 2,3 0,3 - - - - 0,5 -
10 0 1,3 0,3 - - - - 0,4 -
0,1 298 42,0 39,5 0,2 - 6,8 - 0,1 2,1
Suplacu de Tinca,
1 268 37,1 36,6 0,2 - 5,9 - 0,1 1,8
Capalna Petid, Ginta,
5 206 27,1 29,9 0,2 - 4,8 - 0,1 0,8
Capalna, Rohani
10 - 16,3 25,0 0,2 - 3,6 - 0,1 0,6
0,1 128 38,2 17,9 - - - - - -
1 Cociuba Mare, 116 34,7 16,2 - - - - - -
Cociuba Mare
5 Chesa, Petid 61 15,0 11,6 - - - - - -
10 - 2,6 7,7 - - - - - -
0,1 40 2,7 5,8 0,1 - 0,3 - - -
1 28 2,5 3,4 - - 0,3 - - -
Finis Suncuis, Ioanis
5 1 - 0,2 - - - - - -
10 - - 0,1 - - - - - -
0,1 40 7,9 7,1 - - - - 0,1 0,1
1 29 6,1 5,0 - - - - 0,1 -
Pocola Pocola, Petrani
5 8 1,7 1,4 - - - - - -
10 - 0,7 1,0 - - - - - -
0,1 Borz, Urvis , 66 19,3 6,4 0,2 - 9,2 1,0 1,3 2,5
1 Sânnicolau de 55 15,8 5,3 0,1 - 7,8 0,9 1,3 2,5
Soimi
5 Beius, Urvis de 36 8,8 4,6 - - 4,0 0,7 1,3 2,4
10 Beius, Soimi - 4,9 4,3 - - 3,0 0,5 1,3 2,4
0,1 340 94,2 9,0 - - - - - -
1 256 69,7 8,2 - - - - - -
Tinca Belfir, Tinca
5 44 13,4 - - - - - - -
10 - 6,0 - - - - - - -
0,1 105 29,9 4,8 - - 14,1 - - -
1 98 27,4 4,2 - - 14,0 - - -
Uileacu de Beius Uileacu de Beius
5 44 13,6 - - - 7,0 - - -
10 - - - - - - - - -
Adâncimile maxime ale apei pe acest sector al raului Cris Negru, între localitățile Beiuș și
Tinca, la inundația de probabilitate 0.1%, variază intre 3.9 m si 13.6 m. La celelalte
Pagina 226 din 525

11.2.13. Raul Crișul Negru, sectorul Tinca – Talpoș

aval de stația hidrometrică Tinca și se termină la stația hidrometrică Talpoș.
categorii:, arabil, păduri, pașuni, tufăriș.
inundabilitatii principalelor localitati din sectorul analizat: Tinca și Batar.
Tabel nr. 11.2.26 Suprafete de teren, pe raul Crișul Negru, pe sectorul Tinca – Talpoș
depășire 0.1%, 1%, 5% si 10%.
0.1 4483.3 311.7 3329.3 - - 242.0 292.2 115.1 180.6
1 3322.8 89.4 2597.6 - - 93.8 272.9 93.6 175.4
5 2836.5 39.2 2221.7 - - 80.0 237.4 93.2 165.0
10 2466.1 31.2 1880.3 - - 70.5 237.2 93.4 153.4
Pagina 227 din 525

Tabel nr. 11.2.27. Localități pe raul Crișul Negru, pe sectorul Tinca – Talpoș, repartizate pe
1%, 5% si 10%.
Localitati
(Comune)
0.1 752 193.1 28.5 - - 24.8 - - 1.3
1 Batar, Taut, 167 7.8 15.6 - - 1.5 - - 1.0

Batar
Talpos
5 19 3.4 1.5 - - 0.4 - - 0.5
10 8 1.4 0.2 - - 0.4 - - 0.3
0.1 163 18.6 15.6 - - 24.8 - - 1.3
1 Belfir, Crisul 73 7.8 3.4 - - 0.4 - - 0.5

Tinca
Negru, Tinca
5 19 3.4 1.5 - - 0.4 - - 0.5
10 7 1.4 0.2 - - 0.4 - - 0.3
Adâncimile maxime ale apei pe acest sector al raului Cris Negru, între localitățile Tinca și
Talpoș, la inundația de probabilitate 0.1%, variază intre 5.3 m si 13.7 m. La celelalte
11.2.14. Raul Crișul Negru, sectorul Talpoș - Zerind

aval de stația hidrometrică Talpoș și se termină la stația hidrometrică Zerind.
categorii:, arabil, pășuni.
inundabilitatii principalelor localitati din sectorul analizat: Batar, Mișca, Ciumeghiu, Avram
Iancu, Zerind.
Pagina 228 din 525

Tabel nr. 11.2.28 Suprafete de teren, pe raul Crișul Negru, pe sectorul Talpoș - Zerind
depășire 0.1%, 1%, 5% si 10%.

0.1 28532.9 1174.1 21316.7 - 261.6 4188.6 863.8 415.9 224.2
1 11720.1 622.3 8189.6 - 127.9 2016.5 430.8 143.9 189.0
5 3478.0 103.4 2120.8 - - 771.2 201.6 144.0 137.0
10 1049.2 32.4 327.5 - - 429.5 - 143.9 115.9
Tabel nr. 11.2.29. Localități pe raul Crișul Negru, pe sectorul Talpoș - Zerind, repartizate pe
1%, 5% si 10%.
0,1 438 114,2 16,0 - - 0,5 - - 0,8
1 Avram Iancu, 315 79,3 13,8 - - 0,5 - - 0,8

Avram Iancu
Tamasda
5 - - - - - 0,1 - - -
10 - - - - - 0,1 - - -
0,1 17 2,9 2,0 - - 0,2 - - -
1 Arpasel, Batar, 1 - 0,1 - - 0,1 - - -

Batar
Talpos
5 - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
0,1 1302 386,0 58,7 - - 17,9 - 1,0 1,1
1 Boiu, Ciumeghiu, 661 198,6 24,6 - - 10,7 - 1,0 1,0

Ciumeghiu
Ghiorac
5 199 59,4 6,6 - - 3,5 - 1,0 0,4
10 98 23,8 6,6 - - 3,4 - 1,0 0,4
0,1 541 220,1 17,2 - - 3,5 - 0,1 -

Misca, Vanatori,
1 338 136,1 11,6 - - 2,8 - 0,1 -
Misca Satu Nou, Zerindu
5 Mic 57 24,6 - - - 0,7 - 0,1 -
10 - - - - - 0,1 - 0,1 -
0,1 121 26,3 19,3 - - 0,1 - - -
1 112 24,3 18,1 - - 0,1 - - -

Zerind Zerind
5 - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
Adâncimile maxime ale apei pe acest sector al raului Cris Negru, între localitățile Talpoș și
Zerind, la inundația de probabilitate 0.1%, variază intre 6 m si 15.2 m. La celelalte
Pagina 229 din 525


11.2.15. Raul Crișul Negru, sectorul Zerind - frontieră

aval de stația hidrometrică Zerind și se termină la frontiera.
1%, 5% și 10% variază de la 207 ha, pentru probabilitatea de 10%, la 5725.2 ha, pentru
categorii:, arabil, pășuni.
inundabilitatii principalelor localitati din sectorul analizat: Avram Iancu, Zerind.
Tabel nr. 11.2.30 Suprafete de teren, pe raul Crișul Negru, pe sectorul Zerind – frontiera
depășire 0.1%, 1%, 5% si 10%.
0.1 5725.2 436.2 4507.7 26.6 - 552.3 73.4 44.7 84.4
1 3388.6 260.1 2413.2 0.7 - 524.9 60.6 47.0 82.2
5 201.0 0.6 25.3 - - 55.5 9.3 46.7 63.6
10 207.1 0.7 29.6 - - 57.0 9.3 47.0 63.5
Tabel nr. 11.2.31. Localități pe raul Crișul Negru, pe sectorul Zerind - frontieră,
depășire 0.1%, 1%, 5% si 10%.
0,1 820 216,9 27,7 - - 0,4 - - 0,8

1 Ant, Avram Iancu, 315 80,3 12,9 - - 0,4 - - 0,8
Avram Iancu
5 Tamasda 2 - 0,4 - - 0,0 - - 0,1
10 2 - 0,4 - - 0,0 - - 0,1
0,1 488 133,0 50,9 - - 0,9 - - 0,4
1 Iermata Neagra, 466 125,4 50,2 - - 0,8 - - 0,4
Zerind
5 Zerind - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
Pagina 230 din 525

Adâncimile maxime ale apei pe acest sector al raului Criș Negru, între localitatea Zerind și
frontieră, la inundația de probabilitate 0.1%, variază intre 9.4 m si 12 m. La celelalte
RÂUL CRIȘUL REPEDE
11.2.16. Raul Crișul Repede, sectorul izvor - Ciucea
10%. Zona modelată a bazinului hidrografic al raului Crișul Repede pe acest sector incepe
de la stația hidrometrică Morlaca și se termină la stația hidrometrică Ciucea.
categorii:, arabil, curți și construcții, pășuni.
Pagina 231 din 525

inundabilitatii principalelor localitati din sectorul analizat: Poieni, Ciucea.
2.5 persoane/gospodărie, conform ultimului recensământ (2011) în cazul județului Cluj.
Tabel nr. 11.2.32 Suprafete de teren, pe raul Crișul Repede, pe sectorul izvor – Ciucea
depășire 0.1%, 1%, 5% si 10%.
probabil.
ha constr - arabil livezi neprod. pasuni paduri lunca rau tufaris
0.1% 280 63.6 80.5 - 4.8 44.2 12.3 45.0 23.7
1% 220.2 39.1 65.9 - 2.8 35.8 10.2 44.2 19.3
5% 161.6 22.2 42.7 - 1.7 27.6 8.1 42.9 15.2
10% 103.6 8.8 18.7 - 0.9 16.6 6.0 41.4 10.5
Tabel nr. 11.2.33. Localități pe raul Crișul Repede, pe sectorul izvor – Ciucea, repartizate
0.1%, 1%, 5% si 10%.
Localitati
(Comune)
0.1 156 19.5 9 - 0.2 1.1 0.9 0.3 0.2
Bologa, Cerbesti,
1 53 7.0 5 - - 0.8 0.8 0.3 0.1
Poieni Valea Draganului,
5 24 5.1 3.1 - - 0.7 0.8 0.3 -
Poieni
10 17 2.4 1.3 - - 0.7 0.7 0.3 -
0.1 34 7.3 5.7 - - - - 0.5 -
1 18 5.2 2.7 - - - - 0.5 -
Ciucea Ciucea
5 - 1.8 - - - - - 0.5 -
10 - 0.9 - - - - - 0.5 -
Adâncimile maxime ale apei pe acest sector al raului Crișul Repede, între localitățile
Morlaca și Ciucea, la inundația de probabilitate 0.1%, variază intre 4.5 m si 7.5 m. La
Pagina 232 din 525

11.2.17. Raul Crișul Repede, sectorul Ciucea – Vadu Crișului

de la stația hidrometrică Ciucea și se termină la stația hidrometrică Vadu Crișului.
curți și construcții, pășuni, lunci inundabile.
inundabilitatii principalelor localitati din sectorul analizat: Ciucea, Negreni, Bulz, Bratca,
Suncuiuș.
2.6 persoane/gospodărie, conform ultimului recensământ (2011) în cazul județelor Cluj și
Bihor.
Tabel nr. 11.2.34 Suprafete de teren, pe raul Crișul Repede, pe sectorul Ciucea – Vadu
Crișului repartizate pe diverse folosințe ale terenului, afectate de inundațiile de

probabil.
0.1% 836.7 324.0 59.8 0.9 0.1 210.0 53.9 128.7 44.5
1% 681.2 227.1 51.4 0.9 0.1 181.6 44.4 128.0 40.3
5% 503.1 126.0 37.7 0.9 - 136.0 37.9 126.3 34.6
10% 392.7 76.6 17.1 0.9 - 106.9 34.1 124.7 30.4
Pagina 233 din 525

Tabel nr. 11.2.35. Localități pe raul Crișul Repede, pe sectorul Ciucea – Vadu Crișului,
depășire 0.1%, 1%, 5% si 10%.
Localitati
(Comune)
0.1 4 1.1 - - - - - - -
1 - 0.8 - - - - - - -
Ciucea Ciucea
5 - 0.3 - - - - - - -
10 - 0.1 - - - - - - -
0.1 160 28.9 - - - 3.9 0.2 - -
1 43 11.0 - - - 2.5 0.1 - -
Negreni Negreni, Bucea
5 - 3.8 - - - 2.2 0.1 - -
10 - 3.1 - - - 2 0.1 - -
0.1 47 3.0 - - - - - - -
1 36 2.3 - - - - - - -
Bulz Bulz
5 21 1.3 - - - - - - -
10 16 1.0 - - - - - - -
0.1 103 27.7 9.8 - - 0.1 - 1.5 0.5
1 72 21.6 7.6 - - - - 1.4 0.5
Bratca Bratca, Lorau
5 29 11.9 5.4 - - - - 1.4 0.5
10 9 2.5 0.9 - - - - 1.4 0.4
0.1 90 26.3 2 - - - - 1.4 0.4
1 63 19.6 0.9 - - - - 1.4 0.3
Suncuiuș Suncuiuș
5 32 11.2 0.1 - - - - 1.4 0.2
10 - 1.9 - - - - - 1.4 0.2
Adâncimile maxime ale apei pe acest sector al raului Crișul Repede, între localitățile Ciucea
și Vadu Crișului, la inundația de probabilitate 0.1%, variază intre 2.9 m si 9.3 m. La
11.2.18. Raul Crișul Repede, sectorul Vadu Crișului – Lugașu

de la stația hidrometrică Vadu Crișului și se termină la stația hidrometrică Aleșd.
arabil, curți și construcții, pășuni, lunci inundabile.
inundabilitatii principalelor localitati din sectorul analizat: Vadu Crișului, Aușeu, Aleșd.
Pagina 234 din 525

Tabel nr. 11.2.36 Suprafete de teren, pe raul Crișul Repede, pe sectorul Vadu Crișului –
Lugașu repartizate pe diverse folosințe ale terenului, afectate de inundațiile de

probabil.
0.1% 1318.3 130.0 830.9 - 10.4 106.5 27.9 115.7 93.8
1% 809.5 86.6 397.9 - 9.2 85.6 22.9 115.3 90.9
5% 454.5 46.5 161.3 - 4.1 37.2 16.1 113.8 74.8
10% 279.8 25.3 45.9 - 2.9 22.8 13.4 111.3 58.0
Tabel nr. 11.2.37. Localități pe raul Crișul Repede, pe sectorul Vadu Crișului – Lugașu ,
depășire 0.1%, 1%, 5% si 10%.

Localitati
(Comune)
0.1 50 16.0 - - - - - 3.5 -
1 16 8.2 - - - - - 3.5 -
Vadu Crișului Vadu Crișului
5 - 3.7 - - - - - 3.4 -
10 - 2.5 - - - - - 3.4 -
0.1 13 17.7 5.5 - - 3.1 - 0.4 -
Aușeu, Cacuciu
1 - 2.8 0.8 - - 3 - 0.3 -
Aușeu Nou, Gheghie,
5 - - - - - 0.2 - 0.1 -
Groși
10 - - - - - 0.1 - - -
0.1 85 11.3 - - - 0.7 - - -
1 69 9.1 - - - 0.6 - - -
Aleșd Aleșd, Tinaud
5 - 0.4 - - - 0.1 - - -
10 - 0.3 - - - - - - -
Adâncimile maxime ale apei pe acest sector al raului Crișul Repede, între localitățile Vadu
Crișului și Lugașu, la inundația de probabilitate 0.1%, variază intre 2.7 m si 8.3 m. La
11.2.19. Raul Crișul Repede, sectorul Tileagd – Oradea

din aval de lacul de acumulare Tileagd și se termină la stația hidrometrică Oradea.
Pagina 235 din 525

curți și construcții, pășuni, arabil, lunci inundabile.
inundabilitatii principalelor localitati din sectorul analizat: Tileagd, Săcădat, Oșorhei,
Oradea.
Tabel nr. 11.2.38. Suprafete de teren, pe raul Crișul Repede, pe sectorul Tileagd - Oradea
depășire 0.1%, 1%, 5% si 10%.

probabil.
0.1% 1662.4 637.8 238.7 1.1 180.0 293.8 15.3 241.7 24.4
1% 1043.8 269.5 169.4 0.9 121.5 195.7 15.2 228.4 23.9
5% 689.9 61.7 92.7 0.8 111.9 160.1 11.8 225.7 21.0
10% 495.6 12.9 24.6 0.2 87.0 126.5 1.7 223.1 16.3
Tabel nr. 11.2.39. Localități pe raul Crișul Repede, pe sectorul Tileagd - Oradea ,
depășire 0.1%, 1%, 5% si 10%.

Localitati
(Comune)
0.1 16 3.7 - - - - - 0.2 -
1 Tileagd, Uileacu - 0.2 - - - - - 0.1 -
Tileagd
5 de Criș - 0.2 - - - - - 0.1 -
10 - 0.2 - - - - - 0.1 -
0.1 2 0.7 - - - - - - -
1 - - - - - - - - -
Săcădat Sabolciu
5 - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
0.1 164 44.2 1 - - 0.2 - 0.1 -
1 116 35.6 1.0 - - 0.2 - 0.1 -
Oșorhei Oșorhei, Fughiu
5 16 6.8 1.0 - - 0.2 - 0.1 -
10 - - 0.9 - - 0.1 - 0.1 -
0.1 1590 519.6 1.8 - - 32.3 15.3 30.8 7.7
1 690 195.0 1.6 - - 15.1 15.2 28.9 7.7
Oradea Oradea
5 147 41.6 1.4 - - 12.4 11.8 28.9 7.0
10 - 7.1 0.1 - - 11.0 1.7 28.8 6.0
Pagina 236 din 525

Adâncimile maxime ale apei pe acest sector al raului Crișul Repede, între localitățile
Tileagd și Oradea, la inundația de probabilitate 1%, variază intre 3.9 m si 9.3 m. La
11.2.20. Raul Crișul Repede, sectorul Oradea – frontieră

de la stația hidro Oradea și se termină la graniță.
arabil, curți și construcții, pășuni.
inundabilitatii principalelor localitati din sectorul analizat: Oradea, Borș, Gireșu de Criș.
In tabelul nr. 11.2.41. sunt prezentate pentru aceste localităti, pentru probabilitățile de
Tabel nr. 11.2.40. Suprafete de teren, pe raul Crișul Repede, pe sectorul Oradea -
frontieră repartizate pe diverse folosințe ale terenului, afectate de inundațiile de
probabil.
0.1% 4085.1 1146.0 1780.4 41.2 14.0 759.8 35.1 225.0 35.9
1% 3013.9 780.3 1206.2 18.8 13.2 676.6 30.5 218.2 35.0
5% 626.8 70.3 62.6 0.7 10.3 249.5 21.1 186.0 23.6
10% 441.6 9.0 4.9 0.3 6.1 209.8 10.7 178.7 20.7
Pagina 237 din 525

Tabel nr. 11.2.41. Localități pe raul Crișul Repede, pe sectorul Oradea - frontieră,
depășire 0.1%, 1%, 5% si 10%.
0,1 1378 544,3 0,3 - 0,2 0,6 - 22,5 -
1 708 301,7 - - - - - 20,7 -
Oradea Oradea
5 107 43,1 - - - - - 20,7 -
10 - 4,1 - - - - - 20,7 -
0,1 505 252,0 26,3 - 1,1 4,5 1,4 1,4 3,3
1 Girișu de Criș, 412 221,0 19,1 - 1,1 4,5 1,4 1,4 3,2
Girișu de Criș
5 Tarian 56 10,9 2 - - 0,4 - 1,4 -
10 - - - - - - - - -
Adâncimile maxime ale apei pe acest sector al raului Crișul Repede, pe sectorul Oradea –
frontieră la inundația de probabilitate 0.1%, variază intre 1.4 m si 11.3 m. La celelalte
11.3. Pagube potentiale economice.
Impactul monetar (vezi Tab. 16.3.1), sub aspectul pagubelor provocate de inundarea pe
cursul principal al Barcăului, a terenurilor, a gospodăriilor populaţiei, a obiectivelor
economice, a drumurilor şi podurilor se ridică la peste 2.3 mil.lei la inundatii de
probabilitatea de 10% şi la peste 36 mil.lei la inundatii de probabilitatea de 0,1%
Tabel 11.3.1 - Pagube potențiale pe sectorul râului Barcău
SUPRAFATA INUNDATA (HA)

NR. Gosp Paguba Total
p% CURS DE APA Pasuni - Alte
CRT. Arabil Paduri TOTAL (buc) (mii lei)
Fanete terenuri
1 0.1 6343.9 5107.5 262.3 211.2 11924.9 1067 36,369
2 1 2833.4 2189.2 86.5 96.6 5205.7 194 10,762
Barcau
3 5 1249.6 1202.8 65.7 76.8 2594.8 69 4,425
4 10 750.9 854.7 27.3 68.5 1701.5 26 2,359
Pagina 238 din 525

Râul Barcău
Dependenta dintre amploarea pagubei (mii lei) si probabilitatea de depasire (%)
40000
36000
32000
28000
24000
PAGUBA (MII LEI)
20000
Paguba Total (mii lei)
16000 Log. (Paguba Total (mii lei))
12000
8000
4000
0
0.1 1 10
-4000
p (%)
Fig. 11.2.1 - Dependenta dintre amploarea pagubelor si probabilitatea de depasire a

viiturilor pe raul Barcau.
Impactul (vezi Tab. 16.3.2), sub aspectul pagubelor provocate de inundarea pe r. Crișul Alb,
a terenurilor, a gospodăriilor populaţiei, a obiectivelor economice, a drumurilor şi podurilor
se ridică la peste 27 mil.lei la inundatii de probabilitatea de 10% şi la peste 134 mil.lei la
inundatii de probabilitatea de 0,1%
Tabel 11.3.2 - Pagube potentiale pe r. Crișul Alb

Fanete terenuri
1 0.1 18639.1 5565.4 673.1 1212.9 26090.6 4579 134,871
2 1 10200.9 3671.7 225.8 1066.2 15164.5 2800 79,516
C_Alb
3 5 4976.8 1910.4 174.4 969.4 8031.0 1116 33,943
4 10 4269.7 1000.2 161.2 926.4 6357.4 876 27,541
Pagina 239 din 525

Râul Crisul Alb

150000
140000
130000
120000
110000
100000
PAGUBA (MII LEI)
90000
80000
70000 Paguba Total (mii lei)
50000
40000
30000
20000
10000
0
0.1 1 10
p (%)

viiturilor pe r. Crișul Alb
Impactul (vezi Tab. 16.3.3), sub aspectul pagubelor provocate de inundarea pe r. Crișul
Negru, a terenurilor, a gospodăriilor populaţiei, a obiectivelor economice, a drumurilor şi
podurilor se ridică la peste 15 mil.lei la inundatii de probabilitatea de 10% şi la peste 200
mil.lei la inundatii de probabilitatea de 0,1%.
Tabel 11.3.3. - Pagube potentiale pe r. Crișul Negru

Fanete terenuri
1 0.1 34579.8 7124.8 1322.0 1131.9 44158.5 5957 200,978
2 1 17863.3 4365.5 833.8 904.0 23966.7 3455 111,149
Cris Negru
3 5 7602.7 2051.3 507.2 651.0 10812.2 1009 38,353
4 10 4720.3 1450.0 298.9 593.2 7062.4 185 15,248
Pagina 240 din 525

Râul Crisul Negru

220000
210000
200000
190000
180000
170000
160000
150000
140000
PAGUBA (MII LEI)
130000
120000
110000
80000
70000
60000
50000
40000
30000
20000
10000
0
0.1 1 10
p (%)

viiturilor pe r. Crișul Negru
Impactul (vezi Tab. 16.3.4.), sub aspectul pagubelor provocate de inundarea pe r. Crișul
Repede, a terenurilor, a gospodăriilor populaţiei, a obiectivelor economice, a drumurilor şi
podurilor se ridică la peste 0.3 mil.lei la inundatii de probabilitatea de 10% şi la peste 81
mil.lei la inundatii de probabilitatea de 0,1%
Tabel 11.3.4. - Pagube potentiale pe r. Crișul Repede

Fanete terenuri
1 0.1 2990.3 1414.3 144.5 474.8 5023.9 3803 81,164
2 1 1890.8 1175.3 123.2 376.8 3566.1 2011 43,684
Cris Repede
3 5 397.0 610.4 95.0 299.6 1402.0 326 7,305
4 10 111.2 482.6 65.9 234.2 893.9 - 274
Pagina 241 din 525

Râul Crisul Repede

90000
80000
70000
60000
PAGUBA (MII LEI)
50000

Log. (Paguba Total (mii lei))
30000
20000
10000
0
0.1 1 10
-10000
p (%)
Fig. 11.2.4. - Dependenta dintre amploarea pagubelor si probabilitatea de depasire a

viiturilor pe r. Crișul Repede
11.4. Inregistrarile istorice ale inundatiilor.
In bazinul hidrografic Crişuri în decursul ultimilor 35 ani (1970-2004) pe principalele cursuri

de ape, s-au înregistrat mai multe viituri însemnate cu efecte importante asupra vieţii
populaţiei şi activităţii economice:
Viiturile mari din perioada de vară cauzate de ploi frontale cu intensitate şi durată mare s-
au petrecut în anii 1970/iunie, 1974/iulie, 1980/iulie în bazinul hidrografic al Crişului Negru,
în iunie 1997 pe Râul Barcău;
Viituri de origine mixtă, ploaie, topire zăpadă şi creşterea bruscă a temperaturii aerului a fost
inregistrată în martie 1981 şi decembrie 1995 pe Crişul Negru şi pe Crişul Repede, martie
2000 şi aprilie 2001 pe Crişul Alb.
În figurile 11.3.1. ÷ 11.3. 5. sunt prezentate unele din viiturile menționate în b.h.Crișuri
Pagina 242 din 525

Fig. 11.3.1. - Viitura din martie – aprilie 1981 în b.h. Crișul Negru
Pagina 243 din 525

Fig. 11.3.2. Viitura din Decembrie 1995 – Ianuarie 1996 în b.h. Crișul Alb
Pagina 244 din 525

Fig. 11.3.3. Viitura din Decembrie 1995 – Ianuarie 1996 în b.h. Crișul Repede
Pagina 245 din 525

Q MARCA Q BALC Q MARGHITA Q SĂLARD
200.00
180.00
160.00
140.00
120.00
Q (mc/s)
100.00
80.00
60.00
40.00
20.00
0.00
14.06.1997 18:00
15.06.1997 06:00
15.06.1997 12:00
15.06.1997 15:00
15.06.1997 18:00
15.06.1997 21:00
15.06.1997 24:00
16.06.1997 06:00
16.06.1997 08:00
16.06.1997 18:00
17.06.1997 06:00
17.06.1997 18:00
18.06.1997 06:00
18.06.1997 18:00
19.06.1997 06:00
19.06.1997 18:00
20.06.1997 06:00
20.06.1997 18:00
Fig. 11.4.3. Viitura din Aprilie 2000 în b.h. Crișul Alb

DATA
Fig. 11.3.4. Viitura din Iunie 1997 în b.h. Barcău
Pagina 246 din 525

Fig. 11.3.5. Viitura din aprilie 2000 în b.h. Crișul Negru
Pagina 247 din 525

11.5. Concluzii
Pe Crişul Repede amploarea viiturilor a scăzut considerabil în urma amenajării hidrotehnice

complexe începând din anul 1974, când s-a dat în exploatare acumularea Leşu de pe râul Iad,
iar în 1989 au fost date în exploatare acumulările Lugaşu şi Tileagd, amplasate pe Crişul
Repede, care pe lângă rolul energetic, au și rol de apărare împotriva inundaţiilor.
Ca o concluzie generală, ca urmare a calculelor de inundabilitate efectuate cu ocazia
prezentului contract, în legătură cu riscul la inundații în b.h. Crișuri, se poate spune că:
În b.h. Barcău:
 Peste 1060 de gospodării sunt expuse riscului la inundații (la viituri mai mari de 0.1%),
multe dintre casele afectate fiind probabil distruse în caz de inundații;
 Agricultura nu reprezintă un bun foarte vulnerabil, de vreme ce destul de putine suprafete

sunt vizate (750 ha, la viituri mai mari de 10%), iar acestea pot fi progresiv abandonate sau
utilizate pentru o agricultură mai putin vulnerabilă (pajisti, livezi);
 Vitezele mari ale apei la inundaţii pot cauza pierderi de vieti omenesti si eroziunea malurilor
râurilor, inclusiv eroziunea infrastructurilor de transport si a caselor.
În legătură cu riscul la inundatii în b.h.Crișul Alb, se poate menționa:
 Peste 800 de gospodarii (la viituri mai mari de 1%), sunt expuse riscului la inundatii, multe
dintre casele afectate fiind probabil distruse în caz de inundatii;
 Agricultura reprezintă un bun vulnerabil, de vreme ce destul de multe suprafețe sunt vizate
(peste 10000 ha la viituri de asigurare 1%);
În legătură cu riscul la inundatii în b.h.Crișul Negru, se poate menționa:
 Peste 1000 de gospodării sunt expuse riscului la inundații (la viituri mai mari de 1%), multe
dintre casele afectate fiind probabil distruse în caz de inundații;
 Agricultura reprezintă un bun vulnerabil, de vreme ce destul de multe suprafețe sunt vizate
(peste 10000 ha);
 Vitezele mari ale apei la inundaţii pot cauza pierderi de vieti omenesti si eroziunea malurilor
râurilor, inclusiv eroziunea infrastructurilor de transport si a caselor.
Pagina 248 din 525

În legătură cu riscul la inundatii de-a lungul Crișului Repede, se poate menționa:
 Peste 2300 de gospodarii (la viituri mai mari de 0.1%), sunt expuse riscului la inundatii,
multe dintre casele afectate fiind probabil distruse în caz de inundatii;
 Agricultura nu reprezintă un bun foarte vulnerabil, de vreme ce destul de putine suprafete

sunt vizate (111 ha, la viituri mai mari de 10%), iar acestea pot fi progresiv abandonate sau
utilizate pentru o agricultură mai putin vulnerabilă (pajisti, livezi);
Pagina 249 din 525

CAPITOLUL 12. PREVEDERI ALE PLANURILOR DE DEZVOLTARE

TERITORIALĂ ȘI REGIONALĂ ÎN BAZINUL HIDROGRAFIC
CRIȘURI
Pentru a putea crea o strategie clară şi coerentă, cu şanse reale de reuşită în aplicare, trebuie
avută în vedere corelarea măsurilor propuse cu cele cuprinse în Strategia Naţională pentru
Dezvoltare Durabilă a României – Orizonturi 2013 – 2020 – 2030, Planul Naţional de
Dezvoltare 2007-2013, Programul Operaţional Regional şi Programele Operaţionale
Sectoriale.
Acest capitol se referă la prevederi ale planurilor de dezvoltare teritorială și regională pe
patru directii :
1. Dezvoltare agricola si de utilizare a terenurilor, dezvoltare silvica
2. Dezvoltare urbana
3. Dezvoltare a comunicatiilor terestre si aeriene
4. Conservarea si protectia peisajului.
In acest scop au fost facute demersuri pentru procurarea informatiilor către:

1. Directiile Silvice Judetene, Directiile pentru Agricultura Judeteana pentru procurarea
informațiilor legate de dezvoltare agricola si de utilizare a terenurilor, dezvoltare silvica;
2. Consiliile Judetene/Primarii pentru documentatia aferenta PUG-urilor si PUZ-urilor ale
UAT-urilor aflate in zonele inundabile;
3. Agentiile pentru Protectia Mediului Judetene/Locale pentru informații privind conservarea
si protectia peisajului.
In cadrul acestui capitol au fost analizate doar acele UAT-uri a caror teritorii sunt afectate de
inundatii cu diferite probalilitati de depasire (0,1%, 1%, 5%, 10%).Analiza a fost facuta la
nivelul intregului bazin, dar numai pe raurile studiate, suprapunandu-se UAT-urile cu hartile
de inundabilitate.
Ca urmare a acestei analize au rezultat tabelele numar 1, 2, 3, 4 (Anexa1).
In cadrul acestui capitol au fost analizate UAT-urile din judetele Arad și Sălaj, ca exemplu,
ale carui teritorii sunt afectate de inundatii cu probalilitatile de depasire 0,1%, 1%, 5%,
10%.Analiza a fost facută prin suprapunerea limitelor UAT-ului cu hărtile de inundabilitate.
(hărti prezente în Anexa 2).
Adrese primite (anexa 3):
1. Consiliul Judetean Cluj a transmis informații legate de PUG –urile orașului Huedin, Comuna
Ciucea, Comuna Izvorul Crișului, Comuna Negreni, Comuna Poieni, Planul de dezvoltare al
judetului Cluj 2007-2013, Strategia de dezvoltare a județului Cluj 207-2013, Strategia de
dezvoltare a județului Cluj pentru perioada 2014-2020.
2. Judetul Covasna -PUG-ul localității Comandău
3. Consiliul Judetean Arad s-au primit urmatoarele:
Pagina 250 din 525

- Planșa scanata “Încadrare în teritoriu” din PUG-urile următoarelor UAT –uri:

Bîrsa, Bocsig, Buteni, Dieci, Gurahonț, Hălmagiu, Ineu, Pilu, Pleșcuța, Sebiș, Șicula
- Documentația PUG în format electronic pentru următoarele UAT-uri:
Buteni, Chișineu-Criș, Zerind
- Fișier GDB conținând Pug-urile avizate de CJ Arad
4. Agenția pentru Protecția Mediului Hunedoara – setul de măsuri minime de conservare
5. Agenția pentru Protecția Mediului Sălaj- nu există planuri de management pentru Siturile
Natura 2000 de pe arealul râului Barcău
6. Agenția pentru Protecția Mediului Arad - nu a fost aprobat niciunul din planurile de
management pentru siturile Natura 2000
7. Agenția Pentru Protecția Mediului Bihor –niciunul din siturile din zona nu are planuri de
management realizate si aprobate
Pe baza datelor primite. prin tehnici de lucru specifice, informatiile relevante din cuprinsul
documentelor analizate si selectate, a fost realizata baza de date in format GIS continand
prevederile de dezvolatare teritoriala. Cu ajutorul acestei baze de date au fost generate harti
pentru fiecare UAT in parte, in suprapunere pe rand cu fiecare din cele patru probalilitati de
depasire.Cu ajutorul hartilor rezultate s-au analizat prevederile de dezvoltare in raport cu
limitele de inundabilitate generate in conditiile sistemului actual de aparare.
Precizam ca prezenta lucrare are un caracter deschis, continutul acesteia putand a fi modificat
cat si completat in baza unor documente care se vor procura ulterior.
Rezultatul analizei mentionate este prezentat in continuare.
1.Bîrsa
a) Râul Crișuri Alb
b) Județul Arad
c) Comuna Bîrsa
- La probabilitatea de 0,1% limita propusă a Comunei Bârsa se află în zona
inundabilă în partea de N, N-E, E (in partea de E a localității propuse o porțiune
destul de mare se află zona inundabila), precum și la S de râul Crișul Alb.
- La probabilitatea de 1%, 5%, 10% se constată aceleași efecte ușor diminuate, în
partea de N-E a localității propuse o porțiune destul de mică se află zona inundabila
2. Bocsig
a) Râul Crișul Alb
b)Județul Arad
c)Comuna Bocsig
- La probabilitatea de 0,1% , 1%, 5%, limita propusă a comunei Bocsig în partea de N
a râului Crișul Alb se află în zona inundabilă (zona Bocsig Gară)
3. Dieci
a) Raul Crișul Alb
b) Județul Arad
Pagina 251 din 525

c) Comuna Dieci
- La probabilitățile de 0,1%, 1%, 5%, 10% colțul părții sudice a localității
Dieci se află în zona inundabilă
4. Gurahonț
b) Județul Arad
c) Comuna Gurahonț
- La probabilitatea de 0,1% centrul comunei Gurahonț, E, precum și N-E comunei se
află în zonele inundabile ale Crișului Alb
- La probabilitățile de 1%, 5% limitele propuse ale localității se aflată tot în zone
inundabile (centrul comunei Gurahonț, E, precum și N-E comunei) însă ușor
diminuate.
- La probabilitatea de 10% numai zona centrală a localității Gurahonț poate fi inundată
de răul Crișul Alb.
5. Ineu
b) Județul Arad
c) Comuna Ineu
- La probabilitatea de 0,1% zona centrală a localității este străbătută de Râul Crișul Alb
si porțiuni mici din localitate, aflate imediat in vecinătatea râului Crișul Alb, se află
în zona inundabilă
- La probabilitatea de 1% zona centrală și de N-E este inundată, precum și toată zona
de N
- a localității Ineu
- La probabilitatea de 5% zona centrală, E localității precum și zona de nord prezintă
riscul de a fi inundată de Crișul Alb
- La probabilitatea de 10% numai zona centrală traversată de Crișul Alb prezintă
porțiuni limitate care pot fi inundate
6.Șicula
b) Județul Arad
c) Comuna Sicula
- La probabilitatea de 0,1% zona de S –E a localității se găsește în zona inundabilă a
râului Crișul Alb
- La probabilitățile de 1%, 5% zona de S-E a localității este inundată în proportii mai
mici
Pagina 252 din 525

- La probabilitatea de 10% numai porțiuni mici din localitate, aflate în imediata

vecinătate de râului Crișul Alb, sunt inundate
7. Boghiș ( Bozieș)
a) Râul Barcău
b) Județul Sălaj
c) Comuna Boghiș
- La probabilitatea de 0,1% zona de S, S-V a localității Boghiș prezintă porțiuni aflate
în zona de inundabilitate, iar suprafața situată în partea de V a raului Barcău (sat
Bozieș ) prezintă pericolul inundabilității
- La celelalte probabilități 1%, 5%, 10% zone mici in imediata vecinatate a raului
Barcau, sunt inundate
8. Nusfalău
a) Râul Barcău
b) Județul Sălaj
c) Comuna Nusfalău
- La probabilitatea de 0,1%, in partea de N-V a localitații, partea de N a raului Barcău,
limita propusă a localității Nusfalău se află în zona inundabilă. Totodata si suprafețele
invecinate raului prezinta pericol de inundabilitate la aceasta probabilitate
- La probabilitățile de 1%, 5%, 10% suprafețele propuse ale comunei nu prezintă
pericol de inundare
Din materialele transmise de Consiliile Județene considerăm importante următoarele
informații:
12.1. Planuri de dezvoltare agricolă și de utilizare a terenurilor, planuri de dezvoltate

silvică
Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rurală
acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) conține măsuri în
favoarea dezvoltării rurale pentru principalele trei obiective:
a) ameliorarea competitivității agriculturii și silviculturii prin sprijinirea restructurării,
dezvoltării și inovației;
b) ameliorarea mediului și a spațiului rural, prin sprijinirea gestionării terenurilor;
c) ameliorarea calității vieții în mediul rural și promovarea diversificării activităților
economice.
Pentru obținerea documentelor privind planurile de dezvoltare agricolă s-au transmis adrese
către Ocoalele Silvice care ne-au informat că nu dețin alte planuri de dezvoltare silvică în
afara celor de amenajare, revizuite în anul 2010, planuri care cuprind pe lângă informații
generale, descrieri ale arboretelor din cuprinsul Ocolului Silvic, lucrări specifice prevazute a
fi executate în următorul deceniu, precum și hărți amenajistice, scara 1-20.000.
Pagina 253 din 525

Orașul Cluj – Napoca

Terenurile agricole cuprind terenurile arabile neirigate, vii si livezi, pășuni, suprafețe
cultivate divers sau terenuri ocupate în principal de agricultură, cu areale importante de
vegetație naturală. În general, terenurile agricole ocupă mai mult de o treime din totalul
suprafeței ariei de influență, cu diferențieri în funcție de treptele de relief (crește o dată cu
altitudinea) și de tipul localităților (rurale sau urbane).
Pe teritoriul polului de creștere Cluj, procesul de despădurire (cea mai profundă intervenție
asupra mediului natural) a determinat restrângerea arealului forestier cu efecte în lanț asupra
tuturor componentelor mediului: modificarea condițiilor microclimatice si topoclimatice,
modificarea regimului de scurgere a apelor, rărirea (dispariția) unor specii de plante și
animale.
Orașul Huedin, Jud.Cluj

În agricultura, pe lângă unitățile cu capital de stat sau mixt, cu un aport deosebit se prezintă
activitatea desfașurata în gospodariile populatiei. Din totalul fondului funciar, 63,5% il
reprezintă terenul agricol (3887 ha) și 20% terenuri acoperite cu păduri și vegetație forestieră
(1255 ha).
Împadurirea si consolidarea terenurilor degradate, a celor supuse alunecarilor de teren sau a
celor iesite din circuitul agricol
Masuri
a) Consolidarea terenurilor din zona
b) Impadurirea zonelor defrisate si a celor cu vegetatie forestiera de slaba calitate
Comuna Negreni, Jud.Cluj

Constituit cu predilecţie din formaţiuni aluvionare de terasă cu pietrişuri şi nisipuri, solul
comunei nu este prielnic agriculturii, zona arabilă fiind slab reprezentată.
Dealurile sunt acoperite cu păduri şi păşuni, la poalelor lor se întâlnesc livezi cu pomi
fructiferi, culturi de cartofi şi ovăz, iar de-a lungul râului Crişul Repede se află puţin şes
cultivat, în special, cu porumb, uneori şi grâu. Situaţia comunei Negreni din perspectiva
formelor de relief se prezintă astfel:
Tabel 12.1
Nr.
Explicația U.M. Total
crt.
1 Suprafață din care: ha 6448,0
1.1 Teren agricol din care: Ha 3490,9
1.1.1. Arabil Ha 524,0
1.1.2. Pășuni Ha 1125,0
1.1.3. Fânețe Ha 1841,9
Pagina 254 din 525

Nr.
Explicația U.M. Total
crt.
2. Terenuri cu vegetație forestieră din care: Ha 2644,0
2.1. Păduri Ha 2017,8
3 Alte terenuri: Ha 313,1
3.1 Construcții Ha 280,6
3.2 Drumuri Ha 29,1
3.3 Ape și bălți Ha 3,4
Sursa: Planul de Urbanism General (PUG) pentru comuna Negreni, judeţul Cluj, martie
2003
Agricultura
Locuitorii comunei Negreni de când se ştiu au fost ţărani, deci oameni ai pământului pe care
l-au moştenit din moşi-strămoşi, care s-au îndeletnicit cu creşterea animalelor, cultivarea
plantelor, practicarea unor meşteşuguri casnice. Bărbaţii “s-au înfrăţit cu pădurea”, ce le-a
oferit materie primă pentru case, anexe, unelte, iar femeile, pe lângă gătit, au confecţionat
îmbrăcăminte şi au înfrumuseţat interioarele. În satele comunei Negreni, agricultura se
practică pe terenuri de mici suprafeţe, de aceea este o agricultură de subzistenţă. Creşterea
animalelor a fost ocupaţia de bază a ţăranilor acestor meleaguri, această situaţie fiind şi
rezultatul faptului că păşunile şi fâneţele reprezintă împreună 43% din suprafaţa comunei, iar
împreună cu pădurile reprezintă 82%. Comuna Negreni deţinea, în anul 2004, o suprafaţă
totală de 6.835,10 ha, care din punct de vedere al repartizării agricole pe sectoare era
reprezentată astfel:
Tabel 12.2
Total suprafață din care: 6.835,10
Fânețe 1.841,90
Livezi 3,80
Păduri 2.646,00
Terenuri cu ape și stuf 47,40
Căi de comunicații și căi ferate 52,00
Terenuri ocupate de construcții și curți 280,16
Terenuri degradate și neproductive 313,10
Terenuri arabile 525,74
În anul 2007, conform Fişei localităţii, suprafaţa totală este de 6.562 ha, din care suprafaţa
agricolă 3.997 ha, repartizată astfel:
 suprafaţă arabilă = 460 ha;
 suprafaţă păşuni = 1.269 ha;
 suprafaţă fâneţe = 2.268 ha.
Pagina 255 din 525

Cea mai mare parte din terenul arabil este folosită pentru cultivarea cartofilor, cca. 31% şi a
secarei, cam tot 31%, urmează apoi porumbul cu 18%, ovăzul 15%, plantele furajere 3% şi
legumele 2%. Cultivarea terenurilor, în mare parte cu cartofi, secară şi porumb, indică
rezistenţa acestora la temperaturi mai scăzute, specifice acestei zone, putându-se astfel obţine
o productivitate mare la o suprafaţă mică de teren. Un procent de 39% din total îl reprezintă
gospodăriile care au până la 5 ha teren agricol, din care, conform registrelor agricole ale
comunei, mai mult de ½ este reprezentat de fâneţe şi păşuni, ceea ce arată faptul că un număr
mare de oameni sunt crescători de animale.
COMUNA BOGHIS, judetul Salaj

Ultimele date statistice privind suprafetele cultivate cu principalele culturi sunt cele de la
Recensamantul General Agricol 2002. Situatia pe localitati era urmatoarea:
Tabel 12.3
Cultura Boghis Bozies
Grau comun 124,08 69,90
Secara 6,75 2,25
Orz 8,30 6,05
Orzoaica 6,76 1,85
Porumb 248,65 94,75
Mazare boabe - -
Fasole boabe 0,03 -
Alte leguminoase pentru boabe - -
In pentru fibra - -
Canepa pentru fibra - -
Floarea soarelui 18,69 4,23
Soia boabe - 0,10
Sfecla de zahar 1,81 0,30
Cartofi 17,32 9,15
Legume proaspete in camp 1,14 -
Legume proaspete in gradini 1,11 2,62
Legume proaspete in sere si solarii - -
Radacinoase pentru nutret 0,07 -
Comuna Chisineu Criș, Județul Arad

Chişineu-Criş este o localitate ce s-a format la interseția a două drumuri comerciale, unul ce unea
Aradul de Oradea, importante centre comerciale, în prezent DN79 (E671) şi DN 79A, ce urmărea
traseul Crişului Alb.
Importanţa agriculturii în economia oraşului rezultă din suprafaţa mare a terenului agricol şi
structura acesteia pe categorii de folosinta.
Pagina 256 din 525

Tabel 12.4
Ha %
9.555 100,0
6.272 65,6
2.599 27,3
662 6,9
Structura suprafeţei agricole pune în evidentă un potenţial de dezvoltare al agriculturii pe un
profil complex. Solurile prezintă condp pedoclimatice deosebit de favorabile pentru dezvoltarea
producției de cereale, plante tehnice, zootehnice, pomiculturii precum şi a zootehniei.
Pe baza datelor din anul 2003, principalele ramuri de produce ale agriculturii înregistrau
următoarele rezultate:
Tabel 12.5
Suprafaţa cultivate cu principalele Ha

culturi:
• grâu şi secară 865
• porumb boabe 2.286
• floarea soarelui 419
• sfeclă de zahăr 17
• cartofi 42
• legume 328
Aceste culturi reprezintă cu puţin peste 63% din suprafaţa arabilă, mai redusă fata de cea
realizată în 1998 (peste 75%). Au scăzut suprafeţele cultivate aproape la toate culturile.
La principalele culturi s-au înregistrat următoarele producţii:
Tabel 12.6
Tone
• Grâu, secară 2.727
• Porumb boabe 5.675
• Floarea soarelui 701
• Sfeclă de zahăr 309
• Cartofi 638
• legume 3.991
Scăderi semnificative ale producţiei comparativ cu anul 1998 se înregistrează la grâu-secară

(aproape 50%), porumb (de peste 2 ori), sfeclă de zahăr (peste 14 ori). A crescut producția la
legume de aproape 3 ori.
Pagina 257 din 525

Morfologiei oraşului, prezinta suprafete în prezent, destinaţie agricola, ceea ce constituie un

potential de rezervă de terenuri. Aceasta se compune atât din fundurile de curti ale terenurilor
private, cât şi din rezervarea unor suprafeţe destinate dezvoltării activitatilor productive,
serviciilor, dar şi construcţiei de locuinţe.
Tabel 12.7
teritoriul CATEGORII DE FOLOSINTA (ha)

administra
tiv al Agricol neagricol total
orasului
chisineu Arabil Vii Livezi Paduri Ape Dru - Con -
Pasuni muri Stru N epro
cris
Ctii
fanete ductiv
extravilan 6246.75 2823.27 0.00 22.00 726.00 535.00 372.24 60.69 103.00 10888.95
intravilan 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 862.50 0.00 862.50
total 6246.75 2823.27 0.00 22.00 726.00 535.00 372.24 932.19 103.00 11751.45
% din 77.37 22.63 100.00
total
Bilantul teritorial al suprafețelor cuprinse in limita teritoriului administrativ ilusteaza

categoriile de folosință ale terenurilor.
Solul este un factor de mediu a cărui calitate este în atenţia atât a Agenţiei de Protecţia Mediului
cât şi a Direcţiei pentru Agriculture şi Dezvoltare Rurală a judeţului Arad.
În vederea îmbunătatirii calitatii solurilor la nivelul judeţului Arad sunt necesare lucrări intensive
pedoameliorative, constând în lucrări de combaterea eroziunii solurilor, combaterea excesului de
umiditate, lucrări de stabilizare a alunecărilor de terenuri (captări de izvoare de coastă, executarea
de rigole de scurgere, etc.)
Pentru combaterea dezechilibrelor de nutriţie sunt necesare efectuarea de studii agrochimice şi
Tntocmirea planurilor de fertilizare şi amendare a solurilor acide.
Comuna Zerind (Crisul Negru), Jud.Arad

Inundaţiile pot să apară ca urmare a revărsării văilor de pe teritoriul comunei Zerind ,
formării unor torente datorită ploilor abundente, topirii rapide a stratului de zăpadă, blocării
cursurilor apelor de către gheţuri sau creării unor baraje prin alunecări de teren.
Pe teritoriul comunei Zerind pot să apară inundaţii pe de-a lungul, pe o lungime de 13 km,
putănd afecta un număr de 50 gospodării şi 120 ha teren agricol.
Măsurile imediate care se iau în această situaţie sunt convocarea Comitetului pentru situaţii
de urgenţă, evaluarea situaţiei momentane, preconizarea evoluţiei acesteia şi stabilirea
măsurilor şi acţiunilor care trebuie urmate. In situaţii critice se trece imediat la evacuarea
populaţiei şi a bunurilor materiale în zonele care nu pot fi afectate de inundaţii, respectiv în
spaţiile care pot fi utilizate ca spaţii de evacuare în situaţii de urgenă ( internat, şcoli, casa de
cultură, căminele culturale) .
Se vor lua măsuri pentru asigurarea condiţiilor normale de funcţionare a principalelor
instituţii ( primărie, poliţie, spitale, dispensar medical ) în clădirile care nu sunt afectate.
Pagina 258 din 525

Concomitent se vor lua măsuri de aprovizionare a populaţiei afectate cu bunuri de strictă

necesitate, cazare, alimente, alimentare cu energie şi apă, servicii medicale etc.
Comuna Marca, Jud.Sălaj este situată la limita vestică a judeţului Sălaj pe DN 19B la o
distanţă de 54 Km de reşedinţa de judeţ, municipiul Zalau şi la 25 Km de oraşul Şimleu-
Silvaniei. Cuprinde satele Marca, centrul de comună, Porţ, Leşmir, Şumal şi Marca-Huta.
Are o intindere de la Nord la Sud de cca 16 Km şi o suprafaţă de 4837 ha. Drumul comunal
92 de la nord la sud leagă satele Şumal, Leşmir şi Porţ de Marca prin 8,5 km iar din DC 93
spre Cerişa, (comuna Halmăşd), se desprinde DC 95, care face legătura intre satul Marca şi
localitatea Marca–Huta, pe o lungime de 7 km.
Intravilanul existent este cel aprobat prin Hotarirea Consiliului Local Nr. 19/1996, in baza
unui plan urbanistic general intocmit in anii 1994-1995 de catre firma S.C. Proconsal S.A.-
proiect nr. 2837/1994.
Valorile inregistrate pentru intravilanele celor 5 sate, Marca, resedinta de comuna si Lesmir,
Marca Huta, Port si Sumal sate apartinatoare, includ localitatile propriu-zise si o serie de
trupuri reprezentand functiuni si unitati izolate. Acestea sunt reprezentate pe plansele
cuprinzind Situatia existenta si in bilantul teritorial anexat prezentului memoriu general.
Se constata ca cele cinci localitati au structuri ale tesutului construit diferite, dictate de
evolutia in timp a localitatilor respective raportata la spatiul geografic aferent. Satul Marca
are structura de tip tentacular, satul Marca-Huta este de tip risipit, in timp ce satele Lesmir,
Sumal si Port prezinta o structura liniara de-a lungul vailor si a cailor de acces. Majoritatea
constructiilor mai vechi sunt de tip parter, in general din materiale durabile , cu mici exceptii
inregistrate la nivelul unor case de locuit sau mai des la nivelul anexelor gospodaresti care
sunt din lemn sau caramida nearsa. Constructiile noi si anexele acestora sunt din materiale
durabile si moderne, casele de locuit fiind majoritatea cu doua niveluri, parter si etaj sau
demisol, parter si mansarda.
Terenurile prezinta in general valori de vanzare ridicate in comparatie cu alte comune si nu
se inregistreaza multe terenuri libere in zonele intravilan existente .
Primaria a sintetizat propuneri privind extinderea limitei intravilan ca urmare a solicitarilor
formulate de cetateni in vederea construirii de locuinte. Cele mai multe terenuri sunt cuprinse
in intravilan in vederea reglementarii prezentei sondelor si a extinderilor solicitate de la
Schela Suplacu de Barcau.
S-a tinut cont ca parcelele de teren sa fie cuprinse pe cit posibil integral in intravilan potrivit
recomandarilor venite din partea oficiului de cadastru si publicitate imobiliara judetean.
Au fost cuprinse in intravilan toate constructiile existente si s-au rezervat amplasamente cu
acest statut si pentru serviciile si dotarile tehnico-edilitare pe care le va avea in viitor comuna
in cele cinci sate apartinatoare (statii de alimentare cu apa, rezervoare de apa, statii de
epurare, etc.)
Pagina 259 din 525

Comuna Nusfalau, Jud.Sălaj

Comuna Nusfalau este aşezată în partea de vest a judeţului Sălaj. Orasul Simleu Silvaniei
este cea mai apropiata localitate urbana, situata la 8 km de localitatea Nusfalau - resedinta de
comuna. Municipiul Zalau - resedinta de judet este situata la 39 km.
Teritoriul administrativ al comunei este de 5131 ha ceea ce reprezinta 1,32% din suprafata
totala a judetului Salaj.
Comuna se compune din intravilanul si extravilanul satelor Nusfalau si Bilghez.
O zonă importantă din oraş, este albia râului Crişul Alb. Ocupă o suprafata importantă, are o
influenta specifică asupra zonelor perimetrale prin cursul meandrat, îndiguiri, tipul de sol,
tipul vegetaţie etc. Este o zonă cu mare potential de spatiu verde - agrement care necesită
amenajări specifice.
Terenul din acest perimetru prezinta stabilitate naturala buna, fara a se semnala fenomene
majore de instabilitate naturala (alunecari de teren, ruperi, desprinderi sau deplasari locale de
teren).
Versantul mai abrupt al Dealului Valdamos, acolo unde unghiul de panta naturala este mare,
nu prezinta fenomene locale cu alunecari de suprafata.
Echilibrul poate fi modificat in cazul executarii unor constructii. De aceea aceasta trebuie sa
se faca cu respectarea normelor si procedurilor care reglementeaza astfel de situatii.
Un motiv antropic de aparitie a alunecarilor de teren, este executarea unor umpluturi
(ramblee) fara sustinere suficienta si neexecutarea unor santuri de garda, permitand infiltrarea
apelor in pamant.
Deasemenea, executarea unor excavatii cu taluz si front nepermis de mare, creeaza conditii
prielnice aparitiilor de alunecari locale.
Ultimele date statistice privind suprafetele cultivate cu principalele culturi sunt cele de la
Recensamantul General Agricol 2002. Situatia era urmatoarea:
Tabel 12.8
Cultura Nusfalau Bilghez

Grau comun 433,64 36,13
Secara 18,31 6,37
Orz 42,99 6,51
Orzoaica 62,99 7,70
Porumb 621,16 108,01
Mazare boabe 0,01 -
Fasole boabe 0,31 -
Alte leguminoase
- -
pentru boabe
In pentru fibra - -
Canepa pentru
- -
fibra
Pagina 260 din 525

Cultura Nusfalau Bilghez

Floarea soarelui 59 ,02 14,08
Soia boabe - -
Sfecla de zahar 0,56 2,14
Cartofi 35,13 11,50
Legume proaspete
2,28 2,23
in camp
Legume proaspete
2,28 0,53
in gradini
Legume proaspete
- -
in sere si solarii
Radacinoase
0,60 -
pentru nutret
Intravilanul existent este cel aprobat din perioada cand comuna Boghis era parte integranta a
acestei comune.
Valorile inregistrate pentru intravilanele celor doua sate Nusfalau resedinta de comuna si
Bilghez sat apartinator, includ localitatile propriu-zise si o serie de trupuri reprezentand
functiuni si unitati izolate. Acestea sunt reprezentate pe plansa U02 Situatia existenta si in
bilantul teritorial anexat prezentului memoriu general.
Bilantul teritorial al categoriilor de folosinta pe intreaga suprafata a teritoriului administrativ
este prezentat in tabelul anexat.
Se constata ca cele doua localitati sunt dens construite in suprafetele aferente zonelor de
locuit. Fronturile sunt in general constituite din cladiri in regim de inaltime parter si in ultimii
ani majoritatea P+M sau P+1+M din materiale durabile si cu preocupare pentru estetica
gospodariei.
Terenurile inregistreaza in general valori de vanzare ridicate in comparatie cu alte sate iar
terenurile libere in zonele intravilan existente sunt in numar foarte redus.
Primaria Nusfalau a sintetizat propuneri privind extinderea limitei intravilan ca urmare a
solicitarilor formulate de cetateni. Un alt set de doleante ale autoritatilor locale tine de
dezvoltarea parcului de servicii aferent zonei de insertie la autostrada Bors -Brasov cat si
extinderea zonelor industriale si de servicii existente.
S-a tinut cont ca parcelele de teren sa fie cuprinse integral in intravilan.
In zona manastirii “Muntele Sfintei Treimi” a fost cuprinsa in intravilan o zona demarcata de
constructiile existente si cele viitoare cat si o suprafata de teren pentru case de vacanta, zona
bucurandu-se de un amplasament deosebit de favorabil din punct de vedere peisagistic. Sub
aspect religios in ultimul timp a crescut interesul unui numar mare de persoane pentru acest
amplasament si a facut ca autoritatile locale sa solicite si acest gen de extindere.
Au fost cuprinse in intravilan si constructiile existente si s-au rezervat amplasamente cu acest
statut si pentru serviciile si dotarile tehnico-edilitare pe care le va avea un viitor comuna in
Pagina 261 din 525

cele doua sate apartinatoare (statii de alimentare cu apa, rezervoare de apa, statii de epurare,
statia zonala de transfer deseuri, etc.)
Bilant teritorial pe categorii de folosinta pentru terenurile din intravilan
Tabel 12.9
EXISTENT PROPUS
Procent Supraf Procent
ZONE FUNCTIONALE Suprafata
% din total ata % din total
(ha)
intravilan (ha) intravilan
LOCUINTE SI
292,26 66,80 400,89 43,0
FUNCTIUNI
COMPLEMENTARE
UNITATI INDUSTRIALE 32,98 7,54 284,24 30,50

SI DEPOZITE
UNITATI AGRO- 25,31 5,79 22,39 2,40

ZOOTEHNICE
INSTITUTII SI SERVICII 21,69 4,96 124,58 13,37

DE INTERES PUBLIC
RUTIER FEROVIAR
33,06 7,56 53,30 5,72
2,91 0,67 2,91 0,31
SPATII VERZI, SPORT,
4,49 1,03 31,38 3,37
AGREMENT, PROTECTIE
CONSTRUCTII TEHNICO-
9,05 2,07 1,75 0,19
EDILITARE
GOSPODARIE
5,04 1,15 5,04 0,54
COMUNALA, CIMITIRE
DESTINATIE SPECIALA - - - -
TERENURI LIBERE - - - -
APE 4,48 1,02 5,27 0,57
PADURI - - - -
TERENURI
6,18 1,41 0,25 0,03
NEPRODUCTIVE
TOTAL INTRAVILAN
437,45 100,00 932,00 100,00
Pagina 262 din 525

Tabel 12.10 - Bilant al teritoriului intravilan propus pe trupuri
SIMBOL SUPRAFATA
DENUMIRE TRUP
TRUP (ha)
Localitatea
A1 618,95
NUSFALAU
A2 Parc servicii de tranzit 265,06
A3 Statie pompare apa 0,66
A4 Statia de epurare 0,80
A5 Cabana Ocol silvic 0,48
A6 Statie sortare deseuri 0,65
A7 Rezervor apa 550 mc 0,25
A8 Zona de locuit 12,08
A9 Zona de locuit 5,37
A10 S.C. Bonanza S.A. 3,21
Zona de locuit si
A11 Manastirea Muntele Sf. 24,49
Treimi
TOTAL 932,00
12.2. Planuri de dezvoltare urbană
Cluj – Napoca
Aeroportul Internațional Cluj-Napoca are următoarele necesități de dezvoltare în următoarea
perioadă:
 instalarea unui nou sistem de balizaj în conformitate cu standardele internaționale,
 extinderea platformei de îmbarcare-debarcare,
 suplimentarea spațiilor administrative si a spațiilor de parcare auto pentru vehiculele
publice și cele închiriate,

 amenajarea unor spații de publicitate, reclame și cu funcție comercială etc,
 pe termen lung propunem: realizarea unui centru de transport combinat (aeroportul,

drumuri rutiere si feroviare, depozite pentru diferite produse ce urmează a fi încărcate
sau descărcate),
 amenajarea unei noi platforme de îmbarcare-debarcare,
Pagina 263 din 525

 dezvoltarea terminalelor de pasageri,
 construirea unui terminal CARGO si a noi spații de depozitare etc,
 prelungirea pistei de decolare-aterizare, care să permită operarea unor nave mai

dimensionate față de cele actuale.
Comuna Negreni, Jud.Cluj
Caracteristicile zonelor funcţionale din intravilan

I. Zona centrală şi alte zone cu funcţiuni complexe de interes public
Această zonă se caracterizează prin: a) include în conturul zonei clădirile de interes public; b)
sunt accesibile prin drumul naţional DN 1; c) clădirile ce adăpostesc activităţi de interes
public sunt construcţii adecvate pentru scopul public în care se folosesc.
II. Zona de locuinţe şi funcţiuni complementare
Zona de locuinţe şi funcţiuni complementare are elementele caracteristice comune pentru
toate satele componente ale comunei Negreni şi anume: a) cu foarte mici excepţii, casele sunt
amplasate compact, amplasarea caselor permiţând o configuraţie stradală. Accesul la
gospodării se face pe străzi (cu unul sau două fire de circulaţie); b) nivelul de înălţime al
construcţiilor: parter sau parter şi etaj.
III. Zona gospodăriei comunale
Această zonă este constituită din teritoriul ocupat de cimitire.
IV. Zona cu destinaţii speciale şi de echipare teritorială
Pentru toate satele aparţinătoare comunei Negreni zona este delimitată de căile de
comunicaţii rutiere (drumuri, străzi, uliţi), repectiv de calea ferată. Dotările edilitare existente
urmăresc, în general, elementul stradal.
V. Alte zone
În acestă zonă sunt incluse cursurile de apă.
VI. Comentarea bilanţului teritorial
Intravilanul actual al satelor componente ale comunei Negreni nu include în totalitate zona
construită. Din punct de vedere funcţional lipseşte zona de spaţii verzi şi zona de dotări
tehnico – edilitare, iar zona godspodărie comunală este insuficient reperzentată faţă de
cerinţele de servicii cerute de comunitatea locală. Pentru dezvoltarea durabilă bilanţul
teritorial trebuie gândit într-o structură funcţională care să permită organizarea localităţilor
într-o structură eficientă.
VII. Zone cu riscuri naturale
Pe teritoriul administrativ al comunei Negreni riscurile naturale sunt posibile din cauza
riscului de inundaţii provocate de râuri, văile şi pârâurile la topirea bruscă a zăpezilor sau în
cazul ploilor cu caracter torenţial. Riscurile de inundaţii sunt minime (având în vedere că râul
Crişul Repede este regularizat prin barajul de la Floroiu) şi au efecte numai locale.
VIII. Delimitarea intravilanului
Pagina 264 din 525

Intravilanul stabilit la nivelul anului 1972 nu cuprinde în perimetrul său toate construcţiile
existente în satele comunei Negreni.
IX. Cerinţele şi opţiunile populaţiei
Cerinţele populaţiei sunt legate de funcţiunile ce revin administraţiei locale şi se referă la:
a) asigurarea unui cadru organizatoric favorabil pentru dezvoltarea activităţilor economice;
b) îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă privitor la: îmbunătăţirea structurii tehnico-edilitare,
facilităţi pentru valorificarea producţiei agricole a fiecărei gospodării (în special a laptelui).
Modificarea limitei şi justificarea acesteia

LOCALITATEA NEGRENI
Modificarea intravilanului localităţii este o consecinţă a corelării intravilanului existent cu
situaţia actuală a zonei construite. Faţă de intravilanul stabilit prin Legea Fondului Funciar se
propun următoarele modificări ale intravilanului:
1. Extinderea intravilanului în perimetrul cuprins între calea ferată şi albia râului Crişul
Repede, la intrarea în localitate (din direcţia Cluj-Napoca), pentru constituirea de spaţii
destinate construirii caselor de vacanţă;
2. Extindrea intravilanului în perimetrul cuprins între calea ferată şi albia râului Crişul
Repede, la intrarea în localitate (din direcţia Oradea), pentru constituirea zonei turistice,
zonei industriale şi a zonei destinate construirii caselor de vacanţă; 3. Extinderea
intravilanului în perimetrul cuprins în stânga drumului naţional DN 1 (din direcţia Oradea)
pentru constituirea zonei pentru spaţii verzi, agrement, sport; 4. Extinderea intravilanului
pentru cuprinderea caselor amplasate izolat prin crearea unor trupuri.
LOCALITATEA BUCEA
Modificările propuse la intravilanul localităţii Bucea au ca reper intravilanul stabilit prin
Legea Fondului Funciar. Modificările constau în extinderea intravilanului după cum
urmează: 1. Extinderea intravilanului în perimetrul amplasat între calea ferată şi albia râului
Crişul Repede, din direcţia Cluj-Napoca, pentru constituirea zonei pentru construirea caselor
de vacanţă; 2. Extinderea intravilanului prin constituirea de trupuri izolate, pentru
cuprinderea caselor construite în crânguri.
LOCALITATEA PRELUCELE
Modificările propuse pentru modificarea intravilanului satului Prelucele stabilit prin Legea
Fondului Funciar au scopul de a include în intravilanul localităţii a tuturor caselor constituite
în trupuri izolate . V. Mărirea zonei a) Pentru localitatea Negreni bilanţul teritorial propus
este prezentat în “Tabelul nr. 14”; b) Pentru localitatea Bucea bilanţul teritorial propus este
prezentat în “Tabelul nr. 15”; c) Pentru localitatea Prelucele bilanţul teritorial propus este
prezentat în“Tabelul nr.16” din PUG-ul comunei Negreni, elaborat în anul 2003.
Chișineu Criș, Jud.Arad

Intravilanul existent este cel stabilit prin PUG-ul oraşului Chişineu Criş aprobat prin Hotărârea
Consiliului Local la care se adaugă PUZ-urile aprobate ulterior acestuia.
Pagina 265 din 525

În componenţa intravilanului existent intră, de regulă, o serie de trupuri, reprezentând:

• oraşul Chişineu ;
• satul aparţinător Nădab;
• trupuri izolate (agro-zootehnice, de depozitare);
• unitati de gospodărie comunală şi echipare edilitară (platforma pentrudepozitarea deşeurilor,
puţuri de captare apă, gospodării de apă, staţii de transformare, staţia de epurare, cimitir).
Institute şi serviciile publice se găsesc, preponderent, în zona centrală. Ocupă cca 20,8ha, ceea ce
reprezintă 3,49% din teritoriul intravilan; cuprinde zona centrală cu sediul administrativ, şi
principalele dotări: judecătorie, police, unitati bancare, institute şi servicii.
Zona de locuinţe este reprezentaată în cea mai mare parte delocuinţe individuale pe lot. În zona
centrală sunt blocuri cu parter comercial şi 4 etaje locuinţe colective. Reprezintă doar 33,38%
din suprafaţa intravilanului.
Activitatile industriale şi de depozitare au rezervat un procent important din suprafaţa
intravilanului: cca 20,85%. Zona este distribuită în nordul şi vestul oraşului.
Din păcate, o mare parte din acest teren este în continuare neutizat conform destinaţie
prin PUG precedent, investiţiile pentru care a fost rezervat, nu s-au produs.
Activitatile agro-zootehnice, sunt în curs de diminuare; terenurile afectate de această
activitate reprezintă 6,96% din suprafaţa intraavilanului.
Căile de comunicaţie şi transport ocupă, la râdul lor un procent important din suprafaţa
intravilanului: cca 18%. Aceasta se datorează faptului că artere importante traversează oraşul:
DN 79, DN79A, calea ferată. Aceste objective implică atât zone de protecţie specifice, cât şi
amenajări specifice din punct de vedere al siguranţei în exploatare, perdele de protecţie etc.
Zona spaţii verzi amenajate / neamenajate, sport, agrement, protecţie este bine reprezentată:
5,35% - 33 ha; Pentru spaţiile verzi, norma europeană este de 26 mp / locuitor spaţii verzi cu
acces nelimitat în cadrul perimetrelor construibile.
In orasul Chisineu Cris sunt peste 30 mp/locuitor, indicator superior minimului european.
Zona destinată funcţiunilor de gospodărie comunală cuprinde terenurile destinate si
rezervate infrastructurii edilitare, depozitul de deşeuri şi cimitirele; această functiune are
o pondere de 6,57% din intravilanul existent.
În intravilanul oraşului Chişineu Criş se află şi o zonă destinaţie specială, o unitate
militară, a cărei suprafaţa este de 4 ha;
Obiectivele PUG constau în:

- transpunerea în plan spaţial a obiectivelor dezvoltării promovate de
administraţia locală în corelare cu principiile dezvoltării durabile;
- stabilirea şi delimitarea teritoriului intravilan în relate cu teritoriul administrativ al
oraşului Chişineu Criş;
- stabilirea modului de utilizare a terenurilor;
- delimitarea zonelor afectate de servituţi publice;
- modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii edilitare;
- precizarea condplor de amplasare şi conformare a volumelor construite, amenajate şi
Pagina 266 din 525

plantate;
Aplicarea prevederilor Planului Urbanistic General orasului Chisineu Cris, se face
conform Regulamentului Local aferent Planului Urbanistic General care cuprinde :
• Prescripții şi reglementări generale la nivelul teritoriului cuprins în intravilanul propus
al orasului ;
• Prescripții specifice la nivelul Unitatilor Teritoriale de Referinta.
Comuna Marca, Jud.Sălaj

Planul Urbanistic General al comunei Marca a fost intocmit in anul 1994 iar aprobarea s-a
realizat prin Hotarirea Consiliului Local Nr.19/1996. Datorita faptului ca potrivit legislatiei
de urbanism valabilitatea acestui tip de documentatii este de maximum 10 ani a aparut
necesitatea intocmirii unei noi documentatii.
A aparut totodata nevoia ca aceasta sa se bazeze pe un suport topografic nou, realizat pe baza
zborurilor aeriene intocmite in ultimii ani, de catre Agentia Nationala de Cadastru si
Publicitate Imobiliara – Bucuresti, puse la dispozitia oficiilor judetene de cadastru si
publicitate imobiliara. Noul plan urbanistic general trebuie sa se conformeze tuturor noilor
prevederi legislative, sa reactualizeze baza de date a comunei tinand cont de directiile de
dezvoltare ale acesteia in context judetean
Activitatea de construire in intravilanul comunei Marca urmeaza sa se desfasoare in cadrul
urmatoarelor principale categorii:
- construirea pe teren liber;
- înlocuirea fondului construit existent necorespunzator;
- modernizarea fondului construit existent cu interventii în organizarea functionala și
îmbunătățirea nivelului de echipare edilitara;
- conservarea și întretinerea construcțiilor valoroase fara intervenții spațiale și
funcționale;
- amenajări de spații verzi, căi de comunicații, echipare edilitară, etc.
Pentru localitatile Marca, Lesmir, Port si Sumal, datorita prezentei monumentelor istorice
mentionate in Lista monumentelor istorice cit si a zonelor de habitat cu identitate locala
valoroasa prezente in fiecare din aceste localitati, orice demers investitional care vizeaza
zonele mentionate necesita punctul de vedere prealabil al DJCPN iar metodologia de
intocmire a PUZ va respecta prevederile Ordinului ministrului transporturilor, constructiilor
si turismului nr 562/2003. Documentatia PUZ, inaintea aprobarii va fi avizata si de catre
Directia Judeteana pentru Cultura si Patrimoniu National Salaj. Regulamentul local de
urbanism aferent acestei documentatii va cuprinde prevederi exprese privind protectia
monumentelor din zona, urmind a permite pentru viitoarele lucrari de constructii din zona
studiata, un regim de inaltime si indici POT si CUT care sa nu concureze sau sa afecteze in
vreun fel monumentele istorice sau zonele de habitat cu identitate locala valoroasa. Se vor
folosi solutii de urbanism si arhitectura specifice zonei mentionate in RLU (parcelar,
orientare cladiri, regim de inaltime, etc.)
Se va prevedea folosirea doar a materialelor traditionale de calitate, in culori pastelate,
deschise sau de preferinta alb. Se vor interzice cu desavirsire timplariile PVC, alte tipuri de
Pagina 267 din 525

invelitori decit cele de tip tigla ceramica, etc.. Regulamentul local de urbanism cuprinde
prevederi exprese şi restrictive la Art. 25, care se adaugă la reglementările specifice zonei C,
privind protectia clădirilor şi a zonelor de protecţie menţionate.
Conform PUZ se recomanda ca pentru construibilitate parcela sa aiba front la strada de min.
12 m si suprafata de min.500 mp; se recomanda de asemenea ca pentru constructiile noi
înaltimea maximă să fie P+2+M adică Hmax = 11 m la streașină.
12.3. Planuri de dezvoltare a comunicațiilor terestre și aeriene
Cluj – Napoca
Zona metropolitană Cluj este traversată de magistrala rutieră E60 (DN1):
București – Brașov - Cluj-Napoca - Oradea – Budapesta – Viena.
Din PUG-ul în vigoare în 2009 reiese faptul că în ceea ce privește circulația rutieră în
municipiu există disfuncționalități generale datorate lipsei unor legături funcționale între
punctele de penetrare în municipiu.
Astfel, traversarea pe direcția V-E (Oradea – Dej) precum și pe direcția S-N (Turda – Zalău)
se face prin centrul orașului, din lipsa de alternative prezente ale traseele ocolitoare
(constrangerile de relief fac dificila realizarea acestora).
Traversarea este îngreunată de aglomerația la intrarea / ieșirea din oraș, mai ales la ore de
vârf, cauzată de lățimea insuficientă a benzilor de circulație. De asemenea, lipsesc legăturile
funcționale între centrul orașului și marile cartiere de locuit.
Aceste aspecte sunt evidențiate în studiul de circulație. Între deficiențele privind configurația
existentă a rețelei stradale se numără lipsa unor artere de tip “inelar” pe trasee care să
ocolească zona centrală (legătura între principalele penetrații DN 1 Turda, DN1 Florești, DN
1 C Apahida, DN 1 Baciu tranzitează prin centrul lor diferite cartiere).
Conform studiului de circulatie pentru municipiul Cluj-Napoca, studiu elaborat de Search

Corporation în colaborare cu Planwerk si Universitatea Tehnică (2005-2007), viteza medie
de circulație în oraș este de 13 km/oră. Apare astfel necesară crearea de variante de ocolire a
muncipiului Cluj-Napoca.
Din analiza de capacitate realizată pe structura stradală existentă pe etapa de perspectivă
2020, se constată că dacă nu se fac lucrări de sporire a capacității de circulație pe
anumite sectoare si nu se introduc noi artere de circulație, rețeaua principală existentă
de străzi nu poate prelua traficul de perspectivă.
În ceea ce priveste infrastructura rutieră care deserveste comunele, drumurile comunale
sunt într-o stare degradată. Este necesară reabilitarea lor în vederea asigurării legăturilor
funcționale dintre dintre sate si dintre comune.
Infrastructura feroviară: nodul feroviar de la Cluj-Napoca este de importanță regională,
aici fiind localizată direcția regională de căi ferate. Regiunea de Nord-Vest este traversată de:
- magistrala 3 (Călărași-Gară – Câmpia Turzii – Cluj-Napoca – Huedin – Oradea – Episcopia
Bihor) cu două căi, electrificată până la Cluj-Napoca, iar de la Cluj- Napoca până la
Episcopia Bihor cu două căi numai pe anumite sectoare
Pagina 268 din 525

- magistrala 4 (Monor – Sărățel – Beclean –Dej – Baia Mare – Satu Mare, cu două căi pe
sectorul Beclean – Dej – Gâlgău, dar electrificată numai de la Monor la Dej.
Acestea înregistrează traficul cel mai intens atât pentru călători, cât si pentru mărfuri.
Astfel, pe rețeaua de căi ferate sunt legături funcționale cu nordul Țării, spre Satu Mare,
precum si pe direcția vest (Oradea) –est (Alba Iulia, Brasov si de acolo spre București sau
redirecționări înspre Moldova).
Si infrastructura feroviară necesită lucrări de reabilitare si modernizare. Au fost introduse
trenurile Sageata albastră, dar calitatea precară a materialului rulant si restricțiile de viteză
reduc foarte mult impactul acestora.
Principalele probleme rămân însă legăturile deficitare în zonă și existența a numeroase
zone cu restricții de viteză. Din punct de vedere al lungimii liniilor electrificate,
Regiunea Nord-Vest (Transilvania de Nord) se situeaza pe ultimul loc la nivel national
avand o pondere de doar 4% din reteaua nationala, în condițiile în care regiunea este
teritoriul de,,legatură” infrastructurală a României cu Vestul european. Materialul
rulant este inca insuficient.
Transporturile aeriene
Transportul aerian este realizat prin aeroportul internațional Cluj-Napoca, pozitionat în zonă
de luncă, în proximitatea râului Somesul Mic; din perspective accesibilității la aeroport,
acesta este poziționat pe drumul european E 576, la 10 km est fata de centrul comercial al
orasului Cluj-Napoca , iar fata de gara C.F.R. se afla la 12km.
În PATR este evidențiată cu claritate poziția privilegiată ocupată la nivel național de către
Aeroportul Internațional Cluj-Napoca, care, prin poziție geografică si potențial
geodemografic al orasului si județului (317 953 si 702 755 locuitori, în anul 2002), la acestea
adăugându-se si o arie importantă de influență mai cu seamă pentru județele din vecinătate, a
înregistrat, în ultima perioadă, o dezvoltare accentuată si o crestere pe măsură a traficului de
pasageri. La nivelul regiunii nord-vest, există si aeroporturi mai mici în Satu Mare, Baia-
Mare si Oradea (PATR).
Transportul public
Un pion important în decongestionarea traficului îl reprezintă transportul public.
Acesta e realizat în muncipiu prin intermediul Regiei autonome de transport public de
călători, din subordinea Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca. Rețeaua de transport
public acoperă 43 de linii, dintre care 3 sunt deservite de tramvai, 6 de troleibuz, restul
liniilor fiind deservite de autobuze (8 sunt linii preorășenești, spre Baciu, Chinteni, Floresti,
Apahida, Luna de sus, Dezmir, Somesu Rece, Pata-Boju).
Traseele de transport în comun din municipiu au o lungime dupa cum urmează:
autobuze 464,3 km, troleibuze 85,1 km si tramvaie 52,8 km.
În prezent parcul RATUC este format din:
 227 autobuze, cu o stare de uzura de cca. 60%
 109 troleibuze, cu o stare de uzura de cca. 65%
 40 tramvaie, cu o stare de uzura de 100%
Pagina 269 din 525

Din datele primite de la RATUC (Regia Autonoma de Transport Urban de Calatori),

capacitatea de transport este urmatoarea:
 autobuze 140.630 calatori/zi, adica 51.640.000 calatori /an

 troleibuze 112.080 calatori/zi, adica 40.910.000 calatori/an.
 tramvaie 76.300 calatori/zi, adica 27.850.000 calatori/an.
Programul pentru anul 2009 si in perioada urmatoare lui 2009 prevede:

1. Întocmirea documentației tehnico–economice pentru obiectivele propuse pentru
modernizare, consolidare sau reabilitare cum ar fi la: pod peste râul Someșul mic pe str.
Garibaldi, pod peste râul Somesul mic pe str. Fabricii, pasarela peste râul Someșul Mic în
zona parcului Iuliu Hatieganu, pod peste Valea Chintăului pe str. Oașului (aval), pod peste
pârâul Nadaș pe str. Oașului, pod peste râul Someșul mic pe str. Traian
2. Lucrări de intreținere si reparații urgente pentru obiective ca: pasaj pe str. Locomotivei,
pod peste paraul Nadas pe strada Atelierului, poduri pe Canalul Morii.
Puncte slabe
- străzi subdimensionate pentru traficul prezent, pentru transport ;
- număr redus de stații în municipiu pentru transport inter si intrajudetean ;
- nerespectarea orarului curselor de către
- operatorii de transport ;
- transport urban ecologic (tramvai) cu mijloace de transport uzate ;
- lipsa unor artere de tip “inelar”;
- lipsesc legături funcționale între centrul orașului și marile cartiere de locuit;
- traficul lent, expus la apariția blocajelor;
- drumurile comunale sunt într-o stare degradată;
- legăturile deficitare în zonă, cu restricții de viteză;
- lungimea liniilor de cale ferata electrificate la nivel regional avand o pondere de doar
4% din cele nationale;
- fluxuri mari de pietoni care se suprapun peste fluxuri auto importante;
Pagina 270 din 525

- numarul parcărilor publice mari subterane sau supraterane este insuficient.
- amplasare in apropierea orasului Cluj- Napoca, ducand la existenta unor limitari de

operare si de dezvoltare;
- dereglari de trafic datorate zonei cu potential crescut de ceata;
- fonduri semnificative necesare pentru dezvoltare;
- caracteristicile tehnice ale pistei de aterizare/decolare limiteaza operarea companiilor

aeriene la zboruri de scurt si mediu curier
Orașul Huedin, Jud.Cluj

Amplasarea geografica face din orașul Huedin un centru de intersecție al traficului de
tranzitare de pe magistrala Cluj-Oradea cu principala cale de acces sper localitățile din
Munții Apuseni cuprinse intre Mtii. Gilaului, Mtii. VIadeasa și Mtii. Bihorului.
Orașul Huedin are o tramă stradală de stăzi orașănesti cu o lungime totală de 22 km din care
18 km modernizati; starea de intreținere a acestora este acceptabilă, în concordanță cu situația
existentă la nivel național în acest sector. Nu exista linii de transport local în comun.
Lungimea simpla a rețelei de distributie a apei potabile este de 28,2 km, iar cea a rețelei de
canalizare de 13,8 km. De remarcat aici diferenta mare intre posibilitatile de alimentare cu
apa potabila si cele de evacuare a apelor reziduale.
Localitatea nu dispune de retea de distributie a gazelor naturale, desi magistrala Cluj-Napoca
- Oradea trece prin apropiere.
Tranzitul tuturor trenurilor rapide si accelerate de pe magistrala Bucuresti- Oradea asigura
legatura cu orice zona din tara. In statia Huedin avand oprire zilnic 6 rapide, 6 accelerate si
10 trenuri cursa de persoane. Traficul de calatori din oras nu este mare dar se adauga si
calatorii din zonele comunelor limitrofe, statia C.F.R. arondând o suprafață de 50 km. In
ambele sensuri de parcurs este singura stație în care opresc trenurile rapide și accelerate și
astfel joacă rol de transbordare din curse de scurt parcurs în curse de lung parcurs.
Autogara este amplasata în imediata vecinatate a stației C.F.R. Liniile de transport asigurate
funcționeaza pe relațiile Cluj-Napoca, Zalau, Oradea, Belisu Nou-Poiana Horii si Marisel,
Margau-Rachitele cu opriri in localitatile tranzitate.
In afara de acestea orasul este deservit si de curse de mediu si lung parcurs asigurate de
agenti economici din Cluj-Napoca si Zalau.
Infrastructura rutieră
Schema stradală actuală a orașului Huedin este fidelă structurii unei localități dezvoltate în
jurul unei principale intersectii de drumuri, ilustrând cu claritate traiectoriile perpendiculare
ale celor doua trasee majore: traseul prioritar E-V ( Cluj - Oradea ), respetiv traseul N-S
(Zalau - Belis).
Localizarea specifica: orașul Huedin este situat pe ambele maluri ale raului Crisul Repede, la
intersectia drumului european si national E60(DN1) cu drumul județean DJ 108 și cu drumul
Pagina 271 din 525

national DN 1 Pe latura nordică localitatea este traversată de calea ferata normal principala
Cluj-Oradea. Gara CFR este amplasata pe malul drept al cursului de apa; din aceasta statie
deriva calea ferata locala Huedin - Calatele, care ocoleste orașul pe latura vestică.
Artera principală de tranzit rutier E60 (DN1 ) își va pastra pe mai departe rolul de axa majoră
urbană, asigurând până la finalizarea autostrăzii preconizate, legatura între marile orașe Cluj
și Oradea. Din aceasta axă se ramifică toate celelalte trasee de străzi care formează în final o
rețea mixtă. Transportul comun interurban nu există având în vedere distanțele reduse de
parcurs între punctele extreme ale orașului.
Infrastructura feroviară
Gara orasului este situată adiacent zonei centrale și deservește călători și transporturi de
marfă, precum și tranzitul trenurilor accelerate și personale pe magistralele Oradea - Cluj
care asigura legatura cu orice zona din țară.
Traficul de calatori din oras nu este deosebit de mare, dar i se adaugă și calatorii din zona de
influență, acoperită de transportul auto intercomunal.
Traficul de marfă este compus din tranzitul regulat de marfă provenit de la întreprinderile
orasului (materii prime și produse finite sau semifinite) și respectiv fluxul de aprovizionare
obișnuit al orașului. Relația C.F. cu zona Calatele este în prezent utilizaă exclusiv pentru
transportul de mărfuri într-un regim foarte sporadic.
Modernizarea retelei de drumuri, strazi, spatii de parcare, trotuare si alei pietonale
Măsuri
a) Modernizarea strazilor prin asfaltare, marcare si instalarea de indicatoare:
 Întocmirea studiilor de fezabilitate
 Întocmirea expertizelor tehnice
 Înlocuirea fundației drumurilor și străzilor cu fundație subdimensionata
 Amenajarea rigolelor de scurgere
 Realizarea si/sau reabilitarea podurilor si podetelor
 Asfaltarea drumurilor și străzilor
 Amenajarea de parapeti (unde este necesar)
 Semnalizarea acestora cu indicatoare rutiere
b) Eficientizarea și creșterea gradului de siguranță a traficului de tranzit (E60)

 Realizarea unei centuri ocolitoare a orașului pe direcția est-vest
 Amenajarea unui/unor sensuri giratorii
Pagina 272 din 525

 Semnalizarea luminoasă a trecerilor de pietoni
 Realizarea unui pasaj subteran în zona centrală
 Montarea de bumpere de cauciuc pentru reducerea vitezei la intrarea în oras, în

apropierea școlilor și gradinițelor
c) Amenajarea trotuarelor si aleilor pietonale

d) Reabilitarea, modernizarea si crearea de drumuri de hotar si a celor de acces la
proprietatile agricole
 apărări de mal
 rigole de scurgere
 construrea unei rețele de drumuri de hotar și de acces la proprietati agricole (in

special la fanete)
 pietruirea și/sau asfaltarea drumurilor de acces catre proprietățile agricole
e) Amenajarea unor spații de parcare

 Evaluarea necesarului de locuri de parcare si a zonelor în care sunt necesare acestea
 Identificarea localțiilor
 Amenajarea parcărilor
Comuna Negreni
Infrastructura de transport Legătura comunei Negreni cu exteriorul se face prin căi rutiere
şi feroviare, adică pe drumul naţional şi european DN 1 – E 60 (Bucureşti – Cluj-Napoca –
Oradea - Borş) şi calea ferată Bucureti – Cluj-Napoca – Oradea.
Pagina 273 din 525

Figura 12.1. - DN 1 – E 60
Situaţia căilor de comunicaţie de pe teritoriul comunei Negreni este următoarea:

 legătura rutieră între centrul de comună (satul Negreni) şi satul Prelucele se realizază
pe drumul comunal DC 132, iar cu satul Bucea prin drumul naţional DN 1 şi calea
ferată. Relaţia cu satul Bucea este asigurată prin două legăturii comode şi sigure;
 circulaţia rutieră în interiorului satelor componente ale comunei Negreni, cu excepţia
zonelor în care circulaţia rutieră interioară se suprapune cu drumul naţional ce
străbate localităţile comunei, este dificilă deoarece drumurile sunt necorespunzătoare
(fiind la nivelul drumurilor de pământ), înguste şi echipate cu poduri de traversare a
văilor de construcţie precară;
 în comună există cinci poduri peste Crişul Repede şi două punţi care fac legatura între
sate şi locuitorii de pe dealurilor de dincolo de Criş;
 circulaţia spre Cluj-Napoca, cât şi spre Oradea, se asigură prin autocare, autobuze şi
microbuze pe calea rutieră - DN 1 şi pe calea ferată prin halta Negreni.
 Localitatea Negreni se află la cca. 80 km de aeroporturile internaţionale din oraşele
Cluj-Napoca şi Oradea.
Legătura în interiorul comunei se face prin 32 drumuri comunale în lungime de 66,25 km,
dintre care:
- 0,20 km drum asfaltat;
- 20,61 km drum împietruit;
- 45,44 km drum de pământ.
Starea acestor drumuri: medie (42,35 km) şi rea (23,70 km).
Deci, situaţia căilor de comunicaţie de pe teritoriul comunei Negreni este următoarea:
Pagina 274 din 525

a) Legătura rutieră între centrul de comună (satul Negreni) şi satul Prelucele se realizază pe
drumul comunal DC 132, iar relaţia cu satul Bucea este asigurată prin două legături comode
şi sigure: drumul naţional DN 1 şi calea ferată.
b) Circulaţia rutieră în interiorului satelor componente ale comunei Negreni, cu excepţia
zonelor în care circulaţia rutieră interioară se suprapune cu drumul naţional ce străbate
localităţile comunei, este dificilă deoarece drumurile sunt necorespunzătoare (fiind la nivelul
drumurilor de pământ), înguste şi echipate cu poduri de traversare a văilor de construcţie
precară .
Comuna Boghiș, judetul Salaj

Reteaua principala de cai de comunicatii este constituita in principal din drumuri judetene,
completata cu drumuri comunale si de camp.
Cel mai important drum judetean este DJ 191D pe directia Valcau de Jos - Nusfalau cu
legatura spre calea ferata si importante drumuri nationale (DN 1H si DN 19B) la doar 5 km
spre localitatea Nusfalau.
Orașul Chisineu Criș, Județul Arad

Chişineu Criş este amplasat la intersecția drumului național DN 79. Arad -Chişineu Criş -
Salonta - Oradea, care este, totodată, şi traseu european, E 671 (frontiera cu Ungaria -
Timişoara - Arad - Chişineu Criş - Oradea), cu drumul național secundar DN 79A: Sebiş -
Ineu - Chişineu Criş - Vârşand - frontiera cu Ungaria. Acestea constituie axele majore de
circulate, străbătând localitatea pe direcţia sud - nord şi, respectiv,vest - est.
Oraşul are o încadrare foarte bună în reţeaua de drumuri clasificate, având legături în teritoriu
atât rutiere, cât şi feroviare.
Legătura cu reşedinţa de judeţ, oraşul Arad, care este poziţionată la sud de Chişineu Criş, se face
atât rutier, prin intermediul drumului naţional european DN 79, cât şi feroviar, prin intermediul
caii ferate simple principale, neelectrificate, distanţa până la aceasta fiind de aprox. 40 km.
Calea ferată Arad - Sântana - Nădab - Chişineu Criş - Salonta - Oradea - Carei, constituie legătura
feroviară în teritoriu nu numai pentru oraş, ci şi pentru satul aparţinător, Nădab; în Chişineu
Criş intersectează str. Înfratirii (DN 79) la nivel; ambele localități au staţii CF.
Reţeaua stradală are formă ortogonală, pe fiecare axă majoră de circulate (reprezentată prin DN
79 şi DN 79A) sprijinindu-se o reţea compusă din străzi colectoare, de categoria a Ill-a (două
benzi de circulaţie, carosabil cu latimea de 7.0 m) şi de categoria a IV-a, de deservire locală
(carosabil cu latimea de 6.0 m, două benzi de circulaţie). Majoritatea străzilor sunt de categoria a
Ill-a, iar axele majore de circulaţie sunt de categoria a Il-a (4 benzi, carosabil de 14.0 m),
constituind artere de penetraţie, pe care se desfăşoară traficul de tranzit şi, totodată, străzi de
legătură. Străzile de categoria a Ill-a însumează aprox. 18.3 km din totalul de 31 km de străzi, cele
de categoria a IV-a cca. 6. 0 km, iar de categoria a Il-a este doar str. infratirii, având 2.6
km.Latimea frontului stradal este suficient de mare, fiind cuprinsă între 10.0 m şi 30.0 m.
Pagina 275 din 525

Disfuncfionalități
Având în vedere faptul că circulația rutieră din Chişineu Criş constă din circulate locală, circulate
de penetraţie şi circulate de tranzit, principalele disfuncţionalitati sunt reprezentate în principal
prin:
- legătura între cele două zone ale localității, create prin traversarea acesteia de râul Crişul
Alb, se realizează printr-un singur pod;
- intersecţii importante neamenajate (de exemplu intersect dintre două străzi aflate la
rampa podului peste Crişul Alb, intersect străzilor Înfratirii şi Gării);
- intersecţia dintre drumul naţional european DN 79 Arad - Oradea (str.
Înfratirii) şi calea ferată Arad - Oradea este la nivel, constituind un punct critic în
desfasurarea circulaţiei rutiere (stocaj de autovehicule);
- tramă stradală neadecvată circulaţiei traficului greu care se desfăşoară în oraş
datorită zonelor industriale;
- trafic de tranzit în zona centrală;
- concentrarea în anumite puncte a obiectivelor polarizatoare de trafic, ceea ce generează
ambuteiaje;
- gradul redus de modernizare a străzilor (aproape 80% dintre străzi sunt în stare
mediocră şi rea), existând chiar şi străzi de pământ (modernizate sunt doar străzile:
infratirii, Tudor Vladimirescu, Gării, Brânduşei, Dragoş Vodă, Plevna, Teilor, Cuza Vodă,
Bicazului, George Coşbuc, Dunării, Primăverii, adică 6.85 km din totalul de 31.0 km);
- lipsa unei legături Tntre localitate şi trupurile aparţinătoare;
- ponderea mare a traficului de penetrate (care ocupă primul loc, fiind urmat de traficul de
tranzit, şi abia apoi de traficul local);
- -lipsa parcărilor amenajate
Riscurile antropice sunt determinate de linia de cale ferata care trece la limita-estica a oraşului şi
conform normativelor în vigoare se impune o zona de protectie delOO de m de o parte si de alta
de axul ei, pre cum si de reţelele edilitare din zona ,astfel:
• Linii de Tnaltă tensiune de 400kV, 110 kV, 20 kV, cu zona de protecţie aferenta.
• Conducta transport gaze naturale cu zona de siguranta aferenta (2x -20/50m, cf aviz
Transgaz Mediaş).
• Puţurile de alimentare cu apă cu zone de protecţie sanitară cu regim sever .
• Statia de epurare dupa normativele in vigoare
• Cimitire cu zone de protecţie sanitară aferente (50m)
Pagina 276 din 525

• Zonele de crestere ale animalelor(saivane)

• Drumul naţional şi european DN 79, drumul naţional 79A;
Comuna Marca, Jud.Sălaj
Circulatia in comuna Marca se realizeaza atit prin intermediul retelei rutiere cit si a celei
feroviare. Se remarca prezenta drumurilor nationale, a celor comunale si a cailor ferate
Drumurile nationale sunt reprezentate de DN19 B constituind principalele legaturi spre mun.
Zalau si spre mun. Oradea. Starea acestui drum cu imbracaminte asfaltica este mediocra in
raport cu alte drumuri. DN19 B strabate localitatea Port. Din drumul national DN19 B, se
face legatura spre satul Marca prin intermediul drumului comunal DC 93, drum cu
imbracaminte asfaltica usoara cu o lungime de 800 m. aflat in stare rea. Satele Lesmir si
Sumal au legatura prin intermediul DC 92, drum partial betonat pe o lungime de 5,870 km.
aflat in stare rea. Pe o lungime de 3,630 km. pina in satul Sumal, drumul este doar impietruit
si in stare mediocra. Drumul comunal DC 95 este de pamint si este deosebit de rau, teoretic
el ar trebui sa lege satul Marca-Huta de resedinta de comuna, dar in fapt locuitorii ocolesc
prin judetul Bihor spre a ajunge la Marca sau la oras.
Limitele teritoriului administrativ al comunei Marca in raport cu traseul DN19 B corespund
pozitiilor kilometrice km 41+000 si respectiv km 43+393 m.
Pentru localitatea Port intravilanul existent este la pozitia Km 41+732 m, ceea ce corespunde
cu amplasamentul indicatorului F46 si pina la Km. 42+457 m. ceea ce corespunde cu
amplasamentul indicatorului F48. Mentionam ca localitatea Port, de-a lungul drumului
national are foarte putine constructii existente, asa cum reiese si din plansele aferente si nu
este afectata zona de siguranta a drumului national.
Limita constructiilor si imprejmuirilor existente se incadreaza in prevederile tehnice ale O.G.
43/1997. Pe plansele de reglementari ale fiecarei localitati au fost figurate profilele
transversale ale fiecarei categorii de drum care se regaseste pe teritoriul satului respectiv.
Alaturi de reteaua rutiera mentionata mai sus amintim pe teritoriul localitatii Port, existenta
retelei de cale ferata cu legaturi spre Simleu Silvaniei si Marghita si un canton CFR in sat.
Comuna Nusfălău, Jud.Sălaj

Circulatia in comuna Nusfalau ocupa un loc deosebit de important. Alaturi de reteaua rutiera
mentionata la pct. 2.3. - Relatii in teritoriu, amintim existenta retelei de cale ferata cu legaturi
spre Simleu Silvaniei (respectiv Jibou si Carei) si Oradea. Mentionam aici obligativitatea
accesarii unor fonduri de investitii in vederea modernizarii statiei cale ferata Nusfalau care se
prezinta intr-o stare deplorabila.
Reţele de telefonie
Pe străzile existente aferente zonei studiate in PUG, există reţele de telefonie amplasate pe
stalpii reţelelor electrice, în condiţii tehnice de coexistenţă si pe stalpi independenti. Abonaţii
telefonici existenţi sunt racordaţi la aceste reţele prin racorduri aeriene.
Pagina 277 din 525

12.4. Planuri de conservare și protecție a peisajului

Cluj – Napoca
Lista ariilor natural protejate de interes national din județul Cluj.
Tabel 12.11
Aria protejată
Nr. Suprafața Administrator
de interes Localizare Reglementări Tipul
crt. (ha) (custode)
național
Comuna
Direcția
1 Cariera Corabia Gilău, sat Legea 5/2000 2 geologic
Silvică Cluj
Someșul Rece
Comuna
2 Valea Morilor Legea 5/2000 1 botanic Fără custode
Feleacu
Pârâul Comuna
3 Legea 5/2000 0,5 Botanic Fără custode
Dumbrava Ciurila
Comuna
4 Cheile Baciului Legea 5/2000 3 mixt Fără custode
Baciu
Cheile Comuna Consiliul
5 Legea 5/2000 25 mixt
Turenilor Tureni Județean Cluj
Făgetul Mun Cluj- Direcția
6 Legea 5/2000 10 mixt
Clujului Napoca Silvică Cluj
Locul Fosilifer
7 Com Baciu Legea 5/2000 2 geologic Fără custode
Coruș
Com Mihai
Viteazu, Com HG Consiliul
8 Cheile Turzii 324 Mixt
Petreștii de 2151/2004 Județean Cluj
Jos
Fânațele Asociatia
Mun Cluj HG
9 Clujului 97 Botanic Transilvania
Napoca 2151/2004
Copârșanie Verde
Fânațele Asociatia
Mun Cluj HG
10 Clujului Valea 2,2 Botanic Transilvania
Napoca 2151/2004
lui Craiu Verde
Rezervația de
HG
11 Orbeți de la Apahida 31,11 Zoologic Fără custode
1143/2007
Apahida
În zona Metropolitană Cluj se găsesc următoarele situri Natura 2000:
Pagina 278 din 525

Tabel 12.12
Nr.
Denumirea sitului Cod Suprafață
crt.
1 Cheile Turzii ROSCI0035 323,7 ha(324 ha)
2 Cheile Turenilor ROSCI0034 105 ha
3 Căian ROSCI0017 235,4 ha (235 ha)

Făgetul Clujului – Valea 1638,6 ha
4 ROSCI0074
Morii (1639 ha)
Fânețele Clujului –
5 ROSCI0078 99,2 ha (99 ha)
Copârșaie
Pădurea de stejar pufos de
6 ROSCI0146 7,6 ha (8 ha)
la Hoia
7 Someșul Rece ROSCI0233 8462 ha
Puncte slabe
- infrastructură deficitară (trasee turistice, marcaje, servicii pază-control);
- lipsa trasării limitelor ariilor natural protejate (bornarea);
- nivel scăzut de conștientizare al populației cu privire la protecția biodiversității;
- resurse financiare si umane reduse pentru managementul ariilor protejate.
Riscuri
- creșterea presiunii antropice datorită creșterii numărului vizitatorilor;
- presiuni din partea investitorilor și a cetățenilor care doresc să își desfășoare activități
în aceste zone;
- dificultăți în ceea ce privește implementarea planurilor de management datorate

situației juridice a terenurilor
Comuna Chișineu-Criș, Jud.Arad
 Calitatea globală a mediului înconjurător din teritoriul oraşului Chişineu - Criş şi a satului
aparţinator Nãdab este apreciată ca bună calitativ. Această concluzie a rezultat din
Tnsumarea valorilor calitatii aerului, apei, solului şi fondului forestier.
Pagina 279 din 525

 Se au în vedere activitatile potenţial poluante şi cu posibilitate de a avea un impact

important asupra mediului care sunt: activitatile agricole şi activitatile economice
productive. Impactul sectorului agricol asupra mediului se datorează utilizării excesive a
îngraşămintelor chimice, dar şi datorită aplicării necorespunzatoare a pesticidelor,
erbicide, fungicide, insecticide.
Categoriile de probleme/aspecte de mediu selectate pentru Oraşul Chişineu-Criş şi a

satului Nãdab cuprind următoarele aspecte:
 Poluarea apei de suprafata;
 Ape uzate, menajere şi industriale;
 Pericole generate de catastrofe, fenomene naturale şi antropice;
 Poluarea atmosferei;
 Poluarea solului şi a apei subterane;
 Gestiunea deşeurilor;
 Asigurarea stării de sănătate a populaţiei;
 Degradarea mediului natural şi construit. Monumente de artă, istorice, situri arheologice;
 Educarea ecologică a populaţiei şi a managerilor societatilor comerciale ;
Starea factorului de mediu apă poate fi influenţată de deșeurile provenite de la societatile ce -și
desfăşoară activitatea pe raza oraşului Chişineu - Criş şi a satului aparţinător Nãdab, de la
deşeurile provenite din gospodăriile individuale. Trebuie avute în vedere şi deşeurile provenite
din exploatările agricole sau folosirea într-un mod necorespunzător al pesticidelor şi
îngrăşăminelor chimice.
Impactul asupra sănătatii umane constă în apariţia îmbolnăvirilor datorită consumului de apă
necorespunzătoare calitătiv provenită din surse de suprafata sau surse subterane de mică
adâncime (fântâni proprii).
Impactul asupra mediului constă în poluarea apelor de suprafata ceea ce conduce atât la
modificarea compoziţiei chimice şi microbiologice, cât şi la creşterea cantitatii de nutrienți
apărând fenomenul de eutrofizare şi astfel modificându-se condple pentru ecosisteme
acvatice.
Altă modalitate de poluare a mediului constă în infiltrarea în sol şi apă subterană a
poluanţilor din zonele depozitelor de deşeuri neamenajate ceea ce conduce atât la
poluarea solului şi pânzei de apă freatică, cât şi la modificări ale ecosistemelor. De
asemenea aceste depozite neamenajate de deşeuri menajere sunt surse majore de poluare
a atmosferei.
Surse de poluare din bazinul Crişului Alb - sunt reprezentate de diverse deversări de resturi şi
soluţii menajere, dejecţii animaliere, de resturi ce provin de la cazane de fiert ţuică şi care în
majoritatea lor se află situate pe cursul râurilor.
Calitatea apelor înregistrată în secţiunile de supraveghere de pe Crişul Alb conform
raportului pe anul 2006 al Agentiei de protectie a mediului - Arad.
În cursul anului 2006, în judeţul Arad s-au aplicat penalitati în valoare de 77 262,1 RON,
pentru depăşirea indicatorilor de calitate la evacuarea apelor uzate în emisari.
Pagina 280 din 525

Zonele critice din punct de vedere al poluări apelor subterane Bazinul hidrografic Crişul
Alb zone vulnerabile la nitrati proveniti din surse agricole conform Ordinului MMGA-
MAPDR 241/196/2005 sunt localitatile: Chişineu Criş.
Factorul de mediu sol poate fi afectat prin deversare acidentală de materiale provenite de la
societatile comerciale porductive sau provenite de la gospodăriile individuale şi prin
exploatare agricolă neratjională.
Soluri afectate de reziduurile zootehnice - Suprafaţa afectată de depozitare de dejecţii de la
ferme zootehnice este în continuă reducere, datorită Tncetării activitatii marilor ferme zootehnice:
complexelor de creşterea taurinelor de la Chişineu Criş, şi valorificării deşeurilor din zona
respectivă.
Prin reorganizarea fermelor zootehnice şi înfiinţarea noilor unitati se realizează sisteme ecologice
de gestionare a dejecţiilor prin fertilizare pe solurile depute, cu respectarea dozelor admisibile, în
funcţie de conţinutul de săruri al solurilor respective, cu respectarea OM al MMGA şi al
MAPDR nr.242/197/2005 referitoare la “Sistemul naţional de monitoring integrat al solului, de
supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse
agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi
potenţial vulnerable la poluarea cu nitraţi” şi aplicarea celor mai bune tehnici disponibile în
domeniul agricol.
Activitatile industriale desfăşurate produc presiuni asupra stării de calitate a solurilor prin
depozitării de deşeuri industriale (halde industriale) atât ca urmare a activitatii curente cât şi ca
efecte remanente (reziduuri rămase după Tncetarea activitatii).
Poluarea solurilor în urma activitatilor din sectorul industrial:
Tabel 12.13
Categoria de
Nr. Denumirea Suprafaţa Categoria de Observaţii
folosinta a
crt. zonei (ha) activitate
terenului
Staţie de epurarea
Chişineu Nămoluri de la staţii
1 2,1 - apelorindustriale şi
Criş de epurare a apelor
menajere
Spaţiile verzi au un rol pozitiv în mentinerea unui mediu cat mai putin poluat , dar şi un rol estetic ,
având în vedere importanta functiei de deconectare si destindere a omului. Se recomanda
amenajarea de spaţii verzi si de recreere (scuaruri, locuri de joaca pentru copii, locuri de odihnă şi
agrement, etc.)
Situaţia spaţiilor verzi şi modul de gestionare a acestora:
Tabel 12.14
Nr crt Oraş Spaţii verzi şi zone de agrement
Suprafaţa spaţiu Suprafaţa, ha Zone de agrement
verde/locuitor
1 Chişineu Criş 33,10 280 0 -
Pagina 281 din 525

Zone protejate
1. Situl arheologic de la Chişineu-Criş- oraş CHIŞINEU-CRIŞ
2. Aşezare - oraş CHIŞINEU-CRIŞ - sec. X - XI Epoca medievală timpurie
3. Aşezare - oraş CHIŞINEU-CRIŞ sec. Ill - V Epoca daco-romană
Zonele degradate sunt preponderente pe malurile Crişului, în zona neconstruită în apropierea
puţurilor de captare şi în zona industrială, în spaţiul dintre Tntreprinderi. De asemenea Tntre zona
industrială şi locuinţe, datorită stratificării terenului cu strate argiloase greu permeabile apa
pluvială se adună la surafaţa terenului în stratul de suprafata formând ozonă mlăştinoasă.
Toată zona estică a oraşului constituie o zonă cu rise din punct de vedere al inundaţiilor.
Principalele disfuncţii rezultata din analiza factorilor de mediu sunt:
a) Canalele de desecare nu sunt întreţinute permanent.
b) Sistemul de irigare a terenurilor arabile nu funcţonează eficient
c) Puţurile de captare a apei pentru alimentarea cu apă a populate! nu sunt protejate
corespunzător, zona este acoperită cu vegetatjie necontrolată şi deşeuri diverse.
d) Reţelele deapă pluvială se realizează prin rigole, şanţuri sau canale deschise fără a exista un
sistem centralizat de colectare şi prelucrare a apelor pluviale, de trasportarea şi deversarea
acestora Tntr-un sistem controlat.
e) Reţelele de canalizare lipsesc în cea mai mare parte a localitatii
f) Depozitarea necontrolată a gunoiului în imediata apropiera a localitatii duce la poluarea
apelor de suprafata şi subterane precum şi a aerului.
Protecţia mediului înconjurător se realizează prin utilizarea raţională a resurselor naturale,

prevenirea şi combaterea poluării mediului Tnconjurător şi a efectelor dăunatoare ale
fenomenelor naturale.
Protecţia mediului Tnconjurător are ca scop păstrarea echilibrului ecologic, menţinerea şi
ameliorarea calitatii factorilor naturali, dezvoltarea valorilor naturale ale tarii, asigurarea unor
conditii de viata şi de muncă tot mai bune generator actuale şi viitoare.
Pe teritoriul orasului Chisineu Cris sunt instituite doua situri naturale: ROSCI0048 Crisul Alb si
ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru; tangential, pe o fasie ingusta cu suprafata
de cca 5ha teritoriul administrativ al orasului cuprinde si ROSCI0231 - Solurile saraturate
SOCODOR.
Siturile ROSCI0048 se afla în principal în extravilan, nefiind afectate de constructii si amenajari
urbanistice. Siturile se suprapun pe o portiune restransa cu teritoriul intravilan al Orasului
Chisineu Cris, in partea de vest, in lungul albiei raului Crisului Alb. Propunerile de dezvoltare
urbana nu cuprind aceste zone.
Siturile ROSPA0015 la fel, se afla in principal in extravilanul orasului, dar sunt punctate de
trupuri existente in extravilan reprezentand in principal saivane (T9, T10, T 30, T12, T3, T32,
T31, T35, T6, T39, T34), cantoane functionale(T18,T17, T25, T23, T26, T20), un conac (T10), o
tabara copii (T22), 2 objective industriale (T2 si T33, ferma piscicola (T29), dar si groapa de gunoi
ce se va transforma in statie de transfer (T15).
Propunerile de dezvoltare urbana privesc zona de nord a orasului, adiacent drumului national DN79
(E671), unde exista o zona de intravilan ocupata cu activitati productive si un PUZ aprobat pentru
Pagina 282 din 525

un pare fotovoltaic. Prezentul PUG leaga cele doua zone (intravilan existent si PUZ aprobat)
pentru continuitatea dezvoltarii spatiale. In rest se pastreaza situatia actuala.
De mentionat, pe teritoriul acesluiasi sit (ROSAPA0015) se gasesc 3 situri arheologice in
conservare, siturile 3, 4 si 5, asa cum figureaza in nomenclatorul Complexului Muzeal Arad.
Propuneri
Se formulează următoarele propuneri:
- Educarea în spirit ecologic a membrilor comunitatii;
- Se va avea în vedere monitorizarea teritoriului orasului şi pe eel al satului aparţinător
astfel în cât să se evite existenţa depozitelor spontane şi necontrolate de deşeuri menajere
provenite de la gospodăriile individuale si-sau de la agenţii economici;
- Reabilitarea zonelor plantate şi reamenajarea spaţiilor verzi, asocierea cu dotări specifice de
interes general (sport - turism, cultură, învatamânt, sănătate şi asistenta socială, comerţ şi
alimentaţie publică);
- Interzicerea şi sancţionarea drastică a acţiunilor reprobabile de depozitare
Tntâmplătoare a gunoiului, cu preponderant în zone cu regim protejat (locuinţe, cadru
natural, albia apelor de suprafata, monumente etc.);
- Recuperarea suprafeţelor defrişate, valorificarea potenţialului de reabilitare şi extindere
a fondului silvic.
- Se recomandă monitorizarea anuală a calitatii factorilor de mediu, prin efectuarea
de măsurători şi determinarea calitatii la nivelul fiecărui element component al mediului
În sensul remedierii unor situaţii critice se propune:
- Reconversia funcţional sau dezafectarea unor incinte cu potenţial poluant incluse în
zone cu regim protejat.;
- Retehnologizarea unitatilor agricole şi industriale în scopul reducerii emisiilor de
noxe în atmosferă;
- Reabilitarea şi extinderea zonelor împădurite în teritoriu şi a spaţiilor plantate, folosirea
vegetaţiei hidrofile în lungul albiilor;
Comuna Marca, Jud Sălaj
REGULI RESTRICTIVE PENTRU ZONE DE HABITAT CU IDENTITATE LOCALĂ

VALOROASĂ
- În zonele de habitat cu identitate locală valoroasă orice intervenţie constructivă la
imobilele din acest perimetru se va putea face numai potrivit recomandărilor formulate
de către DJCPN Sălaj
- Se va evita amplasarea de construcţii noi în zonă sau supraetajarea celor existente cu

regim mai mare de înălţime spre a lăsa deschisă perspectiva şi a nu ştirbi din importanţa
cladirilor şi/sau pentru păstrarea specificului local al construcţiilor zonei.
Pagina 283 din 525

- Se vor păstra caracteristicile arhitecturale specifice existente ale construcţiilor din zonă,
parcelarul, volumetria, tipul de acoperiş, tipuri de goluri, etc.
- Refacerea împrejmuirilor, amplasarea de mobilier urban, realizarea de alei, iluminatul

exterior, etc. se vor face pe bază de proiect, în baza recomandărilor DJCPN Sălaj.
- Nu se vor folosi decît materiale şi culori tradiţionale, utilizarea culorilor stridente (roz,
oranj, lila, verde crud, etc) şi a materialelor atipice (inox, policarbonat, tîmplărie PVC
albă, tablă ondulată şi/sau colorată) fiind total interzisă.
- Se va îmbunătăţi aspectul arhitectural al construcţiilor care au fost alterate în mod

nefericit prin lucrări de construire anterioare lipsite de profesionalism şi în baza unor
documentaţii neavizate/neautorizate potrivit legii.
- Nu se înlocuieşte ţigla ceramică cu alte materiale
- Se păstrează vegetaţia valoroasă din zonă.
- În cazul amplasării unor firme acestea vor fi de mici dimensiuni, realizate din materiale
de calitate
- Se va avea în vedere refacerea la clădiri, a întregii faţade, fără intervenţii în mod

fragmentat
- Eventualele extinderi la case vor folosi doar terenurile din spatele gospodăriilor cu
respectarea tipologiilor locale încetăţenite în zonă.
- Nu se vor demola casele cu fronton şi arhitectură tradiţională de tipul celor valoroase

menţionate în studiul istorico-urbanistic.
- În cazul caselor din cărămidă nearsă pot fi admise demolări - dacă nu corespund d.p.d.v.
structural iar proprietarii acestora doresc sau sunt determinaţi să reabiliteze clădirile - cu
obligativitatea de a reconstrui tronsoanele dinspre stradă în mod identic cu cele
existente. Se pot face extinderi în interiorul parcelei care să nu afecteze vizual
ansamblul.
- Nu se admite placarea frontoanelor cu lambriuri din plastic sau alte materiale

nespecifice, iar cele deja modificate vor reveni la aspectul iniţial.
- Nu se admit placările cu piatră la colţurile clădirii sau imitaţiile din piatră, gresie sau alte
materiale nespecifice aplicate la soclul acestora.
Pagina 284 din 525

- Nu se vor distruge elementele decorative existente ale faţadelor şi nu se vor modifica

golurile care păstrează forma iniţială a clădirii.
- Se va păstra înălţimea la cornişă
- Nu se vor face balcoane spre stradă
Comuna Nusfălău, Jud.Sălaj

Comuna beneficiaza de un amplasament favorabil din punct de vedere al reliefului si a
conditiilor geotehnice. Clima este blanda, temperat continentala iar versantii beneficiaza de
vegetatie bogata in marea majoritate a anului. Raul Barcau si afluentii sai confera un plus de
varietate peisajului local.
In ceea ce priveste monumentele naturii si respectiv monumentele istorice pana in prezent
comuna Nusfalau figureaza pe Listele aprobate prin Ordinul Ministrului Culturii si Cultelor
nr. 2314 cu urmatoarele obiective:
Tabel 12.15
Nr.
Cod LMI 2004 Denumire Localitate Adresa Datare
crt.
sat Nusfalau;
192 SJ-I-s-A-04928 Asezare “Tigoiul lui Benedek” Laténe
com. Nusfalau
sec. VIII-IX
Necropola sat Nusfalau;
193 SJ-I-s-A-04929 “La Vulpiste” Epoca medieval
tumulara com. Nusfalau
timpurie
Castelul sat Nusfalau;
436 SJ-II-a-B-05088 str. Banffy 3 sec. XVIII
Banffy com. Nusfalau
SJ-II-m-B- Castelul sat Nusfalau;
437 str. Banffy 3 sec. XVIII
05088.01 Banffy com. Nusfalau
SJ-II-s-B- sat Nusfalau;
438 Parc str. Banffy 3 sec. XVIII
05088.02 com. Nusfalau
Biserica sat Nusfalau;
439 SJ-II-m-A-05089 str. Petöfi Sándor 18 1450 - 1480
reformata com. Nusfalau
Mentionam ca aceste obiective au fost figurate pe plansele PUG si alaturi de ele au fost
reprezentate si obiectivele avute in vedere cu potential arheologic evidentiate in studiul
intocmit de catre specialistii Muzeului Judetean de Istorie si Arta pe care le enumeram in
continuare:
1. “Tigoiul lui Benedek” - Asezare epoca romana si evul mediu timpuriu
2. “Zovanykertalja” - vis-a-vis de fosta fabrica de caramida - asezare preistorica

epoca romana
Pagina 285 din 525

3. Terasa din spatele caselor cu nr. 151 - 527 (str. Mare) partea stanga a raului
Barcau - asezare epoca bronzului
4. Partea de sud a localitatii pe malul stang al raului Barcau vis-a-vis de Agromec -

asezare evul mediu timpuriu
5. Halmak Pataka - malul stang al Barcaului - asezari preistorice si medievale

timpurii
6. Halmak Pataka - malul stang al Barcaului la cca. 200 m sud de Statia de

pompare apa - asezare medievala timpurie
7. Borát Rét- partea dreapta a Barcaului pe terasa inalta, partea stanga a soselei
Boghis - Nusfalau - asezari neolitice, epoca bronzului, epoca romana si evul
mediu
8. Partea dreapta a soselei Boghis - Nusfalau pe terasa inalta la cca. 500 m de

statia de epurare - asezare epoca bronzului
In cazul in care pe amplasamentul delimitat de prezentul P.U.G. se constata ca apar zone

cu potential arheologic evidentiat intamplator ca urmare a actiunilor umane, altele decat
cercetarea arheologica (lucrari de constructii, lucrari de prospectiuni geologice, lucrari
agricole) sau ca urmare a actiunii factorilor naturali (seisme, alunecari de teren, eroziunea
solului, etc.) se vor respecta prevederile legislatiei privind protectia patrimoniului
arheologic - Ordonanta Guvernului nr. 43/2000 - republicata (M. Of. 352/2005) privind
protectia patrimoniului arheologic si declararea unor situri arheologice ca zone de interes
national).
In ceea ce priveste prezenta monumentelor naturale subliniem faptul ca APM Salaj are in
vedere ca zona comunei Nusfalau, unde traiesc cinci specii de pasari amenintate cu diparitia,
sa devina Sit Natura 2000 - sit de protectie care daca va fi declarat va impune masuri cu
caracter restrictiv pentru pastrarea caracterului ecologic al zonei.
Prin politica nationala si cea europeana, se vor accesa fonduri pentru acele activitati
economice care tin cont de conservarea speciilor de pasari (ecoturism si agroturism).
Comuna Nusfalau nu are pana in prezent pe teritoriul ei obiective industriale sau zone
periculoase. Aceste intentii sunt pastrate si de actuala conducere a comunei.
Reteaua principala de cai de comunicatii este constituita in principal din drumuri nationale si
judetene, completata cu drumuri comunale si de camp.
Asa cum s-a mai amintit cele mai importante drumuri nationale sunt DN 1H si DN 19B iar
cel mai important drum judetean este DJ 191D pe directia Boghis -Valcau de Jos; la doar 5
km se afla localitatea Boghis cu baile geotermale.
Pagina 286 din 525

In ceea ce priveste depozitarea deseurilor, acestea constau in rezultatul activitatilor casnice in

principal iar depozitarea se realizeaza actualmente in cadrul rampelor provizorii amenajate pe
teritoriul satului Nusfalau si Bilghez.
Disfunctionalitati Comuna Nusfălău

Cadrul natural ofera conditii favorabile.
Trebuie subliniat insa faptul ca in cazul unor topiri masive de zapada sau de precipitatii
abundente, in zona de terasa se pot produce deversari pe portiuni restranse si in cantitati
reduse. Si in aceste conditii sunt necesare lucrari de amenajare. In vederea maririi capacitatii
de preluare a volumului de apa se recomanda executarea unor lucrari de decolmatare cu
inlaturarea vegetatiei spontane.
In zonele deluroase, in portiunile cu inclinari mari, fenomenele de siroire sunt pe alocuri
insotite de fenomene de eroziune.
Combaterea acestor fenomene se va realiza prin infiintarea de santuri de scurgere pentru
preluarea torentilor de versant.
Serioase disfunctionalitati semnalam in cartierul de locuit de etnie rroma. Se impune
rezervarea unor suprafete de teren pentru extinderea zonei de locuinte, solutionarea gravelor
probleme tehnico - edilitare si de natura sanitara.
Masuri de protectie suplimentare necesita monumentele istorice mentionate anterior ca
facand parte din Lista monumentelor istorice aprobata cat si cele 8 amplasamente mentionate
prin studiul arheologic intocmit de specialistii Muzeului Judetean de Istorie.
Se recomanda intocmirea unor documentatii tehnice privind restaurarea si reconditionarea
monumentelor si accesarea unor programe de finantare prin intermediul Ministerului Culturii
si Cultelor potrivit legislatiei specifice.
Este necesara deasemenea intocmirea unor documentatii tehnice pentru rezolvarea lipsei
sistemului centralizat de canalizare si epurare a apelor uzate a celor doua localitati.
O alta problema majora este cea aferenta cailor de transport din care amintim in mod
deosebit nevoia imperioasa de a se construi in viitorul apropiat o centura ocolitoare a satului
Nusfalau care urmeaza a fi astfel protejat de importantul trafic generat pe viitor de autostrada
Bors - Brasov si accesul pe aceasta.
Comuna Nusfălău
Tabel 12.16
Domenii Disfunctionalitati Prioritati

1. Lipsa unei sosele de centura pentru trafic 1. Infiintarea unei sosele ocolitoare
greu 2. Executarea unui pod rutier peste
2. Lipsa unui pod rutier pe traseul Barcau
ocolitoarei 3. Executarea de imbracaminti definitive
Circulatie 3. Strazi cu imbracaminte provizorie 4. Repararea portiunilor degradate
4. Strazi cu imbracaminte din piatra 5. Masuri pentru intretinerea santurilor
degradate 6. Executarea trotuarelor
5. Colmatarea santurilor stradale 7. Executarea de piste pentru biciclisti
6. Lipsa trotuarelor
Pagina 287 din 525

7. Lipsa unor piste de biciclisti

Fond 1. Stare degradata a dotarilor existente 1. Reparatia capitala a dotarilor existente
construit 2. Lipsa unui centru comunitar in cartierul 2. Infiintarea acestui centru
de rromi 3. Infiintarea unui parc pt. servicii de
3. Lipsa de terenuri amenajate pentru tranzit
investitii
Spatii 1. Teren de sport nemodernizat 1. Modernizare teren de sport
plantate, 2. Lipsa de spatii plantate de protectie 2. Infiintarea de plantatii de protectie
agrement, 3. Aspect neingrijit al malurilor raului 3. Infiintarea de parc pe malurile
sport Barcau Barcaului
1. Infiintarea sistemelor centralizate pt:
1. Lipsa sistemelor centralizate pentru: - canalizare menajera si statie de epurare
- canalizare menajera si statie de epurare - colectarea deseurilor menajere
Probleme de - colectarea deseurilor menajere - definitivarea investitiei - alimentare cu
mediu - alimentare cu apa apa
1. Lipsa protectiei intravilanului fata de 1. Infiintare culoar de protectie

traseul autostrazii autostrada
2. Vestigii arheologice neprotejate 2. Figurarea si respectarea normelor de
3. Lipsa zonelor de protectie fata de protectie arheologica
Protejarea
culoarele tehnice si sanitare 3. Infiintarea zonelor de protectie
zonelor
4. Starea degradata a castelului Banffy si a tehnice si sanitare
parcului 4. Restaurare castel si parc
5. Zona cu pericol de inundatii partea stanga 5. Construirea unui dig de protectie
a str. Garii
Principalele directii de dezvoltare sunt cele care au fost prevazute in planurile de dezvoltare
regionale si judetene ele vizand urmatoarele domenii:
Echiparea tehnica a teritoriului
- Realizarea Parcului de servicii de tranzit a localitatii Nusfalau;
- Implementarea sistemului de canalizare apa menajera si statie de epurare (proiectare

si identificare surse de finantare a investitiei);
- Dezvoltarea colectarii selective a deseurilor (finantare aprobata);
- Infiintarea retelei rutiere ocolitoare a satului Nusfalau (proiectare si identificare surse

de finantare a investitiei);
- Reabilitarea retelei de drumuri publice de legatura cu teritoriile administrative

inconjuratoare, consolidare si constructie noua de poduri;
Pagina 288 din 525

- valorificarea superioara a potentialului turistic al localitatilor Nusfalau si Bilghez prin

diversificarea si ridicarea calitativa a serviciilor oferite si o corecta conservare si
protejare a mediului natural.
Aceasta dezvoltare ar contribui la relansarea economico-sociala a ambelor sate in corelare cu

programul propriu de dezvoltare.
Materializarea programului de dezvoltare ar urma sa fie posibila numai printr-o abordare
pozitiva si in echipa din partea tuturor factorilor implicati: investitori locali, primarie,
institutii judetene si nu in ultimul rand ministere.
Obtinerea unor finantari externe in tandem cu cele locale, constituie cheia rezolvarii
neajunsurilor existente.
In urma analizelor efectuate, elaboratorul P.U.G. apreciaza ca nu exista constrangeri si
prezenta unor limite fizice care sa franeze dezvoltarea celor doua localitati. Nu exista pozitii
diferite intre proiectant si beneficiarul documentatiei, primaria Nusfalau.
Pentru continuitatea si aprofundarea propunerilor generale reglementate prin PUG este
obligatorie intocmirea unor Planuri Urbanistice Zonale pentru terenurile care au instituite
interdictii temporare de construire. De asemenea se vor comanda Planuri Urbanistice de
Detaliu (dupa caz), studii de prefezabilitate, fezabilitate, proiecte tehnice si detalii de
executie pentru toate obiectivele de utilitate publica mentionate.
12.5. Concluzii
Pentru Bazinul Hidrografic Crișuri e recomandă, luând în considerare și Strategia Națională
de Management al Riscului la Inundații pe termen mediu și lung, luarea unor acțiuni
preventive concentrate spre prevenirea/diminuarea pagubelor potențiale generate de
inundații în vederea creșterii rezistenției prin rnăsuri integrate, respectiv prin evitarea
construcției de locuinte și de obiective sociale, culturale și/sau economice în zonele
potențial inundabile, cu prezentarea în documentațiile de urbanism a datelor privind
efectele inundațiilor anterioare; adaptarea dezvoltărilor viitoare la condițiile de risc la
inundatii.
Pagina 289 din 525

CAPITOLUL 13. ANALIZA CRITICA A CAPACITATILOR DE

TRANSPORT A DEBITELOR LICHIDE SI SOLIDE DE
CATRE PODURI SI PODETE AMPLASATE PE CURSURILE
DE APA, A STARII LOR TEHNICE SI FUNCTIONALE, A
SITUATIEI EROZIUNILOR IN ZONA ACESTOR
INFRASTRUCTURI. PROPUNERI DE ACTIUNI SI MASURI.
13.1 Introducere
In categoría podurilor sunt incluse poduri permanente, poduri suspendate, podete, punti
pentru pietoni, poduri din beton si conducte.
Dupa verificarea dimensiunilor acestor poduri si podete au fost excluse cele care nu
influenteaza rezultatele modelarii.
In continuare sunt descrise cateva aspecte de modelare a podurilor prin softul Mike 11.
Fig. 13.1 Aspecte de modelare a podurilor prin softul Mike 11.
Pagina 290 din 525

Podurile au fost modelate in in Mike 11 printr-un sistem format dintr-o unitate conductă
(culvert), folosind un raport adâncime/lătime, în asociatie cu o unitate deversor (weir),
pentru a reprezenta ocolirea (tranzitarea) podului sau revărsarea (depăsirea) peste pod.
Toate podurile care au o influentă semnificativă asupra debitului raului au fost incluse în
model.
Fig. 13.2 Exemplu de descriere grafica a unui pod cu Mike 11, folosind o unitate
conducta
Pentru fiecare eveniment simulat, respectiv probabilitatile de 0.1%, 1%, 5% si 10%, a

fost realizată o analiză hidraulică a podurilor. Aceasta ia în considerare următoarele criterii:
 Depăsirea de către apă,
 Viteză maximă.
Pagina 291 din 525

13.2 Prezentarea si analizarea capacitatilor de transport a podurilor.
13.2.1. Raul Barcău
Fig. 13.3 - Poduri analizate pe r. Barcău
Pagina 292 din 525

Tabel 13.1 Lista podurilor analizate pe r.Barcău
ID NrPod Profil Tip POINT_X POINT_Y

1 BA 1 11 conducata 264914.5 642925.6
2 BA 2 21 CF 266684.8 642502.7
3 BA 3 29 rutier 268608.9 642026.5
4 BA 4 58 rutier 272415.0 641164.9
5 BA 5 76 rutier 275418.2 641220.2
6 BA 6 133 rutier 283090.7 643322.3
7 BA 7 133 rutier 287144.2 644674.4
8 BA 8 133 rutier 287147.7 644693.6
10 BA 9 261 rutier 291868.8 647960.8
11 BA 10 302 pietonal 294320.5 649850.1
12 BA 12 394a CF 298334.1 652004.4
13 BA 11 390a CF 297741.0 651458.3
14 BA 12 396a CF 298403.1 652160.6
15 BA 13 399a rutier 298472.5 652228.5
16 BA 14 445 pietonal 302638.9 650580.7
17 BA 15 465 rutier 303577.1 649683.7
18 BA 16 493 rutier 305006.0 648342.6
19 BA 17 528 rutier 308262.1 648331.5
20 BA 18 556 rutier 312157.9 648233.3
21 BA 19 570 rutier 313937.3 647775.6
22 BA 20 613 rutier 315009.5 643767.4
23 BA 21 628 rutier 314856.5 642879.9
24 BA 22 638 CF 314890.5 642282.2
25 BA 23 645 rutier 314672.5 641873.2
26 BA 24 670 rutier 313473.8 641265.2
27 BA 25 baraj 313093.7 641307.1
28 BA 26 746 rutier 314711.8 638389.8
29 BA 27 755 rutier 315984.5 638492.1
30 BA 28 772 CF 317083.6 638774.2
31 BA 29 784 rutier 318101.0 639051.2
32 BA 30 789 rutier 318873.1 638965.6
33 BA 31 834 rutier 323007.5 638485.9
34 BA 32 856 cf 324133.5 637490.9
35 BA 33 860 pietonal 325411.1 636825.7
36 BA 34 879 rutier 326224.5 636153.9
37 BA 35 886 rutier 326514.2 635712.3
38 BA 36 893 rutier 326822.7 635327.8
39 BA 37 893 pietonal 326834.7 635301.7
40 BA 38 898 pietonal 326807.3 634793.6
41 BA 39 936 rutier 327701.5 631227.6
42 BA 40 945 rutier 328438.8 630832.1
43 BA 41 951 rutier 328679.5 630510.2
44 BA 42 960 rutier 328800.5 629543.6
46 BA 43 978 rutier 328692.7 627836.0
47 BA 44 981 rutier 328635.8 627624.7
48 BA 45 983 rutier 328521.8 627399.6
49 BA 46 990 rutier 328150.2 627054.4
50 BA 47 1001 rutier 327716.1 626455.4
51 BA 48 1005 rutier 327282.2 626396.1
52 BA 49 1006 pietonal 327261.1 626319.0
53 BA 50 1025 rutier 325739.4 625405.5
55 BA 50 1025 rutier 325221.0 625136.9
56 BA 51 1076 rutier 326885.6 622983.0
57 BA 52 1090 rutier 327888.8 621687.6
58 BA 53 1138 rutier 331078.7 618439.8
Pagina 293 din 525

13.2.2. Râul Crișul Alb
Fig. 13.4 - Poduri analizate pe r. Crișul Alb
Pagina 294 din 525

Tabel 13.3 Lista podurilor analizate pe r.Crișul Alb

PRIMARYIND Numar_pod ID1 POINT_X POINT_Y
3 CA 28 1 336825.3 535664.6
4 CA 27 2 338864.8 535183.1
5 CA 26 3 339149.8 535013.8
6 CA 25 4 338658.5 531620.0
7 CA 24 5 338576.8 531486.4
8 CA 23 6 338565.1 531212.4
9 CA 21 7 338081.1 530465.8
10 CA 20 8 338074.1 529931.3
11 CA 19 9 338286.6 529219.4
12 CA 22 10 338135.6 530582.4
13 CA 18 11 338409.7 529080.9
14 CA 17 12 338732.1 528069.1
15 CA 16 13 338714.0 526836.0
16 CA 15 14 338731.4 526704.8
18 CA 14 15 338610.9 526300.4
19 CA 13 16 338595.2 525915.3
20 CA 12 17 338565.4 525288.8
21 CA 11 18 338832.1 524728.0
22 CA 10 19 339122.7 524345.3
23 CA 9 20 339243.7 523350.9
24 CA 8 21 339305.9 523236.9
25 CA 7 22 337816.1 522740.3
26 CA 6 23 337354.6 522234.6
27 CA 5 24 337159.1 521859.0
28 CA 4 25 335521.6 520361.1
29 CA 3 26 335584.0 520299.4
30 CA 2 27 335659.2 519547.7
31 CA 1 28 335566.4 519314.6
35 CA 31 29 220498.5 575351.6
36 CA 32 30 232473.5 563641.7
37 CA 33 31 233436.7 562709.1
38 CA 35 32 258840.4 552761.3
39 CA 36 33 266767.1 552302.7
40 CA 37 34 277106.1 546517.3
41 CA 38 35 279220.1 542876.7
42 CA 39 36 264506.0 552342.9
43 CA 40 37 273717.3 548624.8
44 CA 41 38 275104.1 547021.7
45 CA 42 39 280823.8 541179.3
46 CA 34 40 250957.0 552940.0
47 CA 43 41 283084.4 537238.0
48 CA 44 42 292244.0 535885.9
49 CA 45 43 310862.9 532921.8
50 CA 46 44 314863.9 523533.3
51 CA 47 45 314714.4 522275.8
52 CA 48 46 283568.3 537487.4
53 CA 49 47 288439.0 537604.1
54 CA 50 48 295340.2 534281.5
55 CA 51 49 295387.5 534251.0
Pagina 295 din 525

56 CA 52 50 295860.2 533717.7
57 CA 53 51 299938.3 535364.6
58 CA 54 52 301681.3 535618.6
59 CA 55 53 305612.6 533824.5
60 CA 56 54 309308.9 534808.1
61 CA 57 55 311400.3 532871.7
62 CA 58 56 311734.1 531838.7
63 CA 59 57 312026.0 530565.1
64 CA 60 58 312183.5 530126.3
65 CA 61 59 312013.6 527776.2
66 CA 62 60 312931.6 526134.7
67 CA 63 61 315155.1 523088.8
68 CA 64 62 314797.2 522308.6
69 CA 65 63 314703.6 522278.0
70 CA 66 64 315305.3 521656.9
71 CA 67 65 316243.9 521415.2
72 CA 68 66 317385.8 522171.7
73 CA 69 67 318060.5 522734.6
74 CA 70 68 319545.6 522851.2
75 CA 71 69 321229.4 523278.2
76 CA 72 70 323969.0 522375.5
77 CA 73 71 327697.7 521405.4
78 CA 74 72 328301.6 519158.7
79 CA 75 73 329655.7 516863.1
80 CA 76 74 332633.5 515628.0
81 CA 77 75 333207.2 515717.5
82 CA 79 76 333983.1 515509.0
83 CA 78 77 333644.6 515516.0
84 CA 80 78 334863.2 515905.9
85 CA 81 79 335057.7 516237.8
86 CA 82 80 323329.4 522814.1
87 CA 83 81 326464.3 521820.6
88 CA 84 82 329267.6 517346.9
89 CA 85 83 329315.3 517293.2
90 CA 86 84 330998.8 516319.8
91 CA 87 85 332182.1 515765.6
92 CA 88 86 334672.0 515726.4
93 CA 89 87 256508.1 552389.4
94 CA 90 88 257314.6 552322.8
95 CA 91 89 258516.1 552484.6
97 CA 92 90 295189.6 534334.9
98 CA 93 91 307258.9 534068.3
101 CA 94 92 329875.4 516412.8
102 CA 95 93 333451.9 515579.8
103 CA 96 94 333566.5 515547.1
104 CA 97 95 335499.7 517726.1
107 CA 98 96 335497.1 518937.6
110 CA 99 97 336404.7 520876.9
111 CA 100 98 339151.3 524349.2
115 CA 29 99 338777.7 527430.5
117 CA 101 100 339588.8 533758.5
118 CA 102 101 338876.9 527767.0
121 CA 103 102 340298.0 523069.1
126 CA 30 103 338593.4 528806.2
Pagina 296 din 525

13.2.3. Raul Crișul Negru
Fig. 13. 5 Poduri analizate pe r. Crișul Negru
Pagina 297 din 525

Tabel 13.5 Lista podurilor analizate pe r.Crișul Negru
ReleveuPod ID4 Numar_pod POINT_X POINT_Y

Releveu_CN_afluenti_1 1 CN 76 229126.4 580496.8
Releveu_Crisul_Negru_62 16 CN 74 235486.9 576796.7
Lazuri de Beius - Izbuc 1 59 CN 1 303149.6 568461.6
Pagina 298 din 525


Rapa_Lazuri de beius 1 81 CN 23 301275.8 571236.7
Tamasda Rapa 3 98 CN 42 258103.3 585215.6
Tamasda Rapa 2 99 CN 41 265915.3 589973.6
Tamasda Rapa 1 100 CN 40 254648.8 581850.3
Pagina 299 din 525

CAPITOLUL 14 – STABILIREA RISCULUI SOCIAL ACCEPTAT LA

INUNDATII PENTRU LOCALITATI, OBIECTIVE SOCIO-
ECONOMICE, TERENURI AGRICOLE, OBIECTIVE SPECIALE SAU
GRADUL DE PROTECTIE ADECVAT ACESTOR RECEPTORI DE
RISC

protecţia si diminuarea efectelor inundaţiilor in bazinul hidrografic Crisuri" al 14-lea capitol
îl reprezintă stabilirea riscului social acceptat la inundatii pentru diversii receptori de risc si
are la baza analiza obiectivelor specifice ale Strategiei Nationale de Management al
Riscului la Inundatii pe termen mediu si lung.
Obiectivele economice ale Strategiei cuprind:

- prevenirea sau minimizarea pierderilor economice prin reducerea riscului la inundaţii
pentru zonele populate, obiectivele economice şi bunuri - obiectivul pe termen lung este
asigurarea protecţiei localităţilor pentru viituri cu probabilităţi de depăşire cuprinse între 1%
şi 0,1%, diferenţiat în funcţie de rangul localităţilor, în condiţiile aplicării unor criterii
tehnico-economice, sociale şi de mediu (0.1% pentru metropole, 0.2% pentru zonele urbane
dezvoltate – cu peste 150000 locuitori, 0.5% pentru zonele urbane cu dezvoltare medie – cu
peste 75000 locuitori, 1% pentru zonele locuite) si 10% pentru zonele agricole fara locuinte
sau bunuri sociale si economice importante;
pentru infrastructurile existente;
pentru terenurile agricole cultivate;
- prevenirea sau minimizarea pierderilor economice prin reducerea riscului la inundaţii şi
măsuri de protecţie locală în zonele populate;
- prevenirea sau minimizarea pierderilor economice prin intermediul unor metode de
proiectare şi sisteme de protecţie adaptate pentru infrastructura existentă şi viitoare;
- prevenirea sau minimizarea pierderilor economice prin controlarea utilizării terenurilor,
promovarea agriculturii cu vulnerabilitate scăzută în zonele expuse la inundaţii şi sisteme de
protecţie, acolo unde sunt pe deplin justificate, în zonele agricole.
Obiectivele sociale ale Strategiei sunt:

- informarea, consultarea şi participarea populaţiei expuse cu privire la strategia şi planul
de gestionare a riscului la inundaţii, precum şi la planul de acţiune aferent;
- prevenirea şi minimizarea riscului la inundaţii pentru populaţie şi comunităţile umane;
asigurarea securităţii populaţiei localităţilor aflate în zonele inundabile/cu risc ridicat la
inundaţii, la evenimente cu o perioadă de revenire de cel puţin o dată la o sută de ani;
Pagina 300 din 525

- reducerea riscului la inundaţii pentru comunităţile umane, prin intermediul unei mai
bune pregătiri, prognozării şi avertizării mai bune a inundaţiilor, asistenţei în timpul
producerii situaţiilor de urgenţă şi pentru revenirea la condiţii sigure şi normale, strămutării,
dacă este necesar etc.;
- prevenirea şi diminuarea riscului la inundaţii pentru bunurile publice (spitale, şcoli
etc.), infrastructura vitală (reţele de alimentare cu apă, gaze, energie electrică etc.), utilităţile
publice, amenajările publice şi zonele de agrement;
- prevenirea apariţiei bolilor infecţioase (cazuri izolate de epidemii) datorate ingestiei
sau contactului cu apa nepotabilă (boala diareică acută, dizenteria, febra tifoidă etc.) sau cu
alimente contaminate, precum şi prevenirea îmbolnăvirilor populaţiei ca urmare a expunerii
la poluări datorate inundaţiilor;
- prevenirea epizootiilor la animale;
- asigurarea accesului la infrastructura importantă (drumuri, căi ferate) şi către zone
sigure în timpul inundaţiilor;
- asigurarea accesului la infrastructurile critice (sursele şi sistemele de alimentare cu apă,
gaze, energie, poduri, podeţe, punţi, aeroporturi, spitale, şcoli, lucrările de protecţie a
populaţiei etc.) în timpul desfăşurării fenomenului de inundaţii;
- evacuarea şi asigurarea condiţiilor necesare supravieţuirii.
14.1. Raul Barcau
Pe sectorul raului Barcau, in urma analizei suprafetelor inundate in cazul debitelor cu

probabilitatile de aparitie de 0.1%, 1%, 5% si 10% si in conformitate cu obiectivele Strategiei
Nationale de Management al Riscului la Inundatii in privinta asigurarii protecţiei localităţilor,
a obiectivelor social-economice si a bunurilor comunitatii (0.1% pentru metropole, 0.2%
pentru zonele urbane dezvoltate – cu peste 150000 locuitori, 0.5% pentru zonele urbane cu
dezvoltare medie – cu peste 75000 locuitori, 1% pentru zonele locuite, 10% pentru zonele
agricole fara locuinte sau bunuri sociale si economice importante) se constata ca vor fi
afectate de inundatii un numar de 9 localitati cu o populatie mai mica de 75000 locuitori,
nicio localitate aflata intr-o zona urbana dezvoltata sau cu dezvoltare medie si cca. 750 ha
teren arabil.
In tabelul urmator se prezinta lista localitatilor ce vor fi afectate de inundatii in cazul unor
debite cu diferite probabilitati de aparitie, in functie de rangul acestora, precum si numarul de
case aferent.
Pagina 301 din 525

Tabel 14.1
Nr. case
Nr.
Localitatea posibil
crt.
afectate
1 Valcau de Jos 30
2 Boghis 20
3 Nusfalau 0
4 Ip 10
5 Marca 22
6 Balc 20
7 Abram 16
8 Marghita 7
9 Ciuhoi 55
14.2. Raul Crisul Alb
In cazul sectorului raului Crisul Alb, in urma analizei suprafetelor inundate in cazul debitelor
cu probabilitatile de aparitie de 0.1%, 1%, 5% si 10% si in conformitate cu obiectivele
Strategiei Nationale de Management al Riscului la Inundatii in privinta asigurarii protecţiei
localităţilor, a obiectivelor social-economice si a bunurilor comunitatii (0.1% pentru
metropole, 0.2% pentru zonele urbane dezvoltate – cu peste 150000 locuitori, 0.5% pentru
zonele urbane cu dezvoltare medie – cu peste 75000 locuitori, 1% pentru zonele locuite, 10%
pentru zonele agricole fara locuinte sau bunuri sociale si economice importante) se constata
ca 19 localitati si cca. 2800 de case vor fi afectate de inundatii.
Trebuie mentionat ca din cele 19 localitati, niciuna nu se afla intr-o zona urbana dezvoltata
sau cu dezvoltare medie.
De asemenea, in cazul debitelor cu probabilitatea de depasire de 10% - gradul social acceptat

pentru zone agricole vor fi posibil afectate cca. 4200 ha.
Lista localitatilor ce vor fi afectate se prezinta in tabelul urmator.
Pagina 302 din 525

Tabel 14.2
Nr. case
Nr.
Localitatea posibil
crt.
afectate
1 Blajeni 18
2 Baia de Cris 24
3 Brad 841
4 Buces 65
5 Criscior 289
6 Halmagiu 22
7 Plescuta 3
8 Ribita 4
9 Vata de Jos 55
10 Almas 4
11 Barsa 8
12 Bocsig 170
13 Buteni 2
14 Dieci 8
15 Gurahont 60
16 Ineu 941
17 Chisineu Cris 103
18 Sicula 1
19 Pilu 180
14.3. Raul Crisul Negru
Pe sectorul raului Crisul Negru, in urma analizei suprafetelor inundate in cazul debitelor cu
probabilitatile de aparitie de 0.1%, 1%, 5% si 10% si in conformitate cu obiectivele Strategiei
Nationale de Management al Riscului la Inundatii in privinta asigurarii protecţiei localităţilor,
a obiectivelor social-economice si a bunurilor comunitatii (0.1% pentru metropole, 0.2%
pentru zonele urbane dezvoltate – cu peste 150000 locuitori, 0.5% pentru zonele urbane cu
dezvoltare medie – cu peste 75000 locuitori, 1% pentru zonele locuite, 10% pentru zonele
agricole fara locuinte sau bunuri sociale si economice importante) se constata ca vor fi
afectate de inundatii un numar de 22 localitati cu o populatie mai mica de 75000 locuitori,
nicio localitate aflata intr-o zona urbana dezvoltata sau cu dezvoltare medie si cca. 4700 ha
teren arabil.
In tabelul urmator se prezinta lista localitatilor ce vor fi afectate de inundatii in cazul unor
debite cu diferite probabilitati de aparitie, in functie de rangul acestora, precum si numarul de
case aferent.
Pagina 303 din 525

Tabel 14.3
Nr. case
Nr.
Localitatea posibil
crt.
afectate
1 Avram Iancu 315
2 Batar 1
3 Ciumeghiu 661
4 Misca 338
5 Zerind 112
6 Carpinet 60
7 Cristioru de Jos 53
8 Lunca 19
9 Vascau 124
10 Beius 161
11 Draganesti 39
12 Lazuri de Beius 19
13 Lunca 139
14 Rieni 25
15 Tarcaia 18
16 Capalna 268
17 Cociuba Mare 116
18 Finis 28
19 Pocola 29
20 Soimi 55
21 Tinca 256
22 Uileacu de Beius 98
14.4. Raul Crisul Repede
In cazul sectorului raului Crisul Repede, in urma analizei suprafetelor inundate in cazul
debitelor cu probabilitatile de aparitie de 0.1%, 1%, 5% si 10% si in conformitate cu
obiectivele Strategiei Nationale de Management al Riscului la Inundatii in privinta asigurarii
protecţiei localităţilor, a obiectivelor social-economice si a bunurilor comunitatii (0.1%
pentru metropole, 0.2% pentru zonele urbane dezvoltate – cu peste 150000 locuitori, 0.5%
pentru zonele urbane cu dezvoltare medie – cu peste 75000 locuitori, 1% pentru zonele
locuite, 10% pentru zonele agricole fara locuinte sau bunuri sociale si economice importante)
se constata ca 13 localitati si cca. 3800 de case vor fi afectate de inundatii.
Din cele 13 localitati posibil afectate de inundatii, Oradea este singura localitate care se afla
intr-o zona urbana dezvoltata.
Pagina 304 din 525

De asemenea, in cazul debitelor cu probabilitatea de depasire de 10% - gradul social acceptat

pentru zone agricole vor fi posibil afectate cca. 110 ha.
Lista localitatilor ce vor fi afectate se prezinta in tabelul urmator.
Tabel 14.4
Nr. case
Nr.
Localitatea posibil
crt.
afectate
1 Poieni 53
2 Ciucea 18
3 Negreni 43
4 Bulz 36
5 Bratca 72
6 Suncuius 63
7 Vadu Crisului 16
8 Auseu 0
9 Alesd 69
10 Tileagd 0
11 Osorhei 116
12 Oradea 2968
13 Girisu de Cris 412
Pagina 305 din 525

CAPITOLUL 15 EVALUAREA RISCULUI LA INUNDAŢII

PROVOCATE DE VIITURI RAPIDE. IDENTIFICAREA CURSURILOR
DE APĂ PE CARE SE PRODUC VIITURI RAPIDE. REGIONALIZĂRI
CARACTERISTICE. LOCALITĂŢI ŞI POPULAŢIE EXPUSĂ
RISCULUI VIITURILOR RAPIDE. ISTORIC
O viitura produsă de ploi torenţiale poate fi considerată rapidă atunci când sunt îndeplinite
următoarele condiţii:
- suprafaţa bazinului de recepţie este cuprinsă între câţiva km2 şi 200 km2;
- timpul de concentrare este mai mic de 6 ore;
- durata ploii torenţiale este de maxim 3 ore;
- viitura este generată de o precipitaţie torenţială care depăşeşte 100 l/m2.
Elementele care favorizează producerea viiturilor rapide pot fi grupate în:

a) Caracteristici fizico-geografice ale bazinului şi reţelei hidrografice:
- suprafaţa bazinului,
- forma bazinului,
- panta versanţilor,
- panta râului principal,
- densitatea reţelei de drenaj,
- gradul de împădurire,
- utilizarea terenului,
- textura solului,
- capacitatea de înmagazinare a coloanei de sol.
b) Factori agravanţi (naturali şi antropici)
- naturali (umiditatea iniţială a solului din bazin, friabilitatea rocilor),
- antropici (lipsa măsurilor antierozionale şi de corectare a formaţiunilor torenţiale,
despăduririle excesive, practice agricole neadecvate).
În urma analizei raportării transmise de Administraţia Bazinală de Apă Crişuri către

Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (I.N.H.G.A.) şi Administraţia
Naţională „Apele Române” (A.N.A.R.) cu privire la evaluarea preliminară a riscului la
inundaţii în conformitate cu cerinţele de raportare pentru Statele Membre a Directivei
2007/60/CE privind evaluarea şi managementul riscului la inundaţii se constată că pe
suprafaţa bazinului hidrografic ce prezintă interes nu s-a înregistrat nicio viitură rapidă.
Pagina 306 din 525

CAPITOLUL 16 - EVALUAREA PRELIMINARĂ A RISCULUI

LA INUNDAȚII PROVOCATE DE REVĂRSAREA
CURSURILOR MARI DE APĂ. STAREA CURENTĂ,
CALIBRARE ȘI MĂSURI VIITOARE. IMPACTUL LOR.
16.1. Introducere
Situat în partea de vest a României, bazinul hidrografic al Crişurilor este mărginit la nord şi
nord-est de bazinul Someşului, la est şi sud de bazinul Mureşului, iar la vest de frontiera cu
Republica Ungară.
În ce priveşte teritoriul administrativ, bazinul hidrografic Crişuri cuprinde aproape integral
judeţul Bihor, precum şi părti din judeţele: Satu-Mare, Sălaj, Cluj, Hunedoara şi Arad.
Bazinul Crişurilor este încadrat între 46°03’ şi 47°40’ latitudine nordică şi 21°15’ şi 23°10’
longitudine estică, incluzând următoarele râuri principale: Crişul Alb, Crişul Negru, Crişul
Repede, Barcăul şi Ierul, care se unesc pe teritoriul Ungariei, formând un singur curs ce
confluează cu Tisa.
Suprafaţa totală a bazinului Crişurilor este de 25.537 km2, din care 14.860 km2 pe teritoriul
României (6,3% din suprafaţa ţării), repartizaţi astfel pe bazine hidrografice: Crişul Alb 4240
km2, Crişul Negru 4237 km2, Crişul Repede 2986 km2, Barcău 2005 km2, Ier 1392 km2.
Bazinul hidrografic Crişuri cuprinde un număr de 365 cursuri de apă codificate, lungimea
reţelei hidrografice fiind de 5785 km, ceea ce reprezintă 7,3% din lungimea totală a reţelei
hidrografice a ţării.
16.2. Starea curentă și impactul provocat de inundații în bazinul hidrografic Crișuri.

Suprafațe, populație afectată, localități, locuințe
In acest capitol se va prezenta sub forma de sinteză (vezi detalii în cap. 11), modul în care
inundațiile, de probabilități de depăsire: 0.1%, 1%, 5% și 10% afectează terenurile și
localitățile aferente din bazinul Crișuri.
Pagina 307 din 525

16.2.1 Raul Barcău.

arabil, pasuni, curți și construcții și lunci de râu.
In anexa nr. 1 sunt prezentate pentru localitătile din bazinul hidrografic Barcău, pentru
probabilitățile de depasire 0.1%, 1%, 5% si 10%, atât suprafețele inundate defalcate pe
următoarele categorii de folosința: curți și zone construite, terenuri neproductive, lunca râu și
tufăriș, cât și numărul de gospodării inundate. Numărul de locuitori afectați se poate calcula
cazul județelor Bihor și Sălaj.
Pagina 308 din 525

Tabel 16.1.1 Suprafete totale de teren, pe raul Barcău, repartizate pe diverse folosințe ale
terenului, afectate de inundațiile de probabilități de depășire 0.1%, 1%, 5% si 10%.
curti, constr Folosinta teren -ha

Probabilitate Suprafata-ha
-ha arabil livezi neproductiv pasuni paduri lunca rau tufaris
0.1% 13297.9 748.5 6343.9 20.0 1.3 5107.5 262.3 330.7 189.9
1% 5885.7 288.1 2833.4 4.9 0.8 2189.2 86.5 221.3 90.9
5% 2999.3 157.7 1249.6 1.4 0.4 1202.8 65.7 201.3 75.0
10% 2015.4 84.9 750.9 1.3 0.3 854.7 27.3 193.7 67.0
Numarul total al caselor afectate de inundatii pe râul Barcău variază de la peste 20 de case,
pentru probabilitatea de 10%, la peste 1060 de case pentru probabilitatea de 0.1% .
16.2.2 Râul Crișul Alb

Conform datelor din tabelul 16.1.2. suprafata inundata la probabilitatile de depasire 0.1%,
1%, 5% si 10% variaza de la 7209.2 ha, pentru probabilitatea de 10%, la 28232.7 ha, pentru
probabilitatea de 0.1%.
Cele mai insemnate suprafete inundate apartin urmatoarelor categorii: arabil, pasuni, curti si
constructii.
In anexa nr. 2 sunt prezentate pentru principalele localitati situate în b.h. Crișul Alb pentru
probabilitatile de depasire 0.1%, 1%, 5% si 10%, atat suprafetele inundate defalcate pe
urmatoarele categorii de folosinta: curti si zone construite, terenuri neproductive, lunca rau si
tufaris, cat si numarul de gospodarii inundate. Numărul de locuitori afectați se poate calcula
cazul județelor Arad și Hunedoara.
Tabel nr. 16.1.2 Suprafete totale de teren, pe afluenţii raului Crișul Alb, repartizate pe
diverse folosinte a terenului, afectate de inundatiile de probabilitati de depasire 0.1%, 1%,
5% si 10%.
0.1 28232.7 1421.5 18639.1 35.6 10.6 5565.4 673.1 720.6 1166.7
1.0 16739.4 878.4 10200.9 0.1 6.8 3671.7 225.8 696.5 1059.3
5.0 8944.7 220.3 4976.8 - 3.6 1910.4 174.4 693.4 965.7
10.0 7209.2 161.9 4269.7 - 2.8 1000.2 161.2 689.9 923.6
16.2.3 Râul Crișul Negru
Conform datelor din tabelul 16.1.3. suprafata inundata la probabilitatile de depasire 0.1%,
1%, 5% si 10% variaza de la 7871.7 ha, pentru probabilitatea de 10%, la 47721.7 ha, pentru
probabilitatea de 0.1%.
Pagina 309 din 525

Cele mai insemnate suprafete inundate apartin urmatoarelor categorii: arabil, pasuni, curti si
constructii, păduri.
In anexa nr. 3 sunt prezentate pentru principalele localitati situate în b.h. Crișul Negru pentru
probabilitatile de depasire 0.1%, 1%, 5% si 10%, atat suprafetele inundate defalcate pe
urmatoarele categorii de folosinta: curti si zone construite, terenuri neproductive, lunca rau si
tufaris, cat si numarul de gospodarii inundate. Numărul de locuitori afectați se poate calcula
cazul județelui Bihor.
Tabel nr. 16.1.3 Suprafete totale de teren, pe afluenţii raului Crișul Negru, repartizate pe
diverse folosinte a terenului, afectate de inundatiile de probabilitati de depasire 0.1%, 1%,
5% si 10%.
0.1 47721.7 2505.9 34579.8 36.1 263.4 7124.8 1322.0 956.8 832.3
1.0 26063.7 1436.4 17863.3 2.3 129.7 4365.5 833.8 660.7 772.0
5.0 11830.2 362.4 7602.7 0.5 1.5 2051.3 507.2 655.6 649.0
10.0 7871.7 161.1 4720.3 0.4 1.2 1450.0 298.9 647.2 591.6
16.2.4 Raul Crișul Repede.

arabil, curți și construcții, pasuni și lunci de râu.
In anexa nr. 4 sunt prezentate pentru localitătile din bazinul hidrografic Crișul Repede pentru
probabilitățile de depasire 0.1%, 1%, 5% si 10%, atât suprafețele inundate defalcate pe
următoarele categorii de folosința: curți și zone construite, terenuri neproductive, lunca râu și
tufăriș, cât și numărul de gospodării inundate. Numărul de locuitori afectați se poate calcula
cazul județelor Bihor și Cluj.
Tabel nr. 16.1.4. Suprafete totale de teren, pe raul Crișul Repede, repartizate pe diverse
10%.
probabil.
0.1% 8182.5 2301.4 2990.3 43.2 209.3 1414.3 144.5 756.1 222.3
1% 5768.6 1402.6 1890.8 20.6 146.8 1175.3 123.2 734.1 209.4
5% 2435.9 326.7 397.0 2.4 128.0 610.4 95.0 694.7 169.2
10% 1713.3 132.6 111.2 1.4 96.9 482.6 65.9 679.2 135.9
Pagina 310 din 525

Numarul total al caselor afectate de inundatii pe râul Crișul Repede variază de la peste 40
de case, pentru probabilitatea de 10%, la peste 4240 de case pentru probabilitatea de
0.1% .
16.3. Pagube potentiale economice.

Impactul monetar (vezi Tab. 16.3.1), sub aspectul pagubelor provocate de inundarea pe
cursul principal al Barcăului, a terenurilor, a gospodăriilor populaţiei, a obiectivelor
economice, a drumurilor şi podurilor se ridică la peste 2.3 mil.lei la inundatii de
probabilitatea de 10% şi la peste 36 mil.lei la inundatii de probabilitatea de 0,1%
Tabel 16.3.1 Pagube potențiale pe sectorul râului Barcău

Fanete terenuri
1 0.1 6343.9 5107.5 262.3 211.2 11924.9 1067 36,369
2 1 2833.4 2189.2 86.5 96.6 5205.7 194 10,762
Barcau
3 5 1249.6 1202.8 65.7 76.8 2594.8 69 4,425
4 10 750.9 854.7 27.3 68.5 1701.5 26 2,359
Râul Barcău
40000
36000
32000
28000
24000
PAGUBA (MII LEI)
20000
Paguba Total (mii lei)
12000
8000
4000
0
0.1 1 10
-4000
p (%)
Fig. 16.2.1 Dependenta dintre amploarea pagubelor si probabilitatea de depasire a viiturilor

pe raul Barcau.
Impactul (vezi Tab. 16.3.2), sub aspectul pagubelor provocate de inundarea pe r. Crișul Alb,
a terenurilor, a gospodăriilor populaţiei, a obiectivelor economice, a drumurilor şi podurilor
se ridică la peste 27 mil.lei la inundatii de probabilitatea de 10% şi la peste 134 mil.lei la
inundatii de probabilitatea de 0,1%.
Pagina 311 din 525

Tabel 16.3.2 Pagube potentiale pe r. Crișul Alb

Fanete terenuri
1 0.1 18639.1 5565.4 673.1 1212.9 26090.6 4579 134,871
2 1 10200.9 3671.7 225.8 1066.2 15164.5 2800 79,516
C_Alb
3 5 4976.8 1910.4 174.4 969.4 8031.0 1116 33,943
4 10 4269.7 1000.2 161.2 926.4 6357.4 876 27,541
Râul Crisul Alb

150000
140000
130000
120000
110000
100000
PAGUBA (MII LEI)
90000
80000
50000
40000
30000
20000
10000
0
0.1 1 10
p (%)

pe r. Crișul Alb
Impactul (vezi Tab. 16.3.3), sub aspectul pagubelor provocate de inundarea pe r. Crișul
Negru, a terenurilor, a gospodăriilor populaţiei, a obiectivelor economice, a drumurilor şi
podurilor se ridică la peste 15 mil.lei la inundatii de probabilitatea de 10% şi la peste 200
mil.lei la inundatii de probabilitatea de 0,1%
Tabel 16.3.3. Pagube potentiale pe r. Crișul Negru

Fanete terenuri
1 0.1 34579.8 7124.8 1322.0 1131.9 44158.5 5957 200,978
2 1 17863.3 4365.5 833.8 904.0 23966.7 3455 111,149
Cris Negru
3 5 7602.7 2051.3 507.2 651.0 10812.2 1009 38,353
4 10 4720.3 1450.0 298.9 593.2 7062.4 185 15,248
Pagina 312 din 525

Râul Crisul Negru

220000
210000
200000
190000
180000
170000
160000
150000
140000
PAGUBA (MII LEI)
130000
120000
110000
80000
70000
60000
50000
40000
30000
20000
10000
0
0.1 1 10
p (%)

pe r. Crișul Negru
Impactul (vezi Tab. 16.3.4.), sub aspectul pagubelor provocate de inundarea pe r. Crișul
Repede, a terenurilor, a gospodăriilor populaţiei, a obiectivelor economice, a drumurilor şi
podurilor se ridică la peste 0.3 mil.lei la inundatii de probabilitatea de 10% şi la peste 81
mil.lei la inundatii de probabilitatea de 0,1%.
Tabel 16.3.4. Pagube potentiale pe r. Crișul Repede

Fanete terenuri
1 0.1 2990.3 1414.3 144.5 474.8 5023.9 3803 81,164
2 1 1890.8 1175.3 123.2 376.8 3566.1 2011 43,684
Cris Repede
3 5 397.0 610.4 95.0 299.6 1402.0 326 7,305
4 10 111.2 482.6 65.9 234.2 893.9 - 274
Râul Crisul Repede

90000
80000
70000
60000
PAGUBA (MII LEI)
50000

Log. (Paguba Total (mii lei))
30000
20000
10000
0
0.1 1 10
-10000
p (%)
Fig. 16.2.4. Dependenta dintre amploarea pagubelor si probabilitatea de depasire a viiturilor

pe r. Crișul Repede
Pagina 313 din 525

Pagina 314 din 525

16. 4. Concluzii
In bazinul hidrografic Crişuri în decursul ultimilor 35 ani (1970-2004) pe principalele cursuri
de ape, s-au înregistrat mai multe viituri însemnate cu efecte importante asupra vieţii
populaţiei şi activităţii economice :
 Viiturile mari din perioada de vară cauzate de ploi frontale cu intensitate şi durată mare
s-au petrecut în anii 1970/iunie, 1974/iulie, 1980/iulie în bazinul hidrografic al Crişului
Negru, în iunie 1997 pe Râul Barcău ;
 Viituri de origine mixtă, ploaie, topire zăpadă şi creşterea bruscă a temperaturii aerului a
fost inregistrată în martie 1981 şi decembrie 1995 pe Crişul Negru şi pe Crişul Repede,
martie 2000 şi aprilie 2001 pe Crişul Alb.
Pe Crişul Repede amploarea viiturilor a scăzut considerabil în urma amenajării hidrotehnice

complexe începând din anul 1974, când s-a dat în exploatare acumularea Leşu de pe râul Iad,
iar în 1989 au fost date în exploatare acumulările Lugaşu şi Tileagd, amplasate pe Crişul
Repede, care pe lângă rolul energetic, îndeplinesc un rol însemnat şi în apărarea împotriva
inundaţiilor.
Ca o concluzie generală, ca urmare a calculelor de inundabilitate efectuate cu ocazia
prezentului contract, în legătură cu riscul la inundații în b.h. Crișuri, se poate spune că:
În b.h. Barcău:
 Peste 1060 de gospodării sunt expuse riscului la inundații (la viituri mai mari de
0.1%), multe dintre casele afectate fiind probabil distruse în caz de inundații;
 Agricultura nu reprezintă un bun foarte vulnerabil, de vreme ce destul de putine
suprafete sunt vizate (750 ha, la viituri mai mari de 10%), iar acestea pot fi progresiv
abandonate sau utilizate pentru o agricultură mai putin vulnerabilă (pajisti, livezi);
 Vitezele mari ale apei la inundaţii pot cauza pierderi de vieti omenesti si eroziunea
malurilor râurilor, inclusiv eroziunea infrastructurilor de transport si a caselor.
În legătură cu riscul la inundatii în b.h.Crișul Alb, se poate menționa:

 Peste 800 de gospodarii (la viituri mai mari de 1%), sunt expuse riscului la inundatii,
 Agricultura reprezintă un bun vulnerabil, de vreme ce destul de multe suprafețe sunt
vizate (peste 10000 ha la viituri de asigurare 1%);
În legătură cu riscul la inundatii în b.h.Crișul Negru, se poate menționa:

 Peste 1000 de gospodării sunt expuse riscului la inundații (la viituri mai mari de 1%),
 Agricultura reprezintă un bun vulnerabil, de vreme ce destul de multe suprafețe sunt
vizate (peste 10000 ha);
 Vitezele mari ale apei la inundaţii pot cauza pierderi de vieti omenesti si eroziunea
Pagina 315 din 525

În legătură cu riscul la inundatii de-a lungul Crișului Repede, se poate menționa:

 Peste 2300 de gospodarii (la viituri mai mari de 0.1%), sunt expuse riscului la
inundatii, multe dintre casele afectate fiind probabil distruse în caz de inundatii;
 Agricultura nu reprezintă un bun foarte vulnerabil, de vreme ce destul de putine
suprafete sunt vizate (111 ha, la viituri mai mari de 10%), iar acestea pot fi progresiv
abandonate sau utilizate pentru o agricultură mai putin vulnerabilă (pajisti, livezi);
Pagina 316 din 525

CAPITOLUL 17 – IERARHIZAREA SUBBAZINELOR COMPONENTE

ALE BAZINULUI HIDROGRAFIC CRISURI DIN PUNCT DE
VEDERE AL RISCULUI LA INUNDATII

protecţia si diminuarea efectelor inundaţiilor in bazinul hidrografic Crișuri" al 17-lea capitol
îl reprezintă ierarhizarea, din punct de vedere al riscului la inundatii, subbazinelor
componente ale bazinului hidrografic Crișuri.
Pentru bazinul hidrografic Crișuri se analizeaza din punct de vedere al riscului la inundatii
urmatoarele rauri:
- Barcau,
- Crisul Alb,
- Crisul Negru,
- Crisul Repede.
Pentru ierarhizarea celor 4 rauri din punct de vedere al riscului la inundatii se analizeaza
urmatorii indicatori:
- indicatorul suprafetei totale posibil a fi afectata (ist),
- indicatorul suprafetei gospodariilor posibil a fi afectate (isg),
- indicatorul gospodariilor posibil a fi afectate (ig).
In conformitate cu informatiile prezentate in capitolul 14, in tabelul urmator se prezinta lista
localitatilor posibil afectate de inundatii, precum si numarul gospodariilor afectate in cazul
debitelor cu probabilitatea de aparitie corespunzatoare gradului social acceptat la inundatii.
Tabel 17.1
Nr. Nr
Raul Localitatea
crt. gospodarii
1 Valcau de Jos 30
2 Boghis 20
3 Nusfalau 0
4 Ip 10
5 Barcau Marca 22
6 Balc 20
7 Abram 16
8 Marghita 7
9 Ciuhoi 55
10 Blajeni 18
11 Baia de Cris 24
Crisul Alb
12 Brad 841
13 Buces 65
Pagina 317 din 525

Nr. Nr
Raul Localitatea
crt. gospodarii
14 Criscior 289
15 Halmagiu 22
16 Plescuta 3
17 Ribita 4
18 Vata de Jos 55
19 Almas 4
20 Barsa 8
21 Bocsig 170
22 Buteni 2
23 Dieci 8
24 Gurahont 60
25 Ineu 941
26 Chisineu Cris 103
27 Sicula 1
28 Pilu 180
29 Avram Iancu 315
30 Batar 1
31 Ciumeghiu 661
32 Misca 338
33 Zerind 112
34 Carpinet 60
35 Cristioru de Jos 53
36 Lunca 19
37 Vascau 124
38 Beius 161
39 Draganesti 39
Crisul Negru
40 Lazuri de Beius 19
41 Lunca 139
42 Rieni 25
43 Tarcaia 18
44 Capalna 268
45 Cociuba Mare 116
46 Finis 28
47 Pocola 29
48 Soimi 55
49 Tinca 256
50 Uileacu de Beius 98
51 Poieni 53
52 Ciucea 18
53 Crisul Repede Negreni 43
54 Bulz 36
55 Bratca 72
Pagina 318 din 525

Nr. Nr
Raul Localitatea
crt. gospodarii
56 Suncuius 63
57 Vadu Crisului 16
58 Auseu 0
59 Alesd 69
60 Tileagd 0
61 Osorhei 116
62 Oradea 2968
63 Girisu de Cris 412
Din cele prezentate mai sus se observa ca in bazinul hidrografic Crisuri vor fi afectate 63 de
localitati (22 pe raul Crisul Negru, 19 pe raul Crisul Alb, 13 pe raul Crisul Repede si 9
localitati pe raul Barcau).
Indicatorul suprafetei totale posibil a fi afectate ist
Acest indicator este considerat raportul intre suprafata posibil a fi inundata si suprafata totala
a localitatilor posibil afectate.
In tabelele urmatoare se prezinta acest indicator pentru fiecare localitate, respectiv rau.
Tabel 17.2
Suprafata
Nr. posibil a fi Suprafata
Rau Localitate ist
crt. afectata totala [ha]
[ha]
1 Valcau de Jos 9.1 381.8 0.024
2 Boghis 4.9 163.1 0.03
3 Nusfalau 1 180.5 0.005
4 Ip 2.5 378.8 0.006
5 Barcau Marca 20.8 334.1 0.06
6 Balc 7.6 436 0.017
7 Abram 17.3 393.9 0.043
8 Marghita 4.5 701.7 0.006
9 Ciuhoi 19.2 305.3 0.063
10 Total 86.9 3275.2 0.026
Tabel 17.3
Suprafata
Rau Localitate ist
[ha]
1 Crisul Blajeni 6.4 174 0.037
2 Alb Baia de Cris 14.2 576 0.025
Pagina 319 din 525

Suprafata
Rau Localitate ist
[ha]
3 Brad 156.3 1052 0.149
4 Buces 19.1 233 0.082
5 Criscior 88.1 427 0.206
6 Halmagiu 11.3 495 0.023
7 Plescuta 2 297 0.007
8 Ribita 2.6 312 0.008
9 Vata de Jos 28 680 0.041
10 Almas 2.1 401 0.005
11 Barsa 3.4 269 0.013
12 Bocsig 48.3 331 0.146
13 Buteni 0.7 417 0.002
14 Dieci 5.5 356 0.015
15 Gurahont 21.4 484 0.044
16 Ineu 161.8 566 0.286
17 Chisineu Cris 20.3 542 0.037
18 Sicula 0.2 448 0.0004
19 Pilu 62.1 225 0.276
20 Total 653.8 8285 0.079
Tabel 17.4
Suprafata
Rau Localitate ist
[ha]
1 Avram Iancu 94.4 304 0.311
2 Batar 0.21 483 0.0004
3 Ciumeghiu 235.8 498 0.473
4 Misca 150.58 538 0.280
5 Zerind 42.5 198 0.215
6 Carpinet 23.57 251 0.094
7 Cristioru de Jos 20.14 177 0.114
Crisul
8 Lunca 5.74 275 0.021
Negru
9 Vascau 39.37 292 0.135
10 Beius 2.85 272 0.010
11 Draganesti 11.78 263 0.045
12 Lazuri de Beius 7.54 225 0.034
13 Lunca 43.18 275 0.157
14 Rieni 8.57 301 0.028
15 Tarcaia 5.18 174 0.030
Pagina 320 din 525

Suprafata
Rau Localitate ist
[ha]
16 Capalna 81.78 263 0.311
17 Cociuba Mare 50.91 477 0.107
18 Finis 6.22 232 0.027
19 Pocola 11.13 190 0.059
20 Soimi 33.62 526 0.064
21 Tinca 77.89 733 0.106
22 Uileacu de Beius 45.66 307 0.149
23 Total 998.62 7254 0.137
Tabel 17.5
Suprafata
Rau Localitate ist
[ha]
1 Poieni 14 618.3 0.023
2 Ciucea 8.4 178.4 0.047
3 Negreni 13.6 133.1 0.102
4 Bulz 2.3 47.6 0.048
5 Bratca 31.1 540.5 0.058
6 Suncuius 22.2 350.7 0.063
Crisul
7 Vadu Crisului 11.7 305 0.038
Repede
8 Auseu 6.9 402.2 0.017
9 Alesd 9.7 335 0.029
10 Tileagd 0.3 563.9 0.001
11 Osorhei 36.9 446.8 0.083
12 Oradea 607.5 3535.2 0.172
13 Girisu de Cris 251.7 430.9 0.584
14 Total 1016.3 7887.6 0.129
Indicatorul suprafetei gospodariilor posibil a fi afectate isg

Acest indicator este considerat raportul intre suprafata amprentei la sol a gospodariilor
posibil a fi afectate si suprafata totala posibil a fi inundata a localitatilor afectate.
In tabelele urmatoare se prezinta acest indicator pentru fiecare localitate, respectiv rau.
Pagina 321 din 525

Tabel 17.6
Suprafata Suprafata
Nr.
Rau Localitate gospodariilor totala isg
crt.
afectate [ha] afectata [ha]
1 Valcau de Jos 5.8 9.1 0.637
2 Boghis 2.4 4.9 0.490
3 Nusfalau 0.3 1 0.300
4 Ip 1.8 2.5 0.720
5 Barcau Marca 11.3 20.8 0.543
6 Balc 2.8 7.6 0.368
7 Abram 6.3 17.3 0.364
8 Marghita 2.9 4.5 0.644
9 Ciuhoi 18.3 19.2 0.953
10 Total 51.9 86.9 0.597
Tabel 17.7
Suprafata Suprafata
Nr.
crt.
1 Blajeni 0.11 6.4 0.017
2 Baia de Cris 3.69 14.2 0.260
3 Brad 108.28 156.3 0.693
4 Buces 1.43 19.1 0.075
5 Criscior 53.49 88.1 0.607
6 Halmagiu 1.69 11.3 0.150
7 Plescuta 0.26 2 0.130
8 Ribita 0.12 2.6 0.046
9 Vata de Jos 11.74 28 0.419
Crisul
10 Almas 0 2.1 0.000
Alb
11 Barsa 3.32 3.4 0.976
12 Bocsig 37.31 48.3 0.772
13 Buteni 0 0.7 0.000
14 Dieci 1.72 5.5 0.313
15 Gurahont 16.24 21.4 0.759
16 Ineu 149.97 161.8 0.927
17 Chisineu Cris 0.13 20.3 0.006
18 Sicula 0 0.2 0.000
19 Pilu 49.82 62.1 0.802
20 Total 439.32 653.8 0.672
Pagina 322 din 525

Tabel 17.8
Suprafata Suprafata
Nr.
crt.
1 Avram Iancu 80.3 94.4 0.851
2 Batar 0 0.21 0.000
3 Ciumeghiu 198.6 235.8 0.842
4 Misca 136.1 150.58 0.904
5 Zerind 24.3 42.5 0.572
6 Carpinet 10.1 23.57 0.429
7 Cristioru de Jos 13.5 20.14 0.670
8 Lunca 1.2 5.74 0.209
9 Vascau 28.8 39.37 0.732
10 Beius 2.1 2.85 0.737
11 Crisul Draganesti 6.7 11.78 0.569
12 Negru Lazuri de Beius 3.3 7.54 0.438
13 Lunca 21.2 43.18 0.491
14 Rieni 0.9 8.57 0.105
15 Tarcaia 3.1 5.18 0.598
16 Capalna 37.1 81.78 0.454
17 Cociuba Mare 34.7 50.91 0.682
18 Finis 2.5 6.22 0.402
19 Pocola 6.1 11.13 0.548
20 Soimi 15.8 33.62 0.470
21 Tinca 69.7 77.89 0.895
22 Uileacu de Beius 27.4 45.66 0.600
23 Total 723.5 998.62 0.724
Tabel 17.9
Suprafata Suprafata
Nr.
crt.
1 Poieni 7 14 0.500
2 Ciucea 5.2 8.4 0.619
3 Negreni 11 13.6 0.809
4 Bulz 2.3 2.3 1.000
5 Crisul Bratca 21.6 31.1 0.695
6 Repede Suncuius 19.6 22.2 0.883
7 Vadu Crisului 8.2 11.7 0.701
8 Auseu 2.8 6.9 0.406
9 Alesd 9.1 9.7 0.938
10 Tileagd 0.2 0.3 0.667
Pagina 323 din 525

Suprafata Suprafata
Nr.
crt.
11 Osorhei 35.6 36.9 0.965
12 Oradea 519.6 607.5 0.855
13 Girisu de Cris 221 251.7 0.878
14 Total 863.2 1016.3 0.849
Indicatorul gospodariilor posibil a fi afectate ig

Acest indicator este considerat raportul intre numarul gospodariilor posibil a fi afectate si
suprafata inundata.
In cazul debitelor cu probabilitatea de aparitie corespunzatoare gradului social acceptat la
inundatii pentru localitatile din bazinul hidrografic Crisuri vor fi afectate 9778 gospodarii si o
suprafata de 2755 ha, rezultand un numar mediu al locuintelor afectate de cca. 3.5
locuinte/ha.
In tabelul urmator se prezinta acest indicator pentru fiecare rau.
Tabel 17.10
Nr. Suprafata
Nr. gospodarii totala
Rau ig
crt. posibil a fi afectata
inundate [ha]
1 Barcau 180 86.9 2.07
2 Crisul Alb 2798 653.8 4.28
3 Crisul Negru 2934 998.6 2.94
4 Crisul Repede 3866 1016.3 3.8
Fiecare din cei trei indicatori analizati reprezinta un criteriu de ierarhizare, din punct de
vedere al riscului la inundatii, a celor 4 rauri. In consecinta, fiecare rau a fost ordonat dupa
valorile crescatoare ale fiecarui indicator primind un numar de puncte de la 1 la 4 in functie
de locul ocupat in ordonarea realizata.
In tabelul urmator se prezinta cei trei indicatori utilizati pentru ierarhizarea celor 4 rauri din
punct de vedere al riscului la inundatii, precum si numarul de puncte corespunzatoare fiecarui
rau.
Tabel 17.11
Numar
Nr. Numar Numar Numar
Rau ist isg ig puncte
crt. puncte puncte puncte
total
1 Barcau 0.026 1 0.597 1 2.07 1 3
2 Crisul Alb 0.079 2 0.672 2 4.28 4 8
3 Crisul 0.137 4 0.724 3 2.94 2 9
Pagina 324 din 525

Numar
Nr. Numar Numar Numar
Rau ist isg ig puncte
crt. puncte puncte puncte
total
Negru
Crisul
4 0.129 3 0.849 4 3.8 3 10
Repede
Figura 1 – Ierarhizarea raurilor din b.h. Crisuri dpdv al riscului la inundatii
In aceste conditii, din punct de vedere al valorilor indicatorilor a fost introdusa o scara de
vulnerabilitate la inundatii alcatuita din trei clase, astfel:
- clasa III – vulnerabilitate minora (intre 3 si 4 puncte);
- clasa II – vulnerabilitate medie (intre 5 si 6 puncte);
- clasa I – vulnerabilitate majora (peste 6 puncte)
In consecinta, din punct de vedere al riscului la inundatii pe baza indicatorilor utilizati,
ierarhizarea raurilor din bazinul hidrografic Crisuri arata ca raul Crisul Repede, alaturi de
raurile Crisul Negru si Crisul Alb prezinta un risc ridicat la inundatii, in timp ce raul Barcau
prezinta cel mai scazut risc la inundatii din raurile care au facut obiectul prezentului capitol.
Pagina 325 din 525

CAPITOLUL 18 – PREZENTAREA ACTIUNILOR SI

MASURILOR PROPUSE PENTRU REDUCEREA RISCULUI LA
INUNDATII
Introducere
Managementul riscului la inundaţii înseamnă aplicarea unor politici, proceduri şi practici

având ca obiective identificarea riscurilor, analiza şi evaluarea lor, tratarea, monitorizarea şi
reevaluarea riscurilor în vederea reducerii acestora, astfel încât comunităţile umane, toţi
cetăţenii să poată trăi, munci şi să-şi satisfacă nevoile şi aspiraţiile într-un mediu fizic şi
social durabil.
Practica mondială a demonstrat că apariţia inundaţiilor nu poate fi evitată, însă ele pot fi
gestionate, iar efectele lor pot fi reduse printr-un proces sistematic, care conduc la un şir de
măsuri şi acţiuni menite să contribuie la diminuarea riscului asociat acestor fenomene.
Managementul riscului la inundaţii este astfel rezultatul unei combinaţii ample, dintre
măsurile şi acţiunile preventive premergătoare producerii fenomenului, cele cu caracter
operativ din timpul desfăşurării inundaţiilor şi cele de refacere întreprinse post inundaţii (de
reconstrucţie şi învăţăminte deprinse ca urmare a producerii fenomenului).
Activitati preventive (de prevenire, protectie si pregatire)
Aceste actiuni sunt concentrate spre prevenirea/diminuarea pagubelor potentiale generate de
inundatii prin:
• evitarea constructiei de locuinte si de obiective sociale, culturale si/sau economice in zonele
potential inundabile, cu prezentarea in documentatiile de urbanism a datelor privind efectele
inundatiilor anterioare; adaptarea dezvoltarilor viitoare la conditiile de risc la inundatii;
promovarea unor practici adecvate de utilizare a terenurilor si a terenurilor agricole si silvice;
• realizarea de masuri structurale de protectie, inclusiv in zona podurilor si podetelor;
• realizarea de masuri nestructurale (controlul utilizarii albiilor minore, elaborarea planurilor
bazinale de reducere a riscului la inundatii si a programelor de masuri; introducerea
sistemelor de asigurari etc.)
• identificarea de detaliu, delimitarea geografica a zonelor de risc natural la inundatii de pe
teritoriul unitatii administrativ-teritoriale, inscrierea acestor zone in planurile de urbanism
general si prevederea in regulamentele de urbanism a masurilor specifice privind prevenirea
si atenuarea riscului la inundatii, realizarea constructiilor si utilizarea terenurilor;
• implementarea sistemelor de prognoza, avertizare si alarmare pentru cazuri de inundatii;
• intretinerea infrastructurilor existente de protectie impotriva inundatiilor si a albiilor
cursurilor de apa;
• executia lucrarilor de protectie impotriva afluierilor albiilor raurilor in zona podurilor si
podetelor existente;
• comunicarea cu populatia si educarea ei in privinta riscului la inundatii si a modului ei de a
actiona in situatii de urgenta.
Pagina 326 din 525

Activitati de management operativ ce se intreprind in timpul desfasurarii fenomenului de

inundatii
• Detectarea posibilitatii formarii viiturilor si a inundatiilor probabile.
• Prognozarea evolutiei si propagarii viiturilor in lungul cursurilor de apa.
• Avertizarea autoritatilor si a populatiei asupra intinderii, severitatii si a timpului de aparitie
al inundatiilor.
• Organizarea si actiuni de raspuns ale autoritatilor si ale populatiei pentru situatii de urgenta.
• Asigurarea de resurse (materiale, financiare, umane) la nivel judetean pentru interventia
operativa.
• Activarea institutiilor operationale, mobilizarea resurselor etc.
Activitati ce se intreprind dupa trecerea fenomenului de inundatii
• Ajutorarea pentru satisfacerea necesitatilor imediate ale populatiei afectate de dezastru si
revenirea la viata normala.
• Reconstructia cladirilor avariate, a infrastructurilor si a celor din sistemul de protectie
impotriva inundatiilor.
• Revizuirea activitatilor de managment al inundatiilor in vederea imbunatatirii procesului de
planificare a interventiei pentru a face fata unor evenimente viitoare in zona afectata, precum
si in alte zone.
• Reconsiderarea zonelor de vulnerabilitate si de risc dupa fiecare viitura.
Masuri nestructurale de protectie impotriva inundatiilor
Măsurile nestructurale constituie o componentă a protecţiei împotriva inundaţiilor şi
completează măsurile structurale in vederea reducerii vulnerabilităţii, respectiv micşorarea
potenţialului de pagube produse de inundaţie.
Măsurile nestructurale constau în:
sistemelor decizionale de acțiune operativă în timpul și după producerea
inundației;
 planificarea şi gestiunea teritoriului ameninţat de inundaţii prin :
- zonarea şi managementul albiei majore ;
- elaborarea hărţilor de risc ;
- introducerea restricțiilor de realizarea a unor noi construcții în albia
inundabilă;
- precizarea restricţiilor în autorizaţiile de construcţie;
- reţinerea apei în sol prin planificarea utilizării terenului agricol în mod
adecvat.
 reforma instituţională :
- realizarea unui cadru legal de funcţionare şi coordonare a instituţiilor
responsabile cu elaborarea strategiilor şi deciziilor operative la nivel local,
bazinal regional şi naţional ;
Pagina 327 din 525

actualizarea şi/sau elaborarea de regulamente, planuri de acţiune operativă şi

-
modele de intervenţie (simulări) pentru scenarii de evenimente, precum şi
sisteme de cooperare cu apărarea civilă şi populaţia ;
- activităţi de conştientizare a populaţiei situate în zonele inundabile şi
factorilor de decizie la nivel local şi niveluri superioare, privind mărimea
riscului de inundaţie, pagubele potenţiale, pericolul pierderilor de vieţi
omeneşti, modurile de intervenţie şi de apărare, mijloacele şi metodele de
atenuare a efectelor inundaţiei după producerea evenimentului;
 dezvoltarea unor instrumente economice :
- asigurări de bunuri materiale prin societăţile de asigurare ;
- elaborarea unor criterii de evaluare corectă a pagubelor şi de despăgubire.
Dintre măsuri nestructurale aplicate pentru gestionarea situaţiilor de criză în caz de inundaţii,
cel mai bine dezvoltate sunt Planurile de apărare împotriva inundațiilor.
În conformitate cu legislația în vigoare, la nivelul fiecărui district de bazin hidrografic se
întocmesc Planuri bazinale de apărare împotriva inundațiilor, ghețurilor, secetei
hidrologice, accidentelor la construcții hidrotehnice și poluărilor acidentale și Planuri
județene de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase,
accidentelor la construcțiii hidrotehnice și poluărilor accidentale.
Comitetele municipale, orășenești și comunale pentru situații de urgență întocmesc planuri de
apărare împotriva inundațiilor, ghețurilor și poluărilor accidentale, cu asistență tehnică din
partea unitaților de gospodărire a apelor din cadrul ANAR. Planul de apărare al comitetului
județean reprezintă o sinteză a planurilor comitetelor și ale obiectivelor, a planurilor
sistemelor hidrotehnice și a planurilor de avertizare – alarmare în aval de baraje. Planurile de
apărare pe bazine hidrografice se constituie prin asamblarea planurilor județene de apărare și
se întocmesc de către administrațiile bazinale de Ape, se verifică de către Administrația
Națională "Apele Române" și se aprobă de Comitetul ministerial pentru situații de urgență.
Planurile de apărare împotriva inundaţiilor se referă la măsurile care trebuie luate în cele trei
faze de desfăşurare:
D. Măsuri preventive şi de pregătire înainte de inundaţie;

E. Măsuri operative în perioada de inundaţie;
F. Măsuri de refacere şi restabilire a vieţii normale.
D. Măsurile preventive şi de pregătire înainte de inundaţie cuprind următoarele

secţiuni :
Organizarea sistemului informaţional de gestiune a inundaţiei se realizează prin cele două
componente:
- Subsistemul de avertizare, prognoză şi informare hirometeorologică;
- Subsistemul de decizie şi acţiune pentru gestionarea crizei.
Subsistemul de avertizare, prognoza şi informarea hidrometeorologică se asigură de
către: compatimentele specializate din cadrul autorităţilor bazinale de ape (biroul de
Pagina 328 din 525

hidrologie şi hidrogeologie, dispeceratul Administrației Bazinale de Apa Crisuri),

dispeceratul central al Administraţiei Naţionale „Apele Române”, Institutul Naţional de
Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, Agenţia Naţională de Meteorologie.
Sistemul informațional hidrometeorologic constă în observarea, măsurarea, înregistrarea și
prelucrarea datelor meteorologice și hidrologice, elaborarea prognozelor, avertizărilor și
alarmărilor, precum și în transmiterea acestora factorilor implicați în managementul
situațiilor de urgență, conform schemei fluxului informațional definit în planurile de apărare
bazinale, in vederea luării deciziilor și măsurilor acestora.
Schema sinoptică a sistemului informațional hidrometeorologic pe ansamblul fiecărui district
de bazin hidrografic, conține următoarele date și informații referitoare la:
• unitățile meteorologice și hidrologice din bazin;
• comitetele județene, municipale, orăsenești, comunale;
• obiectivele care trebuie avertizate direct;
• legaturile cu Centrul operativ al Administrației Naționale “Apele Române”, (ANAR)
Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) și cu Centrul
Operativ pentru situații de urgența din Ministerul Mediului și Pădurilor (MMP),
precum și cu Administrațiile Bazinale de Apă vecine și organele de resort din țările
vecine.
La nivelul ANAR, sistemul informațional este bazat pe o Rețea Națională de Transmisie a
datelor de gospodărire apelor, structurată pe sistem piramidal pe 4 niveluri:
• nivelul 4 – nivelul local care include unități de producere a datelor (stații hidrometrice
și de calitate a datelor, etc, sub jurisdictia unor stații de colectare județene);
• nivelul 3 – nivelul de decizie teritorial și sub-bazinal care include unitățile de
colectare a datelor hidrologice (SGA si stații hidrologice), aflate in subordinea
Administrațiilor Bazinale de Apă;
• nivelul 2 – nivelul de decizie bazinal, care include Centrele de decizie bazinale din
cadrul Administrațiilor Bazinale de Apă;
• nivelul 1 – nivelul național care cuprinde Centrul Național de decizie de la nivelul
Administrației Naționale „Apele Romane”, INHGA și Ministerului Mediului și
Pădurilor.
• Prin acest sistem sunt transmise atât informații operative - fluxul rapid (date
hidrologice, privind poluări accidentale, accidente la construcțiile hidrotehnice, etc.),
cât și informații în flux lent (prognoze, diagnoze, date informative, rezumate, baze de
date, etc.).
Ca regulă, la nivelurile 1, 2, 3, centrul focal pentru concentrarea informaților este reprezentat

de serviciile de dispecerat pentru gospodărirea apelor, care, în afara rolului de cunoaștere a
evenimentelor în derulare din jurisdicția lor, au de asemenea rolul de a coordona acțiunile de
răspuns în concordanță cu deciziile respectivei administrații bazinale de gospodărire a apelor.
Întregul sistem este imaginat ca un sistem de tip eveniment, având în vedere că el
Pagina 329 din 525

transmite și procesează informații referitoare la fenomene naturale periculoase, accidente la

lucrările hidrotehnice sau poluări accidentale. Informatiile furnizate de acest sistem,
fundamentează deciziile necesare pentru diminuarea efectelor unor astfel de fenomene.
Sistemul informațional ANAR asigură următoarele funcții:
• colectarea datelor și informațiilor
• stocarea datelor și informațiilor
• transmiterea datelor și informațiilor
• diseminarea datelor și informațiilor
• procesarea datelor și informațiilor
• structuri de intervenție
La nivel judetean, deciziile şi intervenţia propriu-zisă, sunt gestionate pe scară ierarhică de la
Comitetul Judetean pentru situaţii de urgenţă, până la Comitetele Locale pentru situaţii de
urgenţă constituite la nivelul municipiilor, oraşelor şi al comunelor şi al centrelor operative.
Componenta tehnică a unei decizii în caz de inundaţii revine cu prioritate autorităţii bazinale
de gospodărire a apelor.
La nivel superior, funcţionează Comitetul Ministerial pentru Situaţii de Urgenţă pe lângă
Ministerului Mediului şi Pădurilor, comitet care avizează deciziile majore luate în teritoriu.
Centrul Național de Prognoză Hidrologică din INHGA elaborează prognoze hidrologice pe
care le transmite la Centrul Operativ din cadrul Ministerului Mediului și Pădurilor și la
Centrele operative bazinale.
În cadrul Administrației Bazinale de Ape Crişuri activitatea de hidrologie-hidrogeologie
este organizată pe 5 staţii hidrologice :
- staţia hidro Marghita - în bazinul Barcău şi Ier
- staţia hidro Oradea, în baz. Crişului Repede
- staţia hidro Beiuş, în bazinul Crişului Negru superior și mijlociu
- staţia hidro Brad pe Crişului Alb superior
- staţia hidro Ineu în bazinul mijlociu şi inferior al Crişul Alb, precum şi afluenţii de
stânga din bazinul inferior al Crişului Negru
Reţeaua hidrometrică din cadrul bazinului hidrografic Crişuri cuprinde :
- 82 staţii hidrometrice pe râuri pentru măsurători de nivele şi de debite
- 24 staţii hidrometrice pe lacuri de acumulare
- 70 posturi pluviometrice
- 11 platforme şi profile nivometrice
Serviciile hidrologice din cadrul administrațiilor bazinale de apa elaborează prognoze
hidrologice pe cursurile de apa și stațiile hidrometrice din bazin, din care să rezulte situația la
zi, prognoza pentru 24 de ore și valorile culminației raportate la cotele de apărare, pe care le
transmite Centrelor operative ale Sistemelor de Gospodarire a Apelor pentru a fi diseminate
la obiectivele hidrotehnice și la Comitetele locale, prin Inspectoratele județene pentru situații
de urgență.
Lista staţiilor meteorologice şi a posturilor pluviometrice avertizoare din b.h. Crișuri este
prezentată in tabelul următor .
Pagina 330 din 525

Nr. Denumirea staţiei Localizare Praguri de ploi critice mm (l/m2) Obiectivul la care Obiective avertizate direct
crt. sau postului Comuna Judeţ iA=Atenţie iI=Inundaţie iE=Evacuare au fost stabilite
pluviometric
0 1 2 3 4 5 6 7 8
1 Blăjeni Blăjeni HD 10/1 20/3 30/6 Blăjeni, Bucea Com.loc.de apărare Blăjeni,
Bucea, formaţia Brad-
Hunedoara
2 Crişcior Crişcior HD 15/3 25/3 35/6 Crişcior, Brad Idem
3 Vaţa de Jos Vaţa de Jos HD 15/3 25/3 35/6 Vaţa de Jos Idem
4 Gurahonţ Gurahonţ AR 15/3 25/3 30/6 Gurahonţ, Brazi Com.loc. de apărare
Gurahonţ, Brazi, formaţia
Gurahonţ-Brazi
5 Bocsig Bocsig AR 15/3 45/6 50/6 Bocsig, Ineu, Com.loc. de apărare col.7 –
Ac.Rovina, sistemul IELIF Ineu –
Pescăriei formaţia Chier
6 Ineu st.meteo. Or.Ineu AR 15/3 45/6 50/6 Oraş Ineu Com. Ineu şi Form. Chier şi
Ineu IELIF
7 Chişineu Criş Ch.Criş AR 15/3 40/3 55/6 Ch.Criş – Form. Com.loc. de apărare Ch.Criş
– formaţia Ch.Criş
8 Sântana Sântana AR 16/3 40/3 55/6 Com.Sântana – Com.loc. de apărare Sântana
sistem de desecare – formaţia de apărare Ch.Criş
9 Siclău Grăniceri AR 20/3 40/3 55/6 Com.Grăniceri Com.loc. de apărare
Grăniceri, IELIF Curtici
10 Ţebea st.meteo Baia de Criş HD 15/3 25/3 30/6 Com.Baia de Criş Com.loc. de apărare Baia de
Criş – formaţia Brad
11 Bulzeşti de Sus Bulz.de Sus HD 10/1 26/3 32//6 Bulzeştii de Sus, Com.loc. de apărare col.87–
Râbiţa formaţia Brad
Pagina 331 din 525

pluviometric
0 1 2 3 4 5 6 7 8
12 Râbicioara Râbiţa HD 10/1 25/3 30/6 Râbiţa Com.loc de apărare Râbiţa –
formaţia Brad
13 Buceş Buceş HD 15/3 30/3 35/6 Buceş – Blăjeni Com.loc de apărare Buceş –
Blăjeni – formaţia Brad
14 Vaţa de Sus Vaţa de Sus HD 15/3 35/3 45/6 Vaţa de Jos – Sus Com.loc. de apărare Vaţa de
Jos – formaţia Brad
15 Groşi Vârfurile AR 15/3 35/3 45/6 Vârfurile, Groşi, Com.loc. de apărare Vârfurile
Lazuri – formaţia Brad
16 Avram Iancu Vârfurile AR 15/3 35/3 45/6 Avram Iancu, Com.loc. de apărare Vârfurile
Poiana, – formaţia Brad
17 Hălmagiu Hălmagiu AR 15/3 35/3 45/6 Hălmagiu, Com.loc. de apărare
Hălmăhel, Băneşti Hălmagiu – Hălmăgel –
formaţia Brad
18 Hălmăgel Hălmagiu AR 15/3 35/3 45/6 Brusturi
19 Brazi Brazi AR 15/3 35/3 45/6 Brazi, Gurahonţ, Com.loc. de apărare Gurahonţ
Secaş, Iacobini – formaţia Secaş
20 Moneasa Izoi Moneasa AR 15/3 25/3 30/6 Moneasa, Bohani Com.loc de apărare Moneasa
Sebiş – Dezna, Sebiş – formaţia
Sebiş
21 Rănuşa Moneasa AR 15/3 25/3 40/6 Moneasa, Bohani Com.loc de apărare Moneasa
Sebiş – Dezna, Sebiş – formaţia
Sebiş
22 Chişindia Chişindia AR 15/3 25/3 40/6 Chişindia, Păuşeni, Com.loc apărare Chişindia,
Pagina 332 din 525

pluviometric
0 1 2 3 4 5 6 7 8
Buteni Bunteni – formaţia Sebiş
23 Sebiş Or.Sebiş AR 15/3 25/3 40/6 Oraş Sebiş Com.loc. apărare Sebiş –
formaţia Sebiş
24 Nadăş Tauţ AR 15/3 25/3 30/6 Ac. Tauţ – Nadăş, Com.loc. Tauţ – formaţia
Tauţ Tauţ
25 Tauţ Tauţ AR 25/6 45/6 65/6 Ac. Tauţ, Com. Com.loc. apărare Tauţ –
Şilindia, Luguzău Şilindia – formaţia Tauţ
26 Chier Târnova AR 30/6 50/6 70/6 Ac. Chier, Târnova, Com.loc. apărare Târnova –
27 Târnova Târnova AR 15/3 30/3 40/3 Ac. Chier, Târnova, Com.loc. apărare Târnova –
28 Pâncota Pâncota AR 20/3 40/3 50/6 Pâncota - Seleuş Com.loc. apărare Pâncota –
formaţia Chier
29 Lazuri de Beiuş L. de Beiuş BH 20/6 40/6 55/6 Lazuri de Beiuş Com.loc. apărare Lazuri de
Beiuş – formaţia Beiuş
30 Zerind Zerind BH 15/3 40/3 55/6 Zerind, Iermata, Com.loc. apărare Zerind,
Mişca, Tămaşda, Mişca, Avram Iancu –
Avram Iancu formaţia Zerind
31 Talpoş Batăr BH 15/3 40/3 55/6 Talpoş, Tauţ, Batăr Com.loc. apărare Batăr –
formaţia Zerind
32 Tinca Tinca BH 15/3 40/3 55/6 Tinca, Belfir, Giriş, Com.loc. apărare Tinca –
Gurbediu, Râpa formaţia Tinca
Pagina 333 din 525

pluviometric
0 1 2 3 4 5 6 7 8
33 Crişcior de Sus Cr. De Sus BH 10/1 25/3 36/- Cr. de sus-jos Com.loc. apărare Cr. de jos –
formaţia Beiuş
34 Băiţa Or.Nucet BH 15/3 35/3 50/6 Oraş Nucet, Băiţa, Com.loc apărare col.7 –
Câmpani, Or. Ştei formaţia Beiuş
35 Ştei Ştei BH 15/3 38/3 50/6 Oraşul Ştei Com.loc apărare col.7 –
formaţia Beiuş
36 Suşti – Bihor Suşti BH 10/1 25/3 35/6 Vaşcău - Lunca Com.loc. apărare Vaşcău,
Lunca – formaţia Beiuş
37 Pietroasa Pietroasa BH 20/6 45/6 50/6 Pietroasa – Com.loc. apărare col.7 –
Bunteşti, Rieni, formaţia Beiuş
Drăgăneşti
38 Finiş Finiş BH 15/3 25/3 45/6 Finiş Com.loc. apărare col.7 –
formaţia Beiuş
39 Pocola Pocola BH 25/6 40/6 55/6 Pocolo Com.loc. apărare col.7 –

formaţia Beiuş
40 Căbeşti Căbeşti BH 15/3 25/3 35/6 Căbeşti, Remetea, Com.loc. apărare col.7 –
Pocolo, Roşia formaţia Beiuş
41 Budureasa Budureasa BH 15/3 35/3 40/6 Budureasa, Com.loc. apărare col.7 –
Curăţele, Oraş formaţia Beiuş
Beiuş
42 Beiuş Beiuş BH 15/3 35/3 45/6 Oraş Beiuş Com.loc. apărare col.7 –
formaţia Beiuş
Pagina 334 din 525

pluviometric
0 1 2 3 4 5 6 7 8
43 Pomezeu Pomezeu BH 15/3 40/3 50/6 Pomezeu, Com.loc. apărare col.7 –
(Coşdeni) ac.Coşdeni, Holod, formaţia Tinca
ac.Ginta
44 Holod st.meteo Holod BH 15/3 35/6 50/6 Holod, ac.Ginta Com.loc. apărare col.7 –
formaţia Tinca
45 Luncasprie am. Dobreşti BH 15/3 30/3 45/6 Dobreşti, Com.loc. apărare col.7 –
ac.Luncasprie, formaţia Tinca
Pomezeu, Coşdeni
46 Hidişel Dobreşti BH 15/3 30/3 45/6 Dobreşti, Com.loc. apărare col.7 –
ac.Sâmbăta formaţia Tinca
47 Ceica Ceica BH 15/3 35/3 50/6 Ceica, Sâmbăta, Com.loc. apărare col.7 –
Drăgeşti, formaţia Tinca
ac.Sâmbăta – Ginta
48 Husasău de Tinca H. de Tinca BH 20/3 40/3 55/6 H. de Tinca Com.loc. apărare col.7 –
formaţia Tinca
49 Dumb. de Codru Şoimi BH 15/3 25/3 30/6 Şoimi Com.loc. apărare col.7 –
formaţia Tinca
50 Said Craiva AR 15/3 25/3 30/6 Craiva, ac.Sartişa Com.loc. apărare col.7 –
formaţia Beliu
51 Ucuriş Olcea BH 15/3 25/3 30/6 Olcea, ac.Frunziş Com.loc. apărare Olcea –
formaţia Tinca
Pagina 335 din 525

pluviometric
0 1 2 3 4 5 6 7 8
52 Hăşmaş Hăşmaş AR 15/3 25/3 40/6 Halmaş, Beliu Com.loc. apărare Beliu –
formaţia Beliu
53 Archiş Archiş AR 15/3 30/3 40/6 Archiş, Beliu Com.loc. apărare Beliu –
formaţia Beliu
54 Morlaca Henţ Poieni CJ 15/3 30/3 45/6 Poieni, Săcuieu, Com.loc. apărare col.7 –
Sâncrai formaţia Huedin
55 Vânători Ciucea CJ 15/3 25/3 35/6 Ciucea Com.loc. apărare col.7 –

formaţia Huedin
56 Borod Borod BH 15/3 30/3 40/6 Borod, Auşeu Com.loc apărare col.7 –
formaţia Aleşd
57 Serani Borod BH 15/3 24/3 30/6 Borod, Auşeu Com.loc apărare col.7 –
formaţia Aleşd
58 Zece Hotare Şuncuiuş BH 15/3 40/3 50/6 Şuncuiuş, Roşia Com.loc apărare col.7 –
formaţia Aleşd
59 Călăţea Aştileu BH 15/3 25/3 30/6 Aştileu Com.loc apărare col.7 –
formaţia Aleşd
60 Aleşd Or.Aleşd BH 15/3 30/3 40/6 Aleşd Com.loc apărare col.7 –
formaţia Aleşd
61 Borşa Săcădat BH 15/3 30/3 45/6 Săcădat, Oşorhei Com.loc apărare col.7 –
formaţia Oradea
62 Copăcel Copăcel BH 15/3 25/3 35/6 Copăcel, Săcădat Com.loc apărare col.7 –
Pagina 336 din 525

pluviometric
0 1 2 3 4 5 6 7 8
formaţia Oradea
63 Tăşad Drăgeşti BH 15/3 25/3 35/6 Drăgeşti, Hidiş.de Com.loc apărare col.7 –
Sus, Băile Felix, formaţia Oradea
ac.Hidişel, ac.1
Mai, Oradea
64 Sânmartin Sânmartin BH 15/3 35/3 50/6 Drăgeşti, Hidiş.de Com.loc apărare col.7 –
Sus, Băile Felix, formaţia Oradea
ac.Hidişel, ac.1
Mai, Oradea
65 Miersig Husasău de BH 15/3 35/3 50/6 Husasău de T., Com.loc. apărare col.7 –
Tinca ac.Miersig formaţia Tinca
66 Păuşa Nojorid BH 15/3 25/3 35/6 Nojorid, ac.Olcea, Com.loc.apărare col.7 –
Şauaieu, ac.Gepiu formaţia Oradea
67 Borş Borş BH 15/3 30/3 70/6 Borş Com.loc.apărare col.7 –
formaţia Oradea
68 Cefa Cefa BH 15/3 30/3 70/6 Cefa Com.loc.apărare col.7 –
formaţia Oradea
69 Valcău de Sus Valcău de SJ 15/3 25/3 35/6 Valcău de Jos, Com.loc. apărare col.7 –
Jos Plopiş, Nuşfalău formaţia Nuşfalău
70 Nuşfalău Nuşfalău SJ 15/3 30/3 40/6 Nuşfalău, Marca Com.loc. apărare col.7 –
71 Marca Marca SJ 15/3 30/3 40/6 Marca, Suplacu de Com.loc. apărare col.7 –
Pagina 337 din 525

pluviometric
0 1 2 3 4 5 6 7 8
Barcău formaţia Nuşfalău
72 Marghita Marghita BH 15/3 30/3 40/6 Marghita Com.loc. apărare col.7 –

formaţia Marghita
73 Abram Abram BH 15/3 30/3 50/6 Abram, Marghita Com.loc. apărare col.7 –
formaţia Marghita
74 Sălard Sălard BH 15/3 35/3 45/6 Sălard, Biharia, Com.loc. apărare col.7 –
Diosig formaţia Sălard
75 Drighiu Hălmaşd SJ 15/3 25/3 35/6 Hălmajd Com.loc. apărare col.7 –
76 Popeşti Popeşti BH 15/3 30/3 35/6 Popeşti, Tăuteu, Com.loc. apărare col.7 –
ac.Bistra, Marghita formaţia Popeşti
77 Pădurea Neagră Aleşd BH 15/3 25/3 35/6 Pădurea Neagră, Com.loc. apărare col.7 –
Popeşti, Aleşd formaţia Aleşd, Marghita
78 Viişoara Viişoara BH 15/3 25/3 30/6 Viişoara – Marghita Com.loc. apărare col.7 –
formaţia Marghita
79 Nădar Spinuş BH 15/3 25/3 35/6 Spinuş Com.loc. apărare col.7 –
formaţia Sălard
80 Sărsig Chişlaz BH 15/3 25/3 60/6 Chişlaz Com.loc. apărare col.7 –
formaţia Sălard
81 Căuaşd Căuaşd SM 15/3 40/3 65/6 Căuaşd, Andriş, Com.loc. de apărare col.7 –
ac.Andrid, Sălacea IIELIF Carei
82 Săcuieni Săcuieni BH 15/3 30/3 45/6 Săcuieni, Diosig, Sistem IIELIF
Pagina 338 din 525

pluviometric
0 1 2 3 4 5 6 7 8
ac.Galoşpetreu,
ac.Şimian
83 Andrid Andrid SM 15/3 25/3 65/6 Andrid, ac.Andrid, Com.loc. apărare col.7
Tarcea, Cherechiu
84 Beliu Beliu AR 15/3 30,/3 40/6 Agiş, Beliu, Com.loc apărare Beliu –
85 Cermei Cermei AR 15/3 25/3 60/6 Cermei, Apateu, Com.loc. apărare col.7 –
Sepreuş, Mişca formaţia Zerind
86 Igneşti Igneşti AR 15/3 30/3 45/6 Igneşti, Cărand, Com.loc apărare col.7 –
87 Ciumeghiu Ciumeghiu BH 20/3 40/3 55/6 Ciumeghiu – Com.loc. apărare col.7
Avram Iancu Salonta – formaţia Zerind
88 Salonta Salonta BH 20/3 40/3 55/6 Oraş Salonta Com.loc. apărare col.7
Salonta – formaţia Zerind
89 Cociuba Mare Cociuba BH 15/3 25/3 50/6 Cociuba Mare, Com.loc. apărare Cociuba
Mare Tinca, ac.Cărand, Mare – formaţia Tinca
Irina
90 St.Meteo.Huedin Huedin CJ 15/3 30/3 40/6 Oraş Huedin, Com.loc. apărare Huedin –
Poieni formaţia Huedin
91 Ciucea Ciucea CJ 15/3 35/3 50/6 Ciucea, Bratca, Com.loc. apărare Huedin –
Vadu Crişului formaţia Huedin
92 Vadu Crişului Vadu BH 15/3 40/6 50/6 Vadu Crişului, Com.loc. apărare col.7 Bihor
Pagina 339 din 525

pluviometric
0 1 2 3 4 5 6 7 8
Crişului Auşeu, Aleşd, – formaţia Aleşd
ac.Tileagd, Lugaş,
balastiera Tileagd
93 Tileagd Tileagd BH 15/3 25/3 40/6 Tileagd, Ineu, Com.loc. apărare Oradea –
Oşorhei formaţia Oradea
94 St.Meteo.Oradea Oradea BH 15/3 25/3 40/6 Municipiul Oradea Com.loc. apărare Oradea –
formaţia Oradea
95 Morlaca (Carieră) Poieni CJ 10/1 25/3 30/6 Poieni, Cr.Morlaca Com.loc. apărare col.7 –
formaţia Huedin
96 Răchiţele Margău CJ 15/3 25/3 30/6 Mărgău, Poieni, Com.loc. apărare Margău –
Săcuieu formaţia Huedin
97 Stâna de Vale Budureasa BH 15/3 25/3 30/6 Stâna de Vale, Com.loc. apărare col.7 –
ac.Leşu, Budureasa, formaţia de apărare ac.Leşu,
Bulz, Curăţele, formaţia Aleşd
Beiuş
98 Leşu aval Bulz BH 15/3 25/3 40/6 Bulz, MH Munteni Com.loc. apărare Bulz –
formaţia Leşu
99 Valea Drăganului Poieni CJ 15/3 30/3 40/6 Poieni, Săcuieu Com-loc. apărare col.7 –
formaţia Huedin
Pagina 340 din 525

E. Măsuri operative de intervenţie în perioada de inundaţie
La apariţia fenomenului de inundaţie, în funcţie de situaţie, Comitetul Judeţean pentru

Situaţii de Urgenţă, cu acordul ministrului administraţiei şi internelor, declară starea de
alertă la nivel judeţean sau în mai multe localităţi ale judeţului şi propun instituirea stării
de urgenţă, respectiv intrarea în dispozitiv de apărare. Decizia respectivă se bazează în
primul rând pe prognoza hidrologică a iminenţei atingerii pragului de inundaţie sau la
depăşirea bruscă a pragurilor de apărare. Această decizie este urmată de declanşarea unor
acţiuni operative pe care le execută serviciile publice comunitare profesioniste pentru
situaţii de urgenţă, respectiv Inspectoratul Judetean pentru situaţii de urgenţă, precum şi
centrele operative constituite la nivel local.
Acţiunile operative în caz de inundaţii sunt:
- asigurarea fluxului informaţional între autorităţiile de ape şi centrul operativ;
- concentrarea mijloacelor de intervenţie în zonele critice;
- asigurarea mijloacelor de asistenţă medicală, cazare şi hrănire a populaţiei;
- supravegerea construcţiilor de apărare: baraje şi diguri - mai ales în punctele
critice;
- aplicarea regulamentelor speciale de exploatarea a barajelor, în caz de ape mari;
- avertizarea în aval asupra manevrelor sau accidentelor la diguri şi baraje;
- supravegherea podurilor şi a zonelor de blocare a curgerii apei;
- lucrări de supraînălţări ale digurilor, funcţie de prognoze;
- evacuarea oamenilor şi a animalelor;
- dirijarea apelor revărsate în vederea drenării lor;
- raportarea ierarhică asupra desfăsurării acţiunilor operative.
F. Măsuri de refacere şi restabilire a vieţii şi activităţilor normale

Măsurile de refacere şi restabilire a activităţii normale după încetarea viiturii, sunt
- Evacuarea apelor care băltesc sau a apelor din poldere (gravitational sau prin
pompare);
- Repunerea în funcţiune a instalaţiilor industriale de alimentare cu apă, a staţiilor de
epurare, a staţiilor de pompare, a obiectivelor industriale, a instalaţiilor energetice
afectate;
- Refacerea liniilor de comunicaţie, a căilor de comunicaţie şi transport, rutiere sau
feroviare, a podurilor afectate, a conductelor de transport lichide afectate;
- Refacerea obiectivelor sociale şi sprijinirea populaţiei afectate, prin măsuri
antiepidemice;
- Rapoarte de evaluare a pagubelor fizice şi valorice;
- Reconstituirea zonelor inundate şi propuneri de măsuri pentru revenire la nornal;
- Reconstituiri ale caracteristicilor hidrologice ale undei de viitura produse;
- Rapoarte de sinteză.
Pagina 341 din 525

Amenajari structurale propuse pentru reducerea riscului la inundatii
Dupa o analiză preliminară, se estimează că in districtul de bazin hidrografic Crisuri sunt

suprafețe însumând cca. 98900 ha și cca. 58000 locuitori din cca. 180 de asezari.
Conform unei metodologii privind vulnerabilitatea la inundații existente la Institutul
Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) și a calculelor ca urmare a
acestei metodologii – 5 clase de vulnerabilitate – districtul de bazin hidrografic Crisuri se
situează în clasa a III-a de vulnerabilitate. Această metodologie are la bază indicatorii de
vulnerabilitate, menționați in continuare, dar nu ține seama decât indirect (prin impactul
inundațiilor asupra teritoriului si obiectivelor inundate) de gradul de amenajare al
bazinului hidrografic în privința protecției la inundații.
Indicatori de vulnerabilitate
 is – ponderea suprafetelor medii multianuale inundate din suprafata
totala/agricola a bazinului hidrografic;
 il – ponderea numarului mediu multianual al locuintelor distruse din suprafata
inundata a bazinului hidrografic, exprimata in numarul de locuinte distruse la
1000 ha inundate;
 iv – ponderea marilor viituri exprimata prin numarul mediu multianual de
evenimente care au produs inundatii intr-un bazin hidrografic din numarul
total de evenimente produse la nivelul tarii;
 ir – timpul de revenire a debitelor maxime produse pe principalele cursuri de
apa ale bazinului hidrografic.
In tabelele urmatoare se prezinta lista amenajarilor structurale propuse pentru reducerea
riscului la inundatii pe cursurile de apa care fac obiectul prezentului studiu. In urma
includerii acestor amenajari structurale in sistemul actual de protectie impotriva
inundatiilor si al analizei hartilor de inundabilitate rezultate pentru diferite probabilitati
de depasire, vor rezulta noi masuri pentru reducerea riscului la inundatii conform tintelor
strategice stabilite la nivel national din Strategia Nationala de Management al Riscului la
Inundatii.
 reducerea graduală a suprafeţelor potenţial inundabile la viituri cu debite
având probabilitatea de depăşire de 1% cu 61% faţă de 2006, însoţită obligatoriu
de măsuri compensatorii pentru reţinerea volumelor corespunzătoare de apă;
 reducerea numărului de persoane expuse riscului potenţial de inundaţii la
viituri cu debite având probabilitatea de depăşire de 1% cu 62% faţă de 2006;
 reducerea vulnerabilităţii sociale a comunităţilor expuse la inundaţii - 50% în
termen de 10 ani şi până la 75% pe termen lung, în 30 de ani; pentru această ţintă,
este necesară revizuirea normelor de proiectare a structurilor de apărare, cu o
valoare implicită a probabilităţii anuale de depăşire de minimum 0,2% pentru
zonele urbane dezvoltate, în funcţie de rezultatele analizelor tehnico-economice,
Pagina 342 din 525

0,5% pentru zonele urbane cu dezvoltare medie, 1% pentru zonele rurale şi 10%
pentru zonele agricole (fără locuinţe sau bunuri sociale şi economice importante).
Această ţintă va fi atinsă prin amenajarea integrată a bazinului hidrografic
 reducerea graduală a pagubelor produse de inundaţii infrastructurilor de
traversare a cursurilor de apă faţă de anul 2006 cu circa 80% până în anul 2035;
 reabilitarea în zone cu vulnerabilitate ridicată/relocare anuală a cel puţin 400
km de diguri de protecţie împotriva inundaţiilor;
 creşterea capacitaţii de transport a albiilor minore ale principalelor cursuri de
apă cu cel puţin 30% până în anul 2035, prin măsuri de readucerea râului la starea
iniţială.
Tabel 2 – Amenajari structurale propuse in bazinul hidrografic

Barcau
Inaltime
Lungime
Nr. Denumirea obiectivului de medie
Zonare Mal lucrare
crt. investitii lucrare
[m]
[m]
1 Indiguire pe Barcau Lesmir-Sumal drept 7700 1.5
2 Indiguire pe Barcau Borumblaca pod stang 1700 1.5
3 Indiguire pe Barcau Balc-Abram stang 7700 2
4 Indiguire pe Barcau Ghida stang 7500 2
5 Indiguire pe Barcau Ghida drept 1400 2
6 Indiguire pe Barcau Suiug drept 3400 2
7 Indiguire pe Barcau Iteu Nou drept 2100 2
8 Indiguire pe Barcau Iteu Nou drept 1100 2
9 Indiguire pe pr. Dijir Iteu Nou drept 1200 1.5
10 Indiguire pe pr. Dijir Iteu Nou stang 1100 1.5
11 Suprainaltare dig pe Barcau Balc-Ghida drept 6400 1
12 Suprainaltare dig pe Barcau Ghida stang 600 1
13 Suprainaltare dig pe Barcau Ghida drept 1000 1
14 Suprainaltare dig pe Barcau Cohani drept 1400 1
15 Suprainaltare dig pe Barcau Marghita stang 4500 1
16 Suprainaltare dig pe Barcau Abramut drept 8800 1
17 Suprainaltare dig pe Barcau Fancica - Abramut drept 7700 1
18 Suprainaltare dig pe Barcau Saniob drept 2300 1
Suprainaltare dig remuu pe
19 Salard stang 1600 1
Danta
Suprainaltare dig pe pr.
20 Saniob stang 2100 1
Sannicolau
Suprainaltare dig pe pr.
21 Fancica drept 1400 1
Fancica
22 Suprainaltare dig pe pr. Fancica stang 1300 1
Pagina 343 din 525

Inaltime
Lungime
Zonare Mal lucrare
[m]
[m]
Fancica
23 Suprainaltare dig pe Barcau Salard-Frontiera stang 14800 1
conf.pr.Sannicolau-
24 Suprainaltare dig pe Barcau drept 19200 1
Frontiera

Crisul Alb
Inaltime
Lungime
Zonare Mal lucrare
[m]
[m]
1 Inlaturarea infiltratiilor prin dig Varsand stang 2400 5
2 Inlaturarea infiltratiilor prin dig Varsand drept 4000 3
3 Indiguire Pescari drept 1000 2
4 Suprainaltare dig Bogsig-Ineu drept 14000 1
5 Suprainaltare dig Bogsig-Ineu stang 5700 1
6 Suprainaltare dig Ineu-Sicula stang 5900 1
7 Suprainaltare dig Sicula-Varsand drept 52900 1
8 Suprainaltare dig Sicula-Varsand stang 47620 1
9 Suprainaltare dig Gurahont stang 1000 1
Lucrari de amenajare a
coronamentului digurilor in Chisineu Cris -
10 drept 21830 1
vederea asigurarii accesului la ape frontiera
mari
11 stang 22540 1
vederea asigurarii accesului la ape frontiera
mari

Crisul Negru
Inaltime
Denumirea
Nr. Lungime medie
obiectivului de Zonare Mal
crt. lucrare [m] lucrare
investitii
[m]
1 Indiguire Beius drept 1000 2
2 Indiguire Soimi Stang 1000 2
3 Indiguire Capalna drept 1700 2
4 Suprainaltare dig Gradinari drept 2800 1
Pagina 344 din 525

Inaltime
Denumirea
Nr. Lungime medie
investitii
[m]
5 Suprainaltare dig Tarcaia stang 3000 1
6 Suprainaltare dig Tarcaia stang 850 1
7 Suprainaltare dig Finis stang 2700 1
8 Suprainaltare dig Beius drept 1100 1
9 Suprainaltare dig Uileacu de Beius drept 3200 1
10 Suprainaltare dig Suplacu de Tinca drept 2300 1
11 Suprainaltare dig Tinca drept 2600 1
12 Suprainaltare dig Taut-Batar stang 1100 1
13 Suprainaltare dig Taut-Batar stang 2120 1
14 Suprainaltare dig Taut-Ant drept 35000 1
15 Suprainaltare dig Taut-Ant stang 25000 1

Crisul Repede
Inaltime
Denumirea
Nr. Lungime medie
investitii
[m]
1 Suprainaltare dig Tarian-Santiob stang 500 1
2 Suprainaltare dig Tarian-Santiob stang 600 1
3 Suprainaltare dig Oradea-frontiera drept 23500 1
4 Suprainaltare dig Tarian-frontiera stang 11600 1
Amenajare si
reabilitare
5 ecologica a raului Oradea stang si drept 23000 8
Crisul Repede in
Oradea
Pagina 345 din 525

CAPITOLUL 19 – ACŢIUNI ŞI MĂSURI, SOLUŢII, PENTRU

REDUCEREA RISCULUI LA EROZIUNEA SOLULUI ŞI
LA DIMINUAREA CARACTERULUI TORENŢIAL AL
BAZINELOR HIDROGRAFICE MICI ŞI FOARTE MICI
19.1.Acțiuni, măsuri şi soluții, pentru reducerea riscului la eroziunea solului
Comuna Supur - în județul Satu-Mare și Comuna Ardud - în județul Satu-Mare au fost

alese pentru estimarea lucrărilor de amenajare la nivelul bazinului hidrografic Crișuri.
S-a căutat evaluarea cât mai precisă a cantitaților si a volumelor de lucrări astfel încât
prin extrapolarea rezultatelor să se poată face un necesar de lucrări pentru întregul bazin
hidrografic Crişuri.
Evaluarea efectului lucrărilor asupra producției de sedimente se va realiza după
conceperea schemei de amenajare estimarea făcându-se statistic în baza unor modele
matematice de calcul (metode expeditive).
Investițiile în bh Crișuri au în vedere atingerea următoarelor targeturi:
1. minimizarea pierderilor de sol;
2. limitarea turbiditații în reteaua hidrografică permanentă;
3. mărirea producțiilor agricole;
4. scăderea costurilor de producție;
5. mărirea gradului de mecanizare pe terenuri agricole situate în pante;
6. minimizarea pierderilor ireversibile de terenuri agricole prin prabușiri de maluri;
7. micșorarea fenomenelor geomorfologice dinamice;
8. evitarea pagubelor de gospodării și obiective socio-economice;
9. întârzierea scurgerilor apei în rețeaua hidrografică permanentă și reducerea
riscului de formare și propagare a viiturilor;
10.micșorarea turbiditații în rețeaua hidrografică permanentă.
Primul areal ales a fost Supur județul Satu-Mare, terenurile degradate fiind situate pe un
versant cu expoziţie vestică.
Situaţia actuală a folosinţelor este redată în tabelul nr. 19.1 iar situația de perspectivă a
folosințelor este redată în tabelul 19.2.
Pagina 346 din 525

Tabel 19.1
Total Total Total

Deţinator
Agricol agricol Neagricol neagricol general
de teren
ha ha ha
Plantaţii
A Ps Tf De Cnl Np de
protecţie
Consiliul
local
- 15.35 15.35 1.00 - - 3.75 - 4.75 20.1
Supur
39.35 - 39.35 - - - - - - 39.35
Total
39.35 15.35 54.70 1.00 - - 3.75 - 4.75 59.45
general
Tabel 19. 2
Total Total Total

Deţinator
de teren
ha ha ha
Plantaţii
protecţie
Consiliul
local
- 16.35 16.35 - - - - 3.75 3.75 20.1
Supur
39.35 - 39.35 - - - - - - 39.35

Total
39.35 16.35 55.70 - - - - 3.75 3.75 59.45
general
Pierderile de sol medii anuale provocate de eroziunea de suprafață au fost calculate pe

baza formulei:
E = K S C Cs Lm In
In care:
E – eroziunea medie anuala in tone/ha
K – coeficient de agresivitate climatică
S – coeficient de erodabilitate, determinat de rezistența solului la eroziune
C – factor privind influența culturilor
Cs – factor privind influența măsurilor de conservare a solului
Pagina 347 din 525

L – lungimea versantului
I – panta terenului
Calculul pierderilor de sol înainte de amenajare și după amenajare se găsesc în tabelul

19.3:
Tabel 19.3
Pierderile de sol înainte de amenajare Pierderile de sol după amenajare

- 15,35 ha pașune degradata - 16,35 ha păşune
E = 0,127 x 1 x 0,8 x 1 x 5,24 x 24,86 = E = 0,127 x 1 x 0,06 x 0,9 x 5,24 x 24,86 =
13,2 t/ha 0,9 t/ha
- 3,75 ha neproductiv - 3,75 ha plantaţii de protecţie
E = 0,127 x 1 x 0,6 x 1 x 5,24 x 24,86 = 9,9 E = 0,127 x 1 x 0,02 x 0,9 x 5,24 x 24,86 =
t/ha 0,3 t/ha
E – eroziunea medie anuală în tone/ha
Schema de amenajare constă în principal din următoarele categorii de lucrări :

 canale de intercepţie şi debuşee reprofilate pentru regularizarea scurgerii şi
eliminarea excesului de umiditate de suprafaţă
 captări de izvoare şi drenaj de intercepţie pentru interceptarea, captarea şi
eliminarea afluxului de apă din profilul solului
 uniformizări în planuri continui pentru asigurarea unei pante de scurgere mai
rapidă a apelor din precipitaţii care stagnează în prezent în zonele depresionare
către reţeaua de canale, debuşee şi rigole
 consolidări şi lucrări transversale pe debuşee (traverse din gabioane, căderi din
zidărie de piatră)
 canale marginale şi podeţe tubulare
 împădurirea suprafeţelor neproductivev
 cleionaje duble şi gărduleţe de coastă
 reînsămânţări, supraînsămânţări, aplicare de amendamente şi fertilizări cu
îngrăşăminte chimice pe suprafeţele de teren afectate de execuţia lucrărilor şi
pentru creşterea potenţialului productiv al solurilor
Centralizatorul fizic și valoric al lucrărilor propuse este cel înscris în tabelul nr 19.4 :
Pagina 348 din 525

Tabel 19.4
Nr. Preţ unitar Valoare

Denumirea categoriei de lucrare UM Cantit.
Crt Lei Lei
Obiect 1 amenajare versanţi
1 Debușee reprofilate Mc 3.200 15 48.000
2 Canale de intercepţie Mc 1.200 15 18.000
3 Captări de izvoare Buc 10 1.500 15.000
4 Drenuri absorbante Ml 1.500 30 45.000
5 Drenuri colectoare Ml 1.000 35 35.000
6 Cămine de vizitare Buc 5 1.500 7.500
7 Guri de dren Buc 10 200 2.000
8 Consolidări trasversale de debusee Mc 200 400 80.000
9 Podeţe tubular Dn 800 mm Buc 1 6.000 6.000
10 Canale marginale Mc 200 15 3.000
11 Plantaţii silvice de protecţie Ha 3.75 7050 26.438
12 Uniformizări în planuri continui Mc 25.000 7 175.000
13 Cleionaje duble Ml 50 100 5.000
14 Gărduleţe de coastă Ml 1.500 15 22.500
Total obiect 1 fără TVA 488.438
Din care C+M fără TVA 488.438
Total obiect 1 (cu tva 19%) 581.241
Din care C+M cu TVA 19% 581.241
TOTAL LUCRARE cu TVA 19% 581.241
Al doilea areal ales pentru estimarea lucrărilor este Ardud-judeţul Satu-Mare.
Terenurile degradate constituite în acest areal aparţin comunei Ardud, judeţul Satu-Mare
Suprafața luată în studiu este de 43,66 ha, cu folosinţa actuală păşune şi aparține
Consiliului Local Ardud.
Suprafața și situația juridică a terenului propus spre amenajare antierozionala :
Situația actuală a folosințelor și situația de perspectivă a folosințelor este prezentată în

tabelul 19.5 și 19.6:
Pagina 349 din 525

Tabel 19.5
Total Total Total

Deţinător
de teren
ha ha ha
Plantaţii
protecţie
Consiliul
local 1.
- 36.91 36.91 - - 5.75 - 6.75 43.66
Ardud 00
Total 1.
- 36.91 36.91 - - 5.75 - 6.75 43.66
general 00
Tabel 19.6
Total Total Total

Deţinător
de teren
ha ha ha
Plantaţii
protecţie
Consiliul
local 37.9
- 37.91 - - - - 5.75 5.75 43.66
Ardud 1
Total 37.9
- 37.91 - - - - 5.75 5.75 43.66
general 1
Calculul pierderilor de sol medii anuale provocate de eroziunea de suprafață se realizează

folosind aceeași formulă ca în cazul arealului precedent.
Calculul pierderilor de sol înainte de amenajare și după amenajare se găsesc în tabelul
19.7:
Pagina 350 din 525

Tabel 19.7
Pierderile de sol înainte de amenajare Pierderile de sol după amenajare

- 36,91 ha pasune degradata - 37,91 ha păşune
E = 0,127 x 1 x 0,8 x 1 x 5,8 x 32,87 = E = 0,127 x 1 x 0,06 x 0,9 x 5,8 x 32,87 =
19,37 t/ha 1,31 t/ha
- 5,75 ha neproductiv - 5,75 ha plantaţii de protecţie
E = 0,127 x 1 x 0,6 x 1 x 5,8 x 32,87 = E = 0,127 x 1 x 0,02 x 0,9 x 5,8 x 32,87 =
14,53 t/ha 0,44 t/ha
Terenul acestui perimetru de ameliorare este mărginit de o culme în partea de sud, iar în
partea de nord de un interfluviu cu terenuri arabile.
Acest perimetru ameliorativ, aflându-se cuprins între o culme şi piciorul dealului, are o
energie de relief mare, de acea scurgerile de suprafaţă pe versanţi provoacă o eroziune
foarte puternică cu dezvoltarea unor ravene mari.
Centralizatorul fizic si valoric al lucrărilor propuse se găsește în tabelul 19.8
Tabel 19.8
Denumirea categoriei de lucrare Preţ UM

Valoare Lei Cantit.
Nr.
unitar
Crt
Lei
OBIECT A01 AMENAJAREA COMPLEXA A VERSANȚILOR
1 Debușee reprofilate mc 510 15 8.100
2 Canale de intercepție mc 140 15 2.100
3 Canale de evacuare mc 2670 12 32.040
4 Captări de izvoare buc 2 1.500 3.000
5 Drenuri absorbante ml 200 30 6.000
6 Drenuri colectoare ml 100 35 3.500
7 Guri de dren buc 2 200 400
Consolidări transversale pe debuşee şi
8
ravene mc 17,5 330 57.750
9 Cleionaje duble ml 120 100 12.000
10 Plantaţii silvice de protecţie ha 5,75 7.050 40.538
11 Uniformizări în planuri continui mc 22.000 8,5 187.000
TOTAL OBIECT A01 (fără TVA) 352.428
DIN CARE C+M (fără TVA) 352.428
TOTAL OBIECT A01 (cu TVA
19%) 419.389
DIN CARE C+M (cu TVA 19%) 419.389
TOTAL LUCRARE cu TVA 19% 419.389
Pagina 351 din 525

Efortul investițional la nivelul întregului bazin raportat la investiția specifică/ha amenajat

antierozional:
 C+M inclusiv TVA = 9.777 lei/ ha în cazul arealului I Supur
 C+M inclusiv TVA = 9.606 lei/ ha în cazul arealului II Ardud
 Investiția specifică medie rezultă 9.692 lei/ ha amenajat.
19.2.Acțiuni, măsuri şi soluții, pentru reducerea riscului la diminuarea

caracterulului torențial
Pentru estimarea lucrărilor de amenajare a formațiunilor torențiale la nivelul întregului

bazin hidrografic Crișuri s-a considerat ca necesar luarea în studiu a doua ravene - Valea
Aluniş, subbazin Henţ, afluent al Crişului Repede, din județul Cluj și Valea Orvişele
subbazin Fâneţelor, afluent al Beretăului, din județul Bihor.
1. Valea Aluniş are un tronson activ de 530 m pe care este necesar să se intervină cu
lucrări structurale din beton sau materiale locale (zidărie de piatră cu mortar de ciment
sau zidărie uscată din gabioane).
2. Valea Orvişele are un tronson activ de 1080 m care se va amenaja în condiții similare
văii Aluniş.
Aceste ravene active sunt de medie agresivitate din punct de vedere al eroziunii în
albie cât și al fenomenelor asociate.
Lucrări transversale
Lucrările hidrotehnice transversale executate pe formațiunile de eroziune în adâncime
asigura consolidarea malurilor și talvegurilor și stopează înaintarea în lungime și
adâncime a acestora. De asemenea, contribuie la reducerea efluenței aluvionare ca
urmare a reducerii vitezelor scurgerilor concentrate și retinerea aluviunilor solide care
colmatează terenurile din aval. S-au prevăzut lucrări transversale din zidărie de piatră cu
mortar de ciment 50%, zidarie uscată în gabioane 20% și beton 30% pe ravene. Execuția
este prevăzută să se efectueze manual 50% și mecanizat 50%.
Lucrările transversale au următoarele particularități:
1. Colectează debit solid cu granulometrie mare;
2. Lucrează în condițiile unor energii mari de relief;
3. Sunt lucrări în serie care iși transmit succesiv efectele;
4. Suportă consecințele schimbării regimului de scurgere;
5. Nu sunt echipate cu goliri de fund pentru situații exceptionale sau accidentale
6. (exceptie făcând unele baraje de pământ);
7. Nu sunt echipate cu deversori laterali si nu pot fi by-pasate în situații de avarie;
8. Deversoarele sunt supuse unor sarcini suplimentare la impact cu plutitorii;
9. Structura folosințelor din bazinul de receptie este greu predictibilă pentru întreaga
durata de functionare (30 ani);
10. Urmărirea comportării, întreținerea și reparațiile acestora nu reprezintă o prioritate
a deținătorilor lor.
Pagina 352 din 525

Lucrări longitudinale
Eroziuni ale malurilor se înregistrează pe cursul inferior al tuturor văilor torențiale luate
în studiu.
Cauza principală o constituie ploile masive și perioadele de topire a zăpezilor. În aceste
perioade debitul și viteza de curgere a torenților cresc și aceasta duce la erodarea
accentuată a malurilor, iar ca rezultat final, la acumulări de produse de eroziune pe
albiile acestora, lărgindu-le si adâncindu-le.
Măsurile ce se impun sunt apărările de mal longitudinale, pereeri ale evacuatorilor

precum și executarea de lucrări pentru ruperi de pantă ale torenților mai ales în zona
canalelor de evacuare.
Lucrări biologice
Lucrările structurale sunt însoțite de împăduriri pentru combaterea eroziunii solului.
În treimea superioară a ravenelor s-au proiectat cleionaje duble din lemn cu împletitura din
nuiele în scopul consolidării talvegului și malurilor.
Pentru o mai buna protecție a plantațiilor se propun gardulețe de susținere a acestora.
Centralizatorul fizic și valoric al lucrărilor propuse sunt descrise în tabelul nr. 19.9
Tabel 19.9
Nr. U Preţ Valoare

Denumirea categoriei de lucrare Cantit.
Crt M unitar Lei Lei
Obiect 1 amenajare versanţi
1 Lucrări transversale din beton terasamente mc 180 8.5 1530
2 Lucrări transversale din beton construcţii Mc 244 440 107360
Lucrări transversale din zidărie piatră
3 Mc 289 8.5 2456.5
terasamente
Lucrări transversale din zidărie piatră
4 Mc 361 350 126350
construcţii
Lucrări transversale din gabioane
5 Mc 116 8.5 986
terasamente
Lucrări transversale din gabioane
6 Mc 148 280 41440
construcţii
Lucrări longitudinale din beton
7 Mc 36 8.5 306
terasamente
8 Lucrări longitudinale din beton construcţii Mc 140 440 61600
Reprofilări canale de evacuare
9 Mc 345 4.5 1552.5
terasamente
10 Căderi pe canale de evacuare terasamente Mc 36 8.5 306
11 Căderi pe canale de evacuare construcţii Mc 63 440 27720
Pagina 353 din 525

Nr. U Preţ Valoare

Denumirea categoriei de lucrare Cantit.
Crt M unitar Lei Lei
12 Cleionaje Ml 160 125 20000
13 Plantaţii de protecţie Ha 2 8000 16000
Lucrări biologice diverse (gardulețe de
14 Ml 1850 50 92500
coastă)
15 Taluzări terasamente Mc 1490 12 17880
Total obiect (fără TVA) 517987
Din care C+M (fără TVA) 517987
Efectul scontat al lucrărilor exprimat prin îmbunatățirea parametrilor de stare ai

formațiunilor amenajate.
Lucrarile de pe firele de vale au fost destinate să controleze, să reducă și în final să
oprească definitiv desfășurarea procesului de ravenare, asigurând, cu un anumit coeficient
de siguranță, stabilitatea albiei în zona vârfului, a malurilor și a talvegului.
Totodată se scontează pe următoarele efecte vizibile:
 asigurarea evacuării controlate a apelor provenite din scurgerea de suprafață pe tot
subbazinul hidrografic;
 reducerea pierderilor de pe rețeaua de curgere concentrată în limitele tolerabile;
 reducerea fenomenelor erozionale în adâncime, până la stabilizarea și stingerea
torențialitații din bazin;
 asigurarea unei bune stabilități a terenului în zona de manifestare a proceselor
geodinamice de pe maluri;
 creșterea și valorificarea superioară a potențialului productiv, al terenurilor
agricole, situate în bazinul de receptie;
 limitarea externalităților.
Criteriile de alegere a lucrărilor și a materialelor componente au fost determinate
de:
» stadiul de activitate al ravenelor;
» substratul litologic;
» tipul de ravenă, în raport cu poziția ei față de rețeaua hidrografică;
» caracteristicile morfologice ale albiei;
» existența proceselor de mal;
» granulometria materialului aluvionar transportat;
» caracteristicile hidraulice ale viiturii;
» condiții pedoclimatice de instalare a vegetaţiei;
» importanța social-economică a obiectivelor periclitate.
Urmare a aplicării schemelor de amenajare la nivelul întregului bazin hidrografic Crişuri

se scontează pe o scădere a productiei de sedimente din sistemul albie cu aprox 80%,
reducând volumul total de material aluvionar în emisari de 16.079.721 to/an în regim
neamenajat la valoarea de 3.215.944 to/an.
Pagina 354 din 525

 Rata fragmentatiei reliefului va scade sub valoarea de 0,15Km/Kmp;

 Rata retragerilor se va situa în jurul valorii 1,5m/an/fir de vale;
 Creșterea in proiecție orizontală se apreciază la 0,015 mp/ml ravenă.
ceea ce reprezintă valori unanim acceptate ca situându-se în toleranțele admisibile pentru
fenomenele erozionale în adâncime, în condițiile și particularitățile geografice ale
bazinului hidrografic Crişuri.
Pentru lucrările de ameliorare a terenurilor degradate se propun împăduriri în:

- bazine torențiale cu acțiunea în continuare ...................312.3 ha
- bazine torențiale noi ................... 72.3 ha
Total ...................384.6 ha
Terenurile degradate din fondul forestier vor fi împădurite de unităţile silvice, pe măsură
ce vor fi asigurate fondurile necesare.
Volumul lucrărilor de împădurire, propuse în fond forestier, pe fiecare unitate de studiu si
pe judete, este prezentată în tabelul 19.10.
Propunerile de lucrări de corectare a torenților vizează următoarele aspecte:

 punere în siguranţă a construcţiilor existente (canale, baraje, praguri etc.) care au
fost avariate ca urmare a uzurii normale în timpul duratei de funcţionare, acestea
necesitând un volum de beton sau zidărie pentru refacerea lucrărilor de 2.050 mc;
 continuarea acţiunii de corectare a torenţilor până la finalizarea ei, acestea
însemnând amenajarea reţelei hidrografice cu lucrări noi pe o lungime de 135.25
km.
În primul caz au fost stabilite volumele de beton, zidărie de piatră cu mortar de ciment,
zidărie uscată în plasă de sârmă care trebuie să readucă piesele existente în condiţiile
normale de exploatare, iar în al doilea caz s-au apreciat lungimile de reţea hidrografică
torenţială care mai trebuie consolidată până la încheierea acţiunii. În ambele situaţii a
fost avută în vedere starea actuală a reţelei hidrografice. Intensitatea manifestărilor
torenţiale precum şi importanţa şi gradul de afectare a obiectivelor economice.
Se impune ca efortul principal, în bazinele cu acţiune în continuare, să fie dirijat pentru
consolidarea prin vegetaţie şi lucrări hidrotehnice a surselor de aluviuni de pe albii şi
maluri afectate, paralel cu realizarea acelor lucrări şi măsuri prin care se reduce debitul şi
volumul viiturilor, agentul principal al proceselor de eroziune şi transport de pe albiile
torenţilor.
Piereri de sol estimate după amenajarea integrală a bazinului

Total pierderi de sol provenite din eroziune de suprafață (erodarea versanților)
Conform estimărilor făcute media pierderilor de sol după amenajarea antierozională a
versanților variază în jurul valorii de 0,74 to/ha/an.
Prin extrapolarea acestei valori la necesarul de lucrări la nivelul întregului bazin
hidrografic rezultă o pierdere de sol programată de 0,91 mil t/ha/an. (calculul s-a facut
incluzând lucrările executate și aflate în funcțiune).
Pagina 355 din 525

Față de totalul piederilor actuale de sol la nivelul bazinului hidrografic (1,18 mil.t/a)
aceasta reprezintă o diminuare a producției de sedimente cu aprox. 77,12 %.
Necesarul de capital la nivelul lucrărlori de bază inclusiv TVA pentru amenajarea

integrală a bazinului hidrografic Crişuri este de 11.860.459 mii lei
Pagina 356 din 525

Tabel 19.10
Unitate de
Lucrări în bazine cu lucrări executate Lucrări în bazine noi Total lucrări propuse
studiu
Lucrări CT
Lucrări CT
Lucrări CT
Impăduriri
Impăduriri
Impăduriri
Reparații
Reparații
Denumire Judeţ
ha mc km ha km ha mc km
Total bh Arad 0 0 0.1 0 7.0 0 0 7.1
Crişuri Bihor 253.8 1500.0 15.65 65.3 93.0 319.1 1500.0 108.65
Cluj 56 360.0 0.8 2.0 5.0 58.0 360.0 5.8
Hunedoara 2.5 190.0 0.7 0 8.0 2.5 190.0 8.7
Sălaj 0 0 0 5.0 5.0 5.0 0 5.0
Satu Mare 0 0 0 0 0 0 0 0
Total 312.3 2050.0 17.25 72.3 118.0 384.6 2050.0 135.25
Pagina 357 din 525

19.3. Concluzii
Dintre lucrările propuse au fost eşalonate în urgența I, următoarele:

 refacerea lucrărilor avariate de uzură normală, precum şi de viiturile torenţiale a căror asigurare a
fost sub cea dimensionată;
 continuarea acţiunii pe formaţiunile torenţiale:
cu lucrări a căror capacitate de retenţie a fost consumată;
cu obiective economice de importanţă deosebită, care reclamă protecţie imediată;
cu lungime redusă, rămasă de consolidat, în vederea încheierii acţiunii;
 împădurirea terenurilor degradate pentru evitarea eroziunii solurilor
Pagina 358 din 525

CAPITOLUL 20 – PREZENTAREA UNITARA LA NIVEL DE BAZIN

HIDROGRAFIC A ACTIUNILOR, MASURILOR SI SOLUTIILOR DE
REDUCERE A RISCULUI LA INUNDATII SI INCADRAREA LOR IN
SISTEMUL DE PROTECTIE EXISTENT
Elaborarea actiunilor, masurilor si solutiilor de reducere a riscului la inundatii in bazinul hidrografic

Crisuri trebuie sa tina cont de prevederile Strategiei Nationale de Management al Riscului la Inundatii pe
termen mediu si lung, astfel:
A. Principii de elaborare a scenariilor de amenajare:
- principiul dezvoltării durabile, semnificând faptul că trebuie adoptate astfel de acţiuni încât
impactul inundaţiilor să fie suportabil din punct de vedere economic, ecologic şi social:
- acceptabilitatea economică presupune eficienţa, respectiv abordarea costurilor, ţinându-se
cont de riscul asumat ce trebuie definit de către Guvern şi optimizarea acţiunilor;
- acceptabilitatea socială presupune realizarea unei protecţii corespunzătoare, respectarea
legii, echitate şi prosperitate, aspecte ce asigură echilibrul şi coeziunea socială;
- acceptabilitatea ecologică este măsurată prin gradul de autoreglare, dinamică şi diversitatea
ecosistemelor afectate de inundaţii.
- principiul abordarii strategice pentru o perioadă de timp, astfel încât să poată fi luate în
considerare eventualele schimbări posibile în frecvenţa şi vulnerabilitatea la inundaţii, precum şi alte
aspecte posibile;
- principiul abordarii bazinale a problemei inundaţiilor prin potenţarea conceptului de planuri de
gestionare a riscului la inundaţii la nivel de bazin hidrografic şi a unor programe de măsuri elaborate în
concordanţă cu prevederile Directivei 2000/60/CE;
- abordarea interdisciplinară a problemei inundaţiilor; toate aspectele relevante ale gestionării
apelor, amenajării teritoriului, utilizării terenurilor, agriculturii, transporturilor şi dezvoltării urbane,
conservarea naturii trebuie abordate împreună atât la nivel naţional, cât şi la cel regional şi local;
- principiul precauţiei, potrivit căruia măsurile de protecţie împotriva inundaţiilor adoptate de
anumiţi riverani nu trebuie să compromită capacitatea celorlalţi, situaţi în amonte sau în aval, de a-şi
adopta propriile măsuri;
- principiul solidarităţii, potrivit căruia măsurile din amonte nu trebuie să crească riscul pentru
zona din aval şi pentru diminuarea riscului zonelor din aval; trebuie acceptate unele măsuri ce se impun în
zonele din amonte;
- principiul menţinerii unui echilibru între măsurile şi acţiunile preventive, cele de răspuns şi
cele de reconstrucţie după trecerea fenomenului de inundaţii, prin utilizarea planurilor de amenajare a
teritoriului, a măsurilor structurale şi nestructurale, a celor de reducere a efectelor adverse ale inundaţiilor
asupra ecosistemelor acvatice şi terestre, poluării apelor şi solului, precum şi a planurilor de intervenţie
pentru situaţii de urgenţă;
- principiul aplicarii celor mai bune practici propuse de Uniunea Europeană şi de Comisia
Economică a Naţiunilor Unite pentru Europa privind măsurile preventive împotriva inundaţiilor, de
protecţie şi diminuare a efectelor lor, având ca principii:
- "apa este parte a unui întreg", sintagmă care exprimă faptul că ea este parte a ciclului
hidrologic natural şi că circulaţia apei pe suprafaţa scoarţei terestre este la originea unei mari diversităţi a
ecosistemelor şi a utilizării terenurilor şi, ca urmare, ea trebuie luată în considerare în toate politicile
sectoriale;
Pagina 359 din 525

- "acumulaţi apa", exprimând faptul că apa trebuie stocată dinamic cât mai mult posibil în
bazinele hidrografice în care se formează şi în lungul cursului de apă din bazin;
- "mai mult spaţiu pentru râuri" (lăsaţi râurile să curgă neîncorsetate), exprimând faptul că
râul trebuie lăsat să curgă astfel încât viiturile să se poată propaga încet spre aval, fără a prezenta niciun
pericol;
- "convieţuirea cu viiturile": locuirea într-o zonă inundabilă prezintă anumite riscuri; în
pofida oricăror măsuri de protecţie împotriva inundaţiilor, un risc remanent se menţine şi, ca urmare,
acesta trebuie diminuat prin luarea unor măsuri individuale de protecţie, respectiv trebuie "învăţat a trăi
cu acest risc" (diminuarea riscului prin luarea unor măsuri individuale de protecţie);
- principiul acţiunii concertate şi integrate care să asigure atingerea unei eficienţe economice şi
ecologice pe termen lung pe întreaga suprafaţă a bazinului hidrografic constituie o condiţie prealabilă
pentru succesul oricărei strategii şi oricărui plan de reducere a riscului la inundaţii;
- principiul cooperarii în reducerea riscului la inundaţii în condiţiile reglementărilor
internaţionale privind râurile transfrontaliere.
B. Conceptele strategice:
- inundaţiile constituie fenomene naturale care au existat dintotdeauna şi vor continua să existe;
- societatea umană este tot mai vulnerabilă la dezastre naturale;
- convieţuirea cu inundaţiile ţine seama de faptul că prevenirea inundaţiilor nu se poate limita
doar la evenimentele cu frecvenţă medie şi mare de apariţie, că trebuie avute în vedere şi evenimentele
rare;
- măsurile structurale (lucrări de apărare) rămân elemente importante în prevenirea şi protecţia
inundaţiilor, dar cu luarea în considerare a aspectelor privind conservarea naturii şi amenajarea
teritoriului;
- "riscul zero costă infinit", nu există protecţie absolută împotriva inundaţiilor; ca urmare, se
poate asigura doar un anumit grad de apărare împotriva inundaţiilor;
- adaptarea utilizării luncilor inundabile la riscurile la care sunt expuse; trebuie să se adopte
acţiuni şi măsuri pentru a reduce riscul la toate problemele adiacente inundaţiilor;
- solidaritatea umană şi precauţia sunt esenţiale pentru a nu transfera problemele de gestionare
a apelor dintr-o regiune în alta, etc.
C. Obiective strategice :
- Obiectivele economice urmăresc protecţia infrastructurii economice existente
împotriva inundaţiilor şi garantarea satisfacerii oportunităţilor economice ale generaţiilor viitoare.
- Obiectivele sociale au în vedere protecţia populaţiei şi a comunităţilor umane împotriva
inundaţiilor prin asigurarea unui nivel acceptabil de protecţie a populaţiei şi creşterea capacităţii societăţii
de a se dezvolta.
- Obiectivele de mediu urmăresc atingerea obiectivele socio-economice cu păstrarea unui echilibru
între dezvoltarea economico-socială şi obiectivele de mediu.
D. Tinte strategice, stabilite la nivel national, de care se va tine cont la alegerea scenariilor de
amenajare :
- reducerea graduală a suprafeţelor potenţial inundabile la viituri cu debite având probabilitatea
de depăşire de 1% cu 61% faţă de 2006, însoţită obligatoriu de măsuri compensatorii pentru reţinerea
volumelor corespunzătoare de apă;
- reducerea numărului de persoane expuse riscului potenţial de inundaţii la viituri cu debite
având probabilitatea de depăşire de 1% cu 62% faţă de 2006;
- reducerea vulnerabilităţii sociale a comunităţilor expuse la inundaţii - 50% în termen de 10 ani
şi până la 75% pe termen lung, în 30 de ani. Această ţintă va fi atinsă prin amenajarea integrată a
bazinului hidrografic.
Pagina 360 din 525

- reducerea graduală a pagubelor produse de inundaţii infrastructurilor de traversare a cursurilor

de apă faţă de anul 2006 cu circa 80% până în anul 2035;
- reabilitarea în zone cu vulnerabilitate ridicată/relocare anuală a cel puţin 400 km de diguri de
protecţie împotriva inundaţiilor;
- creşterea capacitaţii de transport a albiilor minore ale principalelor cursuri de apă cu cel puţin
30% până în anul 2035, prin măsuri de readucerea râului la starea iniţială.
Amenajari structurale existente pentru reducerea riscului la inundatii

In tabelele urmatoare se prezinta amenajarile hidrotehnice din bazinul hidrografic Crisuri, pentru zona de
studiu care face obiectul prezentului contract.
Pagina 361 din 525

Caracteristici generale acumulari

Nr. Curs de Volum
Denumire Detinator Judet Scop Tip acumulare
crt. apa [mil. mc]
Atenuarea
Crisul
1 Tamasda A.B.A. Crisuri Bihor undei de 22.12 Nepermanenta
Negru
viitura
Atenuarea
2 Salard A.B.A. Crisuri Bihor Barcau undei de 15 Nepermanenta
viitura
Atenuarea
Zerindu Crisul
3 A.B.A. Crisuri Arad undei de 23.28 Nepermanenta
Mic Negru
viitura
Priza CET I Crisul Alimentare
4 A.B.A. Crisuri Bihor 0.85 Permanenta
Oradea Repede cu apa
Alimentare
cu apa,
producere
Crisul
5 Mihaileni A.B.A. Crisuri Hunedoara energie, 10.33 Permanenta
Alb
atenuarea
undei de
viitura
Crisul
6 Stei Primarie Bihor Piscicultura 0.027 Permanenta
Negru
Priza CET Crisul Alimentare
7 Termoelectrica Bihor 0.025 Permanenta
II Repede cu apa
Hidroelectrica Crisul Producere
8 Sacadat Bihor 0.38 Permanenta
SA Repede energie
9 Lugasu Bihor 63.5 Permanenta
SA Repede energie
10 Tileagd Bihor 52.9 Permanenta
SA Repede energie
Pagina 362 din 525

Nr. Curs de Volum

Denumire Detinator Judet Scop Tip acumulare
crt. apa [mil. mc]
Boghis - Alimentare
11 ABA Somes Salaj Barcau 0.23 Permanenta
Priza cu apa
Caracteristici generale indiguiri

Inaltime
Nr. Lungime Clasa de
Denumire medie Localitate Judet Curs de apa
crt. [km] importanta
[m]
LI-DIG MAL STANG
1 1.83 2 I IP SALAJ BARCAU
BARCAU-IP
LI-MARGHITA-
2 ABRAM MAL 4 2 I MARGHITA BIHOR BARCAU
STANG
LI-MARGHITA-
3 S.I.R.D.E.S.C. MAL 0.1 2.5 I MARGHITA BIHOR BARCAU
STANG
LI-CIUHOI-SANIOB
4 2.6 2.5 I CIUHOI BIHOR BARCAU
MAL DREPT
LI-BOCSIG
5 VARSAND MAL 66.9 4 III BOCSIG ARAD CRISUL ALB
DREPT
LI-SICULA-
6 VARSAND MAL 47.62 3.5 III SICULA ARAD CRISUL ALB
STANG
LI-TARCAIA MAL
7 2.3 2.5 I TARCAIA BIHOR CRISUL NEGRU
STANG
LI-GRADINARI
8 2.5 2.5 I GRADINARI BIHOR CRISUL NEGRU
MAL DREPT
LI-UILEACU DE UILEACU DE
9 3.2 2.5 I BIHOR CRISUL NEGRU
BEIUS MAL DREPT BEIUS
Pagina 363 din 525

Inaltime
[m]
LI-DIG MAL DREPT
10 0.61 1 I RAPA BIHOR CRISUL NEGRU
RAPA
LI-DIG MAL STANG
11 TAUT-BATAR 196 3.16 4 I TAUT BIHOR CRISUL NEGRU
BH
LI-BRAD MAL
12 4.19 0 I BRAD HUNEDOARA CRISUL ALB
DREPT 5014 HD
LI-TAUT-ANT MAL
13 46.2 4 I ANT BIHOR CRISUL NEGRU
DREPT 3 BH
LI-INDIGUIRE
CRISUL NEGRU MD
14 1.42 2 I TINCA BIHOR CRISUL NEGRU
AMONTE-AVAL
POD TINCA
LI-DIG MAL DREPT CRISUL NEGRU
15 1.03 2 I TINCA BIHOR
TINCA
LI-DIG MAL STANG
16 AFL.DREAPTA 0.16 2 I REVETIS ARAD CRISUL ALB
C.ALB-REVETIS
LI-GURAHONT
17 MAL STANG 3036 0.8 2 III GURAHONT ARAD CRISUL ALB
AR
LI-VATA DE JOS
18 MAL STANG 5007 0.3 2.5 I VATA DE JOS HUNEDOARA CRISUL ALB
HD
LI-MARGHITA-
19 CHIRIBIS MAL 2.3 2 I MARGHITA BIHOR BARCAU
STANG
20 LI-ABRAMUT- 9.8 2.5 I SANIOB BIHOR BARCAU
Pagina 364 din 525

Inaltime
[m]
SANIOB MAL
DREPT
LI-SALARD-
21 FRONTIERA MAL 17.5 3 I SALARD BIHOR BARCAU
STANG
LI-MARGHITA-
22 8 2.5 I MARGHITA BIHOR BARCAU
ABRAMUT
LI-DIG MAL DREPT
23 1.32 1.5 I IP SALAJ BARCAU
BARCAU-IP
LI-CIUHOI-SALARD
MAL STANG
LI-SANIOB-
25 SALARD MAL 4.1 2.5 I SANIOB BIHOR BARCAU
DREPT
LI-MARGHITA-
26 0.4 2.5 I MARGHITA BIHOR BARCAU
I.T.A. MAL STANG
LI-INEU-SICULA
27 MAL STANG 0+000- 5.9 2 III SICULA ARAD CRISUL ALB
5+900
LI-BOCSIG-INEU
28 5.7 1.5 III BOCSIG ARAD CRISUL ALB
MAL STANG
LI-BRAD MAL
29 0.9 0 IV BRAD HUNEDOARA CRISUL ALB
DREPT 5011 HD
LI-BRAD MAL
DREPT 5015 HD
LI-IERMATA-
31 TALPOS MAL 36.6 4 III IERMATA ARAD CRISUL NEGRU
STANG 4750 AR
Pagina 365 din 525

Inaltime
[m]
LI-BEIUS MAL
32 1.1 2.2 I BEIUS BIHOR CRISUL NEGRU
DREPT
LI-BELIU-
33 BERECHIU MAL 30 3 III BELIU ARAD CRISUL NEGRU
DREPT
LI-TARIAN-
34 FRONTIERA MAL 11.6 4 I TARIAN BIHOR CRISUL REPEDE
STANG
LI-FUGHIU MAL
35 2.4 3 I FUGHIU BIHOR CRISUL REPEDE
STANG
LI-DIG MAL DREPT
TINCA
LI-TARCAIA MAL
37 0.62 2 I TARCAIA BIHOR CRISUL NEGRU
STANG
LI-CUCUCENI-
38 VALEA MARE MAL 2.6 1.8 I CUCUCENI BIHOR CRISUL NEGRU
STANG
LI-SUNCUIUS MAL
39 0.3 1 I SUNCUIUS BIHOR CRISUL REPEDE
STANG
LI-SUNCUIUS MAL
DREPT
LI-SUNCUIUS MAL
41 0.7 2.5 I SUNCUIUS BIHOR CRISUL REPEDE
DREPT
LI-STRAND
42 MUNICIPAL MAL 0.2 1.3 I ORADEA BIHOR CRISUL REPEDE
DREPT
LI-ZDRAPTI MAL
43 1.2 1.2 I ZDRAPTI HUNEDOARA CRISUL ALB
STANG 5001 HD
Pagina 366 din 525

Inaltime
[m]
LI-CRISCIOR MAL
44 0.1 1 I CRISCIOR HUNEDOARA CRISUL ALB
STANG 5003 HD
LI-CRISCIOR MAL
45 2 2.5 I CRISCIOR HUNEDOARA CRISUL ALB
DREPT 5002 HD
LI-BRAD MAL
DREPT 5004HD
LI-SANTIMBREU
47 16 3 I SANTIMREU BIHOR BARCAU
MAL DREPT
LI-COHANI-SUIUG
48 1.4 2 I COHANI BIHOR BARCAU
MAL DREPT
LI-ABRAMUT-
49 SINIOB MAL 1.3 2.5 I SANIOB BIHOR BARCAU
STANG
LI-MARGHITA-
50 ABRAMUT MAL 7.5 2 I MARGHITA BIHOR BARCAU
DREPT
LI-GHIDA-BALC
51 7 2 I GHIDA BIHOR BARCAU
MAL DREPT
LI-MARGHITA-
STANG
LI-BRAD MAL
STANG 5005 HD
LI-BRAD MAL
STANG 5012 HD
55 LI-BRAD MAL 0.43 0 I BRAD HUNEDOARA CRISUL ALB
Pagina 367 din 525

Inaltime
[m]
STANG 5016 HD
LI-FINIS MAL
56 2.7 2.5 I FINIS BIHOR CRISUL NEGRU
STANG 73 BH
LI-BELIU-
57 BERECHIU MAL 31.1 3 III BELIU ARAD CRISUL NEGRU
STANG
LI-GHEGHIE-
58 AUSEU MAL 0.4 2 I GHEGHIE BIHOR CRISUL REPEDE
DREPT
LI-GHEGHIE-
DREPT
CACUCIU
60 LI-CACUCIU VECHI 0.8 1.2 I BIHOR CRISUL REPEDE
VECHI
MAL STANG
LI-TILEAGD MAL
61 5 1.8 I TILEAGD BIHOR CRISUL REPEDE
STANG
LI-ORADEA-
62 FRONTIERA MAL 23.5 4 I ORADEA BIHOR CRISUL REPEDE
DREPT
LI-BOCSIG
63 VARSAND MAL 66.9 4 III BOCSIG ARAD CRISUL ALB
DREPT
LI-SICULA-
64 VARSAND MAL 47.62 3.5 III SICULA ARAD CRISUL ALB
STANG
LI-BRAD MAL
DREPT 5014 HD
Pagina 368 din 525

Inaltime
[m]
LI-DIG MAL STANG
66 AFL.DREAPTA 0.16 2 I REVETIS ARAD CRISUL ALB
C.ALB-REVETIS
LI-GURAHONT
67 MAL STANG 3036 0.8 2 III GURAHONT ARAD CRISUL ALB
AR
LI-VATA DE JOS
68 MAL STANG 5007 0.3 2.5 I VATA DE JOS HUNEDOARA CRISUL ALB
HD
LI-INEU-SICULA
69 MAL STANG 0+000- 5.9 2 III SICULA ARAD CRISUL ALB
5+900
70 LI-BOCSIG-INEU 5.7 1.5 III BOCSIG ARAD CRISUL ALB

MAL STANG
LI-BRAD MAL
71 0.9 0 IV BRAD HUNEDOARA CRISUL ALB
DREPT 5011 HD
LI-BRAD MAL
DREPT 5015 HD
LI-IERMATA-
73 TALPOS MAL 36.6 4 III IERMATA ARAD CRISUL NEGRU
STANG 4750 AR
LI-BELIU-
74 BERECHIU MAL 30 3 III BELIU ARAD CRISUL NEGRU
DREPT
75 LI-ZDRAPTI MAL 1.2 1.2 I ZDRAPTI HUNEDOARA CRISUL ALB
Pagina 369 din 525

Inaltime
[m]
STANG 5001 HD
LI-CRISCIOR MAL
76 0.1 1 I CRISCIOR HUNEDOARA CRISUL ALB
STANG 5003 HD
LI-CRISCIOR MAL
77 2 2.5 I CRISCIOR HUNEDOARA CRISUL ALB
DREPT 5002 HD
LI-BRAD MAL
DREPT 5004HD
LI-BRAD MAL
STANG 5005 HD
LI-BRAD MAL
STANG 5012 HD
LI-BRAD MAL
STANG 5016 HD
LI-BELIU-
82 BERECHIU MAL 31.1 3 III BELIU ARAD CRISUL NEGRU
STANG
LI-TARCAIA MAL
83 2.3 2.5 I TARCAIA BIHOR CRISUL NEGRU
STANG
LI-GRADINARI
84 2.5 2.5 I GRADINARI BIHOR CRISUL NEGRU
MAL DREPT
LI-UILEACU DE UILEACU DE
85 3.2 2.5 I BIHOR CRISUL NEGRU
BEIUS MAL DREPT BEIUS
LI-DIG MAL DREPT
86 0.61 1 I RAPA BIHOR CRISUL NEGRU
RAPA
LI-DIG MAL STANG
87 TAUT-BATAR 196 3.16 4 I TAUT BIHOR CRISUL NEGRU
BH
88 LI-TAUT-ANT MAL 46.2 4 I ANT BIHOR CRISUL NEGRU
Pagina 370 din 525

Inaltime
[m]
DREPT 3 BH
LI-INDIGUIRE
CRISUL NEGRU MD
AMONTE-AVAL
POD TINCA
LI-DIG MAL DREPT
TINCA
LI-BEIUS MAL
91 1.1 2.2 I BEIUS BIHOR CRISUL NEGRU
DREPT
LI-DIG MAL DREPT
TINCA
LI-TARCAIA MAL
93 0.62 2 I TARCAIA BIHOR CRISUL NEGRU
STANG
LI-CUCUCENI-
94 VALEA MARE MAL 2.6 1.8 I CUCUCENI BIHOR CRISUL NEGRU
STANG
LI-FINIS MAL
95 2.7 2.5 I FINIS BIHOR CRISUL NEGRU
STANG 73 BH
LI-TARIAN-
96 11.6 4 I TARIAN BIHOR CRISUL REPEDE
FRONTIERA MAL
STANG
LI-FUGHIU MAL
97 2.4 3 I FUGHIU BIHOR CRISUL REPEDE
STANG
LI-SUNCUIUS MAL
STANG
LI-SUNCUIUS MAL
DREPT
Pagina 371 din 525

Inaltime
[m]
LI-SUNCUIUS MAL
100 0.7 2.5 I SUNCUIUS BIHOR CRISUL REPEDE
DREPT
LI-STRAND
101 MUNICIPAL MAL 0.2 1.3 I ORADEA BIHOR CRISUL REPEDE
DREPT
LI-GHEGHIE-
DREPT
LI-GHEGHIE-
DREPT
LI-CACUCIU VECHI CACUCIU
104 0.8 1.2 I BIHOR CRISUL REPEDE
MAL STANG VECHI
LI-TILEAGD MAL
105 5 1.8 I TILEAGD BIHOR CRISUL REPEDE
STANG
LI-ORADEA-
106 FRONTIERA MAL 23.5 4 I ORADEA BIHOR CRISUL REPEDE
DREPT
LI-DIG MAL STANG
107 1.83 2 I IP SALAJ BARCAU
BARCAU-IP
LI-MARGHITA-
108 ABRAM MAL 4 2 I MARGHITA BIHOR BARCAU
STANG
LI-MARGHITA-
109 S.I.R.D.E.S.C. MAL 0.1 2.5 I MARGHITA BIHOR BARCAU
STANG
Pagina 372 din 525

Inaltime
[m]
LI-CIUHOI-SANIOB
MAL DREPT
LI-MARGHITA-
STANG
LI-ABRAMUT-
112 SANIOB MAL 9.8 2.5 I SANIOB BIHOR BARCAU
DREPT
LI-SALARD-
113 FRONTIERA MAL 17.5 3 I SALARD BIHOR BARCAU
STANG
LI-MARGHITA-
114 ABRAMUT MAL 8 2.5 I MARGHITA BIHOR BARCAU
STANG
LI-DIG MAL DREPT
115 1.32 1.5 I IP SALAJ BARCAU
BARCAU-IP
LI-CIUHOI-SALARD
MAL STANG
LI-SANIOB-
117 SALARD MAL 4.1 2.5 I SANIOB BIHOR BARCAU
DREPT
LI-MARGHITA-
118 0.4 2.5 I MARGHITA BIHOR BARCAU
I.T.A. MAL STANG
LI-SANTIMBREU
119 16 3 I SANTIMREU BIHOR BARCAU
MAL DREPT
LI-COHANI-SUIUG
120 1.4 2 I COHANI BIHOR BARCAU
MAL DREPT
121 LI-ABRAMUT- 1.3 2.5 I SANIOB BIHOR BARCAU
Pagina 373 din 525

Inaltime
[m]
SINIOB
LI-MARGHITA-
122 ABRAMUT MAL 7.5 2 I MARGHITA BIHOR BARCAU
DREPT
LI-GHIDA-BALC
123 7 2 I GHIDA BIHOR BARCAU
MAL DREPT
LI-MARGHITA-
STANG
Pagina 374 din 525

In urma analizarii hartilor de inundabilitate rezultate in urma activitatii de modelare hidrologica si

hidraulica si in corelatie cu riscul social acceptat la inundatii conform Strategiei Nationale de
Management al Riscului la Inundatii, in tabelul urmator se prezinta lista localitatilor posibil afectate de
inundatii in cazul debitelor cu diferitele probabilitati de aparitie.
Nr. crt. Bazin hidrografic Localitate posibil afectata Judet

1 Blajeni Hunedoara
2 Buces Hunedoara
3 Criscior Hunedoara
4 Brad Hunedoara
5 Ribita Hunedoara
6 Baia de Cris Hunedoara
7 Vata de Jos Hunedoara
8 Halmagiu Arad
CRISUL ALB
9 Lipova Arad
10 Plescuta Arad
11 Gurahont Arad
12 Dieci Arad
13 Birsa Arad
14 Bocsig Arad
15 Ineu Arad
16 Pilu Arad
17 Cristioru de Jos Bihor
18 Carpinet Bihor
19 Vascau Bihor
20 Lunca Bihor
21 Rieni Bihor
22 Lazuri de Beius Bihor
23 Draganesti Bihor
24 Tarcaia Bihor
25 Beius Bihor
26 Finis Bihor
CRISUL NEGRU
27 Pocola Bihor
28 Uileacu de Beius Bihor
29 Soimi Bihor
30 Capalna Bihor
31 Cociuba Mare Bihor
32 Tinca Bihor
33 Batar Bihor
34 Ciumeghiu Bihor
35 Avram Iancu Bihor
36 Zerind Arad
37 Poieni Cluj
38 Ciucea Cluj
39 Negreni Cluj
40 CRISUL REPEDE Bulz Bihor
41 Bratca Bihor
42 Suncuius Bihor
43 Vadu Crisului Bihor
Pagina 375 din 525

Nr. crt. Bazin hidrografic Localitate posibil afectata Judet

44 Auseu Bihor
45 Alesd Bihor
46 Osorhei Bihor
47 Oradea Bihor
48 Santandrei Bihor
49 Bors Bihor
50 Girisu de Cris Bihor
51 Valcau de Jos Salaj
52 Boghis Salaj
53 Ip Salaj
54 Marca Salaj
BARCAU
55 Balc Bihor
56 Abram Bihor
57 Marghita Bihor
58 Ciuhoi Bihor
Pagina 376 din 525

CAPITOLUL 21 – EVALUAREA MONETARA A MASURILOR, ACTIUNILOR SI

SOLUTIILOR PROPUSE PENTRU REDUCEREA RISCULUI LA INUNDATII IN
BAZINUL HIDROGRAFIC CRISURI
Lucrarile de aparare impotriva inundatiilor (indiguirile, regularizarile, acumularile etc.) nu se preteaza

unui calcul economic direct nefiind lucrari direct productive. Pentru stabilirea oportunitatii lor se poate
intocmi un calcul economic care are drept scop determinarea timpului de recuperare a investitiei prin
venitul net indirect obtinut din eliminarea sau reducerea pierderilor medii anuale.
T = I / Vnet, unde
T – timpul de recuperare
I – investitia
Vnet – venitul brut mediu anual realizat prin apararea terenului din care se scad cheltuielile anuale de
exploatare a lucrarilor de amenajare.
Constructiile hidrotehnice au proprietati caracteristice care le deosebesc de alte categorii de lucrari si cer
atat un studiu tehnic aprofundat al tuturor elementelor constructive, cat si cercetarea corespunzatoare a
solutiilor din punct de vedere economic.
Trasaturile caracteristice ale constructiilor hidrotehnice sunt date de actiunea apei, conditiile de executie
si influenta asupra constructiilor invecinate.
Actiunea apei se manifesta prin:
- actiuni mecanice (presiuni, lovituri, vibratii),
- actiuni fizico-chimice (dizolvari si spalari ale terenului de fundatie si ale meterialului),
- actiuni biologice (actiunea organismelor care pot prejudicia stabilitatea constructiilor si pot reduce
durata lor de exploatare).
Complexul conditiilor de executie se caracterizeaza prin:
- conditii topografice, geologice, hidrologice,
- volum mare de lucrari necesare,
- durata de lucru importanta.
Influenta asupra constructiilor si amenajarilor invecinate se manifesta prin:
- crearea remuului,
- ridicarea sau coborarea nivelului de apa,
- evaporari intense.
Aplicarea unor masuri de protectie suplimentare sau majorarea coeficientului de siguranta in calcule pot
duce la scumpirea in mare masura a constructiilor.
La proiectarea unei constructii sau a unei amenajari in general, se pune intotdeauna problema cat costa
acea constructie, ce servicii reale aduce in schimbul acestui cost si cat costa exploatarea ei.
Una din caile de efectuare a calculelor de combatere a inundatiilor consta in admiterea ipotezei ca efectul
economic al lucrarilor examinate (beneficiul obtinut prin aceste lucrari) este determinat de reducerea
pagubelor de la cele din regim natural la cele ce s-ar mai produce in regimul amenajat preconizat. Astfel,
rezulta ca element de baza necesar pentru examinarea pe criterii economice a gradului de protectie, relatia
dintre amploarea apelor mari, ca debite sau niveluri, in zona interesata si efectul distructiv al acestora
La efectuarea calculelor se utilizeaza o asa-numita functie debit-paguba, care exprima pagubele rezultate
in urma inundatiilor corespunzatoare unei marimi anumite a debitului maxim de viitura.
La stabilirea pagubelor ce trebuie considerate in studiul masurilor si lucrarilor de combatere a inundatiilor
intervin urmatoarele aspecte:
Pagina 377 din 525

- dependenta dintre pagube si fenomenul hidrologic, respectiv ponderea viiturilor cu diferite

probabilitati de producere asupra valorii pagubei medii anuale,
- dinamica dezvoltarii economice in timp a zonelor inundabile,
- considerarea pagubelor indirecte decurgand din perturbarea proceselor economice, sociale etc.,
problema care prezinta mari dificultati,
- posibilitatea diminuarii pagubelor prin folosirea prognozei si a avertizarii asupra apelor mari.
In tabelele urmatoare se prezinta lista amenajarilor structurale propuse pentru reducerea riscului la
inundatii pe cursurile de apa din bazinul hidrografic Crisuri ce fac obiectul prezentului studiu, precum si
costul estimat al lucrarilor.
Tabel 1 – Amenajari structurale propuse in bazinul hidrografic Barcau
Denumirea
Nr. Valoare estimata
crt. [lei]
investitii
1 Indiguire pe Barcau Lesmir-Sumal drept 28,635,407
2 Indiguire pe Barcau Borumblaca pod stang 6,322,103
3 Indiguire pe Barcau Balc-Abram stang 28,635,407
4 Indiguire pe Barcau Ghida stang 27,891,630
5 Indiguire pe Barcau Ghida drept 5,206,438
6 Indiguire pe Barcau Suiug drept 12,644,206
7 Indiguire pe Barcau Iteu Nou drept 7,809,656
8 Indiguire pe Barcau Iteu Nou drept 4,090,772
Indiguire pe pr.
9 Iteu Nou drept 4,462,661
Dijir
Indiguire pe pr.
10 Iteu Nou stang 4,090,772
Dijir
Suprainaltare dig pe
11 Balc-Ghida drept 9,543,040
Barcau
12 Ghida stang 894,660
Barcau
13 Ghida drept 1,491,100
Barcau
14 Cohani drept 2,087,540
Barcau
15 Marghita stang 6,709,950
Barcau
16 Abramut drept 13,121,680
Barcau
17 Fancica - Abramut drept 11,481,470
Barcau
18 Saniob drept 3,429,530
Barcau
Suprainaltare dig
19 Salard stang 2,385,760
remuu pe Danta
20 Saniob stang 3,131,310
pr. Sannicolau
21 Fancica drept 2,087,540
pr. Fancica
Pagina 378 din 525

Denumirea
crt. [lei]
investitii
22 Fancica stang 1,938,430
pr. Fancica
23 Salard-Frontiera stang 22,068,280
Barcau
Suprainaltare dig pe conf.pr.Sannicolau-
24 drept 28,629,120
Barcau Frontiera
Tabel 2 – Amenajari structurale propuse in bazinul hidrografic Crisul Alb
Nr. Denumirea obiectivului de Valoare estimata

Zonare Mal
crt. investitii [lei]
Inlaturarea infiltratiilor prin
1 Varsand stang 29,093,376
dig
Inlaturarea infiltratiilor prin
2 Varsand drept 48,488,960
dig
3 Indiguire Pescari drept 2,120,000
4 Suprainaltare dig Bogsig-Ineu drept 20,875,400
5 Suprainaltare dig Bogsig-Ineu stang 8,499,270
6 Suprainaltare dig Ineu-Sicula stang 8,797,490
7 Suprainaltare dig Sicula-Varsand drept 78,879,190
8 Suprainaltare dig Sicula-Varsand stang 71,006,182
9 Suprainaltare dig Gurahont stang 2,580,000
10 drept 32,550,713
vederea asigurarii accesului frontiera
la ape mari
11 stang 33,609,394
vederea asigurarii accesului frontiera
la ape mari
Tabel 3 – Amenajari structurale propuse in bazinul hidrografic Crisul Negru
Denumirea
crt. [lei]
investitii
1 Indiguire Beius drept 3,718,884
2 Indiguire Soimi Stang 3,718,884
3 Indiguire Capalna drept 6,322,103
4 Suprainaltare dig Gradinari drept 4,175,080
5 Suprainaltare dig Tarcaia stang 4,473,300
6 Suprainaltare dig Tarcaia stang 1,267,435
7 Suprainaltare dig Finis stang 4,025,970
8 Suprainaltare dig Beius drept 1,640,210
9 Suprainaltare dig Uileacu de drept 4,771,520
Pagina 379 din 525

Denumirea
crt. [lei]
investitii
Beius
Suplacu de
10 Suprainaltare dig drept 3,429,530
Tinca
11 Suprainaltare dig Tinca drept 3,876,860
12 Suprainaltare dig Taut-Batar stang 1,640,210
13 Suprainaltare dig Taut-Batar stang 3,161,132
14 Suprainaltare dig Taut-Ant drept 52,188,500
15 Suprainaltare dig Taut-Ant stang 37,277,500
Tabel 4 – Amenajari structurale propuse in bazinul hidrografic Crisul Repede
Valoare
Nr. Denumirea obiectivului de
Zonare Mal estimata
crt. investitii
[lei]
Tarian-
1 Suprainaltare dig stang 745,550
Santiob
Tarian-
2 Suprainaltare dig stang 894,660
Santiob
Oradea-
3 Suprainaltare dig drept 35,040,850
frontiera
Tarian-
4 Suprainaltare dig stang 17,296,760
frontiera
Amenajare si reabilitare
stang si
5 ecologica a raului Crisul Oradea 56,520,000
drept
Repede in Oradea
Pagina 380 din 525

CAPITOLUL 22 – ANALIZA CRITICA A CIRCULAȚIEI FLUXULUI

INFORMAȚIONAL IN TIMPUL VIITURILOR ȘI INUNDAȚIILOR, A
EXISTENȚEI ȘI A CONȚINUTULUI PLANURILOR LOCALE DE APARARE
ȘI A EXISTENȚEI ȘI A CONȚINUTULUI PLANURILOR DE AVERTIZARE-
ALARMARE IN AVAL DE BARAJE
22.1. Fluxul informaţional în timpul inundaţiilor
Sistemul informaţional meteorologic şi hidrologic constă în observarea, măsurarea, înregistrarea şi

prelucrarea datelor meteorologice şi hidrologice, elaborarea prognozelor, avertizărilor şi alarmărilor,
precum şi în transmiterea acestora factorilor implicaţi în managementul situaţiilor de urgenţă generate de
riscurile specifice, conform schemei fluxului informaţional definit în planurile de apărare, în vederea
luării deciziilor şi măsurilor necesare.
În zonele amenajate cu lucrări hidrotehnice, sistemul informaţional cuprinde, de asemenea, date şi măsuri
privind manevrele de exploatare care au ca efect modificarea regimului natural de scurgere.
Orice manevre la echipamentele hidromecanice ale lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva
inundaţiilor, aparţinând altor deţinători decât Administraţia Naţională „Apele Române”, vor fi efectuate
doar după obţinerea aprobării şi sub coordonarea dispeceratelor bazinale ale Administraţiei Bazinale de
Apă Crişuri. Transmiterea acestor informaţii constituie o obligaţie a organelor de exploatare a lucrărilor
hidrotehnice, indiferent de deţinător şi se realizează în conformitate cu schema fluxului informaţional,
aprobată prin planurile de apărare respective.
Conţinutul şi semnificaţia mesajelor de avertizare meteorologică şi hidrologică în cazul producerii de
fenomene meteorologice şi hidrologice periculoase la scară naţională sau regională sunt stabilite prin
Ordinul ministrului administraţiei şi internelor şi al ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr.
823/1427/2006 pentru aprobarea procedurii de codificare a atenţionărilor şi avertizărilor meteorologice şi
a avertizărilor şi alertelor hidrologice.
Deţinătorii de construcţii hidrotehnice au obligaţia să asigure instalarea şi exploatarea dispozitivelor
meteorologice, hidrologice sau hidrometrice, cu avizul Administraţiei Bazinale de Apă Crişuri, necesare
cunoaşterii şi urmăririi mărimilor caracteristice locale de apărare şi asigurarea corelaţiei acestora cu cele
zonale.
Pentru asigurarea transmiterii informaţiilor, prognozelor şi avertizărilor de la unităţile meteorologice şi
hidrologice la Comitetele ministeriale, judeţene şi locale şi la instituţiile nominalizate prin acte normative
sau prin planurile operative de apărare, se stabilesc mijloacele de telecomunicaţii ce vor fi utilizate în
acest sens.
Pentru asigurarea fluxului informaţional decizional operativ între Comitetele judeţene şi locale, pot fi
folosite şi mijloacele de telecomunicaţii ale posturilor de poliţie, unităţilor militare şi alte mijloace de
telecomunicaţii disponibile.
Pentru asigurarea intervenţiei operative în situaţii de urgenţă generate de incidente/accidente sau avarii la
baraje se elaborează de către unităţile care deţin aceste construcţii, planuri de acţiune în caz de accidente
la baraje.
Pagina 381 din 525

22.2. Planurile de apãrare
Se reactualizeazã o datã la 4 ani şi se întocmesc la nivel bazinal, judeţean, la nivel de sistem hidrotehnic şi
local.
CONŢINUTUL PLANULUI BAZINAL
de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor, secetei hidrologice, accidentelor la construcţii
hidrotehnice şi poluărilor accidentale, întocmit de către Administraţiile Bazinale de Apă şi
Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor din cadrul Administraţia Naţională
„Apele Române”
Planul de apărare pe bazin hidrografic se constituie prin corelarea planurilor judeţene, a planurilor
de apărare ale sistemelor hidrotehnice şi pe baza regulamentului de exploatare coordonată a amenajărilor
din bazinul hidrografic în condiţii de ape mari, cuprinzând:
a) descrierea bazinului hidrografic (amplasare, delimitări, densitatea reţelei hidrografice, numărul
şi lungimea cursurilor de apă codificate, ponderea fondului forestier, cursurile de apă principale cu:
lungimea cursului şi suprafaţa bazinului de recepţie şi a afluenţilor de ordinul I); acestea vor fi legate de
planurile infomaţionale specifice bazinului hidrografic (hidrografia, limita bazinelor hidrografice şi a
subbazinelor, tipul de acoperire al terenului - fondul forestier, terenurile agricole, zonele urbane şi
localităţile, drumurile, podurile, căile ferate, lucrările hidrotehnice, staţiile pluviometrice şi hidrometrice,
altimetrie şi puncte ,,de susţinere’’ caracteristice;
b) tabel nominal cuprinzând conducerea Administraţiei Bazinale de Apă şi membrii Centrului
operativ pentru situaţii de urgenţă al acesteia, cu adresele şi telefoanele (fix şi mobil) de la domiciliu şi
adresa de e-mail;
c) tabel nominal cuprinzând componenţa Comitetelor judeţene pentru situaţii de urgenţă şi a
Grupurilor de suport tehnic - din bazinul respectiv - mijloacele de telecomunicaţii (telefon fix şi mobil) de
la serviciu şi de la domiciliu, e-mail ale membrilor acestora, astfel încât să se asigure în toate condiţiile
comunicarea prognozelor şi avertizărilor la comitetele judeţene;
d) tabel cu mijloacele de comunicaţie existente la centrele operative ale Administraţiilor Bazinale
de Apă, Sistemelor de Gospodărire a Apelor, unităţilor teritoriale ale Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri
Funciare, S.C. ,,Hidroelectrica’’ S.A., ceilalţi deţinători de construcţii cu rol de apărare împotriva
inundaţiilor etc.;
e) schema sinoptică a sistemului informaţional hidrometeorologic pe ansamblul bazinului
hidrografic, cuprinzând unităţile meteorologice şi hidrologice din bazin, Comitetele judeţene, municipale,
orăşeneşti, comunale şi obiectivele ce trebuie avertizate direct, precum şi legăturile cu Centrul operativ al
Administraţiei Naţionale „Apele Române”, Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor şi
cu Centrul operativ pentru situaţii de urgenţă din Ministerul Mediului şi Pădurilor, precum şi cu
Administraţiile Bazinale de Apă vecine şi organele de ape din ţările vecine; aceste informaţii vor fi legate
de produsele cartografice;
f) harta sistemului informaţional hidrometeorologic, întocmită la o scara de 1:100.000, care
cuprinde toate amenajările hidrotehnice ce pot produce inundaţii sau care au rol de apărare, amplasarea
staţiilor şi posturilor hidrometrice şi pluviometrice;
g) lista staţiilor hidrometrice din reţeaua naţională şi de exploatare pe fiecare curs de apă, din vârf
de bazin până la vărsare, cu mărimile caracteristice de apărare aferente, înscrise în următoarea ordine:
staţie avertizoare, urmată de staţiile locale avertizate cu indicarea obiectivelor pentru care au fost stabilite,
corelaţia dintre acestea;
h) reguli de exploatare coordonată pe timp de ape mari cu indicarea restricţiilor în exploatarea
sistemelor hidrotehnice. Vor fi menţionate regulile de exploatare pe fiecare curs de apă, din vârful de
Pagina 382 din 525

bazin până la vărsare, sau până la frontieră, de la frontieră la vărsare, după caz (regulile de exploatare a
acumulărilor permanente şi nepermanente existente pe cursul respectiv, indiferent de deţinător, corelate
cu probabilităţile de depăşire ale digurilor, reguli de exploatare la gheţuri). Se vor indica restricţiile în
funcţionarea sistemelor de desecare pe timp de ape mari, zonele de inundare dirijată, precum şi
funcţionarea derivaţiilor existente; acestea vor fi însoţite de schema sinoptică a tuturor amenajărilor,
indiferent de deţinător, din vârf de bazin şi până la vărsare sau până la frontieră;
i) extrase din regulamentele privind apărarea împotriva inundaţiilor produse de cursuri de apă ce
formează frontiera sau sunt întretăiate de aceasta, precum şi din regulamentele privind transmiterea
datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice din zonele de frontieră;
j) chei limnimetrice pentru fiecare staţie hidrometrică, graficele de corelaţie dintre mărimile
zonale şi locale de apărare; acestea vor fi legate de planul informaţional al staţiilor hidrometrice;
k) profile longitudinale pe cursurile de apă care să conţină linia talvegului (anul în care a fost
determinată), linia malurilor la debite medii (anul în care s-au determinat cotele), curbele suprafeţei libere
a apei la probabilităţi caracteristice (0,5%, 1%, 5% şi 10%) - anul în care au fost determinate cu
poziţionarea posturilor hidrometrice (cu indicarea valorilor CA, CI, CP sau F1, F2, F3, cu anul în care au
fost determinate, cota „0” a mirei şi sistemul de referinţă); cotele coronamentului digurilor existente şi
anul în care au fost determinate, puncte caracteristice ridicate cu GPS-ul;
l) lista cuprinzând obiectivele inundabile, cu indicarea cotelor de apărare locale, a debitelor
corespunzătoare şi anul în care au fost determinate (tabelar) şi reprezentate cartografic printr-un plan
informaţional;
m) harta bazinului hidrografic cu zonele inundate la viiturile istorice precum şi hărţile de hazard şi
de risc la inundaţii în format GIS, în măsura în care acestea vor fi disponibile; aceste hărţi vor fi realizate
la scara 1:5.000, 1:10.000 şi 1:25.000 sau la scara de maxim detaliu disponibil în momentul realizării
acestora. O prezentare generală, pe bazine hidrografice, a zonelor cu risc la inundare va fi imprimată la o
scară convenabilă (1:100.000 sau 1:250.000); aceasta va cuprinde toate lucrările de apărare împotriva
inundaţiilor ale căror caracteristici vor fi verificate cu o frecvenţă de cel puţin o dată la patru ani, pentru a
fi corect georeferenţiate şi reprezentate cartografic;
n) planul de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale;
o) planul de restricţii şi folosire a apei în perioade deficitare.
După modelul de mai sus se întocmeşte Planul bazinal de apărare împotriva inundaţiilor,
gheţurilor, secetei hidrologice, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale al Luncii
fluviului Dunărea, care va include confluenţele cu râurile mari unde se pot produce inundaţii prin
fenomenul de remuu.
Planurile de apărare pe bazine hidrografice se întocmesc (inclusiv în format electronic) de către
Administraţiile Bazinale de Apă şi de către Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor
(numai pentru Planul bazinal al Luncii fluviului Dunărea), se verifică de către Administraţia Naţională
„Apele Române”, se verifică şi se avizează de către Centrul operativ pentru situaţii de urgenţă al
Ministerului Mediului şi Pădurilor şi se aprobă de către preşedintele Comitetului Ministerial pentru
Situaţii de Urgenţă. Exemplarul supus aprobării va fi prezentat pe suport hârtie.
Hărţile cu zonele inundabile identificate la viiturile istorice produse în bazin, precum şi hărţile de
risc la inundaţii, sunt afişate la Administraţiile Bazinale de Apă, în punctele de informare a publicului, la
secretariatele Comitetelor de bazin, pe site-urile web ale Administraţiilor Bazinale de Apă, Administraţiei
Naţionale „Apele Române” şi Ministerului Mediului şi Pădurilor.
Pagina 383 din 525

Pagina 384 din 525

CONŢINUTUL PLANULUI JUDEŢEAN

de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la
construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale al comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă
Planul de apărare al Comitetului judeţean reprezintă o sinteză a planurilor Comitetelor locale, ale
obiectivelor şi a planurilor sistemelor hidrotehnice.
Planul judeţean corelează elementele tehnice, organizatorice şi informaţionale ale planurilor locale
aprobate de preşedintele Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă şi va avea următorul conţinut:
a) ordinul prefectului de constituire a Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă şi a Grupului
de suport tehnic pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice
periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale;
b) componenţa nominală a Comitetului judeţean şi a Grupului de suport tehnic, cu telefoanele (fix
şi mobil) de la serviciu şi domiciliu, fax, adresele de e-mail;
c) un scurt memoriu de prezentare a judeţului, care să cuprindă: localităţile afectate de inundaţiile
istorice din ultimii 30-35 de ani (frecvenţa producerii inundaţiilor), atât din revărsări ale cursurilor de apă,
cât şi din scurgeri de pe versanţi, precum şi situaţia apărării acestora cu lucrări corespunzătoare sau nu
clasei de importanţă actuală, a obiectivelor apărate, cuprinse într-un tabel.
Se vor prezenta distinct măsurile preventive şi de intervenţie operativă la fiecare din mărimile
caracteristice de apărare şi zonele stabilite pentru inundare dirijată în situaţii deosebite, pentru apărarea
unor localităţi şi obiective, luate la nivel judeţean.
Caracterizarea fizico-geografică şi regimul hidrometeorologic se vor prezenta succint, menţionându-se
zonele despădurite unde se produc scurgeri violente de pe versanţi, cu afectarea de obiective, zone în care
s-au produs ploi cu intensităţi excepţionale, debite istorice înregistrate pe cursurile de apă din judeţ.
d) schema sinoptică a sistemului informaţional hidrometeorologic şi operativ pentru judeţ, care va
cuprinde: staţiile hidrometrice şi posturile pluviometrice, Centrele Meteorologice Regionale, Centrul
operativ al Administraţiei Bazinale de Apă, Centrul operativ al Sistemului de Gospodărire a Apelor,
unităţile teritoriale ale S.C. ,,Hidroelectrica” S.A., ale Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare,
Comisariatul Judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu, Agenţia pentru Protecţia Mediului, Comitetele
locale cu legăturile între acestea şi Grupul de suport tehnic din cadrul Comitetului judeţean pentru situaţii
de urgenţă şi cu Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă. Schema sinoptică va cuprinde şi legătura cu
Comitetul Ministerial şi Centrul operativ pentru situaţii de urgenţă al Ministerului Mediului şi Pădurilor,
cu Comitetele judeţene învecinate, precum şi, după caz, cu organele de apărare din ţările vecine;
e) tabel cuprinzând elementele tehnice de apărare ale comitetelor locale, care va cuprinde:
- numărul curent;
- codul SIRUTA;
- Comitetul local (comuna şi toate satele aparţinătoare) pe fiecare bazin hidrografic din judeţ;
- localizarea hidrografică, curs de apă (toate cursurile de apă de pe raza localităţii: permanente şi
nepermanente, inclusiv formaţiunile torenţiale, alte surse de risc: accidente la barajele C şi D,
exces de umiditate);
- numere de telefon, fax, adresele de e-mail, de la primării, posturi de poliţie, şcoli;
- amplasament staţie hidrometrică locală;
- mărimi locale de apărare (CA, CI, CP, Faze de apărare la diguri, cu codurile de culori aferente);
- amplasament staţia pluviometrică sau hidrometrică avertizoare (zonală);
- valorile caracteristice de avertizare zonale (niveluri sau precipitaţii), aferente mărimilor de
atenţie, inundaţii şi de pericol (COD GALBEN, COD PORTOCALIU, COD ROŞU);
- timpul mediu de concentrare a precipitaţiilor periculoase de la postul pluviometric la obiectiv sau
timpul de propagare a viiturii de la staţia hidrometrică avertizoare până la localitate;
Pagina 385 din 525

- obiective aflate în zone de risc la inundaţii pentru fiecare curs de apă, formaţiune torenţială,
accident la baraj C şi D, zone cu exces de umiditate – pe fiecare sat în parte;
- construcţiile hidrotehnice cu rol de apărare existente pe fiecare curs de apă, cu caracteristicile
tehnice;
- probabilitatea de inundare de calcul cu debitul aferent şi reală (dacă aceasta a fost determinată
prin studii recente);
f) tabel cuprinzând forţele şi mijloacele de intervenţie disponibile la nivelul Comitetul judeţean cu
indicarea unităţii care le deţine (adresa, telefonul, fax, e-mail), întocmit de Inspectoratul Judeţean pentru
Situaţii de Urgenţă, pe baza datelor furnizate de la nivelul localităţilor şi a altor entităţi care asigură
funcţii de sprijin;
g) tabel cuprinzând stocul de materiale şi mijloace de apărare existent la nivelul judeţului, obţinut
prin însumarea stocurilor existente la unităţile deţinătoare de construcţii hidrotehnice cu rol de apărare şi
la Comitetele locale;
h) benzile inundabile pe cursurile de apă pentru debite cu probabilitatea de depăşire de 0,5%, 1%
(5%, 10%), şi/sau pentru debite maxime istorice cunoscute (anul în care s-a produs inundaţia), cu
amplasarea localităţilor, obiectivelor importante, construcţiilor hidrotehnice existente, staţiilor
hidrometrice, sediilor sistemelor hidrotehnice şi a cantoanelor de exploatare cu magazii de materiale,
zonelor stabilite pentru inundare dirijată etc. (scara 1:25.000 sau mai detaliată pentru zona localităţilor şi a
obiectivelor socio-economice). Pentru zonele de inundare dirijată se vor menţiona: suprafaţa (ha),
înălţimea medie a digurilor, obiectivele potenţial inundabile din incintă, reducerea preconizată a debitelor
undelor de viitură – volumul atenuat;
i) profile longitudinale şi transversale prin diguri şi baraje, care vor conţine: nivelul
coronamentului proiectat (anul în care s-a realizat proiectarea) şi existent (anul în care s-a realizat
măsurătoarea), nivelul maxim de calcul, nivelurile maxime produse şi data la care s-au înregistrat,
punctele critice (trecerile prin dig, zonele cu grifoane, infiltraţii, zonele lipsite de perdele de protecţie,
zonele cu eroziuni active de mal), cota terenului în incinta şi în exteriorul incintei, mirele locale cu cota
„0” a mirei şi sistemul de referinţă, nivelurile corespunzătoare celor trei faze de apărare, anul execuţiei
profilelor şi sistemul de referinţă; lucrările vor fi conectate la produsele cartografice prin geobaza de date;
j) harta judeţului (scara 1:100.000 sau 1:50.000), cu amplasarea Comitetelor locale prin
numerotarea lor conform tabelului, amplasarea construcţiilor hidrotehnice şi a obiectivelor socio-
economice;
k) planul de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale - secţiunea aferentă judeţului.
Planul judeţean de apărare cuprinde distinct Planurile de acţiune în caz de accidente la baraje şi
Planurile de apărare a sistemelor hidroameliorative de la Dunăre (întocmite de către Sistemele de
Gospodărire a Apelor împreună cu unităţile teritoriale ale Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare).
Planul judeţean de apărare se întocmeşte prin grija Grupului de suport tehnic condus de către
directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor, în colaborare şi cu avizul Inspectoratului Judeţean pentru
Situaţii de Urgenţă; se aprobă din punct de vedere organizatoric de către prefectul judeţului, se verifică şi
se avizează de către Centrul operativ al Comitetului Ministerial din Ministerul Mediului şi Pădurilor şi se
aprobă de către preşedintele Comitetului Ministerial pentru Situaţii de Urgenţă. Planul judeţean de
apărare se întocmeşte în format electronic, cu menţiunea că exemplarul prezentat pentru aprobare va fi pe
suport hârtie.
Planul judeţean de apărare se întocmeşte în trei exemplare din care un exemplar se pãstrează la
Ministerul Mediului şi Pădurilor, un exemplar la Secretariatul tehnic permanent al Comitetului judeţean
pentru situaţii de urgenţă şi un exemplar la Sistemul de Gospodărire a Apelor.
Pagina 386 din 525

CONŢINUTUL PLANULUI
de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor, secetei hidrologice, accidentelor
la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale al sistemului hidrotehnic
Planurile de apărare se întocmesc de către Sistemele de Gospodărire a Apelor, Sistemele

hidrotehnice din cadrul Sistemelor de Gospodărire a Apelor, Sistemele hidroenergetice din cadrul S.C.
,,Hidroelectrica” S.A., Sistemele hidroameliorative din cadrul Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri
Funciare, de către alte sisteme organizate pe construcţii hidrotehnice cu rol de apărare împotriva
inundaţiilor şi de către alţi deţinători de acumulări din categoriile C şi D având următorul conţinut-cadru
adaptat la condiţiile specifice:
a) componenţa nominală a Centrului operativ pentru situaţii de urgenţă constituit la nivelul
Sistemelor de Gospodărire a Apelor, al Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare şi a celulelor de
urgenţă constituite la nivelul unităţilor teritoriale ale S.C. ,,Hidroelectrica” S.A.;
b) tabel-tip cu elementele construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor cu
următorul conţinut:
- denumirea lucrării, localizare hidrografică (cod GIS, bazin hidrografic, curs de apă, cod
cadastral, coordonate geografice – marcarea punctelor caracteristice cu GPS-ul sau
teodolitul/staţia totală);
- caracteristici principale (materialul, lungime, înălţime, lăţime la coronament, volum şi cota la
NNR, cota coronament, volum de atenuare, debite şi niveluri de dimensionare şi de verificare,
debite şi niveluri maxime produse, caracteristicile uvrajelor, debitul maxim evacuat, probabilităţile
de depăşire normate şi reale, anul punerii în funcţiune etc.);
- puncte critice existente pentru fiecare lucrare în parte (localizarea lor, stabilită prin măsurători):
lucrări de traversare, zone endemice de producere a grifoanelor şi infiltraţiilor, eroziuni de mal
care pot pune în pericol stabilitatea lucrării, zone lipsite de perdele de protecţie sau cu plantaţii
tinere, zone sub cota proiectată, canale de desecare colmatate, staţii de pompare nefuncţionale etc.;
- permanenţa în caz de inundaţii şi accidente la construcţii hidrotehnice – telefon (fix şi mobil),
fax, radio-telefon, adresele de e-mail etc;
- amplasamentul staţiei hidrometrice locale cu indicarea cotei „0” mira şi a reperului
geotopometric stabilit prin măsurători cu GPS-ul;
- mărimi caracteristice de apărare locale: CA (COD GALBEN), CI (COD PORTOCALIU), CP
(COD ROŞU), Faze de apărare la diguri şi baraje;
- amplasamentul staţiei hidrometrice avertizoare cu indicarea cotei „0” mira, a coordonatelor
geografice – sistemul de referinţă şi/sau a postului pluviometric avertizor;
- mărimi caracteristice de apărare avertizoare: CA (COD GALBEN), CI (COD PORTOCALIU),
CP (COD ROŞU), Faze la diguri, praguri critice de precipitaţii;
- timpul de propagare a undei de viitură de la staţia hidrometrică avertizoare până la obiective sau
timpul mediu de concentrare a precipitaţiilor periculoase de la postul pluviometric la obiective;
- obiective inundabile în cazul avarierii sau distrugerii lucrării;
- tabelul este semnat de şeful sistemului hidrotehnic şi aprobat de directorul Sistemului de
Gospodărire a Apelor sau al unităţilor teritoriale a celorlalţi deţinători de lucrări;
c) tabel cuprinzând măsuri şi mijloace pentru apărarea împotriva inundaţiilor la lucrările
hidrotehnice, ce conţine:
- număr curent;
- măsuri de observare şi intervenţie operativă la depăşirea fiecăreia din mărimile CA, CI, CP şi
Fazelor de apărare la diguri şi baraje;
Pagina 387 din 525

- formaţii de intervenţie operativă proprii sistemului hidrotehnic: pentru intervenţie în caz de

avarie la baraje, pentru intervenţie operativă la diguri, staţii pompare şi canale pentru desecare.
După caz, se va specifica agentul economic cu care s-a încheiat contract pentru intervenţie
operativă;
- reguli de exploatare la ape mari pentru acumulări permanente şi nepermanente, pe scurt;
- responsabilitatea pentru luarea deciziilor în cazuri deosebite;
- o anexă cu descrierea pe scurt a modului de execuţie a lucrărilor provizorii cu rol de apărare
împotriva inundaţiilor ce se realizează pe timpul apelor mari (diguri iepureşti, lucrări pentru
combaterea infiltraţiilor prin corpul digului, a grifoanelor, a eroziunilor de taluz etc.);
- tabelul este semnat de şeful sistemului hidrotehnic şi aprobat de directorul Sistemului de
Gospodărire a Apelor sau al unităţilor teritoriale a celorlalţi deţinători de lucrări;
d) tabel cu materialele şi mijloacele de apărare (necesar, existent şi de completat), locul de
depozitare şi gestionare a acestora;
e) harta sistemului la scara 1:100.000, cu amplasarea lucrărilor de gospodărire a apelor cu rol de
apărare, a sediilor de exploatare, a staţiilor de pompare pentru desecare, a dispozitivelor hidrometrice şi
meteorologice zonale şi locale şi planurile informaţionale GIS, cel puţin la scara 1:25.000;
f) fluxul informaţional decizional al sistemului;
g) profile transversale prin baraje cu niveluri caracteristice de apărare (NNR, faze de apărare,
niveluri de calcul şi de verificare, niveluri maxime produse, cote descărcător de ape mari, prize, goliri de
fund etc.), şi asigurarea legăturii cu produsele cartografice;
h) profile longitudinale şi transversale prin diguri cu cote coronament proiectat şi existent, niveluri
corespunzătoare celor 3 faze de apărare, cote teren în incinta şi în exteriorul incintei, niveluri maxime
produse, puncte critice (treceri prin dig, zone endemice de producere a grifoanelor, a infiltraţiilor, lipsite
de perdele de protecţie, eroziuni active de mal), mire locale cu cota „0” a acestora, anul executării
profilelor şi sistemul de referinţă etc., care vor fi legate de planurile informaţionale geografice prin
intermediul geobazei de date;
i) chei limnimetrice pentru descărcătorii de suprafaţă, pentru golirile de fund, la mirele avertizoare
şi locale, grafice de corelaţie între acestea;
j) benzi inundabile pe cursurile de apă din sistem, pentru debite cu asigurări de 10%, 5%, 1%, sau
pentru asigurări în cazul situaţiilor excepţionale, iar în lipsa studiilor hidrologice, pentru debite maxime
cunoscute (scara 1:25.000), inclusiv în format digital;
k) planurile de apărare ale sistemelor hidrotehnice de la Dunăre sau de la râurile interioare cu
incinte îndiguite vor conţine şi elemente legate de amenajările pentru desecare (suprafeţe apărate, tipul de
evacuare – gravitaţional sau prin pompare, caracteristici ale staţiilor de pompare şi canalelor principale de
evacuare, caracteristicile acumulărilor nepermanente existente în incinte şi modul lor de funcţionare,
caracteristicile derivaţiilor, rolul lor şi modul de funcţionare). Pentru Dunăre, planurile de apărare vor
conţine cu prioritate corelaţiile dintre mirele avertizoare din porturi şi mirele locale de la cantoane;
l) planul de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale;
m) planul de restricţii şi folosire a apei în perioade deficitare.
Planurile de apărare ale sistemelor hidrotehnice se întocmesc în format electronic şi se aprobă de

către Administraţia Bazinală de Apă din cadrul Administraţiei Naţionale „Apele Române”, pe raza căreia
se află. Exemplarul prezentat pentru aprobare va fi pe suport hârtie.
Pagina 388 din 525

de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi poluărilor accidentale al comitetelor municipale,
orăşeneşti şi comunale pentru situaţii de urgenţă
Comitetele municipale, orăşeneşti şi comunale pentru situaţii de urgenţă întocmesc, cu asistenţa

tehnică a unităţilor de gospodărire a apelor din cadrul Administraţiei Naţionale „Apele Române”, planuri
de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi poluărilor accidentale pe cursurile de apă, care au
următorul conţinut:
a) dispoziţia primarului de constituire a Comitetului local pentru situaţii de urgenţă;
b) componenţa nominală a Comitetului municipal, orăşenesc sau comunal, cu precizarea unităţii la
care sunt încadraţi, funcţiei, adresei şi a telefoanelor (fix şi mobil) de la serviciu şi de la domiciliu,
adresele de e-mail;
c) numerele de telefon, fax adresele de e-mail ale permanenţei (primărie, poliţie etc.) unde se pot
transmite avertizări, prognoze, decizii, dispoziţii şi informaţii;
d) schema fluxului informaţional operativ-decizional pentru apărare împotriva inundaţiilor şi
fenomenelor meteorologice periculoase;
e) tabelul cuprinzând date caracteristice de apărare a obiectivelor inundabile (tabel tip .xls,
prezentat în format digital şi imprimat), care să conţină:
- numărul curent;
- codul SIRUTA;
- denumirea satelor aparţinătoare comunei;
- curs de apă (toate cursurile de apă de pe raza localităţii-râuri, pâraie locale, văi nepermanente,
torenţi), baraj existent a cărui avariere poate conduce la inundarea localităţii, zone afectate de
exces de umiditate;
- denumirea obiectivelor din zona inundabilă (pentru fiecare sursă de risc şi pentru fiecare sat în
parte): nr. gospodării, nr. obiective sociale, sedii administrative, obiective economice, obiective
culturale, căi de comunicaţie, reţele de alimentare cu apă, gaz, energie electrică, reţele telefonice,
terenuri agricole, păduri, zone protejate, surse de poluare;
- cauzele inundării (revărsare, scurgeri de pe versanţi, avarie baraj, exces de umiditate);
- număr de telefon, fax, adresa e-mail de la primărie, post de poliţie, şcoală etc.;
- amplasamentul staţiei hidrometrice locale;
- mărimi de apărare locale (CA - cod galben; CI - cod portocaliu; CP - cod roşu; faze de apărare la
diguri, faze de apărare la gheţuri);
- amplasamentul staţiei hidrometrice sau postului pluviometric avertizor;
- mărimi de apărare avertizoare (CA - cod galben; CI - cod portocaliu; CP - cod roşu; praguri
critice la precipitaţii);
- timpul de propagare a undei de viitură de la staţia hidrometrică avertizoare până la obiective sau
timpul mediu de concentrare a precipitaţiilor periculoase de la postul pluviometric la obiective;
- lucrări hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor existente pe fiecare curs de apă şi pe
fiecare sat (denumire, deţinător, caracteristici tehnice, puncte critice-eroziuni de mal, zone sub
cota proiectată, zone lipsite de perdele de protecţie, zone cu lucrări de traversare, zone endemice
de producere a infiltraţiilor şi grifoanelor);
- probabilităţi de inundare: normată (proiectată), cu debitul aferent şi reală (existentă în prezent,
dacă este determinată prin studii recente);
- în josul paginii se va menţiona semnificaţia mărimilor caracteristice de apărare şi a codurilor de
culori pentru atenţionări şi avertizări hidrologice;
- tabelul este semnat de preşedintele Comitetului local pentru situaţii de urgenţă;
Pagina 389 din 525

f) măsuri preventive şi operative ce se întreprind la nivel local:

- măsuri pentru avertizarea-alarmarea populaţiei la primirea avertizărilor meteorologice şi
hidrologice, luate de primărie, poliţie, comitetul local - responsabilităţi pentru acţionarea sistemelor
de avertizare şi pentru avertizarea populaţiei din satele aparţinătoare comunelor;
- măsuri la atingerea COTEI DE ATENŢIE (CA), Fazei I de apărare la diguri, Fazei I de apărare la
gheţuri, pragurilor de avertizare la precipitaţii - COD GALBEN;
- măsuri la atingerea COTEI DE INUNDAŢIE (CI), Fazei a II-a de apărare la diguri, Fazei a II-a de
apărare la gheţuri, pragurilor de agravare la precipitaţii - COD PORTOCALIU;
- măsuri la atingerea COTEI DE PERICOL (CP), Fazei a III-a de apărare la diguri, Fazei a III-a de
apărare la gheţuri, praguri de pericol pentru precipitaţii - COD ROŞU;
- măsuri la ieşirea din STAREA DE URGENŢĂ;
- componenţa Serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă; nominalizarea şefului Serviciului
voluntar în calitatea sa de agent de inundaţii;
- responsabili cu acţiunile de apărare (nominalizarea responsabililor pentru evacuarea populaţiei şi
asigurarea spaţiilor de cazare temporară, nominalizarea personalului care asigură permanenţa la
primărie pe timpul producerii fenomenelor hidrometeorologice periculoase, nominalizarea
responsabilului cu întocmirea Rapoartelor operative zilnice, care se transmit la Centrul operaţional
al Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă şi Centrul operativ de la Sistemul de
Gospodărire a Apelor);
- lista podurilor şi podeţelor cu secţiuni de scurgere subdimensionate la care se asigură
supravegherea permanentă pe timpul apelor mari;
g) tabelul cu stocul minim de mijloace şi materiale de apărare existente, al cărui necesar se
stabileşte pe baza Normativului-cadru, cu asistenţa tehnică a unităţilor de gospodărire a apelor, numai
pentru sortimentele necesare în funcţie de zona în care este amplasată localitatea, de gradul de amenajare
a zonei, tipul de lucrări existente şi de specificul acţiunilor operative de intervenţie;
h) planul de situaţie al localităţii, cu curbe de nivel, înclusiv în format digital, la scara 1:5.000,
1:10.000 sau 1:25.000 (conform celui cuprins în Planul de Urbanism General sau aşa cum reiese din
ortofotoplanurile rezultate în urma zborurilor pentru cadastrul terenurilor agricole), cu localizarea
obiectivelor afectabile, delimitarea zonelor inundabile atât din revărsări de cursuri de apă cât şi din
scurgeri de pe versanţi, amplasarea construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor cu
punctele critice ale acestora şi indicarea zonelor pentru inundare dirijată (după caz), a căilor de
comunicaţie, a zonele cu poduri şi podeţe subdimensionate şi a altor zone critice, precum şi a zonelor de
evacuare preventivă şi cazare a populaţiei, animalelor şi bunurilor;
i) un profil transversal tip prin albie şi dig (după caz) pe care se vor indica COTELE DE
APĂRARE şi Fazele de apărare la diguri;
j) raport asupra stării digurilor de apărare în zona localităţilor care să cuprindă situaţia afectării
acestora la viiturile din ultima decadă şi modul lor de refacere;
k) planul de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale la folosinţele de apă potenţial
poluatoare, propriu unităţii administrativ teritoriale.
Pentru obiectivele izolate, cum sunt şantierele, balastierele, sondele şi depozitele de petrol, alte
obiective potenţial poluatoare - iazuri de decantare, depozite de deşeuri, se vor întocmi planuri de apărare
după modelul prevăzut la art. 1, adaptat la specificul lor, şi se vor transmite la Comitetul local pentru
situaţii de urgenţă pe raza căruia se află obiectivul. Pentru barajele acumulărilor din categoriile C şi D
aflate pe raza localităţii, care nu îndeplinesc condiţiile necesare întocmirii unui plan de acţiune, se vor
indica deţinătorul, obiectivele potenţial inundabile în cazul accidentelor la baraj, responsabilul cu
supravegherea tehnică din partea Sistemului de Gospodărire a Apelor, date care vor fi cuprinse în planul
local de apărare.
Pagina 390 din 525

Pentru localităţile situate în aval de barajele mari, planul de apărare împotriva inundaţiilor va
conţine elemente strict necesare extrase din planul de acţiune în caz de accident la baraj, date relevante
din studiul de rupere a barajului (timpul minim de propagare a undei de rupere până la localitate, limita
maximă a undei de rupere - obiective cuprinse în zona inundabilă, înălţimea maximă a lamei de apă),
precum şi căile de evacuare şi zonele de evacuare în caz de accident la baraj.
Planurile de apărare ale Comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă, întocmite cu asistenţa
tehnică şi sub coordonarea Sistemului de Gospodărire a Apelor, se avizează de către Inspectoratul
Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă şi de către Grupul de suport tehnic pentru gestionarea situaţiilor de
urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice
şi poluări accidentale din cadrul Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă şi se aprobă de
preşedintele Comitetului judeţean – prefectul judeţului.
Hărţile cu zonele potenţial inundabile (inundate la viiturile istorice) vor fi afişate la primărie atât
la avizier, cât şi prin mijloace informatice disponibile.
Planul de apărare al Comitetului local pentru situaţii de urgenţă se păstrează la sediul primăriei.
Copii după planurile de apărare ale Comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă se transmit, prin
grija primarilor, către Grupul de suport tehnic (Sistemul de Gospodărire a Apelor) şi Inspectoratul
Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă.
Pagina 391 din 525

SCHEMA FLUXULUI INFORMAŢIONAL – DECIZIONAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

GENERATE DE INUNDAŢII, GHEŢURI ŞI POLUĂRI ACCIDENTALE
COMITETUL JUDEŢEAN PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

Tel. ; Fax.
Grupul de Suport Tehnic Inspectoratul pentru

pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, Situaţii de Urgenţă
fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii
hidrotehnice şi poluări accidentale
Sistemul de Gospodărire a Apelor Centrul Operaţional pentru Situaţii de Urgenţă

Tel. Fax. E-mail Tel. Fax. E-mail
Pagina 392 din 525

COMITETUL LOCAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

Staţia meteo Deţinători de construcţii
……………………... hidrotehice
Tel. Primărie Postul de poliţie Tel………………
………………………….. Fax ……………
Postul pluvio Tel. Obiective izolate
Tel. Fax .……………-
………………………….. E-mail : ………………………
Staţia hidrom Tel. ………………
Tel. Fax …….……..
………………………….. Unităţi potenţial poluatoare
Staţia hidrom .……………-……………………..
Tel. Tel. ……………… Fax …….…….
…………………………..
OBIECTIVE AFECTABILE
Pagina 393 din 525

22.3.Planurile de acţiune în caz de accident la baraj (plan de avertizare – alarmare

în aval de baraj)
de acţiune în caz de accident la baraj
Se întocmesc planuri de acţiune în caz de accident la toate barajele care

îndeplinesc cel puţin una dintre condiţiile: înălţimea de la talveg la coronament mai mare
de 10 m, un volum mai mare de 10 milioane m3, existenţa în aval a localităţilor şi
obiectivelor la distanţe mai mici de 10 km de secţiunea barajului.
Se întocmesc planuri de acţiune în caz de accident şi pentru barajele mai mici de
10 m şi cu un volum mai mic de 10 milioane m3, dacă prin avarierea lor pot produce
pierderi de vieţi omeneşti şi importante pagube materiale în localităţile sau la obiectivele
situate în aval.
Conţinutul-cadru al planului este următorul:
A. Foaia de capăt pe care se vor menţiona următoarele:
- Titlul: Plan de acţiune în caz de accident la barajul...,
- Avizat:
Inspectoratul/Inspectoratele Judeţean/e pentru Situaţii de Urgenţă în funcţie de
dispunerea localităţilor potenţial a fi afectate;
Administraţia Bazinală de Apă / Administraţia Naţională „Apele Române”
(pentru barajele terţilor);
Administraţia Naţională „Apele Române” - (pentru barajele din administrare);
Centrul operativ pentru situaţii de urgenţă din cadrul Ministerului Mediului şi
Pădurilor;
- Aprobat:
Comitetul judeţean pentru situaţii de urgenţă-Preşedinte-prefectul judeţului;
Comitetul Ministerial pentru Situaţii de Urgenţă-Preşedinte-ministrul mediului şi
pădurilor;
- Întocmit:
- Deţinătorul/administratorul barajului;
- Proiectant;
- Perioada de valabilitate a planului (10 ani); se actualizează ori de câte ori este
necesar.
B. Piese scrise:
1. descrierea amenajării şi a barajului care realizează retenţia;
Pagina 394 din 525

2. ipoteze de avariere luate în considerare la calculul zonelor inundabile

corespunzătoare tipului de baraj;
3. descrierea sistemului informaţional, inclusiv a celui de avertizare sonoră;
4. situaţiile şi decizia de acţionare a sistemului de avertizare sonoră.
Responsabilităţi privind luarea deciziei de alarmare pe cele trei trepte de periculozitate
(numele responsabililor, telefoane de contact-fix şi mobil, adrese de e-mail);
5. căile de transmitere a deciziilor, responsabilităţile şi modul de acţionare a
sistemului de avertizare sonoră. Localităţile din aval de baraj, în care au fost instalate
sisteme de avertizare sonoră, proprii deţinătorului/administratorului barajului, precum şi
cele aparţinând primăriilor localităţilor;
6. măsuri de prevenire şi protecţie a populaţiei ce se iau la atingerea pragurilor
critice.
C. Materiale grafice:
1. schema organizării avertizării şi alarmării localităţilor dispuse în aval de baraj,
semnificaţia semnalelor de alarmare acustică a populaţiei;
2. tabelul cu primăriile din aval de baraj şi datele de contact (adresele, numerele
de telefon-fix şi mobil, de la serviciu şi de la domiciliu, adrese de e-mail) ale primarului,
viceprimarului, şefului SVSU şi ale locaţiei unde este asigurată permanenţa (primărie,
poliţie şi alte unităţi cu serviciu de permanenţă);
3. tabelul, pe Comitete locale, cu localităţile, zonele, cartierele, operatorii
economici şi instituţiile publice care se evacuează în caz de pericol iminent (oameni,
animale, bunuri aferente), itinerarele şi localităţile/zonele unde se execută evacuarea;
4. tabelul cu persoanele responsabile de supravegherea construcţiilor în caz de
pericol de avariere (adresele şi telefoanele acestora);
5. planurile de situaţie 1:10.000 sau 1:25.000, după caz, cu trasarea zonelor
maxime de afectare după 20, 40 şi 60 minute, ca şi zona maximă de afectare,
corespunzătoare ipotezei de avariere luate în calcul funcţie de tipul de baraj, cu indicarea
timpilor de parcurgere a undei de rupere calculate în ipoteza „lac plin” şi rupere;
Pe planuri cu curbe de nivel se vor amplasa barajul, obiectivele economice şi
sociale, istorice, culturale, turistice periclitate, lucrările de apărare conectate cu reţeaua
hidrografică, drumurile, podurile, căile ferate, dispunerea echipamentelor de avertizare
sonoră şi zonele de acoperire a acestora, centrul de comandă a acestora, zonele şi căile de
evacuare a populaţiei şi animalelor în afara zonei periclitate. Planurile vor fi disponibile
şi în format GIS, iar benzile inundabile în caz de accidente la baraje vor fi puse la
dispoziţia organismelor responsabile cu intervenţia operativă;
6. tabelul cuprinzând localităţile din aval cu indicarea timpului minim de
propagare a undei de rupere până la localitate şi înălţimea maximă a lamei de apă;
Pagina 395 din 525

7. profilul longitudinal al curbei suprafeţei libere a undei de rupere, cu precizarea

timpului de parcurgere şi a poziţiei obiectivelor periclitate;
8. schemele sinoptice informaţionale de supraveghere a comportării barajului şi a
aparaturii de măsură şi control;
9. schemele sinoptice de avertizare hidrometeorologică a amenajării hidrotehnice.
Planurile se întocmesc de către deţinătorii/administratorii barajelor, prin institute

de specialitate şi se avizează de Inspectoratele Judeţene/al Municipiului Bucureşti pentru
Situaţii de Urgenţă, Administraţiile Bazinale de Apă pentru barajele deţinute de ceilalţi
operatori economici şi de către Administraţia Naţională „Apele Române”, pentru barajele
din administrare proprie.
Responsabilitatea prezentării acestor planuri pentru avizare la Centrul operativ
pentru situaţii de urgenţă al Ministerului Mediului şi Pădurilor şi pentru aprobare la
preşedintele Comitetului Ministerial pentru Situaţii de Urgenţă, revine unităţii care are în
administrare barajul.
Stabilirea zonelor şi căilor/traseelor de evacuare a populaţiei şi a bunurilor
materiale, revine Comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă, cu avizul Inspectoratelor
Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă.
Pagina 396 din 525

CAPITOLUL 23 –ANALIZA CRITICĂ A

REGULAMENTELOR DE EXPLOATARE ALE
SISTEMULUI EXISTENT DE PROTECŢIE ÎMPOTRIVA
INUNDAŢIILOR ŞI A SISTEMULUI BAZINAL DE
GESTIONARE A RESURSELOR DE APĂ. PROPUNERI DE
ÎMBUNĂTĂŢIRE A PERFORMANŢELOR SISTEMULUI
DE PROTECŢIE ÎMPOTRIVA INUNDAŢIILOR.
23.1. Regimuri de funcţionare şi stabilirea deciziei de exploatare

Decizia privind regimul de funcţionare se stabileşte funcţie de mărimea debitelor afluente
pe râu în secţiunea barajului, temperatura mediului ambiant, starea fizică a apei, starea
tehnică a construcţiilor (praguri critice la AMC) şi instalaţiilor care asigură siguranţa
exploatării acumulării (organe de evacuare a apei, alimentarea cu energie electrică a
echipamentului hidromecanic, hidroagregate).
Principalele piese tehnice utilizate, din cadrul regulamentelor pe obiectiv ale
acumulărilor, pentru stabilirea şi aplicarea deciziei de exploatare, sunt :
 Curba capacităţii lacului de acumulare;
 Curbe de exploatare ale turbinelor (debit turbina funcţie de nivel în lac);
 Cheia limnimetrică aval;
 Curba capacităţii de evacuare a barajului la diferite manevre de evacuare când

funcţionează câmpurile deversoare (ordinea de efectuare a manevrelor, gradul de
deschidere a stavilelor);
 Curbele capacităţii de evacuare a clapetei.
În funcţie de condiţiile de funcţionare ale sistemului bazinal, se stabilesc regimurile de

funcţionare specifice care sunt determinate de sistemul suport al deciziei de exploatare
care este sintetizat în tabelul următor.
Pagina 397 din 525

Tabel 23.1-1. Sistemul suport al deciziei de exploatare
Starea sistemului Parametrii Folosinţele Parametrii de Folosinţe de apă

definitorii ai acumulărilor comportare şi
acumulărilor starea tehnică
- precipitaţii - nivel lac - producere de - comportarea în - ordinea de
- temperaturi - volum energie electrică timp a construcţiilor prioritate privind
- cote pe râuri - debit afluent - alimentare cu apă - criterii de satisfacerea
- debite - debit defluent industrială avertizare UCC folosinţelor
- calitatea apelor - progam de - regularizare - funcţionarea - instalaţii de
- prognoze exploatare debite echipamentului captare
- avertizări - grafic de sarcină - atenuarea undelor hidromecanic - debite şi volume
- cote apărare - capacităţi de de viitură -reparaţii la folosinţe
- influenţe folosinţe evacuare - piscicultură
- agrement
23.2. Regulamentele de exploatare pe obiective şi principalele caracteristici la

lucrarile cu rol complex
23.2.1. Amenajarea Hidroenergetică Drăgan-Iad

Amenajarea Hidroenergetică Drăgan-Iad (AHE Drăgan-Iad) (Cod Cadastral COD III
1.044.05.00.00.0) este situată în partea de N-V a României, în bazinul superior al râului
Crișul Repede, și anume pe afluenți de stânga, Iad, Drăgan, Săcuieu și este constituită
din: barajul şi lacul de acumulare Drăgan, derivaţia principală Drăgan-Remeţi, nodul de
presiune Remeți, centrala Remeți, galeria de fugă, Stația de Pompe Săcuieu, galeria de
aducțiune Săcuieu-Drăgan cu captările secundare aferente, Captarea Cârligate, CHEMP
Leșu, aducțiunea secundară Leșu-Remeți cu captările aferente, aducțiunea Remeți-
Munteni, nodul de presiune Munteni, CHE Munteni, baraj polder aducțiunea și forțata
MHC Munteni II, MHC Munteni II, galeria de fugă Munteni și Baraj Bulz.
23.2.1.1. Funcţiile obiectivului

Principalele funcţii ale obiectivului sunt următoarele:
 Producerea energiei electrice
Producerea energiei hidroelectrice se face în CHE Remeţi, CHE Munteni I,
MHC Munteni II şi CHEMP Leşu, împreună având o putere instalată de 162,03 MW.
Centrala hidroelectrică Remeţi
Pagina 398 din 525

CHE Remeți, cu o putere instalată de 100 MW și o producție de energie într-un an mediu

hidrologic de 200 GWh, este interconectată la Sistemul Energetic Naţional şi îndeplineşte
următoarele funcţii:
a) Centrală de vârf, putând să preia variaţiile mai mari de sarcină caracteristice
zonelor de vârf al graficului de sarcină (dimineaţa şi seara)
b) Centrală de reglaj pentru:
-frecvenţa Sistemului Energetic Naţional
-puteri necesare repartiţiei optime a sarcinei pe liniile de transport şi
interconexiune
c) Centrală pentru intervenţii în caz de avarii, când în Sistemul Energetic
Naţional este nevoie de surplus de putere, în afara orelor de vârf.
d) Contribuie la realizarea prevederilor contractuale de producție de energie
electrică ale societății.
Centrala hidroelectrică Munteni I
CHE Munteni I cu o putere instralată de 58 MW și o producție de energie într-un an
mediu hidrologic de 120 GWh, fiind o centrală pe derivaţie, funcţionează în tandem cu
CHE Remeţi, îndeplinind toate funcţiile acestei centrale.
Microhidrocentrala Munteni II
MHC Munteni II cu o putere instalată de 630 kW și o producție de energie într-un an
mediu hidrologic de 2 GWh, funcţionează în limitele debitului afluent pe râul Iad, pe
diferenţa de bazin.
Centrala hidroelectrică de mică putere LEȘU
CHEMP Leșu cu o putere instalată de 3,4 MW și o producție de energie într-un an mediu
de 7,6 GWh, poate funcționa în tandem cu CHE Remeți și CHE Munteni și în cazuri
deosebite numai cu CHE Munteni.
 Atenuarea Viiturilor
Acumularea Drăgan este prevăzută cu un volum de atenuare a viiturii de 15 mil.mc. între
N.R.N. (851 mdM) şi cotă coronament 856 mdM.
Apărarea împotriva inundaţiilor a localităţilor situate în aval de baraj se realizează prin
exploatarea acumulării în perioada de viitură, tratat în capitolul VI.
 Debitul minim necesar în albia aval
În aval de barajul Drăgan se va asigura un debit de servitute de 0,2 mc/s, de către SH
ORADEA prin uvrajele barajului, numai în perioadele secetoase, la cererea
Administrației Bazinale de Apă Crișuri.
Pe râul Săcuieu, în secţiunea Bologa, se va asigura permanent un debit de 0,2 mc/s,
manevrând în acest sens vana de servitute a barajului Săcuieu (dacă debitul scurgerii
Pagina 399 din 525

naturale are valori sub 0,2 mc/s)( conform Convenției de colaborare Administrația
Bazinală de Apă Crișuri Oradea nr 2094/09.07.1996)
Pe râul Iad în aval de acumularea Munteni II se va asigura continuu 0,04 mc/s prin
uvrajele acumulării.
 Alte folosinţe
Suprafaţa lacului de acumulare Drăgan poate fi folosită pentru agrement şi sport .
23.2.1.2. Regimul hidrologic. Caracteristica undelor de viitură în secţiunea

acumulării
Date caracteristice pentru secţiunea barată

Qmin. Date
Lac Sbazin Qmodul asig.97% de calcul de verificare Qsolid
(dif.bazin) Debit Asigurare Debit Asigurare
km2 mc/s mc/s mc/s % mc/s % kg/s
Drăgan 159 8 0,5 300 550 0,36
Săcuieu 124,4 2,1 0,15 230 1% 420 0,1 0,29
Caracteristicile undelor de viitură
DEBITE MAXIME DE
DIVERSE ASIGURĂRI Tt Tcr
F γ
Nr. RÂUL SECŢIUNEA Ore Ore
Km2
crt.
10
0,1 % 1% 2% 5%
%
1 Drăgan Baraj Drăgan 159 550 300 250 175 135 80 23 0.73
2 Săcuieu Baraj Săcuieu 124,4 420 230 185 130 95 65 15 0,72
Pagina 400 din 525

23.2.1.3. Regimuri de funcţionare şi reguli de exploatare
Decizia de exploatare
Modul de stabilire a deciziei privind regimul de exploatare

 Subunităţile care exploatează Amenajarea Hidroenergetică Drăgan-Iad sunt
Secţia de Exploatare Remeţi şi Secţia de Exploatare Munteni din cadrul
Sucursalei Hidrocentrale Oradea.
 Decizia privind exploatarea centralei CHE Remeţi şi CHE Munteni I aparţine

DEN București în baza ofertei făcute de Dispeceratul Hidroelectrica și
Dispeceratul Hidroenergetic Oradea. Orice abatere de la programul de
funcţionare stabilit se face numai cu aprobarea Dispeceratului Hidroelectrica şi
informarea DEN. În situații deosebite DEN poate dispune funcționarea acestor 2
centrale în afara ofertei zilnice.
 Decizia privind exploatarea MHC Munteni II, Leșu şi Staţia de Pompe Săcuieu
aparţine DHE Oradea.
Competențe de stabilire a deciziei de exploatare

Nr. crt. Situaţii cu caracter deosebit Autoritatea care aprobă decizia
Preşedintele Comitetului Judeţean pentru
Evacuări de debite din acumularea
Situaţii de Urgenţă,
1 Drăgan, care duc la depăşirea
A.B.A. Crişuri Oradea
capacităţii de transport a albiei
La inițiativa conducerii S.H.Oradea
S.C. Hidroelectrica S.A.
Golirea parţială sau totală a lacului DEN Bucureşti
2
Drăgan A.B.A. Crişuri Oradea
S.C. Hidroelectrica S.A.
3 Depăşirea pragurilor critice la AMC ISPH Bucureşti
Pagina 401 din 525

I. Exploatarea în perioadele de ape medii

A. CHE REMEŢI, CHE MUNTENI ŞI CHE LEŞU
Elemente caracteristice
a) Parametrii definitorii ai regimului de ape medii
-debitul afluent în lacul Drăgan 640 mc/s

-nivelul apei în lacul Drăgan-nivel normal 851 mdM
-nivel minim 785 mdM
-debitul minim asigurat aval de baraj 200 l/s
(numai în perioadele secetoase la cererea A.B.A. Crişuri-Oradea)
-volum maxim în acumularea Drăgan 112 mil.mc
-volum minim în acumularea Drăgan 8,04 mil.mc
-volum util total 104 mil.mc
din care:
-pentru folosinţă energetică 64 mil.mc
-pentru folosinţă complexă 40 mil.mc
b) Modul de livrare a apei pentru folosinţelor
b.1 ) Debitele necesare folosinţelor şi modalităţilor prin care se face
evacuarea acestora.
b.1.1) Date generale
 Prin acumularea Drăgan se regularizează anual un debit mediu de 8,7 mc/s,

compus din următoarele debite:
- râul Drăgan 5,3 mc/s

- râul Iad 1,2 mc/s
- râul Săcuieu 2,2 mc/s
 Prin acumularea Leşu se regularizează anual un debit mediu multianual de 2,0
mc/s
 Singura folosinţă directă a volumului de apă din lacul Drăgan este cea
energetică care se realizează prin turbinele CHE Remeţi şi CHE Munteni I
care pot utiliza debite de până la 40 mc/s.
Pagina 402 din 525

 Exploatarea lacului Leşu este subordonată folosinţelor complexe (barajul Leşu

fiind în administrarea Administrației Bazinale de Apă Crișuri-Oradea
(A.B.A.C.O.))
 În aval de captările secundare gravitaţionale, nu sunt folosinţe care să necesite

debite în perioadele de ape medii.
b.1.2. Date specifice ale CHE
 CHE Remeţi, CHE Munteni I şi CHEMP Leşu sunt interconectate la Sistemul

Energetic Naţional;
 Decizia privind exploatarea centralei CHE Remeţi şi CHE Munteni I aparţine

DEN București în baza ofertei făcute de Dispeceratul Hidroelectrica și
Dispeceratul Hidroenergetic Oradea. Orice abatere de la programul de
funcţionare stabilit se face numai cu aprobarea Dispeceratului Hidroelectrica
şi informarea DEN. În situații deosebite DEN poate dispune funcționarea
acestor 2 centrale în afara ofertei zilnice.
 Debitele uzinate de aceste centrale variază într-o gamă relativ largă (15,540
mc/s la CHE Remeţi şi 2049 mc/s la CHE Munteni I), funcţie de oferta
zilnică de funcționare
 CHEMP Leşu funcţionează conform programului prestabilit cu Dispeceratul

Administrației Bazinale de Apă Crișuri-Oradea (A.B.A.C.O.) .
 Din acumularea Drăgan apa este preluată printr-o priză amplasată în amonte
de baraj.
 Admisia apei spre galerie se face printr-o vană plană, care în situaţie normală
este deschisă. Din aducţiune, apa ajunge la nodul de presiune (casa vanelor,
castel de echilibru, galeria forţată) de unde ajunge prin distribuitorul centralei
la cele 2 turbine a CHE Remeţi. Printr-o galerie de fugă trece în galeria de
aducţiune, galeria forţată şi ajunge la cele 2 turbine a CHE Munteni I, după
care debuşează în lacul compensator Bulz printr-o galerie de fugă .
Pagina 403 din 525

 Apa uzinată prin turbina de la CHEMP Leşu, ajunge la turbinele CHE

Munteni I, după ce a trecut printr-o aducţiune secundară şi aducţiune
principală a CHE Munteni I.
NOTĂ: CHE Munteni I, neavând acumulare, funcţionează:

- în tandem cu CHE Remeţi
- în tandem cu CHE Remeţi şi CHEMP Leşu
- numai în situații deosebite în tandem cu CHEMP Leșu cu pauze de

funcționare.
b.2 ) Poziţia normală a echipamentelor hidromecanice
-golirea de fund la barajul Drăgan - închisă

-vanele plane de perete la captările secundare - închise
-vana plană aducţiune principală Drăgan – deschisă
-batardou casa vanelor priză - ridicat
-vana fluture casa vanelor castel de echilibru – deschisă
-batardourile aval aferente HG1, HG2 Remeţi, Munteni – ridicate
-vanele sferice ale turbinelor CHE Remeţi şi CHE Munteni I cât şi vanele
fluture de la CHEMP Leşu
-deschise - la funcţionare
-închise - la nefuncţionare
-batardoul la capătul galeriei de fugă CHEMP Leşu spre aducţiunea secundară
Remeţi – Munteni – ridicat
-batardoul la capătul galeriei de fugă CHEMP Leşu spre albie – coborât
-batardou aval de deversorul de pe aducțiunea Leșu-Remeți - ridicat
b3) Viteze maxime admisibile de urcare/coborâre a nivelului apei în acumulare
Drăgan
-umplerea lacului – fără restricţii
-golirea lacului – limitată la 5 m/zi
II. Exploatarea în perioade de ape mici sau deficitare
Pagina 404 din 525

a).Parametrii ai regimului de ape mici sau deficitare
-se consideră perioadă de ape mici (secetă) situaţia în care cota în lacurile Drăgan,
Leşu, Lugaşu şi Tileagd se află la valori scăzute (aproape de nivelul minim de
exploatare)
-debitul afluent în lacul Tileagd este sub 6 mc/s
-debitul minim asigurat în aval de barajul Drăgan: 200 l/s, în perioadele secetoase,
la cererea Administrației Bazinale de Apă Crișuri-Oradea (A.B.A.C.O.)
b) Modul de livrare a apei folosințelor
Debitele şi modalităţile prin care se face uzinarea apei din principalele lacuri în
regim de restricţii
-debitele medii uzinate din lacul Drăgan vor ţine seama şi de nivelele lacurilor
Lugaşu şi Tileagd, pentru asigurarea necesităţilor minime de apă în aval.
c)Poziţia normală a echipamentului hidromecanic
-rămân valabile cele stipulate în regulamentul de exploatare privind barajul
Drăgan şi CHE Remeţi;
-la cererea Administrației Bazinale de Apă Crișuri-Oradea (A.B.A.C.O.) se
deschide vana  200 de la golirea de fund pentru asigurarea în aval a unui debit de cca.
200 l/s.
III. Exploatarea în perioada de timp friguros
Parametrii definitorii
-temperatura aerului sub 5 grade;
-temperatura apei în acumularea Drăgan: sub 0 grade;
-grosimea stratului de gheaţă în acumularea Drăgan: nu se măsoară.
IV. Exploatarea în perioada de viitură
a) Parametrii definitorii ai regimului de viitură

-debitul afluent în acumularea Drăgan mai mare de 40 mc/s
-nivelul apei în acumularea Drăgan peste 851,00 mdM
-capacitatea de evacuare a descărcătorului de suprafaţă la nivel maxim de calcul
Q1  =275 mc/s (854 mdM), Qevac=217 mc/s
Pagina 405 din 525

-capacitatea de evacuare a descărcătorului de suprafaţă la nivel maxim de de

verificare Q0,1 =455 mc/s (854,60 mdM), Qevac=409 mc/s
-capacitatea de evacuare a golirii de fund la nivel maxim de calcul Q= 80 mc/s
-capacitatea de transport a albiei până la care nu se produce inundarea obiectivelor
din aval: 100 mc/s.
b) Condiţii de exploatare
b1) Modul de livrare a apei de folosinţă
Evacuarea debitelor de viitură se poate efectua în variantele următoare:
a) prin uzinare cu grupurile din CHE Remeţi (Qmax=40 mc/s)
b) prin descărcătorul de suprafaţă al barajului Drăgan (Qmax dev.=544 mc/s)
c) prin golirea de fund a barajului (Qmax= 80 mc/s ),( 2x40 mc/s)
Evacuarea debitelor până la 40 mc/s se va face prin uzinare în CHE Remeţi.
Deschiderea vanelor golirii de fund se va face de regulă la atingerea cotei în lac

854,60 mdM (o lamă de apă de 3,6 m înălţime) corespunzătoare unui debit afluent cu
asigurarea de 0,1  la care corespunde un debit maxim afluent de cca.455 mc/s din care
defluent 409 mc/s prin descărcătorul de suprafaţă şi 83 mc/s prin golirea de fund), iar în
situații deosebite funcție de situația existentă.
b2) Viteze maxime admisibile de urcare/coborâe a nivelului apei în acumularea
Drăgan
-max 5 m/zi la golire
b3) Capacitatea de transport a albiei în aval
Capacitate de transport a albiei până la care nu se produce inundarea
obiectivelor din aval : 100 mc/s.
Reguli de exploatare
Modul de stabilire a deciziei de către D.H.E. Oradea
a) Date de bază pentru stabilirea deciziei:

-parametrii acumulării: nivel, volum, debit afluent, debit evacuat
-nivele şi debite afluente în acumularea Lugaşu, aval de acumularea Drăgan
-cantitatea de precipitaţii căzută în bazinul: Crișul Repede
-prognoze şi avertizări meteorologice
-restricţii privind funcţionarea CHE Remeţi, CHE Munteni I şi CHEMP Leşu
-tranşa de atenuare în lacurile de acumulare Lugaşu şi Tileagd
Pagina 406 din 525

-planul de avertizare-alarmare a localităţilor şi obiectivelor situate aval de

acumulările din b.h. Crişul Repede
b) Parametrii de caracterizare a acumulării şi ai cerinţelor de apărare împotriva
inundaţiilor
Conform graficului dispecer, în perioada de iarnă, prin funcţionarea CHE Remeţi
se ajunge ca primăvara, înaintea viiturilor, cota în lacul Drăgan să coboare la cel puţin
820 mdM. Astfel ca să se poată prelua un volum de 69 mil.mc. Volumul total de atenuare
a viiturii este de aproximativ 84 mil.mc (15 mil.mc. între cotele 851,00-856,00 mdM cca.
69 mil.mc între cotele 820,00-851,00 mdM)
c) Elementele deciziei
Decizia va conține elementele:
-cota şi volumul în acumularea Drăgan
-debitul afluent în acumularea Drăgan
-debitul evacuat cu precizarea evacuatorilor
-gradientul de creştere a debitului afluent
-cota în acumulările Lugaşu şi Tileagd.
23.2.2. Amenajarea Hidroenergetică Crişul Repede aval pe sectorul Lugaşu-Oşorhei
Amenajarea Hidroenergetică Crişul Repede Aval (AHE Crişul Repede Aval)(Cod

Cadastral COD III 1.044.00.00.0) este situată în partea de N-V a țării în bazinul inferior
al Crișului Repede și este constituită din: barajul şi lacul de acumulare Lugaşu, centrala
hidroelectrică Lugaşu, barajul şi lacul de acumulare Tileagd, centrala hidroelectrică
Tileagd, canalul de fugă Tileagd – Săcădat, centrala hidroelectrică Săcădat, canalul de
fugă Săcădat – Fughiu, centrala hidroelectrică Fughiu, canalul de fugă Fughiu – Oșorhei
și barajul și bazinul redresor Oşorhei.
23.2.2.1. Funcţiile obiectivului
Principalele funcţii ale obiectivului sunt următoarele:

a) Alimentări cu apă ale localităților
În acumularea Oșorhei este amplasată priza de alimentare de bază cu apă brută pentru
municipiul Oradea, cu un debit de 1 mc/s, dar în momentul de față nu este pusă în
funcțiune, nefiind realizat racordul dintre priza de apă și magistrală. Pentru punerea în
Pagina 407 din 525

funcțiune a acesteia este necesară subtraversarea Crișului Repede, această lucrare nefiind
de competența Sucursalei Hidrocentrale Oradea.
b) Producerea energiei electrice
Producerea energiei hidroelectrice se face în CHE Lugaşu, CHE Tileagd, CHE Săcădat şi
CHE Fughiu împreună având o putere instalată de 56 MW.
CHE Lugaşu şi CHE Tileagd
Centralele hidroelectrice Lugașu și Tileagd, cu o putere instalată de 18 MW fiecare și o
producție de energie în an mediu hidrologic de 35 GWH fiecare, sunt interconectate la
Sistemul Energetic Naţional şi îndeplinesc următoarele funcţii:
a) Asigurarea necesarului de apă pentru municipiul Oradea;
b) Asigurarea necesarului de putere la vârfurile curbei zilnice de sarcină;
c) Intervenţie în cazuri deosebite în SEN.
CHE Săcădat
Centrala hidroelectrică Săcădat are o putere instalată de 10 MW, iar producția de energie
într-un an mediu hidrologic este de 20,6 GWh.Fiind o centrală pe derivaţie, în tandem cu
CHE Tileagd. Funcţiile CHE Săcădat sunt identice cu cele ale CHE Lugaşu şi CHE
Tileagd.
CHE Fughiu
Centrala hidroelectrică Fughiu are o putere instalată de 10 MW, iar producția de energie
într-un an mediu hidrologic este de 20,6 GWh. Fiind o centrală pe derivaţie funcţionează
în tandem cu CHE Tileagd si CHE Săcădat. Funcţiile CHE Fughiu sunt identice cu cele
ale CHE Lugaşu, CHE Tileagd şi CHE Săcădat.
c) Atenuarea viiturilor
Acumulările Lugaşu şi Tileagd sunt prevăzute cu volume de atenuare viituri (între NRN
şi Nmax) şi cu volume de gardă ( între Nmax şi cotă coronament) după cum urmează:
VOLUME Volum atenuare viituri Volum de gardă

LAC mil.mc. mil.mc.
Lugaşu 11,0 11,0
Tileagd 10,4 11,2
Oşorhei 1,38 1,38
Apărarea împotriva inundaţiilor a localităţilor situate în aval de barajul Tileagd se

realizează prin exploatarea corespunzătoare a lacurilor Lugaşu şi Tileagd în perioadele de
ape mari, tratate la cap.VI.
Pagina 408 din 525

d) Debit minim necesar a fi asigurat în aval – 6 mc/s
Barajul Tileagd
Debitul de servitute în aval de acumularea Tileagd se asigură din debitele contracanalelor
digurilor acumulării şi din pierderile de apă ale neetanşeităţilor celor 6 vane segment ale
golirii de fund a barajului.
Bazinul redresor Oşorhei
În aval de bazinul redresor Oşorhei se va asigura un debit minim de 6,0 mc/s (din care
5mc/s din acumularea Oşorhei şi 1 mc/s din acumularea Tileagd).
După punerea în funcţiune a instalaţiei de alimentare cu apă a municipiului Oradea din
bazinul redresor Oşorhei(Qconsum=1mc/s), debitul minim ce se va asigura pe albia
Crişului Repede aval de barajul Oşorhei va fi de 4 mc/s.
23.2.2.2. Regimul hidrologic. Caracteristica undelor de viitură în secţiunea

acumulării
Date caracteristice pentru secţiunea barată

Qmin. Date
Lac Sbazin Qmodul asig. de calcul de verificare Qsolid
(dif.bazin) 97% Debit Asigurare Debit Asigurare
km2 mc/s mc/s mc/s % mc/s % kg/s
Lugaș 1736 22,5 1,88 930 1480 7,5
Tileagd 1846 22,5 1,88 930 1% 1488 0,1 % 7,5
Caracteristicile undelor de viitură

Debite maxime de diverse
F asigurări
Râul Secţiunea Tcr Tt γ
Km2
0,1% 1% 2% 5% 10%
Crişul Baraj Lugaşu 1784 1480 930 810 640 520 35 155 0,28
Repede
Baraj Tileagd 1846 1488 930 810 630 510 40 170 0,25
Pagina 409 din 525

23.2.2.3. Regimuri de funcţionare şi reguli de exploatare
Decizia de exploatare
Modul de stabilire a deciziei privind regimul de funcţionare
 Subunitatea care exploatează Amenajarea Hidroenergetică Crişul Repede

Aval, este Secţia de Exploatare Criş Aval din cadrul Sucursalei Hidrocentrale
Oradea.
 Decizia privind exploatarea centralei CHE Lugaşu, CHE Tileagd, CHE

Săcădat şi CHE Fughiu aparţine DEN Bucureşti în baza ofertei făcute de
Dispeceratul Hidroelectrica şi Dispeceratul Hidroenergetic Oradea.Orice
abatere de la programul de funcţionare stabilit se face numai cu aprobarea
Dispeceratului Hidroelectrica şi informarea DEN. În situaţii deosebite DEN
poate dispune funcţionarea acestor 4 centrale în afara ofertei zilnice.
 Având în vedere conţinutul Legii nr.310 / 28.06.2004, satisfacerea cerinţelor

de apă ale populaţiei municipiului Oradea are prioritate faţă de folosirea apei
în scopuri energetice, precum şi asigurarea debitului pentru menţinerea
echilibrului ecologic al habitatului acvatic.
Situații cu caracter deosebit pentru care sunt stabilite competențe superioare de

aprobare sau de dispunere a măsurilor necesare.
Nr. Situaţii cu caracter deosebit Autoritatea de decizie

crt.
Avarii la mecanismele de acţionare a
1. instalaţilor hidroenergetice aferente barajelor Director Adjunct Tehnic
Lugaşu, Tileagd şi Oşorhei
Evacuări de debite mai mari de 90 mc/s care
Conducerea S.H. Oradea
duc la depăşirea în aval de barajele Tileagd şi
2. Administraţia Bazinală de Apă
Oşorhei a cotelor de atenţie sau a capacităţii
Crișuri Oradea
de transport a albiei
Pagina 410 din 525

Nr. Situaţii cu caracter deosebit Autoritatea de decizie

crt.
Golirea totală sau parţială a lacurilor de S.C. Hidroelectrica S.A.
3.
acumulare Lugaşu, Tileagd şi Oşorhei Administraţia Bazinală de Apă
Crișuri Oradea
4. Depăşirea pragurilor critice la AMC S.C. Hidroelectrica S.A.
I.S.P.H. Bucureşti
Aplicarea restricţiilor de livrare a debitelor la
Administraţia Bazinală de Apă
5. folosinţe în periodele de ape mici sau
Crișuri Oradea
deficitare
I. Exploatarea în perioadele de ape medii
I.A. CHE LUGAŞU
a) Parametrii definitorii
-debitul afluent în acumularea Lugaşu: 658 mc/s
-nivelul apei în acumulare: minim 209 mdM
maxim 211,00±0,5 mdM
-volumul apei în acumulare minim 14,67 mil.mc.
maxim 23,02 mil.mc.
b) Modul de livrare a apei folosinţelor
b.1) Debitele necesare folosințelor și modalităților prin care se fac evacuarea
acestora
Centrala Hidroelectrică Lugaşu, cu o putere instalată de 18MW este
interconectată la Sistemul Energetic Naţional.
Urmare a limitării cotei maxime în lacul Lugaşu la 211,5 mdM (faţă de 220,0
mdM – N.R.N.) datorită neterminării lucrărilor la dalele digurilor acumulării, puterea
maximă de funcţionare pe centrală este de 2 x 5,0 MW la care corespunde un debit de 2 x
29 mc/s
Admisia apei din lacul de acumulare la cele 2 turbine ale centralei, se face prin 2
conducte forţate, după care apa uzinată ajunge în lacul Tileagd
Debitele necesare folosinţelor şi modalităţile prin care se face evacuarea acestora:
Pagina 411 din 525

 Prin acumularea Lugaşu se regularizează un debit mediu anual de 24,2 mc/s
 Din acumularea Lugaşu se utilizează, prin uzinare, volumul util al lacului

(între cotele 209-211,50mdM) pentru asigurarea necesarului de apă a
folosinţelor din aval şi în scop energetic (Qmax uzinat = 2 x 29 mc/s)
b.2) Poziţia normală a echipamentului hidromecanic

-vanele de închidere rapidă (V.I.R. 1 şi 2) – ridicate
-vanele segment golire de fund (1….6) - închise
-stavilele clapetă (1…3) - ridicate
-batardourile vanelor segment – nu sunt lansate
-batardourile aspiratoare aferente turbinelor – nu sunt lansate
-aparatele directoare aferente turbinelor - închise, la nefuncţionare
- deschise, la funcţionare
b.3) Viteze maxime admisibile de urcare-coborâre a nivelului apei în acumularea
Lugaşu
VITEZA
de umplere de golire
1m/zi până la cota 206mdM
pauză 20 zile
0,5m/zi până la cota 211mdM Se coboară cota cu 0,5m/zi până
pauză 15 zile la cota 211 mdM
0,25m/zi până la cota 216mdM Pauză 15 zile
pauză 15 zile
0,25m/zi până la cota 220mdM
pauză 15 zile
Datorită limitării cotei în lac la max. 211,00+0,5 mdM (faţă de 220 mdM –
N.R.N.) nu se poate exploata lacul după un grafic dispecer.
I.B. CHE TILEAGD
a) Parametrii definitorii ai regimului de ape medii

-debitul afluent în acumularea Tileagd cuprins între 690 mc/s
Pagina 412 din 525

-nivelul apei în acumularea Tileagd: -nivel minim 184 mdM

-nivel maxim 193,50±0,50 mdM
-debitul minim asigurat în aval 1 mc/s
-volum minim în acumularea Tileagd 10,22 mil.mc.
-volum maxim în acumularea Tileagd 47,94 mil.mc.
b.1) Modalităţi de livrare
Date generale
 Prin acumularea Tileagd se regularizează un debit mediu anual de 24,8 mc/s
 Din acumularea Tileagd se utilizează prin uzinare volumul util al lacului ( de

cca 43 mil.mc.), pentru satisfacerea necesarului de apă a folosinţelor din aval
şi în scop energetic (Qmax uzinat = 2 x 41,7 mc/s)
Date specifice CHE Tileagd

 Centrala Hidroelectrică Tileagd, cu o putere instalată de 18 MW este
interconectată la Sistemul Energetic Naţional.
 Admisia apei din lacul de acumulare, la cele două turbine ale centralei se face
prin 2 conduce forţate, după care apa uzinată ajunge în bazinul de liniştire de
unde debuşează în canalul de fugă spre Centrala Hidroelectrică Săcădat.
b.2) Poziţia normală a echipamentelor hidromecanice

-vanele de închidere rapidă (V.I.R. 1,2 ) - ridicate
-vanele segment golire de fund (1…..6) - închise
-stavilele clapetă descărcători suprafaţă - ridicate
-batardourile vanelor segment - nu sunt lansate
- batardourile stavilelor clapetă - nu sunt lansate
-batardourile aspiratoare aferente turbinelor - nu sunt lansate
-aparatele directoare aferente turbinelor - închise – la nefuncţionare
-deschise – la funcţionare
b.3) Viteze maxime admisibile de urcare/coborâre a nivelului apei în lac
VITEZA
de umplere de golire
1m/zi până la cota 181mdM
pauză 20 zile
Pagina 413 din 525

0,5m/zi până la cota 186mdM Se coboară cota cu 0,5m/zi până

pauză 15 zile la cota 186mdM
0,25m/zi până la cota 191mdM Pauză 15 zile
pauză 15 zile
0,25m/zi până la cota 195mdM
pauză 15 zile
II. Exploatarea în perioadele de ape mici sau deficitare
II.A. CHE LUGAŞU

Se consideră perioadă de ape mici situaţiile în care:
-cotele în lacurile de acumulare Drăgan, Leşu, Lugaşu, Tileagd se află la Nivelul
Minim de Exploatare;
-debitul afluent în lacul Lugaşu este mai mic decât necesarul de apă pentru
municipiul Oradea.
Debitele medii uzinate din lacul Lugaşu vor ţine seama de nivelele lacurilor Leşu,
Drăgan, Tileagd pentru asigurarea necesităţilor minime de apă în aval precum şi de
satisfacerea necesarului de putere solicitată la vârfurile de sarcină de către DEN
București.
II.B. CHE TILEAGD

a) Parametrii definitorii ai regimului de ape mici sau deficitare
Se consideră perioade de ape mici, situaţiile în care:
-cotele în lacurile de acumulare Leşu, Lugaşu şi Tileagd se află la Nivelul
Minim de Exploatare
-debitul afluent în lacul Lugaşu este mai mic decât necesarul de apă pentru
municipiul Oradea
-debit minim asigurat în aval de barajul Tileagd – 1 mc/s
Debitele medii uzinate din lacul Tileagd vor ţine seama de nivelele lacurilor
Drăgan, Leşu, Lugaşu, pentru asigurarea necesităţilor minime de apă în aval precum şi de
Pagina 414 din 525

satisfacerea necesarului de putere solicitată la vârfurile de sarcină de către DEN

Bucureşti.
III. Exploatarea în perioada de timp friguros
III.A. CHE LUGAŞU

- temperatura aerului sub -50C;
- temperatura apei în acumularea Lugaşu sub 0 grade.
III.B. CHE TILEAGD

- temperatura aerului sub -5 grade;
- temperatura apei în acumularea Tileagd sub 0 grade.
IV. Exploatarea în perioada de viitură
IV.A. CHE LUGAŞU

-debitul afluent în acumularea Lugaşu mai mare de 58 mc/s
-nivelul apei în acumularea Lugaşu peste 211,50 mdM
-nivel maxim în lac-212,00mdM(pe o perioadă scurtă de 3 zile, cu revenire sub
211,00 mdM)
-capacitatea de evacuare a golirii de fund la nivelul maxim 212,00 mdM - 1112
mc/s
Evacuarea debitelor de viitură se poate efectua în variantele următoare:

a) prin uzinare cu grupurile din CHE Lugaşu (Qmax=58 mc/s)
b) prin golirea de fund a barajului Lugaşu (Qmax=1.240 mc/s)
Evacuarea debitelor până la 58 mc/s se va face prin uzinare în CHE Lugaşu.
Deschiderea golirilor de fund se va face numai la atingerea cotei în lac 212,00
mdM, în condițiile unor debite mari, cu creșterea cotei de peste 5 cm /oră, prin ridicarea
Pagina 415 din 525

vanelor în trepte de 50 cm până la înălţimea de 2 m, după care se pot ridica complet.

Ordinea de deschidere fiind următoarea: 3, 4, 2, 5, 1 şi 6.
Modul de stabilire a deciziei de către D.H.E.O.
-nivelele în acumularea Tileagd, aval de acumularea Lugaşu
-cantitatea de precipitaţii căzută în bazinul hidrografic Crişul-Repede
-restricţii privind funcţionarea CHE Lugaşu
inundaţiilor
Se vor corela evacuările de debite prin uvrajele barajelor Lugaşu şi Tileagd astfel
încât să nu se producă efecte negative pe albia Crişului Repede aval de barajul Tileagd
Decizia va contine elementele:
-cota şi volumul în acumularea Lugaşu;
-debitul afluent;
-debitul evacuat.
IV.B. CHE TILEAGD
-debitul afluent în acumularea Tileagd mai mare de 90 mc/s
-nivelul apei în acumularea Tileagd peste 194 mdM
-nivel maxim în lac - 195,50mdM(pe o perioadă scurtă de 3 zile, cu revenire sub
194,00mdM)
-capacitatea de evacuare a descărcătorului de suprafaţă la nivel maxim de calcul
Q = 320 mc/s
-capacitatea de evacuare a golirii de fund la nivel maxim de calcul Q = 1400 mc/s
-capacitatea de transport a albiei până la care nu se produce inundarea obiectivelor
din aval: 357 mc/s
 Evacuarea debitelor de viitură se poate efectua în variantele următoare:
-prin uzinare cu grupurile din CHE Tileagd Qmax = 90 mc/s

-prin descărcătorul de suprafaţă al barajului Tileagd Qmax deversat = 320 mc/s
-prin golirea de fund a barajului Tileagd Qmax = 1400 mc/s
Pagina 416 din 525

Evacuarea debitelor până la 90 mc/s se va face prin uzinare în CHE Tileagd.

 Pentru stabilirea deciziilor la deschidera uvrajelor, trebuie să se aibe în vedere
următoarele:
-din punct de vedere al siguranţei şi funcţionalităţii acumulării este indicat ca golirile

de fund să fie deschise cu o capacitate limitată, sub capacitatea de scurgere a albiei
aval ( 357 mc/s ) pe tot timpul viiturilor, ceea ce poate limita viteza de variaţie bruscă
a nivelurilor în lac
-din punct de vedere al atenuării viiturii aval şi al apărării contra inundaţiilor a
obiectivelor din aval, deschiderea golirilor de fund la capacitate mai mare de 357
mc/s, va fi deschisă astfel încât să nu se producă suprapuneri defavorabile cu vârfuri
de viitură pe râul Crişul Repede, în aval de baraj în special în secţiunea Oradea
Modul de stabilire a deciziei de către D.H.E. Oradea
-nivele şi debite afluente în acumularea Tileagd şi canalul de fugă Săcădat
-cantitatea de precipitaţii căzută în bazinul Crişului-Repede
-restricţii privind funcţionarea CHE Tileagd
inundaţiilor
Conform graficului dispecer, în perioada de iarnă, prin funcţionarea CHE Tileagd
se ajunge ca primăvara, înaintea viiturilor, cota în lacul Tileagd să coboare la cel puţin
189 mdM. Astfel ca să se poată prelua un volum de 21,9 mil.mc. Volumul total de
atenuare a viiturii este de aproximativ 48,5 mil.mc. (29,45 mil.mc. între cotele
189,0195,5 mdM şi 19,05 mil.mc. între cotele 195,5199,0 mdM.
Se vor corela evacuările de debite prin uvrajele barajelor Lugaşu şi Tileagd astfel
încât să nu se producă efecte negative pe albia Crişului Repede aval de barajul Tileagd
Decizia va conține elementele:
-cota şi volumul în acumularea Tileagd;
-debitul afluent;
-debitul evacuat cu precizarea evacuatorilor.
Pagina 417 din 525

V. Exploatarea la ape medii, mici şi mari
V.A. CHE SĂCĂDAT

- debitul afluent în derivaţia Tileagd-Săcădat 090 mc/s
- nivelul apei în derivaţie Min : 169,20 mdM
Max : 170,00 mdM
- volumul apei în derivaţie Min : 346.000 mc

Max :470.000 mc

Date generale
 CHE Săcădat, fiind o centrală pe derivaţie (fără acumulare) funcţionează în
tandem cu CHE Tileagd
 CHE Săcădat valorifică energetic întregul debit uzinat de CHE Tileagd

asigurând în acelaşi timp şi necesarul de apă a folosinţelor din aval
( Qmax uzinat = 2 x 45 mc/s )
Date specifice CHE Săcădat

 CHE Săcădat, cu o putere instalată de 10 MW, este interconectată la Sistemul
Energetic Naţional.
 Dispoziţiile de pornire-oprire grupuri se dau de către DHE Oradea, care

informează şi DEN Bucureşti (prin DET Timişoara)
 Admisia apei din canalul de derivaţie Tileagd-Săcădat, la cele 2 turbine ale

centralei se face prin două conducte forţate, după care apa uzinată ajunge în
bazinul de liniştire de unde debuşează în râul Crişul Repede.
b.2) Poziţia normală a echipamentului hidromecanic

-vanele de închidere rapidă (V.I.R. 1,2 ) -ridicate
-batardourile aferente V.I.R. -nu sunt lansate
Pagina 418 din 525

-batardourile aspiratoare aferente turbinelor -nu sunt lansate

-aparatele directoare aferente turbinelor -închise – la nefuncţionare
b.3) Viteze maxime admisibile de urcare/coborâre a nivelului în canalul de
derivaţie Tileagd-Săcădat
-1 m/zi.
V.B. CHE FUGHIU

a) Parametrii definitorii ai regimului de ape medii, mici şi mari
-debitul afluent în derivaţia Săcădat-Fughiu 090 mc/s
-nivelul apei în derivaţie - -minim 154,20 mdM
-maxim 155,00 mdM
-volumul apei în derivaţie -minim 505 000 mc
-maxim 810 000 mc
b) Modul de livrare a apei pentru asigurarea debitelor folosinţelor
Date generale
 CHE Fughiu, fiind o centrală pe derivaţie (fără acumulare) funcţionează în
tandem cu CHE Săcădat
 CHE Fughiu valorifică energetic întregul debit uzinat de CHE Săcădat

asigurând în acelaşi timp şi necesarul de apă a folosinţelor din aval
( Qmax uzinat = 2 x 45 mc/s )
Date specifice CHE Fughiu

 CHE Fughiu, cu o putere instalată de 10 MW, este interconectată la Sistemul
Energetic Naţional
 Dispoziţiile de pornire-oprire grupuri se dau de către DHE Oradea, care

informează şi DEN Bucureşti (prin DET Timişoara)
Pagina 419 din 525

 Admisia apei din canalul de derivaţie Săcădat-Fughiu, la cele 2 turbine ale

centralei se face prin două conducte forţate, după care apa uzinată ajunge în
bazinul de liniştire de unde debuşează în bazinul redresor Oşorhei.

-vanele de închidere rapidă (V.I.R. 1,2 ) -ridicate
-batardourile aferente V.I.R. -nu sunt lansate
-batardourile aspiratoare aferente turbinelor -nu sunt lansate
-aparatele directoare aferente turbinelor -închise – la nefuncţionare
c) Viteza limită de urcare-coborâre a nivelului în canalul de derivaţie Săcădat-Fughiu
-1 m/zi
V. C. BAZINUL REDRESOR OŞORHEI

a) Parametrii definitorii ai regimului de ape medii, mici şi mari
-debitul afluent în bazinul redresor 090 mc/s
-nivelul apei în bazin - -minim 139,20 mdM
-maxim 140,40 mdM
-volumul apei în bazin -minim 710.000 mc
-maxim 1.250.000mc
-debitul mediu zilnic asigurat în aval 6 mc/s
Date generale
Bazinul redresor Oşorhei a fost proiectat astfel încât să asigure necesarul de apă
pentru priza de alimentare cu apă a municipiului Oradea precum şi necesarul de
apă pentru irigaţii în perioadele de vegetaţie, corelat cu cerinţele graficului de
sarcină.
Date specifice bazinului redresor şi barajului Oşorhei
Bazinul redresor Oşorhei are o lungime de 2.062m şi o lăţime de cca 250m, fiind
mărginit de diguri care în aval se închid în barajul deversor.Digurile au panta
Pagina 420 din 525

taluzelor atât în interior cât ţi în exterior de 1:2 cu lăţime la coronament de 4,0m,

protejate la interior cu pereu din beton de 15cm grosime
-stavilele clapetă SR6x(3+0,3)mp -ridicate
-batardourile aferente stavilelor clapetă -nu sunt lansate
-vanele de perete by-pass Dn800 -deschise
-vana plană amonte 3,0x2,0 -deschisă
-vana plană aval 3,0x2,0 -închisă
-vana de perete Dn 1200(de spălare) -închisă
-vanele fluture Dn1000 cu acţionare electrică(de lucru) -deschise
-vanele fluture Dn1000 cu acţionare manuală(de reparaţii) -închise
Poziţiile normale a vanei plană amonte 3,0x2,0 cât şi a vanelor fluture Dn1000 cu
acţionare electrică(de lucru) menţionate mai sus se vor realiza numai după ce se va pune
în funcţiune alimentarea cu apă a municipiului Oradea din bazinul redresor Oşorhei. Până
atunci poziţiile normale ale acestor vane vor fi: închise.
Vanele de perete by-pass Dn800 vor fi deschise una sau ambele în funcţie de
valoarea debitului citit de instalaţia de măsură, astfel încât prin conductă să se asigure
debitul minim de
5-6mc/s
La funcționarea continuă cu un grup sau două grupuri din CHE Fughiu, vanele de
perete by-pass Dn 800 se vor închide.
La funcționarea pe o durată mai mare de 3 ore cu un grup și 1 oră cu 2 grupuri se
vor coborî ambele vane stavilă clapetă la cota de 138,50 mdM(pt funcționare cu un grup)
și 137,00 mdM cu 2 grupuri.
23.2.3. Barajul şi lacul de acumulare Tauţ

Acumularea Tauţ este amplasată pe râul Crișul Alb şi a fost executată în perioada anilor
1968-1970. A fost proiectată pentru apărare împotriva inundaţiilor, irigaţii. În prezent
acumularea este utilizată pentru piscicultură şi agrement.
Volumul brut la 0,1% este 33,7 mil.m3
Suprafaţa lacului la 0,1% este 372 ha
Pagina 421 din 525

Volumul total pentru atenuare este 18,5+10,05 (volum brut pentru irigaţii) mil.m3
Evacuarea debitelor atenuate se face prin golirea de fund, cota radier 147,00 mdMB
(1x1600mm) şi prin descărcătorul de suprafaţă cu lungime de 22,5 m, cota creastă
deversor 166,20 mdMB.
Mijloacele de avertizare în caz de avarii sunt : radiotelefon, telefon şi sirenă electrică
instalată la cantonul de exploatare pe malul stâng lângă baraj.
Comisiile locale de apărare din aval : Tauţ, Şilindia, Târnova, Seleuş şi Zărand aflate în
zona de influenţă în caz de rupere, au în dotare sirene electrice aparţinând Inspectoratului
de Protecţie Civilă judeţul Arad.
Evacuarea debitelor maxime până la asigurarea de 1% (166,20 mdMB creastă deversor)
se asigură astfel :
- automat prin deversări în turnul golirii de fund prin preaplinul de la cota 162,20
mdMB
- prin manevrarea stavilei golirii de fund pentru evacuarea volumelor din lac între
cotele 157,00 şi 162,20 mdMB.
Deversarea prin preaplin fără efectuarea unor manevre este admisă numai pentru nivelele
de la 162,20 până la 162,70 mdMB ( 0,5 m peste NNR).
Având în vedere amenajarea complexă a bazinului Cigher prin existenţa în aval a
acumulării nepermanente Chier, pe timpul apelor mari se va urmări folosirea integrală a
capacităţii de atenuare (cele două baraje reduc cu 50% volumul viiturii) pentru a obţine în
aval viitura de amplitudine redusă pentru a îmbunătăţi condiţiile de scurgere pe Crişul
Alb în aval de confluenţa cu v. Cigher. Debitele controlate evacuate prin golirile de fund
prin manevrarea stavilelor la cele două baraje pot menţine debitul din aval sub faza de
inundaţie. Debitele maxime evacuabile din acumularea Tauţ pe zona Tauţ – Chier sunt de
114 m3/s (375 cm mira Tauţ şi 390 cm mira Chier). Debitul maxim pe r. Cigher la
confluenţa cu Crişul Alb este de 145 m3/s, acest aport de debit se poate observa pe Crişul
Alb prin diferenţe de debit între staţia hidro de exploatare Ţipari II amonte confluenţă şi
Ţipari I aval confluenţă.
Exploatarea acumulării în situaţii de îngheţ se face la fel ca în celelalte situaţii luând
măsuri suplimentare şi dotare cu materiale specifice de intervenţie.
Sistemele de desecare de pe ambele maluri de pe r. Cigher au un acord de debit de
2x2,4m3/s de fiecare staţie de pompare. Aportul de debit din sistemele de desecare de pe
Pagina 422 din 525

Crişul Alb se realizează prin pompare atât în cursul principal cât şi în Canalul Ciohoş –
Morilor. Pe timpul apelor mari se interzice funcţionarea staţiilor de pompare.
Reguli de exploatare pe timp de ape mari
Barajul Tauţ are întocmit „Plan de alarmare – avertizare în caz de accident la baraj”.
Mijloacele de avertizare în caz de avarii sunt : radiotelefon, telefon şi sirenă electrică.
În cazul apariţiei unor fenomene deosebite (ape catastrofale, mişcări seismice, alunecări
de versanţi, prăbuşiri, blocarea gurilor de evacuare, infiltraţii, etc.), se vor lua unele
măsuri de apărare, altele decât cele indicate în regulamentul de exploatare şi în planul de
exploatare propriu aprobat.
Evacuarea debitelor maxime până la asigurarea de 1 % (166,20 mdMB creastă deversor)
se asigură astfel :
- automat, prin deversări în turnul golirii de fund, prin preaplinul de la cota 162,20
mdMB
- prin manevrarea stavilei golirii de fund pentru evacuarea volumelor din lac între
cotele 157,00 şi 162,20 mdMB
Deversarea prin preaplin fără efectuarea unor manevre este admisă numai pentru nivelele
de la 162,20 până la 162,70 mdMB (0,5 m peste NNR). Evacuarea debitelor prin golirea
de fund şi deversorul de suprafaţă se va face în limita capacităţii portante a râului Cigher.
Având în vedere amenajarea complexă a bazinului Cigher prin executarea în aval a
barajului Chier, pe timpul apelor mari se va urmări folosirea integrală a capacităţii de
atenuare (cele două baraje reduc cu 50% volumul viiturii) pentru a obţine în aval viitura
de amplitudine redusă, pentru a îmbunătăţii condiţiile de scurgere pe Crişul Alb în aval
de confluenţa cu valea Cigher. Debitele controlate evacuate prin golirile de fund prin
manevrarea stavilelor la cele două baraje pot menţine debitul din aval sub faza de
114 m3/s (375 cm mira Tauţ şi 390 cm mira Chier). Debitul maxim pe râul Cigher la
Pagina 423 din 525

23.2.4. Barajul şi lacul de acumulare Chier

Acumulare temporară Chier, laterală faţă de râul Cigher a fost realizată pentru menţinerea
regimului de scurgere normal pe r. Crişul Alb în aval de confluenţa cu Cigherul şi pentru
scoaterea de sub inundaţii a terenurilor din bh.Cigher.
Digul baraj are o lungime de 6,94 km, cotă coronament 121,0 mdMB.
Golirea de fund tip casetă cu secţiunea pătrată 4x1,5x1,5 m.
Cota radier 112,00 mdMB,
Turnul de manevră a golirii de fund cu cota superioară 120,0 mdMB cu 4 stavile 1,6x1,6
m. Sistem de manevrare independent pentru fiecare stavilă. Deversorul de ape mari
executat la km 3+900, cota creasta deversor 119,92 mdMB, lungime 20 m.
Volum total atenuat 9,95 mil.m3 ( 0,1%)
Suprafaţa 404 ha (0,1%)
Lacul de acumulare Chier face parte din sistemul de apărare împotriva inundaţiilor pe v.
Cigher şi are rol de a reţine viiturile şi de a atenua debitele mari, venite de pe văile
afluente v.Dudiţa şi v. Almaş, astfel fiind legat funcţional de acumularea Tauţ şi de
emisarul principal din bazin v.Cigher. Din acest motiv se impune o coordonare precisă şi
promptă a lucrărilor de apărare în cazul apelor mari.
Evacuarea debitelor de viitură se poate face prin golirea de fund şi prin deversorul de ape
mari. În funcţie de situaţia creată în bazin se dispune închiderea stavilelor la golirea de
fund când se înregistrează cota de 300 cm la staţia hidrometrică Chier în aval
corespunzător cotei de 168 cm aval golire. Pentru reducerea debitelor pe râu şi evitarea
unor situaţii deosebite, la această cotă se dispune închiderea stavilelor. Stavilele se vor
deschide la atingerea cotei crestei deversorului ( cotă miră 750 cm). În cazul anticipării
unor viituri succesive se poate dispune ca stavilele să se menţină în poziţie deschisă sau
să se deschidă înainte ca apa să ajungă la creasta deversor de ape mari.
Având în vedere amenajarea complexă a bazinului Cigher prin executarea în amonte a
barajului Tauţ, pe timpul apelor mari se va urmării folosirea integrală a capacităţii de
de amplitudine redusă pentru a îmbunătăţi condiţiile de scurgere pe Crişul Alb în aval de
confluenţa cu v. Cigher. Debitele controlate evacuate prin golirile de fund prin
manevrarea stavilelor la cele două baraje pot menţine debitul din aval sub faza de
Pagina 424 din 525

114 m3/s (375 cm mira Tauţ şi 390 cm mira Chier). Debitul maxim pe r.Cigher la
Avertizarea-alarmarea obiectivelor din aval de barajul Chier este asigurat prin telefon şi
radio telefon de la canton de exploatare Chier.
În perioada de producere a gheţurilor este obligatoriu verificarea funcţionării stăvilarelor
golirii de fund la rece şi suplimentarea materialelor şi mijloacelor de intervenţie specifice.
Se va sparge gheaţa menţinând liberă secţiunea golirii de fund.

La apariţia unora din fenomene sau în faza de prognozare a acestora, sistemul care
administrează lucrarea, va fi nevoit de a executa şi alte lucrări de apărare, decât acele
înscrise în regulamentul de exploatare sau în planul propriu de apărare împotriva
inundaţiilor.
Evacuarea debitelor de viitură se poate face prin golirea de fund şi prin deversorul de ape
mari. În funcţie de situaţia creată în bazin se dispune închiderea stavilelor la golirea de
fund, când se înregistrează cota de 300 cm la staţia hidrometrică Chier în aval,
corespunzător cotei de 168 cm aval golire. Pentru reducerea debitelor pe râu şi evitarea
unor situaţii deosebite, la această cotă se dispune închiderea stavilelor. Stavilele se vor
deschide la atingerea cotei crestei deversorului (cotă miră 750 cm). În cazul anticipării
unor viituri succesive se poate dispune ca stavilele să se menţină în poziţie deschisă
înainte ca apa să ajungă la creasta deversor de ape mari.
Având în vedere amenajarea complexă a bazinului Cigher prin executarea în amonte a
barajului Tauţ, pe timpul apelor mari se va urmării folosirea integrală a capacităţii de
de amplitudine redusă, pentru a îmbunătăţii condiţiile de scurgere pe Crişul Alb în aval
de confluenţa cu valea Cigher. Debitele controlate evacuate prin golirile de fund, prin
manevrarea stavilelor la cele două baraje, pot menţine debitul din aval sub faza de
114 m3/s (375 cm mira Tauţ şi 390 cm mira Chier). Debitul maxim pe râul Cigher la
Alb pein diferenţe de debit între staţiile hidro de exploatare Ţipari II amonte confluenţă şi
Pagina 425 din 525

23.2.5. Barajul şi lacul de acumulare Şicula
Acumularea Șicula este amplasată pe malul stâng al râului Crişul Alb amonte de
confluenţa cu v.Cigher.
 Capacitatea totală este de 6 mil.m3,
 Suprafaţa inundată 595 ha.
 Deversorul de ape mari din beton are deschiderea de 100 ml cu creasta de

acces 107,95 mdMN. Creasta deversorului corespunde nivelului maxim cu
asigurarea de 10 %.
 Golirea de fund 2x1,70x2,50 m cu cota radier 103,80 mdMN cu descărcare în

Canalul Gut.
Acumularea nepermanentă Şicula asigură atenuarea debitelor maxime pe râu care

depăşesc asigurarea de 5%. Debitul maxim cu asigurare de 5% este atenuat de la 590 m3/s
la 505 m3/s, iar cel cu asigurarea de 2% de 720 m3/s la 550 m3/s.
23.2.6. Barajul și lacul de acumulare Zărand - Cigher

Este amplasată pe malul stâng a râului Crişul Alb şi este delimitată între dig mal stâng
Crişul Alb şi dig mal drept Cigher în zona de confluenţă.
 Capacitatea totală este de 4 mil.m3, suprafaţa inundată de 305 ha.
 Deversorul de ape mari din beton are deschiderea de 100 ml cu cota creastă de
acces 102,35 mdMN.
 Golirea de fund 2x1,70x2,00 m cu cota radier 100,00 mdMN, asigură evacuarea

în Crişul Alb.
Acumularea asigură atenuarea debitelor maxime care depăşesc asigurarea de 5% în

secţiunea deversorului care intră în funcţiune la nivele maxime de 10 % pe râu. Debitul
atenuat cu asigurarea de 5% în acumulare este de 435 m3/s, iar cel cu 2% este de 485
m3/s. Debitele maxime atenuate aval de Zărand – Cigher sunt suplimentate de debitul
Pagina 426 din 525

maxim admis pe râul Cigher la confluenţă de 145 m3/s care este transportat în siguranţă
între diguri până în secţiunea de frontieră.
23.2.7. Barajul și lacul de acumulare Cărand – Răpsig

Barajul este amplasat pe Valea Teuz (r. Crișul Negru), în zona localităţii Beliu.
 Lungime baraj frontal 4,5 km şi 4 km dig remuu mal stâng Teuz.
 Cotă coronament 121,5 mdMB.
 Suprafaţă acumulării 950 ha la asigurarea 0,5% şi 430 ha la asigurarea 2%.
 Golirea de fund cotă radier 115,54 mdMB, casete 2x1,00x1,40; Q = 17

m3/s.
 Descărcător de suprafaţă 5 m lăţime, cotă creastă deversor 119,60 (2%), Q

= 2,5 m3/s.
Acumularea nepermanentă Cărand – Răpsig nu are sisteme de reglare a debitelor

evacuate, avertizarea – alarmarea se face de la cantonul de exploatare, prin telefon şi
radiotelefon.
În cazul lucrării hidrotehnice, acumularea Cărand – Răpsig, cu rol de atenuare, pot să

apară cazuri deosebite, care impun lucrări necuprinse în regulamentul de apărare propriu.
Apariţia viiturii, care depăşeşte pragul asigurării de verificare, viitura catastrofală pot
conduce la tasarea barajului, ruperea barajului, infiltraţii puternice în corpul său la talpa
barajului, blocarea evacuărilor, formarea zăpoarelor sau a sloiurilor de gheaţă, îngheţarea
în masă a apei în lac, etc.
În urma prognozării sau apariţiei uneia dintre fenomene, sistemul va intra în dispozitivul
de apărare şi va culege maximum de informaţii despre caracterul, mărimea, cauza, etc. şi
ca raporta pe fluxul informaţional aprobat şi la dispeceratul bazinal.
În vederea localizării inundaţiilor sau opririi dezvoltării fenomenului, se vor executa
lucrări de apărare (diguri de localizare, astuparea breşelor în baraj, consolidări,
supraînălţări etc.).
Pagina 427 din 525

Detaşarea unor părţi din construcţii se va face numai în baza dispoziţiilor scrise, primite
de la organele competente.
23.2.8. Barajul și lacul de acumulare Zerindu Mic

Acumularea nepermanentă de şes Zerindu Mic este amplasată pe malul stâng al Crişului
Negru, confluenţă cu râul Teuz.
Suprafaţa acumulată este cuprinsă între dig mal stâng Crişul Negru km 11+900 şi 17+400
între digul de remuu pe malul drept al râului Teuz km 0 şi 1+700 şi digul de pe malul
drept al pârâului Frunziş km 0 – 4+300.
Acumularea are o suprafaţă de 475 ha şi are două compartimente : primul cu o suprafaţă
de 80 ha şi al doilea cu o suprafaţă de 395 ha.
 Acumularea este echipată cu două goliri de fund, una amplasată la
compartimentul 1, la km 150+900, alta amplasată la compartimentul 2, la
km 11+900, dig mal stâng Crişul Negru.
 Volumul în acumularea nepermanentă Zerindu Mic este de 45,5 mil.m3.
Manevra golirii de fund în cazuri deosebite se vor face după indicaţiile primite de la
dispeceratul bazinal sau de la comisia centrală de apărare, de la care se va cere aprobare.
Reguli de exploatare în timpul apelor mari
În această acumulare, situaţii deosebite pot fi considerate în următoarele cazuri:

- Obturarea golirii de fund, apariţia de breşe sau alunecări în corpul barajului;
- Formarea zăpoarelor în apropierea polderului.
Cazurile deosebite pot fi cauzate de ploi catastrofale, topiri bruşte de zăpadă, mişcări
seismice, infiltraţii prin corpul digului, scăderi bruşte de temperatură, după umplerea
totală sau parţială a lacului.
Distrugeri, detaşări de lucrări pentru deschideri de breşe sau părţi din construcţii
existente, se vor face numai în baza aprobării primite de la comisia centrală de apărare.
23.2.9. Barajul și lacul de acumulare Tămașda

Acumularea nepermanentă Tămaşda este amplasată în amonte de confluenţa Canal
Colector cu Crişul Negru pe malul drept şi are scopul de reţinere şi a atenua o parte din
debitele de viitură a Crişului Negru, până la gradul de asigurare 0,5%, realizând astfel o
Pagina 428 din 525

apărare împotriva inundaţiilor a obiectivelor economice – sociale aşezate în aval de

polder de pe ambele maluri.
Polderul Tămaşda este delimitat de digul mal drept Crişul Negru pe o lungime de 4,425
km amonte de la încastrarea digul mal stâng Canal Colector, digul perimetral de închidere
de 2,354 km între dig mal stâng Canal Colector şi dig mal drept Crişul Negru km 23+300
şi dig mal stâng Canal Colector pe o lungime de 2,938 km. Volumul total 22,12 mil.m 3,
suprafaţa 507 ha, pe două compartimente, compartimentul I 104 ha, V = 2,69 mil.m3 şi
compartimentul II 403 ha, V = 19,43 mil.m3. Digul de compartimentare tip deversabil cu
subtraversări pentru evacuarea apelor din compartimentul I spre compartimentul II.
 Deversorul este de tip trapezoidal, cota 97,65 mdMB, Q deversor 0,5% + 8% spor
= 191,4 m3/s, Q 2% = 77,4 m3/s. Deversorul intră în funcţiune la Q = 480 m3/s
(5% la cota 736 cm mira Talpoş). Lungimea deversor = 156 m.
 Golirea de fund este amplasată la km 20+0,75 pe dig mal drept Crişul Negru
(compartiment I) şi este alcătuit din două fire tip casetă de 1,5x1,8 m. Închiderea
se face cu două stavile metalice manevrate manual şi clapeţi metalici la ieşirea din
conductă. Cota radier = 90,85 mdMB; Q golire = 37 m3/s.
Golirea completă a polderului se face prin subtraversarea  1000 mm din dig mal stâng
Canal Colector km 0+471.
Atenuarea viiturilor se realizează până la cota de 97,05 mdMB. Debitele atenuate în

polder, la scăderea nivelului în râul Crişul Negru, se vor evacua prin deversorul de ape
mari, până la cota de 97,65 mdMB (cca. 4 mil.m3) şi restul gravitaţional, prin golirea de
fund şi complet din compartimentul II prin subtraversarea dig mal stâng Canal Colector.
Deschiderea golirii de fund se face doar la atingerea cotei de 92,65 mdMB în Crişul
Negru.
Debitele defluente atenuate sunt preluate în aval de polderul Zerindu Mic al cărui
deversor este amplasat la 2 km pe dig mal stâng Crişul Negru.
Pagina 429 din 525

23.2.10. Barajul și lacul de acumulare Sălard

Este o acumulare laterală de vârf, realizată ca o incintă îndiguită şi care se inundă dirijat
printr-un deversor de tip erodabil la nivele peste asigurarea 5% în scopul de a prelua
atenuările provocate de îndiguirea văii Barcău.
Polderul este amplasat pe malul stâng râului Barcău amonte de confluenţa cu valea
Danţa.
 Cotă creastă deversor lateral 111,55 mdMB
 Lungime deversor (la bază) 110 m
 6 goliri de fund Ø 800 mm închise cu stavile şi clapeţi spre emisar.
 Volum 15 mil.m3.
Polderul intră în funcţiune la nivele maxime ce depăşesc asigurarea de 5%, asigurând

scurgerea unui debit de cca. 370 m3/s la coronamentul digurilor în secţiunea de frontieră.
Apele se acumulează pe o suprafaţă de cca. 700 ha. Evacuarea apelor acumulate în polder
se face prin deversorul de acces până la cota de deversare şi în totalitate prin manevrarea
stavilelor de la golirea de fund în funcţie de nivelele din râu.
Polderul Sălard este amplasat pe malul stâng al râului Barcău, amonte de confluenţă cu
valea Viţeilor (amonte localitatea Sălard), fiind o acumulare laterală, cu rol de atenuare a
undei de viitură pe râul Barcău, volumul maxim la asigurarea de 1% este de 15 mil.m3.
Deversorul lateral este de tip erodabil, lung de 350 m şi panta taluzului 1 : 2,5. Nivelul
apei în acumulare va atinge cota absolută 112,45 mdMB la 10% asigurare.
Reguli de exploatare în timpul apelor mari
În această acumulare situaţii deosebite pot fi considerate următoarele cauze :

- Când golirea de fund, prevăzută cu clapeţi în aval şi stavilă în amonte (poziţia
normală deschis), se poate obtura unul sau mai multe orificii cu plutitori,
vegetaţie, etc.
- Neerodarea deversorului la atingerea nivelului corespunzător în râu, apariţia

de breşe sau alunecări de digul polderului.
- Formarea zăpoarelor în apropierea polderului.
Pagina 430 din 525

Cazurile deosebite pot fi provocate de ploi catastrofale, topiri bruşte de zăpadă, mişcări
seismice, infiltraţii prin corpul digului, scăderi bruşte de temperaturi, după umplerea
totală sau parţială a lacului, tasarea digului şi deversorul lateral.
Distrugeri, detaşări de lucrări pentru deschideri de breşe sau părţi din construcţii
existente, nu se face numai în baza aprobării primite de la comisia centrală de apărare.
Manevrarea golirii de fund, în cazuri deosebite, se vor face după indicaţiile primite de la
dispeceratul bazinal sau de la comisia centrală de apărare, de la care se va cere aprobare.
23.2.11. Barajul și lacul de acumulare Andrid (Ier)

Acumularea Andrid este construită în zona superioară a Ierului, cu scopul regularizării
debitului de viitură la nivelul capacităţii de transport a albiei în aval până în secţiunea de
frontieră, lucru ce impune o atenţie deosebită şi o coordonare judicioasă, la ape mari
cauzate de fenomene deosebite.
 Volum acumulat 17,4 mil.m3.
 Lungime baraj 4,332 km; H = 3,5 m.
 Cotă coronament 113,50 mdM.
 Q max.1% = 46,m3/s, cota 112,90 mdM
 Q max.5% = 18,m3/s, cota 112,20 mdM
În cazul avarierii barajului sunt afectate terenuri agricole.

La apariţia unor fenomene naturale care produc situaţii aparte de regulament şi pot
provoca inundaţii sau scurgeri mai mari de debite în emisar, decât 37 m3/s, în secţiunea
de frontieră, se consideră caz deosebit.
Reguli de exploatare în timp de ape mari

Fenomenele care pot provoca scurgeri mai mari în canal decât 37 m3/s sunt : viiturile
peste asigurarea de verificare, viituri catastrofale, tasarea corpului barajului, alunecări de
fundaţii, blocarea golirii de fund, depuneri de sloiuri şi de gheaţă, etc.
Manevra golirii de fund (închiderea şi deschiderea stăvilarelor) se va face în toate
cazurile, numai în baza aprobării primite de la dispeceratul bazinal şi concomitent va fi
înştiinţat sistemul Săcuieni din judeţul Bihor.
Pagina 431 din 525

23.3. Consideraţii privind regulile de exploatare ale sistemului existent împotriva

inundaţiilor şi a sistemului bazinal de gestiune a resurselor de apă
În urma analizei regulamentelor de exploatare a lucrărilor cu rol complex din cadrul

sistemului bazinal, se poate desprinde concluzia că există o strategie generală de
gestionare a riscului la inundaţii particularizată pentru fiecare obiectiv în parte, având
drept scop reducerea impactului produs de inundaţii asupra populaţiei şi a bunurilor
printr-o planificare adecvată şi printr-o politică care să corespundă standardelor şi
asteptărilor comunităţilor umane, în condiţiile protecţiei mediului.
Această strategie face parte din strategia naţională de management al riscului la inundaţii
care se bazează pe următoarele principii:
 principiul dezvoltării durabile semnificând faptul că trebuie adoptate astfel de
acţiuni încât impactul inundaţiilor să fie suportabil din punct de vedere
economic, ecologic şi social;
 abordarea strategică pentru o perioadă de timp, astfel încât să poată fi luate
în considerare eventualele schimbări posibile în frecvenţa şi vulnerabilitatea la
inundaţii, precum şi a altor aspecte posibile;
 simplitatea şi transparenţa care va conduce la diminuarea riscului producerii
de victime omeneşti şi a pagubelor generate de inundaţii printr-o acţiune
comună a administraţiei centrale şi locale, a comunităţilor locale, printr-o mai
bună înţelegere a riscului la inundaţii, prin implicarea populaţiei, a şcolii, a
bisericii, precum şi a mass-media;
• abordarea bazinală a problemei inundaţiilor prin introducerea conceptului de
planuri de gestionare a riscului la inundaţii la nivel de bazin hidrografic şi a
unor programe de măsuri elaborate în concordanţă cu prevederile Directivei
Cadru privind Apa;
• abordarea interdisciplinară a problemei inundaţiilor; toate aspectele relevante
ale gestionării apelor, amenajării teritoriului, utilizării terenurilor, agriculturii,
transporturilor şi dezvoltării urbane, conservarea naturii, trebuie abordate
împreună atât la nivel naţional, cât şi la cel regional şi local;
• principiul solidarităţii, potrivit căruia măsurile de protecţie împotriva
inundaţiilor adoptate de unii nu trebuie să compromită capacitatea altora
situaţi în amonte sau în aval de a-şi adopta propriile măsuri;
Pagina 432 din 525

• menţinerea unui echilibru între măsurile şi acţiunile preventive, cele de

răspuns şi cele de reconstrucţie după trecerea fenomenului de inundaţii prin
utilizarea planurilor de amenajare a teritoriului, a măsurilor structurale şi
nestructurale, a măsurilor biologice ca şi a planurilor de intervenţie pentru
situaţii de urgenţă;
• aplicarea celor mai bune practici propuse de Uniunea Europeană şi de
Comisia Economică a Naţiunilor Unite pentru Europa privind măsurile
preventive împotriva inundaţiilor, de protecţie şi diminuare a efectelor lor
• acţiuni concertate şi integrate pe întreaga suprafaţă a bazinului hidrografic
constituie o condiţie prealabilă pentru succesul oricărei strategii şi al oricărui
plan de reducere a riscului la inundaţii;
• cooperarea în reducerea riscului la inundaţii în condiţiile reglementărilor
internaţionale privind râurile transfrontieră, în concordanţă cu geomorfologia
teritoriului României şi a poziţiei sale geografice.
Gestiunea riscului de inundaţii presupune o serie de măsuri şi activităţi care ţinând cont
de continuum-ul pe care îl reprezintă producerea acestora se pot clasifica potrivit
graficului următor:
Pe baza celor prezentate mei sus se pot defini următoarele tipuri de măsuri de apărare
împotriva inundaţiilor:
1) Măsuri structurale:
a) Măsuri care reduc debitul de vârf al viiturii:
• acumulări permanente;
Pagina 433 din 525

• acumulări nepermanente (poldere);
• lucrări de terasare şi conservare a solului;
• amenajarea versanţilor;
• împăduriri;
• derivaţii pentru ape mari;
• lucrări de reabilitare (renaturare) a râului care să asigure atenuarea

naturală a râurilor prin acumularea apei în albia majoră;
• lucrări de reţinere a apei pluviale şi de întârziere a curgerii acesteia, în

special în zonele urbane;
• derivaţii;
b) Măsuri care reduc nivelurile maxime în albie:
 curăţarea albiilor râurilor (înlăturarea vegetaţiei şi arboretului, înlăturarea

depunerilor aluvionare, demolarea construcţiilor din albie);
 lucrări de regularizare a albiilor;
c) Măsuri care reduc durata viiturii:
 lucrări de drenaj şi desecări;
d) Măsuri care apără bunurile şi populaţia din albia majoră:

 îndiguiri şi ziduri de beton;
2) Măsuri nestructurale:
a) avertizări şi prognoze hidrologice ale viiturilor bazate pe realizarea şi
dezvoltarea sistemelor informaţionale hidro-meteorologice operaţionale;
Pagina 434 din 525

b) proceduri de exploatare a lucrărilor hidrotehnice de apărare împotriva

inundaţiilor care să aibă la bază informaţii prognosticate asupra mărimii şi
formei undelor de viitură;
c) planificarea şi gestiunea teritoriului:
 zonarea şi managementul albiei majore
 interzicerea construcţiilor în albia majoră;
 precizarea restricţiilor în autorizaţiile de construcţie;
 elaborarea hărţilor de risc;
d) reţinerea apei în sol prin planificarea utilizării terenului agricol în mod

adecvat;
e) reforma instituţională:
(1) cadru legal adecvat necesar elaborării strategiilor, deciziilor operative de

gospodărire a apelor şi dezvoltare urbană, metode şi mijloace de realizare şi
urmărire;
(2) elaborarea de:
 regulamente de apărare împotriva inundaţiilor;
 planuri de acţiune operativă;
 modele de intervenţie;
 sisteme de cooperare între instituţii ale statului;
 programe referitoare la sisteme automate de informare hidrologică;
 activităţi de conştientizare a populaţiei şi informare publică;
(3) instrumente economice:
Pagina 435 din 525

 asigurarea bunurilor şi valorilor prin societăţile de asigurare;
 elaborarea unor criterii de negociere între factorii implicaţi în utilizarea

zonelor inundabile care să conducă la acceptarea unor pagube rezonabile
în beneficiul general al ocupanţilor unor asemenea zone critice;
O parte dintre aceste măsuri sunt reflectate în mod corespunzător în cadrul

regulamentelor de exploatare a principalelor obiective din sistemul hidrografic, iar altele,
care presupun activităţi pregătitoare de lungă durată presupun o planificare eşalonată în
timp şi prevederea şi obţinerea fondurilor necesare pentru transpunerea lor în practică.
De asemenea, pentru aplicarea acestor măsuri trebuie avute în vedere principiile enunţate
anterior referitoare la abordarea bazinală a problemei inundaţiilor, abordarea
interdisciplinară a problemei inundaţiilor, precum şi respectarea principiului solidarităţii.
Sistemul bazinal de gestiune a resurselor de apă ar trebui să se bazeze pe principiile
managementului integrat al resurselor de apă recomandate de comunitatea internaţională
care se regăsesc şi în cadrul principiilor pe care se bazează strategia naţională de
management al riscului inundaţiilor.
Managementul integrat al resurselor de apă presupune:

1) Integrarea sistemului resurselor naturale de apă
Sistemului resurselor naturale de apă este reprezentat de ciclul hidrologic şi
componentele sale: precipitaţii, evaporaţia, scurgerea de suprafaţă şi scurgerea
subterană. Menţinerea bilanţului hidrologic şi a raporturilor dintre componentele
sale, are la bază legăturile biofizice dintre păduri, pământ şi resursele de apă dintr-un
bazin hidrografic, şi este esenţial pentru utilizarea durabilă a sistemului
reusurselor rnaturale de apă.
2) Integrarea infrastructurii de gospodărire a resurselor de apă în capitalul
natural
Realizarea unei infrastructuri de gospodărire a apelor “prietenoasă” faţă de mediu
care să asigure atât alimentarea optimă cu apă a folosinţelor şi reducerea riscului
producerii de inundaţii cât şi conservarea şi creşterea biodiversităţii ecosistemelor
acvatice.
3) Integrarea folosinţelor de apă
Alimentarea cu apă a populaţiei, industriei şi agriculturii şi conservarea
ecosistemelor acvatice sunt abordate sectorial în mod tradiţional. Majoritatea
folosinţelor de apă solicită resurse de apă în cantităţi din ce în ce mai mari şi de
Pagina 436 din 525

calitate foarte bună. Rezolvarea ecuaţiei resurse-cerinţe de apă şi protecţia

resurselor de apă necesită analiza folosinţelor la nivel de bazin hidrografic.
Managementul resurselor de apă necesită implicarea tuturor părţilor interesate –
publice şi private – la toate nivelurile şi la momentul portivit. Deciziile şi
acţiunile în domeniul managementului integrat al resurselor de apă trebuie luate,
de toţi cei care pot fi afectaţi, la nivelul corespunzător cel mai adecvat (pricipiul
subsidiarităţii).
4) Integrarea amonte – aval
Folosinţele din amonte trebuie să recunoască drepturile folosinţelor din aval privitoare
la utilizarea resurselor de apă de bună calitate şi în cantitate suficientă. Toate acestea
necesită dialog pentru a reconcilia necesităţile folosinţelor din amonte şi din aval.
5) Integrarea resurselor de apă în politicile de planificare
Apa este unul dintre elementele fundamentale ale vieţii şi în acelaşi timp un
factor care condiţionează dezvoltarea socială şi economică, fiind adesea un factor
limitativ. Societatea şi economia se vor putea dezvolta numai în măsura în care se
va dezvolta şi gospodărirea apelor, această condiţionare marcând rolul şi
importanţa activităţii în contextul dezvoltării durabile.
Managementul integrat al resurselor de apă are la bază, în conformitate cu
prevederile Directivei Cadru 2000/60 a Uniunii Europene, Planul de
Management al bazinului hidrografic.
Pagina 437 din 525

CAPITOLUL 24 – MASURI IN DIRECTIA PROTECTIEI NATURII

(ATENUAREA VIITURILOR PRIN REACTIVAREA ZONELOR
INUNDABILE SI RENATURAREA CURSURILOR DE APA;
REDUCEREA DEBITELOR VIITURILOR PRIN PREZERVAREA SI
RESTAURAREA ZONELOR UMEDE, CAPABILE SA ACUMULEZE
SI SA RETINA APELE IN CADRUL SPATIULUI HIDROGRAFIC)
Zonele umede sunt ecosisteme hidrologice variate si complexe, care se dezvolta intr-un
mediu de trecere de la habitate terestre la cele acvatice. Aceste zone sunt caracterizate de
elemente comune, ca: ape statatoare sau lent curgatoare, soluri hidrice, microorganisme,
plante si animale hidrofile adaptate la procesele chimice si biologice specifice. Regimul
lor hidrologic este variabil in timp si spatiu impreuna cu celelalte caractere speciale de
zona umeda, cum sunt comunitatile distincte de plante si animale. Capacitatea
ecosistemului de-a acumula biomasa, de a asigura locuri pentru inmultirea pestilor si a
celorlalte specii, combinate, explica unicitatea caracterelor zonelor umede.
Pentru a usura managementul zonelor umede, cu toate ca acestea au o tipologie foarte
variata, iar definitiile sunt foarte variate s-au definit urmatoarele tipuri de baza de zone
umede:
- Ecosisteme de zone umede identificate ca si corpuri de apa;
- Zone de mal ale raurilor si lacurilor (lunca inundabila, in unele cazuri si lunca
majora);
- Ecosisteme terestre care depind de apele subterane (mlastini, turbarii, balti
temporare,etc.);
- Elemente minore de ape de suprafata conectate cu corpurile de apa, fara sa fie
considerate corpuri in sine (meandre, brate moarte separate de rau, cursuri
necadastrate, balti si mlastini de dimensiuni mici);
- Ecosisteme care influenteaza semnificativ calitatea sau cantitatea apei care se
scurge in corpurile de apa (stufarisul, si in general vegetatia de pe maluri).
Pagina 438 din 525

Figura 1 - Tipuri de baza a zonelor umede
Pagina 439 din 525

In ultimele decenii majoritatea raurilor, in special cele mai mari, si-au pierdut lunca
inundabila in urma indiguirilor si regularizarilor, lucrari care au fost efectuate pentru
apararea impotriva inundatiilor sau pur si simplu pentru castigarea de teren pentru
agricultura. Acesta stare a adus dupa sine disparitia multor habitate si specii si rasturnarea
echilibrului ecologic. Deasemenea, bilantul apei a suferit si el, fiind mult mai amplificate
fenomenele de seceta si inundatii. In urma degradarii ecosistemelor, procesele complexe
bio-geo-chimice care asigurau stabilitatea mediului au determinat chiar si inrautatirea
calitatii apelor.
In urma implementarii Directivei Cadru a Apei s-a accentuat faptul ca un corp de apa nu
isi poate atinge starea buna fara a avea stare ecologica buna, ori pentru aceasta este strict
necesar asigurarea zonelor inundabile, cu o vegetatie cat mai apropiata de cea originala.
Deasemnea noul concept de aparare care subliniaza ca trebuie asigurat mai mult spatiu
raurilor, se poate armoniza foarte usor cu necesitatea de-a crea zone umede.
Se considera ca in constructia/reconstructia zonelor umede trebuie tinut cont de
urmatoarele aspecte:
- importanta studiilor preliminare, locatiile cele mai favorabile se pot identifica
numai in urma unor studii multidisciplinare aprofundate, de exemplu locatiile cele
mai bune sunt meandrele si bratele moarte taiate, parasite sau uscate, unde fara a
intervenii in textura sau morfologia terenului, aplicand numai masuri de
gospodarire a apei se pot crea zone umede;
- trebuie tinut cont de faptul ca aceste zone se construiesc pentru a asigura starea
buna a apei, ceea ce insemna ca aspectul cel mai important al proiectului trebuie
sa fie crearea unor habitate care indeplinesc cerintele ecologice ale speciilor din
zona, in vederea mentinerii si inmultirii acestora;
- o importanta cruciala are si aspectul economic, o analiza serioasa cost-beneficiu
fiind necesara oricarui proiect, insa greutatea consta in faptul ca biodiversitatea si
avantajele unui mediu sanatos nu pot fi usor cuantificate financiar;
- caracteristicile socio-economice ale zonei, aceptabilitate si sustinabilitate;
- impactul asupra mediului: investitia nu trebuie sa aiba un impact negativ asupra
mediului nici in faza de constructie nici mai tarziu.
Locatiile cele mai favorabile pentru construirea sau reconstruirea zonelor umede sunt :
- ariile protejate in legatura cu mediul acvatic, cum sunt mlastinile, baltile si
luncile declarate de Legea nr.5 din 6 martie 2000;
- zonele umede istorice, unde in cele mai multe locuri aceste zone au disparut,
dar textura solului si morfologia relieful fac foarte usor realizabil amenajarea din
nou a acestora;
- tronsoanele de rauri importante pentru fondul piscicol;
Pagina 440 din 525

- siturile NATURA2000;
- ecosistemele dereglate, cu peisaje denaturate, artificiale, acolo unde este necesar
o renaturare pentru a imbunatatii starea apelor.
In urma procesului de desemnare a site-urilor Natura 2000 in bazinul hidrografic Crisuri
s-au desemnat 18 arii aflate in legatura cu mediul acvatic, aceste zone sunt defilee, lunci
inundabile, sectoare ale vaile raurilor mari, mlastini, zone umede, sau paduri care
influenteaza calitatea apelor care le strabate. Aceste zone, datorita importantei pe care o
au in mentinerea echilibrului ecologic din teritoriile respective si a rolului lor in
mentinerea calitatii bune a apelor (precum si din cauza obligatiilor care decurg din
legislatie) merita o protectie suplimentara, in special in ceea ce priveste protectia
habitatelor acvatice, cu elemnete de flora si fauna specifica.
In trecut, in regiunea Crisurilor au existat mlastini, zone umede, paduri de lunca, etc.
extinse, care in special in zona Barcaului si Ierului inferior, reprezentau elementele cele
mai caracteristice pentru intregul teritoriu. Stufarisul si mlastinile au determinat aparitia
si mentinerea de-a lungul secolelor unui ecosistem specific, care la randul lui a dat
nastere la o cultura, arhitectura si mod de viata populara unica.
In bazinul hidrografic Crisuri in urma lucrarilor ample de desecare si regularizare
majoritatea zonelor umede au disparut. Disparitia acestora creaza probleme multiple,
dintre care amintim distrugerea echilibrului ecologic al zonei, disparitia unor meserii
stravechi, scaderea nivelului apelor subterane, crestere intensitatii fenomenelor de
inundatii si de seceta, scaderea capacitatii bazinului de-a mentine apa, etc.
Pentru a analiza utilitatea reabilitarii sau chiar construirii unor zone umede sunt necesare
studii aprofundate multidisciplinare, cu scopul identificarii locatiile favorabile, precum si
morfologia si functionabilitatea viitoarei zone umede. Zonele umede prin definitie sunt
ecosisteme foarte complexe, unde au loc procese multiple fizico-chimico-biologice intr-
un echilibru perfect, din aceasta cauza orice greseala de proiectare duce la prabusirea
echilibrului, in urma caruia zona umeda se degradeaza si in loc sa prezinte o stabilitate
ecologica buna devine un dezastru ecologic si peisagistic.
În Bazinul Hidrografic Crişuri există zone protejate pentru habitate sau specii unde apa
este un factor important. Suprafaţa acestor zone este de aproape 2500 kmp, reprezentând
16,8% din suprafata bazinului hidrografic Crişuri. O mare parte a acestor zone protejate
este situată în perimetrul Parcului Natural Apuseni, a Parcului Natural Cefa precum şi în
defileul râurilor Crişul Repede, Crişul Negru şi Crişul Alb.
Primul Registru al Zonelor Protejate a fost întocmit în anul 2005 şi conţinea 14 zone
protejate în bazinul Crişuri, din care, 9 zone erau în judeţul Bihor. În prezent,
Pagina 441 din 525

Administratia Bazinala de Apa Crişuri a identificat 32 de zone protejate în bazin, din

care, în judeţul Bihor se regăsesc 26 astfel de zone.
In figura urmatoare se prezinta ariile de protectie speciala avifaunistica (SPA), ariile
naturale protejate de interes comunitar (SCI), precum si amenajarile structurale propuse
pentru reducerea riscului la inundatii in bazinul hidrografic Crisuri.
Pagina 442 din 525

CAPITOLUL 25 – REZUMAT AL PLANULUI PENTRU

PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR
INUNDATIILOR IN SPATIUL HIDROGRAFIC CRISURI
Capitol 1 – Introducere
Planul pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor în bazinul
hidrografic Crişuri – se constituie o piesă importantă în realizarea Planului de
Management al riscului la inundaţii, deoarece cunoscând cauzele producerii fenomenelor
de inundaţie şi aria de propagare a acestora se vor putea propune măsuri de localizare,
reducere sau preîntâmpinare a efector inundaţiilor. Pe lângă refacerea lucrărilor de
apărare afectate şi întărirea capacităţii de prognoză şi intervenţie s-a impus ca o măsură
extrem de necesară elaborarea şi implementarea unui Plan Naţional pentru prevenirea,
protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor.
Situat în partea de vest a României, bazinul hidrografic al Crişurilor este mărginit la nord
şi nord-est de bazinul Someşului, la est şi sud de bazinul Mureşului, iar la vest de
frontiera cu Republica Ungară.
În ce priveşte teritoriul administrativ, bazinul hidrografic Crişuri cuprinde aproape
integral judeţul Bihor, precum şi părti din judeţele: Satu-Mare, Sălaj, Cluj, Hunedoara şi
Arad.
Bazinul Crişurilor este încadrat între 46°03’ şi 47°40’ latitudine nordică şi 21°15’ şi
23°10’ longitudine estică, incluzând următoarele râuri principale: Crişul Alb, Crişul
Negru, Crişul Repede, Barcăul şi Ierul, care se unesc pe teritoriul Ungariei, formând un
singur curs ce confluează cu Tisa.
Suprafaţa totală a bazinului Crişurilor este de 25.537 km2, din care 14.860 kmp pe
teritoriul României (6,3% din suprafaţa ţării), repartizaţi astfel pe bazine hidrografice:
Crişul Alb 4240 kmp, Crişul Negru 4237 kmp, Crişul Repede 2986 kmp, Barcău 2005
kmp, Ier 1392 kmp. Bazinul hidrografic Crişuri cuprinde un număr de 365 cursuri de apă
codificate, lungimea reţelei hidrografice fiind de 5785 km, ceea ce reprezintă 7,3% din
lungimea totală a reţelei hidrografice a ţării.
Capitol 2 – Analiza repartitiei precipitatiilor produse pe suprafata bazinului
In bazinul hidrografic Crişuri cantităţile medii multianuale de precipitaţii variază în
funcţie de altitudinea reliefului şi variază între 500-600 mm în câmpie, 800-900 mm în
Pagina 443 din 525

dealuri şi depresiuni, iar în sectoarele montane putând atinge 1400-1500 mm, izolat mai
bogate pe versanţii cu expoziţie general vestică, putând depăşi 1600 mm (Stâna de Vale).
Prin aşezarea în partea de vest a ţării, bazinul hidrografic al Crişurilor se încadrează
în tipul de climat temperat continental cu influenţe vestice (oceanice) şi mediteraneene.
Pe teritoriul sau în imediata apropiere a bazinului hidrografic Crişuri se află 18 staţii
meteorologice administrate si întreţinute de Administraţia Naţională de Meteorologie
(ANM).
În plus, circa 88 de staţii hidrometrice din subordinea Institutului Naţional de Hidrologie
si Gospodărire a Apelor (INHGA) monitorizează date meteorologice în bazinul
hidrografic Crişuri.
Capitol 3 – Analiza regimului viiturilor produse in ultimii 30-40 de ani
În urma analizei viiturilor produse în anii trecuti în bazinul hidrografic Crişuri se constată
că ele se formează în toate anotimpurile anului, dar cele mai remarcabile continuă a fi în
sezonul de iarnă, primăvară şi vară, în funcţie de aportul de umezeală adus de către
masele de aer. Viiturile produse iarna şi cele din prima jumătate a primăverii au origine
mixtă (pluvio-nivală). Cele din sezonul de vară şi cu preponderenţă cele din a doua
jumătate a primăverii au o origine pluvială.
Viituri semnificative in bazinul hidrografic Crişuri în anii trecuţi au avut loc în:
 iulie 1980;
 decembrie 1995 - ianuarie 1996;
 iunie 1997;
 aprilie 2000.
Capitol 4 - Estimarea calitativă a modificărilor morfologice ale albiilor minore a
principalelor cursuri de apă. Mobilitatea cursurilor de apă. Eroziuni, colmatări.
Acțiuni antropice - Balastiere
Dinamica albiilor râurilor este cauzată de numeroşi factori, dintre care menționăm:
- mărimea şi regimul debitelor,
- natura petrografică,
- rezistenţa la eroziune,
- panta albiei.
Prin compararea ridicărilor topometrice pentru viiturile semnificative și prin intercalarea
altor ridicări topo (de exemplu celei corespunzătoare unui regim de scurgere minim, etc.)
se pot evidenția diverse tendințe de evoluție a modificărilor morfologice ale albiilor
râurilor:
- colmatări și ridicări ale patului albiei;
- erodari (spalari) ale patului albiei;
- colmatări și erodări succesive;
Pagina 444 din 525

- stabilitati relative ale albiei;

- mobilitati ale patului albiei în comparație cu stabilitatea malurilor
Mobilitatea cursurilor de apă în zona studiată s-a analizat prin compararea hartilor DTM
la scara 1:25000 realizate in perioada 1980 – 1984, cu ortofotoplanuri realizate în
perioada 2006 - 2007.
O estimare calitativă a modificărilor morfologice produse în albiile minore ale
principalelor cursuri de apă de pe suprafața bazinului Crișuri se poate determina prin
analiza evoluției în timp a numărului și lungimii raportate a eroziunilor de mal
identificate in documentele existente.
Capitol 5 – Inventarierea pagubelor fizice directe produse în ultimii 35 de ani de către
inundaţii. Cauze care au contribuit la cresterea pagubelor.
În ultimii ani, în bazinul hidrografic Crisuri, inundaţiile care au avut loc practic în fiecare
an au provocat pagube semnificative, impactul regăsindu-se mai ales în afectarea severă a
infrastructurii de apă, a reţelelor de transporturi rutiere şi feroviare, a gospodăriilor şi
anexelor acestora, obiectivelor sociale, terenurilor agricole, etc.
Astfel, conform rapoartelor de evaluare întocmite de organele administrative judeţene pe
teritoriul aflat în administrarea Administraţiei Bazinale de Apă Crisuri, valoarea
pagubelor înregistrate numai în perioada 2000-2009 se ridică la suma de 16,9 milioane
lei.
In ceea ce priveste infrastructura de aparare, pe teritoriul administrat de Administratia
Bazinala de Apa Crisuri numai in anul 2005 au fost afectate 17,452 km de astfel de
lucrari, valoarea totala a pagubelor fiind de peste 15,6 milioane lei.
Capitol 6 – Sistemul actual de protecţie a populaţiei şi a bunurilor împotriva
inundaţiilor
hidrografic Crişuri, sunt următoarele:
- 78 de acumulari permanente, cu un volum total de 465,4 mil.mc, din care 52,7 mil mc
volum de atenuare a viiturilor, cele mai importante fiind : Lugaşu, Tileagd, Tăut, Drăgan
şi Leşu ;
- 72 de acumulări nepermanente (poldere), având un volun total de 174,6 mil.mc, din care
60,4 mil mc volum de atenuare a viiturilor, mai importante fiind: Zerindu Mic, Tămaşda,
Cărand, Andrid, Sălard, Chier, Ginta.
Astfel, în total există:
- 150 de acumulări permanente şi nepermanente, cu un volum total de 640 mil. mc, din
care 113 mil.mc volum de atenuare a viiturilor.
Pagina 445 din 525


Morilor) ;
Principalele lucrări în domeniul lucrărilor de desecare și de combaterea eroziunii solului
sunt:
- Lucrări de desecări pe o suprafaţă de 341 500 ha;
Capitol 7 – Sistemul actual de gestionare a resurselor de apă din bazin
Spaţiul hidrografic Crişuri cuprinde mai multe categorii de lucrări: acumulări, derivaţii,
regularizări, îndiguiri şi apărări de maluri, executate cu diverse scopuri (energetic,
asigurarea cerinţei de apă, regularizarea debitelor naturale, apărarea împotriva efectelor
distructive ale apelor, combaterea excesului de umiditate, etc.), cu efecte funcţionale
pentru comunităţile umane.
Capitol 8 – Caracterizarea generală a utilizării terenurilor. Identificarea schimbarilor
produse in folosirea terenurilor. Suprafete expuse eroziunii solului de suprafata si
adancime. Scurgeri pe versanti, alunecari de teren. Tendinte.
În bazinul hidrografic Crişuri terenul arabil reprezintă circa 20.18%, culturile perene
41.54% iar pădurile 33.35% din suprafaţa totală a bazinului.
Pentru identificarea schimbărilor produse în folosirea terenurilor din cadrul bazinului
hidrografic Crișuri s-au utilizat informații preluate din baza de date Corine Land Cover
anul 2000 și anul 2006.
Suprafeţele subbazinelor hidrografice din bazinul hidrografic Crişuri, sensibile la
eroziune de suprafaţă, însumează 1307500 ha.
Eroziunile de adancime, evidentiate prin ravene, la nivelul anului 2007 se prezintă astfel:
- ravenele active cu eroziuni în trepte fără procese de prăbușire a malurilor se
întind pe 1674,64km;
- ravenele foarte active cu procese de prăbușire a malurilor se întind pe 818,41km;
- ravenele foarte active care prezintă procese asociate cu prăbușiri de maluri se
întind pe 298,22km.
Capitol 9 – Lucrări existente de combatere a eroziunii solului şi de amenajare a
bazinelor hidrografice torenţiale. Starea lor tehnica si functionala. Parametrii de
performanta.
În urma lucrărilor executate între anii 1950 – 2007 din cele 110 bazinete hidrografice
torenţiale sau perimetre de ameliorare inventariate în spatiul hidrografic Crișuri, se pot
Pagina 446 din 525

considera cu acţiune încheiată un număr de 52 perimetre (46 %) iar în 34 (30 %) se vor

executa numai reparaţii la lucrările existente.
Astfel, într-un număr de 86 bazinete (76 % ) ar fi fost acţiunea încheiată, dacă lucrările de
reparaţii s-ar fi executat la timp. Neexecutarea lucrărilor de reparaţii poate duce în unele
situaţii la scoaterea din funcţiune a unor lucrări sau a unui sistem întreg. Executarea
acestora nu trebuie evitată, pentru că orice amânare atrage după sine mărirea pagubelor şi
pune probleme mai complicate la executarea lor, sporind volumul de investiţii.
Capitol 10 – Sistemul de desecare şi drenaj a suprafeţelor cu exces de umiditate.
Lungimi de canale şi drenuri, debite captate, suprafeţe amenajate. Starea tehnică şi
funcţională a sistemelor. Echilibrul masei de apă din bazin – principalii utilizatori şi
furnizori ai apei brute.
Suprafața totală amenajată cu lucrări de desecare și suprafața agricolă amenajată cu
lucrări de drenaj la nivelul județelor din bazinul hidrografic Crișuri este prezentată în
tabelul urmator:
Suprafața agricolă
Suprafața totală amenajată cu
Județul amenajată
lucrări de desecare [ha]
cu lucrări de drenaj [ha]
Bihor 166599 1436
Satu Mare 232873 8312
Sălaj 14323 8877
Cluj 11380 18073
Hunedoara 20643 2616
Arad 228562 654
Lucrările de îmbunătăţiri funciare (desecări) executate în majoritate înainte de 1990 au
devenit nefuncţionale din cauza lipsei echipamentelor de exploatare, aneasigurării
fondurilor pentru realizarea lucrărilor de întreţinere şi exploatare conform planurilor
tehnice şi regulamentelor de exploatare. În ultimii ani nu s-au făcut lucrări de extindere a
sistemelor de imbunătăţiri funciare.
Capitol 11 – Inundabilitatea actuală a teritoriului spațiului hidrografic Crişuri la
viituri cu debite având probabilități de depăsire de 10%, 5%, 1% și 0.1%. Suprafața,
populație afectată, localități, locuințe, obiective economico-sociale, adâncimi de apă.
Pagube potențiale economice și de mediu - harta vulnerabilității. Inregistrările istorice
ale inundațiilor și pagubelor.
Ca urmare a calculelor de inundabilitate efectuate în legătură cu riscul la inundații în b.h.
Crișuri se evidentiaza:
- B.h. Barcău:
Pagina 447 din 525

Peste 1060 de gospodării sunt expuse riscului la inundații (la viituri mai mari de 0.1%),
Agricultura nu reprezintă un bun foarte vulnerabil, de vreme ce destul de putine suprafete
sunt vizate (750 ha, la viituri mai mari de 10%), iar acestea pot fi progresiv abandonate
sau utilizate pentru o agricultură mai putin vulnerabilă (pajisti, livezi);
Vitezele mari ale apei la inundaţii pot cauza pierderi de vieti omenesti si eroziunea
- B.h.Crișul Alb:
Peste 800 de gospodarii (la viituri mai mari de 1%), sunt expuse riscului la inundatii,
Agricultura reprezintă un bun vulnerabil, de vreme ce destul de multe suprafețe sunt
vizate (peste 10000 ha la viituri de asigurare 1%);
- B.h. Crișul Negru:
Peste 1000 de gospodării sunt expuse riscului la inundații (la viituri mai mari de 1%),
Agricultura reprezintă un bun vulnerabil, de vreme ce destul de multe suprafețe sunt
vizate (peste 10000 ha);
Vitezele mari ale apei la inundaţii pot cauza pierderi de vieti omenesti si eroziunea
- B.h. Crișul Repede:
Peste 2300 de gospodarii (la viituri mai mari de 0.1%), sunt expuse riscului la inundatii,
Agricultura nu reprezintă un bun foarte vulnerabil, de vreme ce destul de putine suprafete
sunt vizate (111 ha, la viituri mai mari de 10%), iar acestea pot fi progresiv abandonate
sau utilizate pentru o agricultură mai putin vulnerabilă (pajisti, livezi).
Capitol 12 – Prevederi ale planurilor de dezvoltare teritorială și regională (Planuri de
dezvoltare agricolă și de utilizare a terenurilor, planuri de dezvoltate silvică, Planuri de
dezvoltare urbană, Planuri de dezvoltare a comunicațiilor terestre și aeriene, Planuri
de conservare și protecție a peisajului)
In cadrul acestui capitol au fost analizate doar acele unitati administrativ-teritoriale
(UAT-uri) a caror teritorii vor fi afectate de inundatii in cazul unor debite cu diferite
probalilitati de depasire: 0,1%, 1%, 5%, 10%.
Pentru bazinul hidrografic Crișuri se recomandă, luând în considerare și Strategia
Națională de Management al Riscului la Inundații pe termen mediu și lung, demararea
unor acțiuni preventive concentrate spre prevenirea/diminuarea pagubelor potențiale
generate de inundații în vederea creșterii rezistenției prin măsuri integrate, respectiv prin
evitarea construcției de locuinte și de obiective sociale, culturale și/sau economice în
Pagina 448 din 525

zonele potențial inundabile, cu prezentarea în documentațiile de urbanism a datelor

privind efectele inundațiilor anterioare; adaptarea dezvoltărilor viitoare la condițiile de
risc la inundatii.
Capitol 13 – Analiza critica a capacitatilor de transport a debitelor lichide si solide de
catre poduri si podete amplasate pe cursurile de apa, a starii lor tehnice si functionale,
a situatiei eroziunilor in zona acestor infrastructuri. Propuneri de actiuni si masuri.
Podurile au fost modelate cu ajutorul programului Mike 11 – DHI pentru a reprezenta
ocolirea (tranzitarea) podului sau revărsarea (depăsirea) peste pod.
Toate podurile care au o influentă semnificativă asupra debitului raului au fost incluse în
model.
Pentru fiecare eveniment simulat, respectiv probabilitatile de 0.1%, 1%, 5% si 10%, a
fost realizată o analiză hidraulică a podurilor. Aceasta ia în considerare următoarele
criterii:
• Depăsirea de către apă,
• Viteză maximă.
In urma analizei efectuate a rezultat ca unele poduri nu au fost proiectate sa faca fata
inundatiilor, in special din cauza vitezei ridicate a apei si a riscului de revarsare in caz de
inundatii majore.
Capitol 14 – Stabilirea riscului social acceptat la inundatii pentru localitati, obiective
socio-economice, terenuri agricole, obiective speciale sau gradul de protectie adecvat
acestor receptori de risc
In urma analizei suprafetelor inundate in cazul debitelor cu probabilitatile de aparitie de
0.1%, 1%, 5% si 10% si in conformitate cu obiectivele Strategiei Nationale de
Management al Riscului la Inundatii in privinta asigurarii protecţiei localităţilor, a
obiectivelor social-economice si a bunurilor comunitatii (0.1% pentru metropole, 0.2%
pentru zonele urbane dezvoltate – cu peste 150000 locuitori, 0.5% pentru zonele urbane
cu dezvoltare medie – cu peste 75000 locuitori, 1% pentru zonele locuite, 10% pentru
zonele agricole fara locuinte sau bunuri sociale si economice importante) se constata ca:
- In bazinul hidrografic al raului Barcau vor fi afectate de inundatii un numar de
9 localitati cu o populatie mai mica de 75000 locuitori, nicio localitate aflata
intr-o zona urbana dezvoltata sau cu dezvoltare medie si cca. 750 ha teren
arabil;
- In bazinul hidrografic al raului Crisul Alb vor fi afectate de inundatii 19
localitati si cca. 2800 de case. Din cele 19 localitati, niciuna nu se afla intr-o
zona urbana dezvoltata sau cu dezvoltare medie.
- In bazinul hidrografic al raului Crisul Negru vor fi afectate de inundatii un
numar de 22 localitati cu o populatie mai mica de 75000 locuitori, nicio
Pagina 449 din 525

localitate aflata intr-o zona urbana dezvoltata sau cu dezvoltare medie si cca.
4700 ha teren arabil.
- In bazinul hidrografic al raului Crisul Repede vor fi afectate de inundatii 13
localitati si cca. 3800 de case. Din cele 13 localitati posibil afectate de
inundatii, Oradea este singura localitate care se afla intr-o zona urbana
dezvoltata.
Capitol 15 – Evaluarea riscului la inundaţii provocate de viituri rapide. Identificarea
cursurilor de apă pe care se produc viituri rapide. Regionalizări caracteristice.
Localităţi şi populaţie expusă riscului viiturilor rapide. Istoric
În urma analizei raportării transmise de Administraţia Bazinală de Apă Crişuri către
Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (I.N.H.G.A.) şi Administraţia
Naţională „Apele Române” (A.N.A.R.) cu privire la evaluarea preliminară a riscului la
inundaţii în conformitate cu cerinţele de raportare pentru Statele Membre a Directivei
2007/60/CE privind evaluarea şi managementul riscului la inundaţii se constată că pe
suprafaţa bazinului hidrografic ce prezintă interes nu s-a înregistrat nicio viitură rapidă.
Capitol 16 – Evaluarea preliminară a riscului la inundații provocate de revărsarea
cursurilor mari de apă.
In acest capitol a fost prezentat sintetic modul în care inundațiile, in cazul unor debite cu
diferite probabilități de depăsire (0.1%, 1%, 5% și 10%) afectează terenurile și localitățile
aferente din bazinul hidrografic Crișuri.
Bazinul hidrografic al raului Barcau – Numarul total al caselor afectate de inundatii pe
râul Barcău variază de la peste 20 de case, pentru probabilitatea de 10%, la peste
1060 de case pentru probabilitatea de 0.1%; iar suprafata inundata variază de la 2015
ha, pentru probabilitatea de 10%, la 13298 ha, pentru probabilitatea de 0.1%. Cele mai
însemnate suprafețe inundate aparțin urmatoarelor categorii: arabil, pasuni, curți și
construcții și lunci de râu.
Bazinul hidrografic al raului Crisul Alb – suprafata inundata la probabilitatile de depasire
0.1%, 1%, 5% si 10% variaza de la 7209.2 ha, pentru probabilitatea de 10%, la 28232.7
ha, pentru probabilitatea de 0.1%. Cele mai insemnate suprafete inundate apartin
urmatoarelor categorii: arabil, pasuni, curti si constructii.
Bazinul hidrografic al raului Crisul Negru – suprafata posibil inundata variaza de la
7871.7 ha pentru probabilitatea de 10%, la 47721.7 ha pentru probabilitatea de 0.1%.
Pagina 450 din 525

Bazinul hidrografic al raului Crisul Repede – suprafața posibil inundată variază de la

1713.3 ha pentru probabilitatea de 10%, la 8182.5 ha pentru probabilitatea de 0.1%, iar
numarul total al caselor posibil afectate de inundatii variază de la cca. 40 de case pentru
probabilitatea de 10%, la peste 4240 de case pentru probabilitatea de 0.1%.
Capitol 17 – Ierarhizarea subbazinelor componente ale bazinului hidrografic Crisuri
din punct de vedere al riscului la inundatii
Pentru ierarhizarea celor 4 rauri din punct de vedere al riscului la inundatii au fost
analizati urmatorii indicatori:
- indicatorul suprafetei totale posibil a fi afectata (ist),
- indicatorul suprafetei gospodariilor posibil a fi afectate (isg),
- indicatorul gospodariilor posibil a fi afectate (ig).
Astfel, pe baza indicatorilor utilizati se observa ca raul Crisul Repede, alaturi de raurile
Crisul Negru si Crisul Alb prezinta un risc ridicat la inundatii, in timp ce raul Barcau
prezinta cel mai scazut risc la inundatii din raurile care au facut obiectul prezentului
capitol.
Capitol 18 – Prezentarea actiunilor si masurilor propuse pentru reducerea riscului la
inundatii
Dupa o analiză preliminară, se estimează că in districtul de bazin hidrografic Crisuri sunt
suprafețe însumând cca. 98900 ha și cca. 58000 locuitori din cca. 180 de asezari. De
asemenea, conform unei metodologii privind vulnerabilitatea la inundații și a calculelor
ca urmare a acestei metodologii – 5 clase de vulnerabilitate – la nivel national, districtul
de bazin hidrografic Crisuri se situează în clasa a III-a de vulnerabilitate.
Astfel, au fost propuse o serie de amenajari structurale pentru reducerea riscului la
inundatii pe cursurile de apa care fac obiectul prezentului studiu. In urma includerii
acestor amenajari structurale in sistemul actual de protectie impotriva inundatiilor si al
analizei hartilor de inundabilitate rezultate pentru diferite probabilitati de depasire, vor
rezulta noi masuri pentru reducerea riscului la inundatii conform tintelor strategice
stabilite la nivel national din Strategia Nationala de Management al Riscului la Inundatii.
Capitol 19 – Acţiuni şi măsuri, soluţii, pentru reducerea riscului la eroziunea solului şi
la diminuarea caracterului torenţial al bazinelor hidrografice mici şi foarte mici.
Pagina 451 din 525

Dintre lucrările propuse pentru reducerea riscului la eroziunea solului la diminuarea

caracterului torenţial al bazinelor hidrografice se mentioneaza:
 refacerea lucrărilor avariate de uzură normală, precum şi de viiturile torenţiale a
căror asigurare a fost sub cea dimensionată;
 continuarea acţiunii pe formaţiunile torenţiale:
- cu lucrări a căror capacitate de retenţie a fost consumată;
- cu obiective economice de importanţă deosebită, care reclamă protecţie
imediată;
- cu lungime redusă, rămasă de consolidat, în vederea încheierii acţiunii;
 împădurirea terenurilor degradate sursă masivă de aluviuni, în bazinele
hidrografice torenţiale care aduc prejudicii unor obiective economice de interes deosebit;
 împădurirea aterisamentelor;
 împădurirea terenurilor degradate situate în zone de interes turistic;
 împădurirea terenurilor neproductive în vederea reducerilor în circuitul productiv.
Capitol 20 – Prezentarea unitara la nivel de bazin hidrografic a actiunilor, masurilor si
solutiilor de reducere a riscului la inundatii si incadrarea lor in sistemul de protectie
existent
Elaborarea actiunilor, masurilor si solutiilor de reducere a riscului la inundatii in bazinul
hidrografic Crisuri trebuie sa tina cont de prevederile Strategiei Nationale de
Management al Riscului la Inundatii pe termen mediu si lung, precum:
- Principii de elaborare a scenariilor de amenajare
- Concepte strategice
- Obiective strategice
- Tinte strategice, stabilite la nivel national, de care se va tine cont la alegerea
scenariilor de amenajare
Capitol 21 – Evaluarea monetara a masurilor, actiunilor si solutiilor propuse pentru
reducerea riscului la inundatii
Lucrarile de aparare impotriva inundatiilor (indiguirile, regularizarile, acumularile etc.)
nu se preteaza unui calcul economic direct nefiind lucrari direct productive. Pentru
stabilirea oportunitatii lor se poate intocmi un calcul economic care are drept scop
determinarea timpului de recuperare a investitiei prin venitul net indirect obtinut din
eliminarea sau reducerea pierderilor medii anuale.
La stabilirea pagubelor ce trebuie considerate in studiul masurilor si lucrarilor de
combatere a inundatiilor intervin urmatoarele aspecte:
Pagina 452 din 525

- dependenta dintre pagube si fenomenul hidrologic, respectiv ponderea viiturilor cu

diferite probabilitati de producere asupra valorii pagubei medii anuale,
- dinamica dezvoltarii economice in timp a zonelor inundabile,
- considerarea pagubelor indirecte decurgand din perturbarea proceselor economice,
sociale etc., problema care prezinta mari dificultati,
- posibilitatea diminuarii pagubelor prin folosirea prognozei si a avertizarii asupra apelor
mari.
Capitol 22 – Analiza critica a circulației fluxului informațional în timpul viiturilor și
inundațiilor, a existenței și a conținutului planurilor locale de apărare și a existenței și
a conținutului planurilor de avertizare-alarmare în aval de baraje
Sistemul informaţional meteorologic şi hidrologic constă în observarea, măsurarea,
înregistrarea şi prelucrarea datelor meteorologice şi hidrologice, elaborarea prognozelor,
avertizărilor şi alarmărilor, precum şi în transmiterea acestora factorilor implicaţi în
managementul situaţiilor de urgenţă generate de riscurile specifice, conform schemei
fluxului informaţional definit în planurile de apărare, în vederea luării deciziilor şi
măsurilor necesare.
În zonele amenajate cu lucrări hidrotehnice, sistemul informaţional cuprinde, de
asemenea, date şi măsuri privind manevrele de exploatare care au ca efect modificarea
regimului natural de scurgere.
Orice manevre la echipamentele hidromecanice ale lucrărilor hidrotehnice cu rol de
apărare împotriva inundaţiilor, aparţinând altor deţinători decât Administraţia Naţională
„Apele Române”, vor fi efectuate doar după obţinerea aprobării şi sub coordonarea
dispeceratelor bazinale ale Administraţiei Bazinale de Apă Crişuri. Transmiterea acestor
informaţii constituie o obligaţie a organelor de exploatare a lucrărilor hidrotehnice,
indiferent de deţinător şi se realizează în conformitate cu schema fluxului informaţional,
aprobată prin planurile de apărare respective.
Capitol 23 – Analiza critică a regulamentelor de exploatare ale sistemului existent de
protecţie împotriva inundaţiilor şi a sistemului bazinal de gestionare a resurselor de
apă. Propuneri de îmbunătăţire a performanţelor sistemului de protecţie împotriva
inundaţiilor.
În urma analizei regulamentelor de exploatare a lucrărilor cu rol complex din cadrul
sistemului bazinal, se observa că există o strategie generală de gestionare a riscului la
Pagina 453 din 525

inundaţii particularizată pentru fiecare obiectiv în parte, având drept scop reducerea
impactului produs de inundaţii asupra populaţiei şi a bunurilor printr-o planificare
adecvată şi printr-o politică care să corespundă standardelor şi asteptărilor comunităţilor
umane, în condiţiile protecţiei mediului.
Decizia privind regimul de funcţionare se stabileşte funcţie de mărimea debitelor afluente
pe râu în secţiunea barajului, temperatura mediului ambiant, starea fizică a apei, starea
tehnică a construcţiilor şi instalaţiilor care asigură siguranţa exploatării acumulării.
Principalele piese tehnice utilizate, din cadrul regulamentelor pe obiectiv ale
acumulărilor, pentru stabilirea şi aplicarea deciziei de exploatare, sunt :
- Curba capacităţii lacului de acumulare;
- Curbe de exploatare ale turbinelor (debit turbina funcţie de nivel în lac);
- Cheia limnimetrică aval;
- Curba capacităţii de evacuare a barajului la diferite manevre de evacuare când
funcţionează câmpurile deversoare (ordinea de efectuare a manevrelor, gradul
de deschidere a stavilelor).
Capitol 24 – Masuri in directia protectiei naturii (atenuarea viiturilor prin reactivarea
zonelor inundabile si renaturarea cursurilor de apa; reducerea debitelor viiturilor prin
prezervarea si restaurarea zonelor umede, capabile sa acumuleze si sa retina apele in
cadrul spatiului hidrografic)
In urma procesului de desemnare a site-urilor Natura 2000 in bazinul hidrografic Crisuri
s-au desemnat 18 arii aflate in legatura cu mediul acvatic, aceste zone sunt defilee, lunci
inundabile, sectoare ale vaile raurilor mari, mlastini, zone umede, sau paduri care
influenteaza calitatea apelor care le strabate. Aceste zone, datorita importantei pe care o
au in mentinerea echilibrului ecologic din teritoriile respective si a rolului lor in
mentinerea calitatii bune a apelor (precum si din cauza obligatiilor care decurg din
legislatie) merita o protectie suplimentara, in special in ceea ce priveste protectia
habitatelor acvatice, cu elemnete de flora si fauna specifica.
In bazinul hidrografic Crisuri in urma lucrarilor ample de desecare si regularizare
majoritatea zonelor umede au disparut. Disparitia acestora creaza probleme multiple,
dintre care amintim distrugerea echilibrului ecologic al zonei, scaderea nivelului apelor
subterane, crestere intensitatii fenomenelor de inundatii si de seceta, scaderea capacitatii
bazinului de-a mentine apa, etc.
Pagina 454 din 525

În bazinul hidrografic Crişuri există zone protejate pentru habitate sau specii unde
apa este un factor important. Suprafaţa acestor zone este de aproape 2500 kmp,
reprezentând 16,8% din suprafata bazinului hidrografic Crişuri. O mare parte a acestor
zone protejate este situată în perimetrul Parcului Natural Apuseni, a Parcului Natural
Cefa precum şi în defileul râurilor Crişul Repede, Crişul Negru şi Crişul Alb.
Pagina 455 din 525

BIBLIOGRAFIE
1. Directiva Cadru privind Apa 2000/60/CE
2. Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 23.oct.2007,
privind evaluarea si gestionarea riscului la inundatii
3. Strategia Naţională de Management al Riscului la Inundaţii pe termen Mediu şi
Lung, aprobată de H.G.846/2010
4. Povară, R. – Meteorologie generală, Editura Fundaţiei “România de Mâine”,
Bucureşti, 2006
5. Institutul Naţional de Statistică - Anuarul Statistic al României (2010)
6. Site-ul Administraţiei Naţionale de Meteorologie – www.meteoromania.ro
7. Musteţea, A. – „Viituri excepționale pe teritoriul României. Geneză și efecte”,
teză de doctorat, Academia Română, București, 1996
8. Site-ul Administraţiei Bazinale de Apă Crişuri – http://www.rowater.ro
9. Anuarul de Gospodărirea Apelor in b.h.Crișuri. ABA Crișuri, 2010
10. Diaconu, C., Şerban, P., (1994) – Sinteze şi regionalizări hidrologice, Ed.Teh.,
Bucureşti
11. Şerban, P. şi colab., (1989) – Hidrologie dinamică, Ed. Teh., Bucureşti
12. Savin C. – Metoda hidrometrică de evaluarea dinamicii albiei minore, Seminar
Geografic “D.Cantemir” (2005)
13. Planul de Management al Bazinului Hidrografic Crișuri. ABA Crișuri, 2009
14. Sinteza studiilor de fundamentare a schemelor directoare de amenajare si
management pe bazine hidrografice. Componenta Plan de amenajare. Districtul de
bazin hidrografic Crisuri. INHGA 2010
15. INSSE – baza de date Tempo
16. Amenajarea complexa a bazinelor hidrografice
17. Nicolau C. si Gazdaru A. - “Organizarea, conducerea si eficienta lucrarilor de
imbunatatiri funciare”, Ed. Ceres, Bucuresti 1979
18. Date transmise de Administratia Bazinala de Apa Crisuri
Pagina 456 din 525

ANEXE
Anexa 2.1.- Distribuţia spaţială a precipitaţiilor medii anuale în intervalul 1901-2010
Tabel 2.1.1
Staţia
meteorologică in
Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie
anii de observatie
1901-2000
Satu Mare 39.8 35.9 35.0 44.8 63.1 81.4 69.4 62.2 45.6 46.0 47.3 53.3
Suceava 24.2 24.4 24.4 47.5 74.7 92.0 89.9 67.6 44.6 30.3 34.1 25.2
Oradea 36.3 32.1 35.5 48.1 65.5 83.3 64.3 56.2 47.1 44.0 48.6 52.2
Iaşi 29.7 26.9 28.4 43.9 55.9 82.6 69.3 56.0 45.3 32.5 37.0 29.7
Cluj - Napoca 26.3 26.4 25.4 46.4 74.4 90.0 79.0 72.7 42.7 37.5 31.6 30.6
Târgu Crişuri 28.4 28.7 26.3 49.0 73.8 90.0 80.0 69.7 43.7 41.7 36.7 32.5
Bacău 25.0 25.6 26.3 38.6 66.6 86.8 81.0 62.5 48.9 35.9 34.0 30.0
Timişoara 39.1 37.5 36.5 48.2 63.4 81.0 58.3 51.5 43.9 49.7 48.7 49.4
Deva 32.1 29.7 28.7 47.4 64.7 78.8 69.4 58.5 44.4 41.2 36.9 38.3
Sibiu 28.6 26.6 31.2 53.8 78.3 106.4 87.6 71.0 54.6 43.9 33.9 29.2
Vârfu Omu 71.6 79.5 76.6 86.0 106.9 140.1 135.5 105.7 65.8 59.6 55.5 68.5
Galaţi 30.0 26.0 24.0 38.1 50.5 66.3 47.9 40.3 39.5 34.4 34.3 32.6
Târgu Jiu 52.4 50.0 45.4 63.6 83.3 92.0 64.4 57.6 53.5 64.5 62.6 63.0
Pagina 457 din 525

Buzău 26.5 25.6 22.9 40.1 63.9 80.3 62.1 50.1 38.7 35.2 39.2 32.8
Calafat 39.0 36.1 37.0 47.8 60.0 63.2 46.4 36.0 39.3 47.1 52.0 48.9
Turnu Măgurele 35.8 32.3 34.4 42.0 56.7 64.7 52.6 38.6 37.6 41.2 45.4 40.3
Bucureşti - Filaret 39.5 33.3 38.1 46.0 68.1 85.5 59.2 50.0 40.6 42.9 47.8 41.4
Constanţa 28.8 26.3 24.9 28.7 36.6 42.2 33.7 29.8 29.7 33.7 39.6 34.3
Tabel 2.1.2
Staţia meteorologică
Satu Mare si anii de Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie
observatie
2001 44.7 34.0 95.8 28.8 19.7 138.1 120.0 67.3 143.8 9.5 35.4 18.0
2002 21.1 50.9 44.2 13.6 83.4 43.6 30.6 82.7 97.2 49.9 62.8 37.5
2003 62.1 43.3 4.7 28.7 26.0 11.2 40.0 3.6 30.0 181.4 35.2 35.5
2004 58.3 45.6 54.0 43.8 20.6 35.8 99.2 96.0 53.6 39.4 63.6 38.1
2005 46.0 45.7 25.1 81.8 70.4 57.8 98.9 142.8 55.6 12.8 25.6 94.4
2006 23.8 50.1 88.1 59.0 117.8 79.2 19.0 163.6 6.6 26.2 45.4 14.0
2007 61.0 67.9 23.5 4.5 68.2 47.8 88.0 94.0 115.6 59.2 60.9 18.3
2008 30.5 20.0 60.9 93.4 88.8 173.1 141.8 50.8 55.2 44.4 21.1 55.0
2009 33.3 28.3 59.5 17.6 50.8 80.6 20.2 53.4 9.2 108.0 91.1 76.9
2010 81.1 35.5 28.8 80.0 119.6 111.8 177.8 58.0 108.8 23.2 73.3 97.7
Pagina 458 din 525

Tabel 2.1.3
Suceava si anii de Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie
observatie
2001 20.1 17.2 33.3 60.5 29.9 94.1 91.4 73.4 148.4 42.6 63.5 14.2
2002 5.5 8.8 53.4 6.3 22.2 96.8 238.0 112.3 73.5 34.8 47.0 10.8
2003 18.6 18.2 20.2 20.1 16.6 29.8 252.5 58.0 23.8 50.6 10.9 15.7
2004 35.2 21.0 18.9 20.1 43.2 18.4 160.7 52.9 43.0 22.1 39.5 5.5
2005 36.0 40.2 19.7 100.6 108.5 116.9 45.3 223.4 20.5 44.4 29.7 23.0
2006 19.4 17.8 61.0 73.0 70.7 164.7 119.6 211.5 35.1 29.7 9.8 1.8
2007 10.1 45.2 41.8 32.9 53.9 30.7 105.8 135.1 67.3 87.0 43.4 34.3
2008 5.7 23.9 15.9 135.2 91.5 99.2 297.8 72.3 60.4 43.4 8.0 29.9
2009 45.3 18.9 29.2 8.4 82.2 154.8 120.8 23.7 20.1 62.9 18.7 37.1
2010 31.4 35.5 28.6 32.0 152.9 226.5 112.1 72.3 64.3 43.1 38.0 33.1
Tabel 2.1.4
Oradea si anii de Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie
observatie
2001 42.5 20.0 108.2 102.1 17.6 167.1 67.2 59.5 164.9 4.8 43.2 24.7
2002 8.6 35.9 13.0 17.9 24.7 49.5 49.0 81.8 84.4 52.2 52.0 62.3
Pagina 459 din 525

2003 61.5 50.8 11.9 47.1 26.6 25.7 63.5 0.0 43.1 90.5 37.6 36.8
2004 48.9 34.5 76.5 80.8 51.1 40.0 87.5 100.7 50.6 41.9 74.5 53.0
2005 21.6 53.1 46.1 69.7 57.8 54.6 75.6 131.2 42.8 6.8 14.3 82.3
2006 32.8 60.1 68.6 90.1 79.8 85.9 29.6 139.1 5.0 24.4 27.4 9.7
2007 36.8 69.3 13.0 3.2 80.6 50.5 61.4 82.4 91.2 75.1 62.6 29.4
2008 21.3 12.5 67.9 43.3 38.9 93.6 69.3 27.3 46.3 29.8 33.7 62.6
2009 22.2 36.1 60.2 13.3 27.1 97.6 21.9 89.4 8.4 91.5 86.3 55.6
2010 63.1 48.8 24.3 61.2 118.9 82.8 81.6 82.3 93.4 52.5 76.1 91.2
Tabel 2.1.5
Iasi si anii de Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie
observatie
2001 20.1 12.3 35.0 54.6 54.2 114.6 40.6 16.2 179.0 30.5 77.9 25.1
2002 10.1 3.2 31.9 15.3 31.1 42.0 171.8 33.2 29.8 60.5 64.6 4.1
2003 40.0 27.0 13.9 17.3 39.8 14.4 115.7 31.0 42.8 76.5 4.0 27.0
2004 61.3 42.9 20.0 24.4 33.3 12.2 107.3 135.6 60.9 19.6 52.7 11.7
2005 38.9 47.1 20.7 91.4 112.1 74.8 65.7 42.0 5.8 31.0 49.9 24.1
2006 28.7 5.4 85.5 54.5 65.6 77.6 93.8 56.0 15.8 27.9 8.6 1.4
2007 26.5 33.9 33.6 23.0 20.9 34.2 37.6 79.6 60.7 47.7 50.1 65.8
2008 10.6 4.6 35.3 96.9 57.8 93.4 147.7 59.4 54.2 34.2 17.6 62.0
Pagina 460 din 525

2009 54.1 57.0 30.6 1.1 30.8 57.1 30.1 36.8 7.7 86.6 3.0 49.9
2010 47.2 36.8 13.1 24.9 61.4 139.5 25.2 49.9 51.5 40.8 45.3 45.6
Tabel 2.1.6
Cluj-Napoca si anii de Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie
observatie
2001 36.2 21.6 59.8 86.9 30.8 108.6 218.4 51.6 134.6 14.2 43.0 13.7
2002 15.3 12.3 22.9 34.9 38.0 57.0 81.8 53.2 41.2 37.8 45.4 28.6
2003 44.6 8.5 19.8 16.7 34.8 8.6 128.4 3.0 28.6 58.2 39.2 12.5
2004 39.8 34.6 27.3 77.6 45.6 47.2 109.7 66.2 65.8 25.0 86.4 15.2
2005 37.5 30.4 27.4 126.8 52.6 98.0 126.6 142.4 63.2 17.8 19.9 45.4
2006 6.2 23.6 78.7 90.8 76.8 145.0 38.6 173.8 8.8 24.6 12.0 19.6
2007 31.2 42.2 36.2 14.2 130.6 46.8 92.4 160.0 96.0 103.4 39.9 13.4
2008 19.8 23.1 36.7 54.0 68.8 101.6 162.6 34.0 38.4 50.6 18.9 66.5
2009 15.9 40.7 72.0 10.0 34.2 129.8 54.4 47.0 5.0 91.2 50.1 43.5
2010 45.9 39.3 25.4 51.8 139.0 166.8 97.8 58.2 73.2 28.0 26.1 60.3
Pagina 461 din 525

Tabel 2.1.7
Targu Mures si anii Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie
de observatie
2001 32.2 20.7 37.7 84.4 70.8 102.2 79.6 57.7 127.3 35.9 72.2 19.2
2002 8.1 12.1 17.0 14.6 39.9 143.4 53.2 118.2 81.3 38.6 46.1 22.8
2003 55.7 18.5 15.5 32.5 26.0 30.8 105.0 27.2 42.2 74.0 29.5 24.2
2004 42.7 31.9 34.3 57.2 63.0 77.7 81.8 80.0 65.8 24.4 48.3 30.5
2005 37.3 43.4 32.5 66.0 91.6 70.6 131.4 227.7 54.4 12.2 32.6 52.9
2006 15.5 27.9 63.1 76.4 59.0 120.6 66.6 130.2 41.4 16.2 16.7 19.2
2007 30.8 33.2 25.8 11.6 96.6 37.0 86.8 138.8 119.8 86.6 56.2 22.9
2008 15.2 6.9 68.8 95.4 63.0 66.8 107.0 19.4 33.4 79.4 53.2 36.4
2009 15.8 29.0 53.6 5.3 50.5 88.6 36.9 51.6 10.0 93.2 47.8 60.0
2010 43.7 46.8 48.2 102.8 101.8 132.4 74.2 25.8 48.4 28.6 33.2 49.6
Tabel 2.1.8
Bacau si anii de Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie
observatie
2001 18.4 17.7 35.7 42.7 32.9 121.8 161.0 24.0 105.0 29.1 48.9 25.8
Pagina 462 din 525

2002 9.6 1.6 32.8 29.7 55.4 39.6 290.2 54.0 16.5 44.1 42.7 20.1
2003 21.9 18.7 25.5 28.9 5.2 51.0 147.9 36.8 46.1 65.3 7.0 10.3
2004 41.7 21.8 25.8 81.6 40.9 26.0 148.8 61.4 41.6 21.4 39.9 12.5
2005 17.1 49.5 29.8 66.8 171.4 106.8 185.0 68.4 38.4 55.2 30.2 22.3
2006 29.7 15.9 47.3 64.4 66.8 117.2 86.8 122.6 30.2 18.8 4.0 6.2
2007 15.0 21.6 55.9 38.6 27.7 18.2 54.4 71.6 76.7 117.6 45.7 61.1
2008 16.9 7.5 18.2 102.0 69.0 110.2 89.2 47.8 23.0 51.4 17.6 48.1
2009 56.9 43.4 13.2 12.1 61.2 162.8 53.8 42.4 26.6 60.9 25.1 44.1
2010 34.7 43.2 29.2 43.0 92.2 184.8 171.4 39.8 52.4 61.4 36.9 36.6
Tabel 2.1.9
Timisoara si anii de Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie
observatie
2001 35.4 18.6 58.8 79.6 31.8 130.2 58.6 30.6 146.5 15.4 66.1 14.0
2002 8.7 10.5 7.6 47.1 53.1 74.8 62.2 98.6 48.2 52.6 42.7 66.7
2003 69.0 26.7 10.2 46.3 51.4 80.5 55.4 4.2 66.3 113.2 31.3 22.5
2004 60.0 40.3 18.0 59.1 66.2 34.8 45.2 76.9 55.6 62.8 127.0 60.8
2005 32.3 67.8 45.5 154.4 49.8 35.1 45.2 142.4 84.6 25.6 20.4 88.2
2006 30.3 41.7 49.3 78.8 50.2 87.8 50.4 98.0 24.6 17.4 31.3 21.3
2007 26.4 92.0 56.8 4.4 69.4 65.2 46.4 65.0 62.1 53.0 85.9 22.6
Pagina 463 din 525

2008 21.0 8.8 61.4 44.7 49.0 157.0 45.7 24.8 51.5 17.5 53.1 55.1
2009 27.3 24.3 48.4 22.8 44.8 111.6 41.1 28.5 4.8 80.4 105.5 84.5
2010 65.0 76.5 32.9 56.6 118.0 131.3 25.0 81.8 40.5 40.0 48.1 74.6
Tabel 2.1.10
Deva si anii de Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie
observatie
2001 37.9 20.9 42.0 78.4 39.6 112.3 160.8 37.6 104.5 20.6 63.5 28.4
2002 7.3 7.4 15.2 31.4 47.2 43.8 81.3 71.6 77.2 39.3 48.3 23.5
2003 28.8 7.4 7.9 53.3 49.9 14.6 42.7 7.4 69.6 97.4 19.7 16.5
2004 54.8 40.9 40.8 74.8 81.2 58.8 117.6 85.6 46.4 42.3 76.7 32.2
2005 23.2 36.1 45.7 92.6 77.1 82.0 122.4 122.1 40.8 10.8 31.3 68.6
2006 12.3 14.6 64.6 85.8 68.8 85.6 55.6 214.4 12.0 15.0 19.1 23.5
2007 52.1 53.3 30.4 9.6 89.4 79.0 38.6 122.2 76.2 56.0 42.8 6.3
2008 23.1 12.3 67.3 64.6 32.2 50.6 110.8 12.8 39.6 57.8 65.8 44.3
2009 19.0 20.2 51.0 14.6 48.0 99.0 69.4 70.8 3.6 66.6 60.8 62.9
2010 47.4 40.2 34.4 62.6 116.2 142.2 105.0 25.0 55.6 34.8 28.2 67.5
Pagina 464 din 525

Tabel 2.1.11
Sibiu si anii de Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie
observatie
2001 12.9 19.9 24.0 88.4 42.4 149.0 112.2 54.5 151.6 10.8 56.6 6.4
2002 7.1 7.4 19.8 46.9 30.8 54.0 165.0 76.7 77.2 30.0 42.0 16.1
2003 25.8 16.9 33.2 51.5 49.9 2.5 100.6 4.1 83.5 94.5 20.0 19.1
2004 49.3 25.6 19.3 78.2 61.1 44.8 127.9 73.8 85.4 35.2 73.0 20.3
2005 40.7 51.1 29.1 98.2 94.6 80.6 107.8 227.6 37.8 8.4 44.1 43.4
2006 19.7 21.6 70.8 67.3 70.9 57.2 93.6 209.2 38.6 41.8 11.1 27.0
2007 35.2 36.1 47.0 15.4 105.0 46.0 75.0 182.0 99.0 64.7 50.8 21.1
2008 9.7 15.7 34.7 80.0 86.0 138.3 103.3 54.7 47.4 82.2 23.0 32.8
2009 25.1 51.2 34.2 4.6 38.6 113.6 154.4 65.4 7.4 87.2 19.3 42.7
2010 46.0 18.6 45.1 81.4 72.8 176.5 70.7 87.9 16.8 29.0 32.0 41.7
Tabel 2.1.12
Varfu Omu si anii de Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie
observatie
2001 28.1 61.8 33.9 44.0 64.4 193.5 125.6 94.6 139.7 33.4 80.1 38.0
2002 19.3 17.6 41.8 71.4 61.1 74.8 98.1 125.2 62.6 35.8 50.6 53.3
Pagina 465 din 525

2003 20.2 20.2 51.6 62.9 48.2 106.9 113.8 49.6 67.5 92.4 15.5 37.3
2004 63.9 54.6 40.2 45.1 73.5 64.7 156.1 99.8 66.0 31.4 82.0 41.5
2005 147.3 55.3 40.6 55.7 110.4 125.7 168.8 114.7 71.0 30.7 33.1 67.8
2006 51.3 55.7 73.3 46.1 74.7 88.2 130.0 84.5 55.5 26.4 41.6 22.8
2007 36.9 32.1 54.8 58.8 110.3 79.8 19.4 178.7 102.3 64.9 81.5 56.2
2008 41.2 28.4 106.0 89.3 100.9 124.0 282.4 31.6 129.5 47.2 35.5 72.7
2009 67.8 71.8 119.2 43.5 97.0 143.5 202.9 119.0 31.8 92.6 63.0 48.4
2010 79.6 100.3 84.7 80.6 127.3 223.4 161.3 172.6 122.4 40.6 58.2 116.1
Tabel 2.1.13
Galati si anii de Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie
observatie
2001 4.8 22.7 50.7 41.0 40.3 136.8 28.8 12.5 119.4 19.4 30.8 25.9
2002 7.1 6.2 59.8 44.0 5.8 54.0 117.0 72.8 15.6 102.6 69.0 17.8
2003 55.7 29.0 19.9 27.9 34.8 12.0 42.4 25.2 57.7 51.1 12.4 31.5
2004 51.0 18.9 31.9 34.9 68.5 72.9 87.7 123.1 32.4 16.8 41.7 33.7
2005 35.8 44.8 36.5 30.9 56.9 97.7 210.1 72.0 50.5 11.6 79.0 32.7
2006 26.8 17.7 56.2 70.4 51.2 9.7 14.8 65.9 43.2 9.6 8.5 26.4
2007 43.9 26.3 50.4 22.1 22.0 21.6 0.6 36.4 39.8 96.0 65.3 75.2
Pagina 466 din 525

2008 18.8 1.3 22.0 32.6 36.6 30.7 37.4 11.3 81.2 18.6 18.0 43.7
2009 60.3 21.8 43.4 22.2 30.2 37.2 56.2 5.8 62.0 47.2 15.2 91.4
2010 43.6 56.5 34.9 16.6 80.2 99.0 73.0 6.2 57.6 101.2 23.0 90.6
Tabel 2.1.14
Targu Jiu si anii de Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie
observatie
2001 55.5 25.0 58.5 93.8 50.8 143.0 96.6 18.3 91.8 7.7 45.3 9.2
2002 1.1 1.9 1.4 40.3 50.5 73.8 204.6 112.7 73.2 77.8 41.4 119.4
2003 83.4 20.7 4.8 113.0 70.8 7.2 68.2 26.6 128.8 174.1 49.7 33.2
2004 91.0 66.3 44.1 69.5 102.2 150.2 135.6 73.5 67.5 40.4 131.8 35.2
2005 71.1 91.3 66.2 60.0 76.6 63.8 251.8 160.2 118.6 12.6 58.2 91.5
2006 75.9 42.8 108.2 83.2 66.4 139.8 77.8 186.4 39.4 3.0 7.6 41.4
2007 43.7 26.0 82.2 2.4 122.8 86.4 19.0 224.4 81.6 232.6 116.8 44.4
2008 23.1 14.8 48.0 73.2 40.2 91.8 91.5 27.6 130.2 60.4 28.4 115.5
2009 76.1 41.6 22.6 34.2 52.8 98.8 76.2 70.4 28.4 105.0 90.5 106.3
2010 87.1 80.8 52.3 69.2 71.0 143.2 68.4 66.4 50.8 93.0 93.9 105.3
Pagina 467 din 525

Tabel 2.1.15
Buzau si anii de Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie
observatie
2001 11.1 25.0 49.2 41.6 37.4 69.1 58.2 9.2 111.7 7.6 9.9 13.0
2002 14.7 2.0 12.8 26.0 19.8 75.7 162.2 41.4 39.8 91.6 36.9 29.5
2003 36.6 14.4 12.1 28.4 13.4 25.1 92.0 34.6 48.8 76.5 18.0 12.7
2004 33.8 15.4 29.8 14.8 42.2 54.0 66.4 118.0 56.8 18.6 32.3 17.9
2005 14.1 43.7 29.3 31.2 92.4 106.6 172.3 124.0 54.2 6.4 48.6 30.9
2006 38.7 5.8 33.1 64.6 81.2 110.1 67.3 95.3 14.2 16.8 7.1 14.5
2007 18.4 7.1 45.4 18.0 47.4 44.7 39.6 134.8 40.0 72.0 44.1 30.9
2008 3.2 2.9 10.0 56.0 70.2 53.7 32.6 9.8 36.6 52.2 32.4 26.6
2009 42.9 11.3 42.3 26.6 52.6 90.0 32.8 36.0 32.6 54.0 28.5 29.6
2010 26.0 52.3 28.1 37.2 65.0 81.6 45.8 21.2 46.6 46.0 13.2 50.8
Tabel 2.1.16
Calafat si anii de Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie
observatie
2001 14.5 36.6 49.0 66.1 26.4 111.3 64.5 8.4 71.4 2.2 14.4 12.1
Pagina 468 din 525

2002 9.2 0.2 8.3 54.2 47.2 60.4 113.7 112.0 112.1 67.5 26.3 91.3
2003 57.8 8.8 3.5 57.2 72.4 31.8 40.0 21.2 70.0 117.8 33.3 32.7
2004 60.0 29.3 36.9 27.4 39.2 44.6 23.6 16.8 61.0 33.6 52.5 18.9
2005 51.4 50.6 30.1 48.4 102.4 38.8 85.4 183.4 71.2 38.6 56.4 52.8
2006 37.7 60.8 60.0 68.9 28.6 82.8 58.4 81.8 7.2 20.4 11.3 39.1
2007 16.5 18.5 35.4 0.2 86.5 41.6 1.4 73.3 46.2 143.1 89.5 31.5
2008 34.0 4.4 15.0 42.8 40.5 93.3 65.8 12.6 81.4 45.4 9.2 92.0
2009 54.6 50.1 34.5 12.3 25.6 118.2 48.2 63.3 23.8 91.0 62.6 105.7
2010 35.6 75.9 75.0 43.9 35.5 73.6 20.2 33.2 9.2 90.1 30.8 67.1
Tabel 2.1.17
Turnu Magurele si Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie
anii de observatie
2001 21.6 41.6 42.5 82.6 43.0 87.7 39.8 17.1 76.4 2.6 26.0 34.4
2002 20.6 4.2 27.8 32.7 82.0 78.7 71.2 114.2 80.1 73.4 29.9 45.8
2003 38.6 11.0 14.4 51.0 63.6 13.9 13.3 9.8 73.6 89.1 39.4 46.2
2004 30.0 16.7 35.3 13.1 48.5 74.7 33.6 17.0 46.7 10.2 14.6 29.8
2005 60.0 38.2 30.5 34.1 102.4 78.3 131.5 185.6 115.0 13.3 29.8 22.9
2006 37.9 28.2 66.1 29.1 29.7 86.1 27.5 61.7 54.5 21.3 5.7 26.9
Pagina 469 din 525

2007 14.8 31.1 35.4 2.7 57.7 35.0 15.4 74.6 84.3 96.7 80.5 67.4
2008 78.2 4.1 11.3 73.6 56.4 60.8 30.1 2.0 51.6 67.2 16.5 20.3
2009 29.8 71.8 30.8 17.8 24.0 76.2 35.0 15.2 39.8 62.7 19.5 63.7
2010 51.6 69.9 49.6 45.0 63.6 99.6 68.1 18.5 40.2 66.3 12.9 59.4
Tabel 2.1.18
Bucuresti-Filaret si Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie
anii de observatie
2001 19.6 66.8 65.1 54.6 31.7 123.6 38.0 16.4 29.4 3.1 53.0 21.2
2002 14.3 18.2 26.1 28.3 6.9 60.0 84.9 61.2 48.1 93.0 60.1 70.7
2003 40.6 25.3 43.3 39.6 11.5 28.1 53.2 6.3 148.7 106.8 64.6 73.9
2004 37.1 20.2 34.5 15.6 108.4 52.8 58.8 92.5 27.6 22.4 65.9 46.2
2005 63.0 61.0 31.6 17.0 99.5 90.7 125.8 105.4 316.5 115.3 50.9 32.3
2006 35.0 30.4 65.7 61.8 40.8 39.2 59.0 64.8 45.5 25.0 25.4 12.2
2007 31.7 17.1 44.4 3.5 41.8 82.1 24.3 105.8 31.8 65.9 80.9 81.2
2008 50.7 7.9 6.3 77.7 60.5 34.4 59.7 0.4 61.0 25.9 25.4 24.9
2009 66.3 39.1 31.1 16.3 50.4 88.7 125.8 70.2 55.9 61.1 19.6 61.2
2010 65.8 86.1 54.1 45.2 115.2 68.1 34.7 24.0 34.2 49.7 9.8 72.7
Pagina 470 din 525

Tabel 2.1.19
Constanta si anii de Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie
observatie
2001 5.5 58.5 53.1 48.6 30.1 30.9 2.7 29.6 71.4 2.8 47.3 19.9
2002 15.1 4.7 82.1 16.6 19.3 21.2 20.4 50.6 57.1 65.3 34.0 45.2
2003 53.0 14.9 16.9 25.4 5.2 9.1 32.9 0.2 80.1 63.7 25.5 23.3
2004 51.3 20.2 25.9 2.3 100.2 59.0 38.3 259.2 27.4 13.5 5.9 71.4
2005 55.2 51.3 24.9 33.6 22.2 36.9 84.4 7.1 149.8 64.4 93.9 26.2
2006 20.0 31.8 68.4 25.4 82.6 12.4 76.6 50.6 46.6 4.0 27.8 12.2
2007 28.1 16.4 35.2 21.2 19.2 21.4 4.0 84.4 54.8 53.4 107.8 47.8
2008 39.8 0.5 24.2 108.6 52.8 50.2 27.4 1.8 20.6 9.6 39.4 49.0
2009 37.8 36.6 14.4 24.7 49.1 4.4 106.6 5.8 44.6 50.2 5.6 81.9
2010 47.3 66.9 46.3 15.0 37.4 83.0 91.2 0.2 33.6 81.0 22.3 59.6
Pagina 471 din 525

Anexa 2.2. - Repartiţia teritorială a precipitaţiilor medii multianuale
Pagina 472 din 525

Anexa 2.3.- Repartiţia staţiilor meteorologice
Pagina 473 din 525

Anexa 2.4.- Repartiţia lunară a numărului de zile cu precipitaţii în intervalul 1.01.2001-31.12.2006
Tabel 2.4.1
Staţia meteorologică Ghilesti

An/luna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
2001 8 6 14 5 3 12 14 2 13 3 9 6
2002 4 5 4 4 7 7 5 9 9 9 10 7
2003 9 5 0 7 6 1 8 1 8 9 6 5
2004 9 8 4 8 8 11 12 7 6 7 7 6
2005 2 5 3 7 7 6 14 11 5 2 5 11
2006 3 6 11 13 11 8 4 16 2 5 6 3
Tabel 2.4.2
Staţia meteorologică Criscior

An/luna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
2001 9 12 16 8 6 15 11 6 16 5 12 4
2002 5 5 4 6 5 7 10 13 8 9 9 10
2003 10 2 3 11 6 5 15 2 6 17 6 6
Pagina 474 din 525

2004 13 14 11 10 15 11 15 6 6 8 11 7
2005 14 11 11 11 11 7 13 14 8 3 6 16
2006 5 10 16 12 12 18 5 14 4 4 7 4
Tabel 2.4.3
Staţia meteorologică Brazi

An/luna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
2001 11 8 14 8 7 13 11 5 15 4 11 2
2002 6 8 5 5 6 6 14 10 11 10 8 11
2003 10 5 4 10 5 3 13 1 4 14 7 7
2004 13 12 10 10 10 6 12 7 3 8 12 7
2005 12 13 13 11 10 9 11 15 4 6 5 16
2006 5 10 13 12 7 10 6 10 2 2 8 6
Tabel 2.4.4
Staţia meteorologică Talpos

An/luna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
2001 7 1 10 6 4 13 10 4 17 1 7 3
2002 5 3 2 3 5 7 7 10 7 6 5 9
2003 10 5 1 7 4 3 6 0 5 10 5 3
Pagina 475 din 525

2004 12 11 7 9 7 8 9 4 6 6 8 4
2005 4 3 5 9 4 5 8 11 7 2 3 9
2006 3 6 9 11 10 8 2 8 3 3 5 2
Tabel 2.4.5
Staţia meteorologică Beius

An/luna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
2001 10 7 17 7 4 14 11 3 17 3 11 3
2002 5 8 6 7 7 7 12 10 12 13 8 12
2003 11 6 2 14 4 5 12 0 7 11 7 6
2004 10 14 11 8 10 11 8 7 7 7 12 6
2005 11 7 7 12 14 4 12 12 6 8 6 17
2006 6 12 13 15 12 9 4 16 4 3 7 6
Tabel 2.4.6
Staţia meteorologică Poiana

An/luna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
2001 9 9 16 8 10 17 11 5 19 4 14 3
2002 7 14 4 10 6 9 11 14 13 8 13 12
Pagina 476 din 525

2003 11 6 6 10 8 6 17 0 8 14 7 7
2004 15 15 10 13 13 12 10 9 10 8 14 9
2005 13 11 11 13 14 9 14 16 5 7 6 16
2006 6 14 15 14 10 12 9 14 2 3 10 5
Tabel 2.4.7
Staţia meteorologică Valea Draganului

An/luna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
2001 9 11 18 9 6 17 17 7 18 2 14 4
2002 7 11 5 9 14 7 14 12 15 12 10 10
2003 10 6 7 12 9 5 18 1 6 15 9 8
2004 12 16 8 13 11 13 13 9 7 7 13 11
2005 15 9 8 11 13 7 15 15 6 5 4 12
2006 4 12 18 15 9 13 4 15 5 4 9 4
Tabel 2.4.8
Staţia meteorologică Vadu Crisului

An/luna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
2001 9 9 15 7 3 16 16 4 18 3 14 4
2002 6 8 5 6 10 7 12 13 13 14 10 10
Pagina 477 din 525

2003 9 6 5 11 6 3 8 1 6 12 8 7
2004 10 13 7 10 10 10 8 9 6 8 13 9
2005 12 9 6 13 10 7 12 17 8 4 5 13
2006 5 13 12 14 11 11 5 11 3 4 9 6
Anexa 2.5.- Repartiţia lunară a cantităţilor de precipitaţii în intervalul 1.01.2001-31.12.2006
Tabel 2.5.1
Staţia meteorologică Ghilesti

An/luna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
2001 35.4 22.4 79.2 47.3 12.3 124.2 132.5 55.8 125.6 8.4 60.4 17.8
2002 10.7 25.9 18.4 15 33.3 60.6 28.5 77.4 72.5 36.4 40.1 30.5
2003 58.1 36.5 2.1 22.6 30.3 6.6 111.7 2.8 54.5 85.7 31.2 41.7
2004 37.4 20.3 14.7 37 26.9 45.8 140.4 61.3 44.1 31.6 56.5 36.2
2005 20.7 26.5 13.1 57.7 46 62.9 91 151.2 40.2 4.6 20.8 41.1
2006 16.7 31.6 50 73.2 81.6 73.2 12.5 170.5 5.5 33.6 17 7
Pagina 478 din 525

Tabel 2.5.2
Staţia meteorologică Criscior

An/luna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
2001 40.3 35.6 71.4 92.9 52.7 115.7 216.1 50.1 156.1 31.3 80.2 17.2
2002 17.7 12 21.2 20.9 43.8 44.3 70.4 150.2 87.5 43.7 56.7 40.9
2003 61.4 10.9 17.4 56.9 61.1 24 169.2 5.5 69.1 141.7 41.9 25.8
2004 63.4 64.6 60.7 84.8 86.9 66.4 140.6 47.4 80.2 57.4 96.1 52.1
2005 41.7 49.1 73.6 135.2 69 77.5 188.4 129.9 52.5 17.9 30.2 107.3
2006 23.6 47.4 114.2 108.2 93.2 185.1 75.5 156.7 28.1 18.4 35 22.7
Tabel 2.5.3
Staţia meteorologică Brazi

An/luna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
2001 56.5 26.5 98.7 90.2 63.4 174.1 128.2 45.2 192 23.8 81.9 31.8
2002 17.8 25.5 37 30.1 44.1 46 73.9 108.9 111 41.8 58.1 44.2
2003 79.8 23.6 17.5 76.6 70.8 44.2 106.9 2 65.6 151.8 28.7 36.1
2004 82.1 74.5 56.8 66.9 47.5 29.9 108 67.7 123.4 70 144.7 58.7
2005 50.7 62.8 95.8 145.5 96.3 111.7 192.7 167.6 55.3 27.2 33.4 106.1
2006 36.2 35.5 125.6 137.2 80.4 143.9 39.5 146 41.4 11.1 47.3 23.5
Pagina 479 din 525

Tabel 2.5.4
Staţia meteorologică Talpos

An/luna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
2001 23.9 5.8 56.1 77.6 54.7 136.5 91.6 17.8 93.7 2.4 23.8 13.8
2002 20 14.3 6 9.9 10.8 48 55.3 69.9 52.4 22.2 43.5 35.9
2003 57.7 41.3 15.9 28.5 24.6 25.7 54.8 0 41.5 64 30.4 27.2
2004 55.1 47.3 58.5 72.5 44.1 54.1 109.4 102.7 38.9 25.7 59.4 28.5
2005 12.3 13 18.7 45.1 42.7 41.6 97 94.1 40.7 9.5 12.5 39.2
2006 9.2 24.1 43.1 48.9 46.6 82.7 3.7 90.2 9.1 17 15.2 5.2
Tabel 2.5.5
Staţia meteorologică Beius

An/luna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
2001 52.3 32.5 108 117.5 14.3 128.1 104 37.4 176.8 13.6 91.5 27.3
2002 22.8 40.8 31.5 21.1 82 45.8 58.6 159.5 84.4 40.4 51.1 62.7
2003 75.4 46.4 14.5 53.9 24.2 35.9 120 0.8 76.2 95.3 29.2 37.6
2004 61.7 75 68.3 79 55 81.1 158.7 110.6 84.6 45.8 107.2 43.4
2005 55.1 31.1 49.5 104 124.6 47.3 163.6 110.3 46.1 27.9 30.3 98.9
2006 23.6 38.5 109.7 159.4 123.3 74.9 27.2 144.2 10.5 34.7 40.6 28.1
Pagina 480 din 525

Tabel 2.5.6
Staţia meteorologică Poiana

An/luna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
2001 75.6 48.1 153.9 175.2 72 210.6 180.9 122.3 293.2 27.1 131.8 46.9
2002 37.2 56.9 37.5 43.9 81.5 57.1 85.8 207.3 166.8 54.7 67.8 61.2
2003 86.1 53.4 31.5 51.8 71.3 25.7 194.2 0.9 77.6 194.4 60.2 37.2
2004 76.7 129.4 92.8 125.8 110.1 78.4 151.7 97.8 128.5 68 161.9 61
2005 41.7 51.6 94 190.7 143.1 68.3 249.5 160.5 56.4 29.5 55.5 125
2006 58.8 70.6 167.9 128.7 109.7 157.7 93.1 179.6 21 45.3 61.7 32.3
Tabel 2.5.7
Staţia meteorologică Valea Draganului

An/luna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
2001 35.3 45.4 127.3 113.8 52.5 148.6 243.5 78.2 192.3 8.7 87.7 72.6
2002 32.2 62.7 42.5 40.7 97.9 53.1 99.1 104.9 69.7 54 51 61.9
2003 41.2 31.4 30.9 45.1 59.9 23.9 146.1 6.2 68.4 105.8 46.1 42
2004 59.3 74.8 47.5 111 77.2 82.6 166.8 82.1 83.4 41.3 151.7 34.3
2005 54.4 28.1 58.8 90.5 119.2 83.2 171.7 146 52.1 23.1 31.5 40.1
2006 20.1 32.1 177.8 114.2 149.6 114.1 49.7 140.5 25.3 33.1 59.8 17.6
Pagina 481 din 525

Tabel 2.5.8
Staţia meteorologică Vadu Crisului

An/luna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
2001 35.2 26.6 109.2 73.7 26.8 120.4 149.1 82.4 154.6 12.1 98 60.1
2002 20.5 32.5 22.2 21.3 87.2 61.8 101.3 117.4 120 45 48 50.5
2003 64.3 60.7 12.5 34.4 30.6 21.3 69.3 1.2 52.2 88.1 34 43.9
2004 52.6 50.1 58.4 92.4 66.9 86.2 162.5 84 69.2 43.9 122.8 45.3
2005 48 30.1 50.9 87.9 81.2 47.7 111.9 156.4 55.2 13.5 18.5 57.7
2006 29.1 42.6 136.2 113.6 136 114.7 56 202 28.1 34.9 64.8 18.6
Pagina 482 din 525

Anexa 3.1- Repartiţia staţiilor hidrometrice din bazinul hidrografic

Crişuri
Pagina 483 din 525

Anexa 4.1.
Pagina 484 din 525

Pagina 485 din 525

Pagina 486 din 525

Anexa 4.2.
Pagina 487 din 525

Pagina 488 din 525

Anexa 6.1. – Caracteristici generale indiguiri
Pagina 489 din 525

H_Med_Dig - Lungime Km
Denumire Îndiguire Clasa Km Aval Localitate Judet CursApa Unitatea
m- Dig -km- Amonte
DIG MAL STANG BARCAU-IP 2 1.8 I 90.1 92.0 IP SALAJ BARCAU S.G.A. Bihor
MARGHITA-ABRAM MAL STANG 2 4.0 I 61.8 65.8 MARGHITA BIHOR BARCAU S.G.A. Bihor
MARGHITA-S.I.R.D.E.S.C. MAL STANG 2.5 0.1 I 43.7 43.8 MARGHITA BIHOR BARCAU S.G.A. Bihor
CIUHOI-SANIOB MAL DREPT 2.5 2.6 I 41.0 43.6 CIUHOI BIHOR BARCAU S.G.A. Bihor
BOCSIG VARSAND MAL DREPT 4 66.9 III 0.0 76.4 BOCSIG ARAD CRISUL ALB S.H. Crisul Alb
SICULA-VARSAND MAL STANG 3.5 47.6 III 0.0 48.8 SICULA ARAD CRISUL ALB S.H. Crisul Alb
TARCAIA MAL STANG 2.5 2.3 I 116.5 118.8 TARCAIA BIHOR CRISUL NEGRU S.G.A. Bihor
GRADINARI MAL DREPT 2.5 2.5 I 122.0 GRADINARI BIHOR CRISUL NEGRU S.G.A. Bihor
UILEACU DE BEIUS MAL DREPT 2.5 3.2 I 100.2 104.4 UILEACU DE BIHOR CRISUL NEGRU S.G.A. Bihor
DIG MAL DREPT RAPA 1 0.6 I 66.0 RAPA BIHOR CRISUL NEGRU S.G.A. Bihor
DIG MAL STANG TAUT-BATAR 196 BH 4 2.6 I 42.3 45.5 TAUT BIHOR CRISUL NEGRU S.G.A. Bihor
BRAD MAL DREPT 5014 HD 0 0.0 I 193.0 BRAD HUNEDOARA CRISUL ALB S.H. Crisul Alb
TAUT-ANT MAL DREPT 3 BH 4 46.2 I 0.0 46.2 ANT BIHOR CRISUL NEGRU S.G.A. Bihor
INDIGUIRE CRISUL NEGRU MD AMONTE-AVAL POD 2 1.4 I 59.9 TINCA BIHOR CRISUL NEGRU S.G.A. Bihor
DIG MAL DREPT TINCA 2 1.0 I 59.1 TINCA BIHOR CRISUL NEGRU S.G.A. Bihor
GURAHONT MAL DREPT V.SIGHISOARA 3037 AR 2.5 0.5 I 0.5 1.0 GURAHONT ARAD SIGHISOARA S.H. Crisul Alb
DIG IACOBINIMS.V.SIGHISOARA 3046 AR 0 0.3 I 7.1 7.5 IACOBINI ARAD SIGHISOARA S.H. Crisul Alb
DIG MAL STANG AFL.DREAPTA C.ALB-REVETIS 2 0.2 I 106.0 REVETIS ARAD CRISUL ALB S.H. Crisul Alb
SEPREUS-ZERIND MAL STANG 3.8 104.0 IV 0.0 0.0 SEPREUS ARAD TEUZ S.H. Crisul Alb
DIG SEBIS PRUNISOR 3 8.4 IV 64.5 72.9 SEBIS ARAD TEUZ S.H. Crisul Alb
SINTEA MARE-ZERIND MAL DREPT 2 16.6 IV 0.0 0.0 SINTEA MARE ARAD TEUZ S.H. Crisul Alb
DIG SEBIS PRUNISOR 3 8.4 I 64.5 72.9 SEBIS ARAD TEUZ S.H. Crisul Alb
ROGOZ-SIMBATA MAL DREPT 100 BH 2 1.6 I 5.7 ROGOZ BIHOR TOPA (RIU) S.G.A. Bihor
SEBIS MAL DREPT V.SEBIS 2.5 1.7 I 1.5 3.2 SEBIS ARAD SEBIS (DEZNA) S.H. Crisul Alb
SEBIS MAL STANG V.SEBIS 3034 AR 2.5 1.7 I 3.2 4.9 SEBIS ARAD SEBIS (DEZNA) S.H. Crisul Alb
DIG GURAHONT V.SGHISOARA 3047 AR 0 0.0 IV 0.9 1.0 GURAHONT ARAD SIGHISOARA S.H. Crisul Alb
GURAHONT MAL STANG 3036 AR 2 0.8 III 130.0 GURAHONT ARAD CRISUL ALB S.H. Crisul Alb
VATA DE JOS MAL STANG 5007 HD 2.5 0.3 I 175.8 VATA DE JOS HUNEDOARA CRISUL ALB S.H. Crisul Alb
DIG V.ALMASULUI 2.5 1.7 I 0.0 1.7 CIUHOI BIHOR ALMAS S.G.A. Bihor
MARGHITA-CHIRIBIS MAL STANG 2 2.3 I 59.6 62.0 MARGHITA BIHOR BARCAU S.G.A. Bihor
ABRAMUT-SANIOB MAL DREPT 2.5 9.8 I 44.2 54.0 SANIOB BIHOR BARCAU S.G.A. Bihor
SALARD-FRONTIERA MAL STANG 3 17.5 I 20.8 40.8 SALARD BIHOR BARCAU S.G.A. Bihor
MARGHITA-ABRAMUT MAL STANG 2.5 8.0 I 54.0 62.0 MARGHITA BIHOR BARCAU S.G.A. Bihor
DIG MAL DREPT BARCAU-IP 1.5 1.3 I 89.6 90.9 IP SALAJ BARCAU S.G.A. Bihor
CIUHOI-SALARD MAL STANG 2.5 7.1 I 36.9 44.0 CIUHOI BIHOR BARCAU S.G.A. Bihor
SANIOB-SALARD MAL DREPT 2.5 4.1 I 36.7 40.8 SANIOB BIHOR BARCAU S.G.A. Bihor
MARGHITA-I.T.A. MAL STANG 2.5 0.4 I 43.8 43.8 MARGHITA BIHOR BARCAU S.G.A. Bihor
DIG BELIU TALPOS 4 23.6 I 0.0 0.0 BELIU ARAD BELIU S.H. Crisul Alb
DIG BELIU-TAUT 2.5 31.1 I 0.0 0.0 BELIU ARAD BELIU S.H. Crisul Alb
BOROD-GHEGHIE MAL STANG 1.5 0.2 I 3.0 3.2 GHEGHIE BIHOR BOROD (BOROZEL) S.G.A. Bihor
CRISCIOR MAL STANG - 5008 HD 1.2 0.5 I 14.0 14.5 CRISCIOR HUNEDOARA BUCURESCI S.H. Crisul Alb
DIG MAL DREPT CANALUL MORILOR 3 16.5 III 0.0 0.0 SOCODOR ARAD CANALUL MORILOR S.H. Crisul Alb
SAMBATA MAL DREPT 98 BH 2 1.2 I 0.5 1.7 SAMBATA BIHOR CIRPESTII MICI S.G.A. Bihor
DIG MAL STANG CERASA-COSNICIU DE JOS-IP 2 0.5 I 0.0 0.5 COSNICIU DE SALAJ CERASEI S.G.A. Bihor
MORODA-ZARAND MAL STANG 3.5 13.2 III 0.7 Pagina
13.9490 ZARAND
din 525 ARAD CIGHER S.H. Crisul Alb
SILINDIA MAL STANG 2 0.4 I 31.4 31.8 SILINDIA ARAD CIGHER S.H. Crisul Alb
SILINDIA MAL DREPT 3.5 0.4 I 31.4 31.8 SILINDIA ARAD CIGHER S.H. Crisul Alb
DIG MAL DREPT V. CORBENI 1.5 2.9 I 2.2 5.1 SACALASAU BIHOR CORBENI(SACALASAU) S.G.A. Bihor
INEU-SICULA MAL STANG 0+000-5+900 2 5.9 III 48.8 54.6 SICULA ARAD CRISUL ALB S.H. Crisul Alb
BOCSIG-INEU MAL STANG 1.5 5.7 III 51.8 58.7 BOCSIG ARAD CRISUL ALB S.H. Crisul Alb
BRAD MAL DREPT 5011 HD 0 0.9 IV 199.5 200.4 BRAD HUNEDOARA CRISUL ALB S.H. Crisul Alb
STEI MAL STANG 1.5 0.7 I 0.6 1.3 STEI BIHOR CRISUL BAITA S.G.A. Bihor
STEI MAL DREPT 1.5 0.6 I 2.7 3.3 STEI BIHOR CRISUL BAITA S.G.A. Bihor
IERMATA-TALPOS MAL STANG 4750 AR 4 36.6 III 4.4 41.0 IERMATA ARAD CRISUL NEGRU S.H. Crisul Alb
BEIUS MAL DREPT 2.2 1.1 I 116.5 117.6 BEIUS BIHOR CRISUL NEGRU S.G.A. Bihor
BELIU-BERECHIU MAL DREPT 3 30.0 III 133.0 163.0 BELIU ARAD CRISUL NEGRU S.H. Crisul Alb
DRAGANESTI MAL DREPT 65 BH 2 0.9 I 0.0 0.9 DRAGANESTI BIHOR CRISUL PIETROS S.G.A. Bihor
DRAGANESTI MAL DREPT 2 0.8 I 0.9 1.7 DRAGANESTI BIHOR CRISUL PIETROS S.G.A. Bihor
TARIAN-FRONTIERA MAL STANG 4 11.6 I 32.0 43.6 TARIAN BIHOR CRISUL REPEDE S.G.A. Bihor
FUGHIU MAL STANG 3 2.4 I 43.9 46.3 FUGHIU BIHOR CRISUL REPEDE S.G.A. Bihor
TARNOVA-DUD MAL STANG 3012 AR 1.7 2.6 I 0.0 2.6 TARNOVA ARAD DUDITA S.H. Crisul Alb
TARNOVA-DUD MAL DREPT 3013 AR 2.6 2.0 I 0.0 2.0 TARNOVA ARAD DUDITA S.H. Crisul Alb
DIG REMUU V.FANCICA MAL DREPT 1.5 1.4 I 0.0 1.4 FANCICA BIHOR FANCICA(VALEA RECE) S.G.A. Bihor
DIG REMUU V.FANCICA MAL STANG 1.5 1.5 I 0.0 1.5 FANCICA BIHOR FANCICA(VALEA RECE) S.G.A. Bihor
CALACEA MAL STANG 2 1.0 I 23.9 25.0 CALACEA BIHOR FRUNZIS S.G.A. Bihor
CALACEA MAL DREPT 2 1.1 I 25.1 CALACEA BIHOR FRUNZIS S.G.A. Bihor
ZERINDUL MIC-MISCA MAL DREPT 3 6.1 I 0.0 0.0 ZERINDU MIC ARAD FRUNZIS S.H. Crisul Alb
MOCREA-SICULA MAL STANG 3006 AR 3 4.4 I 0.8 5.3 MOCREA ARAD GUT(CONDRATAU) S.H. Crisul Alb
MOCREA-SICULA MAL DREPT 3005 AR 3 4.3 I 0.8 5.3 MOCREA ARAD GUT(CONDRATAU) S.H. Crisul Alb
HOLOD MAL STANG 110 BH 2 0.5 I 0.0 0.5 HOLOD BIHOR HIRJA S.G.A. Bihor
HOLOD MAL DREPT 109 BH 0.2 0.2 I 0.0 0.2 HOLOD BIHOR HIRJA S.G.A. Bihor
MARGHITA MAL STANG 2 1.2 I 1.0 2.2 MARGHITA BIHOR INOT S.G.A. Bihor
MARGHITA MAL DREPT 2 3.4 I 1.0 4.4 MARGHITA BIHOR INOT S.G.A. Bihor
VIISOARA MAL STANG 1.5 3.3 I 9.5 12.8 VIISOARA BIHOR INOT S.G.A. Bihor
DIG MAL DREPT VALEA IP-IP 2 0.4 I 0.0 0.4 IP SALAJ IP S.G.A. Bihor
BEIUS MAL DREPT 0.8 3.3 I 0.0 3.3 BEIUS BIHOR NIMAIESTI S.G.A. Bihor
BEIUS MAL STANG 0.8 3.2 I 0.0 3.2 BEIUS BIHOR NIMAIESTI S.G.A. Bihor
GRADINARI MAL STANG 1.8 0.8 I 0.0 0.8 GRADINARI BIHOR TALPE S.G.A. Bihor
INDIGUIRE MD.V.TARCAITA TARCAIA 2 0.1 I 0.0 0.1 TARCAIA BIHOR TARCAITA(TOPLITA) S.G.A. Bihor
TARCAIA MAL STANG 1.2 0.2 I 0.0 0.2 TARCAIA BIHOR TARCAITA(TOPLITA) S.G.A. Bihor
SAMBATA MAL DREPT-AFL.V.LOC. 102 BH 1.8 0.3 I 1.0 1.0 SAMBATA BIHOR TOPA (RIU) S.G.A. Bihor
SAMBATA MAL DREPT 99 BH 2 6.1 I 0.0 6.1 SAMBATA BIHOR TOPA (RIU) S.G.A. Bihor
SAMBATA MAL STANG-AFL.V.LOC. 101 BH 1.8 0.1 I 36.2 SAMBATA BIHOR TOPA (RIU) S.G.A. Bihor
DOBRESTI MAL STANG 96 BH 2 9.0 I 0.1 9.1 DOBRESTI BIHOR TOPA (RIU) S.G.A. Bihor
DIG REMUU V.ALBA MAL STANG 1.5 1.3 I 0.0 1.3 SANLAZAR BIHOR VALEA ALBA S.G.A. Bihor
DIG REMUU V.FINATE MAL STANG 1.5 1.8 I 9.9 11.7 SARSIG BIHOR VALEA FINETELOR S.G.A. Bihor
DIG IACOBINI MS.V.ZELDIS IN LOC IACOBINI 3045 AR 0 0.2 I 0.2 0.5 IACOBINI ARAD ZELDIS S.H. Crisul Alb
TARCAIA MAL STANG 2 0.6 I 124.3 TARCAIA BIHOR CRISUL NEGRU S.G.A. Bihor
CUCUCENI-VALEA MARE MAL STANG 1.8 2.6 I 152.2 CUCUCENI BIHOR CRISUL NEGRU S.G.A. Bihor
GURANI+PIETROASA MAL STANG 2.5 0.7 I 13.2 14.0 GURANI BIHOR CRISUL PIETROS S.G.A. Bihor
SUNCUIUS MAL STANG 1 0.3 I 117.7 118.0 SUNCUIUS BIHOR CRISUL REPEDE S.G.A. Bihor
SUNCUIUS MAL DREPT 1 0.3 I 117.1 117.4 SUNCUIUS BIHOR CRISUL REPEDE S.G.A. Bihor
SUNCUIUS MAL DREPT 2.5 0.7 I 116.2 Pagina 491 SUNCUIUS
116.9 din 525 BIHOR CRISUL REPEDE S.G.A. Bihor
STRAND MUNICIPAL MAL DREPT 1.3 0.2 I 59.0 59.2 ORADEA BIHOR CRISUL REPEDE S.G.A. Bihor
AVAL V.HIRJE MAL STANG 1.8 1.3 I 11.0 24.0 COPACENI BIHOR HOLOD S.G.A. Bihor
HOLOD MAL DREPT (V.LOC.AFL.) 103 BH 0.8 0.4 I 49.0 49.4 HOLOD BIHOR HOLOD S.G.A. Bihor
COPACENI MAL DREPT 1.5 1.8 I 24.8 COPACENI BIHOR HOLOD S.G.A. Bihor
GINTA MAL STANG 2.3 0.7 I 17.9 GINTA BIHOR HOLOD S.G.A. Bihor
DIG V.MINEZEL 3048 AR 2.5 0.4 I 0.1 0.5 INEU ARAD MINEZEL(NADALBESTI) S.H. Crisul Alb
DOBRESTI MAL DREPT 97 BH 1.2 0.7 I 8.6 9.3 DOBRESTI BIHOR TOPA (RIU) S.G.A. Bihor
DIG REMUU V.TRIA MAL DREPT 1.5 1.2 I 3.0 4.2 TRIA BIHOR TRIA S.G.A. Bihor
DIG MAL DREPT V.ROSIE-REMETEA 1 0.5 I 4.0 8.5 REMETEA BIHOR VALEA ROSIE (ROSIA) S.G.A. Bihor
SALARD MAL DREPT 2.5 2.0 I 6.0 8.0 SALARD BIHOR VALEA VITEILOR S.G.A. Bihor
ZDRAPTI MAL STANG 5001 HD 1.2 1.2 I 206.0 ZDRAPTI HUNEDOARA CRISUL ALB S.H. Crisul Alb
CRISCIOR MAL STANG 5003 HD 1 0.1 I 204.6 CRISCIOR HUNEDOARA CRISUL ALB S.H. Crisul Alb
CRISCIOR MAL DREPT 5002 HD 2.5 2.0 I 206.0 CRISCIOR HUNEDOARA CRISUL ALB S.H. Crisul Alb
BRAD MAL DREPT 5004HD 2 3.4 I 196.1 BRAD HUNEDOARA CRISUL ALB S.H. Crisul Alb
CIUHOI-CENALOS MAL DREPT 1.5 1.7 I 6.0 7.7 CIUHOI BIHOR ALMAS S.G.A. Bihor
CIUHOI-CENALOS MAL STANG 1.5 1.7 I 6.0 7.7 CIUHOI BIHOR ALMAS S.G.A. Bihor
SANTIMBREU MAL DREPT 3 16.0 I 20.8 36.8 SANTIMREU BIHOR BARCAU S.G.A. Bihor
COHANI-SUIUG MAL DREPT 2 1.4 I 67.5 68.9 COHANI BIHOR BARCAU S.G.A. Bihor
ABRAMUT-SINIOB MAL STANG 2.5 1.3 I 44.7 46.0 SANIOB BIHOR BARCAU S.G.A. Bihor
MARGHITA-ABRAMUT MAL DREPT 2 7.5 I 55.0 62.0 MARGHITA BIHOR BARCAU S.G.A. Bihor
GHIDA-BALC MAL DREPT 2 7.0 I 72.0 78.5 GHIDA BIHOR BARCAU S.G.A. Bihor
DIG BELIU -TAUT 2.5 23.6 I 0.0 0.0 BELIU ARAD BELIU S.H. Crisul Alb
CHIRIBIS MAL DREPT 1.5 2.7 I 0.0 1.6 CHIRIBIS BIHOR BISTRA S.G.A. Bihor
CHIRIBIS MAL STANG 1.5 2.4 I 0.0 1.8 CHIRIBIS BIHOR BISTRA S.G.A. Bihor
PADUREA NEAGRA MAL STANG 1.5 0.5 I 35.0 35.5 PADUREA BIHOR BISTRA S.G.A. Bihor
DIG MAL STANG-BUTENI 3049 AR 2 1.4 I 0.0 1.4 BUTENI ARAD CHISINDIA (PATRANEASA) S.H. Crisul Alb
TAUT-ZARAND MAL DREPT 3.5 35.1 III 0.0 35.1 ZARAND ARAD CIGHER S.H. Crisul Alb
BRAD MAL STANG 5005 HD 2 2.2 I 199.0 BRAD HUNEDOARA CRISUL ALB S.H. Crisul Alb
FINIS MAL STANG 73 BH 2.5 2.7 I 111.3 114.0 FINIS BIHOR CRISUL NEGRU S.G.A. Bihor
BELIU-BERECHIU MAL STANG 3 31.1 III 133.0 0.0 BELIU ARAD CRISUL NEGRU S.H. Crisul Alb
GHEGHIE- AUSEU MAL DREPT 2 0.4 I 109.0 109.4 GHEGHIE BIHOR CRISUL REPEDE S.G.A. Bihor
GHEGHIE-AUSEU MAL DREPT 3 0.6 I 108.7 109.3 GHEGHIE BIHOR CRISUL REPEDE S.G.A. Bihor
CACUCIU VECHI MAL STANG 1.2 0.8 I 106.7 107.5 CACUCIU VECHI BIHOR CRISUL REPEDE S.G.A. Bihor
DUMBRAVA MAL STANG (V.LOC.AFL.) 1 0.2 I 57.2 57.0 DUMBRAVA BIHOR HOLOD S.G.A. Bihor
HOLOD MAL DREPT 106 BH 1 0.4 I 0.0 0.4 HOLOD BIHOR HIDISEL S.G.A. Bihor
HOLOD MAL STANG 105 BH 1 0.4 I 0.0 0.4 HOLOD BIHOR HIDISEL S.G.A. Bihor
DUMBRAVITA-DUMBRAVA MAL DREPT 1 6.6 I 20.0 DUMBRAVITA BIHOR HOLOD S.G.A. Bihor
ROGOZ-DUMBRAVITA MAL DREPT 2 1.8 I 23.0 ROGOZ BIHOR HOLOD S.G.A. Bihor
HOLOD MAL STANG (V.LOC.AFL.) 104 BH 0.8 0.4 I 49.0 49.4 HOLOD BIHOR HOLOD S.G.A. Bihor
BRAD MAL STANG 5010 HD 1.5 1.2 I 1.2 2.4 BRAD HUNEDOARA LUNCOIU S.H. Crisul Alb
BRAD MAL STANG 5013 HD 0 0.9 I 2.4 3.1 BRAD HUNEDOARA LUNCOIU S.H. Crisul Alb
ORADEA MAL DREPT 2 4.1 I 12.0 16.1 ORADEA BIHOR PETA S.G.A. Bihor
PETA MAL STANG 1.2 2.0 I 10.0 12.0 ORADEA BIHOR PETA S.G.A. Bihor
DIG MAL D+S SOIMI+URSAD-POCLUSA 1.2 1.8 I 0.0 1.8 SOIMI BIHOR POCLUSA S.G.A. Bihor
CIUHOI-SANIOB MAL STANG 1.5 3.8 I 0.0 3.8 SANIOB BIHOR SINICOLAU S.G.A. Bihor
SALARD MAL DREPT 1.5 0.8 I 0.0 0.8 SALARD BIHOR SINICOLAU S.G.A. Bihor
TILEAGD MAL STANG 1.8 5.0 I 44.3 49.3 TILEAGD BIHOR CRISUL REPEDE S.G.A. Bihor
ORADEA-FRONTIERA MAL DREPT 4 23.5 I 0.0 Pagina
23.5492 din 525
ORADEA BIHOR CRISUL REPEDE S.G.A. Bihor
SFARNAS MAL STANG 2.5 3.3 I 1.2 4.5 SFARNAS BIHOR DANTA S.G.A. Bihor
SALARD MAL DREPT 2.5 6.5 I 0.0 6.5 SALARD BIHOR DANTA S.G.A. Bihor
204BH-DIG MAL DREPT V.DERNA LA CONFL. CU 2 1.9 IV 0.0 2.0 SARSIG BIHOR DERNA S.G.A. Bihor
DIG LONGITUDINALFANCICA AMONTE LAC 2.7 1.9 I 11.4 13.3 ALBIS BIHOR FANCICA(VALEA RECE) S.G.A. Bihor
DIG DE REMUU TAMASEU-BIHARIA MAL STANG 3 1.8 I 6.0 7.8 BIHARIA BIHOR FINEATA MARE S.G.A. Bihor
DIG DE REMUU TAMASEU-BIHARIA MAL DREPT 2.5 1.9 I 6.0 7.9 BIHARIA BIHOR FINEATA MARE S.G.A. Bihor
FINIS MAL DREPT 1.8 0.6 I 0.0 0.6 FINIS BIHOR FINIS S.G.A. Bihor
BRAD MAL DREPT 5009 HD 1.5 1.2 I 1.2 2.4 BRAD HUNEDOARA LUNCOIU S.H. Crisul Alb
HOLOD MAL STANG 1 0.5 I 19.9 HOLOD BIHOR HOLOD S.G.A. Bihor
DUMBRAVITA MAL DREPT 2 0.4 I 20.4 DUMBRAVITA BIHOR HOLOD S.G.A. Bihor
COPACENI MAL STANG 1 2.4 I 24.8 COPACENI BIHOR HOLOD S.G.A. Bihor
SELEUS MAL DREPT 3015 AR 1.4 0.6 III 0.1 0.7 SELEUS ARAD SODOM S.H. Crisul Alb
SELEUS MAL STANG 1.4 2.7 III 0.1 2.8 SELEUS ARAD SODOM S.H. Crisul Alb
DIG MAL DREPT LAZURI DE BEIUS 1 0.2 I 3.0 3.2 LAZURI DE BIHOR SOIMUS S.G.A. Bihor
DIG REMUU V.FINEATE MAL DREPT 1.5 5.2 I 8.8 14.0 SARSIG BIHOR VALEA FINETELOR S.G.A. Bihor
SARSIG-SPINUS MAL STANG 1.5 3.1 I 7.0 10.1 SARSIG BIHOR VALEA FINETELOR S.G.A. Bihor
CUSUIUS-CUCUCENI MAL DREPT 1.2 0.3 I 1.0 1.5 CUSUIUS BIHOR VALEA MARE S.G.A. Bihor
CUCUCENI-CUSUIUS MAL STANG 1.2 0.4 I 1.0 1.5 CUCUCENI BIHOR VALEA MARE S.G.A. Bihor
BOCSIG VARSAND MAL DREPT 4 66.9 III 0.0 76.4 BOCSIG ARAD CRISUL ALB S.H. Crisul Alb
SICULA-VARSAND MAL STANG 3.5 47.6 III 0.0 48.8 SICULA ARAD CRISUL ALB S.H. Crisul Alb
GURAHONT MAL DREPT V.SIGHISOARA 3037 AR 2.5 0.5 I 0.5 1.0 GURAHONT ARAD SIGHISOARA S.H. Crisul Alb
DIG IACOBINIMS.V.SIGHISOARA 3046 AR 0 0.3 I 7.1 7.5 IACOBINI ARAD SIGHISOARA S.H. Crisul Alb
DIG MAL STANG AFL.DREAPTA C.ALB-REVETIS 2 0.2 I 106.0 REVETIS ARAD CRISUL ALB S.H. Crisul Alb
SEPREUS-ZERIND MAL STANG 3.8 104.0 IV 0.0 0.0 SEPREUS ARAD TEUZ S.H. Crisul Alb
DIG SEBIS PRUNISOR 3 8.4 IV 64.5 72.9 SEBIS ARAD TEUZ S.H. Crisul Alb
SINTEA MARE-ZERIND MAL DREPT 2 16.6 IV 0.0 0.0 SINTEA MARE ARAD TEUZ S.H. Crisul Alb
DIG SEBIS PRUNISOR 3 8.4 I 64.5 72.9 SEBIS ARAD TEUZ S.H. Crisul Alb
-SEBIS MAL DREPT V.SEBIS 2.5 1.7 I 1.5 3.2 SEBIS ARAD SEBIS (DEZNA) S.H. Crisul Alb
SEBIS MAL STANG V.SEBIS 3034 AR 2.5 1.7 I 3.2 4.9 SEBIS ARAD SEBIS (DEZNA) S.H. Crisul Alb
DIG GURAHONT V.SGHISOARA 3047 AR 0 0.0 IV 0.9 1.0 GURAHONT ARAD SIGHISOARA S.H. Crisul Alb
GURAHONT MAL STANG 3036 AR 2 0.8 III 130.0 GURAHONT ARAD CRISUL ALB S.H. Crisul Alb
VATA DE JOS MAL STANG 5007 HD 2.5 0.3 I 175.8 VATA DE JOS HUNEDOARA CRISUL ALB S.H. Crisul Alb
DIG BELIU TALPOS 4 23.6 I 0.0 0.0 BELIU ARAD BELIU S.H. Crisul Alb
DIG BELIU-TAUT 2.5 31.1 I 0.0 0.0 BELIU ARAD BELIU S.H. Crisul Alb
CRISCIOR MAL STANG - 5008 HD 1.2 0.5 I 14.0 14.5 CRISCIOR HUNEDOARA BUCURESCI S.H. Crisul Alb
DIG MAL DREPT CANALUL MORILOR 3 16.5 III 0.0 0.0 SOCODOR ARAD CANALUL MORILOR S.H. Crisul Alb
MORODA-ZARAND MAL STANG 3.5 13.2 III 0.7 13.9 ZARAND ARAD CIGHER S.H. Crisul Alb
SILINDIA MAL STANG 2 0.4 I 31.4 31.8 SILINDIA ARAD CIGHER S.H. Crisul Alb
SILINDIA MAL DREPT 3.5 0.4 I 31.4 31.8 SILINDIA ARAD CIGHER S.H. Crisul Alb
INEU-SICULA MAL STANG 0+000-5+900 2 5.9 III 48.8 54.6 SICULA ARAD CRISUL ALB S.H. Crisul Alb
BOCSIG-INEU MAL STANG 1.5 5.7 III 51.8 58.7 BOCSIG ARAD CRISUL ALB S.H. Crisul Alb
BRAD MAL DREPT 5011 HD 0 0.9 IV 199.5 200.4 BRAD HUNEDOARA CRISUL ALB S.H. Crisul Alb
IERMATA-TALPOS MAL STANG 4750 AR 4 36.6 III 4.4 41.0 IERMATA ARAD CRISUL NEGRU S.H. Crisul Alb
BELIU-BERECHIU MAL DREPT 3 30.0 III 133.0 163.0 BELIU ARAD CRISUL NEGRU S.H. Crisul Alb
TARNOVA-DUD MAL STANG 3012 AR 1.7 2.6 I 0.0 2.6 TARNOVA ARAD DUDITA S.H. Crisul Alb
TARNOVA-DUD MAL DREPT 3013 AR 2.6 2.0 I 0.0 2.0 TARNOVA ARAD DUDITA S.H. Crisul Alb
ZERINDUL MIC-MISCA MAL DREPT 3 6.1 I 0.0 0.0 ZERINDU MIC ARAD FRUNZIS S.H. Crisul Alb
MOCREA-SICULA MAL STANG 3006 AR 3 4.4 I 0.8 5.3 MOCREA ARAD GUT(CONDRATAU) S.H. Crisul Alb
MOCREA-SICULA MAL DREPT 3005 AR 3 4.3 I 0.8 5.3 MOCREA ARAD GUT(CONDRATAU) S.H. Crisul Alb
DIG IACOBINI MS.V.ZELDIS IN LOC IACOBINI 3045 AR 0 0.2 I 0.2
Pagina
0.5
493 din 525
IACOBINI ARAD ZELDIS S.H. Crisul Alb
DIG V.MINEZEL 3048 AR 2.5 0.4 I 0.1 0.5 INEU ARAD MINEZEL(NADALBESTI) S.H. Crisul Alb
ZDRAPTI MAL STANG 5001 HD 1.2 1.2 I 206.0 ZDRAPTI HUNEDOARA CRISUL ALB S.H. Crisul Alb
CRISCIOR MAL STANG 5003 HD 1 0.1 I 204.6 CRISCIOR HUNEDOARA CRISUL ALB S.H. Crisul Alb
CRISCIOR MAL DREPT 5002 HD 2.5 2.0 I 206.0 CRISCIOR HUNEDOARA CRISUL ALB S.H. Crisul Alb
BRAD MAL DREPT 5004HD 2 3.4 I 196.1 BRAD HUNEDOARA CRISUL ALB S.H. Crisul Alb
DIG BELIU -TAUT 2.5 23.6 I 0.0 0.0 BELIU ARAD BELIU S.H. Crisul Alb
DIG MAL STANG-BUTENI 3049 AR 2 1.4 I 0.0 1.4 BUTENI ARAD CHISINDIA (PATRANEASA) S.H. Crisul Alb
TAUT-ZARAND MAL DREPT 3.5 35.1 III 0.0 35.1 ZARAND ARAD CIGHER S.H. Crisul Alb
BELIU-BERECHIU MAL STANG 3 31.1 III 133.0 0.0 BELIU ARAD CRISUL NEGRU S.H. Crisul Alb
BRAD MAL STANG 5010 HD 1.5 1.2 I 1.2 2.4 BRAD HUNEDOARA LUNCOIU S.H. Crisul Alb
BRAD MAL STANG 5013 HD 0 0.9 I 2.4 3.1 BRAD HUNEDOARA LUNCOIU S.H. Crisul Alb
BRAD MAL DREPT 5009 HD 1.5 1.2 I 1.2 2.4 BRAD HUNEDOARA LUNCOIU S.H. Crisul Alb
SELEUS MAL DREPT 3015 AR 1.4 0.6 III 0.1 0.7 SELEUS ARAD SODOM S.H. Crisul Alb
SELEUS MAL STANG 1.4 2.7 III 0.1 2.8 SELEUS ARAD SODOM S.H. Crisul Alb
TARCAIA MAL STANG 2.5 2.3 I 116.5 118.8 TARCAIA BIHOR CRISUL NEGRU S.G.A. Bihor
GRADINARI MAL DREPT 2.5 2.5 I 122.0 GRADINARI BIHOR CRISUL NEGRU S.G.A. Bihor
UILEACU DE BEIUS MAL DREPT 2.5 3.2 I 100.2 104.4 UILEACU DE BIHOR CRISUL NEGRU S.G.A. Bihor
DIG MAL DREPT RAPA 1 0.6 I 66.0 RAPA BIHOR CRISUL NEGRU S.G.A. Bihor
DIG MAL STANG TAUT-BATAR 196 BH 4 2.6 I 42.3 45.5 TAUT BIHOR CRISUL NEGRU S.G.A. Bihor
TAUT-ANT MAL DREPT 3 BH 4 46.2 I 0.0 46.2 ANT BIHOR CRISUL NEGRU S.G.A. Bihor
INDIGUIRE CRISUL NEGRU MD AMONTE-AVAL POD 2 1.4 I 59.9 TINCA BIHOR CRISUL NEGRU S.G.A. Bihor
ROGOZ-SIMBATA MAL DREPT 100 BH 2 1.6 I 5.7 ROGOZ BIHOR TOPA (RIU) S.G.A. Bihor
SAMBATA MAL DREPT 98 BH 2 1.2 I 0.5 1.7 SAMBATA BIHOR CIRPESTII MICI S.G.A. Bihor
STEI MAL DREPT 1.5 0.6 I 2.7 3.3 STEI BIHOR CRISUL BAITA S.G.A. Bihor
BEIUS MAL DREPT 2.2 1.1 I 116.5 117.6 BEIUS BIHOR CRISUL NEGRU S.G.A. Bihor
DRAGANESTI MAL DREPT 65 BH 2 0.9 I 0.0 0.9 DRAGANESTI BIHOR CRISUL PIETROS S.G.A. Bihor
DRAGANESTI MAL DREPT 2 0.8 I 0.9 1.7 DRAGANESTI BIHOR CRISUL PIETROS S.G.A. Bihor
CALACEA MAL STANG 2 1.0 I 23.9 25.0 CALACEA BIHOR FRUNZIS S.G.A. Bihor
CALACEA MAL DREPT 2 1.1 I 25.1 CALACEA BIHOR FRUNZIS S.G.A. Bihor
HOLOD MAL STANG 110 BH 2 0.5 I 0.0 0.5 HOLOD BIHOR HIRJA S.G.A. Bihor
HOLOD MAL DREPT 109 BH 0.2 0.2 I 0.0 0.2 HOLOD BIHOR HIRJA S.G.A. Bihor
BEIUS MAL DREPT 0.8 3.3 I 0.0 3.3 BEIUS BIHOR NIMAIESTI S.G.A. Bihor
BEIUS MAL STANG 0.8 3.2 I 0.0 3.2 BEIUS BIHOR NIMAIESTI S.G.A. Bihor
GRADINARI MAL STANG 1.8 0.8 I 0.0 0.8 GRADINARI BIHOR TALPE S.G.A. Bihor
INDIGUIRE MD.V.TARCAITA TARCAIA 2 0.1 I 0.0 0.1 TARCAIA BIHOR TARCAITA(TOPLITA) S.G.A. Bihor
TARCAIA MAL STANG 1.2 0.2 I 0.0 0.2 TARCAIA BIHOR TARCAITA(TOPLITA) S.G.A. Bihor
SAMBATA MAL DREPT-AFL.V.LOC. 102 BH 1.8 0.3 I 1.0 1.0 SAMBATA BIHOR TOPA (RIU) S.G.A. Bihor
SAMBATA MAL DREPT 99 BH 2 6.1 I 0.0 6.1 SAMBATA BIHOR TOPA (RIU) S.G.A. Bihor
SAMBATA MAL STANG-AFL.V.LOC. 101 BH 1.8 0.1 I 36.2 SAMBATA BIHOR TOPA (RIU) S.G.A. Bihor
DOBRESTI MAL STANG 96 BH 2 9.0 I 0.1 9.1 DOBRESTI BIHOR TOPA (RIU) S.G.A. Bihor
TARCAIA MAL STANG 2 0.6 I 124.3 TARCAIA BIHOR CRISUL NEGRU S.G.A. Bihor
CUCUCENI-VALEA MARE MAL STANG 1.8 2.6 I 152.2 CUCUCENI BIHOR CRISUL NEGRU S.G.A. Bihor
GURANI+PIETROASA MAL STANG 2.5 0.7 I 13.2 14.0 GURANI BIHOR CRISUL PIETROS S.G.A. Bihor
AVAL V.HIRJE MAL STANG 1.8 1.3 I 11.0 Pagina
24.0494 COPACENI
din 525 BIHOR HOLOD S.G.A. Bihor
COPACENI MAL DREPT 1.5 1.8 I 24.8 COPACENI BIHOR HOLOD S.G.A. Bihor
GINTA MAL STANG 2.3 0.7 I 17.9 GINTA BIHOR HOLOD S.G.A. Bihor
DOBRESTI MAL DREPT 97 BH 1.2 0.7 I 8.6 9.3 DOBRESTI BIHOR TOPA (RIU) S.G.A. Bihor
DIG MAL DREPT V.ROSIE-REMETEA 1 0.5 I 4.0 8.5 REMETEA BIHOR VALEA ROSIE (ROSIA) S.G.A. Bihor
FINIS MAL STANG 73 BH 2.5 2.7 I 111.3 114.0 FINIS BIHOR CRISUL NEGRU S.G.A. Bihor
DUMBRAVA MAL STANG (V.LOC.AFL.) 1 0.2 I 57.2 57.0 DUMBRAVA BIHOR HOLOD S.G.A. Bihor
HOLOD MAL DREPT 106 BH 1 0.4 I 0.0 0.4 HOLOD BIHOR HIDISEL S.G.A. Bihor
HOLOD MAL STANG 105 BH 1 0.4 I 0.0 0.4 HOLOD BIHOR HIDISEL S.G.A. Bihor
DUMBRAVITA-DUMBRAVA MAL DREPT 1 6.6 I 20.0 DUMBRAVITA BIHOR HOLOD S.G.A. Bihor
ROGOZ-DUMBRAVITA MAL DREPT 2 1.8 I 23.0 ROGOZ BIHOR HOLOD S.G.A. Bihor
DIG MAL D+S SOIMI+URSAD-POCLUSA 1.2 1.8 I 0.0 1.8 SOIMI BIHOR POCLUSA S.G.A. Bihor
FINIS MAL DREPT 1.8 0.6 I 0.0 0.6 FINIS BIHOR FINIS S.G.A. Bihor
HOLOD MAL STANG 1 0.5 I 19.9 HOLOD BIHOR HOLOD S.G.A. Bihor
DUMBRAVITA MAL DREPT 2 0.4 I 20.4 DUMBRAVITA BIHOR HOLOD S.G.A. Bihor
COPACENI MAL STANG 1 2.4 I 24.8 COPACENI BIHOR HOLOD S.G.A. Bihor
DIG MAL DREPT LAZURI DE BEIUS 1 0.2 I 3.0 3.2 LAZURI DE BIHOR SOIMUS S.G.A. Bihor
CUSUIUS-CUCUCENI MAL DREPT 1.2 0.3 I 1.0 1.5 CUSUIUS BIHOR VALEA MARE S.G.A. Bihor
CUCUCENI-CUSUIUS MAL STANG 1.2 0.4 I 1.0 1.5 CUCUCENI BIHOR VALEA MARE S.G.A. Bihor
BOROD-GHEGHIE MAL STANG 1.5 0.2 I 3.0 3.2 GHEGHIE BIHOR BOROD (BOROZEL) S.G.A. Bihor
TARIAN-FRONTIERA MAL STANG 4 11.6 I 32.0 43.6 TARIAN BIHOR CRISUL REPEDE S.G.A. Bihor
FUGHIU MAL STANG 3 2.4 I 43.9 46.3 FUGHIU BIHOR CRISUL REPEDE S.G.A. Bihor
SUNCUIUS MAL STANG 1 0.3 I 117.7 118.0 SUNCUIUS BIHOR CRISUL REPEDE S.G.A. Bihor
SUNCUIUS MAL DREPT 1 0.3 I 117.1 117.4 SUNCUIUS BIHOR CRISUL REPEDE S.G.A. Bihor
SUNCUIUS MAL DREPT 2.5 0.7 I 116.2 116.9 SUNCUIUS BIHOR CRISUL REPEDE S.G.A. Bihor
STRAND MUNICIPAL MAL DREPT 1.3 0.2 I 59.0 59.2 ORADEA BIHOR CRISUL REPEDE S.G.A. Bihor
GHEGHIE- AUSEU MAL DREPT 2 0.4 I 109.0 109.4 GHEGHIE BIHOR CRISUL REPEDE S.G.A. Bihor
GHEGHIE-AUSEU MAL DREPT 3 0.6 I 108.7 109.3 GHEGHIE BIHOR CRISUL REPEDE S.G.A. Bihor
CACUCIU VECHI MAL STANG 1.2 0.8 I 106.7 107.5 CACUCIU VECHI BIHOR CRISUL REPEDE S.G.A. Bihor
ORADEA MAL DREPT 2 4.1 I 12.0 16.1 ORADEA BIHOR PETA S.G.A. Bihor
PETA MAL STANG 1.2 2.0 I 10.0 12.0 ORADEA BIHOR PETA S.G.A. Bihor
TILEAGD MAL STANG 1.8 5.0 I 44.3 49.3 TILEAGD BIHOR CRISUL REPEDE S.G.A. Bihor
ORADEA-FRONTIERA MAL DREPT 4 23.5 I 0.0 23.5 ORADEA BIHOR CRISUL REPEDE S.G.A. Bihor
DIG MAL STANG BARCAU-IP 2 1.8 I 90.1 92.0 IP SALAJ BARCAU S.G.A. Bihor
MARGHITA-ABRAM MAL STANG 2 4.0 I 61.8 65.8 MARGHITA BIHOR BARCAU S.G.A. Bihor
MARGHITA-S.I.R.D.E.S.C. MAL STANG 2.5 0.1 I 43.7 43.8 MARGHITA BIHOR BARCAU S.G.A. Bihor
CIUHOI-SANIOB MAL DREPT 2.5 2.6 I 41.0 43.6 CIUHOI BIHOR BARCAU S.G.A. Bihor
DIG V.ALMASULUI 2.5 1.7 I 0.0 1.7 CIUHOI BIHOR ALMAS S.G.A. Bihor
ABRAMUT-SANIOB MAL DREPT 2.5 9.8 I 44.2 54.0 SANIOB BIHOR BARCAU S.G.A. Bihor
SALARD-FRONTIERA MAL STANG 3 17.5 I 20.8 40.8 SALARD BIHOR BARCAU S.G.A. Bihor
MARGHITA-ABRAMUT MAL STANG 2.5 8.0 I 54.0 62.0 MARGHITA BIHOR BARCAU S.G.A. Bihor
DIG MAL DREPT BARCAU-IP 1.5 1.3 I 89.6 90.9 IP SALAJ BARCAU S.G.A. Bihor
CIUHOI-SALARD MAL STANG 2.5 7.1 I 36.9 44.0 CIUHOI BIHOR BARCAU S.G.A. Bihor
SANIOB-SALARD MAL DREPT 2.5 4.1 I 36.7 40.8 SANIOB BIHOR BARCAU S.G.A. Bihor
MARGHITA-I.T.A. MAL STANG 2.5 0.4 I 43.8 43.8 MARGHITA BIHOR BARCAU S.G.A. Bihor
DIG MAL STANG CERASA-COSNICIU DE JOS-IP 2 0.5 I 0.0 0.5 COSNICIU DE SALAJ CERASEI S.G.A. Bihor
DIG MAL DREPT V. CORBENI 1.5 2.9 I 2.2 5.1 SACALASAU BIHOR CORBENI(SACALASAU) S.G.A. Bihor
DIG REMUU V.FANCICA MAL DREPT 1.5 1.4 I 0.0 Pagina
1.4495 FANCICA
din 525 BIHOR FANCICA(VALEA RECE) S.G.A. Bihor
DIG REMUU V.FANCICA MAL STANG 1.5 1.5 I 0.0 1.5 FANCICA BIHOR FANCICA(VALEA RECE) S.G.A. Bihor
MARGHITA MAL STANG 2 1.2 I 1.0 2.2 MARGHITA BIHOR INOT S.G.A. Bihor
MARGHITA MAL DREPT 2 3.4 I 1.0 4.4 MARGHITA BIHOR INOT S.G.A. Bihor
VIISOARA MAL STANG 1.5 3.3 I 9.5 12.8 VIISOARA BIHOR INOT S.G.A. Bihor
DIG MAL DREPT VALEA IP-IP 2 0.4 I 0.0 0.4 IP SALAJ IP S.G.A. Bihor
DIG REMUU V.ALBA MAL STANG 1.5 1.3 I 0.0 1.3 SANLAZAR BIHOR VALEA ALBA S.G.A. Bihor
DIG REMUU V.FINATE MAL STANG 1.5 1.8 I 9.9 11.7 SARSIG BIHOR VALEA FINETELOR S.G.A. Bihor
DIG REMUU V.TRIA MAL DREPT 1.5 1.2 I 3.0 4.2 TRIA BIHOR TRIA S.G.A. Bihor
SALARD MAL DREPT 2.5 2.0 I 6.0 8.0 SALARD BIHOR VALEA VITEILOR S.G.A. Bihor
CIUHOI-CENALOS MAL DREPT 1.5 1.7 I 6.0 7.7 CIUHOI BIHOR ALMAS S.G.A. Bihor
CIUHOI-CENALOS MAL STANG 1.5 1.7 I 6.0 7.7 CIUHOI BIHOR ALMAS S.G.A. Bihor
SANTIMBREU MAL DREPT 3 16.0 I 20.8 36.8 SANTIMREU BIHOR BARCAU S.G.A. Bihor
COHANI-SUIUG MAL DREPT 2 1.4 I 67.5 68.9 COHANI BIHOR BARCAU S.G.A. Bihor
ABRAMUT-SINIOB MAL STANG 2.5 1.3 I 44.7 46.0 SANIOB BIHOR BARCAU S.G.A. Bihor
MARGHITA-ABRAMUT MAL DREPT 2 7.5 I 55.0 62.0 MARGHITA BIHOR BARCAU S.G.A. Bihor
GHIDA-BALC MAL DREPT 2 7.0 I 72.0 78.5 GHIDA BIHOR BARCAU S.G.A. Bihor
CHIRIBIS MAL DREPT 1.5 2.7 I 0.0 1.6 CHIRIBIS BIHOR BISTRA S.G.A. Bihor
CHIRIBIS MAL STANG 1.5 2.4 I 0.0 1.8 CHIRIBIS BIHOR BISTRA S.G.A. Bihor
PADUREA NEAGRA MAL STANG 1.5 0.5 I 35.0 35.5 PADUREA BIHOR BISTRA S.G.A. Bihor
CIUHOI-SANIOB MAL STANG 1.5 3.8 I 0.0 3.8 SANIOB BIHOR SINICOLAU S.G.A. Bihor
SALARD MAL DREPT 1.5 0.8 I 0.0 0.8 SALARD BIHOR SINICOLAU S.G.A. Bihor
SFARNAS MAL STANG 2.5 3.3 I 1.2 4.5 SFARNAS BIHOR DANTA S.G.A. Bihor
SALARD MAL DREPT 2.5 6.5 I 0.0 6.5 SALARD BIHOR DANTA S.G.A. Bihor
204BH-DIG MAL DREPT V.DERNA LA CONFL. CU 2 1.9 IV 0.0 2.0 SARSIG BIHOR DERNA S.G.A. Bihor
DIG LONGITUDINALFANCICA AMONTE LAC 2.7 1.9 I 11.4 13.3 ALBIS BIHOR FANCICA(VALEA RECE) S.G.A. Bihor
DIG DE REMUU TAMASEU-BIHARIA MAL STANG 3 1.8 I 6.0 7.8 BIHARIA BIHOR FINEATA MARE S.G.A. Bihor
DIG DE REMUU TAMASEU-BIHARIA MAL DREPT 2.5 1.9 I 6.0 7.9 BIHARIA BIHOR FINEATA MARE S.G.A. Bihor
DIG REMUU V.FINEATE MAL DREPT 1.5 5.2 I 8.8 14.0 SARSIG BIHOR VALEA FINETELOR S.G.A. Bihor
SARSIG-SPINUS MAL STANG 1.5 3.1 I 7.0 10.1 SARSIG BIHOR VALEA FINETELOR S.G.A. Bihor
Pagina 496 din 525

Anexa 6.2.
după tipul barajului

după categoria de după tipul după înălţimea
(material de după vârsta barajului
Deţinător / importanţă acumulării barajului
construcţie)
administrator
PO/ ≤15 15-30 >30 0-10 10-20 20-30 peste
A B C D P N A AM SS
PM m m m ani ani ani 30 ani
S.C. Hidroelectrica
8 1 2 5 - 8 - 1 - 5 2 4 1 3 1 1 6 -
S.A.
A.B.A. Crişuri 38 - 4 21 13 13 25 - 2 1 35 35 1 2 4 1 11 22
A.B.A. Someş-Tisa 1 - - 1 - 1 - - - - 1 1 - - - 1 - -
A.N.I.F. 58 - - 17 41 16 42 - - - 58 58 - - - 3 42 13
Primării 21 - - 19 2 17 4 - - - 21 21 - - - - 6 15
O.S. Carei 3 - - 3 - 3 - - - - 3 3 - - - - - 3
Societăţi comerciale 12 - - 12 - 12 - - - - 12 12 - - - - 1 11
Persoane fizice 3 - - 3 - 3 - - - - 3 3 - - - - 2 1
Total 144 1 6 81 56 73 71 1 2 6 135 137 2 5 5 6 68 65
Pagina 497 din 525

Anexa 6.3.- Scheme sinoptice acumulări
Pagina 498 din 525

Pagina 499 din 525

Pagina 500 din 525

Pagina 501 din 525

Pagina 502 din 525

ANEXA 9.1
Categorii de lucrări şi tehnologiile de execuţie
1.Reamenajarea drumurilor constă în refacerea platformei drumurilor prin distrugerea

şiroirilor şi denivelărilor şi crearea unor pante longitudinale continue. Elementele
geometrice ale drumurilor sunt : laţimea platformei 4 m, taluz 1/1. Pe tronsoanele cu
pante mari se propune consolidarea drumurilor prin balastare. S-a avut în vedere ca panta
drumurilor în ax longitudinal să nu depaşească 10%, iar platforma drumurilor sa fie
orizontală. Execuţia lucrărilor de terasamente s-a realizat cu buldozerul pe senile şi
constă în aducerea platformei drumului la dimensiunile stabilite şi asigurarea
uniformităţii platformei.
Tehnologia de execuţie:
 săparea şi împraştierea mecanică cu buldozerul;
 săparea şi împraştierea manuală;
 nivelarea platformei cu buldozerul;
 compactare mecanică cu rulou compresor;
 finisarea manuală a taluzurilor;
 insămânțarea manuală cu ierburi perene a taluzurilor;
 consolidare mecanică cu balast;
 transport auto.
2.Canale marginale şi de evacuare

Pentru a prelua şi a conduce spre emisar apa care stagnează în zonele joase de la
suprafaţa terenului şi protecţia platformelor drumurilor de exploatare agricole se vor
folosi canale marginale şi canale de evacuare cu secţiune trapezoidală, cu baza mare, care
să realizeze viteze de scurgere în limite admisibile. Aceste lucrări sunt completate de o
consolidare biologică prin inierbarea taluzelor şi a talvegului.
 săpătura si împraştiere manuală şi mecanică cu buldozerul;
 finisarea manuală a platformelor şi taluzelor;
 insămânţare manuală cu ierburi perene a platformelor şi taluzelor.
3.Podeţe tubulare
În vederea asigurării bunei desfăşurari a circulaţiei în zonele de traversare a drumurilor
peste debuşee si canale, se vor folosi podeţe tubulare, de diferite diametre rezultate din
diagramele de scurgere şi umplere a tuburilor cu asigurare la plutitori.Execuţia podeţelor
se va face manual.
 săparea şi împraştierea manuală a pământului;
Pagina 503 din 525

 aşternerea manuală a stratului drenant;

 turnarea betonului în fundaţii;
 montarea tuburilor ;
 montarea cofrajelor ;
 turnarea betonului în timpane;
 compactarea cu maiul de mana a umpluturilor ;
 turnare pereu plăci din beton în câmpuri;
 transporturi auto.
4. Canale si debuşee
Pentru a prelua şi a conduce spre emisar apa stagnantă în zonele joase de la suprafaţă
terenului s-au folosit debuşee şi canale cu secţiune trapezoidală, cu baza mare, care să
realizeze viteze de scurgere în limite admisibile şi care vor fi consolidate prin inierbare.
Elementele constructive adoptate rezultă din dimesionările hidraulice. Pentru reducerea
vitezei de scurgere a apei şi prin micşorarea pantei longitudinale a debuşeului s-au
prevăzut căderi din beton cu înalţimea de 0,5 - 1,0 m.Executia acestor lucrări se va face
manual, parţial mecanic.
 săpătura şi împraştiere manuală;
 săpătura şi împraştiere mecanică cu buldozerul;
 însămanţare manuală cu ierburi perene a platformelor şi taluzelor;
 împraştierea pământului cu lopata;
 compactarea pământului în umpluturi;
 cofraje din panouri refolosibile;
 preparare şi turnare beton;
5. Drenuri absorbante şi colectoare

Pentru eliminarea excesului de umiditate existent în profilul de sol, exces provenit din
infiltraţia apelor din precipitaţii sau emergentelor difuze, s-au executat următoarele
lucrări:
 drenuri absorbante din tuburi PVC riflat cu Dn 65 mm, amplasate la o adâncime
medie de cca. 0,80 m , cu un prism filtrant din balast de 0,25 m;
 drenuri colectoare din PVC riflat cu Dn 80 mm, amplasate la o adâncime de 1,0m.
Lăţimea şanţului de pozare este de 0,7 m atât pentru drenurile absorbante cât şi
pentru cele colectoare.
 guri de dren – prevăzute la descarcarea drenurilor absorbante sau colectoare în
emisari deschişi;
 captari de izvoare şi cămine de vizitare– au rolul de a intercepta, conduce şi
evacua apele subterane care apar la suprafaţa terenurilor în panta unde formează
zone cu exces de umiditate.
Pagina 504 din 525

Tehnologii de execuţie:
 Drenuri absorbante şi colectoare, guri de dren
- săpătura şi impraştiere manuală a pământului în şanturile de pozare a
drenurilor;
- finisarea manuală a platformei şanţului ;
- montarea tuburilor;
- racordarea tuburilor la captările de izvoare ;
- execuţia prismului filtrant din balast ;
- execuţia umpluturii de pământ compactat
- execuţia gurii de dren ;
- strat drenant din nisip de 5 cm grosime ;
- execuţie pereu placi beton - 6 cm. grosime.
- transport auto.
 Captări de izvoare şi camine de vizitare
- execuţia manuală a terasamentelor ;
- turnarea în fundaţie a betonului ;
- montarea camerei de vizitare ;
- montarea piesei suport capac ;
- racordarea caminului sau a captării la drenurile colectoare ;
- montarea capacului şi ramei pentru capac
- transport auto.
6. Modelări - nivelări
Pentru asigurarea unei mai bune scurgeri a apelor de suprafaţă spre debuşee, în zona
limitrofă acestora s-au executat nivelări, lucrări necesare pentru corectarea
microreliefului generator de exces de umiditate. Lucrările de uniformizări pe arabil au
fost însoţite de administrare de îngraşăminte chimice (azotat de amoniu 100 kg/ha
substanţa activă şi superfosfat 90 Kg/ha substanţă activă).
 săpătura cu buldozerul cu împingerea pamântului pentru uniformizarea
suprafeţelor;
 nivelarea cu buldozerul a suprafeţelor modelate;
 administrarea manuală a îngraşămintelor chimice (azotat de amoniu şi
superfosfat);
 transport auto.
Pagina 505 din 525

7. Traverse și baraje
Lucrările hidrotehnice transversale executate pe canale cu adâncimi mari asigură

consolidarea malurilor şi talvegurilor şi opresc înaintarea regresivă a eroziunilor. De
asemenea, contribuie la reducerea efluenţei aluvionare ca urmare a reducerii vitezelor
scurgerilor concentrate. Execuţia se efectua manual.
 saparea manuală a pământului în fundaţii şi încastrări ;
 finisarea manuală a platformelor şi taluzelor ;
 împraştierea pământului cu lopata;
 epuizarea apelor din săpătura cu pompa mecanică;
 compactarea pământului în umpluturi ;
 turnare beton egalizare;
 cofrare cu panouri refolosibile ;
 turnare beton în fundaţie;
 turnare beton în elevaţie;
 finisare suprafeţe elevaţie;
 umplutura compactată.
8.Cleionaje duble
Cleionajele duble sunt lucrări transversale care se aplică pe sectoarele superioare ale
formaţiunilor torenţiale incipiente, cu debite reduse şi transport de aluviuni de mici
dimensiuni dar în cantităţi mari, pentru colmatarea rapidă a lucrărilor în condiţii
favorabile de instalare a vegetaţiei lemnoase care dupa 4-7 ani de la realizarea lucrărilor
sa poata prelua sarcinile acestora.
 compactare cu maiul de mână a umpluturilor ;
 confecţionare ţăruşi, pari, longrine şi moaze;
 baterea taruşilor şi a parilor ;
 împletirea nuielelor verzi pe pari;
 executarea pereului uscat din piatră brută.
9. Plantaţii de protecţie
Pe zonele de neproductiv, unde panta terenului este mai mare şi unde prin instalarea
vegetaţiei ierboase protecţia solului se consideră nesatisfăcătoare precum şi în zonele
afectate de eroziune de adâncime (talvegurile şi malurile ravenelor), s-au realizat
Pagina 506 din 525

plantaţii silvice de protecţie din specii forestiere (salcâm) adoptând schema de plantare cu
6.700 puieţi / ha (distanţa între randuri 1,5 m, distanţa între puieţi pe rand 1 m).
 transportul şi conservarea puietilor;
 execuţia gropilor şi plantarea puieţilor;
 mobilizarea solului din jurul puieţilor;
 revizuire plantaţii.
10. Scarificări
Pentru mărirea permeabilităţii profilului de sol în vederea unei afânări în zonele cu exces
de umiditate echipate cu sistem de drenaj s-au executat scarificări adânci la 50 - 60 cm.
 scarificarea terenului (articol unic).
11. Recalibrări văi

Pentru asigurarea cotelor de descărcare a lucrărilor de evacuare a apelor din profilul de
sol, precum şi asigurarea evacuării apelor pe reţeaua de evacuare existentă s-a realizat
decolmatarea canalelor existente şi deschiderea unora noi pentru preluarea surplusului de
debit calculat. Elementele constructive ale văilor recalibrate rezultă din dimensionările
hidraulice.
 săpătura şi împraştiere mecanică cu buldozerul;
 finisarea manuală a platformelor şi taluzelor.
Pentru menţinerea vitezei de curgere sub limita de erodabilitate, pentru menţinerea
invariabilităţii geometrice a secţiunii de curgere cât şi a corectării axului dinamic al
curgerii s-au folosit traverse.
 execuţia manuală a terasamentelor;
 împraştierea pământului rezultat din săpătură;
 sprijiniri de maluri;
 epuizarea cu pompa de mână a apelor din săpătură;
 compactarea cu maiul de mână a apelor din săpătură;
 execuţia stratului drenant din balast de 10 cm. grosime;
 confecţionarea şi montarea cofrajelor;
 turnarea betonului ciclopian cu bolovani de râu în fundaţii şi elevaţii
Pagina 507 din 525

12. Defrişări
Pe traseul lucrărilor care fac obiectul schemei hidrotehnice de amenajare au fost
prevăzute lucrări de eliminare a vegetaţiei arbostive nevaloroase.
13.Amendamente
Pentru corectarea reacţiei acide a solurilor din amplasament s-au prevăzut amendamente
cu carbonat de calciu.
14. Lucrari agropedoameliorative

Aceste categorii de lucrări constau în reînsămânţări cu tipul de sămanţă recomandat în
cadrul studiilor pedologice şi de asemenea administrarea de îngraşăminte chimice (azotat
de amoniu şi superfosfaţi în dozele recomandate de analizele de laborator).
Pagina 508 din 525

ANEXA 9.2
Categoriile de lucrări de combaterea eroziunii în adâncime
.1. Lucrări hidrotehnice transversale

Pentru evitarea dezvoltării în lungime și volum a formațiunilor de eroziune în adâncime,
pe tronsoanele active ale ravenelor s-au propus lucrări de amenajare, constând din
praguri și traverse din beton cu rolul de retenție a aluviunilor de diferite granulozități, pe
strate și având rol secundar de sprijinire a malurilor abrupte și de cele mai multe ori
instabile.
Tehnologia de executie:
 săpătura și împraștierea manuală a pământului;
 săpătura mecanică cu excavatorul;
 împraștiere mecanică cu buldozerul;
 finisarea manuală a platformelor și taluzelor;
 așternerea manuală a stratului drenant din nisip;
 compactarea cu maiul de mână a umpluturilor;
 turnare beton de egalizare;
 cofrare cu panouri refolosibile;
 turnare și vibrare beton;
 preparare beton în stații centralizate
2. Canale de evacuare, canale de gardă și canale rapide la ravene, inclusiv lucrările

hidrotehnice aferente
Elementele secțiunii transversale ale acestor lucrări au fost dimensionate la asigurarea de
10% pentru terenuri agricole si 5% verificare. Valorile acestor elemente geometrice se
prezintă de regulă astfel :
 b = 0,0 – 2,0 m;
 h = 0,0 – 1,20 m;
 m = 1 -2.
Pe tronsoanele cu pante longitudinale mari, în scopul reducerii acestora și implicit a
vitezei de scurgere, sub viteza de neerodabilitate s-au proiectat căderi completate cu
traverse de consolidare și camere de liniștire
Tehnologia de execuție lucrări supraterane:
 săpătura și împraștiere manuală ;
 nivelare manuală a platformelor și taluzelor;
 așternerea manuală a stratului drenant din nisip;
 turnare și vibrare beton ;
Pagina 509 din 525


Tehnologia de executie lucrari subterane (traverse de consolidare) :
 saparea manuala a pamantului in fundatii si incastrari ;
 finisarea manuala a platformelor si taluzelor ;
 imprastierea pamantului cu lopata ;
 compactarea pamantului in umpluturi ;
 turnare beton in fundatii ;
 preparare beton in statii centralizate.
.3. Cleionaje simple/duble

Pentru stoparea înaintării formațiunilor torențiale la vârful și în treimea superioară a
acestora s-au prevăzut cleionaje duble. Aceste lucrări executându-se în perioada de
vegetație s-a scontat pe obținerea unei bune stabilități prin intrarea în vegetație a
materialului vegetal din care sunt alcătuite.
Tehnologia de execuție:
 săpătura și împraștiere manuală;
 compactare cu maiul de mână a umpluturilor;
 confecționare țâruși, pari, longrine și moaze;
 baterea tărușilor și a parilor;
 împletirea nuielelor verzi pe pari;
 executarea pereului uscat din piatră brută.
4. Plantații silvice de protecție

Pe arealele afectate de intense procese de pantă reprezentate prin eroziune lineară, pentru
consolidarea malurilor și talvegului s-au executat plantații silvice de protecție, din specii
rezistente, cu rădăcini adânci necesitând aplicarea unei scheme de plantare care să
înlăture neajunsurile provocate de instabilitatea terenurilor afectate de fenomene
erozionale sub toate formele de manifestare.
Tehnologia de execuție :
transportul și conservarea puieților ;
execuția gropilor și plantarea puieților ;
mobilizarea solului din jurul puieților ;
revizuire plantații.
.5. Consolidări longitudinale inclusiv apărări de maluri

Consolidările și apărările de mal s-au executat în treimea inferioară a formațiunilor
torențiale cu bazin de recepție care colectează debite ce prin concentrare în zona de
evacuare pot provoca eroziuni de maluri sau inundarea ternurilor și/sau a obiectivelor
din aval.
Tehnologia de executie :
 săpătura și impraștiere manuală ;
 săpătura și imprastiere mecanică ;
Pagina 510 din 525

 nivelare manuală a platformelor și taluzelor;

 așternerea manuală a stratului drenant din nisip:
 turnare și vibrare beton ;
Pagina 511 din 525

ANEXA 9.3
Lucrări executate
Lucrări executate
Număr Lucrări de corectare a
formațiuni Lucrări de ameliorare a terenurilor degradate
torenților
torențiale/ Tip lucrări
Nr Denumire Județ Cleionaje
perimetre Terase Terase cu Terase cu Lungime
Praguri Împăduriri Lucrări Lucrări
de simple Gărdulețe banchete consolidată
zid.uscată longitudinale transversale
ameliorare
m m m m m ha km buc buc
1 1 2 3 4 5 6 8 9 10 11 12 13
Crișul Alb – Arad 4 0 0 0 0 0 0 5.64 7 30
2 amonte
Cigher Hunedoara 11 0 3700 0 57 2095 79.27 8.6 19 81
Total 15 0 3700 0 57 2095 79.27 14.24 26 111
3 Cigher Arad 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Versanții
direcți între
4 Cigher și Arad 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Canalul
Morilor
Canalul
5 Arad 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Morilor
Arad 4 0 0 0 0 0 0 5.64 7 30
6 Crișul Alb Hunedoara 11 0 3700 0 57 2095 79.27 8.6 19 81
Total 15 0 3700 0 57 2095 79.27 14.24 26 111
Crișul Negru
7 Bihor 41 72510 92302 1950 7389 0 350.38 40.28 85 340
amonte Holod
8 Holod Bihor 6 25500 21600 17500 1756 220 100.55 6.98 2 51
Versanți direcți
9 între Holod si Bihor 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Teuz
Arad 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
10 Teuz Bihor 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Total 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Pagina 512 din 525

Versanți
direcți cu
11 Bihor 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
scurgere peste
graniță
Arad 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
12 Crișul Negru Bihor 47 98010 113902 19450 9145 220 450.93 47.26 87 391
Total 47 98010 113902 19450 9145 220 450.93 47.26 87 391
13 Culiser Bihor 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Bihor 34 32453 0 0 3431 0 55.3 39.01 54 437
Crișul Repede
14 Cluj 14 0 14930 0 50 0 37.8 20 62 236
- la graniță
Total 48 32453 14930 0 3481 0 93.1 59.01 116 673
Bihor 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
15 Barcău Salaj 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Total 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Bihor 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
16 Ier Satu Mare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Total 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Bihor 34 32453 0 0 3431 0 55.3 39.01 54 437
Cluj 14 0 14930 0 50 0 37.8 20 62 236
17 Crișul Repede Salaj 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Satu Mare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Total 48 32453 14930 0 3481 0 93.1 59.01 116 673
Arad 4 0 0 0 0 0 0 564 7 30
Bihor 81 130463 113902 19450 12576 220 506.23 8627 141 828
Cluj 14 0 14930 0 50 0 37.8 20 62 236
Total B.H.
18 Hunedoara 11 0 3700 0 57 2095 79.27 86 19 81
Crișuri
Sălaj 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Satu Mare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Total 110 13463 19450 19450 12683 2315 2665.57 12051 229 1175
Pagina 513 din 525

Anexa 12.1.
Tabel 1
BH Crișuri Crișul Alb
Judet/UAT/zona Crisul Alb PDF/JPG/TIF DXF/SHP Georef Import

de protectie (Stereo 70) (Stereo 70) MDB
Arad Aciuta
BAIA DE CRIS
Barza
Basarabasa
Birtin
BÎRSA NU
BOCSIG NU DA DA
BRAD
Brotuna
Carastau
HUNEDOARA CHISINEU
CRIS
Cociuba
Crisan
Crisan
CRISCIOR
DIECI NU DA DA
Gura Vaii
GURAHONT NU DA DA
INEU NU DA DA
Ionesti
Joia Mare
La Locul lui
Stan
Leasa
Livada
Mihaileni
Moroda
Ocisor
Ociu
Pescari
Prihodiste
Rapsig
Revetis
RIBITA
Risca
Pagina 514 din 525

Rostoci
SEBIS NU DA
SELEUS
SICULA NU DA DA
Talagiu
Taratel
Tarmure
Tatarastii de
Cris
Tisa
Tîrnava de Cris
Valeni
VATA DE JOS
VÎRFURILE
Vosas
Zdrapti
Tabel 2
BH Crișuri - Crișul Negru
Judet/UAT/zona Crisul Negru PDF/JPG/TIF DXF/SHP Georef Import
Arad Misca
BIHOR CARPINET
Ant
Arpasel
Baleni
BATAR
BEIUS
Belfir
Borz
CAPÂLNA
Carpinet
Chesa
COCIUBA MARE
Draganesti
Ghighiseni
Ghiorac
Ginta
Girisu Negru
Gradinari
Hotarel
Leheceni
Lunca
Pagina 515 din 525

Petid
Petrani
POCOLA
Poiana
RIENI
Rohani
Saliste de Vascau
Sânnicolau de
Beius
SOIMI
Sudrigiu
Suncuis
Suplacu de Tinca
Sustiu
Talpos
Tamasda
TARCAIA
Taut
TINCA
Tinca
Totoreni
UILEACU DE
BEIUS
Urvis
Urvis de Beius
Vascau
Tabel 3
BH Crișuri – Crișul Repede
Judet/UAT/zona Crisul Repede PDF/JPG/TIF DXF/SHP Georef Import

CLUJ Bologa nu date vechi neactualizate
(an cca 1998)
Cerbeşti
Negreni nu date vechi neactualizate
(an cca 1998)
Bucea nu date vechi neactualizate
(an cca 1998)
Ciucea
Poieni nu date vechi neactualizate
(an cca 1998)
Valea Drăganului nu date vechi neactualizate
(an cca 1998)
ORADEA
GIRIŞU DE CRIŞ
Pagina 516 din 525

Oşorhei
BIHOR OŞORHEI
Săbolciu
Telechiu
Urvind
Groşi
AUŞEU
Vadu Crişului
Cacuciu Nou
Gheghie
Şuncuiuş
BRATCA
GIRIŞU DE CRIŞ
Gheghie
Lorău
Bulz
Birtin
Groşi
Tărian
Fughiu
TILEAGD
Uileacu de Criş
ALEŞD
Tinăud
ORADEA
Tabel 4
BH Crișuri -Barcău
Judet/UAT/zona Barcau PDF/JPG/TIF DXF/SHP Georef Import
BIHOR
Cohani
ABRAM
Satu Barba
Saldabagiu de
Barcau
Almasu Mic
SALARD
CIUHOI
Cenalos
Poclusa de
Barcau
CHISLAZ
Sânlazar
BALC
Pagina 517 din 525

Sfârnas
Sâniob
Ghida
Chiribis
Chiraleu
Margine
Chiraleu
MARGHITA
SALAJ
IP
Zauan
Bozies
VALCAU DE
JOS
Marca NU
Lesmir
Sumal
Nusfalau NU DA DA
Port
Valcau de Sus
BOGHIS NU DA DA
Sumal
Pagina 518 din 525

Anexa 16.1. Localități, pe râul Barcău, afectate de inundațiile de probabilități de

depășire 0.1%, 1%, 5% si 10%.
0,1 70 16,5 7,8 0,1 0,2 - - 1,5 0,6
1 Valcau de Jos, 30 5,8 1,1 0,1 0,2 - - 1,4 0,5
Valcau de Jos
5 Valcau de Sus 13 3,1 0,5 - 0,1 - - 1,3 -
10 - 0,5 - - 0,1 - - 1,2 0,2
0,1 46 8,2 5,1 - - - - 1,4 1,5
1 20 2,4 - - - - - 1,3 1,2
Boghis Boghis
5 13 1,9 - - - - - 1,2 -
10 5 1,3 - - - - - 1,1 0,7
0,1 - 1,1 - - - - - 0,7 -
1 - 0,3 - - - - - 0,7 -
Nusfalau Nusfalau
5 - 0,2 - - - - - 0,6 -
10 - 0,1 - - - - - 0,5 -
0,1 22 4,9 2,1 - - - - 0,5 -
1 10 1,8 0,2 - - - - 0,5 -
Ip Ip, Zăuan
5 5 1,0 0,1 - - - - 0,5 -
10 - 0,1 - - - - - 0,5 -
0,1 55 22,9 16,6 - - - - 0,6 -
1 Marca, Port, 37 16,7 - - - - - 0,6 -
Marca
5 Leșmir, Sumal 23 11,6 12,1 - - - - 0,6 -
10 11 7,8 9,7 - - - - 0,6 -
0,1 37 8,3 6,6 - - 1,6 - - -
1 Balc, Almașu Mic, 20 4,3 2,6 - - 0,7 - - -
Balc
5 Ghida, Satu Barba - 0,9 1,0 - - 0,6 - - -
10 - 0,1 0,2 - - - - - -
0,1 Abram, Cohani, 25 10,0 8,1 - - 7,6 - 0,2 0,1
1 Margine, 16 6,3 5,8 - - 5,1 - 0,1 -
Abram
5 Saldabagiu de 11 5,0 5 - - 5,1 - 0,1 -
10 Barcau 10 4,2 2,8 - - 5,1 - 0,1 -
0,1 45 18,6 - - - 1,2 - 1,4 -
1 7 2,9 - - - 0,7 - 0,9 -
Marghita Marghita
5 4 1,4 - - - 0,6 - 0,9 -
10 - 0,2 - - - 0,4 - 0,9 -
0,1 38 13,2 5,8 - - 3,9 - 0,2 -
1 - 1,5 1,4 - - 1,0 - - -
Abramuț Abramuț, Petreu
5 - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
0,1 - 0,1 - - - 1,8 - - 0,1
1 - - - - - 0,8 - - -
Chislaz Chiraleu, Sânlazar
5 - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
0,1 184 59,2 0,9 - - 7,6 - 0,3 -
1 Ciuhoi, Sâniob, 55 18,3 0,3 - - 0,3 - 0,3 -
Ciuhoi
5 Sfârnaș - 0,1 - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
0,1 262 53,0 12,9 - - 7,1 - 0,7 5,8
1 - - - - - - - - -
Sălard Sălard
5 - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
0,1 190 68,6 1,2 - - 1,7 - 0,9 -
1 Roșiori, Mihai - - - - - - - - -
Roșiori
5 Bravu - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
0,1 92 5,5 2,6 - - 0,9 - 0,8 -
1 Tămășeu, Niuved, - - - - - - - - -
Tămășeu
5 Parhida - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
Pagina 519 din 525

Anexa 16.2. Localități, pe râul Crișul Alb, afectate de inundațiile de probabilități de

depășire 0.1%, 1%, 5% si 10%.
0,1 26 0,1 5,1 0,0 0,0 1,1 0,1 0,7 2,1
1 18 0,1 3,6 0,0 0,0 0,7 0,0 0,7 1,3
Blajeni Blajeni, Plai
5 7 0,1 0,9 0,0 0,0 0,1 0,0 0,7 0,6
10 6 0,1 0,8 0,0 0,0 0,0 0,0 0,7 0,5
0,1 28 4,8 10,8 0,0 0,0 0,0 0,1 0,0 0,5
1 Baia de Cris, Valeni, Risca, 24 3,7 10,0 0,0 0,0 0,0 0,1 0,0 0,5
Baia de Cris
5 Carastau 18 2,7 7,5 0,0 0,0 0,0 0,1 0,0 0,2
10 13 1,8 5,7 0,0 0,0 0,0 0,1 0,0 0,1
0,1 930 120,4 31,4 0,0 0,3 13,1 2,1 3,1 2,3
1 841 108,3 30,0 0,0 0,3 10,9 1,5 3,1 2,1
Brad Brad, Taratel
5 548 65,5 23,3 0,0 0,3 7,4 0,6 3,1 1,7
10 387 43,8 16,5 0,0 0,2 6,5 0,3 3,1 1,4
0,1 68 1,6 9,8 0,0 0,0 1,7 0,7 0,8 5,5
1 65 1,4 9,6 0,0 0,0 1,2 0,7 0,8 5,3
Buces Mihaileni
5 50 0,8 7,8 0,0 0,0 0,3 0,7 0,8 4,2
10 38 0,2 7,3 0,0 0,0 0,2 0,6 0,8 1,9
0,1 390 68,9 34,6 0,0 0,0 9,9 0,8 2,7 1,7
1 289 53,5 23,4 0,0 0,0 6,6 0,4 2,7 1,5
Criscior Criscior, Barza, Zdrapti
5 163 28,9 12,5 0,0 0,0 4,8 0,3 2,6 0,5
10 142 24,8 10,3 0,0 0,0 4,7 0,2 2,6 0,4
0,1 26 2,4 7,8 0,0 0,0 0,2 0,2 0,7 1,9
1 22 1,7 7,0 0,0 0,0 0,2 0,1 0,7 1,7
Halmagiu Ionesti, Tarmure, Tisa
5 17 1,0 5,6 0,0 0,0 0,0 0,0 0,7 1,4
10 14 0,8 4,4 0,0 0,0 0,0 0,0 0,7 1,2
0,1 0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
1 0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Varfurile (Lipova) Varfurile
5 0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
10 0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
0,1 9 1,3 2,8 0,0 0,0 1,7 0,1 0,0 0,1
1 Aciuta, Rostoci, Gura Vaii, 3 0,3 1,7 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Plescuta
5 La locul lui Stan, Talagiu, 2 0,0 1,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
10 1 0,0 0,5 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
0,1 5 0,2 2,9 0,0 0,0 0,1 0,0 0,0 0,0
1 4 0,1 2,4 0,0 0,0 0,1 0,0 0,0 0,0
Ribita Crisan, Ribita
5 3 0,0 1,8 0,0 0,0 0,1 0,0 0,0 0,0
10 2 0,0 1,4 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
0,1 Prihodiste, Tarnava de 64 14,3 15,1 0,0 0,0 0,5 0,0 0,6 1,8
1 Cris, Ocisor, Birtin, 55 11,7 13,4 0,0 0,0 0,5 0,0 0,6 1,6
Vata de Jos
5 Brotuna, Basarabasa, Vata 45 7,8 12,3 0,0 0,0 0,5 0,0 0,6 1,6
10 de Jos 36 5,2 10,1 0,0 0,0 0,5 0,0 0,6 1,6
0,1 5 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 1,2 1,1
1 4 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 1,2 0,9
Almas Joia Mare
5 4 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 1,2 0,8
10 4 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 1,2 0,7
0,1 18 7,4 0,1 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
1 8 3,3 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Barsa Barsa
5 2 1,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
10 0 0,2 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Pagina 520 din 525

0,1 321 71,9 18,0 0,0 0,0 0,6 0,0 0,2 0,9
1 170 37,3 9,4 0,0 0,0 0,6 0,0 0,2 0,8
Bocsig Bocsig, Rapsig
5 16 2,9 0,2 0,0 0,0 0,6 0,0 0,2 0,7
10 15 2,6 0,1 0,0 0,0 0,6 0,0 0,2 0,7
0,1 2 0,0 0,8 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
1 2 0,0 0,7 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Buteni Livada
5 2 0,0 0,7 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
10 1 0,0 0,4 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
0,1 12 2,8 3,1 0,0 0,0 0,7 0,4 0,0 1,1
1 8 1,7 2,6 0,0 0,0 0,4 0,2 0,0 0,6
Dieci Dieci, Revetis, Cociuba
5 6 1,2 2,3 0,0 0,0 0,1 0,1 0,0 0,5
10 5 1,0 2,1 0,0 0,0 0,1 0,0 0,0 0,4
0,1 191 1,3 0,4 0,0 0,0 0,0 7,0 58,9 0,7
1 60 16,2 0,6 0,0 0,0 3,4 0,9 0,0 0,3
Gurahont Vosasi, Pescari
5 49 13,1 0,3 0,0 0,0 3,2 0,7 0,0 0,2
10 41 11,1 0,2 0,0 0,0 2,9 0,5 0,0 0,2
0,1 1491 244,2 0,8 0,0 0,0 5,3 0,0 4,3 1,7
1 941 150,0 0,5 0,0 0,0 5,3 0,0 4,3 1,7
Ineu Ineu
5 68 3,1 0,0 0,0 0,0 2,9 0,0 4,3 1,5
10 58 2,0 0,0 0,0 0,0 2,3 0,0 4,3 1,4
0,1 1 0,0 0,0 0,0 0,0 0,1 0,0 0,0 0,1
1 1 0,0 0,0 0,0 0,0 0,1 0,0 0,0 0,1
Sicula Sicula
5 0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,1
10 0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
0,1 750 131,9 0,5 0,0 0,0 12,1 0,0 4,2 5,0
1 103 0,1 0,5 0,0 0,0 11,4 0,0 4,2 5,0
Chisineu Cris Chisineu Cris
5 94 0,0 0,4 0,0 0,0 9,7 0,0 4,2 5,0
10 94 0,1 0,3 0,0 0,0 9,7 0,0 4,2 5,0
0,1 0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
1 0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Graniceri Graniceri
5 0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
10 0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
0,1 242 70,7 4,8 0,0 0,0 5,6 0,4 2,0 0,0
1 180 49,8 4,6 0,0 0,0 5,3 0,4 2,0 0,0
Pilu Pilu, Varsand
5 20 0,0 0,0 0,0 0,0 4,8 0,0 2,0 0,0
10 19 0,0 0,0 0,0 0,0 4,7 0,0 2,0 0,0
Pagina 521 din 525

Anexa 16.3. Localități, pe râul Crișul Negru afectate de inundațiile de probabilități de

depășire 0.1%, 1%, 5% si 10%.
0,1 80 15,1 1,6 1,2 - 0,4 0,8 2,8 9,4

1 Carpinet, 60 10,1 1,2 0,2 - 0,3 0,6 2,8 8,4
Carpinet
5 Leheceni 34 3,9 0,4 - - 0,3 0,2 2,8 5,7
10 19 1,4 0,2 - - 0,1 0,1 2,7 3,0
0,1 83 15,1 1,6 1,2 - 0,4 0,8 2,8 9,4
1 Saliste de Vascau, 53 13,5 1,2 - - - - 2,3 3,1
Cristioru de Jos
5 Poiana 27 5,4 0,9 - - - - 2,2 1,8
10 16 2,4 0,6 - - - - 2,1 1,1
0,1 21 1,7 2,0 - - 3,0 - - -
1 19 1,2 1,8 - - 2,7 - - -
Lunca Sustiu
5 2 0,2 0,2 - - 0,1 - - -
10 - - - - - - - - -
0,1 228 43,2 3,5 2,2 - 21,3 0,6 1,1 0,7
1 124 28,8 0,1 0,2 - 8,1 0,3 1,1 0,7
Vascau Vascau
5 48 9,6 - - - 3,9 - 1,1 0,6
10 29 4,9 - - - 2,9 - 1,0 0,4
0,1 68 13,3 6,2 - - 0,9 - - 0,3
1 Draganesti, 39 6,7 4,0 - - 0,8 - - 0,2
Draganesti
5 Gradinari 1 - - - - 0,3 - - 0,1
10 0 - - - - 0,2 - - -
0,1 28 5,2 - - - 5,9 - - 0,1
1 19 3,3 - - - 4,1 - - 0,1
Lazuri de Beius Baleni
5 11 2,0 - - - 2,4 - - 0,1
10 2 0,3 - - - 0,2 - - 0,1
0,1 178 25,6 1,1 - - 28,0 - 0,2 0,2
1 Lunca, Sustiu, 139 21,2 - - - 21,8 - 0,2 0,1
Lunca
5 Hotarel 89 12,8 - - - 14,4 - 0,2 -
10 - 6,0 - - - 5,8 - 0,2 -
0,1 40 2,8 - - - 10,7 - - -
1 25 0,9 - - - 7,6 - - -
Rieni Ghighiseni
5 81 0,6 - - - 4,2 - - -
10 12 0,5 - - - 3,4 - - -
0,1 60 12,2 3,0 - - 1,5 - - 0,4
1 18 3,1 0,4 - - 1,4 - - 0,3
Tarcaia Totoreni
5 - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
0,1 251 16,4 0,3 - - 6,2 - 0,6 -

Beius 1 Beius 161 9,9 0,3 - - 0,7 - 0,6 -
5 40 2,3 0,3 - - - - 0,5 -
10 0 1,3 0,3 - - - - 0,4 -
0,1 298 42,0 39,5 0,2 - 6,8 - 0,1 2,1
Suplacu de Tinca,
1 268 37,1 36,6 0,2 - 5,9 - 0,1 1,8
Capalna Petid, Ginta,
5 206 27,1 29,9 0,2 - 4,8 - 0,1 0,8
Capalna, Rohani
10 - 16,3 25,0 0,2 - 3,6 - 0,1 0,6
0,1 128 38,2 17,9 - - - - - -
1 Cociuba Mare, 116 34,7 16,2 - - - - - -
Cociuba Mare
5 Chesa, Petid 61 15,0 11,6 - - - - - -
10 - 2,6 7,7 - - - - - -
Pagina 522 din 525

0,1 40 2,7 5,8 0,1 - 0,3 - - -

1 28 2,5 3,4 - - 0,3 - - -
Finis Suncuis, Ioanis
5 1 - 0,2 - - - - - -
10 - - 0,1 - - - - - -
0,1 40 7,9 7,1 - - - - 0,1 0,1
1 29 6,1 5,0 - - - - 0,1 -
Pocola Pocola, Petrani
5 8 1,7 1,4 - - - - - -
10 - 0,7 1,0 - - - - - -
0,1 Borz, Urvis , 66 19,3 6,4 0,2 - 9,2 1,0 1,3 2,5
1 Sânnicolau de 55 15,8 5,3 0,1 - 7,8 0,9 1,3 2,5
Soimi
5 Beius, Urvis de 36 8,8 4,6 - - 4,0 0,7 1,3 2,4
10 Beius, Soimi - 4,9 4,3 - - 3,0 0,5 1,3 2,4
0,1 340 94,2 15,6 - - 24,8 - - 1,3
1 256 69,7 3,4 - - 0,4 - - 0,5
Tinca Belfir, Tinca
5 44 13,4 1,5 - - 0,4 - - 0,5
10 - 6,0 0,2 - - 0,4 - - 0,3
0,1 105 29,9 4,8 - - 14,1 - - -
1 98 27,4 4,2 - - 14,0 - - -
Uileacu de Beius Uileacu de Beius
5 44 13,6 - - - 7,0 - - -
10 - - - - - - - - -
0,1 752 193,1 28,5 - - 24,8 - - 1,3
1 Batar, Taut, 167 7,8 15,6 - - 1,5 - - 1,0
Batar
5 Talpos 19 3,4 1,5 - - 0,4 - - 0,5
10 8 1,4 0,2 - - 0,4 - - 0,3
0,1 1302 386,0 58,7 - - 17,9 - 1,0 1,1
1 Boiu, Ciumeghiu, 661 198,6 24,6 - - 10,7 - 1,0 1,0
Ciumeghiu
5 Ghiorac 199 59,4 6,6 - - 3,5 - 1,0 0,4
10 98 23,8 6,6 - - 3,4 - 1,0 0,4
0,1 541 220,1 17,2 - - 3,5 - 0,1 -
Misca, Vanatori,
1 338 136,1 11,6 - - 2,8 - 0,1 -
Misca Satu Nou, Zerindu
5 57 24,6 - - - 0,7 - 0,1 -
Mic
10 - - - - - 0,1 - 0,1 -
0,1 820 216,9 27,7 - - 0,4 - - 0,8
1 Ant, Avram Iancu, 315 80,3 12,9 - - 0,4 - - 0,8
Avram Iancu
5 Tamasda 2 - 0,4 - - 0,0 - - 0,1
10 2 - 0,4 - - 0,0 - - 0,1
0,1 488 133,0 50,9 - - 0,9 - - 0,4
1 Iermata Neagra, 466 125,4 50,2 - - 0,8 - - 0,4
Zerind
5 Zerind - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
Pagina 523 din 525

Anexa 16.4. Localități, pe râul Crișul Repede, afectate de inundațiile de probabilități de

depășire 0.1%, 1%, 5% si 10%.
0,1 156 19,5 9 - 0,2 1,1 0,9 0,3 0,2
Bologa, Cerbesti,
1 53 7,0 5 - - 0,8 0,8 0,3 0,1
Poieni Valea Draganului,
5 24 5,1 3,1 - - 0,7 0,8 0,3 -
Poieni
10 17 2,4 1,3 - - 0,7 0,7 0,3 -
0,1 38 8,4 5,7 - - - - 0,5 -
1 18 6,0 2,7 - - - - 0,5 -
Ciucea Ciucea
5 - 2,1 - - - - - 0,5 -
10 - 1 - - - - - 0,5 -
0,1 160 28,9 - - - 3,9 0,2 - -
1 43 11,0 - - - 2,5 0,1 - -
Negreni Negreni, Bucea
5 - 3,8 - - - 2,2 0,1 - -
10 - 3,1 - - - 2 0,1 - -
0,1 47 3,0 - - - - - - -
1 36 2,3 - - - - - - -
Bulz Bulz
5 21 1,3 - - - - - - -
10 16 1,0 - - - - - - -
0,1 103 27,7 9,8 - - 0,1 - 1,5 0,5
1 72 21,6 7,6 - - - - 1,4 0,5
Bratca Bratca, Lorau
5 29 11,9 5,4 - - - - 1,4 0,5
10 9 2,5 0,9 - - - - 1,4 0,4
0,1 90 26,3 2 - - - - 1,4 0,4
1 63 19,6 0,9 - - - - 1,4 0,3
Suncuiuș Suncuiuș
5 32 11,2 0,1 - - - - 1,4 0,2
10 - 1,9 - - - - - 1,4 0,2
0,1 50 16,0 - - - - - 3,5 -
1 16 8,2 - - - - - 3,5 -
Vadu Crișului Vadu Crișului
5 - 3,7 - - - - - 3,4 -
10 - 2,5 - - - - - 3,4 -
0,1 13 17,7 5,5 - - 3,1 - 0,4 -
Aușeu, Cacuciu
1 - 2,8 0,8 - - 3 - 0,3 -
Aușeu Nou, Gheghie,
5 - - - - - 0,2 - 0,1 -
Groși
10 - - - - - 0,1 - - -
0,1 85 11,3 - - - 0,7 - - -
1 69 9,1 - - - 0,6 - - -
Aleșd Aleșd, Tinaud
5 - 0,4 - - - 0,1 - - -
10 - 0,3 - - - - - - -
0,1 16 3,7 - - - - - 0,2 -
1 Tileagd, Uileacu - 0,2 - - - - - 0,1 -
Tileagd
5 de Criș - 0,2 - - - - - 0,1 -
10 - 0,2 - - - - - 0,1 -
0,1 2 0,7 - - - - - - -
1 - - - - - - - - -
Săcădat Sabolciu
5 - - - - - - - - -
10 - - - - - - - - -
0,1 164 44,2 1 - - 0,2 - 0,1 -
1 116 35,6 1,0 - - 0,2 - 0,1 -
Oșorhei Oșorhei, Fughiu
5 16 6,8 1,0 - - 0,2 - 0,1 -
10 - - 0,9 - - 0,1 - 0,1 -
0,1 2968 1063,9 2,1 - 0,2 32,9 15,3 53,3 7,7
1 1398 496,7 1,6 - - 15,1 15,2 49,6 7,7
Oradea Oradea
5 254 84,7 1,4 - - 12,4 11,8 49,6 7,0
10 - 11,2 0,1 - - 11,0 1,7 49,5 6,0
0,1 505 252,0 26,3 - 1,1 4,5 1,4 1,4 3,3
1 Girișu de Criș, 412 221,0 19,1 - 1,1 4,5 1,4 1,4 3,2
Girișu de Criș
5 Tarian 56 10,9 2 - - 0,4 - 1,4 -
10 - - - - - - - - -
Pagina 524 din 525

Bazinul Hidrografic Crisuri

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Bazinul Hidrografic Crisuri

Încărcat de

Drepturi de autor:

Planul pentru Prevenirea, Protecţia și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Districtul de Bazin Hidrografic Crișuri

CAPITOLUL 1 - INTRODUCERE ................................................................................4

Pagina 1 din 525

CAPITOLUL 13. ANALIZA CRITICA A CAPACITATILOR DE TRANSPORT A

CAPITOLUL 20 – PREZENTAREA UNITARA LA NIVEL DE BAZIN

Pagina 2 din 525

CAPITOLUL 21 – EVALUAREA MONETARA A MASURILOR, ACTIUNILOR SI

Pagina 3 din 525

1.1. Necesitate şi oportunitate

Pagina 4 din 525

- Să ia măsuri adecvate şi coordonate până în 2015, pentru reducerea riscurilor la

Pagina 5 din 525

Administraţia Naţională „Apele Române” şi Administraţia Bazinală de Apă Criş, beneficiari

1.2. Obiectivele documentației PPPDEI

Pagina 6 din 525

 Prezentarea principalelor viituri produse în ultimii 30 de ani şi care au provocat

Pagina 7 din 525

Figura 1.1. - Localizare Bazin Hidrografic Crişuri

Pagina 8 din 525

Denumire Suprafată Suprafață

Pagina 9 din 525

Figura 1.2. Harta administrativă a BH Crişuri

Pagina 10 din 525

Denumire curs de Lungime curs Lungime

Pagina 11 din 525

Figura 1.3. Principalele cursuri de apă din BH Crişuri

Pagina 12 din 525

Figura 1.4. Hidrografia BH Crişuri

Pagina 13 din 525

Figura 1.5. Subbazine ale BH Crişuri

Pagina 14 din 525

Denumire afluenți Lungime afluenți

Denumire afluienți Lungime afluenți

Pagina 15 din 525

Denumire afluienți Lungime afluenți

CRIŞUL REPEDE izvorăşte din Munţii Apuseni în sud-estul Depresiunii Huiedinului la

Denumire afluienți Lungime afluenți

Pagina 16 din 525

Denumire afluienți Lungime afluenți

Denumire afluienți Lungime afluenți

Pagina 17 din 525

Denumire afluienți Lungime afluenți

Denumire afluienți Lungime afluenți

Pagina 18 din 525

Denumire afluienți Lungime afluenți

Canalele colectoare au un rol deosebit în cadrul retelei hidrografice.

Relieful BH Crișuri este compus din 3 zone geomorfologice:

Pagina 19 din 525

Figura 1.6. Relieful în BH Crişuri

Pagina 20 din 525

Partea de est a BH Crișuri este delimitată de munții Apuseni formați în zonele

1.3.5. Parametrii climatici

BH Crișuri beneficiază de un climat continental temperat, de tip panonic, caracterizat de o

Pagina 21 din 525

1.3.6. Resursele de apă

Resursele de apă de suprafaţă

Pagina 22 din 525

Nr. crt Denumire lac Suprafață (kmp) Altitudine Adâncime

Resursele de apă subterană

Resurse socio-economice de apă, de suprafață și subterană

Pagina 23 din 525

1.3.7 .Utilizarea terenului

Modul de utilizare a terenului în BH Crișuri este influențat de condițiile fizico-geologice, cât și

Pagina 24 din 525

Figura 1.7. Utilizarea terenului în BH Crişuri

Pagina 25 din 525

Pagina 26 din 525