DESCRIERE BAZIN HIDROGRAFIC

ARGES VEDEA

A. Amplasare i delimitri hidrografice

Bazinul Hidrografic Arges Vedea esre administrat de ctre Directia Apelor Arges Vedea, Pitesti,
cuprinznd 3 sub-bazine hidrografice Arges, Vedea si Calmatui situate in sudul Romaniei, toate tributare fluviului
Dunarea si o parte din bazinul Dunarii intre confluenta cu raul Olt si cea cu raul Arges. Suprafata totala a
acestui spatiu hidrografic este de 21.479 km2
Bazinul hidrografic al raului Arges este cuprins intre urmatoarele coordonate geografice: 435450" 453630" latitudine nordica si 243050" - 264425" longitudune estica. Se invecineaza la nord cu bazinul
hidrografic Olt, la vest cu bazinele hidrografice Olt si Vedea, la sud cu bazinul Dunarii si la est cu bazinul
hidrografic al Ialomitei, avand o suprafata de 12.550 km2.
Component al bazinului dunarean si situat in partea de sud a tarii, bazinul hidrografic al raului Vedea are
o suprafata de 5430 km2 si este cuprins pe directia nord-sud intre paralele de 45o0320 si 4304213 latitudine
nordica, iar pe directia vest-est intre meridianele de 2402726 si 2503656 longitudine estica, fiind limitat de
bazinele hidrografice ale Oltului, Calmatuiului si Argesului.
Bazinul hidrografic Calmui este limitat de bazinele hidrografice ale Oltului (la vest), Vedea (la est) si
fluviul Dunarea la sud. Are o suprafata mai mica, de numai 1413 km2.
Restul suprafeei spaiului hidrografic este reprezentat de o parte a bazinului Dunarea (intre confluenta cu
Oltul si cea cu Argesul 2086 km2).

B. Densitatea reelei hidrografice

Spaiul hidrografic Arge Vedea ocupa o suprafata totala de 21479 km2, ceea ce reprezinta 9% din
suprafata Romaniei. Reeaua hidrografica a Argesului cuprinde 175 cursuri de apa, cu o lungime totala de 4579
km, avand o densitate medie de 0,36 km/km2.
Zona de obarsie a Argesului o formeaza muntii Fagaras unde densitatea retelei hidrografice este mare,
depasind de multe ori 1,4 km/km2. Altitudinea medie in aceasta zona montana variaza intre 1200 si 1000 m, astfel
ca si panta medie are valori mari (150 80 %o). Pe sectorul mijlociu (intre Curtea de Arges si Gaesti), Argesul
dreneaza impreuna cu afluentii sai zona dealurilor subcarpatice, zona colinara si de piemont cu o altitudine
medie de circa 800 m, unde densitatea retelei hidrografice este de 0,3 0,5 km / km2 si panta medie are valori de
10 15%o.
Sectorul cursului inferior se desfasoara intre Ionesti (Gaesti) si varsare si se caracterizeaza printr-o vale
larga a Argesului cu numeroase meandre cu panta de scurgere ce variaza intre 9 si 6 .
Intreaga retea hidrografica a bazinelor Vedea si Calmatui se inscrie intr-o zona cu o densitate foarte mica
ce variaza de la 0,4 km/km2 in partea superioara a bazinelor, la 0,2 0,3 km/km2 in partea centrala si ajunge la
0,1 km/km2 in partea inferioara. Bazinul hidrografic al raului Vedea are o retea formata din 78 cursuri de apa ce
totalizeaza 2036 km, dnsitatea medie fiind de 0,37 km/km2. Calmatuiul are 11 cursuri de apa, totalizand 331 km,
cu o densitate medie de 0,23 km/km2. In bazinul Dunarii mai exista alte 4 cursuri de apa, cu o importanta redusa.

C. Numrul i lungimea cursurilor de ap codificate

Resursele teoretice de apa de suprafata din spatiul hidrografic Arges Vedea sunt de 2365
milioane m3. Acestea sunt distribuite total inegal intre bazinele hidrografice (Arges - 1960, Vedea 363 si
Calmatui 42). Apa de suprafa reprezint circa 72% din totalul resurselor teoretice din acest spatiu hidrografic
(3282 milioane m3).
Avnd in vedere gradul ridicat de amenajare al bazinului Arges (circa 70% - ceea ce reprezinta un volum
acumulat de 1.080.000 mil. m3), acesta dispune si de cele mai mari resurse utilizabile, respectiv aproape 1672
milioane m3. Intregul bazin hidrografic al Argesului are un grad inalt de utilizare a resurselor de apa, indicelele
specific de utilizare fiind de cca. 600 m3/locuitor/an numai din surse de suprafata. Acest lucru este favorizat si
de prezenta unor importante orase care concentreaza mari consumatori industriali si cu o populatie numeroasa:
mun.Bucuresti, Pitesti,Campulung, Curtea de Arges.
Bazinul hidrografic Vedea este intr-o situatie opusa, avand resurse de suprafata reduse si nu dispune de
lucrari hidrotehnice; acest fapt implica ca asigurarea alimentarilor cu apa sa fie facuta in exclusivitate din surse
subterane.
Situaia se prezint similar si in bazinul hidrografic Calmatui, unde resursele de apa de suprafata sunt
reduse, iar prin predominarea formatiunilor cu granulometrie mare si mijlocie a fost posibila acumularea de
rezerve de apa mai mari in subteran. Aceste date sunt sintetizate in urmatorul tabel:

Resurse teoretice
(mil.m3)
Bazinul hidrografic Arges
Ape de suprafata
1960,000
Ape subterane
696,000
Total
2656,000
Bazinul hidrografic Vedea
Ape de suprafata
363,000
Ape subterane
172,000
Total
535,000
Bazinul hidrografic Calmatui
Ape de suprafata
42,000
Ape subterane
49,000
Total
91,000
Spatiul hidrografic Arges-Vedea-Calmatui
Ape de suprafata
2365,000
Ape subterane
917,000
Total
3282,000

Resurse utilizabile potrivit gradului de

asigurare al bazinului hidrografic
(mil.m3)
1671,654
600,000
2271,000
40,500
150,000
190,500
29,125
83,000
112,125
1741,279
833,000
2574,279

In spatiul hidrografic aflat in administrarea Directiei Apelor Arges Vedea sunt identificate 268 rauri cu
suprafata bazinului mai mare de 10 km2, un lac natural si 50 de lacuri de acumulare cu suprafata mai mare de 0,5
km2.

RAURI
Argesul impreuna cu afluentii sai formeaza unul dintre cele mai importante bazine hidrografice ale tarii,
avand in vedere potentialul hidroenergetic si alimentarile cu apa a centrelor populate si industriale , precum si
irigarea terenurilor agricole.
Raul Arges are o lungime de 350 km avandu-si izvoarele sub creasta Muntilor Fagaras, de unde izvorasc
cele doua rauri Capra si Buda care prin unirea lor dau nastere raului Arges.
Principalii afluenti, in ordinea formarii bazinului hidrografic sunt : Valsanul (L=79 km, F=348 km2),
Raul Doamnei, care are si cel mai mare aport de debit (L=107 km, F=1836 km2), Raul Targului (L=72 km,
F=1096 km2), Carcinovul (L=43 km, F=184km2), Neajlovul (L=186 km, F=3720 km2), Dambovnicul (L=110
km, F=639km2), Calnistea (L=112 km, F=1748 km2), Glavaciocul ( L=120 km, F=682 km2), Sabarul (Rastoaca)
(L=174 km, F=1346 km2) si Raul Dambovita - cu cea mai mare lungime (L=286 km, F=2824km2).
Argesul este alimentat asimetic, afluentii de pe stanga avand un aport de debit de peste 6 ori mai mare
decat cei de pe dreapta. Principalii afluenti de pe stanga (Valsanul, Raul Doamnei, Dambovita) isi formeaza
bazinele de receptie din zona subalpina, unde alimentarea este mixta pluvionivala si subterana aceasta din
urma cu un regim mai uniform pe anotimpuri. Pe dreapta, singurul afluent mai important este Neajlovul, care are
scurgere sezoniera, cu diferente mari in timpul anului.
Panta medie a raului principal este de 6o , pe cand cea a afluentilor principali se incadreaza intre
6(Dambovita) si 25(Valsanul). Coeficientul sau de sinuozitate este de 1,52. Din totalul de 174 afluenti, 113
prezinta un regim de curgere nepermanent.
Densitatea retelei hidrografice este de cca. 1,4 km/km2 in zona de munte (cursul superior al Argesului),
unde o serie de izvoare si rauri mici converg catre colectorii principali, micsorandu-se treptat catre 0,4 -0,5
km/km2 in zona de campie.
Raul Vedea are ca principali afluenti (in ordinea formarii bazinului): Vedita (L = 60 km, F = 223
2
km ), Plapcea (L = 56 km, F=354 km2), Cotmeana (L = 93 km, F = 498 km2), Dorofei (L = 36 km, F =219
km2), Tecuci (L = 61 km, F = 201 km2), Bratcov (L = 39 km, F = 144 km2), Burdea (L= 107 km, F=366 km2),
Paraul Cainelui (L=106km, F=535 km2) cu afluentul sau Tinoasa (L=51km, F=203 km2), urmeaza apoi cel
mai important afluent, raul Teleorman (L=169 km, F= 1427 km2) si Izvoarele (L=42 km, F=231km2).

Intreaga retea hidrografica a bazinului Vedea se inscrie intr-o zona cu o densitate foarte mica ce variaza
de la 0,4 km/km2 in partea superioara a bazinului, la 0,2 0,3 km/km2 in partea centrala si ajungand la 0,1
km/km2 in partea inferioara. Panta medie a raului principal este de 2 , pe cand cea a afluentilor principali se
incadreaza intre 2(Teleormanul) si 5(Vedita). Numarul cursurilor nepermanente din acest bazin este de 66,
dintr-un total de 77. Coeficientul de sinuozitate al Vedei este de 1,39, pe cand cel al afluentilor variaza intre1,14
(Vedita) si 1,88(Cotmeana).
O caracteristica pa care o prezinta bazinul Vedea este asimetria spre stanga atat din punct de vedere al
afluentilor cat si al dezvoltarii teraselor. Afluentii de pe partea dreapta sunt redusi ca numar si prezinta bazine
alungite. Afluentii de pe partea stanga sunt mai puternici si prezinta caractere asemanatoare cu colectorul
principal.
Bazinul Calmatui este situat in sud-vestul spatiului hidrografic administrat de Directia Apelor Arges
Vedea. Forma sa este alungita pe directia nord-nord-vest sus-sud-est. Este situat in totalitate in zona de campie.
Calmatuiul isi are izvoarele in Piemontul Cotmeana, varsandu-se dupa un traseu sinuos, caracteristic raurilor de
campie, in Lacul Suhaia situat in lunca Dunarii.
Principalii aflueni pe care-i primeste, in ordinea formarii bazinului hidrografic sunt : Dragna ( L = 8
km, F = 15 km2), Valea Stiucii ( L = 7 km, F = 21 km2), Sohodol ( L = 19 km, F = 60 km2), Calmatuiul Sec (L =
48 km, F = 167 km2), Urlui ( L = 62 km, F = 289 km2) si Ducna ( L = 17 km, F = 62 km2).
Afluentii de pe partea stanga sunt mai puternici si prezinta caractere asemanatoare cu colectorul principal.
Reteaua hidrografica a bazinului are o densitate foarte mica.
Panta medie a raului principal este de 1 , pe cand cea a afluentilor principali se incadreaza intre
2(Sohodol) si 1(Urlui). Numarul cursurilor nepermanente din acest bazin este de 8, dintr-un total de 11.
Coeficientul de sinuozitate al Calmatuiului este de 1,67, pe cand cel al afluentilor variaza intre1,25 (Dragna) si
1,65(Urlui).
In bazinul Dunarii exista 4 cursuri de mica importanta: Parapanca, Ciuvica, Oncesti si Zboiul.

LACURI NATURALE
Acestea nu reprezinta o caracteristica a spatiului hidrografic Arges Vedea. Singurul lac important (care
depaseste 50 ha) este Comana.
Caracteristicile lacurilor naturale
Nr.
crt.
1.

Denumire lac
Comana

Suprafata
(km2)
1,2

altitudine
(mdMN)
30

Tabelul 3.2
Adancime medie
(m)
1,0

ACUMULARI
In spatiul hidrografic Arges-Vedea-Calmatui sunt 221 lacuri de acumulare cu un volum total de 1.004 mil.
m3, avand un volum util de 921,1 mil.m3. Dintre acestea, 24 sunt reprezentative (9 avand folosinta complexa).
Acestea au un volum total (la NNR) de 798,82 mil.m3 si o suprafata (la NNR) de 5.362,324 ha.
In bazinul raului Arges exista 7 lacuri de acumulare cu folosinta complexa, din care cel mai important este
cel de la Vidraru, urmand apoi lacurile Zigoneni, Valcele, Budeasa, Golesti, Mihailesti. De asemenea, importanta
este si acumularea Rausor situata pe raul Targului. In bazinul raului Dambovita sunt de interes lacurile de
acumulare complexe Pecineagu si Vacaresti pe raul Dambovita, acumularile de pe Ilfov (Udresti, Bunget I,
Bunget II, Bratesti, Adunati si Ilfoveni) si acumularea Buftea de pe raul Colentina.
Acumularea Vidraru este principala acumulare din bazinul hidrografic Arges, avand urmatoarele
caracteristici: suprafata de 870 ha, lungimea de 12 km, volumul total la NNR de 450,62 mil.m3. Barajul este din
beton in dubla curbura cu o lungime a frontului de de 307 m si inaltimea de 165 m.
Acumularea Valcele are si suprafata de 442 ha, un volum total la NNR de 41,6 mil. m3, o lungime de 4,85
km si o adancime maxima de 20 m; prezinta un deversor etajat cu inaltimea de 35,3 m
Acumularea Golesti este cea mai mare pe raul Arges dupa Vidraru; are o suprafata de 634 ha, un volum
total la NNR de 55 mil. m3, o lungime de 7,0 km si o adancime maxima de 16,5 m. Prezinta acelasi tip de baraj ca
si Valcele si anume deversor etajat cu inaltimea de 19,5 m.

Pe raul R.Targului se gaseste acumularea Rausor cu o suprafata de 160 ha, o lungime de 5,5 km o
adancime maxima de 102 m si un volum la NNR de 52,4 mil. m3; barajul este din anrocamente, cu nucleu de
argila.
Acumularea Pecineagu este situata pe cursul superior al Dambovitei. Are o suprafata de 183,84 ha , un
volum total la NNR de 63 mil. m3, o lungime a lacului de 5,5 km si o adancime maxima de 108 m; prezinta un
baraj din anrocamente cu masca din placi de beton armat.
In bazinul hidrografic Vedea nu sunt lacuri de acumulare, iar in bazinul hidrografic Calmatui singura
acumulare semnificativa este Stejaru.
Pe 120 rauri exista iazuri piscicole, care in majoritate sunt realizate prin bararea cursurilor de apa si nu au
incinte indiguite. Pe unele cursuri de apa din spatiul hidrografic Arges - Vedea aceste iazuri sunt realizate in
cascada modificand puternic cursurile naturale, cum este cazul raurilor: Urlui, Nanov, Izvoarele, Vajistea, Gabur,
Clanita, Calnistea, Izmar, Ilfovat, etc.

D. Ponderea fondului forestier

Bazinul Hidrografic Arges Vedea se caracterizeaza printr-o mare varietate a formelor de relief, incepand
cu inaltimile muntoase ale Fagarasului (altitudine maxima de 2140 m) si terminand cu cea mai joasa treapta de
relief de pe teritoriul tarii - Lunca Dunarii (altitudine minima 12 m).
Regiunea montana este situata in nord si include cele mai inalte culmi ale Carpatilor Meridionali cu
Masivul Fagarasului si partea vestica a Masivului Bucegi (Leaota) despartit de culoarul tectonic Rucar Bran.
Muntii ocupa 8% din totalul suprafetei.
Urmeaza zona subcarpatica si colinara a Piemonturilor Cotmenei si Candestiului (care acopera 28% din
total 6% subcarpati si 22% piemont), formata dintr-o asociatie de muscele si dealuri orientate in sens latitudinal,
care includ intre ele depresiuni intracolinare, cu altitudini ce variaza intre 1200 m in nord si 600 m in sud. Spre
sud se dezvolta pe o intindere mult mai mare podisuri piemontane bine reprezentate care reprezinta Piemontul
Getic.
Sudul spatiului hidrografic este format din campie, care reprezinta cea mai joasa si mai uniforma forma de
relief. Sectorul cursului inferior este format dintr-o asociatie de interfluvii, vai si terase in cadrul careia se
diferentiaza suprafete distincte - campuri, terase, lunci - respectiv Campia inalta a Dambovitei si Ialomitei,
Campia Gavanu Burdea, Campia Burnazului precum si lunca Dunarii. Suprafata ocupata de campie reprezinta
64% din totalul spatiului hidrografic.
Gradul de fragmentare al reliefului este de 350 450 m, iar energia maxima variaza intre 200 300 m.

Asa cum este normal, modul de utilizare al terenului este influentat atat de conditiile fizico geografice,
cat si de factorii antropici.
In cadrul spaiului hidrografic Arge - Vedea predomina terenurile arabile, care reprezinta 55,36% din
total. Pe locurile urmatoare se situeaza zonele impadurite, care acopera 18,12% si culturile perene cu 16,32%.
Gradul de impadurire variaza de la 26,9% in bazinul Arges, la 9,4% in bazinul Vedea.
Celelalte categorii ocupa suprafete mult mai mici. Astfel, aezrile umane reprezint 7,21%, iar pe ultimul
loc se regasesc apele si zonele umede cu numai 0,95%

E. Cursuri de ap cadastrate
Nr.
crt.

BH

Den.
curs de
apa
ordin 1

Arge

Arge

Den. curs
de apa
ordin 2

Den. curs de
apa ordin 3

Den. curs
de apa
ordin 4

Lungime
curs de apa
conform
cadastru
(km)

Sup.
estimata
curs de
apa
(km2)

350

12550

Modrugaz

11

Cumpana

28

Buda

19

101

Izvorul Mircea

22

Museteica

16

Otic

13

10

23

12

21

7
7
8
14
11

21
36
16
39
28

12
6
6
12
5
79
9

34
25
10
33
9
348
15

12
7
6
12
10
8
7
35
11
5
107

17
13
13
29
12
6
9
90
11
10
1836

5
17
9
9
8
5

12
77
19
19
26
10

6
18
5

10
63
14

Valea cu
Pesti
Valea lui
Stan
Arefu
Berindeti
Limpedea
Cicneti
Valea
Danului
Valea Iaului
Valea Calului
Valea Sasului
Tutana
Tutanita

Vilsan
Dobroneagu
Robaia
Valea Parului
optana
Toplia
Buneti
Valea Satului
Schiau
Bascov
Bascoveni
Certeli

Rul
Doamnei
Izvorul Bindea
Zirna
Leaota
Bratila
Vasalat
Izvorul
Groapele
Draghina Mare
Cernat
Izvorul
Bogdan

Den.
curs de
apa
ordin 5

Den.
curs de
apa
ordin 6

Nr.
crt.

BH

Den.
curs de
apa
ordin 1

Den. curs
de apa
ordin 2

Den. curs de
apa ordin 3

Den. curs
de apa
ordin 4

Den.
curs de
apa
ordin 5

Lungime
curs de apa
conform
cadastru
(km)

Sup.
estimata
curs de
apa
(km2)

11

17

72
9
10
5

1096
33
36
10

Poenari
Bughea

7
33

21
96

Ruda
Drghici

7
17
57
12
9
19
17
16
80
12
13
22
7
22
13
8
10
25
8
11
43
10
10
19
14
29
13
9
186
19
14
21
9
7
15
45
14
29
49
12

15
39
360
32
19
61
47
23
242
15
18
37
12
27
30
16
17
65
16
18
184
20
14
56
22
91
16
11
3720
41
21
23
11
10
23
86
16
40
91
21

Valea
Pcurarului

Rul Trgului
Btrna
Ruor
Valea
Rumnetilor

Bratia
Brtioara
Nvrap
Ruor
Slnic
Mnstirea

Argeel
Mzgana
Huluba
Pauleasca
Adncata
Budeasa
Valea Mare
Vleni
Vrneti
Rncciov
Lpu
Izvor
Crcinov
Valea Mare
Prul Grecilor
Crcinovel
Lentea
Buditeanca
Glmbocel
Bila

Neajlov
Neajlovel I
Rogoz
Neajlovel II
Copcel
Valea Ciocilor
Izvor
Holboca
Palalau
Baracu
Chiricanu
Crevedia

Den.
curs de
apa
ordin 6

Nr.
crt.

BH

Den.
curs de
apa
ordin 1

Den. curs
de apa
ordin 2

Den. curs de
apa ordin 3

Den. curs
de apa
ordin 4

Den.
curs de
apa
ordin 5

Den.
curs de
apa
ordin 6

Dmbovnic
Rata
Gligan
Berivoaia
Mozacu
Negrioara
Jirnov
Ilfov
Blria
Vrtop
Clnitea
Cilnistea
Mica
Cenusarul
Slatioarele
Valea Alba
Putul
Batii
Suhat
Manita
Valea lui
Damian
Letca
Valea
Porumbeilor
Silistea
Riiosul
Ismar
Glavacioc
Vii
Valea de
Margine
Puturosu
Sericu
Vilceaua
lui Ciucan
Milcovat
Bratilov
Rcu
Iordana
Dadilov
Gurban
Sabar
Saru
Potop
Potocel
Strambu
Butoiu
Valea Foii
Cobia
Raciu

Lungime
curs de apa
conform
cadastru
(km)

Sup.
estimata
curs de
apa
(km2)

110
12
19
17
40
27
43
39
18
11
112
15

639
23
34
40
101
47
90
114
66
22
1748
40

10
5
13
8

37
14
163
22

18
9
11

103
34
51

8
24

29
166

12
12
27
120
17
12

56
50
161
682
44
20

12
30
8

29
103
21

45
29
7
11
7
11
174
15
55
10
18
18
13
29
9

218
69
37
47
80
72
1346
14
302
21
32
28
27
56
10

Nr.
crt.

BH

Den.
curs de
apa
ordin 1

Den. curs
de apa
ordin 2

Den. curs de
apa ordin 3

Den. curs
de apa
ordin 4

Cuparu
Manastirea
Matasaru
Frasin
Tinoasa
ua
Valea Seac
Ursoaia
Spltura
Bai
Ciorogrla
Cocioc

Dmbovia
Valea Vladului
Cascue
Dmbovicioara
Valea Cheii
Ghimbav
Ruor
Valea Caselor
Hotarul
Valea
Bdenilor
Valea lui
Coman
Valea Muscel
Valea Larg
Rul Alb
Brbule
Strmba
Aninoasa
Girlita Satului
Valea Seac
Ilfov
Mierea
Bldana
Colentina
Baranga
Crevedia
Valea Saulei
Pasrea
indrilia
Clnu
Gruiu
Rasa
Luica
Mitreni

TOTAL
2

Vedea

Vedea
Ciorca

Den.
curs de
apa
ordin 5

Den.
curs de
apa
ordin 6

Lungime
curs de apa
conform
cadastru
(km)

Sup.
estimata
curs de
apa
(km2)

15
13
17
11
25
60
18
15
35
35
57
38
286
8
5
13
14
12
16
8
6
15

41
15
19
17
45
175
16
20
59
69
149
156
2824
20
13
47
35
42
50
17
11
56

12

22

8
14
30
7
6
15
16
11
96
12
20
101
44
37
6
48
12
31
10
22
17
9

17
32
97
18
10
24
27
28
203
18
57
643
112
43
50
254
59
169
42
94
150
47

4579

12550

224
25

5430
42

Nr.
crt.

BH

Den.
curs de
apa
ordin 1

Den. curs
de apa
ordin 2

Den. curs de
apa ordin 3

Den. curs
de apa
ordin 4

Tiar
Vedia
Valea Boului
Cires
Ceptura
Ulmul Mare
Runc
Cupen
Plapcea
Mogosesti
Plapcea Mic
Teiu
Negrioara
Suica
Valea lui
Dragomir
Valea Soimului
Osica
Cotmeana
Cotmenia
Vrtej
Valea Catinei
Lipia
Mrghia
Bumbuieni
Ursoaia
Florior
Ceroaia
Dorofei
Ivaneasca
Valea
Rogojinei
Bunget
Baneasa
Valea Stramba
Tecuci
Balacel
Adanca
Ciobanoiu
Cotei
Bratcov
Burdea
Sbagreaza
Zimbreasca
Dracsenei
Barcea
Fintina cu
Scripete
Prul
Cinelui
Lazaroaia

Den.
curs de
apa
ordin 5

Den.
curs de
apa
ordin 6

Lungime
curs de apa
conform
cadastru
(km)

Sup.
estimata
curs de
apa
(km2)

17
60
10
12
12
8
8
13
56
8
34
15
20
13
6

30
223
11
16
14
13
13
26
354
17
89
31
70
26
7

8
17
93
20
21
7
4
22
17
13
15
17
36
8
7

10
40
498
36
56
14
6
43
27
33
32
55
219
13
12

12
10
7
61
16
12
9
9
39
107
10
25
11
7
7

25
20
20
201
26
35
19
13
144
366
21
59
30
40
13

106

535

13

15

Nr.
crt.

BH

Den.
curs de
apa
ordin 1

Den. curs
de apa
ordin 2

Den. curs de
apa ordin 3

Den. curs
de apa
ordin 4

Cescu
Valea Cerbului
Valea Boului
Tinoasa
Burnaia
Pietris
Vilceaua
Mare
Nanov
Valea Calului
Valea
Doamnei
Gearama

Teleorman
Albota
Murbea
Valea
Copacilor
Ungureni
Bidana
Negra
Mnila
Dobrei
Bucov
Teleormnel
Elesteu
Valea
Malaierului
Clania
Virosi
Vijitea
Gabur
Valea lui
Mihalache
Izvoarele
Putul
Ogarului
Rojistea

TOTAL

Den.
curs de
apa
ordin 5

Den.
curs de
apa
ordin 6

Lungime
curs de apa
conform
cadastru
(km)

Sup.
estimata
curs de
apa
(km2)

9
9
6
51
9
21
9

13
24
11
203
13
40
17

27
10
6

139
32
13

9
169
13
6
17

22
1427
61
7
21

12
19
15
10
17
36
30
12
10

20
40
42
14
37
85
74
20
27

81
19
17
6
7

267
31
97
33
17

42
10

231
23

15

85

2036

5430

F. Judee care au teritorii n bazinul hidrografic

Din punct de vedere administrativ, bazinul hidrografic Arge Vedea ocup aproape integral judeele Arges
(exceptnd partea de est a judeului, bazinul r. Topolog), Giurgiu, Teleorman, Ilfov (inclusiv municipiul
Bucureti) si pri mai mici din judeele Dmbovia, Olt i Clrai.
Populaia din aceasta zon este de circa 3,9 milioane locuitori, avnd o densitate medie de 182
locuitori/km2 (tabelul de mai jos). Dintre acetia, 2,5 milioane triesc n cele 20 orase. Cele mai importante dintre
acestea sunt: Bucureti, Piteti, Giurgiu, Alexandria.

Caracteristicile administrative si demografice ale teritoriului

situat in spatiul hidrografic Arges Vedea
Nr.
crt.
1
2
3
4
5
6
7
8

Judetul

Suprafata
(km2)

ARGES
DAMBOVITA
TELEORMAN
GIURGIU
CALARASI
OLT
BUCURESTI
ILFOV
TOTAL

6416
2368
5460
3520
1019
1401
240
1055
21479

%din
suprafata
totala pe
bazin
29.87%
11.03%
25.42%
16.39%
4.74%
6.52%
1.12%
4.91%
100%

Populatie
(locuitori)
633724
243918
406885
297859
70259
72892
1926334
247574
3899445

%din
populatia
totala pe
bazin
16.25%
6.26%
10.43%
7.64%
1.80%
1.87%
49.40%
6.35%
100%