Desriere Rul Arges

Ru n Romania, afluent al Dunarii, ale carui izvoare pornesc din circurile glaciare
adapostite sub crestele sudice abrupte ale masivului Fagaras si trece prin orasele Curtea
de Arges si Pitesti. Are o lungime de 340 km, iar bazinul sau se extinde pe o suprafata de
12 600 km2. Principalii afluenti ai lui snt Vlsan, Rul Doamnei, Neajlov, Sabar,
Dmbovita. Pe cursul lui, la nord de localitatea Capatneni, s-a construit o hidrocentrala
subterana cu o putere instalata de 220 MW.
Pentru realizarea acumularii necesare hidrocentalei constnd dintr-un lac, n suprafata de
900 ha, lung de 14 km si cu un volum de 465 000 000 m3, s-au excavat galerii subterane
lungi de peste 42 km si s-a construit un baraj n arc, nalt de 116 m, fiind astfel al 9-lea pe
glob si al 6-lea n Europa, ca naltime. Lacul de acumulare contribuie si la irigarea a 100
000 ha de teren agricol, dar si la recuperarea pentru agricultura a 10 000 ha teren supus
inundatiilor.
Dupa marea hidrocentrala, urmeaza o salba de 14 acumulari si hidrocentrale mai mici
(Arefu, Oesti, Albesti, Valea Iasului, Cerbureni, Zigoreni, Vlcelele) pna la Pitesti.
Numele rului este de origina indoeuropeana. El este format din cuvntul arg-areg-arg,
argu - stralucilor, albicios si sufixul es din eis (tot indoeuropean) - a se misca, a curge
repede, impetuos. Deci : ru sau apa curgatoare, rece si limpede, stralucitoare, albicioasa.
Judete traversate Arges
Dmbovita
Ilfov,
Giurgiu,
Calarasi
Localizare Romnia
Afluenti de stnga
Buda
Valea cu Pesti
Valea Lupului
Limpedea
Chiciura
Vlsan
Rul Doamnei
Crcinov,
Budisteanca
Sabar
Clnau
Dmbovita
Rasa

Afluenti de dreapta
Capra
Cumpana
Valea lui Stan
Arefu
Banesti
Bascov
Neajlov
Principalele localitati traversate
Capatnii Ungureni, Capatnenii Pamnteni, Poienari, Corbeni, Bucsenesti, Rotunda,
Albestii Ungureni, Albestii Pamnteni, Curtea de Arges, Zigoneni, Baiculesti, Argesani,
Stejari, Manicesti, Vlcelele, Malu Vnat, Merisani, Borlesti, Varzaru, Dobrogostea,
Schiau, Bascov, Pitesti, Golesti, Catanele, Coseri, Cateasca, Baloteasca

Ape minerale si termale

Istoricul cercetarilor:
-Hercule, ape termale sulfuroase de la Termopile pt refacerea fortelor
-romanii:cura interna si externa
-Pliniu cel batran-prima
clasificare:fierbinti,reci,calde,sulfuroase,aluminoase,bituminoase,gazoase,feruginoase
-infiintarea unor noi statiuni si asezari balneare prin descoperirea unor noi surse de ape
minerale si termale necunoscute inainte(Bojnice si Piestany in Cehia,Buda in Ungaria)
-Berzelius face trecerea de la cunoasterea empirica la cea stiintifica
-sec 19 se modernizeaza toate statiunile balneare cunoscute in present
-balneofizioterapia se detaseaza ca o ramura distincta a stiintelor medicale
-sec 20 preocupari stiintifice in domeniul captarii si tranportului apelor minerale si
termale si valorificarii lor pe scara larga
In Romania:
-antichitate ,mai intai de catre daci,ruinele unor altare amplasate la Geoagiu Bai
-scopuri curative toate izvoarele minerale si termale,amenajand si dezvoltand toate zonele
din apropierea acestora
-sec 18 date cu privire la compozitia chimica a unor izvoare din
transilvania(Borsec,Lipova,Saru Dornei)
-sec 19 lucrari de Anastasie Fatu,Andrei Biely, Andrei Scurtu
-sec 20 institute de balneologie affiliate universitatilor ;se infiinteaza Societatea de
hidrologie medicala si climatologie;numeroase analize;
-lucrari de popularitate privind statiunile balneare

-dupa 1950 cursuri de hidrologie si hidrogeologie

-inventarierea tuturor izvoarelor minerale si termale+cunoasterea compozitiei chimice si
a genezei apei izvoarelor inventariate+stabilirea unor perimeter de protectie pt izvoarele
utilizate in balneologie sau ca apa de masa+utilizarea lor in scopuri
practice(balneologie,apa de masa,termoficare)utilizand tehnologii moderne
Definitii:
-geologii=ape minerale =ape cu un continut de substante chimice mai mare de 1g/l
-apa minerala e o specie geologica
Chimistii=apa minerala e o specie chimica
Medicina=apa cea care exercita efecte terapeutice asupra organismului uman
Apele minerale reprezinta solutii naturale cu o compozitie chimica extreme de complexa
si care poseda proprietati fizice,chimice si terapeutice ce exercita efecte positive asupra
organismului uman.
Geneza si originea apelor minerale si termale
A.DAubree-exclusiv vulcanica
A.de Launey-circulatia apelor subterane la diferite adancimi
E.Suess si A.Gautier-origine mixta,meteorica si juvenila
Originea meteorica:
-apele minerale si termale au aproape intotdeauna un character ascendant;emergentele
sunt amplasate deseori in zonele faliate si fisurate=apele vin de la adancimi mari,dupa o
circulatie profunda in scoarta terestra
-apa meteorica poate patrunde in scoarta terestra pana la 12 km adancime,unde este atinsa
temp de 365 grade,punctul critic al apei de la care s-ar transforma in vapori avand
tendinta sa circule spre suprafata.
-prin fisurile litosferei se ofera posibilitatea circulatiei apei juvenile sub forma de vapori.
-incarcate cu acizi si gaze substantele preluate din atmosfera si din sol,apele de infiltratie
dizolva saruri minerale;cand ele intalnesc linii de fracture sau falii,sub actiunea presiunii
piezometrice se ridica spre suprafata si pot aparea sub forma de emergente
-originea meteorica=origine vadoasa(provine din precipitatii)
-temperatura se datoreaza gradientului geotermic=origine geotermica
Originea juvenila:
-apele juvenile se formeaza prin combinarea H si O la ad mari ,la temp si presiuni ridicate
-apele juvenile pot avea 3 origini principale:magmatica,vulcanica,si de reactii chimice
-cristalizarea magmei in scoarta terestra la mica ad elibereaza mari cantit de subst volatile
Originea mixta:
-apele minerale si termale provin dintr-un amestec de apa vadoasa si juvenila( includ si
geyserii)

-raport juvenila/vadoasa=1/9
Apa reactiilor chimice:
-apa de cristalizare sau apa de hidratare
-rezulta prin metamorphism sunt identice cu cele de provenienta magmatica,fiind
deosebite genetic=ape regenerate
Ape fosile(de sedimentatie)
-sedimentele depuse pe fundul bazinelor marine contin o mare cantit de apa;o parte e
eliminate,insa o parte mai ramane in porii rocilor detritice,bogata in NaCl
-insotesc de regula zacamintele de petrol si gaze naturale si cand ele se degradeaza,apele
fosile se amesteca cu cele de infiltratie si apar in izvoare ca ape minerale cu o compozitie
complexa.
Caracteristici hidrogeologice ale apelor minerale si termale
A) Modul de zacamant al apelor minerale:
Bazine hidrominerale si emergente(izvoare hidrominerale)
-bazine hidrominerale alimentate prin apele de infiltratie(depr.Panonica)
-bazinele hidrominerale alimentate de apele profunde(Toscana)
-bazinele hidrominerale mixte,alimentate prin infiltratii de la suprafata,precum si prin ape
din profunzime(Baile Herculane,Geoagiu Bai)
TIPURI DE EMERGENTE
Emergenta=locul de aparitie naturala la zi (la suprafata scoartei terestre)
-structura geologica a unei regiuni poate determina aparitia apei la suprafata scoartei
terestre in sensul actiunii gravitatiei(descendente) sau in sens opus(ascendente)
-izvoarele minerale fie reci fie calde sunt in majoritate ascendente
-izvoarele descendente sunt de mai multe categorii:de vale;de terase;de strat;de
preaplin;de sinclina;de anticlinal;
-izvoarele ascendente-in regiunile tectonice,unde structura geologica permite circulatia
apei dupa principiul vaselor comunicante.
-dupa structurile geologice pot fi-izvoare de strat;de falie;voclusian si arteziene
-izvoare carstice,pe roci carbonatice(calcare si dolomite puternic tectonizate
inmagazineaza mari cantitati de apa care se descarca prin izvoare):pot fi:
a) resurgente:apa izvoarelor=apa unui rau patrunsa in masa calcarelor prin
ponoare,nepotabila si cu temperatura intre 10-12 grade,in functie de timpul parcurs in
subteran
b)exurgentele-apa izvoarelor provine din precipitatii infiltrate pe fisurile existente in toata
masa rocilor carstificate.Apa acestor izvoare este mai putin incarcata cu substante solide
si are temperature mai scazute(6-8 grade)ex:Izv.Rosia-Padurea Craiului
-izbucuri=izvoare intermitente a caror apa apare la zi la intervale de timp regulate,in
functie de posibilitatile de alimentare cu apa a rezervoarelor subterane.Ex:Izbucul

Calugari si Posaga din Muntii Apuseni

TIPURI DE EMERGENTE MINERALE
-emergente pe diaclaze(7 izvoare calde de la Baile Herculane)
-emergente pe falii(Baile Felix)
-emergente pe filoane-pe linia de contact dintre zona cristalino-mezozoica si lantul
eruptiv Harghita-Calimani-Oas
-emergente pe contacte litologice(flisul Carpatilor Orientali)
-emergente in calcare fisurate(Borsec,Bilbor,Geoagiu-Bai)
-emergente in roci cutate(Pitesti-Ramnicu'Valcea)
-emergente difuze(Vatra Dornei,Saru'Dornei)
LOCALIZAREA IZVOARELOR MINERALE
-in zonele de intersectie a unor fisuri si fracture profunde in zonele morfologice
depresionare
-amplasarea lor in depresiuni se datoreaza faptului ca acestea se supun legii celui mai mic
effort de a emerge
-zonele depresionare ofera apelor ascendente sarcina hidrostatica cea mai mica pentru a
iesi la suprafata izvoarele sunt situate aproape intotdeauna pe fundul depresiunilor si
vailor si in lungul cursurilor de apa
CAUZELE ASCENSIUNII APEI SPRE SUPRAFATA TERESTRA
-presiunea hidrostatica(piezometrica)
-forta expansiva a vaporilor
-actiunea gazelor dizolvate sau in emulsie
-diferenta de densitate
-temperatura
-capilaritatea
-forma(alura)circcuitului mineral
PROPRIETATILE FIZICE ALE APELOR MINERALE SI TERMALE
1)TEMPERATURA
-izvoare reci (cu temp mai mica sau egala cu tma a aerului din regiunea respectiva)
-izvoare calde(termale-au apele temp tot timpul anului mai ridicata decat tm a lunii celei
mai calde din cursul anului)
-izvoarele calde:-hipotermale(t<t corpului uman intre 20-35 grade)
-izotermale(t apropiate de cele ale corpului uman(36-37grade)
-mezotermale(t intre 38-42 chiar 45)
-hipertermale(t>42 grade)
ORIGINEA TEMPERATURII APEI

-gradientul geotermic
-fluxul termic(produs dintre gradientul geotermic si conductivitatea termica a rocilor)
-vulcanismul si apa juvenila
-reactii fizico-chimice(oxidarea piritei si a marcasitei,reducerea sulfatilor)
-dezintegrarea mineralelor radioactive
RADIOACTIVITATEA
-este data de emanatiile de radiu,thoriu,actiniu,dizolvate in apa;cea mai importanta este
cea de radon
-poate fi permanenta sau temporara
-cea temporara se datoreaza emanatiilor gazoase ale corpului radioactive mentionate si
indeosebi radonul antrenat de ape in timpul trecerii acestora prin fisurile rocilor
radioactive.
-radioactivitatea este temporara pentru ca emanatiile radioactive au o durata scurta de
viata:3,825 zile pt radon;54 sec pt thoron;3.9 sec pt action
-apele radioactive consumate la izvor sunt mult mai active decat apele imbuteliate care
prin pierderea radioactivitatii devin in scurt timp ape obisnuite
CONDUCTIBILITATEA ELECTRICA
-in functie de cantitatea si calitatea sarurilor dizolvate
-e cu atat mai mare cu cat concentratia sarurilor este mai mare
TURBIDITATEA
-cantit de substante solide existente in apa
-in general izvoarele sunt limpezi,dar se incarca cu particule fine cand trec prin zone cu
depozite argiloase
-apele minerale din zona flisului au cantit ridicate de material argilos in suspensie
CULOAREA
-apele minerale sunt incolore
-cele care strabat mase cabonatice au o culoare usor albastruie;apele minerale sulfuroase
de la Baia-Mehedinti au o culoare albicioasa,iar cele feruginoase au o culoare rosietica
GUSTUL SI MIROSUL
-depind de substantele minerale dizolvate si de gazelle pe care le contin.
PROPRIETATILE CHIMICE ALE APELOR MINERALE SI TERMALE
Izvorul mineral=izvorul a carui apa este adesea calda si contine in solutie elemente
minerale susceptibile de a fi eficace asupra sanatatii umane(L.Moret)
Calitatea unei ape minerale depinde de:
-natura rocilor traversate
-durata contactului dintre apa si roci

-gradul de solubilitate a rocilor

-presiunea si temperatura
Compozitia chimica a apei la un moment dat influenteaza la randul sau dizolvarea
rocilor mineralizarea radioactiva a apelor minerale se realizeaza mai usor in absenta
sulfatilor,iar carbonatii trec mai usor in solutie in prezenta sulfatilor decat a clorurilor
-compozitia chimica a apelor minerale ca si a celor subterane :-saruri+gaze
dizolvate+radioactivitatea
-mineralizarea=sarurile dizolvate in apa sub forma de ioni(anioni si cationi)
-grad de mineralizare=continutul de saruri minerale dizolvate in apa
-anioni:-Cl,Br,I,F,SO4,PO4H
-cationi:Na,K,Li,Ca,Mg,Fe,
CL:
-foarte raspandit
-origine endogena-din emanatiile vulcanice sub forma de acid clorhidric
-origine exogena-provine din saruri precum NaCl,KCl,MgCl2KCl6H2O existente in
rocile sedimentare,metamorfice sau vulcanice,sau din ape fosile ce insotesc zacamintele
de petrol si gaze
Br:
-frecvent asociat cu potasiul,magneziul si uneori in zacamintele de petrol
-culoare rosie-bruna,mai greu decat apa;pe fundul bazinelor de apa termala cu origine in
apele de zacamant
I:
-frecvent cu clor si brom,provine din apa marii unde e de 2,5 mg/l
-de origine organica,se gaseste in apele ce traverseaza roci cu resturi fosile vegetale, in
apele de zacamant de petrol si in cele de amestec
-are culoare cenusie-neagra cu luciu metallic iar vaporii au o culoare violeta
-se dizolva greu in apa obisnuita si mai usor in cele care contin iodura de potasiu
F:
-in cantit mici sub forma de floururi de origine endogena
-semnalat prima data in Boemia,Franta,Portugalia
ARSENICUL(AS04H)
-provine prin dizolvarea rocilor arsenicale din filoanele metalifere
-de obicei in apele carbonatate
-din izvoarele bogate in arsen (saru dornei) se depune auripigmentul-mineral regasit in
jurul vechilor izvoare
SULFUL

-sulfati sau sulfuri sau in forma libera in thalul unor alge

-provin prin reducerea sulfatilor sub actiunea bacteriilor anaerobe sau a rocilor vulcanice
IONUL SULFAT(SO4)
-Importanta terapeutica deosebita
-rezulta prin disocierea sulffatilor ,in special a gipsului,foarte abundent in depozitele
lagunare
-poate proveni si din descompunerea sulfurilor metalice si a piritei,frecventa in cadrul
depozitelor sedimentare sub actiunea apei si a aerului umed
-in mediiul calcaros,excesul de acid sulphuric disociat poate da nastere sulfatilor
calciu,ferosi si ferici,hidroxizi ferosi si ferici
-poate avea si origine endogena,insa in general provine din alterarea unor minerale din
grupa feldspatilor(lazurit si sodalit)
-este frecvent in exhalatiile vulcanice si solfatare dar nu in cantitati foarte mari
-acid sulfuric liber in apele ce siroiesc pe unele conuri vulcanice sip e terenuri bogate in
zacaminte de pirita
IONUL BICARBONAT:
-frecvent sub forma de bicarbonat de sodium si de calciu
-frecvent in apa de ploaie,care e acida si dizolva bioxidul de carbon din aer
-cantit lui depinde de temp si cantit de co2 din atmosfera
-bicarbonatii se descompun si depun carbonat de calciu(travertin) magneziu si fier
SODIUL(Na+):
-in cantit variabile in functie de tipul apei
-lipseste rar numai in izvoarele ce provin din roci eruptive sau metamorfice
-provine din depozite salifere,unde e sub forma de cloruri,sulfati,bicarbonate sau sulfuri
POTASIUL(K):
-aasociat cu Na
-in cantit mici
-cloruri,carbonate si sulfati in rocile sedimentare
LITIUL(Li):
-rar si in doze mici in ape carora le imprumuta o caracteristiaca speciala
-provine din minerale litinifere silicatate precum lepidolitul si ambligoritul
-se gaseste in apa de mare,in sol, in cenusa plantelor,namolul mlastinilor si in depozitele
de origine lagunara.
CALCIUL(Ca)
-cel mai frecvent
-poate proveni si din dizolvarea sulfatilor,mai rar din cloruri,sulfuri si silicate

-in Rom.in zona aureolei mofetice,unde predomina rocile carbinatice

MAGNEZIUL(Mg):
-frecvent,insoteste calciul
-provine din cloruri,carbonate,sulfati,silicate
-e preluat din sol de catre plante si depozitat in frunze
-sunt frecventi asoociati in dolomite si prin dizolvare trec in ape subterane
FIERUL:
-prezent in toate izvoarele minerale
-sub forma de bicarbonate in apele bogate in acid carbonic,sulfati si saruri organice
-frecvent provine prin descompunerea piritei si rar de origine juvenila
AMONIUL(NH4+):
-indeosebi in apele dulci cu materii organice pe cale de descompunere in continut ridicat

-uneori de origine juvenila deoarece se intalneste in fumarolele vulcanice si vaporii de

soffioni
-cele cu zacaminte de petrol contin frecvent ionul amoniu,dar aici provine din
descompunerea materiei organice
SUBSTANTELE NEELECTROLITICE:
SILICIUL:
-frecvent in apele minerale fierbinti sub forma de acid silicic
-solubilitatea creste o data cu gradul de alcalinitate
-silicea ia forma unui gel care da apei un aspect unsuros si este transportabila la distante
mari
GAZELE DIN APELE MINERALE:
-CO2,SO2,O2,N2,H2S,CH4,gaze rare
-gazele pot fi dizolvate sau sub forma de emulsii
-in urma diminuarii presiunii apelor minerale la nivelul presiunii atmosferice,unele gaze
se degaja spontan si dau nastere fierbatorilor
CO2:
-cel mai frecvent si cel mai abundent
-in izvoare de origine vulcanicaizvoare crbogazoase
-poate fi de origine superficiala(fie din atmosfera,fie prin disocierea carbonatilor de Ca si
Fe,prin descompunerea piritei,reducerea sulfatilor sau arderea carbunilor)sau
profunda(prin degazeificarea vetrelor magmatice,consolidarea si cristalizarea magmelor)
HIDROGENUL SULFURAT(H2S):

-frecvent in izvoarele minerale cu origine dubla :profunda in regiunile vulcanice sau din
reactii chimice si biochimice sub actiunea de descompunere a piritei sau a sulfobacteriilor
OXIGENUL:
-provine din atmosfera si dispare in adancime fiind fixat prin numeroase reactii chimice
AZOTUL:
-provine din atmosfera si se gaseste in emanatiile vulcanice sub forma de acid azotic
GAZUL METAN:
-de origine superficiala sise intalneste de obicei in apele sarate bromo-iodurate ce
insotesc zacamintele de petrol
VARIATIA CHIMISMULUI APELOR MINERALE:
-variatii accidentale datorita interventiei umane
-variatii naturale:seculare,sezoniere(variatii prin infiltrarea apelor reci,variatii datorita
schimbului de gaze)
CLASIFICAREA APELOR MINERALE SI TERMALE
1.OLIGOMINERALE-sub 1g/l substante dizolvate
-mineralizarea este redusa
-sarurile sunt frecvente
-pot fi reci(acratopege)cu t <20 de grade(folosite in cura
interna:Calimanesti,Olanesti,Slanic Moldova) si calde(acratoterme)cu t>20 grade(folosite
pentru bai ,cu actiune sedative asupra durerilor,tensiunii arteriale,rheumatism infalamator
sau afectiuni ale pielii:Baile Felix si 1 Mai,Geoagiu,Moneasa,Toplita-Gheorgheni)
2.CARBOGAZOASE-peste 1g CO2 liber
-daca CO2 nu intalneste in drumul sau ascensional apa descendenta,el se degaja ca
emanatii sub forma de mofete
-Borsec,Bilbor,Bicaz-Tosorog,Slanic-Moldova,Tulghes,Saru Dornei
-frecvent in cura interna,dau senzatia de potolire a setei,maresc secretia de suc
gastric,acid clorhidric,suc pancreatic sis uc biliar,spala caile urinare
-prin ingerarea unei cantitati mari de CO2 pot sa apara fenomene neplacute precum
ameteala si greata
3.APE ALCALINE-peste 1g/l saruri (predomina bicarbonatii de sodiu si potasiu)
-se gasesc rar in natura-Malnas,Covasna,Borsa,Bodoc,Tinoa
-au clor adesea:Aries-Nasaud,H2S:Calimanesti,Campulung Muscel,Govora
4.APE ALCALINO-TEROASE SI TEROASE-peste 1g/l saruri(predominant calciu si
magneziu)
-slab mineralizate datorita solubilitatii reduse a carbonatilor
-Paltinis,Bilbor,Borsec,Biborteni,Tulghes,Buzias,Tamaseu-Oradea,Valcele-Sf.Gheorghe
-calciul intervine in alcatuirea tesutului osos,in permeabilitatea membranelor si

metabolismul hidric
-Ca elimina apa sin tesuturi iar Na o retine
-apele excita secretia gastrica,iar cele cu o concetratie ridicata o scad
-Borsec,Bilbor,Covasna,Sangeorz-Bai,Tinoa,Slanic-Moldova
5.APE FERUGINOASE:-peste 10mg/l Fe
-pot fi simple si mineralizate
-au intotdeauna si CO2,dar se impart in simple
carbogazoase(Buzias,Covasna,Panaci,vatra Dornei,Tulghes)si carbogazoase
alkaline(Buzias,Borsa,Dorna Candreni,Poiana Negrii,Malnas,Lipova),carbogazoase
teroase,carbogazoase sulfatare,carbogazoase cloruro-sodice(Jigodin,Tusnad)
-exclusiv in cura de baut si numai la izvor
-Vatra Dornei,Buzias,Tusnad,Covasna,Valea Vinului
-contraindicate in anemiiTBC,leucemii,ulcer gastroduodenal,hipotensiune arteriala
6.APE ARSENICALE,peste 1mg/l HAsO2
-apar frecvent ca ape arsenicale feruginoase sulfatate
-Saru Dornei si Covasna
-tratarea starilor de debilitate la copii,anemii secundare,disfunctiile tiroidiene cu
metabolism ridicat
7.APE CLORURO-SODICE-peste 1g/l saruri(predomina Na si Cl)
-ape sarate
-foarte raspandite
-pot fi clorosodice de concentratie mica(cura interna:Ocna
Sibiu,Tg.Ocna,Turda,Vizantea),izvoare si lacuri sarate concentrate(cura externa la bai si
irigatii;se impart in:ape cloruro-sodice:Lacul Amara,Baltatesti,Lacul Sarat,Slanic
Moldova,Marea Neagra,litoralul Dobrogei,cu concentratie medie,cu concetratie peste
80g/l:Ocna Sibiu,Ocnele Mari,Oglinzi,Sovata,Techirghiol,VanatoriNeamt;alcaline:Borlesti Buhusi,Doftana-Tg Ocna,Baile Herculane)
-influenteaza circulatia sangelui sic ea toracico-abdominala,precum si procesele osmotice
-pentru cura interna:Slanic Moldova,Sangeorz-Bai,Covasna,Zizin,Eforie
-pentru bai:Olanesti,Govora,Calimanesti,Govora,Sarata-Monteoru,Ocna
Sibiu,Sovata,L.Sarat,Amara,Tecchirghiol
8.APE IODURATE-peste 1g/l iod
-iodul provine din flora si fauna marina
-sub forma de ioni usor reabsorbiti prin intestine,caile aeriene sau piele
-folosite in cura de baut si in balneoclimatologie
-boli ale aparatului genital,circulator,tesutului limfatic,intoxicatii cu Pb sau
mercur,rheumatism

-statiuni:Govora,Olanesti,Vulcana,Sarata Monteoru,Bazna
9.APE SULFUROASE-cel putin 1mg/l sulf titrabil
-pot fi reci sau termale
-pot fi sulfuroase simple,clorurate sodice,carbogazoase si alcalino-teroase
-simple si reci:Albesti-Muscel,Baiceni-Tg Frumos,Brebu-Maramures,Iacobeni-Vatra
Dornei,Sinaia,Mangalia
-sulfuroase clorosodice:Bradet-Arges,Calimanesti-Olanesti,Cheia,Nicolina-Iasi
-sulfuroase termale:Bivolari-Cozia,Baile Herculane,Mangalia,Siriu
-cura interna(maresc secretia gastrica,scad glicemia,amelioreaza functiile ficatului )si pt
bai
-sulful se regaseste in tegumente,unghii,par,sange,rinichi
10.APE SULFATATE -peste 1g/l SO4
-pot fi sulfatare sodice,magneziene,calcice,feruginoase
-statiuni balneare:Ivanda-Banat,Breazu-Iasi,Baltatesti-Neamt
11.APE RADIOACTIVE-cel putin 10 la -7 mg saruri de radium
-cele mai frecvente contin emanatiii radioactive si nu substante radioactive
-radioactivitatea confera apelor minerale proprietati terapeutice si biologice superioare
-Baile Herculane,Lipova,Geoagiu,Sangeorz,Vatra Dornei
CONDITII BIOLOGICE ALE APELOR MINERALE SI TERMALE
-nu contin organisme vegetale si animale,trec printr-o filtrare accentuata
-apele termale si indeosebi namolurile terapeutice ale unor izvoare si lacuri sunt bogate in
vietuitoare
-plantele si animalele intalnite in apa minerala indica si starea de curatenie sau de poluare
a acesteia
-indicatorii contaminarii apelor: bacterii,coli,bacilli,ciuperci
-amplasarea unor asezari umane duce la contaminarea prin prezenta microorganismelor
de tipul Escherichia caracteristice infectarii cu fecale(Sangeorz-Bai)
-pt analiza biologica e necesar 1l de apa
-animalele rezista la temp<50 grade,deoarece la temp> albumina din tesuturile lor se
poate coagula
-fauna termelor cuprinde:protozoare,moluste,crustacee,insecte,pesti si batracieni
-bacteriile formeaza in zona izvoarelor minerale mase
gelatinoase,albicioase,voluminoase,amestecatein general cu alge,diatomee si ciupercisulfobacterii numeroase
CERCETAREA APELOR MINERALE,CAPTAREA SI PROTEJAREA SURSELOR
ETAPE PRINCIPALE:

 prospectiuni hidrogeologice:
-cunoasterea detaliata a cond climatice:
Presiunea atmosferica-cantitatea de CO2 depinde de pa;pa ridicata determina patrunderea
lui in apa,scazuta inlesneste eliminarea lui
-antrenarea apei la zi sub forma de emulsie si cresterea debitului izvoarelor
Temperatura-influenteaza gradul de condesare al vaporilor de apa din subteran si a
modului de patrundere si circulatia apei in adancime sis pre suprafata
Pp atmosferice-cantit de apa infiltrate in adancime depinde de constitutia geologica si
gradul de tectonizare a regiunii joaca un rol deosebit
Cunoasterea geologiei:-evaluarea rocilor permeabile si impermeabile
-gradul de tectionizare
-zonele de emergenta
explorari hidrogeologice:
-executarea unor foraje hidrogeologice si a unor galerii
-amplasarea lor tre'sa tina cont de fracturile sii/sau accidentele tectonice care constituie
caile principale de ascensiune a apei spre suprafata
-forajele se amplaseaza cat mai aproape de zonele de fracturinpe care vin din adancime
gaze care confera acestora putere de dizolvare a mineralelor din roci
-adancimea forajelor nu trebuie sa depaseasca 100 m;la ad mai mari sunt puternic
mineralizategust neplacut:Tulghes-Borsec-Bilbor
exploatari ale apelor minerale si termale:
-localizarea locului de emergenta(a griffonului)surselor de apa minerala sau termala
-localizarea fracturilor si a cailor de circulatie a apei
-determ ad fundamentului solid,a grosimii depozitelor acoperitoare
-determ nivelului apelor minerale
-determ vitezei de scurgere a apei
-delim salin generale a apei
-stabilirea relatiilor dintre diferitele acvifere
-determinarea zonelor carstice si a canalelor subterane
-stabiliraea porozitatii rocilor si a cantit de apa inmagazinata
CAPTAREA APELOR MINERALE SI TERMALE:
=amenajarea punctului de emergenta astfel incat sa se asigure debitul optim maxim si
calitatea apei,impiedicannd invazia apelor normale,reci si contaminate
-o captare buna asigura:
-captarea intregii cantitati de apa si gaze ce ies libera la zi
-etansarea perfecta fata de apele inconjuratoare dulci si poluante

-pastrarea compozitiei chimice si a calitatii apei

-pastrarea conditiilor naturale de zacamant
-folosirea unor materiale necorozive
Captarea unui izvor mineral presupune inainte de toate cercetari hidrogeologice
amanuntite prin care se stabileste originea apei si tipul de izvor
Lucrarile de captare trebuie executate cu max de prudenta pt a nu modifica cond
naturale de zacamant
Captarea unui izvor mineral nu este perfecta si definitivasunt necesare supravegherea
continua,masuratori si analize periodice pentru a depista eventualele modificari fizicochimice ale apei si a lua masuri in consecinta
Tipuri de captari:
1)STIUBEIE-trunchiuri de copac scobit la mijloc(de conifer,plop,salcie)
2)PUTURI-care se sap ape punctul de emergenta si la diferite adancimi(captusite cu lemn
sau piatra Sparta)
3)FORAJE-daca apa se afla la ad mai mari
Captarea izvoarelor localizate pe fracturi de falie:
-e in general mixta
-punctele de emergenta se degajeaza de vegetatie si sol pt captare,iar pe griffonul
izvorului se plaseaza 2 tuburi concentrice de beton
-stabilirea nivelului optim de apa e absolul necesara deoarece daca presiunea coloanei de
apa ce apasa griffonul izvorului e mai mare decat presiunea apei mineral ce vine din
adancime,atunci cand apa minerala cauta alta cale de acces la zi
CAPTAREA IZVOARELOR CAPTATE PE DIACLAZE:
-incepe cu amenajarea si curatirea terenului din jurul izvoarelor
-deasupra griffonului si sapa o groapa in care se introduce un tub de beton cu diametrul
sufficient ca sa cuprinda cat mai multe puncte de apa
-in jurul tubului se pune argila sau beton pt a impiedica poluarea si a forta apa minerala sa
debuseze in tubul de beton
CAPTAREA PRIN GALERIE DE COASTA
-numai in zonele cu relief accidentat
-consta in interceptarea vanei de apa minerala la o cota inferioara ceea ce reduce efortul
apei de a iesi la zi
PROCEDEUL FRANCOIS:
-bazat pe principiul vaselor comunicante
-pt captarea izvoarelor minerale din roci fisurate si consta in incastrarea in rocile dure a
doi cilindri concentrici de beton
-in cilindrul intern plasat chiar pe izvor,vine apa termala,iar in cel exterior se introduce
apa rece a carei cantitatese calculeaza a.i sa nu aiba presiune prea mare

 apa termala va avea tendinta sa se amestece cu apa rece,avand astfel posibilitatea

exploatariii acesteia
CAPTAREA IZVOARELOR MASCATE PRIN ALUVIUNI
-daca terenul are panta,in aval sip e laterala se contruieste un baraj de beton,incastrat in
roca;deasupra barajului se toarna o placade beton lasand cateva orificii pentru scurgerea
apei
-in cazul in care roca purtatoare de apa minerala este acoperita de un strat de argila si apoi
de nisipuri acvifere,se executa un foraj inconjurat de un cofraj de beton si apa este adusa
la zi prin conducte metalice
-cand izvoarele minerale sunt difuze,se sapa in aluviuni pana la roca de baza
-apa este rpinsa intr-un dispozitiv in forma de clopot care o izoleaza de apele de supraf
PRINCIPII GENERALE DE PROIECTARE SI EXECCUTARE A CAPTARILOR
DIRECTE:
-epuizarea apei din incinta sapata se va face continuu prin pompare sau prin curgere
libera,daca e posibil,pt nu exista riscul inundarii izvorului la nivele superioare nivelului
de debitare naturala
-este strict interzisa astuparea sau infundarea izvorului cu scopul de a reduce debitul de
apa care trebuie epuizata,intrucat apare pericolul cresterii presiunii in sistemul
hidrogeologic mineral,deschiderea unor cai de circulatie a apei secundare si chiar
pierderea izvorului
-la executarea excavatiilor sau demolarilor nu se admite sub nici o forma folosirea de
explozii si/sau utilaje care produc socuri sau vibratii,care pot fisura roca in zona de
izvorare primara si pierderea izvorului
-in cazul apelor minerale cu continut de gaze,care se pot acumula in incinta sapata,sunt
obligatorii masuri speciale de portectia muncii pentru evitarea accidentelor
PROTECTIA APELOR MINERALE SI TERMALE:
1)stabilirea perimetrului de protectie prin:
-studierea formatiunilor geologice in care este cantonata apa minerala
-evaluarea adancimii nivelului acvifer
-evaluarea zonelor de alimentare,acumulare si descarcare
-directia de scurgere a apei
-originea componentilor chimici si gazosi ce mineralizeaza apa
2) stabilirea unor principii de exploatare rationala prin interzicerea:
-excavatiilor in perimetrul captarilor
-lucrarilor miniere si de forare
-modificarea cond nat:microrelief,retea hidrografica,defrisari
-construirii locuintelor sau anexelor in perimetrul de captare
-depozitarii gunoaielor sau deseurilor in perimetrul de captare

Rul Arge este un curs de ap din S-SE Romniei, afluent al Dunrii la Oltenia. Are
350 km iar suprafaa bazinului hidrografic este de 12.550 km2. Izvorte din partea
central-vestic a culmii principale a Munilor Fgra prin doi aflueni: Buda i Capra.

Rul Arge la lacul de acumulare Vidraru

Buda (izvorul principal al sistemului hidrografic Arge) izvorte de sub vrful Arpau
Mic, de la 2.030 m altitudine, din lacul glaciar Buda, iar rul Capra izvorte din lacul
glaciar Capra, aflat sub vrful Vntoarea lui Buteanu. n aval de confluena prului
Buda cu Capra, a fost construit barajul Vidraru. De la izvor i pn n zona municipiului
Piteti, rul Arge are o direcie de curgere N-S, drennd mai nti pantele sudice ale
Munilor Fgra, strbate apoi Muscelele Argeului i Dealurile Argeului, iar dup ce
separ Piemontul Cotmeana (n V) de Piemontul Cndeti (n E), intr n cmpie, unde
ud multe subuniti din Cmpia Romn. Debitul mediu multianual variaz ntre 19,6
m3/s n cursul superior, 40 m3/s la ieirea din zona piemontan i 73 m3/s la vrsare. Pe
cursul superior al rului Arge s-a construit un sistem hidroenergetic constituit din 17
hidrocentrale (Arge, Cerbureni, Oeti, Albeti, Curtea de Arge, Zigoneni, Biculeti,
Budeasa, Meriani etc.). Valea superioar a rului Arge se ncadreaz ntr-o interesant i
neasemuit zon turistic strbtut de oseaua naional Transfgran. Aflueni
principali: Vlsan, Rul Doamnei, Sabar, Dmbovia, Neajlov.
Pe cursul inferior al rului Arge a fost construit barajul Mihileti, situat la aproximativ
20 km de Bucureti, n judeul Giurgiu, la intrarea n localitatea Mihileti. Lacul de
acumulare are lungimea de 8 km, limea maxim de 3 km i adncimea maxim de 22
de metri.

Zon de izvorre Munii Fgra Cot la izvor 2.030 m.d.M. Emisar

Dunrea Coordonate la vrsare 44331.32N, 26370.84E Punct de vrsare Oltenia
Date hidrologice Bazin de recepie 12.600 km Lungimea cursului de ap 350 km Date
generale Judee traversate Arge,
Dmbovia,
Ilfov,
Giurgiu,
Clrai Localizare Romnia Aflueni de stnga Buda,
Valea cu Peti,
Valea Lupului,
Limpedea,
Chiciura,
Vlsan,
Rul Doamnei,
Crcinov,
Buditeanca,
Sabar,
Clnu,
Dmbovia,
Date geografice

Rasa Aflueni de dreapta Capra,

Cumpna,
Valea lui Stan,
Arefu,
Bneti,
Bascov,
Neajlov Principalele localiti traversate Cpnenii Ungureni, Cpnenii Pmnteni,
Poienari, Corbeni, Buceneti, Rotunda, Albetii Ungureni, Albetii Pmnteni, Curtea
de Arge, Zigoneni, Biculeti, Argeani, Stejari, Mniceti, Vlcelele, Malu Vnt,
Meriani, Borleti, Vrzaru, Dobrogostea, Schiau, Bascov, Piteti, Goleti, Catanele,
Coeri, Cteasca, Baloteasca
o
L

c a

liz a re

Localizarea rului Arge pe harta Romniei

Studii preliminare legate de amenajri hidrotehnice n bazinul Arge

Primele studii ale lui Paul Solacolu privitoare la bazinul rului Arge au fost elaborate n
1953, cnd s-a ocupat de schema hidrotehnic a bazinului, pentru irigarea unei suprafee
de 50.000 ha. Spre deosebire de studiile elaborate anterior, care se concentraser exclusiv
asupra unor folosine izolate, legate fie de valorificarea potenialului hidroenergetic, fie
de alimentarea cu ap a capitalei, studiul lui Paul Solacolu, chiar dac se concentra asupra
utilizrii apelor pentru agricultur, era una dintre primele lucrri care se preocupa de
problema utilizrii n scopuri multiple a resurselor Argeului. Au urmat studiile legate de
soluionarea problemelor hidrotehnice ale Capitalei, care au constituit totdeauna o parte
de importan deosebit din studiile legate de bazinul Argeului.
Conform viziunii din acea vreme, aceste studii se refereau la zone limitate i nu abordau
ntr-un mod unitar ansamblul problemelor de gospodrire a apelor din bazinul Argeului.
Aceste studii l-au familiarizat pe Paul Solacolu cu problemele hidrotehnice ale bazinului
i cu soluiile pentru rezolvarea lor.
Optica s-a modificat odat cu elaborarea planurilor de amenaraje a apelor din Romnia.
Planurile de amenajare au ncetenit att conceptul de amenajare a cursurilor de ap n
scopuri multiple, pentru satisfacerea ansamblului necesitilor economiei naionale ct i
cel de amenajare integral, n care un bazin hidrografic era considerat un tot unitar. Paul
Solacolu a fost unul din principalii promotori ai acestor idei, pe care le-a aplicat cu mult

succes n planurile bazinelor hidrografice pe care le-a coordonat.

[modificare] Planul de amenajare al bazinului Arge

Odat cu ncetenirea conceptului de amenajare complex i integral a apelor, Paul
Solacolu a coordonat n calitate de ef de proiect elaborarea planului de amenajare al
bazinului Arge. El a avut n continuare, n timpul ntregii sale cariere, responsabilitatea
coordonrii lucrrilor din cadrul bazinului i asigurrii integrrii lor n prevederile
planului de amenajare. De asemenea, el s-a ocupat n repetate ocazii cu actualizarea
prevederilor planului de amenajare, innd seama de modificarea condiiilor socialeconomice.
Contribuia esenial a lui Paul Solacolu la amenajarea Argeului const n determinarea
amplasamentului i funciunilor lucrrilor de gospodrire a apelor n principal lacuri de
acumulare i derivaii - din cadrul bazinului. Dei a avut responsabilitatea proiectrii
directe a unora dintre aceste lucrri, chiar i cele care au fost proiectate de ali specialiti
au fost realizate n amplasamentele identificate de Paul Solacolu i au respectat condiiile
funcionale pe care el le stabilise n cadrul schemei generale de amenajare a bazinului sau
pe care le-a detaliat n diferite studii de gospodrire a apelor pe care le-a coordonat. De
asemenea, diferitele lucrri de satisfacere a cerinelor de ap sau de combatere a efectelor
duntoare ale apelor au fost executate respectnd aceleai funcionaliti.

Lacul de acumulare Vidraru

Chiar nainte de terminarea tuturor planurilor de amenajare, a nceput n Romnia un
amplu program de lucrri de gospodrire a apelor. Conform viziunii planurilor de
amenajare, majoritatea lucrrilor erau concepute ca lucrri cu folosine multiple. O prim
amenajare de acest tip a fost lacul de acumulare Vidraru. nsi promovarea proiectului
a dat natere unei confruntri a celor dou concepii, Ministerul Energiei Electrice
susinnd nceperea cu prioritate a lucrrilor de amenajare a Lotrului mai eficiente din
punct de vedere hidroenergetic ns cu avantaje reduse pentru alte folosine iar
Comitetul de Stat al Apelor avnd preferin pentru amenajarea Argeului, care avea
avantaje multiple, chiar dac din punct de vedere energetic avea parametri mai puin
favorabili dect amenajarea Lotrului. Nivelul de dezvoltare al rii din acea perioad nu
permitea executarea ambelor lucrri simultan. Dei ambele proiecte au fost realizate n
timp, decizia de a ncepe nti sistemul Vidraru, care pe lng producerea de energie
electric servea i pentru alimentarea cu ap a zonelor Piteti i Bucureti, pentru
dezvoltarea irigaiilor pe cursul Argeului i pentru atenuarea undelor de viiitur de pe

Argeul superior, a dovedit viabilitatea practic a conceptului de amenajare n scopuri

multiple. n calitate de responsabil pentru bazinul Arge, Paul Solacolu a furnizat
majoritatea documentaiilor care au permis argumentarea n favoarea amenajrii n primul
rnd a bazinului Arge i a prezentat n 1958 profesorului Cristea Mateescu, consilier al
Institutului de Studii i Proiectri Hidroenergetice (ISPH) pentru barajul Vidraru,
oportunitatea extinderii captrilor secundare pn la Rul Doamnei, justificate economic
att sub aspectul energetic ct i cel al gospodririi complexe a apelor, permind mrirea
acumulrii proiectate de la 250 milioane m volum util la 320 milioane m, aa cum s-a
realizat.
Prezint interes scoaterea n eviden a deosebirii concepiei de gospodrire a apelor ntre
lucrrile realizate n etapele anterioare, n special cea a lacului de acumulare Izvorul
Muntelui de pe Bistria (nceput n 1950) i cea care a stat la baza lacului Vidraru. Dei
pentru lacul Izvorul Muntelui se prevzuse posibilitatea irigrii unor mari suprafee din
Brgan, aceste lucrri nu au fost promovate simultan cu amenajarea hidroenergetic;
construcia canalului magistral pentru irigaii a fost nceput abea n anii 1980 i nu a fost
niciodat terminat. Noua concepie adoptat a fost de a se realiza practic simultan att
barajul ct i lucrrile de deservire ale diferitelor folosine. Cu toate c lucrrile au fost
executate de beneficiarii diferitelor folosine, coordonarea lucrrilor astfel nct ele s se
ncadreze ntr-un ansamblu unitar i-a revenit lui Paul Solacolu.
n continuare, Paul Solacolu a fost coordonatorul studiilor de gospodrire a apelor legate
de lacul de acumulare Vidraru, partea de proiectare a construciilor fiind preluat de
Ministerul Energiei Electrice. Amenajarea cuprindea, pe lng barajul Vidraru i centrala
hidroelectric de la Corbeni i seria de derivaii att din aflueni ai Argeului (Vlsan,
Rul Doamnei i alii) precum i din rul Topolog din bazinul Oltului. Din punctul de
vedere al gospodririi apelor, aceste derivaii permiteau sporirea efectului regularizator al
lacului Vidraru, prin mrirea debitului controlat.

[modificare] Amenajarea cursului Argeului n zona municipiului Piteti

Barajul Vidraru era prima lucrare dintr-un ansamblu de lucrri de amenajare a Argeului,
care au continuat n anii urmtori prin realizarea succesiunii de lacuri de acumulare i
centrale hidroelectrice de pe cursul Argeului, n aval de Vidraru. Amenajrile din amonte
de Piteti aveau n principal folosin hidroenergetic, barajele realiznd doar mici lacuri
de acumulare cu rol de regularizare zilnic a debitelor, conform cerinelor produciei de
energie electric. Ele au fost executate de Ministerul Energiei Electrice, respectndu-se
cerinele funcionale stabilite prin planul de amenajare al bazinului Arge.
n zona Piteti ns, datorit dezvoltrii municipiului ct i a zonei industriale nvecinate,
amenajarea Argeului ridica probleme complexe legate de alimentarea cu ap oreneasc
i industrial precum i de aprarea mpotriva inundaiilor a zonei din lunca rului.
Realizarea unor lucrri hidrotehnice importante ntr-o zon oreneasc impunea i o
serie de constrngeri determinate de sistematizarea zonei. Dei studiile preliminare de
specialitate au stabilit oportunitatea construirii a 2 baraje de priz la Bascov i Prundu
Piteti, din iniiativa conductorului politic local, susinut de eful statului, s-a decis
realizarea a dou mici acumulri n cele dou amplasamente. Responsabilitatea
coordonrii acestor lucrri a reveni Institutului Studii i Proiectri pentru mbuntiri
Funciare i Gospodrirea Apelor (ISPIFGA), beneficiar al investiiilor fiind desemnat

Ministerul Agriculturii n 1969. Paul Solacolu a fost numit ef de proiect pentru Lacul de
acumulare Bascov i Lacul de acumulare Piteti (Prundu), proiectarea lucrrilor
efectundu-se de ctre Institutul de Studii i Proiectri Hidroenergetice (ISPH).
Lacul Bascov este creat printr-un baraj de beton de greutate de 21,25 m nlime i o
lungime la coronament pe 55 m. Descrctorul de ape mari peste baraj este controlat de
patru stavile segment de 12 m deschidere i 5.50 m nlime. La piciorul barajului este
executat disipatorul de energie, continuat cu o rizberm din blocuri de beton i
anrocamente. Pentru a limita zona inundat de lacul de acumulare au fost executate diguri
longitudinale protejate cu plci de beton, digul de pe malul drept avnd o lungime de
2811 m, iar cel de pe malul stng de 760 m. Lacul de acumulare avea un volum iniial de
5,25 milioane m. Din cauza lipsei de lucrri antierozionale n bazinul de recepie,
debitele solide ale rului, n special n perioadele de viitur, erau importante, iar n
decursul timpului o parte din volum a fost colmatat, ceea ce a redus volumul util la 2.4
milioane m.
Priza principal este amplasat n culeea de pe malul stng al barajului. Dimensionat
pentru un debit de 3,00 m/s, ea alimenteaz staia de tratare Bascov, de unde apa este
condus printr-o aduciune, cu dou conducte de 1,00 m diametru, pn la uzina de ap
Budeasa pentru alimentarea cu ap a potabil a municipiului Piteti.
n digul de pe malul stng, la aproximativ 500 m amonte de baraj, a fost executat o alt
priz pentru irigaii. Pe malul drept, n continuarea barajului deversor, este amplasat
centrala hidroelectric, cu o putere instalat de 7,7 MW, echipat cu dou turbine Kaplan.
Lacul Piteti (Prundu), situat la 3 km aval de confluena Argeului cu Rul Doamnei are
o configuraie similar. Barajul, de asemenea de beton de greutate, are o nlime de 20 m
i o lungime la coronament de 72 m. Pe lng deversorul peste baraj, controlat de 4
stavile segment de 16 m deschidere, asemntoare cu cele de la Bascov, pentru
descrcarea apelor mari extraordinare a fost prevzut, pe malul stng, o bre de
descrcare a debitelor care depesc 2300 m/s. Ca i la acumularea precedent, suprafaa
inundat de lacul de acumulare este limitat de diguri longitudinale, cel de pe malul stng
avnd o lungime de 2390 m, iar cel de pe malul drept, care protejeaz oraul, de 3452 m.
Digurile au i funciunea de a proteja suprafeele din spatele lor mpotriva inundaiilor.
Lacul de acumulare, cu un volum iniial de 4,5 milioane m, este n prezent 75%
colmatat.
Priza de ap principal este instalat n culeea dreapt i are un debit instalat de 6,00
m/s, servind iniial pentru alimentarea cu ap industrial (prin pompare) a Platformei
Petrochimice Piteti, prin patru conducte de 1,00 m diametru, iar n prezent pentru
alimentarea cu ap industrial a rafinriei Arpechim. Exist i o priz secundar de tip
tirolez care servete ca surs de rezerv pentru alimentarea cu ap a municipiului Piteti.
n digul de pe malul stng, la 740 m amonte de baraj, este executat o priz cu un debit
de 2,1 m/s pentru alimentarea sistemului de irigaii tefneti. De asemenea, a fost
execut o central hidroelectric cu o putere de 7,7 MW, echipat cu dou turbine
Kaplan.
O problem aparte o constituia rezolvarea problemei evacurii apelor uzate i a apelor
pluviale ale platformei industriale Piteti. Resursele de ap ale Argeului urmau s fie
utilizate n aval pentru alimentarea cu ap a municipiului Bucureti. De aceea Paul

Solacolu a considerat c evacuarea lor n Arge, chiar n cazul n care are fi fost epurate,
prezenta riscuri inacceptabile i de aceea a militat pentru evacuarea acestor ape n prul
Dmbovnic, proiectnd derivaia de ape uzate i pluviale care a fost executat conform
proiectului, cu recomandarea alimentrii centralizate cu ap a satelor din lungul prului
Dmbovnic.
Pentru protecia mpotriva inundaiilor provocate n vecintatea municipiului Piteti
(cartierul Zvoi) de Rul Doamnei, studiile elaborate de Paul Solacolu preconizau
realizarea unui lac de acumulare nepermanent, pentru atenuarea undelor de viitur, n
zona Mrcineni cu un volum de cca 40 milioane m. Lucrarea a fost executat n
perioada 1979 1984. n anii urmtori, au fost executate amenajri suplimentare care au
creat lacul de acumulare Mrcineni.

[modificare] Amenajarea Argeului aval de Piteti

Paul Solacolu a avut contribuii eseniale i pentru lucrrile de amenajare a cursului
Argeului, n aval de municipiul Piteti. Dei nu a mai coordonat proiectarea lucrrilor
hidrotehnice, el a avut n continuare responsabilitatea prii de gospodrire a apelor a
tututor amenajrilor din zon definindu-le att funciunile ct i parametri funcionali i
regulamentele de exploatare n scopuri multiple. Dintre aceste amenajri trebuie
menionate n special:

Lacul de acumulare Goleti cu un volum de 78,5 milioane m, realizat printr-un

baraj de beton, de 32 m nlime i 113,5 m lungime la coronament, prelungit cu
diguri longitudinale n lungime total de 7500 m; lucrarea a fost dat n funciune
n 1983

Lacul de acumulare Zvoiul Orbului cu un volum de 5,2 milioane m, realizat

printr-un baraj de 19,5 m nlime i 94 m lungime la coronament, prelungit cu
diguri longitudinale de 7534 m.; lucrarea a fost dat n funciune n 1988 (ca lac
de priz pentru sistemele de irigaie).

Ansamblul acestor lucrri avea drept scop alimentarea cu ap potabil i industrial a

municipiului Bucureti cu un debit de 23 m/s, asigurarea cerinelor de ap ale irigaiilor
i a debitelor de primenire a lacurilor de pe valea Colentina, producerea de energie
electric i combaterea inundaiilor.

[modificare] Captarea Argeului pentru alimentarea cu ap a

municipiului Bucureti
n perioada 1930-1940 cerinele de ap ale Bucuretilor nu mai puteau fi satisfcute din
captarea de la Arcuda de pe rul Dmbovia i din sursele subterane. Pentru rezolvarea
problemei a fost prevzut captarea rului Arge la Ogrezeni i aducerea lor printr-un
canal deschis de cca 18 km cu o capacitate de 8,0 m2/ la o nou staie de tratare
amplasat n comuna Rou. Din cauza rzboiului, execuia lucrrilor, proiectate de Prof.
Cristea Mateescu i Prof. Dorin Pavel (privind canalul de aduciune), a fost relativ lent i
sistemul a fost dat n funciune abia n 1949, exclusiv staia de tratare. n 1965 s-au
aprobat proiectele privind: alimentarea cu ap a ansamblului folosinelor capitalei (din
sursa Arge cu staia de tratare Rou i din subteran) i alimentarea cu ap industrial a
consumatorilor din sudul capitalei (din Lacul Cernica, de pe valea Colentina, cu ap
adus din rul Arge)avnd ca ef de proiect pe Paul Solacolu, comportnd ca lucrri

hidrotehnice:

mrirea capacitii de captare la priza Ogrezeni de la 15 m/s la 26,5 m/s,

aduciunea casetat Ogrezeni (Crivina) Rou de 15,0 m/s,

canalul de derivaie (din aceast aduciune i din canalul deschis) Dragomireti

Chitila

amenajarea lacurilor de pe valea Colentina.

Astfel, din aduciunea Ogrezeni - Rou a fost derivat un canal care trece valea
Dmboviei n rambleu printr-un pod canal, n apropiere de Dragomireti-Deal i care
debueaz n Lacul Struleti asigurnd debitele necesare pentru realizarea unei scurgeri
salubre prin salba de lacuri de pe rul Colentina. Pe sectorul aval al acestei vi a fost
realizat Lacul Pantelimon, cu un volum de 11,7 milioane m, utilizat ca rezerv pentru
captarea de ap industrial din Lacul Cernica.
Sistemul de alimentare cu ap al Capitalei a fost completat prin extinderea sistemului
hidrotehnic de la Ogrezeni construindu-se un nou baraj de priz, la civa km n amonte i
lacul de acumulare Ogrezeni amonte, realizat n afara albiei Argeului prin executarea
unor diguri de pmnt etanate printr-un pereu de beton armat avnd o lungime total de
12.262 m i o nlime variind ntre 3 7 m. Priza pentru captarea apei i umplerea
lacului este prevzut cu 6 deschideri de 2,50 x 4,00 m echipate cu vane plane. Lacul de
acumulare, cu un volum total de 5,7 milioane m, permite alimentarea fr ntreruperi a
staiei de tratare a apei de la Rou i a noii staii de tratare Ogrezeni pe o perioad de 3-5
zile n cazul unor poluri accidentale pe Arge, al turbiditii crescute la viituri mari sau a
altor fenomene care mpiedic prelevarea debitelor din Arge. Acumularea lateral, nu
sporete capacitatea sistemului de alimentare cu ap a municipiului Bucureti, avnd n
special scopul de ridicare a siguranei de exploatare a sistemului.

[modificare] Amenajarea afluenilor cursului superior al Argeului

Tot n conformitate cu schemele de amenajare elaborate de Paul Solacolu s-au executat
lucrrile de amenajare ale afluentilor Argeului. n afar de afluenii derivai n lacul de
acumulare Vidraru, cele mai nsemnate lucrri sunt cele de pe Rul Trgului. n aval de
confluena acestuia cu afluentul Ruorul a fost construit barajul de anrocamente Ruor,
avnd o nlime de 117 m i o lungime la coronament de 380 m. Lacul de acumulare
Ruor are un volum de 52,4 milioane m i o suprafa de 190 ha.
n aval, pe sectorul dintre barajul Ruor i Schitu Goleti a fost executat un lan de
centrale hidroelectrice. n afar de producia de energie, lacul de acumulare mai servete
i la asigurarea cerinelor de ap potabil i industrial din aval precum i pentru irigaii
pe cursul inferior.

[modificare] Amenajarea bazinului superior al Dmboviei

n anii urmtori, au nceput i lucrrile de amenajare a subbazinului Dmboviei, legate
de lacul de acumulare Pecineagu, de pe cursul superior al rului, unde Paul Solacolu s-a
ocupat de problemele de gospodrire a apelor. Pentru suplimentarea disponibilului de ap
din bazinul Dmboviei, schema de amenajare elaborat de Paul Solacolu cuprindea i
captarea micilor cursuri de ap de pe versantul nordic al munilor Fgra i derivarea lor
gravitaional n Dmbovia, n lacul Pecineagu, mrind debitul mediu la 6,8 m/s. n

interesul gospodririi chibzuite a apelor, schema hidrotehnic includea reversibilitatea

sistemului, n caz de secet fiind posibil derivarea gravitaional a unor debite din
acumularea Pecineagu n rul Sebe din zona Fgra. Lucrrile de derivaie au fost
ncepute n 1984 dar dup excavarea a 12,3 km de aduciune, au fost sistate n 1992. Noi
studii elaborate de Paul Solacolu asupra efectului acestor derivaii asupra folosinelor de
pe versantul nordic. n judeele Braov i Sibiu au artat viabilitatea soluiei preconizate.
Pe lng aspectele hidrotehnice i de influent asupra mediului nconjurtor noile studii
au mai demonstrat corectitudinea viziunii de gospodrire a apelor a lui Paul Solacolu,
schema de amenajare pe care o concepuse n 1960-1961 rmnnd o soluie viabil cu
peste 4 decenii mai trziu. Drept consecin lucrrile de derivaie au fost reluate ulterior
i totalul de 32,6 km de galerii de aduciune a fost dat n funciune n 2003.[1]
Schema de amenajare a Dmboviei superioare, propuse de Paul Solacolu cuprindea lacul
de acumulare Pecineagu, avnd un volum de 63 milioane m. Barajul de anrocamente
de 107 m nlime i 267 m lungime la coronament a fost proiectat, n calitate de ef de
proiect de inginerul Sandu Condeescu, care i-a pierdut viaa ntr-un accident n timpul
recepiei lucrrilor. n aval de acumulare s-a executat o succesiune de centrale
hidroelectrice cu lacuri de acumulare mai mici, valorificnd potenialul hidroenergetic al
sectorului dintre barajul Pecineagu i Dragoslavele.
Pentru regularizarea debitelor n zona de es a fost realizat lacul de acumulare Vcreti,
situat aval de Trgovite. Lacul este constituit dintr-un compartiment cu reinere
permanent i un compartiment lateral pentru atenuarea viiturilor. Lacul are un volum
maxim de 54,1 milioane m (din care 14,3 milioane m la nivelul normal de retenie i
39,8 milioane m volum de atenuare a viiturilor, incluznd polderul) i o suprafa
maxim de 730 ha. (din care 450 ha n polder) la nivelul maxim. Barajul de beton de 26
m nlime, prelungit cu diguri longitudinale de pmnt a fost dat n funciune n 1989.
Funciunea principal a amenajrii este atenuarea viiturilor foarte mari pentru aprarea
capitalei de inundaii; n subsidiar, acumularea are i rolul de alimentare cu ap a capitalei
i a irigaiilor precum i de producere de energie electric. n afar de schema general de
amenajare, Paul Solacolu a avut responsabilitatea elaborrii planului de exploatare al
acumulrii.

Concluzii asupra schemei de amenajare a bazinului Arge

Schema de amenajare a bazinului Arge urmrete aceleai principii ca cele pentru
amenajarea celorlalte bazine hidrografice din Romnia. Comparativ cu celelalte scheme,
ea este ns cea care prezint o complexitate deosebit.
Dac alte scheme de amenajare se concentreaz pe cteva lucrri cheie care rezolv n
special problemele de gospodrire a apelor de pe cursurile de ap principale, n cazul
bazinului Arge Paul Solacolu a analizat n detaliu i rolul pe care l au subbazinele
rurilor mai mici. El a reuit s identifice soluii care rezolv problemele proprii ale
acestor subbazine, dar n acelai timp conferindu-le un rol care se integreaz n concepia
general de amenajare a ntregului bazin.
Un al doilea element caracteristic al acestei scheme l constituie elasticitatea n
funcionare pe care o permit lucrrile realizate. Sistemul de derivaii i lacuri de

acumulare conceput de Paul Solacolu permite o redistribuire n timp i n spaiu a

resurselor de ap astfel nct s poat face fa unei mari variaii ale factorilor naturali i
ale cerinelor. De asemenea unul din obiectivele principale l-a constituit schema de
aprare a capitalei mpotriva inundaiilor
Dar dac concepia ansamblului acestor lucrri este unitar, ele i pot realiza efectul
scontat numai dac funciunile lor sunt meninute i dac ele sunt exploatate innd seama
de aceeai concepie unitar. Niciunul dintre aceste deziderate nu este ns ndeplinit.
Exist mari carene n ntreinerea multora din lucrri, i nu doar a celor de proporii mici.
Msurile de protecie a calitii apelor multora din lacurile de acumulare, cum sunt Lacul
Morii dar mai ales unele din lacurile de pe valea Colentinei las foarte mult de dorit n
special datorit deversrii apelor uzate, insuficient epurate la Buftea. Faptul c
ntreinerea diferitelor lucrri hidrotehnice este descentralizat i revine unui numr mare
de ntreprinderi, care n cea mai mare parte a lor nu sunt contiente de rolul fiecreia din
aceste lucrri n schema de ansamblu creeaz riscul unei exploatri necorespunztoare a
lucrrilor i implicit cel de a nu se atinge efectele scontate. Arta lui Paul Solacolu a fost
de a creea un sistem de gospodrire a apelor n care fiecare construcie i are rolul ei,
similar cu cel al fiecrui instrument ntr-o orchestr simfonic. Dar, dac se duce analogia
mai departe, existena orchestrei nu este n sine o condiie suficient pentru a produce o
simfonie; n plus, este necesar ca toate instrumentele s fie perfect acordate i s existe un
singur dirijor care s cunoasc partitura i care s conduc orchestra. Rmne astfel de
vzut dac generaiile viitoare vor ti s valorifice motenirea pe care le-a lsat-o Paul
Solacolu.