Râul Bega

Râul Bega (sârbă: Begej, maghiară Béga) este un râu în România și Serbia.
Izvorăște în Munții Poiana Ruscă. Traversează orașele Făget și Timișoara, pe
teritoriul României și orașul sârbesc Zrenjanin. Se varsă în râul Tisa lângă
localitatea Titel.

Râul Bega se formează prin unirea a două brațe Bega Luncanilor și Bega
Poieni în dreptul localității Curtea. În continuare râul trece prin localitățile
Margina, Făget, Răchita, Mănăștiur, Leucușești, Bethausen, Cutina, Bodo
Balinț.

În amonte de localitatea Chizătău debușează în râul Bega canalul Coșteiu-

Chizătău de deviere a debitelor din Timiș. Râul trece apoi prin localitățile
Chizătău și Topolovățu Mic. Imediat în aval de Topolovățu Mic apele mari ale
râului Bega sunt deviate în spre râul Timiș prin derivația Topolovăț-Hitiaș.

În aval de Topolovățu Mic, cursul râului Bega este complet canalizat (vezi
Canalul Bega). Fosta albie a râului Bega este colmatată în partea amonte.
Aproximativ în aval de Timișoara albia a fost menținută sub denumirea de Bega
Veche (pe alocuri fiind folosită și denumirea de Bega Bătrână) și a fost în mare
parte reprofilată pentru drenarea zonei situate la nord de canalul Bega. Pe o
porțiune de 1,9 km râul marchează frontiera româno-sârbească.

Cele mai importante ape curgătoare din judeţul Timiş sunt Bega şi Timişul, iar
cele două râuri împărţeau la un moment dat acelaşi nume. Puţin ştiu, însă, că
numele Bega pentru râul care traversează Timişoara a apărut în scripte doar în
1728. Până atunci, acest râu era cunoscut drept Timişul Mic, cele două ape
curgătoare mergând în paralel prin Câmpia de Vest şi apropiindu-se destul de
mult în anumite puncte.

Necesitatea construirii Canalului Bega

Până în secolul al XVIII-lea zona Timişoarei era o zonă mlăştinoasă. Aceasta
avea pe de o parte valoare strategicǎ, dar totodată însemna condiţii insalubre de
populare a regiunii, împiedica dezvoltarea social-economică.
 După victoria din anul 1716 a trupelor imperiale habsburgice asupra turcilor,
prin care se încheie dominaţia otomană în Banat, pentru Timişoara, ca şi pentru
întreaga zonă urmează o perioadă intensă de dezvoltare. Unele din primele
măsuri luate au fost cele de regularizare a apelor din Timişoara şi din
împrejurimi. Principalul obiectiv era aprovizionarea cu apă potabilă a
oraşului, asanarea mlaştinilor. La fel de importante erau şi transportul pe calea
apei a lemnelor de foc, a materialelor de construcţie necesare Timişoarei şi
transportul de mărfuri către restul Europei.
Construcţia canalului Bega începe în 1728, sub supravegherea guvernatorului
militar al Banatului, contele Florimund de Mercy. Lucrările urmăreau pe cât
posibil linii drepte, în aval de Făget, tăind numeroasele meandre, pentru a
asigura navigaţia până în apropiere de Timişoara. Aici canalul se împărţea în
patru canale mai mici, cu ecluze, în direcţia suburbiei Fabric, pentru a alimenta
morile de apă şi a deservi fabricile din oraş.
Lucrări de regularizare s-au efectuat şi în aval de Timişoara, spre Zrenianin,
astfel că în noiembrie 1732- circulă prima ambarcaţiune de la Timişoara, din
portul Iosefin până la Pancevo, pe Bega, Tisa, Dunăre.

Timp de decenii s-au depus mari eforturi la săparea canalului, construcţia

digurilor, consolidarea malurilor, întreţinerea navigabilităţii. Mii de oameni au
participat la lucrări. Asigurarea forţei de muncă, a hranei nu era uşoară. Se lucra
manual, cu sape, târnăcoape, cu căruţe. Lucrările se desfăşurau simultan cu
construcţia Cetăţii Timişoara.

În 1744 s-a dat un ordin, prin care fiecare comună riverană canalului era
obligată să menţină malurile în bună stare, să ajute la lucrările de regularizare.

În 1732 Canalul Bega a devenit primul canal navigabil construit pe teritoriul

României de azi. Lungimea totală navigabilă era de 116 km., reprezentând în
teritoriile de azi 44 km. în România si 72 km. în Serbia.

Canalul Bega a constituit principala cale de transport a mărfurilor din Banat

pâna în a doua jumătate a secolului XIX. S-au transportat mii de tone de
produse, în special făină, cereale. Transportul pe calea apei reprezenta cea mai
uşoară cale de transport, făcea legătura între Timişoara şi alte localităţi din
Banat. Zilele de marţi şi joi erau zile de târg în Timişoara, când numeroşi ţărani
aduceau pe Bega mărfuri la piaţă. Pe Bega, apoi pe Tisa, Dunăre se realiza şi
legătura Timişoarei cu alte oraşe europene. În 1930 pe Bega puteau opera vase
de până la 70 m. lungime, cu 50 vagoane încărcate, adâncimea apei fiind
asigurată de ecluze .Doar în anii 1937-1938 s-au transportat pe Bega peste 700
mii de tone de mărfuri. Canalul era important şi pentru transportul de pasageri.
Transportul de persoane a cunoscut un vârf de 500.000 pasageri în 1944. Curse
regulate au avut loc până în 1966.

Afluenți de stânga ai râului Bega: Bega Luncanilor (Bega Mare), Pârâul

Carpenului, Șopot, Vădana, Bucovăț, Zopana, Bălășina, Gladna, Timișel,
Canalul Coșteiu - Chizătău, Bistra Orășenilor.

Afuenți de dreapta ai râului Bega: Bega Poieni (Bega Mică), Homojdia,

Năndrăneasca, Icui, Zidileasca, Pădurani, Topla, Fântâneaua Rece, Cladova,
Nieregiș, Fădimac, Miniș, Hezeriș, Temeșiț, Mociur, Valea Cărășița,
Gherteamoș, Potoc-Remetea, Rastova, Behela, Bega Veche.

Date hidrologice
Bazin de recepție: 2878 km²
Lungimea cursului de apă: 256 km
Debit mediu: 17 m³/s
Debit maxim înregistrat: 72,6 m³/s
Debit minim înregistrat: 5,48 m³/s

În anul 2011 Bega a fost decolmatată în zona Timişoarei şi s-a realizat

consolidarea malurilor, urmând ca în viitor să se realizeze pe Bega transport
public de persoane. În prezent se poate naviga pe Bega cu ambarcaţiuni mici, de
maxim 6 sau maxim 12 persoane, ce efectuează curse de agrement la cerere,
între Timişoara şi până la Solventul sau Sânmihaiu Român. Activitatea nautică e
cea cu caracter sportiv – antrenamente şi concursuri de canotaj şi activitate de
agrement, desfăşurată de persoane particulare, cu ambarcaţiuni proprii. Pentru
agrement există mai multe hidrobiciclete care pot fi închiriate.

Bega e azi un element definitoriu al Timişoarei. Pe malurile Begăi sunt

numeroase locuri de agrement, parcuri, piscine, cluburi sportive, restaurante.
Anual, începând din 2008, aici are loc festivalul Bega Bulevard, ce cuprinde
concerte, concursuri, prezentări dorind să sublinieze importanţa şi potenţialul pe
care îl are Bega- artera vie a Timişoarei.