RAURILE ȘI LACURILE DIN JUDEȚUL SIBIU.

IMPORTANȚA ECONOMICĂ
Județul Sibiu este așezat în centrul ţării și se întinde pe o suprafaţă de 5432 km2, ceea ce
reprezintă 2,3 % din teritoriul ţării, între 45°28’ – 46°17’ latitudine nordică şi 23°35’ – 24°57’
longitudine estică.
Relieful judeţului este etajat între 2535 m (Vârful Negoiu) şi 28 m (lunca Târnavei Mari) şi se
caracterizează prin varietate şi o mare complexitate a condiţiilor naturale. Din întreaga sa suprafaţă
aproximativ 30% este ocupată de munţi ce depăşesc pe alocuri 2000m (vârful Negoiu-2535m, vârful
Suru-2283m, vârful Cindrel- 2244m); 50% corespunde ţinutului de podiş, o regiune de dealuri şi coline
vălurite, cu înălţimi între 490 m şi 749 m (podişul Târnavelor, al Hârtibaciului şi al Secaşelor),
compartimentate de văi adânci şi largi; restul reprezentând aria depresionară de contact, desfăşurată
aproape continuu între cele două trepte de relief.
Reţeaua hidrografică se împarte în două bazine principale: Olt cu 3337 km2 şi Mureş cu 2095
km2. Lungimea cursurilor de apă, totalizând 2043 km, se distribuie cu 1326 km în bazinul Olt şi 717
km în bazinul Mureş La aceasta se adaugă sectorul median al râului Târnava Mare și o mică suprafață
din bazinul hidrografic al Sebeșului, prin izvoarele Râurilor Secaș și Dobra. Densitatea rețelei
hidrografice variază între 1,4 km/km2 pe versantul nordic al Munților Făgăraș până la 0,4 km/km2 și
chiar sub această valoare în Depresiunea Sibiu. Râul Olt, străbate teritoriul județului pe o lungime de
56 km, Cibin 80 km, Hârtibaciu 88 km, Târnava Mare 75 km, Sadu 45 km. Lacurile naturale sunt de
tip glaciar, fiind amplasate în Munții Făgăraș (Podragul, Podrăgelul, Balea, Doamnei, Avrig) și Munții
Cindrel (Iezerul Mare, Iezerul Mic, Jujilea).
Dintre lacurile antropice se menționează cele 15 lacuri instalate în vechile exploatări de sare din zona
localității Ocna Sibiului (Lacul Avram Iancu este cel mai adânc lac de ocna din țară- 126 m). De
evidențiat sunt lacurile artificiale de acumulare Negovanu-Sadu pe Sadu, Gura Râului pe Cibin,
Brădeni I și Brădeni II pe râul Hârtibaciu și Ighișu.
 De-a lungul timpului colectivităţile umane din județul Sibiu sau constituit şi dezvoltat de-a
lungul râurilor şi marilor lacuri, pentru consumul potabil, menajer, industrial, agricol şi producerea
energiei. Bazinele de apa se folosesc şi pentru odihnă, sport şi tratament.
Domeniile de utilizare a apei sunt:
• consum casnic: ≈ 10%
• agricultură: ≈ 50%
• industrie: ≈ 40%
1 Utilizarea apei în gospodărie • Igienă, prepararea hranei, consum, curățenie
2. Utilizarea apei în agricultură Irigațiile = aprovizionarea cu cantități de apă suplimentare față de cele
primite în condiții naturale astfel încât să se asigure producții agricole ridicate, Pescării
3. Utilizarea apei în industrie • în industria energetică: - ca sursă de energie în hidrocentrale - pentru
producerea aburului necesar funcționării centralelor termoelectrice și nuclearoelectrice; • în procesele
de fabricație: - ca agent hidraulic la transportul materialelor - la prelucrarea minereurilor - în industria
chimică - ca materie primă în industria alimentară • ca agent de răcire sau încălzire pentru a asigura
desfășurarea în condiții bune a unui proces tehnologic. • Ca mijloc de transport fluvial
4. Pentru agrement și sport
5. Pentru tratamente medicale (apele minerale și termale)
IMPORTANTA ECONOMICĂ
1. ÎN AGRICULTURĂ.
Principalele culturi agricole sunt: grâul, porumbul, secara, orzul, orzoaica, plantele uleioase,
cartofii, sfecla de zahăr, legumele, plantele de nutreț. La nivelul județului Sibiu răurile și lacurile sunt
furnizorul de apă pentru irigarea culturilor dar si pentru zootehnie un furnizor insuficient după cum
afirmă directorul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Sibiu, Gheorghe Budrală.
"Irigaţii la nivelul judeţului Sibiu sunt numai pe 110 hectare, pentru că nu avem posibilitatea de a
dezvolta prea mult, mai ales cele prin aspersiune, cu debit mare de apă. Nu sunt cursuri de apă. La
Miercurea Sibiului, de exemplu, avem o suprafaţă de 33 de hectare cu puţuri forate. Înainte de
Revoluţie, erau irigaţii la Miercurea, la Apoldu de Jos şi în zona Mediaşului, unde erau grădini de
legume. Nu la scară mare, mai puţin de o mie de hectare. Şi acum s-ar putea dezvolta un sistem de
irigaţie modern, care este practic în zona asta, anume irigarea prin picurare, consumul de apă fiind mult
mai mic, ajunge la un debit de apă de zece ori mai mic decât un sistem clasic. Acesta presupune o
instalaţie deosebită, sunt nişte furtunuri care se dirijează la fiecare plantă şi picură apă cu îngrăşăminte.
Investiţia este un pic mai mare. Este o măsură chiar a UE pentru înfiinţarea de irigaţii. La Miercurea
este, de exemplu, o livadă ultramodernă, acoperită pentru grindină şi care are şi irigaţii prin picurare.
Este prima de acest gen din judeţul Sibiu" (https://www.economica.net/sibiu-peste-54-000-ha-de-teren-
agricol-afectate-de-seceta-productia-de-lapte-a-scazut-si-cu-70prc_31698.html)
 În schimb Directia Silvica Sibiu gospodărește un număr de 12 fonduri de pescuit in apele de
munte din care 9 sunt râuri cu o lungime de 258 km si un număr de 4 fonduri de pescuit lacuri cu o
suprafata de 583.1 ha care in cea mai mare parte sunt de categoria de bonitate I-a si a II-a.
Gospodarirea fondurilor piscicole din apele de munte dau posibilitatea obtinerii unor venituri ce se
cifreaza la aproximativ 10,000 lei/an si care provin 60% din arenzi si 40% din eliberarea permiselor de
pescuit.
Pe langa gospodarirea fondurilor piscicole din apele de munte, D.S. Sibiu are in obiectul de activitate si
producerea si comercializarea pastravului de consum in ferma piscicola. Aceasta activitate se realizeaza
in 2 unitati de productie - pastravarii:
Pastravaria Laita situata la 3 km de comuna Cartisoara, alimentata cu apa din raul Laita, cu o
suprafata de luciu de apa de 6,000 mp si o capacitate productiva de 50 to/an. Pastravaria este deservita
de 2 pastravari.
Pastravaria Valea Pinului alimentata cu apa din paraul cu acelasi nume, situata la cca. 100 m de
confluenta Vaii Pinului cu raul Sadu la iesire din comuna Raul Sadului, accesul se face pe DJ 105E.
Are o suprafata de 435 mp luciu de apa si o capacitate productiva de 10 to/an si este deservita de 1
pastravar.
Fonduri de pescuit G.V.S. – Rauri de munte
  
Cascade
Toplite Lungime
Fond de pescuit Ocol Silvic podite
Buc/mp Buc/ml km
Sadu superior Avrig     23
Sadu mijlociu Avrig     56
Arpas Arpas     36
Balea Arpas     21
Laita Arpas     11
R.Mare Porumbacu Avrig     11
Bistra Miercurea Sibiului     22
Ciban Miercurea Sibiului     25
Sebesul superior Miercurea Sibiului     53
Total       258
 
Fonduri de pescuit G.V.S. – Lacuri de munte
 
Fond de pescuit Ocol Silvic Suprafata (ha) Altitudine (m)
Sadu V a Avrig 75 1,150
Podragu Mare Arpas 1,5 2,036
Balea Arpas 4,6 2,034
Oasa Miercurea Sibiului 502 1,260
Total   583,1

2 ÎN INDUSTRIE
Un rol important în economia județului îl au: industria energetică, industria de textile și de
confecții, industria de pielărie și încălțăminte, industria de construcții a mijloacelor rutiere, industria
materialelor de construcții (prin exploatarea zăcămintelor de marmură, argilă și nisipuri), industria de
prelucrare a lemnului, industria alimentară (prin prelucrarea laptelui și a cărnii)
Râul Cibin, cel mai important afluent pe dreapta, colecteaza apele din muntii Cindrel și dealurile
Hârtibaciului. Izvorăște de la 1990 m si se varsă în râul Olt la 362m. Râul Cibin, in lungime de 82 km,
are o retea hidrografica bine dezvoltata cu suprafata bazinului de 2194 km2 , panta longitudinală medie
fiind de 20‰, iar coeficientul de sinuozitate de 2,12. In amonte de localitatea Gura Râului a fost
realizat lacul de acumulare Gura Râului cu rol de alimentare cu apa a orasului Sibiu si rol
energetic. Barajul are o înălțime de 73,5 m, suprafață la nivelul normal de retenție este 65 ha .
Importanța economică a râului este determinată de barajul construit în apropiere de Gura Râului,
care, în afară de a produce electricitate, constituie cel mai mare rezervor de apă potabilă pentru
municipiul Sibiu.
Sucursala Hidrocentrale Sibiu administrează 7 hidrocentrale, 10 centrale de mică putere și 6
microhidrocentrale ce valorifică potențialul râurilor Olt, Sadu, Boia, Cibin, Rășinari, Sebeș și Tărlung.

În lunca Cibinului s-a exploatat nisipul şi piatra, existând chiar şi o ţiglărie. Dacă în anii 1902-1906 s-
au pavat toate străzile comunei Cristian făcându-se chiar şi şanţuri de scurgere a apelor şi în perioada
1904-1905 s-au îndiguit malurile Cibinului cu pietre mari, în 1960 a fost regularizat râul (prin
construcţia unui canal) iar în 1975 s-a amenajat cascada din mijlocul localităţii. Cursurile râurilor ce
strabat comunele sunt valorificate prin funcționarea de balastiere, în care se exploatează balastul (în
albiile râurilor Olt, Cibin, Hârtibaci și Târnava), furnizoare de material pentru construcții (nisip, sort,
pietris).
3 ÎN TRANSPORTURI
Este cunoscut faptul că raurile din județul Sibiu, mai ales Oltul au un potețial navigabil mare care ar
putea aduce beneficii mari pentru economie. Până în anii ’70 Oltul nu era nici măcar canalizat.
Potențialul său hidrolectric și navigabil era însă cunoscut din secolele trecute. Ruta Turnu Roșu-
Corabia a fost folosită atât pentru plutărit, cât și pentru navigație, pentru a scurta durata, transportul se
facea de la Sibiu până în porturile Corabia și Islaz.
 4 ÎN TURISM
Defileul Oltului, cu o lungime - în județul Sibiu - de 12 km, e un tablou măreţ şi emoţionant oferit de
natură. De-a lungul lui s-au amenajat numeroase zone turistice si de agreement.
Împrejurimile Sibiului, îl recomandă ca o importantă destinație turistică din România în care se pot
practica mai multe forme de turism:
• turismul montan: datorat zonei muntoase reprezentată de munții Făgărașului cu o deasă rețea de trasee
montane, cabane și o salbă de 23 de lacuri glaciare, de munții Cibinului unde se află stațiunea
climaterică Păltiniș, care este la cea mai mare altitudine din țară (1.450 m) și munții Lotrului;
• turismul balnear: este practicat datorită apelor cu proprietăți curative din stațiunile balneo –
climaterice Ocna Sibiului și Bazna care sunt recomandate pentru tratarea diferitelor afecțiuni;
Ocna Sibiului este o stațiune turistică situate la 15 km nord de Sibiu, pe valea pârâului Vișa,
într-o regiune înconjurată de păduri de stejari seculari și cu un subsol bogat în sare. Prima stațiune
balneară a fost înființată aici în anul 1845 și, de atunci, Ocna Sibiului și-a atras renumele datorită
lacurilor heliotermice formate pe locul unor vechi mine de sare surpate. Zăcământul de sare a fost
exploatat încă din timpul romanilor, continua exploatare ducând la formarea unor mari caverne
subterane, care, prin prăbușirea lor, au format următoarele lacuri: Horea, Cloșca, Crișan, Pânzelor-
Inului (Ocna Iosif), Lacul fără fund (Ocna Francisc), Avram Iancu (Grosse Grube = Ocna Mare),
Ocnița (Kleine Grube = Ocna Mică), Sf. Ion (Ocna Sf. Ion = Ocna Ioan Nepomuk), Poporului, Dulce,
Brâncoveanu, Mâțelor, Vrăjitoarelor, Sf. Ignat, Trestiilor, Austel. Zece lacuri conțin apă sărată, patru
lacuri apă dulce. Două lacuri au dispărut în ultimele decenii, prin colmatare (Lacul Trestiilor și Lacul
Austel).