Resursele naturale ale judetului Maramures

1.5.1 Resursele naturale neregenerabile n judetul Maramures se gasesc acumulari de minerale cu compozitii diferite, constituite n zacaminte de substante minerale utile metalifere. Cele mai importante resurse minerale de pe teritoriul judetului sunt reprezentate de: minereurile polimetalice, de la Ilba, Nistru, Baita, Herja, Baia Sprie, suior, Cavnic, Baiut, Poiana Botizii, ibles, Baia Borsa (Gura Baii, Colbu, Burloaia, Dealu Bucatii) si Viseu (Macrlau, Novicior); mineralizatiile cuprifere de la Nistru, Poiana Botizii, Baia Borsa, Viseu (Macrlau si Catarama); mineralizatiile auro - argentifere de la Sasar, Valea Rosie, Dealu Crucii, suior, Baita; acumularile de minereu de fier si mangan de la Razoare; depozitele de bentonita de la Razoare si Valea Chioarului; acumulari de sisturi bituminoase n raza localitatilor Viseu, Borsa, Sacel, Tg. Lapus; roci utile: andezite, amfibolite, calcare, gresii, tufuri vulcanice, folosite ca piatra sparta n diverse constructii si ca placaje decorative; pietris si nisipuri n albiile majore ale rurilor Somes, Lapus, Viseu, Ruscova, Tisa, Iza; roci silicoase pentru abrazivi. 1.5.2 Resursele naturale regenerabile Resursa de apa Regimul precipitatiilor determina, la nivelul judetului Maramures, o retea hidrografica bogata si densa, nsumnd o lungime de peste 3100 km, n medie 0,5-0,7 km/km2. n zona alpina scaderea debitelor se datoreaza perioadelor ndelungate de nghet (6-7 luni pe an), prezentei circurilor si vailor glaciare datorita carora pe suprafete ntinse se dezvolta numai cursul principal al rului, ct si efectului cumpenei de apa, unde se resimte lipsa unei retele de ruri cu scurgere permanenta. n zonele mai joase, cu depozite de versanti mai groase, ploile bogate contribuie la o fragmentare mai intensa a reliefului. Aici exista ape freatice din abundenta, care asigura alimentarea cu apa a rurilor mici. Alimentarea pluviala este caracteristica mai ales n lunile mai - iunie, cnd n regiunile depresionare au loc viituri destul de mari. Reteaua hidrografica se nscrie n doua bazine hidrografice distincte - Tisa si Somes separate de lantul muntos vulcanic Guti - ibles si muntii Rodnei, care formeaza o axa ce strabate judetul pe directia NV-SE, respectiv V-E.

Dintre principalele localitati ale judetului, Baia Mare se alimenteaza din sursa de apa de suprafata, Cavnic din sursa de suprafata si partial din subteran, Sighetu Marmatiei, Viseu de Sus, Tg. Lapus, Seini, Baia Sprie si Borsa din surse de apa subterane. Resursa de sol nvelisul de soluri pe cuprinsul judetului Maramures este variat, el reflectnd caracterul complex al factorilor naturali, care conditioneaza formarea sa. Se remarca printr-o ntindere mai mare urmatoarele tipuri genetice: Soluri brune argilice Soluri brune podzolice Soluri podzolice argilo-iluviale Soluri pseudogleice Soluri brune acide Andosoluri Soluri gleice Soluri humico-silicatice Litosoluri Aluviuni si soluri aluviale Regosoluri Din suprafata totala a judetului de 6304,36 km2, suprafata agricola reprezinta 49,4%, padurile - 45,9%, apele - 0,9% si alte suprafete - 3,8%. Flora spontana este bine reprezentata pe ntreaga suprafata a judetului, avnd o mare varietate de specii, unele fiind endemice (Opaitul muntilor Rodnei - Lychnis nivalis si Melampyrum Saxosum). Padurile reprezinta una din principalele bogatii ale judetului. Suprafata totala a padurilor este de 289179 ha. 1.6 Elemente privind starea economica actuala a judetului Maramures Locul principal n economia judetului Maramures este detinut de industrie. Judetul Maramures este cunoscut ca un judet cu monoindustrie, activitatea de baza fiind exploatarea si prelucrarea minereurilor. n acest context, un rol important l reprezinta Compania Nationala a Metalelor Pretioase si Neferoase REMIN S.A. Baia Mare. n contextul strategiei de dezvoltre economica si sociala si orientarea ei spre o dezvoltare durabila, si integrarea n UE, a planului de actiuni a Ministerului Economiei si Comertului, pentru implementarea politicii industriale, sectorul minier si implicit CNMPN "REMIN" S.A., se afla n plin proces de reforma economica.

Extractia si prelucrarea minereurilor neferoase, precum si metalurgia neferoasa detin nca o pondere nsemnata. De asemenea un loc important l detine exploatarea si prelucrarea lemnului, ramura traditionala, precum si agricultura si turismul. In totalul cifrei de afaceri n anul 2005, ponderi mai nsemnate au detinut ramurile: mobilier si alte activitati industriale 26,6 %, masini si aparate electrice 16,3 %, prelucrarea lemnului 11,4%, metalurgie 11,0%, extractia si prepararea minereurilor metalifere 3,8 %, constructii metalice si produse din metal 5,7 %, confectionarea articolelor de mbracaminte 4,0 %. Diminuarea productiei industriale a fost determinata n principal de scaderea gradului de utilizare a capacitatilor de productie, reducerea volumului de contracte si comenzi la intern si extern, o mai slaba aprovizionare cu materii prime, materiale si energie. n comparatie cu anul 2004 care a fost un an favorabil productiei vegetale, la porumb, cartofi si legume de cmp s-au nregistrat productii apropiate, iar la plantele furajere productiile au fost chiar mai mari. Se constata de asemenea o crestere a capacitatii de cazare turistica n functiune cu 45,5% fata de anul 2004, (976.902 locuri-zile), pe fondul cresterii calitatii serviciilor.