Cuprins Cap.I Caracterizarea fizico-geografica a Judetului Neamt 1.1. Asezare geografica 1.2. Relief, clima, hidrografie 1.3.

Vegetatia, solurile, clina, flora si fauna 1.4. Ariile naturale de interes national si local Cap.II Situatia economico-sociala 2.1. Populatia 2.1.1. Starea populatiei 2.2. Situatia economica 2.2.1. Infrastructura 2.2.2. Privatizarea 2.2.3. Agricultura Cap.III Viata sociala si culturala 3.1. Realizari sociale 3.2. Invatamantul 3.3. Cultura si evenimente culturale 3.3.1. Tipurile de turism practicate in Judetul Neamt 3.3.2. Traditii 3.3. Religie

Cap.I Caracterizarea fizico-geografica a Judetului Neamt Scut istoric Judetul Neamt Judetul Neamt este cel mai important oras din Subcarpatii Moldovei, dezvoltarea sa fiind favorizata de pozitia economico-geografica la contactul Carpatilor flisului cu Depresiunea Cracau-Bistrita, in punctul in care Bistrita primeste, pe stanga, afluentul sau Cuejdiul, ceea ce deschide posibilitati multiple pentru relatiile economice, atat spre munte cat si spre dealuri. Privita in detaliu, asezarea orasului este foarte originala, vatra initiala fiind adapostita de inaltimi cu versanti abrupti. Piatra Neamt este un oras aparut in prima parte a feudalismului, in mijlocul unei arii de populare straveche. Multe descoperiri de asezari ale geto-dacilor pe inaltimile din jur(cetatea de pe Batca Doamnei, cetatea de pe Cozla) sustin ideea ca aici a existat asezarea antica Petrodava, consemnata pe harta lui Ptolemeu. Faptul ca pe Batca Doamnei au fost descoperite urme din secolele XII-XIII, ca prima mentiune a orasului, din 1388-1391, este sub forma Piatra lui Craciun si existenta in imediata apropiere a vechiului sat al Tatarasilor sunt tot atatea argumente pentru admiterea existentei aici a unui centru urban anterior formarii statului feudal moldovenesc, probabil un nucleu al unei formatiuni politice locale. Vechimea functiei sale politico-defensive, in fata trecatorilor spre Ardeal, s-a transpus ulterior in organizarea de catre Stefan cel Mare a unei curti domnesti, mentionata pentru prima data in 1491, curte care administra si cel mai mare ocol domnesc din Moldova medievala, cu 32 de sate. In secolul XVII are loc procesul de urbanizare si de cuprindere treptata in oras a vechiului sat Maratei, de pe stanga Cuejdiului, in paralel cu cresterea importantei functiilor productive, in special a prelucrarii lemnului. In secolul XVIII, intensificarea expolatarii lemnului si a plutaritului in bazinul Bistritei, ca si preluarea functiei de resedinta de tinut, duc la cresterea populatiei orasului Piatra Neamt, ajungand in 1774 la 1245 de locuitori, iar in 1790 la 2020 locuitori. Secolul XIX marcheaza o etapa de crestere mai rapida a orasului, reflex al inceputurilor industriale precum fabrici de hartie, de cherestea, de bere, moara cu aburi al dezvoltarii comertului si al legarii la reteaua feroviara in 1885. Orasul s-a extins mai ales spre vest, nordvest si pe terasa de 10 m a Cuejdiului, accentuandu-se aspectul tentacular. 1.1.Asezare geografica

Invecinat cu judetele Suceava la nord, Harghita la vest, Bacau la sud si cu judetele Iasi si Vaslui la est, Judetul Neamt este situat in partea central-estica a Romaniei si se incadreaza, din punct de vedere geografic, intre 46o40' si 47o20' latitudine nordica si 25o43' si 27o15' longitudine estica. Judetul Neamt face parte din grupa judetelor estice ale Romaniei si se desfasoara pe o suprafata de 58902 km2, ceea ce reprezinta aproximativ 2,4% din intreaga suprafata a tarii. Populatie de 557.000 locuitori. 1.2. Relief, clima, hidrografie Formele de relief au inaltimi cuprinse intre 1907m (varful Ocolasul Mare) si 169 m (lunca Siretului). Teritoriul judetului este caracterizat printr-un relief format dintr-o zona muntoasa in vest, in timp ce regiunea subcarpatica si de podis este in est. Regiunea muntoasa este alcatuita de o serie de culmi paralele cu orientarea generala N-NV, S-SE. Unitatile principale sunt: Muntii Stanisoarei(partea centrala si sudica a lor), sudul Muntilor Bistritei, masivul Ceahlau, extremitatea sudica a Muntilor Giurgeului si nordul Muntilor Gosmanului si Tarcau. Regiunea aceasta montana este formata din gresii, calcare, marne si conglomerate. Regiunea este strabatuta de raul Bistrita si de unii afluenti ai Moldovei si ai Trotusului. Altitudinile cele mai mari sunt in masivul Ceahlau(1904 m), in Muntii Bistritei(1762 m) in Grintesul Mare si 1662 m in varful Tarhaus). Aceasta regiune de munte este caracterizata printr-un climat continental cu ierni friguroase si veri racoroase, iar in valea Bistritei sunt inversiuni termice. Precipitatiile sunt bogate in special in nord-vest(700-800 mm anual), acestea avand influente directe asupra dezvoltarii covorului vegetal si debitelor retelei hidrografice. O parte a Subcarpatilor, care face trecerea intre zona muntoasa si cea de podis reprezinta o suprafata mica, cu altitudini intre 400-600 m. Clima este una de tranzitie, temperatura medie anuala este de 8oC iar precipitatiile au o valoare medie de aproximativ 600 mm anual. Podisul Moldovei este regasit in partea de est a judetului Neamt, avand altitudini reduse(cele mai coborate in Valea Siretului). Clima este una cu un caracter silvo-stepic, cu o temperatura medie anuala de 9oC. Precipitatiile sunt desigur, mai scazute decat in vestul judetului, anual inregistrandu-se circa 550-600 mm. Reteaua hidrografica apartine bazinului Siretului. Reteaua hidrografica a muntilor Bistritei apartine celor doua mari rauri, Bistrita si Moldova. Bistrita dreneaza peste 80% din suprafata acestor munti, scurgerea de primavara detinand peste 70% din cea anuala. De fapt, ea are cel mai important potential hidroenergetic dintre toti afluentii Siretului. Bistrita, la intrarea in Muntii Bistritei, in aval de confluenta cu Neagra

Sarului, are un bazin de 1670 km2, un debit mediu annual de 23,8 m3/s si 4,79 kg/s aluviuni in suspensie, ajungand la circa 34 m3/s si 8,6 kg/s aluviuni in suspensie la intrarea in Lacul Izvorul Muntelui, de pe un bazin de aproape 3000 km2. Debitul lichid maxim atins la intrarea in lac a fost de aproximativ 1100 m3/s in timpul viiturii care a fost in anul 1970. In apropierea Lacului Izvorul Muntelui, Bistrita colecteaza apele unor mici afluenti, dintre care cel mai important este Bistricioara. . Raul Bistrita a fost barat in timpul socialismului si s-a format in acest fel unul dintre cele mai mari lacuri de acumulare din tara, lac ce alimentaza hidrocentrala Lenin de la Stejarul. Bistrita cu lacurile create in aval de Bicaz - Pangarati, Piatra Neamt, Roznovetc. - prezinta un interes economic energetic si alimenteaza cu apa industriala orasele Piatra Neamt si Roznov. Amenajarile hidroenergetice au valorificat judicios amfiteatrul de terase ale Bistritei si ale Cracaului, canalele de deviere din Bistrita fiind in asa fel executate incat hidrocentralele sa fie amplasate in trepte pe fruntile de terasa(hidrocentrala Roznov I, pe fruntea terasei de 35-40 m). 1.3.Vegetatia, solurile, clina, flora si fauna Vegetatia este formata in primul rand din padure - coniferele sunt cele care predomina, secundar foioasele, in timp ce relieful mai inalt este acoperit de formatiuni ierboase. Vegetatia, una spontana, este constituita din paduri de foioase - fag si stejar - si ierboasa, la care se adauga si plantele de cultura, predominand gramineele si leguminoasele. Vegetatia spontana este alcatuita din formatiunile silvo-stepice, printre ele remarcandu-se gramineele si leguminoasele. Conditiile pedo-climatice sunt favorabile agriculturii complexe. Solurile predominante sunt cele brune acide, mai ales in masivul Ceahlau. Solurile cele mai raspandite sunt cele cenusii de padure, cernoziomurile levigate si solurile aluvionare. Treptele de lunca si mai ales terasele constituie terenuri favorabile pentru cultura cerealelor, cartofului, plantelor de nutret, sfeclei de zahar si leguminoaselor pentru boabe. Asezarile omenesti gasesc de asemenea, cele mai bune conditii in lungul fruntilor de terasa, in apropierea izvoarelor, extinzandu-se in aliniamentele paralele cu raurile principale. Flora i fauna prezent n mprejurimile Judetului Neam este destul de bogat i variat. n pdurile din jur se ntlnesc n general conifere precum brad, molid i pin i foioase precum fag, mesteacn, carpen, stejar, cire, mr, plop dar i arbuti precum corn, mce, alun, alturi de numeroase specii de graminee, flori i plante caracteristice stepei. Dintre vieuitoare pot fi amintite cele de talie mic precum veveria, bursucul, iepurele, oarecele, dihorul, nevstuica, vulpea, dar i, ce-i drept mai rar, mistreul, cprioara, cerbul i

ursul carpatin. Speciilor de mamifere li se adaug coofana, sticletele, piigoiul, ciocnitoarea, gaia, cioara, cucuveaua, rndunica, lstunul, pupza, ciocrlanul, scatiul etc. n apele Bistriei i Cuejdiului se ntlnesc specii de peti mici precum mrean, boitean, porcuor , iar n lacul de acumulare de la Btca Doamnei din ce n ce mai rar se regasesc pstrvul, cleanul, i tiuca. 1.4. Ariile naturale de interes national si local Ariile naturale de interes national si local ocupa suprafata de 38 448 ha. Dintre acestea, poate cele mai impresionante sunt Parcul National Ceahlau, cu o suprafata de 7 742 ha si Parcul National "Cheile Bicazului", cu 3 315 ha. O alta arie protejata, de interes national, este Rezervatia Naturala de la Vanatori si care cuprinde 26 380 ha. Dintre ariile protejate de interes local pot fi amintite Rezervatia Forestiera de la Dobreni, lacul Izvorul Muntelui (cu 150 ha), rezervatia floristica "Dealul Vulpii" si rezervorul fosilifer "Cernegura", Cheile Sugaului - Munticelu, pesterile Tosorog si Munticelu din zona Bicaz Chei, stanca de la Serbesti. De asemenea, nu putem sa nu amintim si de Padurea de argint sau Codrii de arama, situate intre localitatile Agapia si Varatec. La acestea se adauga Rezervatiile: Naturale Dobreni, Gosman, Brates, Borca, Lacul Cuiejdel si Secu, Rezervatia "Codrul Secular Runc", ariile naturale protejate Pietricia, Cozla si Agarcia din zona Piatra-Neamt, ariile speciale avifaunistice Lacurile Pangarati si Vaduri. Cap.II Situatia economico-sociala 2.1. Populatia Populatia judetului Neamt este de 583.141 locuitori. Judetul Neamt cuprinde: Municipiul Piatra Neamt cu 125.121 locuitori Municipiul Roman cu 82.211 locuitori Orasul Targu Neamt cu 22.643 locuitori Orasul Bicaz cu 8.911 locuitori. 2.1.1. Starea populatiei

Populatia activa civila este de 265.300 persoane, din care 141.500 barbati si 123.800 femei. Populatia ocupata este de 222.100 persoane, din care 120.000 barbati si 102.100 femei. Ponderea populatiei ocupate civile a judetului Neamt raportata pe sectoare de activitate: 50.40 % Agricultura si Silvicultura 20.10 % Industrie; 8.70% Comert; 4.40% Invatamant; 3% Constructii; 2.40% Sanatate; 2.30% Transporturi 8.70 % alte servicii. Numarul de pensionari - asigurari sociale este de 102.562 din care: 74.133 limita de varsta, 17.095 urmasi 11.334 invalizi. Pensionarii IOVR sunt in numar de 1.233, 19.634 veterani si vaduve de razboi, 1.675 beneficiari decret 118/1990 si legea numarul 42/1990 si 50.879 pensionari din agricultura. Raportul pensionari/salariati este de 1/2. In 1999 se inregistrau 47.932 someri din care: 29.050 in plata din care : 16.218 primesc alocatie de sprijin, 9.929 ajutor de somaj 2.903 ajutor de integrare 18.882 persoane neindemnizabile aflate in cautarea unui loc de munca. Rata somajului este de 18.2 %. Situatia somajului in 1999 comparativ cu cu anii 1997 si 1998: 1997 erau inregistrati 39.297 someri din care 22.094 indemnizati; rata somajului 14.4 % 1998 erau inregistrati 43.121 someri din care 25.311 indeminzati; rata somajului 16.1%

 1999 erau inregistrati 47.932 someri din care 29.050 indeminzati; rata somajului 18.1% Din cele 47.932 de persoane inregistrate in 1999 primesc: alocatii de sprijin 16.218 persoane ajutor de somaj 9.929 persoane ajutor de integrare 2.903 persoane Persoane neindemnizabile sunt 18.882, aflate in cautarea unui loc de munca. Situatia pe zone a persoanelor aflate in evidenta se prezinta astfel: Piatra Nemt 18.728, Roman 17.851, Tg. Neamt 8.303, Bicaz 1.548 Poiana Teiului 1.502. Rata somajului pe zone si localitati este urmatoarea: Piatra Neamt pe zona este de 16.2 %, in localitate 15.1 % adica 9.585 de someri. Roman pe zona sunt 20.4 % , in localitate 22.5% adica 8.844 de someri. Tg. Neamt pe zona sunt 20.5 %, in localitate 19.8 % adica 2.130 de someri. Bicaz pe zona 12.8 %. in localitate 13.5 % adica 597 de someri. Poiana Teiului pe zona sunt 14.7 %, in localitate 17.1 % adica 352 de someri. 2.2. Situatia economica 2.2.1 Infrastructura Drumuri Judeul N. este strbtut de o reea total de drumuri n lungime de 894 km 872 m, mprit astfel : Drumuri naionale 229 km 205 m, din care Direciunea General a Drumurilor ntreine o reea pietruit de 217 km 776 m, restul de 11 km 429 m (pavat i pietruit) fiind ntreinut de comunele urbane. Drumuri judeene 308 km 631 m din care 294 km 331 m, pietruii. Drumuri comunale 357 km 036 m. Prin jude trec 3 drumuri naionale, legnd urmtoarele localiti : Bacu Piatra Borsec Vatra-Dornei Broteni Gura Bistricioarei Pacani Tg-Neam - Clugreni

Lungimea podurilor este de 9.506,98 metri repartizat astfel : poduri naionale 4.082,48 m poduri judeene 3.266,35 m i comunale 2.158,15 m. Reteaua de cai ferate Judeul N. este strbtut de o linie secundar simpl de cale ferat de 36 km. Staii importante : Piatra. Pot, telegraf, telefon. 7 oficii P.T.T. de stat la Piatra, Buhui, Tg.-Neam, Hangu, Broteni, I.G. Duca i Roznov, 3 agenii speciale (Bicaz, Borca, Rsboeni), 1 oficiu balnear (Blteti) i 1 gar cu serviciu potal la Podoleni, 11 oficii telefonice. Aeriene Aeroportul International Iasi are curse regulate la Viena, Budapesta, Bucuresti, Constanta si Timisoara Aeroportul International Bacau are curse regulate catre orase din Italia (Bologna, Milano, Roma, Torino), Bucuresti si Timisoara. Alimentarea cu ap Alimentarea cu ap prin reele de distribuie este prezent mai ales n mediul urban, puine localiti rurale dispunnd de reea proprie. Localitile ce beneficiaz de aprovizionare cu ap potabil prin reeaua de distribuie reprezint 10,1% din numarultotal al localitilor Lungimea simpl a reelei de distribuie a crescut de la 656,6 km n 2000 la 946,2 km n 2005. Din acest punct de vedere judeul Neam ocup locul 24 ntre judeele Romniei. Consumul de ap potabil raportat la populaia judeului este de 27,20 m/loc .din jude. Canalizare La sfritul anului 2005 n judeul Neam lungimea total simpl a reelei de canalizareera de 218,3 km. Raportat la lungimea reelei de distribuie a apei potabile reeaua decanalizare reprezint doar 23,1% din lungimea lor. Referitor la lungimea total aconductelor de canalizare judeul Neam ocup poziia 21 cu o pondere de 1,6%.Un numr de 14 localiti din jude dispun de reea de canalizare (3,2% din totalul oraelor, comunelor i satelor) ns marea majoritate a localitilor rurale nu beneficiazade acest serviciu. Cele 9 comune care dispuneau la sfritul anului 2005 de reea decanalizare sunt: Alexandru cel Bun, Baltatesti, Bicazu Ardelean, Ceahlu, Pangarati, Pipirig, Sabaoani, Savinesti i Taca . Mediul rural este slab dotat cu utiliti, mai puin de 30% din populaie avnd acces la alimentare cu ap i canalizare. Multe dintre comunele judeului Neam au accesat ns

fonduri europene (SAPARD), care le permit extinderea sau mbuntirea reelelor de alimentare cu ap i canalizare. Sisteme de nclzire nclzirea se asigur centralizat, ndeosebi n orae, prin centrale termice de cartier,de bloc sau individual (centrale termice de apartament sau nclzire la sobe ). Agentul termic utilizat este ndeosebi gazul natural, combustibilul solid (lemn i deeuri din lemn) sau lichid (pcur, 53 CLU). n mediul rural domin sistemele de nclzire pe baz de lemn sau deeuri din lemn. n orae agentul termic cel mai frecvent utilizat este gazul natural.1 2.2.2. Privatizarea Din cele 196 de societati existente in judetul Nemt au fost privatizate 139, din care: 8 in 1993, 17 in 1994, 15 in 1995, 18 in 1996, 21 in 1997, 27 in 1998, 33 in 1999, ramanad de privatizat 57. (sursa: Salvadori Tofan, Director FPS Neamt) In 1999 au fost inregistrate un numar de 362 de IMM-uri (in 1997 au fost 703, in 1998 au fost 534). (sursa: dl Vasile Sendrea, Prefect) Dupa natura capitalului din cele 362 sunt: 2 cu capital public, 6 cu capital mixt, 354 cu capital privat din care: 294 integral roman, 29 integral strain, 31 roman. Dupa principalele sectoare de activitate:92 de productie, 149 de comert, 82 de servicii, 5 import export, 34 de constructii. 2.2.3. Agricultura Judeul ocup o suprafa total de 397.700 ha. Suprafaa arabil este de 86.136 ha, adic 21,66% din suprafaa judeului i 0,29% din suprafaa total a rii. Din suprafa arabil a judeului, marea proprietate deine 5.399 ha, adic 6,20%, iar mica proprietate deine 80.797 ha, adic 93,80%. Din totalul suprafeei arabile cerealele ocup 72.446 ha astfel repartizate : Porumbul ocup 37.303 ha, cu o producie de 491.038 chint. (prod. medie la ha 13,1 chint.).
1

www.scribd.com/doc/54628155/Cap-2-Infrastructura

 Ovzul ocup 17.378 ha, cu o producie de 196.240 chint. (prod. medie la ha 11,3 chint.). Grul ocup 12.243 ha, cu o producie de 155.951 chint. (prod medie la ha 12,7 chint.). Secara ocup 486 ha, cu o producie de 5.406 chint (prod. medie la ha 11,1 chint.). Orzul ocup 4.603 ha, meiul, 179 ha, hrica 254 ha. Fneele cultivate i alte culturi furajere ocup 5.492 ha astfel distribuite : Trifoiul ocup 1.664 ha, cu o producie de 54.935 chint. fn i 30 chint. smn. Lucerna ocup 1.470 ha, cu o producie de 56.887 chint. fn. Alte fnee cultivate ocup 1.792 ha, cu o producie de 47.423 chint. Plantele alimentare ocup 1.793 ha. ha. Din aceast suprafa cartofii ocup 649 ha, cu o producie de 71.933 chint. (media la ha 110,9 chint.). Plantele industriale ocup 912 ha. Din aceast suprafa cnepa ocup 543 ha, cu o producie de 4.225 chint. fuior i 3.759 chint. smn. Din suprafaa total a judeului (397.700 ha): Ogoarele sterpe ocup 5.493 ha. Fneele naturale ocup 35.324 ha, cu o producie de 710.012 chint. (prod. medie la ha 20,1 chint.). Punile ocup 35.122 ha. Pdurile ocup 215.503 ha. Livezile de pruni ocup 527 ha. Ali pomi fructiferi ocup 498 ha. Creterea animalelor. n judeul Neamt se gseau n anul 1935 : Cai 19.519 Boi 57.718 Bivoli 3 Oi 183.436 Capre 561 Porci 24.933 Stupi sistematici 3.046 Stupi primitivi 4.899. Zone de productie agricola

Zona de munte, ocupand 41% din suprafata totala a judetului, ii revine 19% din terenurile agricole, 3,1% din cele arabile, 5,5% din suprafata cultivata cu porumb si 6,5% din cea cultivata cu cartofi. In aceasta regiune se remarca lipsa urmatoarelor plante de cultura: graul, orzul, sfecla de zahar, floarea soarelui. Specializarea acestei zone muntoase se pare ca este zootehnia, care detine 18% din numarul total al animalelor. Aici este un excedent in ceea ce priveste produsele animaliere: carne, lana, lapte, insa deficitara in ceea ce priveste cerealele, legumele si fructele. Arealul subcarpatic formeaza a doua regiune de productie agricola cu un profil complex zootehnic. Zona aceasta detine 28% din suprafata judetului Neamt, 31% din agricol si 32% din terenurile arabile. Zootehnia este profilul acestei zone, in timp ce cultura plantelor este secundara. Astfel, cresterea animalelor este bazata pe bovine, ovine si porcine. Cultura plantelor de camp - porumbul si graul - are un loc important, insa este considerata secundara chiar si asa, deoarece cresterea animalelor detine 65-70%. Podisul Moldovei constituie a treia zona de productie agricola. Terenurile agricole si arabile reprezinta 60%, repectiv 49% din intreaga suprafata. Dintre acestea, graul se remarca cu mai mult de 60% din toata suprafata arabila a judetului, porumbul are un procent de 50%, floareasoarelui 66%, sfecla-de-zahar 83%, in timp ce cartoful reprezinta 65%. Cu un asa teren, zootehnia a trecut pe un loc secundar, insa si aceasta are o valoare de 35-40%. Porcinele detin primul loc cu 82% din cresterea animalelor pe judet. Cultura plantelor cerealiere si tehnice constituie specializarea. Cap.III Viata sociala si culturala 3.1. Realizari Sociale In perioada iunie 1996 - decembrie 1999 Primaria a repartizat 341 de locuinte sociale dintre care 276 garsoniere, 41 apartamente cu 2 camere si 24 apartamente cu 3 camere. (sursa: dl primar Rotaru) In 1999 a fost achizitionat de catre Primarie Complexul Avicol de la Izvoare; terenul si cladirile pentru transformarea in blocuri de locuinte cu 1 si 2 camere. Numarul total de locuinte va fi de 1.000. Complexul Avicol va fi transformat in cartierul Speranta care va cuprinde si o scoala, un camin, o cresa, o biserica, locuri de joaca pentru copii si spatii comerciale. In prezent in fosta cladire administrativa a complexului au fost mutate 16 familii

de rromi.Acestia au locuit in blocul D3 de pe Aleea Tiparului, bloc care a inceput sa fie reabilitat. (sursa: dl primar Rotaru) In 1999 Primaria a reabilitat blocul 122 din cartierul Maratei. S-au refacut (zugravit, reparat tevi, pus calorifere si parchet ) apartamentele si s-a tras gaz metan. In anul 2000 urmeaza a fi reabilitate blocurile D2 si 40 de pe Aleea Tiparului, finalizarea scarilor B si C (80 de apartamente) ale blocului C5 de pe Calea Romanului si realizarea a 145 de apartamente sociale pe strada Mihai Viteazul. (sursa: dl primar Rotaru) Cantina de ajutor social a avut un numar total de 54.879 de persoane asistate in 1999. Numarul de asistati a fost de 150 de persoane pe zi. Cheltuielile individuale s-au ridicat la 9.580 lei/persoana pe zi. Primaria a acordat 8 ajutoare de urgenta: lemne de foc in mod gratuit 300mc ; 1.500 subventii /luna la energia electrica; 2 televizoare color la sectia contagioasa a Spitalului Judetean Neamt ( copii bolnavi de SIDA; (sursa: dl primar Rotaru) Firma ROSIM SA a donat de Pasti si de Craciun in anul 1999 persoanelor asistate din Caminul de Batrani Piatra Neamt produse alimentare si cadouri. Primaria a construit in anul 1999 dispensarul medical din Valeni (comuna cu un numar de 2.000 de persoane). Acesta asigura interventii medicale in cazurile de urgenta. Personalul angajat este de un medic si trei asistente medicale. Intentia este de a infiinta inca patru dispensare. (sursa: dl primar Rotaru) Primaria a inceput in 1990 lucrarile la Complexul Sportiv si de Agrement de pe strada Mihai Viteazul. Terenul de 7 ha a fost cumparat de Primaria Piatra Neamt. Complexul va cuprinde o Sala a Sporturilor de 4.000 de locuri, spatii de cazare - 2.380 mp, iar numarul de niveluri va fi: Sala de Sport P+1 si spatiile de cazare P+2. Stadiul lucrarii: turnarea fundatiei. (sursa: dl primar Rotaru) Primaria a integrat social in 1999, 15 tineri ai strazii. Acestia au fost angajati la Salubritas SA (proprietate privata a Consiliului Local). Pe langa locul de munca, cei 15 primesc zilnic mancare de la cantina. (sursa: dl primar Rotaru) In perioada 1996 1999 DGMPS a desfasurat programul Phare Sesam privind asistenta persoanelor defavorizate de varsta a treia. Au fost asistate 140 de persoane (asistenta sociala si vizite la domiciliu, menaj la domiciliu, mancare la cantina si la domiciliu). Acest program a fost finantat si de Caminul Pensionarilor, Primarie si societati comerciale ca: PERGOTUB

SA (a pus la dispozitie cantina), RIFIL SA, PETROCARD SA, PETROTUB SA, Mecanica Ceahlaul si EMA SA (financiar). Clubul Pensionarilor a fost transformat in Centru de Zi. Au fost organizate excursii cu finantare UE la manastirile din Neamt. Au lucrat la acest proiect atat asistenti sociali cat si voluntari. (sursa: Sava Lucica, Director Ec. DGMPS) Exista in judetul Nemt un numar de 152 de ONG dintre care se remarca: Fundatia Speranta din comuna Botesti Neamt a fost infiintata in 1997. Colaboreaza cu o congregatie catolica din Italia. Detine o clinica medicala cu 4 nivele in care trateaza gratuit persoanele defavorizate din comunitatea locala (au realizat transplanturi de cristalin). Medicii care lucreaza in clinica sunt pensionari. Fundatia Speranta din comuna Dobreni a fost infiintata in 1993-1994. Are finantare de la Uniunea Europeana. Sediul a fost primit de la primarie, a fost modernizat si au fost construite anexe (ateliere si ferme). Ofera masa si casa. Scolarizeaza 24 de copii orfani si abandonati; Fundatia Omenirea din Targu Neamt da hrana la 70 de persoane (batrini si copii) din care 12 primesc mancarea la domiciliu; Fundatia Crestina Sf. Ioan ofera asistenta la 13 copii orfani. Primeste 400.000 de lei/copil; (sursa: Sava Lucica, Director Ec. DGMPS) In 1999 au fost inregistrate la AJOFP 2.562 de locuri de munca vacante: 529 in Ind. Prelucrarii Lemnului, 489 in Ind. Confectiilor, 319 in Prestari Servicii, 228 in Constructii, 204 in Constructii Metalice si 793 in alte sectoare. Numarul locurilor de munca grupate pe meserii au fost: 367 tamplar universal, 352 croitor, 130 agent de asigurari, 119 zidar, 72 lacatus mecanic si 1.522 in alte meserii. Pentru acoperirea cererii de forta de munca cu persoane care sa corespunda profesional cerintelor posturilor vacante, agentii de ocupare au stabilit 944 de contracte cu agentii economici, au fost eliberate 7.904 trimiteri catre locuri de munca vacante si au fost repartizate in munca un numar de 6.801 persoane din care 3.371 someri in plata. In octombrie 1999 AJOFP Neamt a initiat un program in colaborare cu Inspectoratul Scolar Neamt destinat informarii, testarii si formarii profesionale a unui numar de 2.200 de elevi aflati in ani terminali din toate scolile de stat. Obiectivul principal este constientizarea si schimbarea atitudinii elevilor privind integrarea pe piata muncii. In noiembrie 1999 s-a desfasurat sedinta I din cadrul programului in care au participat 232 elevi din clasa a XII a din liceele Calistrat Hogas si Cartianu din Paiatra Neamt. Acestor li s-au prezentat obiectivele programului si li s-au aplicat doua teste de personalitate si de interese. In luna decembrie

1999 s-a defasurat sedinata I la Grupul Scolar Forestier si cea de-a doua sedinta la Liceul Cartiani unde elevilor li s-a aplicat testul de inteligenta. Adiacent programului se va elabora un studiu privind posibilitatea de absorbtie a absolventilor pe piata muncii. Finalizarea studiului va avea loc in data de 31.03.2000. (sursa: Corneliu Danaila, Director Executiv AJOFP) In 1999 au fost organizate de AJOFP 6 editii ale Bursei Locurilor de Munca si anume: Piatra Neamt - 3 editii, Roman 2 editii si targul Neamt 1 editie. Au fost invitati 352 de agenti economici si 2.689 de persoane aflate in cautarea unui loc de munca din care 2.341 someri in plata. Au fost declarate 1.576 de locuri de munca vacante. Au participat 101 agenti economici si 1.233 de persoane aflate in cautarea unui loc de munca din care 807 someri in plata. In urma celor 6 editii au fost angajati cu carte de munca 355 de persoane aflate in cautarea unui loc de munca din care 146 someri in plata. (sursa: Corneliu Danaila, Director Executiv AJOFP) In luna iunie au fost semnate 5 contracte de masuri active de catre AJOFP, in care s-au stabilit asistarea unui numar de 942 de clienti si plasarea a 232 din acestia (valoarea totala este de 1.331.855.080 de lei). Cele 5 masuri active sunt grupate pe urmatoarele tipuri de servicii: servicii de consiliere, orientare profesionala doua contracte furnizori de servicii: a) TeleM SA termen de finalizare a contractului - 01.06.2000 numar de clienti prevazuti a fi asistati 31.12.1999 512 numar de clienti prevazuti a fi plasati 125 din care plasati pana 31.12.1999 96 b) Fundatia Speranta termen de finalizare a contractului - 08.04.2000 numar de clienti prevazuti a fi asistati 31.12.1999 69 numar de clienti prevazuti a fi plasati 100 din care plasati pana 31.12.1999 28 servicii in interesul comunitatii 3 contracte furnizori de servicii: - 400 din care: asistati pana la - 500 din care: asistati pana la

a) SC Inrom SRL finalizat la 01.12.1999 numar de clienti prevazuti a fi asistati 31.12.1999 18 numar de clienti prevazuti a fi plasati 3 din care plasati pana 31.12.1999 4 Fundatia Ocrotiti Copii pana la 31.12.1999 15 31.12.1999 3 Primaria Targu Neamt care: asistati pana la 31.12.1999 9 AJOFP) In 1999 AJOFP a asistat in total 623 de clienti din care 133 au fost plasati. In 1999 AJOFP a organizat 63 de cursuri, din care 46 s-au incheiat. Din cele 1.484 de persoane inscrise au absolvit 1.286 de persoane (grad de promovabilitate 87%). Din cei 1.286 s-au angajat 238 adica 18,5% din totalul absolventilor. Cele 63 de cursuri au fost grupate astfel: 20 la cererea agentului economic, 11 cursuri in intampinarea pietei muncii si 32 de cursuri la cererea persoanelor interesate. Cursurile sunt structurate pe urmatoarele meserii: operator calculator 11, secretara dactilografa 8, contabilitate 6, confectioner 4, zidar 4, bucatar ospatar 5, fochist 4, analist 3, tamplar 3, pompier 2 si brutar 2. 3.2. Invatamantul Viaa social din cea de-a doua jumtate a secolului al XIX-lea este marcat de o puternic micare feminist, care nu a rmas indiferent fa de dreptul femeii de a accede la educaie i numar de clienti prevazuti a fi plasati 1 din care plasati pana 31.12.1999 2 (sursa: Corneliu Danaila, Director Executiv finalizat la 16.12.1999 numar de clienti prevazuti a fi plasati 3 din care plasati pana finalizat la 15.12.1999 - 18 din care: asistati pana la

numar de clienti prevazuti a fi asistati - 15 din care: asistati

numar de clienti prevazuti a fi asistati - 9 din

cultur. n nvmntul nemean, aceast tendin avea s ocupe un loc privilegiat. nceputul secolului al XX-lea este caracterizat de o vizibil animare a vieii tiinifice, culturale i social-politice, schimbrile profunde reflectndu-se i n viaa nvmntului. n aceste condiii, Eugenia Popovici, liceniat n litere, i Valentina Foca, liceniat n matematici, nfiineaz, n 1910, un curs preparator de fete pentru clasa a III-a secundar, autorizat de Ministerul Instruciunii Publice i Cultelor, cu rezultate a cror calitate era cunoscut i recunoscut. Astfel, n anul 1911, cu sprijinul parlamentarilor nemeni i cu autorizarea lui C.C. Arion, ministru n guvernul conservator condus de P.P. Carp, se nfiina la Piatra Neam coala particular secundar de fete cu programa nvmntului de stat. Transformat, n 1924, n Liceul de Fete Eugenia Popovici si Valentina Foca, coala i mplinea menirea de a asigura egalitatea anselor n accesul la instrucie i educaie, ilustrnd progresul nvmntului romnesc, marcat, un an mai nainte, de etatizarea colilor. Reteaua Scolara a Judetului Neamt - 2007-2008 este formata din 157 unitati scolare: 87 Scolii cu clasele I- VIII 32 Colegii, Licee, Grupuri Scolare 27 Scoli de arte si meserii 1 Scoala Postliceala 1 Scoala de Arta 4 Scoli Speciale 5 palate si Cluburi ale Copiilor 1 Club Scolar Sportiv 3.3. Cultura si evenimente culturale Instituie patronat de Consiliul Judeean Neam, Centrul pentru Cultur i Arte Carmen Saeculare s-a impus, de-a lungul timpului, ca un reper al vieii culturale nemene. Dei, de la nfiinare, din 1968, a purtat diverse denumiri - Casa raional a creaiei populare, Casa de creaie popular a judeului Neam, Centrul pentru conservarea, promovarea i valorificarea creaiei populare -, crezul su a rmas mereu acelai: promovarea culturii tradiionale i a culturii nalte, precum i a actului artistic de calitate prin manifestri ca Festivalul Internaional Vacane Muzicale la Piatra-Neam, Festivalul Internaional de Folclor Ceahlul, Festivalul de datini i obiceiuri Steaua sus rsare, trguri ale meterilor populari, festivaluri de folclor organizate n zone reprezentative din punct de vedere

etnofolcloric, concursuri folclorice, eztori, saloane i expoziii de art plastic i popular, fotografie, coli de var, tabere de creaie. Dei, n contextul actual, societatea pune accent n special pe palpabil i pe vizual, Centrul pentru Cultur i Arte Carmen Saeculare ncearc, prin ceea ce face, s perpetueze mai ales valorile patrimoniului imaterial, cel care ne-a definit n decursul istoriei ca individualitate n spaiul cultural global. Asociaia Naional a Caselor de Cultur ale Sindicatelor detine cea mai larga reea de sli de spectacole din Romnia. Programele, activitatile si spectacolele oferite de ei acopera o paleta larga de preferinte pentru publicul spectator de toate vrstele. Judeul Neam este o zon bogat n tradiii culturale. n municipiile i oraele judeului sunt muzee deosebit de interesante, unele pstrnd importante mrturii din epoca neolitic, getic i pre-roman i gzduiesc frecvent turnee ale coleciilor de art modern european. Activitatea cultural a judeului Neam este mbogit de festivalurile teatrale anuale, de concertele de muzic de cele mai variate genuri i de galeriile de art care organizeaz expoziii ale artitilor locali i naionali. 3.3.1. Tipurile de turism practicate in Judetul Neamt Turism montan si de drumetie Obiectivul turistic central al judeului Neam care nregistreaz cel mai intens aflux turistic l constituie zona Bicaz Ceahlu, cu munii Hghima, Bistria, Tarcu, Stnioara, accesul ctre aceasta fiind uurat de drumurile care unesc Transilvania cu Moldova prin Cheile Bicazului. Parcul Naional Ceahlu este situat n vestul judeului, la 10 km vest de Bicaz i este delimitat de vile Bistriei, Bistricioarei, Bistrei, i Bicazului. Ceahlul, format n Cretacic, este alctuit din roci sedimentare de tip fli (marne, argile, gresii, calcare i conglomerate), care, "sculptate" de agenii externi, au dat natere la numeroase stnci cu forme interesante, fiecare cu legenda ei. De asemenea masivul Ceahlu aparine zonei fliului din Carpaii Orientali, deosebindu-se de ceilali muni ai fliului prin altitudinile mari punctele cele mai nalte de pe munte fiind "Vrful Toaca" (1904 m) i captul sudic al "Ocolaului Mare" (1907 m). Turismul dispune de un potenial natural extrem de bogat si de diversificat precum Vf. Toaca, Panaghia, Detunatele, Clile lui Miron, Furculia, Piatra cu Ap, cascada Duruitoarea cu o nlime de peste 30 m, rezervaia cu zad (singurul conifer cu frunze cztoare)"Polia cu crini", mnstirea de pe platou, deasemeni odat cu dezvoltatrea staiunii Duru, dar i prin existena altor spaii de cazare precum Cabana Fntnele, Cabana Dochia, s-au realizat o serie de trasee turistice care fac posibil accesul n zonele amintite mai sus.

Cheile ugului - Munticelu Aria protejat este situat n partea de vest a judeului Neam, n masivul Hma, pe teritoriul comunelor Bicaz Chei i Bicazu Ardelean, la nord de cariera de calcar Bicaz Chei, prul Bicaz i DN 12C. Altitudinea maxim este de 1381 m (n creasta Munticelu) Rezervaia natural Cheile ugului Munticelu cuprinde masivul calcaros al Munticelului, o culme predominant stncoas, orientat nord-sud, cu o lime ntre 100-500 m (pe direcie vest est) i lung de cca. 3 Km (pe direcie nord sud). Dei iniial a fost declarat arie protejat de interes geologic datorit obiectivelor de ordin petrografic (acumulri de tuf calcaros, travertin, calcare de vrste diferite), paleontologic (fosile mezozoice) i tectonostructural (fracturi, contacte tectonice, pnze de sariaj), rezervaia natural Cheile ugului Munticelu este de tip mixt datorit prezenei unor elemente peisagistice de referin (relief calcaros i carstic: perei verticali i surplombani, turnuri i ace calcaroase, chei nguste, marmite de eroziune, peteri, avenuri, izbucuri, doline, ei carstice, lapiezuri etc.), floristice (endemite, pajiti cu caracter subalpin dezvoltate pe calcare, vegetaie specific versanilor i grohotiurilor calcaroase, pduri de Pinus sylvestris), faunistice (capra neagr, rs, pisic salbatic, lilieci, psri, reptile, amfibieni, insecte, molute) i ecologice caracterizate prin raritate sau unicitate. Stnca Piatra Teiului Situat lang viaductul ldin comuna Poiana Largului, n apele lacului de acumulare Izvorul Muntelui, la 44 km nord-vest de oraul Bicaz. Zona este cunoscut drept "Coada Lacului" i este locul unde se ntlnesc cele patru drumuri care vin dinspre Moldova i Transilvania. Aflat la o altitudine de 508 m, stnca are o nlime de 23 m. n cea mai mare parte a anului, ea este nconjurat de ap, cel mai bine putnd fi observat de pe viaductul ce traverseaz lacul. Adus probabil de gheari, este alcatuit din calcare recifale cretacice, care au fost mai puin erodate dect rocile sedimentare moi din jur, ceea ce a fcut s rmn n relief ca martor de eroziune n compoziia rocii intrnd o bogat faun fosil sarmatic. Stnca erbeti (Mgura erbeti) Stnca erbeti este situat la o distan de aproximativ 17 km NE de municipiul Piatra Neam, pe teritoriul comunei tefan cel Mare, n depresiunea Cracului. Stnca cu chip de om de la erbeti Neam este rezervaie natural geologic i reprezint un punct fosilier care conine resturi de molute i impresiuni de plante. Cu o altitudine de 512 m, stnca domin Depresiunea Cracului i constituie un punct cheie pentru ntelegerea fenomenelor geologice din aceast zon. Declarat monument al naturii, Stnca Mgura erbeti este

constituit din bancuri de gresii dure redresate pn aproape de vertical, de vrst sarmaian, la contactul podiului Moldovei cu Subcarpaii. Forma sa deosebit se datoreaz att poziiei stratelor de roci din care este alctuit, dar i duritii lor, motiv pentru care sunt mai puin erodate dect rocile nconjuratoare. Rezervaia Pdurea de argint Rezervaia forestier Pdurea de argint este aezat n comuna Agapia, pe terasa inferioar a prului Topoliei, la o altitudine de 540 m. Pdurea de argint este o rezervaie de tip mixt, forestier i peisagistic. Se ntinde pe o suprafa de aproximativ 2,4 ha i este alcatuit dintr-un arboret de mesteacn. Pdurea, n cea mai mare parte a ei, are arbori btrni cu vrsta de peste 100 de ani, dar i arbori mai tineri de 20 pn la 50 de ani. Frumuseea exceptional a Pdurii de argint este descris de cel mai mare poet romn n urmtoarele versuri: De treci codrii de aram, de departe vezi albind i-auzi mndra glsuire a pdurii de argint (Mihai Eminescu Clin file din poveste). Rezervaia Codrii de aram Rezervaia forestier Codrii de aram este aezat pe dealul Filiorul din comuna Agapia, la o altitudine cuprins ntre 550 650 m. Rezervaia forestier Codrii de aram se ntinde pe o suprafa de 10,2 ha i cuprinde n cea mai mare parte goruni seculari. Alturi de acetia se mai gsesc aproximativ 300 specii de plante de o rar frumusee. Prul Filioara strbate poalele dealului cu acelai nume alturi de plcuri de rchitiuri i mlatini mici cu izm i rugin. Pajistea care nconjoar pdurea este alcatuit din paiu rou i iarba vntului. Rezervaia Pdurea de smarald (Rezervaia de stejari Dumbrava) Rezervaia forestier Pdurea de smarald face parte din Parcul Natural Vntori Neam i este asezat ntre valea prului Neam i a prului Nemior, la o altitudine cuprins ntre 445 i 470 m. Pdurea de smarald cunoscut i sub numele de Rezervaia de stejar Dumbrava are o suprafa de 56,6 ha i cuprinde stejari seculari foarte viguroi cu vrst ntre 150-200 ani. Aceast rezervaie natural este deosebit i impresionant prin dimensiunile i aspectul exemplarelor de stejar, prin particularitaile subarboretului, bogia florei ierboase i infiltraiile de conifer. Arboretul din Pdurea de smarald este constituit din Quercus robur, Quercus daleschampii n amestec cu Carpinus betulus, Prunus avium, Acer campestre, Fagus sylvatica i Pyrus

pyraster, fiind alcatuit dintr-o singur asociaie, i anume Quercorobori-carpinetum Soo et Pocs 1957. Alturi de aceti arbori rezervaia mai cuprinde 209 specii de plante vasculare aparinnd a 50 de familii. Rezervaia de Zimbri i Faun Carpatin Drago Vod Rezervaia de Zimbri i Faun Carpatin Drago Vod este una din cele 4 rezervaii de zimbri existente la noi n ar i este catalogat ca fiind una dintre cele mai mari rezervaii exclusive zimbrilor din Europa. Situat n nordul judeului Neam, pe raza comunei VntoriNeam, n apropierea drumului naional DN15 i a Mnstirii Neamului, rezervaia, reprezint unul dintre cele mai vizitate obiective turistice ale judeului. Rezervaia de Zimbri i Faun Carpatin Drago-Vod a fost nfiinat n anul 1968, se ntinde pe aproximativ 11.500 ha i este una dintre cele patru arii protejate incluse n Parcul Natural Vntori-Neam. n
cadrul rezervaiei, pe lng zimbri se mai pot ntlni: cerbi carpatini, cerbi loptari, cpriori, vulpi, bursuci, iepuri, uri, lupi i specii de avifaun. ntr-un arc de cca. 4 ha se gsesc doar 6 exemplare de zimbri, doi masculi i 4 femele care sunt gzduii n scop turistic. Restul de pn la 28 de exemplare se afl n parcul de aclimatizare ce se ntinde pe o suprafa mprejmuit de 180 de hectare de teren.

Lacul Izvoru Muntelui-Bicaz Izvorul Muntelui Lacul este, de asemenea, cunoscut sub numele de Lacul Bicaz i a luat natere datorit barajului construit acolo. Lacul este cel mai mare lac artificial organizat pe rurile interioare din Romnia i este, de asemenea, locul unde n zilele nsorite putem vedea reflectarea puternic a Ceahlului. Suprafaa lacului depinde de modul n apele sale sunt exploatate pentru producerea energiei electrice la Centrala Bicaz-Stejaru. Barajul de la Bicaz a fost construit ntre 1950 i 1960 ntre doi muni numii Gicovanu i Obcin Hortei. Barajul este impresionant prin proporiile sale, cu o lungime de 435 m, nlime 127 m i 119 m lime la baz. Fauna lacului este destul de bogat cuprinznd o gam variat de specii, i anume mrean, clean, lostri, scobar, moioaga, babuc, pstrv indigen, pstrv de lac i pstrv curcubeu, oble, porcuor, pltic. Pe malul Lacului Izvorul Muntelui este amenajat i o cresctorie de pstrv, n localitatea Potoci, unde iubitorii de pete pot servi un pstrv proaspt prins din lac. Tot aici se afl i Staiunea de Cercetri Biologice Potoci-Bicaz a Universitii Al. I. Cuza Iai, singurul loc din Moldova unde se pot face scufundri. n apropierea barajului exist un port amenajat de unde turitii se pot bucur de agrement pe lacul Izvorul Muntelui: se pot face mini-croaziere cu vaporaul pe lac sau se pot nchiria

brci, alupe i hidro-biciclete. De asemenea, cei pasionai de pescuit vor gsi aici destule locuri 28 special amenajate. Turitii au posibilitatea s se cazeze pe malul lacului sau la una din pensiunile din Izvorul Muntelui. Turism cultural istoric Cetatea Neamului Cetatea Neamului este o cetate medieval i este situat n apropiere de oraul Trgu Neam, la aproximativ 46 km de Piatra Neam. Construcia este aproape de cel mai nalt vrf, Culmea Pleului i a fost declarat monument medieval din Patrimoniului Naional. Datorit poziiei sale strategice i evenimentelor desfurate aici, Cetatea Neamului a fost una dintre cele mai ntrite ceti din Moldova. Numele de Cetatea Neamului provine de la hidronimul Neam pe care l poart rul de sub poala muntelui i de la care i-au luat numele oraul i mnstirea din apropiere, ulterior judeul i oraul Piatra care abia, dup mijlocul secolului al XIX lea, devine Piatra-Neam. Pe zidurile de intrare ale obiectivului turistic Cetatea Neamului, denumire sub care este cunoscut n zon, aflm istoria acestei creaii moldoveneti, i anume: Cetatea Neamului a fost construit n timpul lui Petru Muat (1375-1391), n perioada consolidrii statului medieval Moldova. Prima atestare documentar dateaz din 1395, anul n care regele Ungariei, Sigismund 30 de Luxemburg, inainte de a fi infrant de ostile lui Stefan I Musat la Hindau, emite un act de cancelarie Ante Castrum Nempch. Epoca de glorie a cetii medievale de la Neam corespunde domniei lui tefan cel Mare (1457-1504), organizatorul i conductorul militar de excepie, care nelegnd bine rolul fortificaiilor pentru creterea capacitilor de aprare a rii, a ntrit cetile motenite de la naintaii si i a construit altele noi, ntreaga Moldova fiind strjuit de un puternic sistem defensiv. Din anul 1718, Cetatea Neamului, un obiectiv istoric deosebit de important pentru oraul Trgu Neam i judeul Neam, a rmas n paragin i a fost distrus de ctre vreme sau de ctre localnici care foloseau piatra de la cetate n construcii. Se interzice luarea pietrei din cetate, n anul 1834, de ctre Departamentul pricinilor din luntrul Moldovei. n anul 1866 este declarat monument istoric i abia ntre anii 1968-1972, sub conducerea arhitectului tefan Bals au nceput lucrrile de reconsolidare a zidurilor. Din lipsa unor informaii precise s-au executat doar unele terase necesare vizitrii n bune condiii a acestui obiectiv istoric, urmrindu-se doar conservarea i meninerea monumentului fr reconstrucia prilor disprute. Restaurarea cetii a continuat i dup anul 1992 n cadrul programului UNESCO de restaurare i de renovare a monumentelor istorice n care s-a continuat restaurarea cetii i a

zidurilor. ntre anii 2007-2009 Cetatea Neamului a fost nchis fiind supus unor lucrri de reabilitare i restructurare realizate cu fonduri europene. Dup doi ani de munc grea, vechea cetate a renscut din propria cenu astfel nct vizitatorii pot admira diferitele sli ale cetii, vechiul paraclis, buctria, monetria i dormitoarele. Avem astfel un obiectiv istoric deosebit, situat n oraul Trgu Neam: cetatea medieval de la Neam sau Cetatea Neamului cum o numesc localnicii. Hanul Ancuei Hanul Ancuei este situat n satul Tupilai, la intersecia drumului care merge la Piatra Neam cu cel care te duce la Roman. Construit la o rscruce de drumuri pe moia boierilor Catargi, n anul 1718, Hanul Ancuei a fost un loc de popas pentru negustorii ce cltoreau spre Roman, Iai sau Suceava. n anul 1819, vornicul tefan Catargiu, a obinut aprobarea consturirii unui nou han care s serveasc drept staie de pot i dreptul de a organiza iarmarocul de la Tupilai, pe terenul plan de lng Han i apa Moldovei. Hanul a fost construit pe o fundaie de piatr, cu o lungime total de 36,20 m i o lime de 15,70 m, cu dou ui de intrare mari realizate din lemn de stejar. Cldirea avea o arhitectur relativ simpl, cu piloni puine i un arc dublu de la intrare. Casa Rural a preluat Hanul Ancuei de la Nicolae Calimachi Catragi n contul unor datorii i l-a vndut n anul 1920. Hanul, a rmas n form s-a iniial pn n anul 1943, cnd proprietarii l-au drmat n cea mai mare parte pentru c nu puteau plti impozitele i nici nu aveau posibiliti materiale pentru a-l ntreine. Pentru o perioad, n locul hanului se gseau doar nite ziduri n ruin i pivnia, care aminteau de vremurile de altdat. n anul 1967, hanul va intra n proprietatea statului i autoritile decid s reconstituie ntregul complex de dup planurile arhitecturale reale. Zidurile rmase au fost demolate i pe partea de sus a beciurilor vechi a fost construit un han nou, care respect linia tradiional caracteristic arhitectural pentru secolul XVIII. Noua cldire are aceeai destinaie i nume: Hanul Ancuei. i totui este un loc de odihn pentru cei care cltoresc n zon respectiv. O nou etap n restaurare a fost n 1999, cnd hanul a primit un plus de art tradiional romneasc n form de mici expoziii de costume populare i obiecte realizate din ceramic i lemn. Chiar la intrarea n han putem vedea o sculptur de Mihail Sadoveanu, realizat de Florin Zaharescu. Muzeul de art eneolitic Cucuteni Piatra Neam

Muzeul de art eneolitic Cucuteni a fost inaugurat n vara anului 2005 i este primul muzeu de arta Cucuteni din Romnia. Acest muzeu funcioneaz n seciunea B din Muzeul de Istorie si Arheologie din Piatra Neam i deine peste 300 de piese din Cucuteni i culturilor Pre-Cucuteni - aceste obiecte sunt incluse n categoria de obiect de tezaur pentru patrimoniul naional. Cultura Cucuteni este ultima mare cultur cu ceramic pictat din Europa. Element caracteristic al culturii Cucuteni este ceramica pictat tricrom (alb, rosu si negru), - aceasta este dovada de un sim extraordinar pentru culoare. Muzeul are dou camere pentru expoziie. n prima, care este situat la parter, putem vedea obiecte de art reprezentat de ctre navele decorate i n a doua camer i situat la primul etaj, putem vedea obiecte de art figurativ-plastic, antropomorfe si zoo-morphic n toate fazele de dezvoltare a Culturilor Precucuteni-Cucuteni. Casa memorial Veronica Micle Casa memorial Veronica Micle a fost construit n anul 1834 de ctre clugrii de la Mnstirea Neam i ulterior cumprat de mama ei n 1850. Cldirea a fost construit din lemn i crmid, n stil tradiional romnesc i reprezint o relicv preioas a secolului trecut. Poeta Veronica Micle primete aceast cas ca un cadou de nunt, de la mama ei, n 1864, atunci cnd ea se cstorete cu tefan Micle. Veronica Micle n cursul vieii sale a venit deseori s locuiasc n aceast cas pe care a ndrgit-o foarte mult. Spre sfritul vieii ei se retrage s triasc la Mnstirea Vratec i doneaz aceast viitoare cas memorial n anul 1886 mnstirii cu condiia ca pe peretele casei s fie afiat o plac de marmur, pe care s fie scris Casa Memorial Veronica Micle. Casa va fi ulterior folosit de ctre maicile care primeau ngrijire la Spitalul din Trgu Neam. Dup ce a trecut prin minile mai multor proprietari, la iniiativa lui Constantin Mtas aceast a fost declarat monument istoric. Din anul 1982 intr n administrarea Complexului Mzeal Judeean Neam, fiind restaurat dup planul originar i amenajat ca i cas memorial a Veronicai Micle. A fost deschis publicului ncepnd cu anul 1984, iar n 1998 sculptorul Popa Damian-Ioan realizeaz un bust din bronz al poetei care a fost amplasat n curtea muzeului. Expoziia permanent a casei memoriale este consacrat vieii i activitii literare a Veronicai Micle, cu obiecte i documente care au aparinut acesteia. ntr-unul din interioarele casei memoriale este amenajat locul unde Veronica Micle a scris o parte din poezii, maxime i epistole. La ieirea din Casa memorial Veronica Micle, peste drum putem admira "Aleea plopilor fr sot, prezeni n versurile de dragoste ale poetului Mihai Eminescu.

Casa memorial Ion Creang Casa memorial Ion Creang a fost construit n anul 1830 de ctre Petre Ciubotariu, bunicul povestitorului. Pn n anul 1951 casa memorial a rmas motenire din generaie n generaie, dup care, Zahei Grigoriu, unul dintre urmaii lui Ion Creang, a cedat-o cu scopul amenajrii muzeului memorial. Casa memorial a devenit la scurt timp dup, una dintre cele mai vizitate case memoriale din Neam. Ea reprezint un monument tipic de arhitectur tradiional, cu un pridvor ngust fcut din lut i alte elemente tradiionale. n spatele casei vedem, ntr-un adpost fcut din plci cteva obiecte folosite n jurul casei sau n agricultur - valoarea etnografic a acestor obiecte este de nepreuit. Putem admira tinda, n care era odinioar gura cuptorului, dar i o odaie joas i mare, cu trei ferestruici pe latura de rsrit i de miazzi. Totodat, ne atrag atenia, cuptorul i stlpul hornului unde gsim sfoar cu motocei la capt cu care se juca maele, descris de povestitor n Amintiri din copilarie sau prichiciul vetrei cel humuit, de care scriitorul se inea cnd a nceput s mearg copcel. Printre obiectele expuse n casa memorial mai gsim un bust al lui Ion Creang, ceaslovul amintit n memoriile sale, dar i o expoziie cu operele acestuia n care sunt prezentate i cele 14 lucrri de grafic realizate de plasticianul Eugen Taru, folosite la ilustrarea ediiei din 1959 a volumului Amintiri din copilarie. Casa memorial Alexandru Vlahu Casa n care scriitorul Alexandru Vlahu a fost nscut i a crescut este situat n satul Agapia care gzduiete, de asemenea, Mnstirea Agapia. Cu ocazia mplinirii a 100 de ani de la naterea scriitorului, n anul 1958, casa a fost amenajat i inaugurat ca muzeu memorial. Muzeul a fost amenajat n acele cteva camere pe care le are cas i scopul principal a fost acela de a se menine o atmosfer specific epocii n care a trit scriitorul. Expoziia este format din mobilierul original, cri din biblioteca personal a scriitorului, obiecte personale, reviste din timp, scrisori i manuscrise care au aparinut scriitorului. Casa a fost construit cu un pridvor mare n care au avut loc ntlniri literare. Casa memorial Mihail Sadoveanu Cas memorial Mihail Sadoveanu (ctitorit n 1936), iar n perioada 1951 - 1961, a gzduit pe marele povestitor, familia i prietenii acestuia, devenind muzeu n 1966. Ridicat n timpul

i la iniiativa Mitropolitului Visarion Puiu (1899 - 1964), casa memorial cuprinde nou camere din care doar una etaleaz exponate ce au aparinut naltului clasic. Expoziia permanent cuprinde obiecte, cri i tablouri care au aparinut scriitorului. epocii, un interes deosebit trezesc obiectele de vntoare i pescuit, ilustrative att pentru via ct i pentru oper scriitorului. Pe lng mobilierul cu patina epocii, un interes deosebit trezesc obiectele de vntoare i pescuit, ilustrative att pentru via ct i pentru opera scriitorului. Pe lng aceasta, muzeul pstreaz ambiana de epoc i expune obiecte memoriale: portretele prinilor, portretul i bustul scriitorului, o icoan din secolul al XVIII-lea, o mas florentin, un ah de filde, pianul vienez la care au cntat George Enescu, Dinu Lipatti, Maria Tnase, Richter, Valentin Gheorghiu i dou din fiicele scriitorului: Despina - Lia i Tincua. , sabia de samurai, obiecte de vntoare i pescuit; cri (Biblioteca roz - 75 volume), ediii princeps (61); volume de documente istorice de la 1500.

Turism Monarhal Mnstirea Neamului Potrivit istoricilor, Mnstirea Neamului a fost construit n secolul al XIV-lea i este cea mai veche mnstire ortodox din Moldova. Mnstirea se afl n satul Vntori, din judeul Neam, n apropierea Trgu Neam, pe valea prului Nemior. Mnstirea este, de asemenea, cunoscut ca "Ierusalimul a ortodoxiei romneti". Mnstirea Neamului are o colecie incredibil de obiecte de cult, picturi, manuscrise i piese vechi tipografia care au o mare valoare istoric, religioase, culturale i artistice. De asemenea, aici exist cea mai veche bibliotec religioas, cu peste 18.000 de cri. n biserica mnstirii se afl icoana Maicii Domnului, fctoare de minuni, datnd din anul 665, ce se bucur de o stim deosebit, fiind totodat o icoan procesional, dar i o icoan protectoare care de-a lungul timpului a ntreinut evlavia credincioilor i a monahilor. Istoria mnstirii ncepe cu domnia lui Petru Muat cel care a construit biserica de piatr de la Mnstirea Neam pentru a o nlocui pe cea veche din lemn. n anul 1471 un cutremur a distrus biserica aproape n totalitate i pentru acest motiv, tefan cel Mare a construit o biseric noua n apropierea celei vechi. n anul 1485 Mnstirea Neam primete un cadou de la domnitorul tefan cel Mare un clopot. Din toate cldirile vechi care au fost acolo odat, astzi putem vedea numai biserica lui tefan cel Mare i partea inferioar a clopotului-turn construit de domnitorul Alexandru cel Bun.

n faa turnului-clopotni de la intrare n complexul monahal de la Mnstirea Neam se afl o construcie n form circular care atrage atenia vizitatorilor, att prin arhitectur ei deosebit ct i prin dimensiunile i frumuseea ei. Aceast cldire a fost construit ntre anii 1836-1847 i este cunoscut sub numele de Agheazmatar sau baptisteriu. Cu o nlime de 30 m aceast construcie are o form unic, iar acoperiul ei este lucrat n form de mitr arhiereasc. De asemenea n cadrul Mnstirii Neamului se mai gsesc o serie de schituri: Schitul Branite(1582 ),Schitul Crbuna(2001),Schitul Pocrov( 1714 ),Schitul IcoanaVeche (18211822), Schitul Icoana Nou(1941). Mnstirea Agapia Mnstirea Agapia este situat la 9 km de oraul Trgu Neam, la 43 km de Piatra Neam i la aproximativ 7 km de DN15C (drumul naional), la o altitudine de 480 m. Complexul arhitectural este format din 2 cldiri: Schitul Agapia Veche, care a fost construit n anul 1585 de Petru chiopul i Mnstirea Agapia, ridicat cu bani de Hatman Gavril n anul 1642 - el este fratele domnitorului Vasile Lupu - i reconstrui de domnitorul Suu dup incendiul din 1821. Pictat de Nicolae Grigorescu, n 1858. Este singura aezare monahal ortodox din Romnia care poart numele de dragoste cretin. fiind ctitorit de ctre voievodul Petru Rare i Elena Doamna. Datorit terenului instabil pe care s-a construit biserica i a spaiului de extindere limitat, n jurul anilor 1600, o parte din clugri s-au mutat n vale unde au construit o mic biseric n jurul creia s-a dezvoltat Mnstirea Agapia de astzi, cunoscut i sub numele de Agapia Noua, Agapia din Vale sau Agapia Mare care este urma Agapiei Vechi. Turism rural si agroturism Turismul rural i agroturismul se identific pn la un anumit nivel deoarece agrotusimul se difereniaz de turismul rural prin faptul c ultimul este o form a turismului rural care se caracterizeaz prin faptul c masa, cazarea, serviciile sunt asigurate de gazde din producia proprie. Acest tip de turism este considerat un adevrat remediu mpotriva vieii aglomerate a oraelor, a zgomotului i factorilor de stres, satul romnesc, oferind numeroase oportuniti de recreere i de cunoatere a tradiiilor poporului romn. La nivel judeean filiala ANTREC Neam - Asociaia Naional de Turism Ecologic Rural i Cultural este un operator important n dezvoltarea acestui tip de turism, oferind programe turistice i manifestri, servicii de cazare i mas n pensiuni turistice i agroturistice

clasificate la categoria 2, 3 i 4 margarete sau stele. Majoritatea pensiunilor se concentreaz n Ceahlu - Duru, Filioara - Agapia, Vntori - Neam, Viioara, Vaduri, Farcaa, Piatra Neam, Alma, Tg. Neam, Tupilai, Bicazu Ardelean. Turism balnear Judeul Neam are un potenial destul de ridicat pentru tratamente balneare, date fiind resursele subsolului - ape minerale, acest tip de turism fiind asociat cu cel montan sau de agrement. Astfel, n apropierea oraului Trgu Neam, staiunea balneo-climateric Blteti este renumit prin apele clorosodice, sulfatate, bicarbonate, magneziene, feruginoase indicate n tratarea afeciunilor reumatismale, neurologice i bolilor asociate - endocrine, respiratorii, dermatologice. Apele minerale clorurate sodice i bromurate din staiunea Oglinzi se aseaman prin compoziia lor cu apele de la Ischil (Austria), Hall (Tirol), Stotterheim (Weimar). Staiunea Duru Situat la 100 km de Piatra Neam i la 6 km SV de comuna Ceahlu la o altitudine de 780800 m la poalele faimosului masiv Ceahlau. La Duru se afla o mic biseric pictat de celebrul pictor romn Nicolae Tonitza. Pe unul din traseele care urc muntele Ceahlu, turitii pot admira cascada Duruitoarea. Climatul subalpin tonic-stimulant, aerul curat, fr praf i particule alergice, atmosfera ozonat sunt principalii factori naturali de cur. Staiunea ,deschis n toate anotimpurile anului, este recomandat pentru odihn i tratament al nevrozelor astenice, a strilor de slbiciune, a anemiei, pentru refacerea dup eforturi psihice sau intelectuale. 3.3.2 Traditii Tradiiile mbrac diverse forme, n judeul Neam gsindu-se adevrate centre etno -folclorice . Acestea prezint o bogat tradiie n ceea ce privete lucrurile confecionate manual: sculpturi n lemn i piatr, broderii, esturi, mpletituri din nuiele, pielrie, costume populare, covoare. O caracteristic aparte o reprezint arhitectura tradiional, casele din lemn, cu nvelitori din drani i ornamente din lemn, garduri din lemn cu stlpi sculptai i pori ornamentate, etc. Un alt specific al zonei l reprezint obiceiurile cu ocazia diverselor evenimente (srbtori, nuni, botezuri, nmormntri), manifestri cu specific local, trguri ale meteugarilor, care constituie adevrate parade ale portului popular tradiional. Principalele centre etnofolclorice din jude sunt: Agapia, mnstire centru de esturi (covoare); Rzboieni, mnstire

centru de esturi (carpete) i obiecte de cult; Tazlu arta lemnului (pori); Timiseti centru de mti, Ion Albu; De asemenea, pe teritoriul judeului se mai desfoar i o serie de fesivaluri i trguri cu diferite ocazii, majoritatea n Piatra-Neam i n Roman: Festivalul Internaional de Folclor Piatra Neam se desfoar n perioada 1-8 august, n fiecare an impar; Festivalul Toamnei i Festivalul Vinului se desfoar la nceputul lunii octombrie; Festivalul de Tradiii (Srbtorile de Iarn) la Piatra Neam se desfoar n luna decembrie; Trgul Meterilor Populari se desfoar n luna iulie; Trgul meterilor populari- Tg.Neam - 7-8 septembrie. Ecoturism Unul dintre avantajele majore ale judeului Neam, n comparaie cu destinaiile turistice consacrate, este acela al pstrrii mediului natural nealterat de prezena i activitile omului, fapt concretizat prin numeroasele rezervaii naturale: Parcul Naional Ceahlu, Parcul Naional Vntori Neam, Cheile Bicazului-Hma, Pdurea Goman, Polia cu Crini, Codrii de Aram, Codrii de Argint. Toate aceste zone sunt bogate n resurse naturale, specii flora i fauna declarate endemice sau monumente ale naturii, un fond piscicol bogat n numeroasele ruri i lacuri. Turismul tiinific prin participri la sesiuni de comunicri tiinifice, colocvii, cursuri internaionale, stimulat i de existena, pe de o parte, a rezervaiilor naturale i arheologice: Parcul Naional Ceahlu cu numeroase rariti floristice, faunistice i geologice, Parcul Naional Vntori Neam - cu unica rezervaie de zimbri din ar, rezervaiile forestiere Codrii de aram i Pdurea de argint din zona Targu Neam, Parcul Naional Cheile Bicazului Hma. 3.3. Religia Cea mai mare parte a populatiei este de religie ortodoxa (86,6%), in timp ce romano catolicii reprezinta 10,9%, adventistii de ziua a saptea 0,36%, penticostalii 0,26%, crestinii de rit vechi 0,21%.

Anexe Biblografie