Personalitati

Amplasarea este in ordine alfabetica ANTHUM (ONTHUM) (1008-1018)-voievod asupra unei puternice formatiuni politice in Banat. A. era fiu sau nepot al lui Glad, prin care se inrudea cu familia lui Menumorut. Statul lui A. era bine organizat. Voievodul avea in jur familiile cavalerilor si nobililor, oameni bogati, posesori de pamanturi intinse curti, herghelii de cai si turme de oi si supusi aflati in slujba acestora. El isi baza puterea pe forta economica a cavalerilor sai, pe un sistem de taxe vamale aplicat sarii care era transportata pe Mures spre Regatul Ungariei, pe taria militara a armatei de cavaleri si soldati si pe stransa colaborare cu biserica. A. a fost un om politic, conducator militar si diplomat. Intretinea relatii politice, diplomatica si de alianta cu Bizantul. Bibliografie: Stefan Pascu, Voievodatul Transilvaniei, vol. I, Cluj 1972, p. 36, 51, 62-66, 478, 518; Sergiu Columbeanu, Cnezate si voievodate romanesti, Bucuresti, 1973, p. 56-59, 65. ALEXANDRU I ALDEA(1431-1436)-fiul lui Mircea cel Batran. In scurtul rastimp al domniei, apare in calitate de ctitor, continuator al activitatii inaintasilor. Marile ctitorii ale Tarii Romanesti, manastirile Cozia, Dealu, Bolintinul, sunt bogat inzestrate cu bunuri. La muntele Athos daruieste manastirii Zografu un ajutor anual de 3000 aspri si o suma egala manastirii Xeropotam. Ca fiu a lui al lui Mircea cel Batran , al doilea ca varsta dupa unii istorici, A. a avut trei frati: Mihail, Radu Praznaglava (Chelul) si Vlad Dracul. Prin politica desfasurata, A. reuseste sa asigure o anumita stabilitate Tarii Romanesti, sa o fereasca de transformarea in pasalac, in conditiile in care rezistenta activa nu era posibila. Bibliografie: Constantin C. Giurescu, Dinu C. Giurescu, Istoria Romanilor. ALEXANDRU II ALDEA (1574-1574)(1574-1577)-domnitorul Tarii Romanesti, fiul lui Mircea (15091510) si nepot al lui Mihnea cel Rau (1508-1509). A.II vine la domnie dupa mazilirea lui Petru cel Tanar cu numire de la Poarta. Pe plan intern, A.II pune noi dari asupra birnicilor, printre care vestita "oaie seaca", ce se platea pentru oile sterpe. A.II prezinta o activitate ctitoriceasca bogata. El ridica manastirea Radu-voda "din jos de Bucuresti" cu hramul Sfanta Troita. Inzestreaza manastirile de la Muntele Athos, Simopetra, Xenofon, Dochiariu, Xeropotam, ca si manastirea cu hramul "Schimbarea la fata", de la muntele Sinai. Bibliografie: Constantin C. Giurescu Dinu C. Giurescu, Istoria Romanilor, 2, Bucuresti, 1976, p. 32. 225225, 250-251; Petru Demetru Popescu, Basarabii, Bucuresti 1989, p. 171-174. ALEXANDRU CEL BUN (1400-1432 sau 1399-1431)-stralucit reprezentant al familiei domnitoare in Moldova a Musatinilor, om politic, diplomat de seama, bun gospodar al tarii. Fiu al lui Roman I si al doamnei Anastasia. A. organizeaza temeinic sistemul administrativ - teritorial, pe cel judecatoresc. Epoca lui A. cunoaste inflorirea culturii, in centrul vietii culturale A. aseaza activitatea religioasa nu numai ca act de ctitorie, dar si in cazul celorlalte domenii(administrativ, judecatoresc, militar) ea se structureaza ca sistem de gandire. Bibliografie: C. Auner, Episcopia de la Baia, in "Rev. Cat", IV (1915), p. 89-127; G. Baileanu, Dimitrie Cantemir despre condicile lui Alexandru cel Bun, in "Cronica", nr. 39, din 28 IX (1973), Iasi, p. 13; C. Bobulescu, Pentru pomenirea lui Alexandru cel Bun, Chisinau 1934, p. 29; Florin Constantin, Serban Papacostea, Tratatul de la Lublau (15 martie 1412)si situatia internationala a Moldovei la inceputul veacului al XV-lea, in "Studii", 5/7 (1964), p. 1129-1140. ALEXANDRU CEL RAU (1592-1593)-fiul lui Bogdan Lapusneanu si nepotul lui Alexandru Lapusneanu. Epitetul de "cel Rau" se dadea de obicei de catre boierii potrivnici domnitorului, dar in unele cazuri el se tragea si dintr-o proasta guvernare daunatoare pentru tara. A. asuprea rau pe supusii sai si facuse datorii pana la suma de zece povere de aur. A. domneste ca un tiran si chiar taie o serie de boieri complotisti. Urmareste chiar executarea banului Craiovei, Mihai Basarab. O latura pozitiva a domniei este legata de zidirea manastirii Prodomul de la muntele Sinai. Bibliografie: Constantin C. Giurescu Dinu C. Giurescu, Istoria Romanilor, 2, Bucuresti, 1976, p.325; Radu Popescu Voinicul, Istoriile domnilor Tarii Romanesti, p. 68-69; A. D. Xenopol, Istoria Romanilor din Dacia Traiana, III, De la moartea lui Petru Rares pana la Matei Basarab si Vasile Lupu, Bucuresti 1988. p. 40, 41, 126-128, 138, 376, 137. BASARAB I "CEL MARE"(1310-1352)-domnitor de prima insemnatate in istoria romanilor, deoarece el nu

Basarabii. fire mandra si ambitioasa. 190. D. 39-51. BOGDAN III-LEA CEL ORB (1504-1517)-fiul si mostenitorul la tron al lui Stefan cel Mare. meritand pe deplin epitetul de "cel Mare" pe care i l-a conferit istoria. a avut totusi o rodnica activitate ctitoriceasca. p. A. p.. 187. merita pe drept a fi considerat "Apusul de soare" al domnilor Basarabi. Bratianu. Bibliografie: D. 333. Iasi. Stefan Sorin Gorovei. in general o evolutie pasnica in relatiile domnului cu boierii. D. Trecute vieti de doamne si domnite. ctitor de asezaminte. Bibliografie: Gh. dar nestatornic reprezentant al familiei Bathory. 175. p. Gane. BRANCOVEANU. R. C. 176. El creeaza un stil al vremii cel "Brancovenesc" un stil de conceptie in modul cum a vazut dezvoltarea economica a tarii. B. II. IV. Cnezate si voievodate romanesti. militar si tactician. vol. p. B. 11 ani dupa sfarsitul ultimei domnii. Dubrovat. 377. Bucuresti 1980. de la Baia. este cel mai activ. la Curtea de Arges. prin intemeierea statului romanesc independent Moldova. p. eludarea altora sau manevrarea unor dregatorii in functie de politica sa. p. I. B. B. Rom. 370-375. continuand in felul acesta activitatea de tiparituri a lui Matei Basarab. 408-409. 186. Domnia lui B. . CONSTANTIN BASARAB (1688-1714)-care prezinta ca personalitate o structura care-l singularizeaza. Giurescu. Pregatirea acestui act si consolidarea lui in timpul scurtei domnii ni i-a dat si posibilitatea de a desavarsi organizarea politica a noului stat. Giurescu.. Bibliografie: C. V. R. om de cultura. Cantemir. Traditia istorica despre intemeierea statelor romanesti. asadar. vol. Intrucat Stefan a inceput a ridica biserica de la Reuseni. Guirescu. s-a straduit sa-l urmeze pe parintele sau si in actul ctitoricesc. 185. 380. Nesansa ei politica a fost aceea de a fi contemporan cu Mihai Viteazul. B. in cadrul caruia vointa si interesele domnului sunt preponderente. El a organizat statul intemeiat printr-un aparat de stat. B. I. Xenopol. SERBAN (1678-1688)-fiu al postelnicului Constantin Cantacuzino. vol. fiu al lui Cristofor Bathory si nepotul lui Stefan Bathory. A. LIV-LXII. B. Bibliografie: Sergiu Columbeanu. cei 13 ani de domnie ai lui B. 37. II. p. 238-239.reprezinta numai o domnie esentiala. este incoronata. din Dacia Traiana. BOGDAN I (1359-1365)-intemeietorul statului medieval al Moldovei si al dinastiei Bogdanestilor (Musatinilor). Musatinii. vol.p. Bucuresti. p. In jurul originii stemelor Principatelor Romane. care se va desfasura sub urmasi. in "Revista Istorica Romana" I. au cunoscut o. Ist. Pe plan intern. A doua porecla este mai potrivita. I. Constantin C. Evenimentele Cantacuzinilor si Brancovenilor. In unele izvoare B. A. A reusit sa puna la punct un sistem de guvernare. 72-76.. vede aceasta marire sub sceptrul imperialilor si al lui Rudolf al II-lea. martir al neamului romanesc. 178. moare la 1613. a conceput factorul politic. 1931. care nu a putut accepta situatia de vasal al lui B. prin modificarea anumitor functii. Academia Domneasca. 1971. -domnitor vestit. A. 9. Initiaza talmacirea in romaneste a mai multor carti bisericesti. 69-72. 65-91. Xenopol. C. Dinu C. 261. CANTACUZINO. infiinteaza la Bucuresti cursuri de invatamant superioara. Trecute vieti de doamne si domnite. 1973. Roman si Voronet. care devine prima mare necropola a Moldovei dupa ce a lui Dragos. care a urmarit cresterea puterii sale. 59. vol. 31. Este ctitorul Bisericii de la Radauti.C: Giurescu. Giurescu. a terminat constructia. T. Gane. 2. Putna. in 1365. 220-223. B. Gane.. I. inscrisa pe 6 ani. Petru Demetru. prin felul cum a actionat asupra oamenilor compuneau societatea. 15. diplomatic intr-o stransa legatura. 260. deoarece era lipsit de vedere la un ochi. C. 186.. canonizat de biserica. A facut danii la Moldovita. 18. 178.. Bucuresti. B. 720. BATHORY SIGISMUND(1581-1597)(1598-1599)(1601)(1601-1602)-principe al Translvaniei. p. 203. Bucuresti 1878. p. I. Istoria Romanilor din Dacia Traiana. p. Trecute vieti de doamne si domnite. in Opere. Rom. 100. conducator. ci este un simbol al operei de intemeiere a unui stat romanesc. Trecute vieti de doamne si domnite. T. Bibliografie: Constantin C. vol. moare la 20 aprilie 1517si este inmormantat la Putna. de epoca si de stil in conducerea tarii.38-43. iar in altele "cel Chior". D. 1993. Dar aderarea la Liga Crestina viza ca tarile romane intrate in alianta antiotomana sa devina vasala principelui Transilvaniei . p. Dinu C. om politic si diplomat. Bibliografie: C. 162. -intemeietor de tara si dinastie. a doua mare necropola a Moldovei dupa cea de la Radauti. 189. Gane. om politic si diplomat. apare ca "cel Orb". Ist. ctitor de asezaminte. 191.

Trecute vieti de doamne si domnite. membru al Academiei din Berlin. 87.. Giurescu. Vine la domnie in conditiile in care Imperiul Otoman a ocupat cu proiectatul razboi vizand Principatul Transilvaniei si Imperiul Hasbsburgic. CONSTANTIN (1685-1693). p. D. Petru Demetru Popescu. IV. T. domn fanariot. . 412-426. A. D. judecator drept. Giurescu. Ist. DABIJA-VODA (1661-1665). 100. Giurescu. p. 413. 713. grec de origine. avea menirea de s se ocupa de chestiunile edilitare (poduri. Meritul lui C.C. DAN I (1383. cinstit si la minte asezat. Bibliografie: D.R T. Rom. D. regularizarea cursului Dambovitei). I. poliglotul. Rom. IOAN(1812-1818). carturarul cu renume mondial. 115-118. filosoful. Bistret si jumatate din Toporna. telepizlicurile (vicleniile. pe femeile de moravuri usoare (birul femeilor rele). 465. DAN AL II-LEA (1420-1431). Balta. 111-141. 490. 222. Basarabii. A. CARAGEA. Giurescu. Ist. p. DIMITRIE (1693) (1710-1711). era cinstit si de treaba. 22. Gane. Giurescu. numai nu era om prost. filosof. domnitor al Moldovei intre anii 1710-1711. savant cu renume european. A. Ist. Rom. p.A. C. nu avea multa carte.C. Era inteligent. Giurescu. D. Bibliografie: C. istoric.C. I. poetul cu spirit renascentist. prefacatoriile) nu le iubea. chipes. nu era un om cultivat. 258-266. ANTIOH (1695-1700)(1705-1707). T. Xenopol. p. la vechile dari adauga dari noi. El ispraveste ctitoria parintelui sau de la Tismana. 711.domnitor fanariot in Tara Romaneasca. R. Giurescu. aplecat spre treburile domniei. din D. spre partea celor rai era strasnic sa nu greseasca fiestecine si fara de vreme cu dansul. p. Giurescu si C. era credincios la juramant si-si tinea cinstit vorba". Cand vine la domnie. II. Gane. introduce pentru intretinerea podurilor un organ special numit "vornicia podurilor". om politic si diplomat. ca si ale tarii. era vanator si slujitor bun. T. minciunile. Principalele scrieri: Descrierea Moldovei. 467. A batut si bani de arama la Suceava.C. A fost rodnic pe linia actului ctitoricesc. boier moldovean. D. p. C. 409. Donat. creator multilateral. alinierea si curatirea ulitelor din Bucuresti. vol. CARAGEA. 21. 93-94. Gane. II. Bibliografie: I. IV. Bibliografie: C. ca domnitor. In tara bantuiau talharii. ce de pilda pe puscariasi (birul temnitei). 708. a constat in lupta pe care a dus-o pentru a pune capat tuturor faradelegilor. 470. fiu al lui Dan I. D. 2. vol. 258. umanist si erudit. A. Pe plan politic si administrativ se cunoaste o fructuoasa activitate de organizare a statului. 290. din Dacia Traiana. 389. promoveaza o politica de fiscalitate excesiva. 14.CANTEMIR. C. geograf.. important la tronul Moldovei. El a luptat statornic pentru libertatea tarii. C. I. mare la trup. p. A. 413.A. Giurescu si C. Pe plan intern termina manastirea Barnova. cult. ca personalitate culturala. CANTEMIR. incaputa de Miron-Voda Barnovski. Giurescu. Atitudinea lui si unele biruintele repurtate in luptele duse si-au gasit ecoul in folclorul suddunarean. Rom. din familia Caragea. polonii atacau mereu Moldova. C. Resedintele celei dea a doua Mitropolii as tarii Romanesti. 425. ci numai strictul necesar. un oboroc anual. nu era prea carturar. NICOLAE (1782-1783). care jefuiau la drumul mare. in "Arhivele Olteniei". El insusi a tradus din italieneste in greceste opt comedii ale lui Carlo Goldoni.R. CANTEMIR. Introduce . D. din Dacia Traiana. C.C. Xenopol.412-426. I. 229. Xenopol. unde i se da calificativul de "cel viteaz". fiul lui Radu I si fratele mai mare al lui Mircea cel Batran.. T. Bibliografie: C.. p. 2.. literatul. Bibliografie: D. Rom. R. C. Ist. dar mai ales. Hronicul vechimii romano-moldovlahilor. pretuia literele si artele. cismele.p. precum si alte venituri. 8.. Bibliografie: C. Trecute vieti de doamne si domnite. istoricul. p. Giurescu. la avere nu era lacom. C. Aceasta dregatorie dispunea de fonduri apreciabile provenind dintr-o taxa pusa pe marfurile care intrau in oras. D. Ist. Istoria ieroglifica. fiul mai mic al lui Constantin Cantemir si frate cu Dimitrie Cantemir. fiu mai mic al lui Constantin Cantemir. C. 256. 257. p. p.. 86. I. Cronicarul Ion Neculce ni-l prezinta astfel: "era om tanar ca de 20 de ani. tatarii faceau parjol in tara. T. 84-86. 173. p. vol. domn al Tarii Romanesti. Trecute vieti de doamne si domnite. R.1386).

Centrul puterii lui Glad era la Cetatea Curvin. unde ar fi putut crea o prima necropola voievodala. 185. I. Constantin C. DUCA. 196.mare voievod roman. 5-18. 46-47. Camil Muresanu. p. 104-111. 340. 37. 1955. In traditia populara e considerat intemeietor al Moldovei al "Moldovei Mici" ca reprezentant al primei etape de formare a statului independent moldova. 423. Bibliografie: Stefan Sorin Gorovei. Bucuresti. ION VODA . A intrat in constiinta contemporanilor ca cel mai de seama luptator antiotoman. 256. in aceasta prima faza. Iancu de Hunedeara. nascut in insula Samos. Musatinii. P. Xenopol. 12. Voievodul Glad stapanea peste un teritoriu intins. Rom. Giurescu. 148. Rom. sau "cel Viteaz". 221.. Columbeanu. Cnezate si voievodate romanesti. Giurescu. Giurescu. "Moldova era intemeiata. T.primul descalecator maramuresan. Bibliografie: S. Dupa domnia acestuia ajunge boier mare si cu ranguri. p. p. GHEORGHE (1668-1672)(1678-1683)(1678-1683) si o domnie in Muntenia (1673-1666). A. situatie conjuncturala cea mai frumoasa pagina din domnia sa in Moldova (1572-1574) este legata de lupta .. in timp ce habsburgii a maririi lor necontenite. Bibliografie: S. 160. 58. Giurescu. Giurescu si C. p. 1974. a luat domnia cu ajutorul turcilor. Rom. D. 54-67. Cnezate si voievodate romanesti. 63-66. D. 291. Visa cucerirea Chiliei si Cetatii Albe.Grigore Ureche. Stapanirea lui Gelu se situeaza la sfarsitul secolului al IX-lea (896). Ist. 294. vol. C. cuprins intre Dunare si Mures.. p. Giurescu. Bibliografie: Mihal P. Gane. I. p. GLAD -este al treilea mare voievod al romanilor in perioada primelor alcatuiri statale romanesti si a luptei de rezistenta impotriva expansiunii maghiare spre meleagurile locuite de stravechime de stramosii romanilor. Bibliografie: D. Ist. A doua domnie se explica prin faptul ca pentru reusi la tron. Dan. Bucuresti. p. DESPOT-VODA (1561-1563). in regiunea Somesurilor avand ca centru al puterii sale cetatea Dabaca. Bibliografie: Constantin C. nu se poate sti. Rom. Un stegar al luptei antiotomane. Bibliografie: Constantin c. Dragos-Voda. Xenopol. 431. infranti sub zidurile Vienei. 422. Dinu C. 1976. din Dacia Traiana. p.C. p. Iancu reprezinta unul dintre cel mai importanti luptatori antiotomani. Duca Gheorghe plateste mari sume de bani Portii. Contributia lui Iancu in istoria universala este aceea de a fi intarziat latirea imparatiei otomane pana cand alte forte se vor ridica impotriva ei. GELU. p. dar nu se stie cat a domnit si cand si-a sfarsit domnia. Giurescu. 1973. vol. Letopisetul Tarii Moldovei. DRAGOS-VODA (1352-1353). Prima domnie a lui D. D. 436. A treia si ultima domnie a lui in Moldova corespunde cu asediul Vienei. Bucuresti. statornicirea din nou a hotarului Moldovei la Dunare. D. infiinteaza o institutie de cultura "Scoala de la Cotnari". I. R. D. 14. 293. C. 464. Ist. Trecute vieti de doamne si domnite. Desi a condus putin voievodatul traditia il aseaza si in postura de ctitor. 88-93.. domnul "Moldovei Mici" cu conducerea marcii a fost insarcinat voievodul romanilor din Maramures..care mai este numit "cel Cumplit". dar de origine greaca.boier moldovean. IANCU DE HUNEDOARA -este cel mai insemnat voievod roman al Transilvaniei (1441-1456). in Moldova tine cateva luni si se caracterizeaza prin lupte pentru mentinerea tronului. A. razboi deschis impotriva otomanilor. T. In istoria romanilor. El reprezinta simbolul luptei si jertfei pentru apararea pamantului strabun. Ist. ci depinzand. 412. Constantin C. 412. stapanind in Podisul Transilvaniei. 290. 289. Iancu de Hunedeara. I. C. 99.p. reluarea posesiunilor din Transilvania. domnia sa si in Tara Romaneasca. Ist.. vol.Iacob Heraclit Despotul era grec de origine. IV. Bucuresti. Dar scoala era a protestantilor si conducatorul ei era a protestantilor si conducatorul ei era invatatul Ioan Sommer. Giurescu. 261. de regele Ungariei". dar nu ca stat independent. p. 153. cand turcii. 469. T. A. din D. Columbeanu. 288. Giurescu. C. 2. R. 23-44. Giurescu. 260. Rom. cunosc inceputul decaderii lor . atribuindu-i construirea unei bisericute de lemn la Volovat sau la Baia. Domn al Moldovei. care in conditiile secolului al XVI-lea putea insemna o reforma pe linia anticiparii societatii moderne. 708.pentru prima data in Moldova darea "pogonaritul de vii". 186. nascut in Rumelia si crescut de mic in casa lui Vasile Lupu. C. Gelu domneste in perioada de inceput a expansiunii statului feudal maghiar creat in pusta Panoniei de catre triburile asiatice de origine fino -urica. D.

Cluj. pentru independenta tarii. LUPU VASILE.este unul dintre cei mai insemnati domnitori ai Moldovei (1552-1561) (1564-1568). se adauga o noua reforma fiscala. cu elemente credincioase. Isi concentreaza spiritul gospodaresc si edilitar. Musatinii. I. In calitate de gospodar. al celui care cu pretul vietii a aparat libertatea pamantului strabun. Trecute vieti de doamne si domnite. 34. care a continuat reformele tatalui sau. p. Ist. 2.. 33-77. Bibliografie: Stefan Andreescu. Despre domnia lui Latcu se cunosc putine lucruri. Targoviste. LAPUSNEANU. p. Batalia de la Finta.. Xenopol. De numele lui Ion Voda este legata opera de reorganizare a invatamantului in Tara Romaneasca. 249-260. Mostenirea lui Mihai Viteazul la mijlocul veacului XVII. Domnitorul stimuleaza dezvoltarea comertului: ridica un han in muntii Campulungului pentru a servi odihnei calatorilor. Costantin C. Bucuresti. unul dintre cei mai insemnati domnitori fanarioti reformatori. C. Explicatia consta ca la acea data. V. p. manifesta grija pentru ca schimburile de bani ale negustorilor moldoveni in Transilvania sa fie echilibrate. D.Napoca. LATCU.domn al Moldovei (1799-1801). 1935. 39. 38. Ratiunea dominanta. Giurescu. Bejenaru.a fost unul dintre cei mai de seama voievozi romani. 289. D. Gane. 1942. p. In politica interna Ion Voda incepe sa domneasca in chip intelept. 21. MAVROCORDAT. Virgil Gandea. V. MATEI BASARAB. II. Matei de tanar fire energica si ocupa dregatorii insemnate: postelnic. Ist. fiu al lui Alexandru Ipsilanti. 45. 14. Constantin C. Giurescu. Cea mai de seama dintre ctitorii este cea de trei Ierarhi (Iasi). stabileste iarmaroacele la anumite serbatori ale anului. mestesugurile si comertul. T. IPSILANTI. al demnitatii ostasesti. Va ramane in istoria romanilor drept chipul tragic. Giurescu. I. 228-253. p. paharnic. ALEXANDRU. 85. cele doua puteri europene vecine. p. A. 28-29. Ion Voda. T. In ordinul din 8 mai 1803. Pe plan intern activitatea lui Lupu este extrem de fructuoasa. 95-99. El contribuie prin acte de valoare nationala la apropierea societatii romanesti de epoca moderna. p. fiul natural al lui Bogdan al III-lea cu Anastasia din Lapusna. acordandu-se si unele si unele scutiri de impozite. 13. Iasi. C. prin sporirea instantelor si alcatuirea uni cod de legi "Pravilniceasca Condica a lui Alexandru Ipsilanti".. Bibliografie: Constantin C. ALEXANDRU. C. Bibliografie: C. IPSILANTI. Ungaria si Polonia. Lui Lupu i se datoreaza ridicarea unui numar de lacasuri.. Bibliografie: N. cu insusiri intelectuale. Un nedreptatit: Alexandru Lapusneanu. 1971. Viata economica a Moldovei cunoaste si anumite innoiri. IV. Bibliografie: C. 44. isi disputau suprematia in regiunea aflata la est de Carpati. 291-322. CONSTANTIN.(1365-1373). p. Rom. cu gust rafinat fasa de frumos.a fost stralucit domn al Moldovei (1634-1653). continua reformele parintelui sau sau pe unele le intretine cat mai bine. 237. Ipsilanti fixa sistemul de lucru al podarilor. Bibliografie: I Anastasiu. In prima domnie. fiul lui Bogdan I Intemeietorul. Iasi. A infiintat un episcopat catolic la Siret(1371). Ion Burtea. Domn al Tarii Romanesti (16321654). 1985. Gane. care bat recordul ca numar in arhitectura romaneasca. CONSTANTIN. A doua domnie se desfasoara sub ocupatie tarista. Rom. Giurescu. Nicolae Iorga. 1974. domnitorul trece la catolicism. p. din T. Gane. El s-a ocupat statornic de inflorirea vietii economice si de actul ctitoricesc. C. Bucuresti. domn al Tarii Romanesti (1802-1806) (18061807). Stefan Sorin Gorovei. 1912. A avut cele mai multe domnii: sase in Tara Romaneasca (1730) (1731-1733) (1735-1741) (1744-1748) (1756-1758) (1761-1763) si patru in . Istoria Basarabiei. Politica externa a lui Alexandru Lapusneanu. s-a ingrijit de progresul material: puna in valoare productia agricola. apoi mare aga. 224-248. Rom. Era cunoscator al limbii grecesti. Gane. V.domn fanariot. p. El a imbratisat catolicismul. o noua organizare judecatoreasca. V. reactiveaza exploatarea minelor de arama si fier din Oltenia. Dovedind simt realist. 1979. Canalul lui Alexandru Voda Ipsilanti. a avut doua domnii in Tara Romaneasca (1774-1782) (17961788). T. II. Bibliografie: Dinu C. al doilea in grad dupa marele spatar. dar si un domn cultivat. Giureescu. Ion Voda cel Viteaz. Bucuresti.antiotomana. socotind ca primul act necesar era intocmirea unui sfat domnesc nou ("la domn nou sfat nou"). Ist. p. sentimentul filantropic si aplecat spre cultura in Tara Romaneasca..era fiul lui Nicolae Mavrocordat.

Bucuresti. Craiova. Acorda atentie si elementului militar. Meritul exceptional al lui Petru este acela de a fi fost primul roman care a facut cunoscut poporul sau. domnul tuturor romanilor (1600). Bibliografie: Pavel Chihaia. cu centrul la cetatea Biharea. Ist. domnia si aventurile sale. in domeniul legislativ manifesta grija pentru stabilirea unui mod de judecata pe intreg teritoriul tarii. sociala.domnul Tarii Romanesti (1593-1601). Pune accent pe organizarea militara si pe intarirea oastei Tarii Romanesti. Viata. Bucuresti. p. 1976. au incercat sa reediteze unirea romanilor.face parte dintr-o familie boiereasca don Moldova. Stoicescu. Creeaza elementele unui aparat de stat complex. p. Petru Demetru Popescu. astfel incat sa evite certurile daunatoare dintre boieri si sa redea Moldovei linistea atat de necesara pentru refacere. in conditiile in care Imperiul Otoman cauta sa slabeasca puterea de rezistenta a statului. cultura si traditiile vechi de pe meleagurile Dunarii pana departe. IX-lea impotriva expansiunii maghiare. Relatiile agrare din Tara Romaneasca in sec.este domn al Moldovei (1574-1577) (1578-1579)(1582-1591). atribuie mare insemnatate diplomatiei. De la Negru-Voda la Neagoe. p. 1512-1521. Este foarte insemnat actul ctitoricesc. Petru Cercel. administrativa. 1973. Glad) si care au condus lupta de rezistenta si da aparare a teritoriilor transilvane la sfarsitul sec. I. RACOVITA. act ireversibil. 1985. Bibliografie: C Gane. 1986. la XVIII-lea. MENUMORUT . Bucuresti. MIHAI VITEAZUL. Radu-Stefan Ciobanu. Voievodul stapanea peste Tara Crisurilor. Ramane mai ales prin actul de cultura. Curteni si slujitori. Cartojan. PETRU CERCEL. Bucuresti. Bibliografie: Sergiu Columbeanu. NEAGOE BASARAB -domn este una dintre cele mai ilustre prezente ale evului mediu romanesc. Gelu. Bucuresti. Aparuse in domnia Moldovei de doua ori inainte de domniile fanariote (1703-1705)(1707-1709).n-a mai putu gandi unirea fara uriasa lui personalitate. Este ctitorul manastirii Galata. N. 1972. Contributie la istoria armatei romane. Rom. Cnezate si voievodate romanesti. Bibliografie: Fl. Constantin Mavrocordat.domn al Moldovei (20 august 1749-22 iunie 1753) (8 februarie 1]756-2 martie 1757) si domn al Tarii Romanesti (22 iunie 1753-8 februarie 1756) (9 martie 1753-1764). Familia lui Mihai Viteazul. Dinu C. Face reparatii la biserica Sfantul Gheorghe. Izvoarele istoriei romanilor. Neagoe Basarab. prin care hotaraste ce chirii .a fost unul dintre cei mai insemnati domnitori romani (1583-1585). fara palosul sau securea lui ridicata spre cerul dreptatii. la promovarea comertului Tarii Romanesti. A realizat in practica istorica un vis si urmasii sai. Pe plan intern Neagoe Basarab contribuie la dezvoltarea economica. Iorga. Racovita da hrisovul din 9 martie 1754. 45-51. culegere de studii.Moldova (1733-1735) (1741-1743)(1748-1749) (1769). Idem. Somes sau Mures. A adopta un sir de reforme: fiscala. in "Mihai Viteazul". adica a unei tari de inalta cultura". CONSTANTIN. Bucuresti. 171-179. 1941. Aflat la prima sa domnie in Tara Romaneasca. 26-60.spunea N. fara chipul lui de o curata si desavarsita poezie tragica". 2. p. "Nici un roman . Trecute vieti de doamne si domnite. Bibliografie: Al. intr-o formula sau alta. PETRU SCHIOPUL. 308-309. sa organizeze armata. Basarabii. 311-314. Bibliografie: Stefan Andreescu. Conceptia politica generala a lui Racovita a fost aceea de fi bine cu toti (mari si mici). 1968. 1975. Constantin. Se dovedeste a fi gospodar. Bucuresti. PopaLiseanu. RACOVITA. fapt subliniat de cronicarul Petru Depasta ce scrie o cronica intitulata Constantin -Voda sau scrisoarea faptelor vrednice de pomenire intamplate in Dacia sub Constantin Mavrocordat.este unul dintre cei mari voievozi pomeniti de Anonzmus in cronica sa (Menumorut. intaririi capacitatii de lupta a Tarii Romanesti. 99-107. Giurescu.. intre raurile Tisa. domnul primei uniri a romanilor. Politica sa interna cunoaste si acte insemnate. G. MIHAI. p.Basarab. M. Ramane in fata romanilor primul Restitutor Dacicae al neamului romanesc. infiintand un corp de diplomati instruiti la nivelul diplomatiei europene din ace vreme. unde spune: "Constantin Mavrocordat a vrut sa faca din Tara Getilor o imagine a Helladei.

Are doua domnii. 213. Rares incearca o politica de echilibru. Cel mai insemnat aspect al domniei este viata culturala. Trecute vieti de doamne si domnite. domn al Tarii Romanesti. Bucuresti. Petru Demetru Popescu. p. T. Adept al politici de pace. 1923.supranumit Radu Voda cel viteaz a fost un redutabil domn Basarab ostean.. Din porunca lui Radu s-au ridicat. Constantin C. domnia lui Radu a constituit o epoca istorica. la Tismana. Scopul urmarit era potolirea opozitiei. Rom. calitati menite sa confere. nemeritat. Gane. p. Giurescu. Dinu C. Radu de la Afumati.domn al Tarii Romanesti (1377-1383). 187. Bratianu. Bibliografie: C. R. in vremuri tulburi. RADU DE LA AFUMATI.domn al Tari Romanesti (1462-1475). cu mici intreruperi. 194. agricultura. RADU CEL FRUMOS. Radu I-er Basarab. I.. IV. Valenii de Munte. 218. Constantin C. 2. In rastimpul domniei Radu promoveaza o consecventa politica filoturca. pentru a face fata pretentiilor Portii. Imperiul Otoman si statul maghiar. fiu a lui Petru Rares. Bibliografie: G. Este infrant la Soci.domnul Tarii Romanesti (26 ianuarie 1764-18 august 1765). Paralel reafirma alianta cu Ioan Sigismund Zopolya. Bucuresti. Giurescu. domnind in Tara Romaneasca (1522-1529). Desi scurta. Bibliografie: Stefan Andreescu. L' expedition de Louis I-er de Hongrie contre le prince de Valache. Tara este supusa din nou la dari grele. Din cetatile de scaun ale Tarii Romanesti.. Radu de la Afumati. Rom. mineritul si comertul. Activitatea esentiala se desfasoara in prima domnie. en 1377. el participa la expeditia otomana din 1462 cu 4000 de calareti munteni. razesi. II. Vodnau si scos din domnie. T. stabilitate si ordine interna. Pe plan extern.urmeaza sa ia biserica Domneasca de la cei care au pravaliipe locul ei de pe ulita Boiangiilor. RARES PETRU . Nicolae Iorga. in mahalaua Sf. 1974. mestesugurile. RADU I. s-a ingrijit de realizarea relatiilor cu boierii si in exterior cu vecinii. fiu al lui Vlad Dracul si frate cu Vlad Tepes. actul ctitoricesc. RARES STEFAN . pentru a rezolva problemele Moldovei in Transilvania. Bibliografie: Pavel Chihaia. V. Continua activitatea de batere a minedelor. fratele mai mic a lui Constantin Racovita isi inaugureaza domnia prin taierea a doi boieri: Stefanache Cremidi si Iordache Bajescu. avand aceleasi destin tragic. asociat la domnie cu acesta. rege ales al Ungariei. 142-150. in primul rand de activitatea comerciala. B. 195. Prosperitatea economica se poate urmari pe plan social. RACOVITA STEFAN. ILIAS. . il aseaza in cartea de aur a vitejiei romanesti. Ist. 200. fiu al lui Petru Rares. Bibliografie: C. unde continua orientarea spre paturile mijlocii ale societatii (mica boierime. RADU CEL MARE. p.domn al Moldovei (septembrie 1546-iunie 1551). Ist. RARES. 206. 202. 186. Giurescu. orientandu-se spre Ferdinand de Habsburg. 1969. 58. 26-28. p. p. Bucuresti.1925. Se preocupa de inflorirea economica a tarii. fapt care determina pe Stefan cel Mare sa organizeze expeditii de inlocuire a lui Radu cu un domn prieten. 169. 191.domn al Moldovei (1527-1538)(1541-1546) este cel vrednic dintre urmasii lui Stefan cel Mare si al Mariei Rares din Harlau (Rarasoaia). fiu al lui Nicolae Alexandru Basarab si frate cu Vlaicu -Voda. Se preocupa de dezvoltarea vietii economice. 370. 16. 120. A dovedit spirit de gospodar si a fost om chibzuit. targoveti). o biserica si chilii de zid. in 1378. 1980. p. II. 190.. Gheorghe Vechi. Palade. la 26 august 1548. vine mai tarziu la domnie. Contributia lui Radu la apararea Tarii Romanesti de a nu fi transformata in pasalac. p. asemanatoare ca durata cu cea a lui Mihai Viteazul. stradaniile celor 20 de batalii pe care le-a condus cu pricepere. 142-150. fagaduind regelui polon ajutor in fata dusmanului si renunta la orice drept asupra Pocutiei. 46-76. Restutio Daciae. pune in valoare bogatiile si sprijina ramurile de traditie.domn al Moldovei (1551-1552).este o stralucita prezenta in scaunul Tarii Romanesti (1495-1508). Giurescu Dinu C. 193. 64-69. Gane. P. Favorit al sultanului Mehmed al II-lea. I. I. incheie mai intai un tratat cu Polonia (noiembrie 1546). Ploiesti.

256. B. p. A. I.. 253. Constantin C. Incepatorul in domnie a fost insa Mihai Sutu. El confirma scutirea de dari a celor zece oameni care lucrau la gradina de la chioscul lui Mavrogheni "pentru lucru gradinei de la cismeaua apelor ot zoodopighi"(izvorul tamaduirii) si pentru paza si curatenia de sus si de jos. 370. 331. El organizeaza o puternica expeditie asupra lui Stefan I. I. Caimacamia lui S. I. 101. I. R. 102. pentru a evita nemultumirile si razvratirile. R. T. Giurescu. unificator. Fiu natural al lui Alexandru cel Bun. p. Bibliografie: Constantin C.a fost domnul moldovei (1538-1540). prin forta domnia. 15.. Dar Stefan i-a smuls lui Ilias I. p. 248. O pondere deosebita o are politica lui Stefan de intarire a autoritatii domnesti (puterea centrala) impotriva marii . Pe plan extern actioneaza fidel liniei impuse de Poarta. Musatinii. Giurescu. II. in timp ce S. simbol al limbii antiotomane a romanilor si crestinatatii. p. cu ajutorul regelui Poloniei. impreuna cu Ilias I) (1442-1444-1445. A. in Tara Romaneasca (1787-1792) cand trupele austriece au operat pe teritoriul Tarii Romanesti. Constantin C. Acest fapt starneste supararea regelui Ungariei. SUTU. Bibliografie: Constantin C. Vladislav al II-lea Iagello al carui vasal credincios a fost. R. 457-476. 141. SUTU MIHAI. 215. 347. STEFAN AL II-LEA. Mai mentine in sfat si pe unii dregatori ai lui Petru Rares.domn al Moldovei (1433-1435) (1435. Dinu C. vine in Moldova si este caimacam (loctiitor de domn). 252. 351. 235. acorda privilegii negustorilor autohtoni. Giurescu. p. organizeaza sistemul vamilor. Stefan ajuta pe poloni impotriva tatarilor. Giurescu. p. Guirescu. se desfasoara in perioada 20 iunie-18 august 1802. Stefan era considerat de fratele sau vitreg bastard si deci.. <>Bibliografie: C.. Dinu C. Dar in batalia de la Worskla Stefan I si-a pierdut viata. isi desfasoara domnia din Moldova ca apoi sa revina in ultima domnie din Tara Romaneasca. gospodar. sprijinitor al culturii. Urmeaza domnia lui Alexandru Moruzzi. ilustru si priceput strateg. T. Luand domnia Stefan obtine functia de portar al Sucevei.. insemnat ctitor de asezaminte. B. Stefan contribuie la inchegarea unui sistem de actiuni in domeniul comertului: controleaza marile drumuri comerciale si orasele care s-au dezvoltat de-a lungul lor. 36-37. A. in 1538. STEFAN CEL MARE. Dinu C. Musatinii. dar ii sine sub observatie prin intermediul a opt dregatori credinciosi. A doua domnie a lui S. R. 156.este domn fanariot si are trei domnii in Tara Romaneasca (6 iulie 1783-martie 1786) (martie 1791-decembrie 1792) (8 octombrie 1801-10 mai 1802) si are o singura domnie in Moldova (30 decembrie 1792-25 aprilie 1795). impreuna cu Petru al II-lea (1445-1447). Giurescu. Stefan Sorin Gorovei. cat si a celor din Brasov si Liov (Polonia). 299. Inainte de a deveni domn in Tara Romaneasca Sutu a avut o scurta domnie in Moldova (28 iunie 1801-29 septembrie 1802). Stefan Sorin Gorovei. Dupa aproape patru ani. 330. p. 701. V. Ia masuri confesionale: persecutarea ereticilor (intelegand prin acesta pe mahomedani si pe luteranii din Moldova).El cere lui Ferdinand de Habsburg sa-l sustina material pentru a intretine un corp de oaste (mercenari). 105. Bibliografie: Constantin C. T. unul dintre sefii actiunii de tradarea lui Petru Rares. Oastea ungara este infranta. I. 298. Fata de polonia este adoptata politica de renuntari. Gane. V. Giurescu. sprijinea meseriile si negotul. 208..1442. Stefan Sorin Gorovei. comandant de oaste. 442-456. 325. T. 702. Giurescu. care avea si el pretentii de suzeranitate asupra Moldovei.este domnul Moldovei (1394-1399). spre podoaba si mangaierea privelei de obste". II.. p. 274-275. Se suie pe scaun dupa moartea lui Roman I. Este fiul lui Nicolae Sutu si care era frate cu Mihai Sutu. Era fiu al lui Stefan cel Mare. T. A. pe Mihul. da un hrisov prin care specifica statutul breslei sau "cumpaniei" lipscanilor. Sigismund de Luxamburg. Armatele regelui trec muntii si asediaza cetatea Neamtului care insa rezida eroic. Bibliografie: C. S. Giurescu. Dinu C. Musatinii. Gane. 316. 1433. om politic si diplomat stralucit. Giurescu. 52-56. 93-96. Bibliografie: Constantin C. Dupa ultima domnie in Tara Romaneasca. I. ALEXANDRU. T. 196. STEFAN I.. p.este ultimul domn fanariot din Tara Romaneasca.(1457-1504). 331. 699. ca frate sau nepot al lui Petru I si Roman I. 701. p. 329. p. fara drept de a domni. STEFAN LACUSTA . 293.

. Stefana largit baza sociala a puterii domnesti (fortele de sprijin) creand o baza materiala pentru acestea.boierimi care ajunsese sa domine politica statului. Intareste sfatul domnesc cu oameni de incredere.