Personalitati

Amplasarea este in ordine alfabetica ANTHUM (ONTHUM) (1008-1018)-voievod asupra unei puternice formatiuni politice in Banat. A. era fiu sau nepot al lui Glad, prin care se inrudea cu familia lui Menumorut. Statul lui A. era bine organizat. Voievodul avea in jur familiile cavalerilor si nobililor, oameni bogati, posesori de pamanturi intinse curti, herghelii de cai si turme de oi si supusi aflati in slujba acestora. El isi baza puterea pe forta economica a cavalerilor sai, pe un sistem de taxe vamale aplicat sarii care era transportata pe Mures spre Regatul Ungariei, pe taria militara a armatei de cavaleri si soldati si pe stransa colaborare cu biserica. A. a fost un om politic, conducator militar si diplomat. Intretinea relatii politice, diplomatica si de alianta cu Bizantul. Bibliografie: Stefan Pascu, Voievodatul Transilvaniei, vol. I, Cluj 1972, p. 36, 51, 62-66, 478, 518; Sergiu Columbeanu, Cnezate si voievodate romanesti, Bucuresti, 1973, p. 56-59, 65. ALEXANDRU I ALDEA(1431-1436)-fiul lui Mircea cel Batran. In scurtul rastimp al domniei, apare in calitate de ctitor, continuator al activitatii inaintasilor. Marile ctitorii ale Tarii Romanesti, manastirile Cozia, Dealu, Bolintinul, sunt bogat inzestrate cu bunuri. La muntele Athos daruieste manastirii Zografu un ajutor anual de 3000 aspri si o suma egala manastirii Xeropotam. Ca fiu a lui al lui Mircea cel Batran , al doilea ca varsta dupa unii istorici, A. a avut trei frati: Mihail, Radu Praznaglava (Chelul) si Vlad Dracul. Prin politica desfasurata, A. reuseste sa asigure o anumita stabilitate Tarii Romanesti, sa o fereasca de transformarea in pasalac, in conditiile in care rezistenta activa nu era posibila. Bibliografie: Constantin C. Giurescu, Dinu C. Giurescu, Istoria Romanilor. ALEXANDRU II ALDEA (1574-1574)(1574-1577)-domnitorul Tarii Romanesti, fiul lui Mircea (15091510) si nepot al lui Mihnea cel Rau (1508-1509). A.II vine la domnie dupa mazilirea lui Petru cel Tanar cu numire de la Poarta. Pe plan intern, A.II pune noi dari asupra birnicilor, printre care vestita "oaie seaca", ce se platea pentru oile sterpe. A.II prezinta o activitate ctitoriceasca bogata. El ridica manastirea Radu-voda "din jos de Bucuresti" cu hramul Sfanta Troita. Inzestreaza manastirile de la Muntele Athos, Simopetra, Xenofon, Dochiariu, Xeropotam, ca si manastirea cu hramul "Schimbarea la fata", de la muntele Sinai. Bibliografie: Constantin C. Giurescu Dinu C. Giurescu, Istoria Romanilor, 2, Bucuresti, 1976, p. 32. 225225, 250-251; Petru Demetru Popescu, Basarabii, Bucuresti 1989, p. 171-174. ALEXANDRU CEL BUN (1400-1432 sau 1399-1431)-stralucit reprezentant al familiei domnitoare in Moldova a Musatinilor, om politic, diplomat de seama, bun gospodar al tarii. Fiu al lui Roman I si al doamnei Anastasia. A. organizeaza temeinic sistemul administrativ - teritorial, pe cel judecatoresc. Epoca lui A. cunoaste inflorirea culturii, in centrul vietii culturale A. aseaza activitatea religioasa nu numai ca act de ctitorie, dar si in cazul celorlalte domenii(administrativ, judecatoresc, militar) ea se structureaza ca sistem de gandire. Bibliografie: C. Auner, Episcopia de la Baia, in "Rev. Cat", IV (1915), p. 89-127; G. Baileanu, Dimitrie Cantemir despre condicile lui Alexandru cel Bun, in "Cronica", nr. 39, din 28 IX (1973), Iasi, p. 13; C. Bobulescu, Pentru pomenirea lui Alexandru cel Bun, Chisinau 1934, p. 29; Florin Constantin, Serban Papacostea, Tratatul de la Lublau (15 martie 1412)si situatia internationala a Moldovei la inceputul veacului al XV-lea, in "Studii", 5/7 (1964), p. 1129-1140. ALEXANDRU CEL RAU (1592-1593)-fiul lui Bogdan Lapusneanu si nepotul lui Alexandru Lapusneanu. Epitetul de "cel Rau" se dadea de obicei de catre boierii potrivnici domnitorului, dar in unele cazuri el se tragea si dintr-o proasta guvernare daunatoare pentru tara. A. asuprea rau pe supusii sai si facuse datorii pana la suma de zece povere de aur. A. domneste ca un tiran si chiar taie o serie de boieri complotisti. Urmareste chiar executarea banului Craiovei, Mihai Basarab. O latura pozitiva a domniei este legata de zidirea manastirii Prodomul de la muntele Sinai. Bibliografie: Constantin C. Giurescu Dinu C. Giurescu, Istoria Romanilor, 2, Bucuresti, 1976, p.325; Radu Popescu Voinicul, Istoriile domnilor Tarii Romanesti, p. 68-69; A. D. Xenopol, Istoria Romanilor din Dacia Traiana, III, De la moartea lui Petru Rares pana la Matei Basarab si Vasile Lupu, Bucuresti 1988. p. 40, 41, 126-128, 138, 376, 137. BASARAB I "CEL MARE"(1310-1352)-domnitor de prima insemnatate in istoria romanilor, deoarece el nu

C. Gane. A. dar nestatornic reprezentant al familiei Bathory. I. a avut totusi o rodnica activitate ctitoriceasca. conducator. fire mandra si ambitioasa. inscrisa pe 6 ani. A. SERBAN (1678-1688)-fiu al postelnicului Constantin Cantacuzino.38-43. Pregatirea acestui act si consolidarea lui in timpul scurtei domnii ni i-a dat si posibilitatea de a desavarsi organizarea politica a noului stat. B. Bratianu. Musatinii. p. asadar. Academia Domneasca. 333. I. . Bucuresti. 380. 39-51. Xenopol. 260. B. a doua mare necropola a Moldovei dupa cea de la Radauti. prin modificarea anumitor functii. care se va desfasura sub urmasi. Guirescu. 1971. de epoca si de stil in conducerea tarii. I. Trecute vieti de doamne si domnite. ci este un simbol al operei de intemeiere a unui stat romanesc. BRANCOVEANU. Bibliografie: C. Putna. 370-375. A. Gane. Istoria Romanilor din Dacia Traiana. p. BATHORY SIGISMUND(1581-1597)(1598-1599)(1601)(1601-1602)-principe al Translvaniei. 186. El a organizat statul intemeiat printr-un aparat de stat. Dinu C. este cel mai activ. care devine prima mare necropola a Moldovei dupa ce a lui Dragos. Ist. 69-72. T. 185. in 1365. A facut danii la Moldovita. 189. Giurescu. 191. 186. LIV-LXII. 1973. I. Dinu C. C. 176. I. p. 2. eludarea altora sau manevrarea unor dregatorii in functie de politica sa.. merita pe drept a fi considerat "Apusul de soare" al domnilor Basarabi. vol. Trecute vieti de doamne si domnite. 190. vol. infiinteaza la Bucuresti cursuri de invatamant superioara. p. om politic si diplomat. In unele izvoare B.C: Giurescu. Roman si Voronet. 203. Gane. p. Ist. CONSTANTIN BASARAB (1688-1714)-care prezinta ca personalitate o structura care-l singularizeaza. ctitor de asezaminte. Iasi. B. T. Traditia istorica despre intemeierea statelor romanesti. B. canonizat de biserica. 37. BOGDAN III-LEA CEL ORB (1504-1517)-fiul si mostenitorul la tron al lui Stefan cel Mare. 408-409. vol. R. in general o evolutie pasnica in relatiile domnului cu boierii. El creeaza un stil al vremii cel "Brancovenesc" un stil de conceptie in modul cum a vazut dezvoltarea economica a tarii. iar in altele "cel Chior". 15. p. C. vol.p. s-a straduit sa-l urmeze pe parintele sau si in actul ctitoricesc. Cantemir. -intemeietor de tara si dinastie. 261. p. meritand pe deplin epitetul de "cel Mare" pe care i l-a conferit istoria. D. R.. p. 18. Xenopol. diplomatic intr-o stransa legatura. deoarece era lipsit de vedere la un ochi. 187. Intrucat Stefan a inceput a ridica biserica de la Reuseni. Bibliografie: D. moare la 20 aprilie 1517si este inmormantat la Putna. p. om de cultura. vede aceasta marire sub sceptrul imperialilor si al lui Rudolf al II-lea. B. Stefan Sorin Gorovei. cei 13 ani de domnie ai lui B. Bucuresti 1980. IV. A doua porecla este mai potrivita. au cunoscut o. 178. 59. V. Petru Demetru. Dar aderarea la Liga Crestina viza ca tarile romane intrate in alianta antiotomana sa devina vasala principelui Transilvaniei . 11 ani dupa sfarsitul ultimei domnii. apare ca "cel Orb". in cadrul caruia vointa si interesele domnului sunt preponderente. 175. fiu al lui Cristofor Bathory si nepotul lui Stefan Bathory.. Este ctitorul Bisericii de la Radauti. B. prin felul cum a actionat asupra oamenilor compuneau societatea. In jurul originii stemelor Principatelor Romane. CANTACUZINO. II. Bibliografie: Sergiu Columbeanu. 178.. 1993. 238-239. 377. ctitor de asezaminte. Gane. II. care a urmarit cresterea puterii sale. Bucuresti. moare la 1613. de la Baia. Constantin C. B. A reusit sa puna la punct un sistem de guvernare. Giurescu. in "Revista Istorica Romana" I. D. Evenimentele Cantacuzinilor si Brancovenilor. Trecute vieti de doamne si domnite. din Dacia Traiana. 100. Domnia lui B. 9. Giurescu. -domnitor vestit. Basarabii.. este incoronata. Rom.reprezinta numai o domnie esentiala. Trecute vieti de doamne si domnite. 1931. Pe plan intern. Dubrovat. martir al neamului romanesc. om politic si diplomat. Nesansa ei politica a fost aceea de a fi contemporan cu Mihai Viteazul. BOGDAN I (1359-1365)-intemeietorul statului medieval al Moldovei si al dinastiei Bogdanestilor (Musatinilor). 162. Bibliografie: C. Bibliografie: Gh. 31. a conceput factorul politic. 720. p. militar si tactician. 65-91. Cnezate si voievodate romanesti. p. a terminat constructia. D. prin intemeierea statului romanesc independent Moldova. Rom. la Curtea de Arges. continuand in felul acesta activitatea de tiparituri a lui Matei Basarab. B. care nu a putut accepta situatia de vasal al lui B. Bibliografie: Constantin C. 72-76. A. Initiaza talmacirea in romaneste a mai multor carti bisericesti. in Opere. Bucuresti 1878. 220-223.. vol. vol. p. B.

. Bibliografie: D.. C. Principalele scrieri: Descrierea Moldovei. p. Bibliografie: C.. Giurescu.C. avea menirea de s se ocupa de chestiunile edilitare (poduri. C. Era inteligent. era vanator si slujitor bun. telepizlicurile (vicleniile.domnitor fanariot in Tara Romaneasca. 86. CONSTANTIN (1685-1693). p.CANTEMIR. C. un oboroc anual. p. 470. Introduce . IV. fiu mai mic al lui Constantin Cantemir. C. CARAGEA. D. El insusi a tradus din italieneste in greceste opt comedii ale lui Carlo Goldoni. p.p. Xenopol. Basarabii. R. boier moldovean. 413. T. Bibliografie: C. Ist. 258-266. 708. Giurescu. 111-141. p. 256. vol. literatul. spre partea celor rai era strasnic sa nu greseasca fiestecine si fara de vreme cu dansul. Giurescu.A. Atitudinea lui si unele biruintele repurtate in luptele duse si-au gasit ecoul in folclorul suddunarean.R T. poliglotul. in "Arhivele Olteniei". care jefuiau la drumul mare. 8. pe femeile de moravuri usoare (birul femeilor rele). Trecute vieti de doamne si domnite. fiul mai mic al lui Constantin Cantemir si frate cu Dimitrie Cantemir. A fost rodnic pe linia actului ctitoricesc. geograf. introduce pentru intretinerea podurilor un organ special numit "vornicia podurilor". DIMITRIE (1693) (1710-1711). alinierea si curatirea ulitelor din Bucuresti. C. Istoria ieroglifica. 2. Donat. Bibliografie: C. R. T. nu era un om cultivat. dar mai ales. judecator drept. ca si ale tarii. 115-118. pretuia literele si artele. ca domnitor. Ist. p. 465. Ist. 467. creator multilateral. a constat in lupta pe care a dus-o pentru a pune capat tuturor faradelegilor. C. precum si alte venituri. Gane. Gane. 290. cinstit si la minte asezat. NICOLAE (1782-1783). CANTEMIR. Cand vine la domnie. regularizarea cursului Dambovitei).R. DABIJA-VODA (1661-1665). Ist. carturarul cu renume mondial. R. din D. domn al Tarii Romanesti. istoricul. . domnitor al Moldovei intre anii 1710-1711. important la tronul Moldovei. IV. p. 258. ce de pilda pe puscariasi (birul temnitei). filosoful. la avere nu era lacom. 87.C. Bibliografie: C. 713. Rom. grec de origine. nu avea multa carte. D. ANTIOH (1695-1700)(1705-1707). 2. 257. DAN AL II-LEA (1420-1431). Ist. D. Giurescu. fiul lui Radu I si fratele mai mare al lui Mircea cel Batran. C. Giurescu. p. p. aplecat spre treburile domniei. Giurescu. D. fiu al lui Dan I. 93-94. 22. ca personalitate culturala. Petru Demetru Popescu. era credincios la juramant si-si tinea cinstit vorba". Resedintele celei dea a doua Mitropolii as tarii Romanesti. Giurescu si C. 229. Meritul lui C. chipes.. domn fanariot. polonii atacau mereu Moldova. CARAGEA. T. Hronicul vechimii romano-moldovlahilor. la vechile dari adauga dari noi. incaputa de Miron-Voda Barnovski. 222. A. D. nu era prea carturar. unde i se da calificativul de "cel viteaz". savant cu renume european. D. D. 84-86. prefacatoriile) nu le iubea. 21. Aceasta dregatorie dispunea de fonduri apreciabile provenind dintr-o taxa pusa pe marfurile care intrau in oras. Pe plan politic si administrativ se cunoaste o fructuoasa activitate de organizare a statului. Rom. tatarii faceau parjol in tara. din Dacia Traiana. 389.412-426. A. Rom. Balta. T. istoric. Cronicarul Ion Neculce ni-l prezinta astfel: "era om tanar ca de 20 de ani. ci numai strictul necesar.1386). filosof. promoveaza o politica de fiscalitate excesiva. cult. Giurescu.A. A batut si bani de arama la Suceava. I. vol. din familia Caragea. I. numai nu era om prost. Trecute vieti de doamne si domnite. C. C. I. din Dacia Traiana. 173. 14. Giurescu si C. El a luptat statornic pentru libertatea tarii. Gane. 409. Trecute vieti de doamne si domnite. minciunile. II. Vine la domnie in conditiile in care Imperiul Otoman a ocupat cu proiectatul razboi vizand Principatul Transilvaniei si Imperiul Hasbsburgic. El ispraveste ctitoria parintelui sau de la Tismana. mare la trup.C. II. Bibliografie: I.. T. 711. p. IOAN(1812-1818).C. 425. I. umanist si erudit. p. Giurescu. Rom. Giurescu. membru al Academiei din Berlin. DAN I (1383. A. A.C. Bibliografie: D. p. 412-426. A... 100. I. 413. vol. p. Rom. era cinstit si de treaba. cismele. Xenopol. Pe plan intern termina manastirea Barnova. poetul cu spirit renascentist. 490. CANTEMIR. om politic si diplomat. D. Bistret si jumatate din Toporna. In tara bantuiau talharii. Xenopol.

cunosc inceputul decaderii lor .. Columbeanu. Ist. Iancu reprezinta unul dintre cel mai importanti luptatori antiotomani. 99. Camil Muresanu. dar nu ca stat independent. T. 289. 185. P.. 58. 464.mare voievod roman. D. a luat domnia cu ajutorul turcilor. 12. 431. Contributia lui Iancu in istoria universala este aceea de a fi intarziat latirea imparatiei otomane pana cand alte forte se vor ridica impotriva ei. Prima domnie a lui D. R. in Moldova tine cateva luni si se caracterizeaza prin lupte pentru mentinerea tronului. Voievodul Glad stapanea peste un teritoriu intins. GELU. Centrul puterii lui Glad era la Cetatea Curvin. 104-111. in aceasta prima faza. unde ar fi putut crea o prima necropola voievodala. nascut in Rumelia si crescut de mic in casa lui Vasile Lupu. "Moldova era intemeiata. Dragos-Voda. 256. T. Dar scoala era a protestantilor si conducatorul ei era a protestantilor si conducatorul ei era invatatul Ioan Sommer. Bibliografie: S. 260. Giurescu. Musatinii. 340. de regele Ungariei". 54-67. 261. R. IV. p. sau "cel Viteaz". p. Bucuresti. vol.p. care in conditiile secolului al XVI-lea putea insemna o reforma pe linia anticiparii societatii moderne. 196. Giurescu. Columbeanu. Rom. din Dacia Traiana. vol. 423. In istoria romanilor. DESPOT-VODA (1561-1563). razboi deschis impotriva otomanilor. D.care mai este numit "cel Cumplit". stapanind in Podisul Transilvaniei. p. p. Bucuresti. p. Stapanirea lui Gelu se situeaza la sfarsitul secolului al IX-lea (896).. reluarea posesiunilor din Transilvania. 290. Giurescu. I. 63-66. 1974. Xenopol. ION VODA . Bibliografie: Constantin C. Xenopol. 5-18. El reprezinta simbolul luptei si jertfei pentru apararea pamantului strabun. in timp ce habsburgii a maririi lor necontenite. atribuindu-i construirea unei bisericute de lemn la Volovat sau la Baia. p. Dupa domnia acestuia ajunge boier mare si cu ranguri. 186. Giurescu. Dan. cand turcii. statornicirea din nou a hotarului Moldovei la Dunare. 2. Giurescu si C. Trecute vieti de doamne si domnite. Constantin C. D. IANCU DE HUNEDOARA -este cel mai insemnat voievod roman al Transilvaniei (1441-1456). 294. Bibliografie: Stefan Sorin Gorovei. 412. situatie conjuncturala cea mai frumoasa pagina din domnia sa in Moldova (1572-1574) este legata de lupta . C. p. C. Gelu domneste in perioada de inceput a expansiunii statului feudal maghiar creat in pusta Panoniei de catre triburile asiatice de origine fino -urica. in regiunea Somesurilor avand ca centru al puterii sale cetatea Dabaca. 1973. 221. Ist. din D. dar de origine greaca. Ist. Rom. Duca Gheorghe plateste mari sume de bani Portii.. p. C. 148. I. Rom. GLAD -este al treilea mare voievod al romanilor in perioada primelor alcatuiri statale romanesti si a luptei de rezistenta impotriva expansiunii maghiare spre meleagurile locuite de stravechime de stramosii romanilor. A treia si ultima domnie a lui in Moldova corespunde cu asediul Vienei. 37. 708. Rom. 288. A. A. Giurescu. vol. ci depinzand. domnia sa si in Tara Romaneasca.boier moldovean. 469. Visa cucerirea Chiliei si Cetatii Albe.Iacob Heraclit Despotul era grec de origine. Desi a condus putin voievodatul traditia il aseaza si in postura de ctitor. Bucuresti. DUCA. GHEORGHE (1668-1672)(1678-1683)(1678-1683) si o domnie in Muntenia (1673-1666). Iancu de Hunedeara. Ist. D. T. cuprins intre Dunare si Mures. Giurescu. Bibliografie: D. 14. A intrat in constiinta contemporanilor ca cel mai de seama luptator antiotoman. In traditia populara e considerat intemeietor al Moldovei al "Moldovei Mici" ca reprezentant al primei etape de formare a statului independent moldova.primul descalecator maramuresan. nascut in insula Samos. 1955. Bucuresti. Giurescu. DRAGOS-VODA (1352-1353). Ist. dar nu se stie cat a domnit si cand si-a sfarsit domnia. p. C. infranti sub zidurile Vienei. Letopisetul Tarii Moldovei. Un stegar al luptei antiotomane. Dinu C. Cnezate si voievodate romanesti. p. 422. 88-93. Giurescu. 291. 436. p. I. 23-44.C. Constantin C.. domnul "Moldovei Mici" cu conducerea marcii a fost insarcinat voievodul romanilor din Maramures. 412. Bibliografie: Constantin c. A doua domnie se explica prin faptul ca pentru reusi la tron. 293. Bibliografie: Mihal P.pentru prima data in Moldova darea "pogonaritul de vii". D. I. 46-47.Grigore Ureche. Giurescu. 1976. D. Cnezate si voievodate romanesti. Gane. Domn al Moldovei. 153. C. A. Bibliografie: S. 160. infiinteaza o institutie de cultura "Scoala de la Cotnari".. Rom. Iancu de Hunedeara. nu se poate sti.

a avut doua domnii in Tara Romaneasca (1774-1782) (17961788). Bibliografie: C. p. 21. 1912. acordandu-se si unele si unele scutiri de impozite. Gane. prin sporirea instantelor si alcatuirea uni cod de legi "Pravilniceasca Condica a lui Alexandru Ipsilanti". V. Musatinii. Giureescu. p. 1935. V. 13. Trecute vieti de doamne si domnite. Giurescu. Gane. II.era fiul lui Nicolae Mavrocordat. isi disputau suprematia in regiunea aflata la est de Carpati. V. socotind ca primul act necesar era intocmirea unui sfat domnesc nou ("la domn nou sfat nou"). 1985. al demnitatii ostasesti. unul dintre cei mai insemnati domnitori fanarioti reformatori. Va ramane in istoria romanilor drept chipul tragic. Gane. Bibliografie: Stefan Andreescu. 14. LAPUSNEANU. Ungaria si Polonia. Era cunoscator al limbii grecesti. Gane. T. cele doua puteri europene vecine. fiul natural al lui Bogdan al III-lea cu Anastasia din Lapusna. T. In ordinul din 8 mai 1803. 28-29. p. A. mestesugurile si comertul. 228-253. D. o noua organizare judecatoreasca. p. 1974. V. Explicatia consta ca la acea data. MAVROCORDAT. I. Bejenaru. Ratiunea dominanta. 1971. 95-99. Bibliografie: C. p. se adauga o noua reforma fiscala. De numele lui Ion Voda este legata opera de reorganizare a invatamantului in Tara Romaneasca. p. ALEXANDRU. II. 85. apoi mare aga. Stefan Sorin Gorovei. Ion Voda cel Viteaz. s-a ingrijit de progresul material: puna in valoare productia agricola. 2. 33-77. Batalia de la Finta. Matei de tanar fire energica si ocupa dregatorii insemnate: postelnic. In calitate de gospodar. Politica externa a lui Alexandru Lapusneanu. Ist.. Giurescu. Bibliografie: N. pentru independenta tarii. dar si un domn cultivat. Domn al Tarii Romanesti (16321654). Constantin C. Ion Burtea. Targoviste. cu insusiri intelectuale. Ion Voda. 39.a fost stralucit domn al Moldovei (1634-1653). domnitorul trece la catolicism. 34.. reactiveaza exploatarea minelor de arama si fier din Oltenia. 237. Bucuresti. 289. 249-260. paharnic. Domnitorul stimuleaza dezvoltarea comertului: ridica un han in muntii Campulungului pentru a servi odihnei calatorilor. fiu al lui Alexandru Ipsilanti. T. El a imbratisat catolicismul.Napoca. Mostenirea lui Mihai Viteazul la mijlocul veacului XVII. IPSILANTI. In prima domnie. domn al Tarii Romanesti (1802-1806) (18061807). manifesta grija pentru ca schimburile de bani ale negustorilor moldoveni in Transilvania sa fie echilibrate. Viata economica a Moldovei cunoaste si anumite innoiri. cu gust rafinat fasa de frumos.. Bucuresti. p. Canalul lui Alexandru Voda Ipsilanti. A infiintat un episcopat catolic la Siret(1371). continua reformele parintelui sau sau pe unele le intretine cat mai bine. IPSILANTI. C. Pe plan intern activitatea lui Lupu este extrem de fructuoasa. Cluj. p. cu elemente credincioase. din T.(1365-1373).. MATEI BASARAB. Un nedreptatit: Alexandru Lapusneanu. Costantin C. IV. CONSTANTIN. El s-a ocupat statornic de inflorirea vietii economice si de actul ctitoricesc. Rom. stabileste iarmaroacele la anumite serbatori ale anului. Lui Lupu i se datoreaza ridicarea unui numar de lacasuri. Bibliografie: Dinu C. care a continuat reformele tatalui sau. Cea mai de seama dintre ctitorii este cea de trei Ierarhi (Iasi).a fost unul dintre cei mai de seama voievozi romani. p. Isi concentreaza spiritul gospodaresc si edilitar. Iasi. 291-322. 45. Bibliografie: I Anastasiu. al doilea in grad dupa marele spatar. Ist. p. al celui care cu pretul vietii a aparat libertatea pamantului strabun. D. sentimentul filantropic si aplecat spre cultura in Tara Romaneasca. 38. I. LUPU VASILE. A doua domnie se desfasoara sub ocupatie tarista. Bibliografie: Constantin C. Rom. Ist.domn fanariot.domn al Moldovei (1799-1801). Ipsilanti fixa sistemul de lucru al podarilor. C. 1942. 1979.este unul dintre cei mai insemnati domnitori ai Moldovei (1552-1561) (1564-1568). care bat recordul ca numar in arhitectura romaneasca. CONSTANTIN. fiul lui Bogdan I Intemeietorul. Rom. C. Giurescu. Xenopol. El contribuie prin acte de valoare nationala la apropierea societatii romanesti de epoca moderna. Dovedind simt realist. p. Bucuresti. Virgil Gandea. Giurescu. Despre domnia lui Latcu se cunosc putine lucruri. Iasi. A avut cele mai multe domnii: sase in Tara Romaneasca (1730) (1731-1733) (1735-1741) (1744-1748) (1756-1758) (1761-1763) si patru in . LATCU. 224-248. Istoria Basarabiei.. 44. Nicolae Iorga. In politica interna Ion Voda incepe sa domneasca in chip intelept. ALEXANDRU.antiotomana. C.

PopaLiseanu.Basarab. MIHAI. 171-179. fapt subliniat de cronicarul Petru Depasta ce scrie o cronica intitulata Constantin -Voda sau scrisoarea faptelor vrednice de pomenire intamplate in Dacia sub Constantin Mavrocordat. "Nici un roman . IX-lea impotriva expansiunii maghiare. 1976. in conditiile in care Imperiul Otoman cauta sa slabeasca puterea de rezistenta a statului. Craiova. intr-o formula sau alta. fara chipul lui de o curata si desavarsita poezie tragica". in "Mihai Viteazul".n-a mai putu gandi unirea fara uriasa lui personalitate. 99-107.domnul Tarii Romanesti (1593-1601). Voievodul stapanea peste Tara Crisurilor. 1941. prin care hotaraste ce chirii . Aparuse in domnia Moldovei de doua ori inainte de domniile fanariote (1703-1705)(1707-1709). MIHAI VITEAZUL. Idem. N. PETRU CERCEL.domn al Moldovei (20 august 1749-22 iunie 1753) (8 februarie 1]756-2 martie 1757) si domn al Tarii Romanesti (22 iunie 1753-8 februarie 1756) (9 martie 1753-1764). Bucuresti. Izvoarele istoriei romanilor. Creeaza elementele unui aparat de stat complex.Moldova (1733-1735) (1741-1743)(1748-1749) (1769). Este foarte insemnat actul ctitoricesc.. Conceptia politica generala a lui Racovita a fost aceea de fi bine cu toti (mari si mici). Cartojan. Rom. domnul tuturor romanilor (1600). culegere de studii. Bibliografie: Fl. Petru Cercel. domnia si aventurile sale. Meritul exceptional al lui Petru este acela de a fi fost primul roman care a facut cunoscut poporul sau. Face reparatii la biserica Sfantul Gheorghe. Bibliografie: Pavel Chihaia. Bucuresti. Giurescu. Ist. G. cultura si traditiile vechi de pe meleagurile Dunarii pana departe. Glad) si care au condus lupta de rezistenta si da aparare a teritoriilor transilvane la sfarsitul sec. Se dovedeste a fi gospodar. act ireversibil. RACOVITA. 311-314. Pe plan intern Neagoe Basarab contribuie la dezvoltarea economica. p.este unul dintre cei mari voievozi pomeniti de Anonzmus in cronica sa (Menumorut. Gelu. Bibliografie: Al. unde spune: "Constantin Mavrocordat a vrut sa faca din Tara Getilor o imagine a Helladei. I. Racovita da hrisovul din 9 martie 1754. Basarabii. Acorda atentie si elementului militar. A realizat in practica istorica un vis si urmasii sai. Ramane in fata romanilor primul Restitutor Dacicae al neamului romanesc. Constantin Mavrocordat. Stoicescu. Bucuresti. atribuie mare insemnatate diplomatiei. 1973. 1986. astfel incat sa evite certurile daunatoare dintre boieri si sa redea Moldovei linistea atat de necesara pentru refacere. Contributie la istoria armatei romane. intre raurile Tisa. Bucuresti. Somes sau Mures. au incercat sa reediteze unirea romanilor. Bucuresti. in domeniul legislativ manifesta grija pentru stabilirea unui mod de judecata pe intreg teritoriul tarii. Relatiile agrare din Tara Romaneasca in sec. Bucuresti. Familia lui Mihai Viteazul. 1512-1521. 1985. Constantin. A adopta un sir de reforme: fiscala. 2. Bucuresti. la promovarea comertului Tarii Romanesti. Viata. p. sa organizeze armata.spunea N. 1975. 1968. Politica sa interna cunoaste si acte insemnate. la XVIII-lea. Petru Demetru Popescu. Cnezate si voievodate romanesti. p. PETRU SCHIOPUL. RACOVITA. Bibliografie: C Gane. Trecute vieti de doamne si domnite. Dinu C. De la Negru-Voda la Neagoe. 26-60. p. Curteni si slujitori. infiintand un corp de diplomati instruiti la nivelul diplomatiei europene din ace vreme.face parte dintr-o familie boiereasca don Moldova. MENUMORUT . Bibliografie: Stefan Andreescu. intaririi capacitatii de lupta a Tarii Romanesti. Pune accent pe organizarea militara si pe intarirea oastei Tarii Romanesti.este domn al Moldovei (1574-1577) (1578-1579)(1582-1591). Neagoe Basarab. NEAGOE BASARAB -domn este una dintre cele mai ilustre prezente ale evului mediu romanesc. Iorga. 1972. Este ctitorul manastirii Galata. cu centrul la cetatea Biharea. Ramane mai ales prin actul de cultura. administrativa. domnul primei uniri a romanilor. sociala. Bibliografie: Sergiu Columbeanu. fara palosul sau securea lui ridicata spre cerul dreptatii. M. CONSTANTIN. Aflat la prima sa domnie in Tara Romaneasca. Radu-Stefan Ciobanu.a fost unul dintre cei mai insemnati domnitori romani (1583-1585). 45-51. adica a unei tari de inalta cultura". p. 308-309.

in primul rand de activitatea comerciala. actul ctitoricesc. Paralel reafirma alianta cu Ioan Sigismund Zopolya. Cel mai insemnat aspect al domniei este viata culturala. cu mici intreruperi. s-a ingrijit de realizarea relatiilor cu boierii si in exterior cu vecinii. Trecute vieti de doamne si domnite..1925. mestesugurile. el participa la expeditia otomana din 1462 cu 4000 de calareti munteni. fratele mai mic a lui Constantin Racovita isi inaugureaza domnia prin taierea a doi boieri: Stefanache Cremidi si Iordache Bajescu. Bibliografie: C. Bibliografie: G.domn al Tarii Romanesti (1377-1383). 120. II. p. RARES PETRU . 206. targoveti). fagaduind regelui polon ajutor in fata dusmanului si renunta la orice drept asupra Pocutiei. Bucuresti. il aseaza in cartea de aur a vitejiei romanesti. Petru Demetru Popescu. Rares incearca o politica de echilibru. T. 191. Giurescu Dinu C. Se preocupa de dezvoltarea vietii economice. 218. domn al Tarii Romanesti.domn al Moldovei (1551-1552). T. avand aceleasi destin tragic. Ploiesti. Bibliografie: Stefan Andreescu. fiu al lui Nicolae Alexandru Basarab si frate cu Vlaicu -Voda. domnia lui Radu a constituit o epoca istorica. en 1377.supranumit Radu Voda cel viteaz a fost un redutabil domn Basarab ostean.domnul Tarii Romanesti (26 ianuarie 1764-18 august 1765). Restutio Daciae. RADU CEL MARE. Prosperitatea economica se poate urmari pe plan social.domn al Moldovei (1527-1538)(1541-1546) este cel vrednic dintre urmasii lui Stefan cel Mare si al Mariei Rares din Harlau (Rarasoaia). fiu a lui Petru Rares. 202. 1980. . 64-69. 169. razesi. Constantin C. II. RARES. Nicolae Iorga. Palade.. Constantin C. Din cetatile de scaun ale Tarii Romanesti. RADU I. 190. 46-76. Bibliografie: C. orientandu-se spre Ferdinand de Habsburg. o biserica si chilii de zid. in vremuri tulburi. pune in valoare bogatiile si sprijina ramurile de traditie. rege ales al Ungariei. calitati menite sa confere. la 26 august 1548. Tara este supusa din nou la dari grele. 58. RARES STEFAN . Vodnau si scos din domnie. Bucuresti. RACOVITA STEFAN. A dovedit spirit de gospodar si a fost om chibzuit. Rom. Ist. asociat la domnie cu acesta. p. Gane. p. Din porunca lui Radu s-au ridicat. Bibliografie: Pavel Chihaia. Are doua domnii. R. 370. pentru a rezolva problemele Moldovei in Transilvania. 142-150. la Tismana. in mahalaua Sf. p. 213. Adept al politici de pace. 193. 186. mineritul si comertul. unde continua orientarea spre paturile mijlocii ale societatii (mica boierime. I. Continua activitatea de batere a minedelor.domn al Tari Romanesti (1462-1475). fiu al lui Vlad Dracul si frate cu Vlad Tepes. Se preocupa de inflorirea economica a tarii. 1969.este o stralucita prezenta in scaunul Tarii Romanesti (1495-1508). L' expedition de Louis I-er de Hongrie contre le prince de Valache. Radu de la Afumati. Desi scurta. p. stabilitate si ordine interna. 1923. Giurescu. Gane. ILIAS. 1974. 187. Bratianu. asemanatoare ca durata cu cea a lui Mihai Viteazul. Contributia lui Radu la apararea Tarii Romanesti de a nu fi transformata in pasalac. 2. p. Radu de la Afumati. 16. V. 142-150.. Radu I-er Basarab. Activitatea esentiala se desfasoara in prima domnie. RADU DE LA AFUMATI. agricultura. In rastimpul domniei Radu promoveaza o consecventa politica filoturca. RADU CEL FRUMOS. B. Giurescu. Scopul urmarit era potolirea opozitiei. I. 26-28. Gheorghe Vechi. Pe plan extern. vine mai tarziu la domnie. Rom. 200. Este infrant la Soci. Valenii de Munte. pentru a face fata pretentiilor Portii. P. 195.urmeaza sa ia biserica Domneasca de la cei care au pravaliipe locul ei de pe ulita Boiangiilor. fiu al lui Petru Rares. incheie mai intai un tratat cu Polonia (noiembrie 1546). Bucuresti. Giurescu. p. IV. Favorit al sultanului Mehmed al II-lea. nemeritat. I.domn al Moldovei (septembrie 1546-iunie 1551). fapt care determina pe Stefan cel Mare sa organizeze expeditii de inlocuire a lui Radu cu un domn prieten. in 1378.. Ist. stradaniile celor 20 de batalii pe care le-a condus cu pricepere. 194. domnind in Tara Romaneasca (1522-1529). Dinu C. Imperiul Otoman si statul maghiar.

701. isi desfasoara domnia din Moldova ca apoi sa revina in ultima domnie din Tara Romaneasca. Dinu C. 331. Gane.. Giurescu. Ia masuri confesionale: persecutarea ereticilor (intelegand prin acesta pe mahomedani si pe luteranii din Moldova). Urmeaza domnia lui Alexandru Moruzzi. Constantin C. impreuna cu Petru al II-lea (1445-1447). 235. T. ca frate sau nepot al lui Petru I si Roman I. SUTU MIHAI. Giurescu. insemnat ctitor de asezaminte. sprijinitor al culturii. p. Acest fapt starneste supararea regelui Ungariei. I. p. Fata de polonia este adoptata politica de renuntari. 457-476. T. cat si a celor din Brasov si Liov (Polonia).. R. STEFAN AL II-LEA. 325. 252.este domn fanariot si are trei domnii in Tara Romaneasca (6 iulie 1783-martie 1786) (martie 1791-decembrie 1792) (8 octombrie 1801-10 mai 1802) si are o singura domnie in Moldova (30 decembrie 1792-25 aprilie 1795). pentru a evita nemultumirile si razvratirile. B. A.. A. care avea si el pretentii de suzeranitate asupra Moldovei. Giurescu. Dar in batalia de la Worskla Stefan I si-a pierdut viata. Constantin C. O pondere deosebita o are politica lui Stefan de intarire a autoritatii domnesti (puterea centrala) impotriva marii . I. cu ajutorul regelui Poloniei. El organizeaza o puternica expeditie asupra lui Stefan I.. 1433. Giurescu. T. 699.. Giurescu. R. B. I. A. da un hrisov prin care specifica statutul breslei sau "cumpaniei" lipscanilor.este domnul Moldovei (1394-1399). El confirma scutirea de dari a celor zece oameni care lucrau la gradina de la chioscul lui Mavrogheni "pentru lucru gradinei de la cismeaua apelor ot zoodopighi"(izvorul tamaduirii) si pentru paza si curatenia de sus si de jos. Dupa aproape patru ani. 156. Dupa ultima domnie in Tara Romaneasca. SUTU. unificator. 105. Dinu C. ALEXANDRU.. R. p. Giurescu. II. Mai mentine in sfat si pe unii dregatori ai lui Petru Rares. 52-56. II. Giurescu. Musatinii. S. 93-96. p.El cere lui Ferdinand de Habsburg sa-l sustina material pentru a intretine un corp de oaste (mercenari). vine in Moldova si este caimacam (loctiitor de domn).este ultimul domn fanariot din Tara Romaneasca. Musatinii. STEFAN CEL MARE. T. 274-275. 102. A doua domnie a lui S. Inainte de a deveni domn in Tara Romaneasca Sutu a avut o scurta domnie in Moldova (28 iunie 1801-29 septembrie 1802). I. 215. Guirescu.1442. se desfasoara in perioada 20 iunie-18 august 1802. 347. T. Fiu natural al lui Alexandru cel Bun.a fost domnul moldovei (1538-1540). 331. Dinu C. acorda privilegii negustorilor autohtoni. p. p. 298. unul dintre sefii actiunii de tradarea lui Petru Rares. p. Gane. Stefan Sorin Gorovei. prin forta domnia. Giurescu. Luand domnia Stefan obtine functia de portar al Sucevei. in 1538. Bibliografie: Constantin C. p. Stefan era considerat de fratele sau vitreg bastard si deci. Sigismund de Luxamburg. spre podoaba si mangaierea privelei de obste". Este fiul lui Nicolae Sutu si care era frate cu Mihai Sutu. Era fiu al lui Stefan cel Mare. 293. simbol al limbii antiotomane a romanilor si crestinatatii. STEFAN LACUSTA . 15. Stefan contribuie la inchegarea unui sistem de actiuni in domeniul comertului: controleaza marile drumuri comerciale si orasele care s-au dezvoltat de-a lungul lor. Dar Stefan i-a smuls lui Ilias I. Se suie pe scaun dupa moartea lui Roman I. gospodar. comandant de oaste. <>Bibliografie: C. 299. dar ii sine sub observatie prin intermediul a opt dregatori credinciosi. 208. V. Armatele regelui trec muntii si asediaza cetatea Neamtului care insa rezida eroic. Oastea ungara este infranta. 330. Caimacamia lui S. Bibliografie: Constantin C. sprijinea meseriile si negotul. 442-456. 101. fara drept de a domni. p. pe Mihul. Stefan Sorin Gorovei. 702. Bibliografie: Constantin C. Giurescu. 370. Dinu C.(1457-1504). STEFAN I.. I. Stefan ajuta pe poloni impotriva tatarilor. Musatinii. V. R. 329. Stefan Sorin Gorovei. Bibliografie: C. Vladislav al II-lea Iagello al carui vasal credincios a fost. 196.domn al Moldovei (1433-1435) (1435. Incepatorul in domnie a fost insa Mihai Sutu. 701. Bibliografie: Constantin C. 253. 351. organizeaza sistemul vamilor. 36-37. p. 256. 316. ilustru si priceput strateg. T. impreuna cu Ilias I) (1442-1444-1445. A. Pe plan extern actioneaza fidel liniei impuse de Poarta. I. in timp ce S. in Tara Romaneasca (1787-1792) cand trupele austriece au operat pe teritoriul Tarii Romanesti. 141.. p. om politic si diplomat stralucit. 248.

.boierimi care ajunsese sa domine politica statului. Stefana largit baza sociala a puterii domnesti (fortele de sprijin) creand o baza materiala pentru acestea. Intareste sfatul domnesc cu oameni de incredere.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful