Personalitati

Amplasarea este in ordine alfabetica ANTHUM (ONTHUM) (1008-1018)-voievod asupra unei puternice formatiuni politice in Banat. A. era fiu sau nepot al lui Glad, prin care se inrudea cu familia lui Menumorut. Statul lui A. era bine organizat. Voievodul avea in jur familiile cavalerilor si nobililor, oameni bogati, posesori de pamanturi intinse curti, herghelii de cai si turme de oi si supusi aflati in slujba acestora. El isi baza puterea pe forta economica a cavalerilor sai, pe un sistem de taxe vamale aplicat sarii care era transportata pe Mures spre Regatul Ungariei, pe taria militara a armatei de cavaleri si soldati si pe stransa colaborare cu biserica. A. a fost un om politic, conducator militar si diplomat. Intretinea relatii politice, diplomatica si de alianta cu Bizantul. Bibliografie: Stefan Pascu, Voievodatul Transilvaniei, vol. I, Cluj 1972, p. 36, 51, 62-66, 478, 518; Sergiu Columbeanu, Cnezate si voievodate romanesti, Bucuresti, 1973, p. 56-59, 65. ALEXANDRU I ALDEA(1431-1436)-fiul lui Mircea cel Batran. In scurtul rastimp al domniei, apare in calitate de ctitor, continuator al activitatii inaintasilor. Marile ctitorii ale Tarii Romanesti, manastirile Cozia, Dealu, Bolintinul, sunt bogat inzestrate cu bunuri. La muntele Athos daruieste manastirii Zografu un ajutor anual de 3000 aspri si o suma egala manastirii Xeropotam. Ca fiu a lui al lui Mircea cel Batran , al doilea ca varsta dupa unii istorici, A. a avut trei frati: Mihail, Radu Praznaglava (Chelul) si Vlad Dracul. Prin politica desfasurata, A. reuseste sa asigure o anumita stabilitate Tarii Romanesti, sa o fereasca de transformarea in pasalac, in conditiile in care rezistenta activa nu era posibila. Bibliografie: Constantin C. Giurescu, Dinu C. Giurescu, Istoria Romanilor. ALEXANDRU II ALDEA (1574-1574)(1574-1577)-domnitorul Tarii Romanesti, fiul lui Mircea (15091510) si nepot al lui Mihnea cel Rau (1508-1509). A.II vine la domnie dupa mazilirea lui Petru cel Tanar cu numire de la Poarta. Pe plan intern, A.II pune noi dari asupra birnicilor, printre care vestita "oaie seaca", ce se platea pentru oile sterpe. A.II prezinta o activitate ctitoriceasca bogata. El ridica manastirea Radu-voda "din jos de Bucuresti" cu hramul Sfanta Troita. Inzestreaza manastirile de la Muntele Athos, Simopetra, Xenofon, Dochiariu, Xeropotam, ca si manastirea cu hramul "Schimbarea la fata", de la muntele Sinai. Bibliografie: Constantin C. Giurescu Dinu C. Giurescu, Istoria Romanilor, 2, Bucuresti, 1976, p. 32. 225225, 250-251; Petru Demetru Popescu, Basarabii, Bucuresti 1989, p. 171-174. ALEXANDRU CEL BUN (1400-1432 sau 1399-1431)-stralucit reprezentant al familiei domnitoare in Moldova a Musatinilor, om politic, diplomat de seama, bun gospodar al tarii. Fiu al lui Roman I si al doamnei Anastasia. A. organizeaza temeinic sistemul administrativ - teritorial, pe cel judecatoresc. Epoca lui A. cunoaste inflorirea culturii, in centrul vietii culturale A. aseaza activitatea religioasa nu numai ca act de ctitorie, dar si in cazul celorlalte domenii(administrativ, judecatoresc, militar) ea se structureaza ca sistem de gandire. Bibliografie: C. Auner, Episcopia de la Baia, in "Rev. Cat", IV (1915), p. 89-127; G. Baileanu, Dimitrie Cantemir despre condicile lui Alexandru cel Bun, in "Cronica", nr. 39, din 28 IX (1973), Iasi, p. 13; C. Bobulescu, Pentru pomenirea lui Alexandru cel Bun, Chisinau 1934, p. 29; Florin Constantin, Serban Papacostea, Tratatul de la Lublau (15 martie 1412)si situatia internationala a Moldovei la inceputul veacului al XV-lea, in "Studii", 5/7 (1964), p. 1129-1140. ALEXANDRU CEL RAU (1592-1593)-fiul lui Bogdan Lapusneanu si nepotul lui Alexandru Lapusneanu. Epitetul de "cel Rau" se dadea de obicei de catre boierii potrivnici domnitorului, dar in unele cazuri el se tragea si dintr-o proasta guvernare daunatoare pentru tara. A. asuprea rau pe supusii sai si facuse datorii pana la suma de zece povere de aur. A. domneste ca un tiran si chiar taie o serie de boieri complotisti. Urmareste chiar executarea banului Craiovei, Mihai Basarab. O latura pozitiva a domniei este legata de zidirea manastirii Prodomul de la muntele Sinai. Bibliografie: Constantin C. Giurescu Dinu C. Giurescu, Istoria Romanilor, 2, Bucuresti, 1976, p.325; Radu Popescu Voinicul, Istoriile domnilor Tarii Romanesti, p. 68-69; A. D. Xenopol, Istoria Romanilor din Dacia Traiana, III, De la moartea lui Petru Rares pana la Matei Basarab si Vasile Lupu, Bucuresti 1988. p. 40, 41, 126-128, 138, 376, 137. BASARAB I "CEL MARE"(1310-1352)-domnitor de prima insemnatate in istoria romanilor, deoarece el nu

178. om politic si diplomat. 203. BRANCOVEANU. -domnitor vestit. C. vol. . prin felul cum a actionat asupra oamenilor compuneau societatea. martir al neamului romanesc. El a organizat statul intemeiat printr-un aparat de stat. de la Baia. I. D. A. B. 260. 15. p. vol. Guirescu. vol.. moare la 20 aprilie 1517si este inmormantat la Putna. -intemeietor de tara si dinastie. fire mandra si ambitioasa. de epoca si de stil in conducerea tarii. p. D. Stefan Sorin Gorovei. Ist. p. 1971. C. vol. Ist. Rom. 59. s-a straduit sa-l urmeze pe parintele sau si in actul ctitoricesc. p. Pregatirea acestui act si consolidarea lui in timpul scurtei domnii ni i-a dat si posibilitatea de a desavarsi organizarea politica a noului stat. BOGDAN III-LEA CEL ORB (1504-1517)-fiul si mostenitorul la tron al lui Stefan cel Mare. Cantemir. Bibliografie: C. R. Constantin C. B. asadar. Gane.38-43. deoarece era lipsit de vedere la un ochi. canonizat de biserica. 31. in "Revista Istorica Romana" I. I.C: Giurescu. Bibliografie: Constantin C. I. moare la 1613. 9. Putna. 377. 178. A. p. Domnia lui B. 191. eludarea altora sau manevrarea unor dregatorii in functie de politica sa.reprezinta numai o domnie esentiala. om politic si diplomat. conducator. T. SERBAN (1678-1688)-fiu al postelnicului Constantin Cantacuzino. prin intemeierea statului romanesc independent Moldova. I. p. p. in cadrul caruia vointa si interesele domnului sunt preponderente. 186. 380. BATHORY SIGISMUND(1581-1597)(1598-1599)(1601)(1601-1602)-principe al Translvaniei. Bucuresti 1878. 176. B. Trecute vieti de doamne si domnite. p. p. 162. din Dacia Traiana. Giurescu. CANTACUZINO. infiinteaza la Bucuresti cursuri de invatamant superioara. este cel mai activ. Giurescu. a terminat constructia. Bibliografie: C. BOGDAN I (1359-1365)-intemeietorul statului medieval al Moldovei si al dinastiei Bogdanestilor (Musatinilor). Intrucat Stefan a inceput a ridica biserica de la Reuseni. Petru Demetru. Cnezate si voievodate romanesti. Basarabii. Giurescu. Bucuresti. Istoria Romanilor din Dacia Traiana. ci este un simbol al operei de intemeiere a unui stat romanesc. este incoronata. prin modificarea anumitor functii. A. 187. merita pe drept a fi considerat "Apusul de soare" al domnilor Basarabi. p. 175. Bibliografie: Gh. Musatinii. 190. CONSTANTIN BASARAB (1688-1714)-care prezinta ca personalitate o structura care-l singularizeaza. 72-76. Roman si Voronet. B. Dubrovat. 37. iar in altele "cel Chior". fiu al lui Cristofor Bathory si nepotul lui Stefan Bathory. a avut totusi o rodnica activitate ctitoriceasca. Dar aderarea la Liga Crestina viza ca tarile romane intrate in alianta antiotomana sa devina vasala principelui Transilvaniei . T. 39-51. ctitor de asezaminte. Xenopol. 186. Dinu C. Gane. Gane. Rom. 2. I. 333. cei 13 ani de domnie ai lui B. Este ctitorul Bisericii de la Radauti. 408-409. p. 1993. care nu a putut accepta situatia de vasal al lui B. El creeaza un stil al vremii cel "Brancovenesc" un stil de conceptie in modul cum a vazut dezvoltarea economica a tarii. Dinu C. apare ca "cel Orb". Bibliografie: D. om de cultura. care se va desfasura sub urmasi. inscrisa pe 6 ani.. au cunoscut o. in general o evolutie pasnica in relatiile domnului cu boierii. Bucuresti 1980. 220-223. A facut danii la Moldovita. Evenimentele Cantacuzinilor si Brancovenilor. A doua porecla este mai potrivita. In jurul originii stemelor Principatelor Romane. Iasi. B. B.. in Opere. 185. D. Trecute vieti de doamne si domnite. 100. ctitor de asezaminte. Nesansa ei politica a fost aceea de a fi contemporan cu Mihai Viteazul. In unele izvoare B. C. 11 ani dupa sfarsitul ultimei domnii. R. IV. la Curtea de Arges. LIV-LXII. V. II. 189. Traditia istorica despre intemeierea statelor romanesti. Academia Domneasca. 261. B. Trecute vieti de doamne si domnite. 370-375. Gane. meritand pe deplin epitetul de "cel Mare" pe care i l-a conferit istoria. Bibliografie: Sergiu Columbeanu. 65-91. vede aceasta marire sub sceptrul imperialilor si al lui Rudolf al II-lea. p. 18. 1931. Xenopol. A reusit sa puna la punct un sistem de guvernare. Bratianu. 69-72. a doua mare necropola a Moldovei dupa cea de la Radauti.. II. 1973. diplomatic intr-o stransa legatura. A. vol. Bucuresti. vol. care devine prima mare necropola a Moldovei dupa ce a lui Dragos. continuand in felul acesta activitatea de tiparituri a lui Matei Basarab. Initiaza talmacirea in romaneste a mai multor carti bisericesti. militar si tactician.. B.. 238-239. in 1365.p. B. dar nestatornic reprezentant al familiei Bathory. Trecute vieti de doamne si domnite. 720. Pe plan intern. a conceput factorul politic. care a urmarit cresterea puterii sale.

Giurescu. 413. 711. Istoria ieroglifica. D. Hronicul vechimii romano-moldovlahilor. Rom. 222. Giurescu. promoveaza o politica de fiscalitate excesiva. 467. T. Giurescu. R. p. Principalele scrieri: Descrierea Moldovei.C.CANTEMIR. 21. ca domnitor. II. carturarul cu renume mondial. era credincios la juramant si-si tinea cinstit vorba". 256. I. Giurescu si C. Giurescu. Rom. p. in "Arhivele Olteniei". p.. alinierea si curatirea ulitelor din Bucuresti. A. 22. fiu mai mic al lui Constantin Cantemir. 713. CANTEMIR. C. 93-94. Bibliografie: C. CANTEMIR.. 425. IOAN(1812-1818). R. 87. C. incaputa de Miron-Voda Barnovski. literatul. creator multilateral. istoricul. domn fanariot. Giurescu. 100.412-426. Basarabii. numai nu era om prost. ca personalitate culturala.R.C. 86. domn al Tarii Romanesti. C. important la tronul Moldovei. p. IV.. Gane.. Bibliografie: C. 258. Xenopol.. Ist. p. om politic si diplomat. din Dacia Traiana. ce de pilda pe puscariasi (birul temnitei). p. A. nu era prea carturar. 2. Donat. filosof. 389. p. CONSTANTIN (1685-1693). I. El a luptat statornic pentru libertatea tarii. T. CARAGEA. vol. 229. NICOLAE (1782-1783). C. 412-426. minciunile. geograf. cinstit si la minte asezat. Bibliografie: I.A. D. CARAGEA. 84-86. chipes. Rom. Trecute vieti de doamne si domnite. D. Pe plan politic si administrativ se cunoaste o fructuoasa activitate de organizare a statului. Xenopol. Petru Demetru Popescu. spre partea celor rai era strasnic sa nu greseasca fiestecine si fara de vreme cu dansul. tatarii faceau parjol in tara. IV. a constat in lupta pe care a dus-o pentru a pune capat tuturor faradelegilor. D. p. DAN AL II-LEA (1420-1431). Rom. filosoful. A. Cand vine la domnie. 173. Aceasta dregatorie dispunea de fonduri apreciabile provenind dintr-o taxa pusa pe marfurile care intrau in oras. umanist si erudit. R. care jefuiau la drumul mare. Era inteligent. din familia Caragea. C. 8.C. Giurescu. fiul mai mic al lui Constantin Cantemir si frate cu Dimitrie Cantemir.p. El insusi a tradus din italieneste in greceste opt comedii ale lui Carlo Goldoni. A fost rodnic pe linia actului ctitoricesc. boier moldovean. DIMITRIE (1693) (1710-1711). 490. C. Giurescu. 258-266. Atitudinea lui si unele biruintele repurtate in luptele duse si-au gasit ecoul in folclorul suddunarean. Ist. T. Balta. 409. cismele. Giurescu. vol. 111-141.domnitor fanariot in Tara Romaneasca. DAN I (1383. Giurescu si C. p. poetul cu spirit renascentist. 14. era cinstit si de treaba. A. regularizarea cursului Dambovitei). 115-118. savant cu renume european. nu era un om cultivat. Ist. aplecat spre treburile domniei. Gane. un oboroc anual. C. Pe plan intern termina manastirea Barnova. Bibliografie: C. fiu al lui Dan I. prefacatoriile) nu le iubea. la avere nu era lacom. I. D.A. C. telepizlicurile (vicleniile. DABIJA-VODA (1661-1665). In tara bantuiau talharii. pretuia literele si artele.C. Bibliografie: D. unde i se da calificativul de "cel viteaz". D. Meritul lui C. Bibliografie: D. Giurescu.. dar mai ales. precum si alte venituri. ANTIOH (1695-1700)(1705-1707). ca si ale tarii. Xenopol. Trecute vieti de doamne si domnite. D.. Bistret si jumatate din Toporna. judecator drept. Gane. 470. la vechile dari adauga dari noi. p. Rom. p. T. p. domnitor al Moldovei intre anii 1710-1711. 708. El ispraveste ctitoria parintelui sau de la Tismana. 290. poliglotul. cult.C.R T. 257. 413. ci numai strictul necesar. membru al Academiei din Berlin. Introduce . Ist. T. Trecute vieti de doamne si domnite. introduce pentru intretinerea podurilor un organ special numit "vornicia podurilor". 2. grec de origine. mare la trup.1386). nu avea multa carte. fiul lui Radu I si fratele mai mare al lui Mircea cel Batran. din Dacia Traiana. I. A. I. A batut si bani de arama la Suceava. 465. D. Cronicarul Ion Neculce ni-l prezinta astfel: "era om tanar ca de 20 de ani. II. Bibliografie: C. vol. pe femeile de moravuri usoare (birul femeilor rele). . avea menirea de s se ocupa de chestiunile edilitare (poduri. istoric. din D. C. p. Vine la domnie in conditiile in care Imperiul Otoman a ocupat cu proiectatul razboi vizand Principatul Transilvaniei si Imperiul Hasbsburgic. Resedintele celei dea a doua Mitropolii as tarii Romanesti. polonii atacau mereu Moldova. era vanator si slujitor bun. Ist.

Gane. care in conditiile secolului al XVI-lea putea insemna o reforma pe linia anticiparii societatii moderne. Giurescu. Camil Muresanu. p. 58. GELU. Rom. vol. p. din Dacia Traiana. vol. Giurescu. 185.boier moldovean. 464. 88-93. 412. in Moldova tine cateva luni si se caracterizeaza prin lupte pentru mentinerea tronului. Domn al Moldovei. in regiunea Somesurilor avand ca centru al puterii sale cetatea Dabaca. reluarea posesiunilor din Transilvania. A. 293. Rom. p. Desi a condus putin voievodatul traditia il aseaza si in postura de ctitor. P. IV. Rom.C. Ist. nascut in insula Samos. de regele Ungariei". T. 63-66. domnia sa si in Tara Romaneasca. p. nu se poate sti. Columbeanu.care mai este numit "cel Cumplit". 290. p. El reprezinta simbolul luptei si jertfei pentru apararea pamantului strabun. Ist. in aceasta prima faza. Trecute vieti de doamne si domnite. unde ar fi putut crea o prima necropola voievodala. Iancu de Hunedeara. 1974. Dinu C. 23-44. D. Visa cucerirea Chiliei si Cetatii Albe. Bucuresti. I. p. 46-47. Dragos-Voda. 340. Dan. Dar scoala era a protestantilor si conducatorul ei era a protestantilor si conducatorul ei era invatatul Ioan Sommer.. Giurescu. 99. A treia si ultima domnie a lui in Moldova corespunde cu asediul Vienei. In istoria romanilor. 469. situatie conjuncturala cea mai frumoasa pagina din domnia sa in Moldova (1572-1574) este legata de lupta . 148. domnul "Moldovei Mici" cu conducerea marcii a fost insarcinat voievodul romanilor din Maramures. 256. stapanind in Podisul Transilvaniei. Ist. a luat domnia cu ajutorul turcilor. Bibliografie: S. I. Constantin C. sau "cel Viteaz". 1955. Bibliografie: Stefan Sorin Gorovei. GHEORGHE (1668-1672)(1678-1683)(1678-1683) si o domnie in Muntenia (1673-1666). Giurescu. C. Giurescu. dar de origine greaca. Letopisetul Tarii Moldovei. p.. 221. "Moldova era intemeiata. C. Iancu de Hunedeara. Un stegar al luptei antiotomane. 291. vol. 288. 5-18. 294. 1976. In traditia populara e considerat intemeietor al Moldovei al "Moldovei Mici" ca reprezentant al primei etape de formare a statului independent moldova. Giurescu. Bibliografie: Mihal P.pentru prima data in Moldova darea "pogonaritul de vii". infranti sub zidurile Vienei. Gelu domneste in perioada de inceput a expansiunii statului feudal maghiar creat in pusta Panoniei de catre triburile asiatice de origine fino -urica. 412. R. dar nu se stie cat a domnit si cand si-a sfarsit domnia. Bibliografie: D.. IANCU DE HUNEDOARA -este cel mai insemnat voievod roman al Transilvaniei (1441-1456). 104-111. Cnezate si voievodate romanesti. 289. C. 423. cand turcii. Voievodul Glad stapanea peste un teritoriu intins. in timp ce habsburgii a maririi lor necontenite. cuprins intre Dunare si Mures. nascut in Rumelia si crescut de mic in casa lui Vasile Lupu. 186. A intrat in constiinta contemporanilor ca cel mai de seama luptator antiotoman. Giurescu si C. 422. 1973. p. Xenopol. Bucuresti. p. infiinteaza o institutie de cultura "Scoala de la Cotnari". 14. DRAGOS-VODA (1352-1353). Musatinii.. R. 196.Grigore Ureche. T. Bibliografie: S. Xenopol. Bucuresti. Bibliografie: Constantin c. 37. razboi deschis impotriva otomanilor.. D. 431. DESPOT-VODA (1561-1563). I. Rom. D.Iacob Heraclit Despotul era grec de origine.p. Bibliografie: Constantin C. A. 708. ci depinzand. Bucuresti. 153. 2. Giurescu. D. Rom. D. Ist. 260.primul descalecator maramuresan. atribuindu-i construirea unei bisericute de lemn la Volovat sau la Baia. Prima domnie a lui D. Columbeanu. GLAD -este al treilea mare voievod al romanilor in perioada primelor alcatuiri statale romanesti si a luptei de rezistenta impotriva expansiunii maghiare spre meleagurile locuite de stravechime de stramosii romanilor. 12. statornicirea din nou a hotarului Moldovei la Dunare. 54-67. 261. 160. p. Dupa domnia acestuia ajunge boier mare si cu ranguri. Stapanirea lui Gelu se situeaza la sfarsitul secolului al IX-lea (896). Constantin C. I. C. Iancu reprezinta unul dintre cel mai importanti luptatori antiotomani. Giurescu. 436. DUCA.mare voievod roman.. Cnezate si voievodate romanesti. Centrul puterii lui Glad era la Cetatea Curvin. p. D. C. Giurescu. Duca Gheorghe plateste mari sume de bani Portii. din D. ION VODA . Ist. dar nu ca stat independent. T. A doua domnie se explica prin faptul ca pentru reusi la tron. A. cunosc inceputul decaderii lor . Contributia lui Iancu in istoria universala este aceea de a fi intarziat latirea imparatiei otomane pana cand alte forte se vor ridica impotriva ei.

V. Giureescu. Bucuresti. LATCU. socotind ca primul act necesar era intocmirea unui sfat domnesc nou ("la domn nou sfat nou"). s-a ingrijit de progresul material: puna in valoare productia agricola. D. Rom. ALEXANDRU. Virgil Gandea. 289. se adauga o noua reforma fiscala. 228-253. p. Gane. paharnic. Gane. T. IV. 28-29. Lui Lupu i se datoreaza ridicarea unui numar de lacasuri. 13. 39. 34. al celui care cu pretul vietii a aparat libertatea pamantului strabun. IPSILANTI. Viata economica a Moldovei cunoaste si anumite innoiri. A avut cele mai multe domnii: sase in Tara Romaneasca (1730) (1731-1733) (1735-1741) (1744-1748) (1756-1758) (1761-1763) si patru in . stabileste iarmaroacele la anumite serbatori ale anului. Musatinii.. Ion Voda cel Viteaz. Nicolae Iorga. care bat recordul ca numar in arhitectura romaneasca. Bucuresti. De numele lui Ion Voda este legata opera de reorganizare a invatamantului in Tara Romaneasca. 1979. Domnitorul stimuleaza dezvoltarea comertului: ridica un han in muntii Campulungului pentru a servi odihnei calatorilor. Ungaria si Polonia. In prima domnie. Mostenirea lui Mihai Viteazul la mijlocul veacului XVII. C.antiotomana. unul dintre cei mai insemnati domnitori fanarioti reformatori. Isi concentreaza spiritul gospodaresc si edilitar. 44. Stefan Sorin Gorovei. II. cu elemente credincioase. isi disputau suprematia in regiunea aflata la est de Carpati. p. A. p. dar si un domn cultivat. In politica interna Ion Voda incepe sa domneasca in chip intelept. prin sporirea instantelor si alcatuirea uni cod de legi "Pravilniceasca Condica a lui Alexandru Ipsilanti".Napoca. Canalul lui Alexandru Voda Ipsilanti. Costantin C. Bibliografie: C. fiu al lui Alexandru Ipsilanti. A doua domnie se desfasoara sub ocupatie tarista. Cea mai de seama dintre ctitorii este cea de trei Ierarhi (Iasi).. Batalia de la Finta. Gane. Ion Voda. Ist. Giurescu. mestesugurile si comertul. II. Constantin C. Ist. Cluj. 85. p. acordandu-se si unele si unele scutiri de impozite. fiul natural al lui Bogdan al III-lea cu Anastasia din Lapusna. Bibliografie: I Anastasiu. din T. 21. Pe plan intern activitatea lui Lupu este extrem de fructuoasa. IPSILANTI.. p. T.domn al Moldovei (1799-1801). Dovedind simt realist. Bibliografie: Constantin C. Va ramane in istoria romanilor drept chipul tragic. Giurescu. cele doua puteri europene vecine. V. El contribuie prin acte de valoare nationala la apropierea societatii romanesti de epoca moderna. care a continuat reformele tatalui sau. 2. sentimentul filantropic si aplecat spre cultura in Tara Romaneasca. Targoviste. reactiveaza exploatarea minelor de arama si fier din Oltenia. LAPUSNEANU. CONSTANTIN. Matei de tanar fire energica si ocupa dregatorii insemnate: postelnic. D. C. 291-322. El a imbratisat catolicismul. domnitorul trece la catolicism. Bucuresti. 1935.este unul dintre cei mai insemnati domnitori ai Moldovei (1552-1561) (1564-1568). Xenopol. V. domn al Tarii Romanesti (1802-1806) (18061807).domn fanariot. Bejenaru. 1974. 1942. Bibliografie: Stefan Andreescu. In calitate de gospodar. Un nedreptatit: Alexandru Lapusneanu.era fiul lui Nicolae Mavrocordat. p. 249-260. Ipsilanti fixa sistemul de lucru al podarilor.. fiul lui Bogdan I Intemeietorul. I. Ist. Era cunoscator al limbii grecesti. 95-99. MAVROCORDAT.a fost stralucit domn al Moldovei (1634-1653). 38. Domn al Tarii Romanesti (16321654). manifesta grija pentru ca schimburile de bani ale negustorilor moldoveni in Transilvania sa fie echilibrate. Giurescu. El s-a ocupat statornic de inflorirea vietii economice si de actul ctitoricesc. p. T. Rom. Explicatia consta ca la acea data. Ion Burtea. pentru independenta tarii. cu insusiri intelectuale. p. LUPU VASILE. Trecute vieti de doamne si domnite. Bibliografie: Dinu C. 14. 33-77. Gane.. o noua organizare judecatoreasca. p. continua reformele parintelui sau sau pe unele le intretine cat mai bine. 237. cu gust rafinat fasa de frumos. MATEI BASARAB. 224-248. Ratiunea dominanta. Politica externa a lui Alexandru Lapusneanu.a fost unul dintre cei mai de seama voievozi romani. Despre domnia lui Latcu se cunosc putine lucruri. Iasi. p. Iasi. C. CONSTANTIN. al doilea in grad dupa marele spatar. A infiintat un episcopat catolic la Siret(1371).(1365-1373). al demnitatii ostasesti. I. a avut doua domnii in Tara Romaneasca (1774-1782) (17961788). Istoria Basarabiei. Giurescu. 1912. Rom. Bibliografie: N. 1971. p. C. apoi mare aga. Bibliografie: C. ALEXANDRU. In ordinul din 8 mai 1803. 45. 1985. V.

adica a unei tari de inalta cultura". 45-51. unde spune: "Constantin Mavrocordat a vrut sa faca din Tara Getilor o imagine a Helladei. Craiova. Dinu C. Cnezate si voievodate romanesti. la promovarea comertului Tarii Romanesti. A adopta un sir de reforme: fiscala. p. Bucuresti. Constantin Mavrocordat. intaririi capacitatii de lupta a Tarii Romanesti. atribuie mare insemnatate diplomatiei. 26-60. infiintand un corp de diplomati instruiti la nivelul diplomatiei europene din ace vreme. cultura si traditiile vechi de pe meleagurile Dunarii pana departe. N. PopaLiseanu. Bibliografie: Stefan Andreescu. Ramane mai ales prin actul de cultura. p. A realizat in practica istorica un vis si urmasii sai. fara chipul lui de o curata si desavarsita poezie tragica". Bibliografie: Sergiu Columbeanu. Gelu. Rom. 1972. MENUMORUT . MIHAI. fapt subliniat de cronicarul Petru Depasta ce scrie o cronica intitulata Constantin -Voda sau scrisoarea faptelor vrednice de pomenire intamplate in Dacia sub Constantin Mavrocordat. in domeniul legislativ manifesta grija pentru stabilirea unui mod de judecata pe intreg teritoriul tarii. sociala.spunea N. Viata. intr-o formula sau alta. 171-179. Familia lui Mihai Viteazul. administrativa. RACOVITA. domnul tuturor romanilor (1600). p. Radu-Stefan Ciobanu. cu centrul la cetatea Biharea. astfel incat sa evite certurile daunatoare dintre boieri si sa redea Moldovei linistea atat de necesara pentru refacere. prin care hotaraste ce chirii . Bucuresti.este unul dintre cei mari voievozi pomeniti de Anonzmus in cronica sa (Menumorut. 99-107. Este ctitorul manastirii Galata. Idem. in conditiile in care Imperiul Otoman cauta sa slabeasca puterea de rezistenta a statului. I. "Nici un roman . la XVIII-lea. p. 1986. Relatiile agrare din Tara Romaneasca in sec.Moldova (1733-1735) (1741-1743)(1748-1749) (1769). Bucuresti. Bucuresti.a fost unul dintre cei mai insemnati domnitori romani (1583-1585). sa organizeze armata. Ist. Ramane in fata romanilor primul Restitutor Dacicae al neamului romanesc. Voievodul stapanea peste Tara Crisurilor. Cartojan. M. culegere de studii. Bucuresti. Petru Demetru Popescu. domnia si aventurile sale.n-a mai putu gandi unirea fara uriasa lui personalitate. intre raurile Tisa. 1985.domn al Moldovei (20 august 1749-22 iunie 1753) (8 februarie 1]756-2 martie 1757) si domn al Tarii Romanesti (22 iunie 1753-8 februarie 1756) (9 martie 1753-1764). Bibliografie: Fl. Giurescu. Aparuse in domnia Moldovei de doua ori inainte de domniile fanariote (1703-1705)(1707-1709). Bibliografie: C Gane. 1968. Iorga. Contributie la istoria armatei romane.face parte dintr-o familie boiereasca don Moldova. Basarabii.Basarab. Somes sau Mures.este domn al Moldovei (1574-1577) (1578-1579)(1582-1591). Pe plan intern Neagoe Basarab contribuie la dezvoltarea economica. PETRU SCHIOPUL. CONSTANTIN. 308-309. Trecute vieti de doamne si domnite. 1976. Pune accent pe organizarea militara si pe intarirea oastei Tarii Romanesti. 1941. Creeaza elementele unui aparat de stat complex. Izvoarele istoriei romanilor. Conceptia politica generala a lui Racovita a fost aceea de fi bine cu toti (mari si mici). Este foarte insemnat actul ctitoricesc. Petru Cercel. act ireversibil. 1973. domnul primei uniri a romanilor. NEAGOE BASARAB -domn este una dintre cele mai ilustre prezente ale evului mediu romanesc. Glad) si care au condus lupta de rezistenta si da aparare a teritoriilor transilvane la sfarsitul sec. Politica sa interna cunoaste si acte insemnate. RACOVITA. Neagoe Basarab. in "Mihai Viteazul". Bucuresti. Face reparatii la biserica Sfantul Gheorghe. Bucuresti. De la Negru-Voda la Neagoe. Racovita da hrisovul din 9 martie 1754. 1975. Stoicescu. Curteni si slujitori. Meritul exceptional al lui Petru este acela de a fi fost primul roman care a facut cunoscut poporul sau.domnul Tarii Romanesti (1593-1601). au incercat sa reediteze unirea romanilor. G. fara palosul sau securea lui ridicata spre cerul dreptatii. Aflat la prima sa domnie in Tara Romaneasca. 311-314. PETRU CERCEL. Constantin. p. Acorda atentie si elementului militar. MIHAI VITEAZUL. 2. IX-lea impotriva expansiunii maghiare. 1512-1521. Bibliografie: Al. Bibliografie: Pavel Chihaia.. Se dovedeste a fi gospodar.

mineritul si comertul. Radu de la Afumati.. Bucuresti. 195. Radu I-er Basarab. A dovedit spirit de gospodar si a fost om chibzuit. RADU CEL FRUMOS.este o stralucita prezenta in scaunul Tarii Romanesti (1495-1508). 190. Prosperitatea economica se poate urmari pe plan social. 206. 191.supranumit Radu Voda cel viteaz a fost un redutabil domn Basarab ostean.domnul Tarii Romanesti (26 ianuarie 1764-18 august 1765). 64-69. Bibliografie: C. fratele mai mic a lui Constantin Racovita isi inaugureaza domnia prin taierea a doi boieri: Stefanache Cremidi si Iordache Bajescu. razesi. Giurescu. rege ales al Ungariei. Restutio Daciae. Bucuresti. 370. Bibliografie: C. 169. fiu al lui Vlad Dracul si frate cu Vlad Tepes. Giurescu. in primul rand de activitatea comerciala. Rom. fiu al lui Nicolae Alexandru Basarab si frate cu Vlaicu -Voda. p. asemanatoare ca durata cu cea a lui Mihai Viteazul. Vodnau si scos din domnie. Giurescu Dinu C.. 202. T. Din cetatile de scaun ale Tarii Romanesti. V. 58. 2. 46-76.domn al Moldovei (1527-1538)(1541-1546) este cel vrednic dintre urmasii lui Stefan cel Mare si al Mariei Rares din Harlau (Rarasoaia). p. 186. 1974. la Tismana. in 1378. I. Trecute vieti de doamne si domnite. pentru a rezolva problemele Moldovei in Transilvania. 200. domnind in Tara Romaneasca (1522-1529). L' expedition de Louis I-er de Hongrie contre le prince de Valache. I. agricultura. Activitatea esentiala se desfasoara in prima domnie.1925. 1980. p. 120. asociat la domnie cu acesta. Ist. 213.domn al Moldovei (septembrie 1546-iunie 1551). ILIAS. Tara este supusa din nou la dari grele.domn al Tarii Romanesti (1377-1383). Pe plan extern. 16. nemeritat. fiu a lui Petru Rares. 187. Giurescu. 218. incheie mai intai un tratat cu Polonia (noiembrie 1546). p. cu mici intreruperi. R. II. p. 1923. Bratianu. RADU CEL MARE. 193. II. 142-150. calitati menite sa confere.domn al Tari Romanesti (1462-1475). Constantin C. . Gane. P. Gane. Palade. Rares incearca o politica de echilibru. stabilitate si ordine interna. fapt care determina pe Stefan cel Mare sa organizeze expeditii de inlocuire a lui Radu cu un domn prieten. o biserica si chilii de zid. mestesugurile. fiu al lui Petru Rares. en 1377. in vremuri tulburi. Petru Demetru Popescu. Cel mai insemnat aspect al domniei este viata culturala. Adept al politici de pace. Rom. Scopul urmarit era potolirea opozitiei. stradaniile celor 20 de batalii pe care le-a condus cu pricepere. p. Radu de la Afumati. in mahalaua Sf.. la 26 august 1548. domnia lui Radu a constituit o epoca istorica. Contributia lui Radu la apararea Tarii Romanesti de a nu fi transformata in pasalac. actul ctitoricesc. pune in valoare bogatiile si sprijina ramurile de traditie. unde continua orientarea spre paturile mijlocii ale societatii (mica boierime. 1969. Este infrant la Soci. Nicolae Iorga. Paralel reafirma alianta cu Ioan Sigismund Zopolya. RADU DE LA AFUMATI. Se preocupa de dezvoltarea vietii economice. Constantin C. Imperiul Otoman si statul maghiar. Bibliografie: Pavel Chihaia. Bibliografie: Stefan Andreescu. B. Bibliografie: G. I. Favorit al sultanului Mehmed al II-lea. el participa la expeditia otomana din 1462 cu 4000 de calareti munteni. RADU I. IV. p. 194. Valenii de Munte. vine mai tarziu la domnie. Gheorghe Vechi. RARES PETRU . 26-28. Ist. 142-150.urmeaza sa ia biserica Domneasca de la cei care au pravaliipe locul ei de pe ulita Boiangiilor. Are doua domnii. Se preocupa de inflorirea economica a tarii. avand aceleasi destin tragic. domn al Tarii Romanesti. targoveti).domn al Moldovei (1551-1552). s-a ingrijit de realizarea relatiilor cu boierii si in exterior cu vecinii. RARES STEFAN . pentru a face fata pretentiilor Portii. Desi scurta. RACOVITA STEFAN. orientandu-se spre Ferdinand de Habsburg. Bucuresti. In rastimpul domniei Radu promoveaza o consecventa politica filoturca.. Ploiesti. T. fagaduind regelui polon ajutor in fata dusmanului si renunta la orice drept asupra Pocutiei. Continua activitatea de batere a minedelor. RARES. il aseaza in cartea de aur a vitejiei romanesti. Dinu C. Din porunca lui Radu s-au ridicat.

Urmeaza domnia lui Alexandru Moruzzi. 102. 52-56.. isi desfasoara domnia din Moldova ca apoi sa revina in ultima domnie din Tara Romaneasca. 215. 196. spre podoaba si mangaierea privelei de obste".este domnul Moldovei (1394-1399). II. pe Mihul.este ultimul domn fanariot din Tara Romaneasca. impreuna cu Ilias I) (1442-1444-1445. Era fiu al lui Stefan cel Mare. Dinu C. 248. 15. II. dar ii sine sub observatie prin intermediul a opt dregatori credinciosi. Giurescu. Stefan Sorin Gorovei..domn al Moldovei (1433-1435) (1435. Oastea ungara este infranta. El organizeaza o puternica expeditie asupra lui Stefan I. Dinu C. da un hrisov prin care specifica statutul breslei sau "cumpaniei" lipscanilor. Musatinii. p. I. Dupa aproape patru ani. vine in Moldova si este caimacam (loctiitor de domn).a fost domnul moldovei (1538-1540). SUTU MIHAI. T. impreuna cu Petru al II-lea (1445-1447). Inainte de a deveni domn in Tara Romaneasca Sutu a avut o scurta domnie in Moldova (28 iunie 1801-29 septembrie 1802). simbol al limbii antiotomane a romanilor si crestinatatii. 274-275. 256.. <>Bibliografie: C. Stefan Sorin Gorovei. 329. V.. Bibliografie: Constantin C. Dinu C.. p. cat si a celor din Brasov si Liov (Polonia). Se suie pe scaun dupa moartea lui Roman I. acorda privilegii negustorilor autohtoni. ca frate sau nepot al lui Petru I si Roman I. A. I. Bibliografie: Constantin C. p. 331. Mai mentine in sfat si pe unii dregatori ai lui Petru Rares. Stefan Sorin Gorovei. sprijinea meseriile si negotul. Bibliografie: C. Gane. A. V. Constantin C. sprijinitor al culturii. p.(1457-1504). T. O pondere deosebita o are politica lui Stefan de intarire a autoritatii domnesti (puterea centrala) impotriva marii . 347. 457-476. Giurescu. Giurescu. in timp ce S. 331. Ia masuri confesionale: persecutarea ereticilor (intelegand prin acesta pe mahomedani si pe luteranii din Moldova). STEFAN LACUSTA . El confirma scutirea de dari a celor zece oameni care lucrau la gradina de la chioscul lui Mavrogheni "pentru lucru gradinei de la cismeaua apelor ot zoodopighi"(izvorul tamaduirii) si pentru paza si curatenia de sus si de jos. 208. p. ilustru si priceput strateg. Giurescu. I. 370. 316. R. p. Caimacamia lui S. care avea si el pretentii de suzeranitate asupra Moldovei. 702. Giurescu. 101. T. in Tara Romaneasca (1787-1792) cand trupele austriece au operat pe teritoriul Tarii Romanesti. Fiu natural al lui Alexandru cel Bun. Este fiul lui Nicolae Sutu si care era frate cu Mihai Sutu. 442-456. 701. Dupa ultima domnie in Tara Romaneasca. 141. R. Pe plan extern actioneaza fidel liniei impuse de Poarta. pentru a evita nemultumirile si razvratirile. A. cu ajutorul regelui Poloniei. B. Stefan ajuta pe poloni impotriva tatarilor. Musatinii. Giurescu. R. I. 105. insemnat ctitor de asezaminte. Acest fapt starneste supararea regelui Ungariei. 699.1442. fara drept de a domni. T. gospodar. 252. p. p. p. 253. 701. SUTU. S. Stefan era considerat de fratele sau vitreg bastard si deci. Armatele regelui trec muntii si asediaza cetatea Neamtului care insa rezida eroic. in 1538.. Luand domnia Stefan obtine functia de portar al Sucevei. 299. Sigismund de Luxamburg.este domn fanariot si are trei domnii in Tara Romaneasca (6 iulie 1783-martie 1786) (martie 1791-decembrie 1792) (8 octombrie 1801-10 mai 1802) si are o singura domnie in Moldova (30 decembrie 1792-25 aprilie 1795). Incepatorul in domnie a fost insa Mihai Sutu. Gane. Constantin C. comandant de oaste. se desfasoara in perioada 20 iunie-18 august 1802. T. unul dintre sefii actiunii de tradarea lui Petru Rares. om politic si diplomat stralucit. 93-96. Guirescu. 325. Stefan contribuie la inchegarea unui sistem de actiuni in domeniul comertului: controleaza marile drumuri comerciale si orasele care s-au dezvoltat de-a lungul lor. 36-37. prin forta domnia. R. Vladislav al II-lea Iagello al carui vasal credincios a fost. 293. 330. 156. Dinu C. p. 351. 298. STEFAN I. I. Giurescu. B. A. STEFAN CEL MARE. unificator. Fata de polonia este adoptata politica de renuntari. A doua domnie a lui S. 1433. Musatinii. STEFAN AL II-LEA. T... 235. I. organizeaza sistemul vamilor. ALEXANDRU. Bibliografie: Constantin C. Giurescu.El cere lui Ferdinand de Habsburg sa-l sustina material pentru a intretine un corp de oaste (mercenari). Dar in batalia de la Worskla Stefan I si-a pierdut viata. Dar Stefan i-a smuls lui Ilias I. Giurescu. Bibliografie: Constantin C. p.

Stefana largit baza sociala a puterii domnesti (fortele de sprijin) creand o baza materiala pentru acestea. . Intareste sfatul domnesc cu oameni de incredere.boierimi care ajunsese sa domine politica statului.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful