Personalitati

Amplasarea este in ordine alfabetica ANTHUM (ONTHUM) (1008-1018)-voievod asupra unei puternice formatiuni politice in Banat. A. era fiu sau nepot al lui Glad, prin care se inrudea cu familia lui Menumorut. Statul lui A. era bine organizat. Voievodul avea in jur familiile cavalerilor si nobililor, oameni bogati, posesori de pamanturi intinse curti, herghelii de cai si turme de oi si supusi aflati in slujba acestora. El isi baza puterea pe forta economica a cavalerilor sai, pe un sistem de taxe vamale aplicat sarii care era transportata pe Mures spre Regatul Ungariei, pe taria militara a armatei de cavaleri si soldati si pe stransa colaborare cu biserica. A. a fost un om politic, conducator militar si diplomat. Intretinea relatii politice, diplomatica si de alianta cu Bizantul. Bibliografie: Stefan Pascu, Voievodatul Transilvaniei, vol. I, Cluj 1972, p. 36, 51, 62-66, 478, 518; Sergiu Columbeanu, Cnezate si voievodate romanesti, Bucuresti, 1973, p. 56-59, 65. ALEXANDRU I ALDEA(1431-1436)-fiul lui Mircea cel Batran. In scurtul rastimp al domniei, apare in calitate de ctitor, continuator al activitatii inaintasilor. Marile ctitorii ale Tarii Romanesti, manastirile Cozia, Dealu, Bolintinul, sunt bogat inzestrate cu bunuri. La muntele Athos daruieste manastirii Zografu un ajutor anual de 3000 aspri si o suma egala manastirii Xeropotam. Ca fiu a lui al lui Mircea cel Batran , al doilea ca varsta dupa unii istorici, A. a avut trei frati: Mihail, Radu Praznaglava (Chelul) si Vlad Dracul. Prin politica desfasurata, A. reuseste sa asigure o anumita stabilitate Tarii Romanesti, sa o fereasca de transformarea in pasalac, in conditiile in care rezistenta activa nu era posibila. Bibliografie: Constantin C. Giurescu, Dinu C. Giurescu, Istoria Romanilor. ALEXANDRU II ALDEA (1574-1574)(1574-1577)-domnitorul Tarii Romanesti, fiul lui Mircea (15091510) si nepot al lui Mihnea cel Rau (1508-1509). A.II vine la domnie dupa mazilirea lui Petru cel Tanar cu numire de la Poarta. Pe plan intern, A.II pune noi dari asupra birnicilor, printre care vestita "oaie seaca", ce se platea pentru oile sterpe. A.II prezinta o activitate ctitoriceasca bogata. El ridica manastirea Radu-voda "din jos de Bucuresti" cu hramul Sfanta Troita. Inzestreaza manastirile de la Muntele Athos, Simopetra, Xenofon, Dochiariu, Xeropotam, ca si manastirea cu hramul "Schimbarea la fata", de la muntele Sinai. Bibliografie: Constantin C. Giurescu Dinu C. Giurescu, Istoria Romanilor, 2, Bucuresti, 1976, p. 32. 225225, 250-251; Petru Demetru Popescu, Basarabii, Bucuresti 1989, p. 171-174. ALEXANDRU CEL BUN (1400-1432 sau 1399-1431)-stralucit reprezentant al familiei domnitoare in Moldova a Musatinilor, om politic, diplomat de seama, bun gospodar al tarii. Fiu al lui Roman I si al doamnei Anastasia. A. organizeaza temeinic sistemul administrativ - teritorial, pe cel judecatoresc. Epoca lui A. cunoaste inflorirea culturii, in centrul vietii culturale A. aseaza activitatea religioasa nu numai ca act de ctitorie, dar si in cazul celorlalte domenii(administrativ, judecatoresc, militar) ea se structureaza ca sistem de gandire. Bibliografie: C. Auner, Episcopia de la Baia, in "Rev. Cat", IV (1915), p. 89-127; G. Baileanu, Dimitrie Cantemir despre condicile lui Alexandru cel Bun, in "Cronica", nr. 39, din 28 IX (1973), Iasi, p. 13; C. Bobulescu, Pentru pomenirea lui Alexandru cel Bun, Chisinau 1934, p. 29; Florin Constantin, Serban Papacostea, Tratatul de la Lublau (15 martie 1412)si situatia internationala a Moldovei la inceputul veacului al XV-lea, in "Studii", 5/7 (1964), p. 1129-1140. ALEXANDRU CEL RAU (1592-1593)-fiul lui Bogdan Lapusneanu si nepotul lui Alexandru Lapusneanu. Epitetul de "cel Rau" se dadea de obicei de catre boierii potrivnici domnitorului, dar in unele cazuri el se tragea si dintr-o proasta guvernare daunatoare pentru tara. A. asuprea rau pe supusii sai si facuse datorii pana la suma de zece povere de aur. A. domneste ca un tiran si chiar taie o serie de boieri complotisti. Urmareste chiar executarea banului Craiovei, Mihai Basarab. O latura pozitiva a domniei este legata de zidirea manastirii Prodomul de la muntele Sinai. Bibliografie: Constantin C. Giurescu Dinu C. Giurescu, Istoria Romanilor, 2, Bucuresti, 1976, p.325; Radu Popescu Voinicul, Istoriile domnilor Tarii Romanesti, p. 68-69; A. D. Xenopol, Istoria Romanilor din Dacia Traiana, III, De la moartea lui Petru Rares pana la Matei Basarab si Vasile Lupu, Bucuresti 1988. p. 40, 41, 126-128, 138, 376, 137. BASARAB I "CEL MARE"(1310-1352)-domnitor de prima insemnatate in istoria romanilor, deoarece el nu

din Dacia Traiana. Trecute vieti de doamne si domnite. 18. 37. 39-51. Dubrovat. Basarabii. 1973. 186. Evenimentele Cantacuzinilor si Brancovenilor. Pregatirea acestui act si consolidarea lui in timpul scurtei domnii ni i-a dat si posibilitatea de a desavarsi organizarea politica a noului stat. moare la 20 aprilie 1517si este inmormantat la Putna. Nesansa ei politica a fost aceea de a fi contemporan cu Mihai Viteazul.. p. diplomatic intr-o stransa legatura. 2.C: Giurescu. dar nestatornic reprezentant al familiei Bathory. B. Ist. LIV-LXII. ci este un simbol al operei de intemeiere a unui stat romanesc. I. BOGDAN I (1359-1365)-intemeietorul statului medieval al Moldovei si al dinastiei Bogdanestilor (Musatinilor). Trecute vieti de doamne si domnite. I. I. merita pe drept a fi considerat "Apusul de soare" al domnilor Basarabi. R. B. care devine prima mare necropola a Moldovei dupa ce a lui Dragos. in general o evolutie pasnica in relatiile domnului cu boierii. Stefan Sorin Gorovei. 175. ctitor de asezaminte. IV. a avut totusi o rodnica activitate ctitoriceasca. s-a straduit sa-l urmeze pe parintele sau si in actul ctitoricesc. prin intemeierea statului romanesc independent Moldova. 377. Rom. 65-91. Gane. T. meritand pe deplin epitetul de "cel Mare" pe care i l-a conferit istoria. BRANCOVEANU.. p. Domnia lui B. 162. El a organizat statul intemeiat printr-un aparat de stat. Bibliografie: Sergiu Columbeanu. Initiaza talmacirea in romaneste a mai multor carti bisericesti. B. 220-223. Giurescu. 203. este incoronata. D. SERBAN (1678-1688)-fiu al postelnicului Constantin Cantacuzino. vol. p. om de cultura. in cadrul caruia vointa si interesele domnului sunt preponderente. p. Roman si Voronet. prin modificarea anumitor functii. Musatinii. Cantemir. a doua mare necropola a Moldovei dupa cea de la Radauti. vol. El creeaza un stil al vremii cel "Brancovenesc" un stil de conceptie in modul cum a vazut dezvoltarea economica a tarii.p. asadar. p.. 15. vol. I. p. Gane. Petru Demetru.reprezinta numai o domnie esentiala. A. 186. in Opere. C. canonizat de biserica. Bibliografie: C. in 1365. ctitor de asezaminte. militar si tactician. -intemeietor de tara si dinastie. II. p. A reusit sa puna la punct un sistem de guvernare. In jurul originii stemelor Principatelor Romane. care se va desfasura sub urmasi. 333. D. 9. este cel mai activ. iar in altele "cel Chior". infiinteaza la Bucuresti cursuri de invatamant superioara. Dinu C. Bibliografie: C. 190. Bibliografie: Gh. Gane. cei 13 ani de domnie ai lui B. Ist. 370-375. 176. 380. p. continuand in felul acesta activitatea de tiparituri a lui Matei Basarab. 260. B. C. 261. vol. BOGDAN III-LEA CEL ORB (1504-1517)-fiul si mostenitorul la tron al lui Stefan cel Mare. CANTACUZINO. Bucuresti 1980. apare ca "cel Orb". 720. Trecute vieti de doamne si domnite. p. B. Constantin C. de epoca si de stil in conducerea tarii. Xenopol. 408-409.. Este ctitorul Bisericii de la Radauti. a terminat constructia. Xenopol. . B. 59. p. D. Bucuresti. 69-72.. I. eludarea altora sau manevrarea unor dregatorii in functie de politica sa. Bucuresti. la Curtea de Arges. Dar aderarea la Liga Crestina viza ca tarile romane intrate in alianta antiotomana sa devina vasala principelui Transilvaniei . deoarece era lipsit de vedere la un ochi. Giurescu. Cnezate si voievodate romanesti. vol. V. om politic si diplomat. CONSTANTIN BASARAB (1688-1714)-care prezinta ca personalitate o structura care-l singularizeaza. Gane. Trecute vieti de doamne si domnite. Academia Domneasca. Bibliografie: Constantin C. 11 ani dupa sfarsitul ultimei domnii. Rom. 238-239. care nu a putut accepta situatia de vasal al lui B. inscrisa pe 6 ani. Bratianu. Guirescu. Intrucat Stefan a inceput a ridica biserica de la Reuseni. 1971. A. BATHORY SIGISMUND(1581-1597)(1598-1599)(1601)(1601-1602)-principe al Translvaniei. au cunoscut o. 178. 178. A doua porecla este mai potrivita. 191. 189. martir al neamului romanesc. om politic si diplomat. R. 1993. Istoria Romanilor din Dacia Traiana. care a urmarit cresterea puterii sale. 187. 31. conducator. C. 100. B. 1931. T. A. -domnitor vestit. vol. prin felul cum a actionat asupra oamenilor compuneau societatea. p. fire mandra si ambitioasa. Dinu C. B. moare la 1613. 72-76. Giurescu. p. In unele izvoare B. fiu al lui Cristofor Bathory si nepotul lui Stefan Bathory. 185. II. Bibliografie: D. a conceput factorul politic. Iasi. Bucuresti 1878. in "Revista Istorica Romana" I.38-43. B. Putna.. Traditia istorica despre intemeierea statelor romanesti. de la Baia. vede aceasta marire sub sceptrul imperialilor si al lui Rudolf al II-lea. A. Pe plan intern. A facut danii la Moldovita.

vol. fiul lui Radu I si fratele mai mare al lui Mircea cel Batran. Trecute vieti de doamne si domnite.412-426. istoricul. filosoful. . p. p.R T. 470. umanist si erudit. 21. p. 84-86. Cand vine la domnie. din Dacia Traiana. a constat in lupta pe care a dus-o pentru a pune capat tuturor faradelegilor. Giurescu si C. Giurescu.. 425. Ist. Gane. carturarul cu renume mondial. creator multilateral. aplecat spre treburile domniei. Balta.C. boier moldovean. Meritul lui C. A fost rodnic pe linia actului ctitoricesc. Rom. 14. CARAGEA. Rom.domnitor fanariot in Tara Romaneasca. grec de origine. tatarii faceau parjol in tara. CONSTANTIN (1685-1693). cismele. I. Principalele scrieri: Descrierea Moldovei. Basarabii. A. fiu mai mic al lui Constantin Cantemir. Giurescu. Bibliografie: C. A. I. Giurescu. Bibliografie: C. C. II. El ispraveste ctitoria parintelui sau de la Tismana. p. spre partea celor rai era strasnic sa nu greseasca fiestecine si fara de vreme cu dansul. Bibliografie: D.. 257. geograf. avea menirea de s se ocupa de chestiunile edilitare (poduri. CARAGEA. telepizlicurile (vicleniile. 413. 222. 87. dar mai ales. p. T. C..C.R. introduce pentru intretinerea podurilor un organ special numit "vornicia podurilor". El a luptat statornic pentru libertatea tarii.. poetul cu spirit renascentist. Xenopol. judecator drept. 258-266. care jefuiau la drumul mare.. ca personalitate culturala.p. D. Bibliografie: I. Donat. istoric. D. vol. IOAN(1812-1818). IV. T. 258. Xenopol. p. Vine la domnie in conditiile in care Imperiul Otoman a ocupat cu proiectatul razboi vizand Principatul Transilvaniei si Imperiul Hasbsburgic. C. D. Bibliografie: D. 290. Trecute vieti de doamne si domnite. Rom. Ist. Ist. 389. 467.. Resedintele celei dea a doua Mitropolii as tarii Romanesti. cult. A. I. domn al Tarii Romanesti. Aceasta dregatorie dispunea de fonduri apreciabile provenind dintr-o taxa pusa pe marfurile care intrau in oras. 22. A. A batut si bani de arama la Suceava. la vechile dari adauga dari noi. 115-118. CANTEMIR.C. din Dacia Traiana. minciunile. alinierea si curatirea ulitelor din Bucuresti. era credincios la juramant si-si tinea cinstit vorba". 8. C. Pe plan politic si administrativ se cunoaste o fructuoasa activitate de organizare a statului. ci numai strictul necesar. 490. Bistret si jumatate din Toporna. Giurescu. 713. Giurescu. I. DAN I (1383. In tara bantuiau talharii. chipes. D. Era inteligent. Ist. I. Pe plan intern termina manastirea Barnova. Atitudinea lui si unele biruintele repurtate in luptele duse si-au gasit ecoul in folclorul suddunarean. 100. ca domnitor.CANTEMIR. 413. C. numai nu era om prost. Cronicarul Ion Neculce ni-l prezinta astfel: "era om tanar ca de 20 de ani. 2. era vanator si slujitor bun. p. incaputa de Miron-Voda Barnovski. Giurescu. unde i se da calificativul de "cel viteaz". II.A. in "Arhivele Olteniei". vol. Bibliografie: C. Ist. precum si alte venituri. nu avea multa carte. polonii atacau mereu Moldova. El insusi a tradus din italieneste in greceste opt comedii ale lui Carlo Goldoni. D. C. 173. Gane. T.. Istoria ieroglifica. DIMITRIE (1693) (1710-1711).A. un oboroc anual. p. la avere nu era lacom. prefacatoriile) nu le iubea.C. p. regularizarea cursului Dambovitei). cinstit si la minte asezat. 111-141. 465. T. filosof. promoveaza o politica de fiscalitate excesiva. savant cu renume european. IV. 229. Bibliografie: C. R. C. domnitor al Moldovei intre anii 1710-1711. 412-426. 93-94.C. literatul. Giurescu. Xenopol. D. din familia Caragea. C. D. mare la trup. p. Rom. poliglotul. Introduce . DABIJA-VODA (1661-1665). p. R. T. Rom. fiul mai mic al lui Constantin Cantemir si frate cu Dimitrie Cantemir. nu era un om cultivat. membru al Academiei din Berlin. pe femeile de moravuri usoare (birul femeilor rele). p. ca si ale tarii. pretuia literele si artele. A. R. important la tronul Moldovei. Petru Demetru Popescu. 708. DAN AL II-LEA (1420-1431). 409. 256. domn fanariot. ANTIOH (1695-1700)(1705-1707). p. 2. Giurescu si C. D. fiu al lui Dan I. ce de pilda pe puscariasi (birul temnitei). Giurescu. era cinstit si de treaba. Hronicul vechimii romano-moldovlahilor.1386). CANTEMIR. 711. C. din D. nu era prea carturar. NICOLAE (1782-1783). Gane. om politic si diplomat. Trecute vieti de doamne si domnite. 86. Giurescu.

186. 1976. 2. A. Rom. Giurescu. Rom. Bibliografie: S. dar de origine greaca. IV. DRAGOS-VODA (1352-1353). Gelu domneste in perioada de inceput a expansiunii statului feudal maghiar creat in pusta Panoniei de catre triburile asiatice de origine fino -urica. Giurescu. 412. 196.C. Prima domnie a lui D. a luat domnia cu ajutorul turcilor. p. Constantin C. 289. P. Duca Gheorghe plateste mari sume de bani Portii. C. A. 290. A treia si ultima domnie a lui in Moldova corespunde cu asediul Vienei. care in conditiile secolului al XVI-lea putea insemna o reforma pe linia anticiparii societatii moderne. Columbeanu. 14. 1955. p. "Moldova era intemeiata. vol. T. ION VODA . D. din Dacia Traiana. Ist. 412. p. Ist. Dan. de regele Ungariei". Bibliografie: S. Giurescu. D. p. Dupa domnia acestuia ajunge boier mare si cu ranguri. in regiunea Somesurilor avand ca centru al puterii sale cetatea Dabaca. 291. cuprins intre Dunare si Mures. I. Musatinii. Trecute vieti de doamne si domnite. 708. in timp ce habsburgii a maririi lor necontenite. Iancu reprezinta unul dintre cel mai importanti luptatori antiotomani. 256. infranti sub zidurile Vienei. T. Cnezate si voievodate romanesti. vol. 469. A. Bibliografie: D. Rom. 46-47. statornicirea din nou a hotarului Moldovei la Dunare. I. T. C. Un stegar al luptei antiotomane. Giurescu. sau "cel Viteaz". Ist. R. 88-93.. Iancu de Hunedeara.. D. 340. in Moldova tine cateva luni si se caracterizeaza prin lupte pentru mentinerea tronului. I. Columbeanu. nu se poate sti. GLAD -este al treilea mare voievod al romanilor in perioada primelor alcatuiri statale romanesti si a luptei de rezistenta impotriva expansiunii maghiare spre meleagurile locuite de stravechime de stramosii romanilor. 104-111. unde ar fi putut crea o prima necropola voievodala. Domn al Moldovei. Ist. 37. 5-18. C. Gane. GELU. I. p. Giurescu. p. Giurescu. cunosc inceputul decaderii lor . domnia sa si in Tara Romaneasca. D. 54-67. Voievodul Glad stapanea peste un teritoriu intins. Bibliografie: Constantin C. in aceasta prima faza. 63-66. 1973. reluarea posesiunilor din Transilvania. Cnezate si voievodate romanesti. Bucuresti.. din D. Dinu C. 185. R. nascut in Rumelia si crescut de mic in casa lui Vasile Lupu. Giurescu. Xenopol. 294. Dragos-Voda..care mai este numit "cel Cumplit". GHEORGHE (1668-1672)(1678-1683)(1678-1683) si o domnie in Muntenia (1673-1666). El reprezinta simbolul luptei si jertfei pentru apararea pamantului strabun. C. 99. 288. 160. p. 464.. Camil Muresanu. Giurescu. A doua domnie se explica prin faptul ca pentru reusi la tron. Bibliografie: Stefan Sorin Gorovei. cand turcii. Dar scoala era a protestantilor si conducatorul ei era a protestantilor si conducatorul ei era invatatul Ioan Sommer. p. p. Bucuresti.p. infiinteaza o institutie de cultura "Scoala de la Cotnari". Giurescu si C. Rom. Bibliografie: Constantin c. Ist. dar nu se stie cat a domnit si cand si-a sfarsit domnia. ci depinzand. 436. 58. IANCU DE HUNEDOARA -este cel mai insemnat voievod roman al Transilvaniei (1441-1456). p. dar nu ca stat independent. domnul "Moldovei Mici" cu conducerea marcii a fost insarcinat voievodul romanilor din Maramures. DESPOT-VODA (1561-1563). Xenopol. D. D.Grigore Ureche. DUCA. 423. 422. Desi a condus putin voievodatul traditia il aseaza si in postura de ctitor.mare voievod roman.boier moldovean. 293.primul descalecator maramuresan. A intrat in constiinta contemporanilor ca cel mai de seama luptator antiotoman. 431. vol. 1974. Bucuresti. Constantin C. atribuindu-i construirea unei bisericute de lemn la Volovat sau la Baia. 221.pentru prima data in Moldova darea "pogonaritul de vii". 261. Visa cucerirea Chiliei si Cetatii Albe.Iacob Heraclit Despotul era grec de origine. C. Letopisetul Tarii Moldovei. 148. In istoria romanilor. Bucuresti. stapanind in Podisul Transilvaniei. 12. nascut in insula Samos. 260. Contributia lui Iancu in istoria universala este aceea de a fi intarziat latirea imparatiei otomane pana cand alte forte se vor ridica impotriva ei. 23-44. Rom.. Stapanirea lui Gelu se situeaza la sfarsitul secolului al IX-lea (896). In traditia populara e considerat intemeietor al Moldovei al "Moldovei Mici" ca reprezentant al primei etape de formare a statului independent moldova. situatie conjuncturala cea mai frumoasa pagina din domnia sa in Moldova (1572-1574) este legata de lupta . Centrul puterii lui Glad era la Cetatea Curvin. Iancu de Hunedeara. p. razboi deschis impotriva otomanilor. Giurescu. Bibliografie: Mihal P. 153.

fiu al lui Alexandru Ipsilanti. In ordinul din 8 mai 1803. A infiintat un episcopat catolic la Siret(1371). socotind ca primul act necesar era intocmirea unui sfat domnesc nou ("la domn nou sfat nou"). 1912. Gane. p. Cea mai de seama dintre ctitorii este cea de trei Ierarhi (Iasi). Bibliografie: I Anastasiu. V. T. manifesta grija pentru ca schimburile de bani ale negustorilor moldoveni in Transilvania sa fie echilibrate. dar si un domn cultivat. p. Viata economica a Moldovei cunoaste si anumite innoiri. Dovedind simt realist.(1365-1373). p. Rom. Constantin C. cele doua puteri europene vecine.domn fanariot. ALEXANDRU. Bucuresti. cu elemente credincioase. Matei de tanar fire energica si ocupa dregatorii insemnate: postelnic. Canalul lui Alexandru Voda Ipsilanti. acordandu-se si unele si unele scutiri de impozite. p. p. I. Trecute vieti de doamne si domnite. D. al demnitatii ostasesti. El s-a ocupat statornic de inflorirea vietii economice si de actul ctitoricesc. Batalia de la Finta. reactiveaza exploatarea minelor de arama si fier din Oltenia. Gane. C. fiul lui Bogdan I Intemeietorul. II. IV. Ion Burtea. Istoria Basarabiei. Despre domnia lui Latcu se cunosc putine lucruri. A avut cele mai multe domnii: sase in Tara Romaneasca (1730) (1731-1733) (1735-1741) (1744-1748) (1756-1758) (1761-1763) si patru in . apoi mare aga. 13. El a imbratisat catolicismul. CONSTANTIN. Giurescu. care a continuat reformele tatalui sau. s-a ingrijit de progresul material: puna in valoare productia agricola. Ist. al doilea in grad dupa marele spatar. Bibliografie: N.Napoca. p. Targoviste. V. ALEXANDRU.. V. MAVROCORDAT. stabileste iarmaroacele la anumite serbatori ale anului. 38. 28-29.a fost stralucit domn al Moldovei (1634-1653). paharnic. Giurescu. p. Bibliografie: C. D. II. 45. Rom. p. Rom. Ist. Gane. Isi concentreaza spiritul gospodaresc si edilitar. Giurescu. Domnitorul stimuleaza dezvoltarea comertului: ridica un han in muntii Campulungului pentru a servi odihnei calatorilor. 1935. A. pentru independenta tarii. Costantin C. C. p. IPSILANTI. p. Politica externa a lui Alexandru Lapusneanu. isi disputau suprematia in regiunea aflata la est de Carpati. Virgil Gandea. A doua domnie se desfasoara sub ocupatie tarista. Giurescu. Ist. Mostenirea lui Mihai Viteazul la mijlocul veacului XVII.. Nicolae Iorga. Musatinii. LUPU VASILE. 237.este unul dintre cei mai insemnati domnitori ai Moldovei (1552-1561) (1564-1568). C. fiul natural al lui Bogdan al III-lea cu Anastasia din Lapusna. LAPUSNEANU. 2. 39. 1974. cu insusiri intelectuale. Pe plan intern activitatea lui Lupu este extrem de fructuoasa. De numele lui Ion Voda este legata opera de reorganizare a invatamantului in Tara Romaneasca. Iasi. 85. Ion Voda. Explicatia consta ca la acea data. Bibliografie: Dinu C. 44. Iasi. 95-99. 249-260. mestesugurile si comertul. 289. LATCU. a avut doua domnii in Tara Romaneasca (1774-1782) (17961788). 34. Era cunoscator al limbii grecesti. domnitorul trece la catolicism. IPSILANTI. Ratiunea dominanta. In calitate de gospodar. Gane. Un nedreptatit: Alexandru Lapusneanu.. sentimentul filantropic si aplecat spre cultura in Tara Romaneasca. V. CONSTANTIN. T. p. Ipsilanti fixa sistemul de lucru al podarilor. prin sporirea instantelor si alcatuirea uni cod de legi "Pravilniceasca Condica a lui Alexandru Ipsilanti". Giureescu. 291-322. care bat recordul ca numar in arhitectura romaneasca.era fiul lui Nicolae Mavrocordat. Domn al Tarii Romanesti (16321654). 1942. Stefan Sorin Gorovei. 33-77. Bibliografie: Constantin C.antiotomana. 1985. 14. Bucuresti. Ion Voda cel Viteaz. In politica interna Ion Voda incepe sa domneasca in chip intelept.a fost unul dintre cei mai de seama voievozi romani. se adauga o noua reforma fiscala. unul dintre cei mai insemnati domnitori fanarioti reformatori. C. Bibliografie: C. El contribuie prin acte de valoare nationala la apropierea societatii romanesti de epoca moderna.. din T. Bucuresti. continua reformele parintelui sau sau pe unele le intretine cat mai bine. Va ramane in istoria romanilor drept chipul tragic. Lui Lupu i se datoreaza ridicarea unui numar de lacasuri. al celui care cu pretul vietii a aparat libertatea pamantului strabun. Ungaria si Polonia. cu gust rafinat fasa de frumos. I.domn al Moldovei (1799-1801). Bejenaru. In prima domnie. 228-253. Xenopol. T. domn al Tarii Romanesti (1802-1806) (18061807). 1979. 21. Cluj. 224-248. o noua organizare judecatoreasca.. 1971. MATEI BASARAB. Bibliografie: Stefan Andreescu.

Constantin Mavrocordat. Face reparatii la biserica Sfantul Gheorghe. Ramane mai ales prin actul de cultura. Aflat la prima sa domnie in Tara Romaneasca. N. Acorda atentie si elementului militar. Meritul exceptional al lui Petru este acela de a fi fost primul roman care a facut cunoscut poporul sau. Politica sa interna cunoaste si acte insemnate. Familia lui Mihai Viteazul. cultura si traditiile vechi de pe meleagurile Dunarii pana departe. intr-o formula sau alta. Glad) si care au condus lupta de rezistenta si da aparare a teritoriilor transilvane la sfarsitul sec. intre raurile Tisa.domn al Moldovei (20 august 1749-22 iunie 1753) (8 februarie 1]756-2 martie 1757) si domn al Tarii Romanesti (22 iunie 1753-8 februarie 1756) (9 martie 1753-1764). 45-51. RACOVITA. la XVIII-lea. infiintand un corp de diplomati instruiti la nivelul diplomatiei europene din ace vreme. p. 26-60. Aparuse in domnia Moldovei de doua ori inainte de domniile fanariote (1703-1705)(1707-1709). Este foarte insemnat actul ctitoricesc. p. 2. Dinu C. Racovita da hrisovul din 9 martie 1754. 1986. domnia si aventurile sale. Bibliografie: Al. Pe plan intern Neagoe Basarab contribuie la dezvoltarea economica. Bucuresti. sociala. Gelu. Rom. Bucuresti. NEAGOE BASARAB -domn este una dintre cele mai ilustre prezente ale evului mediu romanesc. Somes sau Mures. Craiova. MIHAI. Relatiile agrare din Tara Romaneasca in sec. Bucuresti. Conceptia politica generala a lui Racovita a fost aceea de fi bine cu toti (mari si mici). Viata.este unul dintre cei mari voievozi pomeniti de Anonzmus in cronica sa (Menumorut. Contributie la istoria armatei romane. 1973. PopaLiseanu. 1941. De la Negru-Voda la Neagoe. Bibliografie: Fl. sa organizeze armata. p. Petru Cercel. Ist. 1512-1521.n-a mai putu gandi unirea fara uriasa lui personalitate. fara chipul lui de o curata si desavarsita poezie tragica". IX-lea impotriva expansiunii maghiare. Bucuresti.. 171-179.a fost unul dintre cei mai insemnati domnitori romani (1583-1585). Bucuresti. in conditiile in care Imperiul Otoman cauta sa slabeasca puterea de rezistenta a statului. Pune accent pe organizarea militara si pe intarirea oastei Tarii Romanesti. PETRU SCHIOPUL. Basarabii. Giurescu. Petru Demetru Popescu. domnul tuturor romanilor (1600). adica a unei tari de inalta cultura". la promovarea comertului Tarii Romanesti. domnul primei uniri a romanilor. Bucuresti. 1968.face parte dintr-o familie boiereasca don Moldova. in domeniul legislativ manifesta grija pentru stabilirea unui mod de judecata pe intreg teritoriul tarii. CONSTANTIN. fapt subliniat de cronicarul Petru Depasta ce scrie o cronica intitulata Constantin -Voda sau scrisoarea faptelor vrednice de pomenire intamplate in Dacia sub Constantin Mavrocordat. PETRU CERCEL. A realizat in practica istorica un vis si urmasii sai. A adopta un sir de reforme: fiscala. p. Cartojan. M. Creeaza elementele unui aparat de stat complex. Neagoe Basarab. Bibliografie: Stefan Andreescu. Se dovedeste a fi gospodar. 1976. act ireversibil. Constantin.este domn al Moldovei (1574-1577) (1578-1579)(1582-1591). astfel incat sa evite certurile daunatoare dintre boieri si sa redea Moldovei linistea atat de necesara pentru refacere. Bibliografie: Pavel Chihaia. Radu-Stefan Ciobanu. MENUMORUT . RACOVITA. Ramane in fata romanilor primul Restitutor Dacicae al neamului romanesc. atribuie mare insemnatate diplomatiei. Este ctitorul manastirii Galata. au incercat sa reediteze unirea romanilor.Moldova (1733-1735) (1741-1743)(1748-1749) (1769). Trecute vieti de doamne si domnite.domnul Tarii Romanesti (1593-1601). Bibliografie: Sergiu Columbeanu. 1972. intaririi capacitatii de lupta a Tarii Romanesti. Cnezate si voievodate romanesti. p. Iorga.Basarab. Izvoarele istoriei romanilor. Stoicescu. I. 311-314. Voievodul stapanea peste Tara Crisurilor.spunea N. prin care hotaraste ce chirii . MIHAI VITEAZUL. culegere de studii. fara palosul sau securea lui ridicata spre cerul dreptatii. 99-107. administrativa. Bibliografie: C Gane. in "Mihai Viteazul". 308-309. unde spune: "Constantin Mavrocordat a vrut sa faca din Tara Getilor o imagine a Helladei. Curteni si slujitori. 1975. "Nici un roman . G. cu centrul la cetatea Biharea. Bucuresti. Idem. 1985.

Activitatea esentiala se desfasoara in prima domnie. 200. in mahalaua Sf. Gane. Restutio Daciae. Este infrant la Soci. Ist. p. p. Are doua domnii. domnia lui Radu a constituit o epoca istorica.domn al Moldovei (septembrie 1546-iunie 1551). Dinu C.urmeaza sa ia biserica Domneasca de la cei care au pravaliipe locul ei de pe ulita Boiangiilor. 2.supranumit Radu Voda cel viteaz a fost un redutabil domn Basarab ostean. 191. 58. domnind in Tara Romaneasca (1522-1529). el participa la expeditia otomana din 1462 cu 4000 de calareti munteni. fratele mai mic a lui Constantin Racovita isi inaugureaza domnia prin taierea a doi boieri: Stefanache Cremidi si Iordache Bajescu. II. 218. Bibliografie: G. mineritul si comertul. RADU DE LA AFUMATI. targoveti). vine mai tarziu la domnie. pune in valoare bogatiile si sprijina ramurile de traditie. RARES STEFAN . Favorit al sultanului Mehmed al II-lea. Rares incearca o politica de echilibru. rege ales al Ungariei. nemeritat. Radu I-er Basarab. 195. Bibliografie: C. fiu al lui Nicolae Alexandru Basarab si frate cu Vlaicu -Voda. Valenii de Munte. agricultura. Gane. fiu a lui Petru Rares. I. ILIAS. unde continua orientarea spre paturile mijlocii ale societatii (mica boierime. Giurescu. 169. L' expedition de Louis I-er de Hongrie contre le prince de Valache.este o stralucita prezenta in scaunul Tarii Romanesti (1495-1508). 64-69. Pe plan extern. A dovedit spirit de gospodar si a fost om chibzuit. 26-28. in primul rand de activitatea comerciala. RADU CEL MARE. Continua activitatea de batere a minedelor.. RADU I. incheie mai intai un tratat cu Polonia (noiembrie 1546). 186. Ploiesti. razesi. Gheorghe Vechi. B. RARES PETRU . . RACOVITA STEFAN. Constantin C. p. s-a ingrijit de realizarea relatiilor cu boierii si in exterior cu vecinii. I. 1923. 206. stabilitate si ordine interna. Radu de la Afumati. Vodnau si scos din domnie. fiu al lui Petru Rares. Rom. fagaduind regelui polon ajutor in fata dusmanului si renunta la orice drept asupra Pocutiei. Giurescu. Constantin C.domn al Moldovei (1551-1552). actul ctitoricesc. stradaniile celor 20 de batalii pe care le-a condus cu pricepere. Tara este supusa din nou la dari grele. o biserica si chilii de zid. 46-76. Nicolae Iorga.. Palade. mestesugurile.domn al Tari Romanesti (1462-1475).. asemanatoare ca durata cu cea a lui Mihai Viteazul. fiu al lui Vlad Dracul si frate cu Vlad Tepes. Scopul urmarit era potolirea opozitiei. Trecute vieti de doamne si domnite. fapt care determina pe Stefan cel Mare sa organizeze expeditii de inlocuire a lui Radu cu un domn prieten. 16. 120. 1974. p. Bibliografie: C. asociat la domnie cu acesta. 213. 142-150. 1969. Se preocupa de inflorirea economica a tarii. Se preocupa de dezvoltarea vietii economice. P. avand aceleasi destin tragic. Rom. 202. Ist. Bucuresti. Bibliografie: Stefan Andreescu. RARES. Bratianu. Din cetatile de scaun ale Tarii Romanesti. Bibliografie: Pavel Chihaia. in 1378. pentru a face fata pretentiilor Portii. Radu de la Afumati. II. en 1377. 1980. 194. Prosperitatea economica se poate urmari pe plan social. V. orientandu-se spre Ferdinand de Habsburg. Din porunca lui Radu s-au ridicat. Bucuresti. la Tismana.1925. Contributia lui Radu la apararea Tarii Romanesti de a nu fi transformata in pasalac. Desi scurta.domnul Tarii Romanesti (26 ianuarie 1764-18 august 1765). cu mici intreruperi. p. 370. Imperiul Otoman si statul maghiar.domn al Tarii Romanesti (1377-1383). il aseaza in cartea de aur a vitejiei romanesti. T. Cel mai insemnat aspect al domniei este viata culturala. R. la 26 august 1548. p. calitati menite sa confere. RADU CEL FRUMOS. domn al Tarii Romanesti. Giurescu. T. 142-150. Adept al politici de pace. In rastimpul domniei Radu promoveaza o consecventa politica filoturca. IV. 193. 190. I. 187. pentru a rezolva problemele Moldovei in Transilvania. in vremuri tulburi. Petru Demetru Popescu. Paralel reafirma alianta cu Ioan Sigismund Zopolya. p.domn al Moldovei (1527-1538)(1541-1546) este cel vrednic dintre urmasii lui Stefan cel Mare si al Mariei Rares din Harlau (Rarasoaia). Bucuresti.. Giurescu Dinu C.

fara drept de a domni. T. 52-56. Ia masuri confesionale: persecutarea ereticilor (intelegand prin acesta pe mahomedani si pe luteranii din Moldova). p. Stefan contribuie la inchegarea unui sistem de actiuni in domeniul comertului: controleaza marile drumuri comerciale si orasele care s-au dezvoltat de-a lungul lor. 701. gospodar.(1457-1504). I. Dar Stefan i-a smuls lui Ilias I. Bibliografie: C.este ultimul domn fanariot din Tara Romaneasca. 442-456. Stefan Sorin Gorovei. Se suie pe scaun dupa moartea lui Roman I. in 1538. I. 331. SUTU. 36-37. S. in Tara Romaneasca (1787-1792) cand trupele austriece au operat pe teritoriul Tarii Romanesti. STEFAN LACUSTA . p. El confirma scutirea de dari a celor zece oameni care lucrau la gradina de la chioscul lui Mavrogheni "pentru lucru gradinei de la cismeaua apelor ot zoodopighi"(izvorul tamaduirii) si pentru paza si curatenia de sus si de jos. Musatinii. R. 208. sprijinea meseriile si negotul. Giurescu. A. p. Giurescu. I. p. STEFAN I. T.domn al Moldovei (1433-1435) (1435. Sigismund de Luxamburg. 293. Oastea ungara este infranta. 256. comandant de oaste. I... 248. Musatinii. 102. Luand domnia Stefan obtine functia de portar al Sucevei. om politic si diplomat stralucit. in timp ce S. Dinu C. Giurescu. organizeaza sistemul vamilor. Inainte de a deveni domn in Tara Romaneasca Sutu a avut o scurta domnie in Moldova (28 iunie 1801-29 septembrie 1802). Mai mentine in sfat si pe unii dregatori ai lui Petru Rares. 215. Bibliografie: Constantin C.. Caimacamia lui S. Giurescu. Dupa ultima domnie in Tara Romaneasca. Dinu C. 101. Dupa aproape patru ani. R. Dar in batalia de la Worskla Stefan I si-a pierdut viata. 274-275. Stefan Sorin Gorovei. R. Giurescu.El cere lui Ferdinand de Habsburg sa-l sustina material pentru a intretine un corp de oaste (mercenari). Pe plan extern actioneaza fidel liniei impuse de Poarta. Gane. <>Bibliografie: C. dar ii sine sub observatie prin intermediul a opt dregatori credinciosi. 156. impreuna cu Ilias I) (1442-1444-1445. p. Incepatorul in domnie a fost insa Mihai Sutu. II. unificator. unul dintre sefii actiunii de tradarea lui Petru Rares. A. Acest fapt starneste supararea regelui Ungariei. I. Bibliografie: Constantin C. El organizeaza o puternica expeditie asupra lui Stefan I. ca frate sau nepot al lui Petru I si Roman I. 298.. cu ajutorul regelui Poloniei. sprijinitor al culturii.. prin forta domnia. Dinu C. II. O pondere deosebita o are politica lui Stefan de intarire a autoritatii domnesti (puterea centrala) impotriva marii . R. 252. STEFAN CEL MARE. Constantin C. isi desfasoara domnia din Moldova ca apoi sa revina in ultima domnie din Tara Romaneasca. 93-96. Giurescu.a fost domnul moldovei (1538-1540).este domn fanariot si are trei domnii in Tara Romaneasca (6 iulie 1783-martie 1786) (martie 1791-decembrie 1792) (8 octombrie 1801-10 mai 1802) si are o singura domnie in Moldova (30 decembrie 1792-25 aprilie 1795). 235. impreuna cu Petru al II-lea (1445-1447). da un hrisov prin care specifica statutul breslei sau "cumpaniei" lipscanilor. Vladislav al II-lea Iagello al carui vasal credincios a fost. Constantin C. vine in Moldova si este caimacam (loctiitor de domn). 329. STEFAN AL II-LEA. V. 325. 351. p. Fata de polonia este adoptata politica de renuntari. T. p.este domnul Moldovei (1394-1399). T. ilustru si priceput strateg. acorda privilegii negustorilor autohtoni. 699. V. Dinu C. A doua domnie a lui S. 370. p. T. 196. Bibliografie: Constantin C. Stefan Sorin Gorovei. se desfasoara in perioada 20 iunie-18 august 1802. Giurescu. Stefan ajuta pe poloni impotriva tatarilor. Era fiu al lui Stefan cel Mare. 253. 1433. SUTU MIHAI. care avea si el pretentii de suzeranitate asupra Moldovei. 299. 316. 141. Armatele regelui trec muntii si asediaza cetatea Neamtului care insa rezida eroic. 105. Este fiul lui Nicolae Sutu si care era frate cu Mihai Sutu. T. p. simbol al limbii antiotomane a romanilor si crestinatatii. pentru a evita nemultumirile si razvratirile. 330. 347. 15. 701. Stefan era considerat de fratele sau vitreg bastard si deci. 457-476. Gane. spre podoaba si mangaierea privelei de obste". pe Mihul. Giurescu.. p. A. I. B. Guirescu. Urmeaza domnia lui Alexandru Moruzzi. ALEXANDRU. B. Fiu natural al lui Alexandru cel Bun. 702.1442. cat si a celor din Brasov si Liov (Polonia). insemnat ctitor de asezaminte. Musatinii.. 331. p. Giurescu. Bibliografie: Constantin C.. A.

.boierimi care ajunsese sa domine politica statului. Intareste sfatul domnesc cu oameni de incredere. Stefana largit baza sociala a puterii domnesti (fortele de sprijin) creand o baza materiala pentru acestea.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful