P. 1
Voievozi romani

Voievozi romani

|Views: 900|Likes:
Published by pippo_77

More info:

Published by: pippo_77 on Jun 27, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/13/2013

pdf

text

original

Personalitati

Amplasarea este in ordine alfabetica ANTHUM (ONTHUM) (1008-1018)-voievod asupra unei puternice formatiuni politice in Banat. A. era fiu sau nepot al lui Glad, prin care se inrudea cu familia lui Menumorut. Statul lui A. era bine organizat. Voievodul avea in jur familiile cavalerilor si nobililor, oameni bogati, posesori de pamanturi intinse curti, herghelii de cai si turme de oi si supusi aflati in slujba acestora. El isi baza puterea pe forta economica a cavalerilor sai, pe un sistem de taxe vamale aplicat sarii care era transportata pe Mures spre Regatul Ungariei, pe taria militara a armatei de cavaleri si soldati si pe stransa colaborare cu biserica. A. a fost un om politic, conducator militar si diplomat. Intretinea relatii politice, diplomatica si de alianta cu Bizantul. Bibliografie: Stefan Pascu, Voievodatul Transilvaniei, vol. I, Cluj 1972, p. 36, 51, 62-66, 478, 518; Sergiu Columbeanu, Cnezate si voievodate romanesti, Bucuresti, 1973, p. 56-59, 65. ALEXANDRU I ALDEA(1431-1436)-fiul lui Mircea cel Batran. In scurtul rastimp al domniei, apare in calitate de ctitor, continuator al activitatii inaintasilor. Marile ctitorii ale Tarii Romanesti, manastirile Cozia, Dealu, Bolintinul, sunt bogat inzestrate cu bunuri. La muntele Athos daruieste manastirii Zografu un ajutor anual de 3000 aspri si o suma egala manastirii Xeropotam. Ca fiu a lui al lui Mircea cel Batran , al doilea ca varsta dupa unii istorici, A. a avut trei frati: Mihail, Radu Praznaglava (Chelul) si Vlad Dracul. Prin politica desfasurata, A. reuseste sa asigure o anumita stabilitate Tarii Romanesti, sa o fereasca de transformarea in pasalac, in conditiile in care rezistenta activa nu era posibila. Bibliografie: Constantin C. Giurescu, Dinu C. Giurescu, Istoria Romanilor. ALEXANDRU II ALDEA (1574-1574)(1574-1577)-domnitorul Tarii Romanesti, fiul lui Mircea (15091510) si nepot al lui Mihnea cel Rau (1508-1509). A.II vine la domnie dupa mazilirea lui Petru cel Tanar cu numire de la Poarta. Pe plan intern, A.II pune noi dari asupra birnicilor, printre care vestita "oaie seaca", ce se platea pentru oile sterpe. A.II prezinta o activitate ctitoriceasca bogata. El ridica manastirea Radu-voda "din jos de Bucuresti" cu hramul Sfanta Troita. Inzestreaza manastirile de la Muntele Athos, Simopetra, Xenofon, Dochiariu, Xeropotam, ca si manastirea cu hramul "Schimbarea la fata", de la muntele Sinai. Bibliografie: Constantin C. Giurescu Dinu C. Giurescu, Istoria Romanilor, 2, Bucuresti, 1976, p. 32. 225225, 250-251; Petru Demetru Popescu, Basarabii, Bucuresti 1989, p. 171-174. ALEXANDRU CEL BUN (1400-1432 sau 1399-1431)-stralucit reprezentant al familiei domnitoare in Moldova a Musatinilor, om politic, diplomat de seama, bun gospodar al tarii. Fiu al lui Roman I si al doamnei Anastasia. A. organizeaza temeinic sistemul administrativ - teritorial, pe cel judecatoresc. Epoca lui A. cunoaste inflorirea culturii, in centrul vietii culturale A. aseaza activitatea religioasa nu numai ca act de ctitorie, dar si in cazul celorlalte domenii(administrativ, judecatoresc, militar) ea se structureaza ca sistem de gandire. Bibliografie: C. Auner, Episcopia de la Baia, in "Rev. Cat", IV (1915), p. 89-127; G. Baileanu, Dimitrie Cantemir despre condicile lui Alexandru cel Bun, in "Cronica", nr. 39, din 28 IX (1973), Iasi, p. 13; C. Bobulescu, Pentru pomenirea lui Alexandru cel Bun, Chisinau 1934, p. 29; Florin Constantin, Serban Papacostea, Tratatul de la Lublau (15 martie 1412)si situatia internationala a Moldovei la inceputul veacului al XV-lea, in "Studii", 5/7 (1964), p. 1129-1140. ALEXANDRU CEL RAU (1592-1593)-fiul lui Bogdan Lapusneanu si nepotul lui Alexandru Lapusneanu. Epitetul de "cel Rau" se dadea de obicei de catre boierii potrivnici domnitorului, dar in unele cazuri el se tragea si dintr-o proasta guvernare daunatoare pentru tara. A. asuprea rau pe supusii sai si facuse datorii pana la suma de zece povere de aur. A. domneste ca un tiran si chiar taie o serie de boieri complotisti. Urmareste chiar executarea banului Craiovei, Mihai Basarab. O latura pozitiva a domniei este legata de zidirea manastirii Prodomul de la muntele Sinai. Bibliografie: Constantin C. Giurescu Dinu C. Giurescu, Istoria Romanilor, 2, Bucuresti, 1976, p.325; Radu Popescu Voinicul, Istoriile domnilor Tarii Romanesti, p. 68-69; A. D. Xenopol, Istoria Romanilor din Dacia Traiana, III, De la moartea lui Petru Rares pana la Matei Basarab si Vasile Lupu, Bucuresti 1988. p. 40, 41, 126-128, 138, 376, 137. BASARAB I "CEL MARE"(1310-1352)-domnitor de prima insemnatate in istoria romanilor, deoarece el nu

Ist. Traditia istorica despre intemeierea statelor romanesti. p. Trecute vieti de doamne si domnite. R. deoarece era lipsit de vedere la un ochi. p. Cnezate si voievodate romanesti. 69-72. ci este un simbol al operei de intemeiere a unui stat romanesc. II. CANTACUZINO. Trecute vieti de doamne si domnite. 39-51. in Opere. prin modificarea anumitor functii. vol. continuand in felul acesta activitatea de tiparituri a lui Matei Basarab. 220-223. 261. Initiaza talmacirea in romaneste a mai multor carti bisericesti. 370-375. care devine prima mare necropola a Moldovei dupa ce a lui Dragos. p. BATHORY SIGISMUND(1581-1597)(1598-1599)(1601)(1601-1602)-principe al Translvaniei. Bucuresti 1878. 15. p. merita pe drept a fi considerat "Apusul de soare" al domnilor Basarabi. C. 178. 2. 238-239. moare la 20 aprilie 1517si este inmormantat la Putna. Bibliografie: Sergiu Columbeanu. C. moare la 1613. p. 333. I.. fire mandra si ambitioasa. a doua mare necropola a Moldovei dupa cea de la Radauti. Gane.. B. care se va desfasura sub urmasi. A doua porecla este mai potrivita. In unele izvoare B. El a organizat statul intemeiat printr-un aparat de stat. .p. 175. Bucuresti 1980. 187. Academia Domneasca. Musatinii. B. Cantemir. Domnia lui B. El creeaza un stil al vremii cel "Brancovenesc" un stil de conceptie in modul cum a vazut dezvoltarea economica a tarii.reprezinta numai o domnie esentiala. 72-76. In jurul originii stemelor Principatelor Romane. B. Bibliografie: C. BOGDAN III-LEA CEL ORB (1504-1517)-fiul si mostenitorul la tron al lui Stefan cel Mare. B. 380. Basarabii. Intrucat Stefan a inceput a ridica biserica de la Reuseni. iar in altele "cel Chior". B. Petru Demetru. -domnitor vestit. vol. 186. II. C. Istoria Romanilor din Dacia Traiana. in 1365. Pregatirea acestui act si consolidarea lui in timpul scurtei domnii ni i-a dat si posibilitatea de a desavarsi organizarea politica a noului stat. A facut danii la Moldovita. I. 1973. D. prin felul cum a actionat asupra oamenilor compuneau societatea. Evenimentele Cantacuzinilor si Brancovenilor. Putna. Dinu C. 176. in general o evolutie pasnica in relatiile domnului cu boierii. vol. s-a straduit sa-l urmeze pe parintele sau si in actul ctitoricesc. BOGDAN I (1359-1365)-intemeietorul statului medieval al Moldovei si al dinastiei Bogdanestilor (Musatinilor). 1931. militar si tactician. 260. 186. dar nestatornic reprezentant al familiei Bathory. Trecute vieti de doamne si domnite. BRANCOVEANU. SERBAN (1678-1688)-fiu al postelnicului Constantin Cantacuzino. Bratianu. 9. ctitor de asezaminte. vede aceasta marire sub sceptrul imperialilor si al lui Rudolf al II-lea. Este ctitorul Bisericii de la Radauti. p. Bucuresti. V. Bibliografie: D. Ist. Xenopol. in cadrul caruia vointa si interesele domnului sunt preponderente. Bucuresti. Pe plan intern.. Roman si Voronet. diplomatic intr-o stransa legatura. I. de la Baia. 11 ani dupa sfarsitul ultimei domnii. R. apare ca "cel Orb". 31. Dar aderarea la Liga Crestina viza ca tarile romane intrate in alianta antiotomana sa devina vasala principelui Transilvaniei . A.. 178. 408-409. a conceput factorul politic. I. Dinu C. ctitor de asezaminte. p. A. infiinteaza la Bucuresti cursuri de invatamant superioara. p. 720. 59. canonizat de biserica. 203. care a urmarit cresterea puterii sale. om politic si diplomat. 37. inscrisa pe 6 ani. care nu a putut accepta situatia de vasal al lui B. LIV-LXII. p. Trecute vieti de doamne si domnite. B. este cel mai activ. 190. Iasi. T. prin intemeierea statului romanesc independent Moldova. Giurescu. 191. cei 13 ani de domnie ai lui B. la Curtea de Arges. de epoca si de stil in conducerea tarii. p. martir al neamului romanesc. B. IV. Bibliografie: C. A reusit sa puna la punct un sistem de guvernare. 185. 100. 162. a terminat constructia. 1971. 377. Nesansa ei politica a fost aceea de a fi contemporan cu Mihai Viteazul. CONSTANTIN BASARAB (1688-1714)-care prezinta ca personalitate o structura care-l singularizeaza. A. 1993. vol. -intemeietor de tara si dinastie. 65-91. Bibliografie: Gh. fiu al lui Cristofor Bathory si nepotul lui Stefan Bathory. au cunoscut o. A. B. Giurescu. din Dacia Traiana.. p. a avut totusi o rodnica activitate ctitoriceasca.38-43. Rom. D. Gane. Giurescu. Guirescu. Rom. in "Revista Istorica Romana" I. Xenopol. T. B. conducator. Gane. meritand pe deplin epitetul de "cel Mare" pe care i l-a conferit istoria. Bibliografie: Constantin C. asadar. Stefan Sorin Gorovei. vol. Constantin C. om de cultura. este incoronata. 18. Dubrovat. D. Gane. eludarea altora sau manevrarea unor dregatorii in functie de politica sa. 189. vol.C: Giurescu. I. om politic si diplomat.. p.

a constat in lupta pe care a dus-o pentru a pune capat tuturor faradelegilor. Giurescu. incaputa de Miron-Voda Barnovski. domnitor al Moldovei intre anii 1710-1711. CARAGEA.A. 100. 222. T. 2. C. Ist. aplecat spre treburile domniei. CONSTANTIN (1685-1693).R T. important la tronul Moldovei. D. 173. p. din D. ca si ale tarii. CANTEMIR. minciunile. Giurescu si C. 425.. Giurescu. p. fiu mai mic al lui Constantin Cantemir. A. A.. vol. T. . 490. 84-86. Rom. Bibliografie: D. I. istoricul. Giurescu. D. domn fanariot. p. Bibliografie: C. A. ci numai strictul necesar. istoric. D. 8. alinierea si curatirea ulitelor din Bucuresti. era credincios la juramant si-si tinea cinstit vorba". CANTEMIR. IV. Ist. 257. Gane. Giurescu. savant cu renume european. A. Trecute vieti de doamne si domnite. Giurescu.C. din Dacia Traiana. Xenopol. p. 467.C. A batut si bani de arama la Suceava. ce de pilda pe puscariasi (birul temnitei). regularizarea cursului Dambovitei). la vechile dari adauga dari noi. Gane. nu avea multa carte. II. Trecute vieti de doamne si domnite. D. Bibliografie: C. fiul lui Radu I si fratele mai mare al lui Mircea cel Batran. D. 708. judecator drept. Basarabii. Resedintele celei dea a doua Mitropolii as tarii Romanesti. fiul mai mic al lui Constantin Cantemir si frate cu Dimitrie Cantemir. Giurescu. Petru Demetru Popescu. IV. poliglotul.. El ispraveste ctitoria parintelui sau de la Tismana. Bistret si jumatate din Toporna. Giurescu si C.. Balta. Trecute vieti de doamne si domnite. Hronicul vechimii romano-moldovlahilor. 713. C. polonii atacau mereu Moldova. 229. ANTIOH (1695-1700)(1705-1707). avea menirea de s se ocupa de chestiunile edilitare (poduri. 258-266. Aceasta dregatorie dispunea de fonduri apreciabile provenind dintr-o taxa pusa pe marfurile care intrau in oras. 389. C. promoveaza o politica de fiscalitate excesiva. Ist. p. 412-426. cinstit si la minte asezat. 111-141. C. un oboroc anual. nu era un om cultivat. 115-118. Donat. Atitudinea lui si unele biruintele repurtate in luptele duse si-au gasit ecoul in folclorul suddunarean. Introduce . Xenopol. I. Rom. grec de origine. D. T. T. T. II. domn al Tarii Romanesti. 413.A. I. fiu al lui Dan I. telepizlicurile (vicleniile. DIMITRIE (1693) (1710-1711). boier moldovean. El a luptat statornic pentru libertatea tarii. Pe plan politic si administrativ se cunoaste o fructuoasa activitate de organizare a statului. I. din Dacia Traiana. Giurescu. Meritul lui C. 86. Pe plan intern termina manastirea Barnova. vol.. Bibliografie: C. C. In tara bantuiau talharii. A. 258. pe femeile de moravuri usoare (birul femeilor rele). 413. 465.. DAN I (1383. din familia Caragea. p. carturarul cu renume mondial. R. om politic si diplomat. geograf. 22.C. unde i se da calificativul de "cel viteaz".CANTEMIR. era vanator si slujitor bun. Giurescu. dar mai ales. I. cismele. Istoria ieroglifica. R. ca personalitate culturala. IOAN(1812-1818). R. p. umanist si erudit. 21. D. 256. 93-94. in "Arhivele Olteniei".. p. 290. Bibliografie: D. Era inteligent. mare la trup. 2.domnitor fanariot in Tara Romaneasca. Rom.C. D. ca domnitor. chipes.R. p. era cinstit si de treaba. spre partea celor rai era strasnic sa nu greseasca fiestecine si fara de vreme cu dansul. Ist.1386). numai nu era om prost. Bibliografie: I. nu era prea carturar. p. Rom. Giurescu. filosoful. C. vol.C. cult. poetul cu spirit renascentist. filosof. NICOLAE (1782-1783). CARAGEA. creator multilateral. literatul. Ist. p. Vine la domnie in conditiile in care Imperiul Otoman a ocupat cu proiectatul razboi vizand Principatul Transilvaniei si Imperiul Hasbsburgic. la avere nu era lacom. 711. 87. DABIJA-VODA (1661-1665).p. DAN AL II-LEA (1420-1431). Cronicarul Ion Neculce ni-l prezinta astfel: "era om tanar ca de 20 de ani. C. 14. Rom. membru al Academiei din Berlin. A fost rodnic pe linia actului ctitoricesc. Cand vine la domnie. Xenopol.412-426. 470. C. tatarii faceau parjol in tara. prefacatoriile) nu le iubea. Gane. precum si alte venituri. care jefuiau la drumul mare. Principalele scrieri: Descrierea Moldovei. El insusi a tradus din italieneste in greceste opt comedii ale lui Carlo Goldoni. 409. introduce pentru intretinerea podurilor un organ special numit "vornicia podurilor". p. Bibliografie: C. C. pretuia literele si artele. p.

291. El reprezinta simbolul luptei si jertfei pentru apararea pamantului strabun. 412. nascut in Rumelia si crescut de mic in casa lui Vasile Lupu. Rom. Bibliografie: Mihal P. Bibliografie: S. nu se poate sti. din D. vol. Duca Gheorghe plateste mari sume de bani Portii. Columbeanu. Bucuresti. Dar scoala era a protestantilor si conducatorul ei era a protestantilor si conducatorul ei era invatatul Ioan Sommer. 2. in Moldova tine cateva luni si se caracterizeaza prin lupte pentru mentinerea tronului. C. Gelu domneste in perioada de inceput a expansiunii statului feudal maghiar creat in pusta Panoniei de catre triburile asiatice de origine fino -urica. in regiunea Somesurilor avand ca centru al puterii sale cetatea Dabaca. P. 290. cand turcii. Ist. Dan.. Letopisetul Tarii Moldovei. Rom. 289. ci depinzand. R. IANCU DE HUNEDOARA -este cel mai insemnat voievod roman al Transilvaniei (1441-1456).. razboi deschis impotriva otomanilor. in timp ce habsburgii a maririi lor necontenite. sau "cel Viteaz". 185. 1976. Giurescu. 54-67. "Moldova era intemeiata. p. Giurescu. in aceasta prima faza. p. A intrat in constiinta contemporanilor ca cel mai de seama luptator antiotoman. I. Giurescu. 288. infiinteaza o institutie de cultura "Scoala de la Cotnari". Un stegar al luptei antiotomane. Bucuresti.boier moldovean. domnia sa si in Tara Romaneasca. In istoria romanilor. 708. statornicirea din nou a hotarului Moldovei la Dunare. Bucuresti. Giurescu. p. 256. 5-18. 294. In traditia populara e considerat intemeietor al Moldovei al "Moldovei Mici" ca reprezentant al primei etape de formare a statului independent moldova. Bibliografie: Constantin c.C. D. 412. infranti sub zidurile Vienei.Iacob Heraclit Despotul era grec de origine. unde ar fi putut crea o prima necropola voievodala. Cnezate si voievodate romanesti. p. GELU. Giurescu. p. Dragos-Voda. Rom. Bibliografie: Constantin C. 196. D. C. p.. T. 221.pentru prima data in Moldova darea "pogonaritul de vii".. D. de regele Ungariei". DUCA. stapanind in Podisul Transilvaniei. 160. DESPOT-VODA (1561-1563).. Rom. p. 186. A. 422. DRAGOS-VODA (1352-1353). Columbeanu. Giurescu. Desi a condus putin voievodatul traditia il aseaza si in postura de ctitor. Constantin C. 469. Rom. 340. situatie conjuncturala cea mai frumoasa pagina din domnia sa in Moldova (1572-1574) este legata de lupta . 464. nascut in insula Samos.p. 153.mare voievod roman. Bibliografie: Stefan Sorin Gorovei. Iancu de Hunedeara. Visa cucerirea Chiliei si Cetatii Albe. I. cunosc inceputul decaderii lor . Ist. T. Iancu reprezinta unul dintre cel mai importanti luptatori antiotomani. Ist. C. 261. Xenopol. Camil Muresanu. Dinu C. dar de origine greaca. dar nu se stie cat a domnit si cand si-a sfarsit domnia. 148. Voievodul Glad stapanea peste un teritoriu intins. 1955. 12. p. Domn al Moldovei. 99. 88-93. 260. Dupa domnia acestuia ajunge boier mare si cu ranguri. Bibliografie: D. Bucuresti. I. 436. D.care mai este numit "cel Cumplit". D. 104-111. Prima domnie a lui D. Trecute vieti de doamne si domnite. Ist. D. Contributia lui Iancu in istoria universala este aceea de a fi intarziat latirea imparatiei otomane pana cand alte forte se vor ridica impotriva ei. I. 1974.Grigore Ureche. C. 1973. R. Giurescu. A. p. Giurescu si C. Musatinii. 58. care in conditiile secolului al XVI-lea putea insemna o reforma pe linia anticiparii societatii moderne. A doua domnie se explica prin faptul ca pentru reusi la tron. T. din Dacia Traiana. 293. Bibliografie: S. 63-66. cuprins intre Dunare si Mures. ION VODA . 14. vol. p. Cnezate si voievodate romanesti. Ist. Gane. 37. dar nu ca stat independent. Giurescu. atribuindu-i construirea unei bisericute de lemn la Volovat sau la Baia. IV. a luat domnia cu ajutorul turcilor. Constantin C. domnul "Moldovei Mici" cu conducerea marcii a fost insarcinat voievodul romanilor din Maramures. Iancu de Hunedeara. A treia si ultima domnie a lui in Moldova corespunde cu asediul Vienei. 23-44. C. vol. Centrul puterii lui Glad era la Cetatea Curvin. Stapanirea lui Gelu se situeaza la sfarsitul secolului al IX-lea (896). p. Giurescu.primul descalecator maramuresan. GHEORGHE (1668-1672)(1678-1683)(1678-1683) si o domnie in Muntenia (1673-1666). reluarea posesiunilor din Transilvania. 431. A. GLAD -este al treilea mare voievod al romanilor in perioada primelor alcatuiri statale romanesti si a luptei de rezistenta impotriva expansiunii maghiare spre meleagurile locuite de stravechime de stramosii romanilor. Xenopol.. 423. 46-47.

V. In calitate de gospodar. 1985. Ist. V. Gane. I. 2. Nicolae Iorga. 28-29. Va ramane in istoria romanilor drept chipul tragic. cele doua puteri europene vecine. Pe plan intern activitatea lui Lupu este extrem de fructuoasa. 224-248. s-a ingrijit de progresul material: puna in valoare productia agricola.antiotomana. 44. Ist. Ion Voda cel Viteaz. domn al Tarii Romanesti (1802-1806) (18061807). El a imbratisat catolicismul. unul dintre cei mai insemnati domnitori fanarioti reformatori. Bibliografie: C. 237. Iasi. MATEI BASARAB. stabileste iarmaroacele la anumite serbatori ale anului. A doua domnie se desfasoara sub ocupatie tarista. Xenopol. A avut cele mai multe domnii: sase in Tara Romaneasca (1730) (1731-1733) (1735-1741) (1744-1748) (1756-1758) (1761-1763) si patru in . fiu al lui Alexandru Ipsilanti. paharnic. Giureescu. II. LAPUSNEANU. al doilea in grad dupa marele spatar.domn al Moldovei (1799-1801). In ordinul din 8 mai 1803. Domnitorul stimuleaza dezvoltarea comertului: ridica un han in muntii Campulungului pentru a servi odihnei calatorilor. domnitorul trece la catolicism. Cluj. reactiveaza exploatarea minelor de arama si fier din Oltenia. 21. T. p. C. A. p. Bucuresti. Trecute vieti de doamne si domnite. V. 34. ALEXANDRU. isi disputau suprematia in regiunea aflata la est de Carpati. Bibliografie: N. Viata economica a Moldovei cunoaste si anumite innoiri. Ungaria si Polonia. Rom. fiul natural al lui Bogdan al III-lea cu Anastasia din Lapusna. care a continuat reformele tatalui sau. Iasi. Bibliografie: Constantin C. cu gust rafinat fasa de frumos. 38. Stefan Sorin Gorovei. Despre domnia lui Latcu se cunosc putine lucruri. p. In politica interna Ion Voda incepe sa domneasca in chip intelept.(1365-1373).. Ist. Gane. 1942. p. 13. Constantin C. Domn al Tarii Romanesti (16321654). 39. D. Bucuresti. Giurescu. Giurescu. manifesta grija pentru ca schimburile de bani ale negustorilor moldoveni in Transilvania sa fie echilibrate. o noua organizare judecatoreasca. 1912. dar si un domn cultivat. Rom. p. acordandu-se si unele si unele scutiri de impozite. LUPU VASILE. El contribuie prin acte de valoare nationala la apropierea societatii romanesti de epoca moderna. MAVROCORDAT. IPSILANTI. C. LATCU.era fiul lui Nicolae Mavrocordat. 289. Musatinii. p. pentru independenta tarii.a fost stralucit domn al Moldovei (1634-1653). Explicatia consta ca la acea data. Cea mai de seama dintre ctitorii este cea de trei Ierarhi (Iasi). Costantin C. Bucuresti. I. a avut doua domnii in Tara Romaneasca (1774-1782) (17961788). se adauga o noua reforma fiscala. Dovedind simt realist.a fost unul dintre cei mai de seama voievozi romani. 1974. Gane. De numele lui Ion Voda este legata opera de reorganizare a invatamantului in Tara Romaneasca. Istoria Basarabiei. p. 1935. Gane. C. Isi concentreaza spiritul gospodaresc si edilitar. Matei de tanar fire energica si ocupa dregatorii insemnate: postelnic. Bibliografie: Dinu C. Bibliografie: I Anastasiu. Bejenaru.Napoca. ALEXANDRU. Bibliografie: C. D. 14. Giurescu.. II. fiul lui Bogdan I Intemeietorul. 1971. din T. mestesugurile si comertul. 45. Ion Burtea. CONSTANTIN. IV. El s-a ocupat statornic de inflorirea vietii economice si de actul ctitoricesc. p.. Lui Lupu i se datoreaza ridicarea unui numar de lacasuri.. 85. Batalia de la Finta. p. 291-322. A infiintat un episcopat catolic la Siret(1371). In prima domnie. Era cunoscator al limbii grecesti. Ipsilanti fixa sistemul de lucru al podarilor. Ion Voda. 33-77. Virgil Gandea.. continua reformele parintelui sau sau pe unele le intretine cat mai bine. C. V. Politica externa a lui Alexandru Lapusneanu. 228-253. al demnitatii ostasesti. Targoviste. prin sporirea instantelor si alcatuirea uni cod de legi "Pravilniceasca Condica a lui Alexandru Ipsilanti". al celui care cu pretul vietii a aparat libertatea pamantului strabun. Bibliografie: Stefan Andreescu. 95-99. CONSTANTIN. cu insusiri intelectuale. p. Canalul lui Alexandru Voda Ipsilanti. socotind ca primul act necesar era intocmirea unui sfat domnesc nou ("la domn nou sfat nou"). Mostenirea lui Mihai Viteazul la mijlocul veacului XVII. Giurescu. 1979. T. p. T. care bat recordul ca numar in arhitectura romaneasca. Un nedreptatit: Alexandru Lapusneanu.este unul dintre cei mai insemnati domnitori ai Moldovei (1552-1561) (1564-1568). apoi mare aga.domn fanariot. Rom. IPSILANTI. 249-260. Ratiunea dominanta. sentimentul filantropic si aplecat spre cultura in Tara Romaneasca. cu elemente credincioase.

sa organizeze armata.domnul Tarii Romanesti (1593-1601). 1512-1521. Meritul exceptional al lui Petru este acela de a fi fost primul roman care a facut cunoscut poporul sau. Racovita da hrisovul din 9 martie 1754. unde spune: "Constantin Mavrocordat a vrut sa faca din Tara Getilor o imagine a Helladei. la promovarea comertului Tarii Romanesti. p.este unul dintre cei mari voievozi pomeniti de Anonzmus in cronica sa (Menumorut. 1941. Bibliografie: Sergiu Columbeanu. Bucuresti. Creeaza elementele unui aparat de stat complex. p. fapt subliniat de cronicarul Petru Depasta ce scrie o cronica intitulata Constantin -Voda sau scrisoarea faptelor vrednice de pomenire intamplate in Dacia sub Constantin Mavrocordat. G. p. MIHAI. Izvoarele istoriei romanilor. fara palosul sau securea lui ridicata spre cerul dreptatii. Relatiile agrare din Tara Romaneasca in sec. sociala. p. "Nici un roman . Somes sau Mures. A realizat in practica istorica un vis si urmasii sai. 2. Bucuresti. infiintand un corp de diplomati instruiti la nivelul diplomatiei europene din ace vreme. Este foarte insemnat actul ctitoricesc. Bucuresti. p. Aparuse in domnia Moldovei de doua ori inainte de domniile fanariote (1703-1705)(1707-1709). intaririi capacitatii de lupta a Tarii Romanesti.spunea N. M. Petru Demetru Popescu. Idem. au incercat sa reediteze unirea romanilor. PopaLiseanu. 308-309. Bibliografie: Fl. domnia si aventurile sale. RACOVITA. Curteni si slujitori. 1973. De la Negru-Voda la Neagoe. prin care hotaraste ce chirii . Se dovedeste a fi gospodar. NEAGOE BASARAB -domn este una dintre cele mai ilustre prezente ale evului mediu romanesc. Cartojan.este domn al Moldovei (1574-1577) (1578-1579)(1582-1591). intr-o formula sau alta. Politica sa interna cunoaste si acte insemnate. Este ctitorul manastirii Galata. 1972. 1976. Iorga.. Pe plan intern Neagoe Basarab contribuie la dezvoltarea economica. intre raurile Tisa. Rom. RACOVITA. Stoicescu. Constantin Mavrocordat. 45-51. Ramane mai ales prin actul de cultura. Bucuresti. MENUMORUT . in "Mihai Viteazul". CONSTANTIN. Constantin. 1986. Pune accent pe organizarea militara si pe intarirea oastei Tarii Romanesti. la XVIII-lea. Bucuresti. Familia lui Mihai Viteazul. 1968. domnul primei uniri a romanilor. Neagoe Basarab. Bibliografie: C Gane. Petru Cercel. 311-314. Bibliografie: Al. Viata.Moldova (1733-1735) (1741-1743)(1748-1749) (1769). fara chipul lui de o curata si desavarsita poezie tragica". Bibliografie: Stefan Andreescu. Conceptia politica generala a lui Racovita a fost aceea de fi bine cu toti (mari si mici). 1975. Trecute vieti de doamne si domnite. administrativa. IX-lea impotriva expansiunii maghiare. Acorda atentie si elementului militar. Voievodul stapanea peste Tara Crisurilor. 99-107. Bucuresti. Giurescu. Bucuresti. 26-60. Craiova. Bibliografie: Pavel Chihaia. act ireversibil. Dinu C. Contributie la istoria armatei romane. in conditiile in care Imperiul Otoman cauta sa slabeasca puterea de rezistenta a statului. culegere de studii. domnul tuturor romanilor (1600). MIHAI VITEAZUL. Glad) si care au condus lupta de rezistenta si da aparare a teritoriilor transilvane la sfarsitul sec. Cnezate si voievodate romanesti.domn al Moldovei (20 august 1749-22 iunie 1753) (8 februarie 1]756-2 martie 1757) si domn al Tarii Romanesti (22 iunie 1753-8 februarie 1756) (9 martie 1753-1764). Aflat la prima sa domnie in Tara Romaneasca. atribuie mare insemnatate diplomatiei. Radu-Stefan Ciobanu. astfel incat sa evite certurile daunatoare dintre boieri si sa redea Moldovei linistea atat de necesara pentru refacere.face parte dintr-o familie boiereasca don Moldova.a fost unul dintre cei mai insemnati domnitori romani (1583-1585). PETRU SCHIOPUL. 1985. A adopta un sir de reforme: fiscala.n-a mai putu gandi unirea fara uriasa lui personalitate. in domeniul legislativ manifesta grija pentru stabilirea unui mod de judecata pe intreg teritoriul tarii. Ist. 171-179. I.Basarab. cultura si traditiile vechi de pe meleagurile Dunarii pana departe. adica a unei tari de inalta cultura". PETRU CERCEL. N. Face reparatii la biserica Sfantul Gheorghe. Basarabii. Gelu. Ramane in fata romanilor primul Restitutor Dacicae al neamului romanesc. cu centrul la cetatea Biharea.

Trecute vieti de doamne si domnite. razesi. 194. R. Bucuresti. 186.supranumit Radu Voda cel viteaz a fost un redutabil domn Basarab ostean. Tara este supusa din nou la dari grele. Radu I-er Basarab. Ploiesti. Valenii de Munte. Gane. RACOVITA STEFAN.. agricultura. vine mai tarziu la domnie. Bibliografie: Pavel Chihaia. 206. 58. Din cetatile de scaun ale Tarii Romanesti. Pe plan extern. RADU I. Imperiul Otoman si statul maghiar. Bibliografie: C. mestesugurile. Cel mai insemnat aspect al domniei este viata culturala. actul ctitoricesc. RARES STEFAN . p. Constantin C. 1980. asociat la domnie cu acesta. in 1378. la 26 august 1548. Desi scurta. I. Bucuresti. P. Giurescu Dinu C. Continua activitatea de batere a minedelor. 1969. en 1377. Bucuresti. 190. Giurescu. ILIAS.. RADU CEL MARE. 142-150. 1923. o biserica si chilii de zid. Ist. V. RADU CEL FRUMOS. Palade. 120. p. domnia lui Radu a constituit o epoca istorica. cu mici intreruperi. Gheorghe Vechi. el participa la expeditia otomana din 1462 cu 4000 de calareti munteni. Nicolae Iorga. fagaduind regelui polon ajutor in fata dusmanului si renunta la orice drept asupra Pocutiei.domn al Tarii Romanesti (1377-1383). nemeritat. II.domn al Tari Romanesti (1462-1475). orientandu-se spre Ferdinand de Habsburg. Dinu C. targoveti). in primul rand de activitatea comerciala. in vremuri tulburi. 16. 46-76. Se preocupa de dezvoltarea vietii economice.este o stralucita prezenta in scaunul Tarii Romanesti (1495-1508). Radu de la Afumati. Radu de la Afumati. II. pentru a face fata pretentiilor Portii. Constantin C. Din porunca lui Radu s-au ridicat. Rom.domn al Moldovei (septembrie 1546-iunie 1551). 200. Ist. Petru Demetru Popescu. Bibliografie: G. T. stabilitate si ordine interna. 64-69. fratele mai mic a lui Constantin Racovita isi inaugureaza domnia prin taierea a doi boieri: Stefanache Cremidi si Iordache Bajescu. Rom. In rastimpul domniei Radu promoveaza o consecventa politica filoturca. . unde continua orientarea spre paturile mijlocii ale societatii (mica boierime. 191.1925. Bibliografie: C.domnul Tarii Romanesti (26 ianuarie 1764-18 august 1765). pune in valoare bogatiile si sprijina ramurile de traditie. mineritul si comertul. rege ales al Ungariei. 187.urmeaza sa ia biserica Domneasca de la cei care au pravaliipe locul ei de pe ulita Boiangiilor. il aseaza in cartea de aur a vitejiei romanesti. 193. la Tismana. 26-28. incheie mai intai un tratat cu Polonia (noiembrie 1546). RADU DE LA AFUMATI. domnind in Tara Romaneasca (1522-1529). in mahalaua Sf. 1974. 169. Se preocupa de inflorirea economica a tarii.domn al Moldovei (1527-1538)(1541-1546) este cel vrednic dintre urmasii lui Stefan cel Mare si al Mariei Rares din Harlau (Rarasoaia). s-a ingrijit de realizarea relatiilor cu boierii si in exterior cu vecinii. 218. Activitatea esentiala se desfasoara in prima domnie. fiu al lui Nicolae Alexandru Basarab si frate cu Vlaicu -Voda. Restutio Daciae. asemanatoare ca durata cu cea a lui Mihai Viteazul. p. Bibliografie: Stefan Andreescu. 202. RARES.. Este infrant la Soci. I. domn al Tarii Romanesti. Giurescu. p. p. IV. Bratianu. pentru a rezolva problemele Moldovei in Transilvania. Rares incearca o politica de echilibru. 213. calitati menite sa confere. p. stradaniile celor 20 de batalii pe care le-a condus cu pricepere. Scopul urmarit era potolirea opozitiei. B. fiu al lui Vlad Dracul si frate cu Vlad Tepes. Paralel reafirma alianta cu Ioan Sigismund Zopolya. avand aceleasi destin tragic. RARES PETRU . 142-150. Are doua domnii. 2. 370. fiu al lui Petru Rares. T. A dovedit spirit de gospodar si a fost om chibzuit.domn al Moldovei (1551-1552). fapt care determina pe Stefan cel Mare sa organizeze expeditii de inlocuire a lui Radu cu un domn prieten. Vodnau si scos din domnie. Gane. fiu a lui Petru Rares. Contributia lui Radu la apararea Tarii Romanesti de a nu fi transformata in pasalac. I. L' expedition de Louis I-er de Hongrie contre le prince de Valache. Adept al politici de pace. p.. 195. Favorit al sultanului Mehmed al II-lea. Prosperitatea economica se poate urmari pe plan social. Giurescu.

impreuna cu Petru al II-lea (1445-1447). 457-476. Giurescu. A. comandant de oaste. 330. Stefan era considerat de fratele sau vitreg bastard si deci.El cere lui Ferdinand de Habsburg sa-l sustina material pentru a intretine un corp de oaste (mercenari). in timp ce S. STEFAN LACUSTA . 370. cat si a celor din Brasov si Liov (Polonia). A. T. Era fiu al lui Stefan cel Mare. care avea si el pretentii de suzeranitate asupra Moldovei. Giurescu. Musatinii. p. vine in Moldova si este caimacam (loctiitor de domn).. Inainte de a deveni domn in Tara Romaneasca Sutu a avut o scurta domnie in Moldova (28 iunie 1801-29 septembrie 1802). Giurescu. 274-275. O pondere deosebita o are politica lui Stefan de intarire a autoritatii domnesti (puterea centrala) impotriva marii . Ia masuri confesionale: persecutarea ereticilor (intelegand prin acesta pe mahomedani si pe luteranii din Moldova). sprijinea meseriile si negotul.. 331. Giurescu. organizeaza sistemul vamilor. I. Giurescu. A doua domnie a lui S. 1433. Oastea ungara este infranta. Sigismund de Luxamburg. Caimacamia lui S. p. Bibliografie: Constantin C. 253. Fata de polonia este adoptata politica de renuntari. Bibliografie: Constantin C.. Fiu natural al lui Alexandru cel Bun. 699.. Mai mentine in sfat si pe unii dregatori ai lui Petru Rares. 52-56. Dinu C. 701. STEFAN I. 256. Gane. in Tara Romaneasca (1787-1792) cand trupele austriece au operat pe teritoriul Tarii Romanesti. p. p.. Stefan contribuie la inchegarea unui sistem de actiuni in domeniul comertului: controleaza marile drumuri comerciale si orasele care s-au dezvoltat de-a lungul lor. 36-37.(1457-1504). R. T. unul dintre sefii actiunii de tradarea lui Petru Rares.. 331. isi desfasoara domnia din Moldova ca apoi sa revina in ultima domnie din Tara Romaneasca. unificator. II. R. Dinu C. 347. 298. p. Constantin C. 15. V. El organizeaza o puternica expeditie asupra lui Stefan I.este domnul Moldovei (1394-1399). 325. 299. Se suie pe scaun dupa moartea lui Roman I. 252. Stefan Sorin Gorovei. da un hrisov prin care specifica statutul breslei sau "cumpaniei" lipscanilor. <>Bibliografie: C. El confirma scutirea de dari a celor zece oameni care lucrau la gradina de la chioscul lui Mavrogheni "pentru lucru gradinei de la cismeaua apelor ot zoodopighi"(izvorul tamaduirii) si pentru paza si curatenia de sus si de jos. fara drept de a domni. acorda privilegii negustorilor autohtoni.1442. R..domn al Moldovei (1433-1435) (1435. Musatinii. sprijinitor al culturii. 248. V. SUTU MIHAI. I. se desfasoara in perioada 20 iunie-18 august 1802. in 1538. Urmeaza domnia lui Alexandru Moruzzi. spre podoaba si mangaierea privelei de obste". 101. cu ajutorul regelui Poloniei. 93-96. Pe plan extern actioneaza fidel liniei impuse de Poarta. Giurescu. Bibliografie: C. Dar in batalia de la Worskla Stefan I si-a pierdut viata. T. Luand domnia Stefan obtine functia de portar al Sucevei. Bibliografie: Constantin C. 156. 208. Gane. Stefan Sorin Gorovei. T. Constantin C. p.este ultimul domn fanariot din Tara Romaneasca.. om politic si diplomat stralucit. B. Armatele regelui trec muntii si asediaza cetatea Neamtului care insa rezida eroic. 235. p. Dinu C. prin forta domnia. dar ii sine sub observatie prin intermediul a opt dregatori credinciosi. p. Dinu C. simbol al limbii antiotomane a romanilor si crestinatatii. Giurescu. pe Mihul. B. Vladislav al II-lea Iagello al carui vasal credincios a fost. SUTU. 105. 196. 102. 702.a fost domnul moldovei (1538-1540). A. Stefan ajuta pe poloni impotriva tatarilor. Musatinii. ilustru si priceput strateg. R.este domn fanariot si are trei domnii in Tara Romaneasca (6 iulie 1783-martie 1786) (martie 1791-decembrie 1792) (8 octombrie 1801-10 mai 1802) si are o singura domnie in Moldova (30 decembrie 1792-25 aprilie 1795). ALEXANDRU. 215. Dar Stefan i-a smuls lui Ilias I. Giurescu. p. gospodar. S. Guirescu. 351. p. ca frate sau nepot al lui Petru I si Roman I. STEFAN CEL MARE. I. 293. 701. Stefan Sorin Gorovei. 141. 316. 442-456. p. T. Dupa ultima domnie in Tara Romaneasca. Incepatorul in domnie a fost insa Mihai Sutu. I. insemnat ctitor de asezaminte. Dupa aproape patru ani. pentru a evita nemultumirile si razvratirile. A. I. Este fiul lui Nicolae Sutu si care era frate cu Mihai Sutu. T. Acest fapt starneste supararea regelui Ungariei. II. I. impreuna cu Ilias I) (1442-1444-1445. Giurescu. Bibliografie: Constantin C. STEFAN AL II-LEA. 329.

boierimi care ajunsese sa domine politica statului. . Stefana largit baza sociala a puterii domnesti (fortele de sprijin) creand o baza materiala pentru acestea. Intareste sfatul domnesc cu oameni de incredere.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->