Personalitati

Amplasarea este in ordine alfabetica ANTHUM (ONTHUM) (1008-1018)-voievod asupra unei puternice formatiuni politice in Banat. A. era fiu sau nepot al lui Glad, prin care se inrudea cu familia lui Menumorut. Statul lui A. era bine organizat. Voievodul avea in jur familiile cavalerilor si nobililor, oameni bogati, posesori de pamanturi intinse curti, herghelii de cai si turme de oi si supusi aflati in slujba acestora. El isi baza puterea pe forta economica a cavalerilor sai, pe un sistem de taxe vamale aplicat sarii care era transportata pe Mures spre Regatul Ungariei, pe taria militara a armatei de cavaleri si soldati si pe stransa colaborare cu biserica. A. a fost un om politic, conducator militar si diplomat. Intretinea relatii politice, diplomatica si de alianta cu Bizantul. Bibliografie: Stefan Pascu, Voievodatul Transilvaniei, vol. I, Cluj 1972, p. 36, 51, 62-66, 478, 518; Sergiu Columbeanu, Cnezate si voievodate romanesti, Bucuresti, 1973, p. 56-59, 65. ALEXANDRU I ALDEA(1431-1436)-fiul lui Mircea cel Batran. In scurtul rastimp al domniei, apare in calitate de ctitor, continuator al activitatii inaintasilor. Marile ctitorii ale Tarii Romanesti, manastirile Cozia, Dealu, Bolintinul, sunt bogat inzestrate cu bunuri. La muntele Athos daruieste manastirii Zografu un ajutor anual de 3000 aspri si o suma egala manastirii Xeropotam. Ca fiu a lui al lui Mircea cel Batran , al doilea ca varsta dupa unii istorici, A. a avut trei frati: Mihail, Radu Praznaglava (Chelul) si Vlad Dracul. Prin politica desfasurata, A. reuseste sa asigure o anumita stabilitate Tarii Romanesti, sa o fereasca de transformarea in pasalac, in conditiile in care rezistenta activa nu era posibila. Bibliografie: Constantin C. Giurescu, Dinu C. Giurescu, Istoria Romanilor. ALEXANDRU II ALDEA (1574-1574)(1574-1577)-domnitorul Tarii Romanesti, fiul lui Mircea (15091510) si nepot al lui Mihnea cel Rau (1508-1509). A.II vine la domnie dupa mazilirea lui Petru cel Tanar cu numire de la Poarta. Pe plan intern, A.II pune noi dari asupra birnicilor, printre care vestita "oaie seaca", ce se platea pentru oile sterpe. A.II prezinta o activitate ctitoriceasca bogata. El ridica manastirea Radu-voda "din jos de Bucuresti" cu hramul Sfanta Troita. Inzestreaza manastirile de la Muntele Athos, Simopetra, Xenofon, Dochiariu, Xeropotam, ca si manastirea cu hramul "Schimbarea la fata", de la muntele Sinai. Bibliografie: Constantin C. Giurescu Dinu C. Giurescu, Istoria Romanilor, 2, Bucuresti, 1976, p. 32. 225225, 250-251; Petru Demetru Popescu, Basarabii, Bucuresti 1989, p. 171-174. ALEXANDRU CEL BUN (1400-1432 sau 1399-1431)-stralucit reprezentant al familiei domnitoare in Moldova a Musatinilor, om politic, diplomat de seama, bun gospodar al tarii. Fiu al lui Roman I si al doamnei Anastasia. A. organizeaza temeinic sistemul administrativ - teritorial, pe cel judecatoresc. Epoca lui A. cunoaste inflorirea culturii, in centrul vietii culturale A. aseaza activitatea religioasa nu numai ca act de ctitorie, dar si in cazul celorlalte domenii(administrativ, judecatoresc, militar) ea se structureaza ca sistem de gandire. Bibliografie: C. Auner, Episcopia de la Baia, in "Rev. Cat", IV (1915), p. 89-127; G. Baileanu, Dimitrie Cantemir despre condicile lui Alexandru cel Bun, in "Cronica", nr. 39, din 28 IX (1973), Iasi, p. 13; C. Bobulescu, Pentru pomenirea lui Alexandru cel Bun, Chisinau 1934, p. 29; Florin Constantin, Serban Papacostea, Tratatul de la Lublau (15 martie 1412)si situatia internationala a Moldovei la inceputul veacului al XV-lea, in "Studii", 5/7 (1964), p. 1129-1140. ALEXANDRU CEL RAU (1592-1593)-fiul lui Bogdan Lapusneanu si nepotul lui Alexandru Lapusneanu. Epitetul de "cel Rau" se dadea de obicei de catre boierii potrivnici domnitorului, dar in unele cazuri el se tragea si dintr-o proasta guvernare daunatoare pentru tara. A. asuprea rau pe supusii sai si facuse datorii pana la suma de zece povere de aur. A. domneste ca un tiran si chiar taie o serie de boieri complotisti. Urmareste chiar executarea banului Craiovei, Mihai Basarab. O latura pozitiva a domniei este legata de zidirea manastirii Prodomul de la muntele Sinai. Bibliografie: Constantin C. Giurescu Dinu C. Giurescu, Istoria Romanilor, 2, Bucuresti, 1976, p.325; Radu Popescu Voinicul, Istoriile domnilor Tarii Romanesti, p. 68-69; A. D. Xenopol, Istoria Romanilor din Dacia Traiana, III, De la moartea lui Petru Rares pana la Matei Basarab si Vasile Lupu, Bucuresti 1988. p. 40, 41, 126-128, 138, 376, 137. BASARAB I "CEL MARE"(1310-1352)-domnitor de prima insemnatate in istoria romanilor, deoarece el nu

p. SERBAN (1678-1688)-fiu al postelnicului Constantin Cantacuzino. A. 178. in Opere. Bucuresti. I. Giurescu. Xenopol.. 1973. Ist. Pe plan intern. Giurescu. In jurul originii stemelor Principatelor Romane. vede aceasta marire sub sceptrul imperialilor si al lui Rudolf al II-lea. Rom. ctitor de asezaminte. in 1365. 175. I. Basarabii. Bibliografie: Gh. prin intemeierea statului romanesc independent Moldova. Musatinii. p. care nu a putut accepta situatia de vasal al lui B. Pregatirea acestui act si consolidarea lui in timpul scurtei domnii ni i-a dat si posibilitatea de a desavarsi organizarea politica a noului stat. II. infiinteaza la Bucuresti cursuri de invatamant superioara. Bucuresti 1980.p. T. 260. B. in cadrul caruia vointa si interesele domnului sunt preponderente. 15. care se va desfasura sub urmasi. 65-91. Traditia istorica despre intemeierea statelor romanesti. Initiaza talmacirea in romaneste a mai multor carti bisericesti. p. Trecute vieti de doamne si domnite. cei 13 ani de domnie ai lui B. B. 176. Bucuresti. 72-76. Dubrovat. 11 ani dupa sfarsitul ultimei domnii. CANTACUZINO. a terminat constructia. in "Revista Istorica Romana" I. p. Istoria Romanilor din Dacia Traiana. vol. Putna. 69-72. continuand in felul acesta activitatea de tiparituri a lui Matei Basarab. 408-409. T. 186. I. BRANCOVEANU. ci este un simbol al operei de intemeiere a unui stat romanesc. vol. apare ca "cel Orb". care devine prima mare necropola a Moldovei dupa ce a lui Dragos. Trecute vieti de doamne si domnite. Giurescu. In unele izvoare B. om de cultura. A. de epoca si de stil in conducerea tarii. prin felul cum a actionat asupra oamenilor compuneau societatea. conducator. 377. Stefan Sorin Gorovei. la Curtea de Arges. deoarece era lipsit de vedere la un ochi. 190.reprezinta numai o domnie esentiala. 189. 187. 370-375. eludarea altora sau manevrarea unor dregatorii in functie de politica sa. Cnezate si voievodate romanesti. B.38-43. este cel mai activ. Nesansa ei politica a fost aceea de a fi contemporan cu Mihai Viteazul. vol. p. C. inscrisa pe 6 ani. Dinu C. s-a straduit sa-l urmeze pe parintele sau si in actul ctitoricesc. Roman si Voronet. Ist. LIV-LXII. 261. Dinu C. Bucuresti 1878. A.C: Giurescu. 18. El a organizat statul intemeiat printr-un aparat de stat. II. meritand pe deplin epitetul de "cel Mare" pe care i l-a conferit istoria. om politic si diplomat. este incoronata.. 720. Cantemir. 100. Iasi. IV. din Dacia Traiana. D. Gane. Trecute vieti de doamne si domnite. A facut danii la Moldovita. R. 39-51. A doua porecla este mai potrivita. 203. 1971. ctitor de asezaminte. dar nestatornic reprezentant al familiei Bathory. fire mandra si ambitioasa. de la Baia. p. Gane. A. merita pe drept a fi considerat "Apusul de soare" al domnilor Basarabi. fiu al lui Cristofor Bathory si nepotul lui Stefan Bathory. Bratianu. prin modificarea anumitor functii. Gane. p.. R. Este ctitorul Bisericii de la Radauti. moare la 20 aprilie 1517si este inmormantat la Putna. Bibliografie: C. Rom. asadar. Intrucat Stefan a inceput a ridica biserica de la Reuseni. canonizat de biserica. C. diplomatic intr-o stransa legatura. 37. moare la 1613. D. a conceput factorul politic. Petru Demetru. I. C. vol. om politic si diplomat. 185.. p.. Bibliografie: Sergiu Columbeanu. B. Evenimentele Cantacuzinilor si Brancovenilor. Dar aderarea la Liga Crestina viza ca tarile romane intrate in alianta antiotomana sa devina vasala principelui Transilvaniei . .. 1931. iar in altele "cel Chior". 238-239. militar si tactician. Trecute vieti de doamne si domnite. Bibliografie: D. 59. CONSTANTIN BASARAB (1688-1714)-care prezinta ca personalitate o structura care-l singularizeaza. 333. 162. p. A reusit sa puna la punct un sistem de guvernare. Academia Domneasca. Bibliografie: C. B. 9. BOGDAN I (1359-1365)-intemeietorul statului medieval al Moldovei si al dinastiei Bogdanestilor (Musatinilor). p. I. B. BOGDAN III-LEA CEL ORB (1504-1517)-fiul si mostenitorul la tron al lui Stefan cel Mare. 380. B. -intemeietor de tara si dinastie. V. B. 1993. 178. D. 220-223. Xenopol. vol. Gane. a doua mare necropola a Moldovei dupa cea de la Radauti. 186. B. au cunoscut o. martir al neamului romanesc. in general o evolutie pasnica in relatiile domnului cu boierii. vol. p. El creeaza un stil al vremii cel "Brancovenesc" un stil de conceptie in modul cum a vazut dezvoltarea economica a tarii. BATHORY SIGISMUND(1581-1597)(1598-1599)(1601)(1601-1602)-principe al Translvaniei. 191. 31. 2. Constantin C. a avut totusi o rodnica activitate ctitoriceasca. care a urmarit cresterea puterii sale. Guirescu. -domnitor vestit. p. Bibliografie: Constantin C. Domnia lui B.

In tara bantuiau talharii. om politic si diplomat. introduce pentru intretinerea podurilor un organ special numit "vornicia podurilor". p. 409. numai nu era om prost. Giurescu. Bibliografie: I. D. II. filosoful. cismele.CANTEMIR. nu era un om cultivat. alinierea si curatirea ulitelor din Bucuresti. chipes. aplecat spre treburile domniei. p. spre partea celor rai era strasnic sa nu greseasca fiestecine si fara de vreme cu dansul. Resedintele celei dea a doua Mitropolii as tarii Romanesti.. 711. Bistret si jumatate din Toporna. care jefuiau la drumul mare. din Dacia Traiana.. C. Giurescu. din familia Caragea. A fost rodnic pe linia actului ctitoricesc.1386). Giurescu. I. El ispraveste ctitoria parintelui sau de la Tismana. p. R. 258. 21. nu avea multa carte. El a luptat statornic pentru libertatea tarii. filosof. D. CANTEMIR. ci numai strictul necesar. A. A batut si bani de arama la Suceava. C. Era inteligent. Istoria ieroglifica. minciunile. cult. 708.C. Cand vine la domnie. CANTEMIR. DAN I (1383. precum si alte venituri. D. fiul mai mic al lui Constantin Cantemir si frate cu Dimitrie Cantemir. Trecute vieti de doamne si domnite. T. Ist. Bibliografie: C. C. domn al Tarii Romanesti.. A. poetul cu spirit renascentist. un oboroc anual. C. din D. era vanator si slujitor bun. Giurescu. Cronicarul Ion Neculce ni-l prezinta astfel: "era om tanar ca de 20 de ani. p. pe femeile de moravuri usoare (birul femeilor rele). Giurescu si C. Xenopol. I. T. p. Giurescu. T. Gane. 84-86. 290. ANTIOH (1695-1700)(1705-1707). p. Rom. 86.C. era cinstit si de treaba. Pe plan intern termina manastirea Barnova. Giurescu. prefacatoriile) nu le iubea. la avere nu era lacom.C. CARAGEA. 412-426. la vechile dari adauga dari noi. R. domnitor al Moldovei intre anii 1710-1711. Trecute vieti de doamne si domnite. a constat in lupta pe care a dus-o pentru a pune capat tuturor faradelegilor. Pe plan politic si administrativ se cunoaste o fructuoasa activitate de organizare a statului.412-426. 470. R. Giurescu. geograf. 2. 8.R. istoricul.C. Bibliografie: D. era credincios la juramant si-si tinea cinstit vorba". 22. I. Bibliografie: C. A. A. p. Gane. Ist. in "Arhivele Olteniei". El insusi a tradus din italieneste in greceste opt comedii ale lui Carlo Goldoni. domn fanariot. p. Atitudinea lui si unele biruintele repurtate in luptele duse si-au gasit ecoul in folclorul suddunarean. Basarabii. 713. D. Gane. 258-266. I. 115-118. 425. p.. fiu al lui Dan I. C. p.. Ist. polonii atacau mereu Moldova. 490. Ist. Introduce . Donat. NICOLAE (1782-1783). Xenopol. 413. dar mai ales.R T. nu era prea carturar. promoveaza o politica de fiscalitate excesiva. creator multilateral. Meritul lui C. membru al Academiei din Berlin. important la tronul Moldovei. Hronicul vechimii romano-moldovlahilor. C. regularizarea cursului Dambovitei). DIMITRIE (1693) (1710-1711). Aceasta dregatorie dispunea de fonduri apreciabile provenind dintr-o taxa pusa pe marfurile care intrau in oras. cinstit si la minte asezat. A. 173. 413. umanist si erudit. boier moldovean. vol. 229. poliglotul. Ist. carturarul cu renume mondial. Giurescu si C. Trecute vieti de doamne si domnite.C. 256.. grec de origine. ce de pilda pe puscariasi (birul temnitei). Principalele scrieri: Descrierea Moldovei. vol. 257.. p. IV. fiul lui Radu I si fratele mai mare al lui Mircea cel Batran. 100. IOAN(1812-1818). 389. . tatarii faceau parjol in tara. Balta. Rom. p. din Dacia Traiana. istoric. Petru Demetru Popescu. D. T. 465. 467. C. 87. CARAGEA. p.A. D. Giurescu. avea menirea de s se ocupa de chestiunile edilitare (poduri. Bibliografie: C. literatul. 222. ca domnitor. unde i se da calificativul de "cel viteaz". Rom. C. 111-141. CONSTANTIN (1685-1693). vol. telepizlicurile (vicleniile. mare la trup. incaputa de Miron-Voda Barnovski. pretuia literele si artele. C.domnitor fanariot in Tara Romaneasca. ca personalitate culturala. D. Giurescu. ca si ale tarii. judecator drept. I. Rom. Bibliografie: D. savant cu renume european. fiu mai mic al lui Constantin Cantemir. Rom. DAN AL II-LEA (1420-1431). Bibliografie: C. 2. 93-94. Xenopol. IV.A. 14. DABIJA-VODA (1661-1665). II. T.p. D. Vine la domnie in conditiile in care Imperiul Otoman a ocupat cu proiectatul razboi vizand Principatul Transilvaniei si Imperiul Hasbsburgic.

Desi a condus putin voievodatul traditia il aseaza si in postura de ctitor. Bibliografie: S. din Dacia Traiana. p. Rom.C. p. 14. I. Columbeanu. C. Giurescu si C. p. in regiunea Somesurilor avand ca centru al puterii sale cetatea Dabaca. T. 431.Grigore Ureche. C. Rom. GELU. 340. 2. 708. Bibliografie: Mihal P. Bucuresti. D. din D. Bibliografie: S. Cnezate si voievodate romanesti... dar nu se stie cat a domnit si cand si-a sfarsit domnia. p. 423. R. in Moldova tine cateva luni si se caracterizeaza prin lupte pentru mentinerea tronului. infranti sub zidurile Vienei. Constantin C. razboi deschis impotriva otomanilor. Giurescu.. El reprezinta simbolul luptei si jertfei pentru apararea pamantului strabun.. Rom. "Moldova era intemeiata. Voievodul Glad stapanea peste un teritoriu intins. IANCU DE HUNEDOARA -este cel mai insemnat voievod roman al Transilvaniei (1441-1456). situatie conjuncturala cea mai frumoasa pagina din domnia sa in Moldova (1572-1574) este legata de lupta .p. Dan. Un stegar al luptei antiotomane. Contributia lui Iancu in istoria universala este aceea de a fi intarziat latirea imparatiei otomane pana cand alte forte se vor ridica impotriva ei. Ist. Gelu domneste in perioada de inceput a expansiunii statului feudal maghiar creat in pusta Panoniei de catre triburile asiatice de origine fino -urica. DESPOT-VODA (1561-1563). 291. Iancu reprezinta unul dintre cel mai importanti luptatori antiotomani. DRAGOS-VODA (1352-1353). Bibliografie: Constantin c. sau "cel Viteaz". 261. 289. Centrul puterii lui Glad era la Cetatea Curvin. P. 256. Domn al Moldovei. GHEORGHE (1668-1672)(1678-1683)(1678-1683) si o domnie in Muntenia (1673-1666). domnul "Moldovei Mici" cu conducerea marcii a fost insarcinat voievodul romanilor din Maramures. Bucuresti. Visa cucerirea Chiliei si Cetatii Albe. Giurescu. Dar scoala era a protestantilor si conducatorul ei era a protestantilor si conducatorul ei era invatatul Ioan Sommer. p. 37. Iancu de Hunedeara. cand turcii. p. Bucuresti. 422. Stapanirea lui Gelu se situeaza la sfarsitul secolului al IX-lea (896). Dinu C. atribuindu-i construirea unei bisericute de lemn la Volovat sau la Baia. 290.Iacob Heraclit Despotul era grec de origine. Giurescu. C. In istoria romanilor. I. Ist. p. 260. Giurescu. Columbeanu. 464.pentru prima data in Moldova darea "pogonaritul de vii". Camil Muresanu. 185. IV. Giurescu. cunosc inceputul decaderii lor . dar de origine greaca. Ist. 1974. p. 469.boier moldovean. nu se poate sti. unde ar fi putut crea o prima necropola voievodala. 412. nascut in insula Samos. Constantin C. A. p. Giurescu. Bibliografie: Constantin C. T. Dupa domnia acestuia ajunge boier mare si cu ranguri. Duca Gheorghe plateste mari sume de bani Portii. vol. ci depinzand. p. 186. D. Bibliografie: Stefan Sorin Gorovei. 12. DUCA. I. Prima domnie a lui D. 1976. 1973.. 294. infiinteaza o institutie de cultura "Scoala de la Cotnari". A. Trecute vieti de doamne si domnite. p. stapanind in Podisul Transilvaniei. Ist. a luat domnia cu ajutorul turcilor. 54-67.care mai este numit "cel Cumplit". Giurescu. dar nu ca stat independent. Cnezate si voievodate romanesti. 63-66. in aceasta prima faza. 288. Giurescu. vol. R. Bucuresti. D. 58. GLAD -este al treilea mare voievod al romanilor in perioada primelor alcatuiri statale romanesti si a luptei de rezistenta impotriva expansiunii maghiare spre meleagurile locuite de stravechime de stramosii romanilor. Dragos-Voda. 153. 412. nascut in Rumelia si crescut de mic in casa lui Vasile Lupu. C. 293. Rom. cuprins intre Dunare si Mures. Musatinii. Rom. care in conditiile secolului al XVI-lea putea insemna o reforma pe linia anticiparii societatii moderne. Iancu de Hunedeara.. A treia si ultima domnie a lui in Moldova corespunde cu asediul Vienei. Giurescu. D. ION VODA . 46-47.primul descalecator maramuresan. 160. Ist. 88-93. domnia sa si in Tara Romaneasca. 148. D. D. 23-44. A. A doua domnie se explica prin faptul ca pentru reusi la tron. reluarea posesiunilor din Transilvania. Xenopol. Bibliografie: D. 99. 436. In traditia populara e considerat intemeietor al Moldovei al "Moldovei Mici" ca reprezentant al primei etape de formare a statului independent moldova. 221. T. vol. 104-111. C. I. 5-18. A intrat in constiinta contemporanilor ca cel mai de seama luptator antiotoman. 196. de regele Ungariei". statornicirea din nou a hotarului Moldovei la Dunare. Xenopol. Letopisetul Tarii Moldovei.mare voievod roman. 1955. in timp ce habsburgii a maririi lor necontenite. Gane.

Iasi. Virgil Gandea. manifesta grija pentru ca schimburile de bani ale negustorilor moldoveni in Transilvania sa fie echilibrate.domn fanariot. A doua domnie se desfasoara sub ocupatie tarista. p. 289. 95-99.era fiul lui Nicolae Mavrocordat. El contribuie prin acte de valoare nationala la apropierea societatii romanesti de epoca moderna. D. T. Bibliografie: Stefan Andreescu. Ist. Istoria Basarabiei. Constantin C. II. IPSILANTI. A infiintat un episcopat catolic la Siret(1371). V. 38. Stefan Sorin Gorovei. domnitorul trece la catolicism. domn al Tarii Romanesti (1802-1806) (18061807). s-a ingrijit de progresul material: puna in valoare productia agricola. Bibliografie: C. 249-260. De numele lui Ion Voda este legata opera de reorganizare a invatamantului in Tara Romaneasca. din T. ALEXANDRU. 228-253. 1974. Bucuresti.Napoca. p. fiu al lui Alexandru Ipsilanti. Bibliografie: C. Giureescu. Va ramane in istoria romanilor drept chipul tragic. stabileste iarmaroacele la anumite serbatori ale anului. Despre domnia lui Latcu se cunosc putine lucruri. El s-a ocupat statornic de inflorirea vietii economice si de actul ctitoricesc. sentimentul filantropic si aplecat spre cultura in Tara Romaneasca. 291-322. Bejenaru. Ipsilanti fixa sistemul de lucru al podarilor. cu elemente credincioase. LUPU VASILE. 224-248. Isi concentreaza spiritul gospodaresc si edilitar. cu insusiri intelectuale... V.. o noua organizare judecatoreasca. Viata economica a Moldovei cunoaste si anumite innoiri. Nicolae Iorga. 21. Iasi. p. Matei de tanar fire energica si ocupa dregatorii insemnate: postelnic. 28-29. Era cunoscator al limbii grecesti. reactiveaza exploatarea minelor de arama si fier din Oltenia. LATCU. 1971. apoi mare aga. Ion Voda. 14. Ion Burtea. IV. al doilea in grad dupa marele spatar. se adauga o noua reforma fiscala. A. p. C. p. D. A avut cele mai multe domnii: sase in Tara Romaneasca (1730) (1731-1733) (1735-1741) (1744-1748) (1756-1758) (1761-1763) si patru in . 2. T. Politica externa a lui Alexandru Lapusneanu. II. care a continuat reformele tatalui sau. C. Cluj. Bibliografie: Dinu C. In prima domnie. Gane. Domnitorul stimuleaza dezvoltarea comertului: ridica un han in muntii Campulungului pentru a servi odihnei calatorilor. Gane. C. Bucuresti. 1912. Trecute vieti de doamne si domnite. Ungaria si Polonia. Domn al Tarii Romanesti (16321654). unul dintre cei mai insemnati domnitori fanarioti reformatori. In politica interna Ion Voda incepe sa domneasca in chip intelept. Giurescu. Xenopol. Un nedreptatit: Alexandru Lapusneanu. Giurescu. 1979. Gane. Ist. I. MAVROCORDAT. 13. p. Giurescu. 33-77. 1942. 1935. Targoviste. 34. Costantin C. Ion Voda cel Viteaz. Mostenirea lui Mihai Viteazul la mijlocul veacului XVII. Dovedind simt realist. p. Ist.a fost unul dintre cei mai de seama voievozi romani. 237. Bibliografie: N. MATEI BASARAB. Bibliografie: Constantin C. ALEXANDRU. Lui Lupu i se datoreaza ridicarea unui numar de lacasuri. Cea mai de seama dintre ctitorii este cea de trei Ierarhi (Iasi). In ordinul din 8 mai 1803. Explicatia consta ca la acea data. Batalia de la Finta. p. LAPUSNEANU. pentru independenta tarii. Ratiunea dominanta. Bucuresti. care bat recordul ca numar in arhitectura romaneasca. mestesugurile si comertul. cu gust rafinat fasa de frumos. fiul natural al lui Bogdan al III-lea cu Anastasia din Lapusna. Canalul lui Alexandru Voda Ipsilanti. prin sporirea instantelor si alcatuirea uni cod de legi "Pravilniceasca Condica a lui Alexandru Ipsilanti". Bibliografie: I Anastasiu. 39.. Pe plan intern activitatea lui Lupu este extrem de fructuoasa. Rom. T. 1985. CONSTANTIN.antiotomana.este unul dintre cei mai insemnati domnitori ai Moldovei (1552-1561) (1564-1568). al demnitatii ostasesti. p. Gane. a avut doua domnii in Tara Romaneasca (1774-1782) (17961788).a fost stralucit domn al Moldovei (1634-1653). socotind ca primul act necesar era intocmirea unui sfat domnesc nou ("la domn nou sfat nou"). fiul lui Bogdan I Intemeietorul.. Rom. El a imbratisat catolicismul. al celui care cu pretul vietii a aparat libertatea pamantului strabun. C. 45. V. acordandu-se si unele si unele scutiri de impozite.domn al Moldovei (1799-1801). continua reformele parintelui sau sau pe unele le intretine cat mai bine.(1365-1373). paharnic. Rom. p. Giurescu. IPSILANTI. I. 85. p. 44. CONSTANTIN. In calitate de gospodar. Musatinii. cele doua puteri europene vecine. isi disputau suprematia in regiunea aflata la est de Carpati. V. dar si un domn cultivat.

1512-1521. administrativa. Iorga. atribuie mare insemnatate diplomatiei. 1976. cu centrul la cetatea Biharea. unde spune: "Constantin Mavrocordat a vrut sa faca din Tara Getilor o imagine a Helladei.a fost unul dintre cei mai insemnati domnitori romani (1583-1585). Radu-Stefan Ciobanu.. Acorda atentie si elementului militar. domnia si aventurile sale. infiintand un corp de diplomati instruiti la nivelul diplomatiei europene din ace vreme. au incercat sa reediteze unirea romanilor. domnul tuturor romanilor (1600). Petru Cercel. 171-179. 1941. Pe plan intern Neagoe Basarab contribuie la dezvoltarea economica. Dinu C. 311-314. Ramane mai ales prin actul de cultura. in conditiile in care Imperiul Otoman cauta sa slabeasca puterea de rezistenta a statului. 99-107. 1986. Glad) si care au condus lupta de rezistenta si da aparare a teritoriilor transilvane la sfarsitul sec. intaririi capacitatii de lupta a Tarii Romanesti. CONSTANTIN. IX-lea impotriva expansiunii maghiare. p. I. Creeaza elementele unui aparat de stat complex. 26-60. Neagoe Basarab.este unul dintre cei mari voievozi pomeniti de Anonzmus in cronica sa (Menumorut. 1975. Politica sa interna cunoaste si acte insemnate. prin care hotaraste ce chirii . in "Mihai Viteazul". Petru Demetru Popescu. la XVIII-lea. PopaLiseanu. Pune accent pe organizarea militara si pe intarirea oastei Tarii Romanesti.n-a mai putu gandi unirea fara uriasa lui personalitate.domn al Moldovei (20 august 1749-22 iunie 1753) (8 februarie 1]756-2 martie 1757) si domn al Tarii Romanesti (22 iunie 1753-8 februarie 1756) (9 martie 1753-1764). NEAGOE BASARAB -domn este una dintre cele mai ilustre prezente ale evului mediu romanesc. Giurescu. Bucuresti. domnul primei uniri a romanilor.domnul Tarii Romanesti (1593-1601). Gelu. M. Izvoarele istoriei romanilor. Bucuresti. 1968. A realizat in practica istorica un vis si urmasii sai.Moldova (1733-1735) (1741-1743)(1748-1749) (1769). Bibliografie: Al. RACOVITA. Bibliografie: Fl. 45-51. 1973. PETRU SCHIOPUL. Aflat la prima sa domnie in Tara Romaneasca. in domeniul legislativ manifesta grija pentru stabilirea unui mod de judecata pe intreg teritoriul tarii.Basarab. Familia lui Mihai Viteazul. act ireversibil. "Nici un roman . Bucuresti. p.spunea N. Este ctitorul manastirii Galata. fara palosul sau securea lui ridicata spre cerul dreptatii. Somes sau Mures. Ist. p. sa organizeze armata. adica a unei tari de inalta cultura". intr-o formula sau alta. MIHAI. Bucuresti. De la Negru-Voda la Neagoe. 308-309. Este foarte insemnat actul ctitoricesc. A adopta un sir de reforme: fiscala. Rom. Idem. Bucuresti. fara chipul lui de o curata si desavarsita poezie tragica". Face reparatii la biserica Sfantul Gheorghe. Aparuse in domnia Moldovei de doua ori inainte de domniile fanariote (1703-1705)(1707-1709). la promovarea comertului Tarii Romanesti. p. MIHAI VITEAZUL. intre raurile Tisa. fapt subliniat de cronicarul Petru Depasta ce scrie o cronica intitulata Constantin -Voda sau scrisoarea faptelor vrednice de pomenire intamplate in Dacia sub Constantin Mavrocordat. cultura si traditiile vechi de pe meleagurile Dunarii pana departe. Voievodul stapanea peste Tara Crisurilor. Racovita da hrisovul din 9 martie 1754. Contributie la istoria armatei romane. Cnezate si voievodate romanesti.este domn al Moldovei (1574-1577) (1578-1579)(1582-1591). Constantin. Ramane in fata romanilor primul Restitutor Dacicae al neamului romanesc. Curteni si slujitori. p. PETRU CERCEL. Bibliografie: Sergiu Columbeanu. sociala. Viata. Bibliografie: Stefan Andreescu. 2. Relatiile agrare din Tara Romaneasca in sec. 1985. Bibliografie: Pavel Chihaia. MENUMORUT . Craiova. N. Conceptia politica generala a lui Racovita a fost aceea de fi bine cu toti (mari si mici). Bibliografie: C Gane.face parte dintr-o familie boiereasca don Moldova. Meritul exceptional al lui Petru este acela de a fi fost primul roman care a facut cunoscut poporul sau. Stoicescu. culegere de studii. Constantin Mavrocordat. Cartojan. astfel incat sa evite certurile daunatoare dintre boieri si sa redea Moldovei linistea atat de necesara pentru refacere. Bucuresti. Bucuresti. G. Basarabii. Trecute vieti de doamne si domnite. RACOVITA. Se dovedeste a fi gospodar. 1972.

Palade. Dinu C. Rom. II. Giurescu. Restutio Daciae. il aseaza in cartea de aur a vitejiei romanesti. Petru Demetru Popescu. agricultura. 194.este o stralucita prezenta in scaunul Tarii Romanesti (1495-1508). RARES STEFAN . fratele mai mic a lui Constantin Racovita isi inaugureaza domnia prin taierea a doi boieri: Stefanache Cremidi si Iordache Bajescu. Constantin C. I.domn al Tari Romanesti (1462-1475). 142-150. Activitatea esentiala se desfasoara in prima domnie. Prosperitatea economica se poate urmari pe plan social. 64-69. targoveti). Gane. in 1378. Din porunca lui Radu s-au ridicat. Se preocupa de inflorirea economica a tarii.domn al Moldovei (septembrie 1546-iunie 1551). pentru a rezolva problemele Moldovei in Transilvania.. Cel mai insemnat aspect al domniei este viata culturala. Bucuresti. Adept al politici de pace. p. I. Giurescu. 1923. mestesugurile. Ist. Tara este supusa din nou la dari grele. Contributia lui Radu la apararea Tarii Romanesti de a nu fi transformata in pasalac. fiu al lui Nicolae Alexandru Basarab si frate cu Vlaicu -Voda. RADU I. RACOVITA STEFAN. L' expedition de Louis I-er de Hongrie contre le prince de Valache. Bucuresti. Se preocupa de dezvoltarea vietii economice. 193. Nicolae Iorga. 191. domn al Tarii Romanesti. T. Trecute vieti de doamne si domnite. RADU CEL FRUMOS. Ist. p. Gheorghe Vechi.. domnind in Tara Romaneasca (1522-1529). B. 46-76. 26-28. RARES. Constantin C. Paralel reafirma alianta cu Ioan Sigismund Zopolya. Valenii de Munte. avand aceleasi destin tragic. V.supranumit Radu Voda cel viteaz a fost un redutabil domn Basarab ostean. Pe plan extern. 200. 213.domn al Moldovei (1551-1552). incheie mai intai un tratat cu Polonia (noiembrie 1546). 169. Ploiesti. cu mici intreruperi. fiu a lui Petru Rares. RADU DE LA AFUMATI. Rares incearca o politica de echilibru.urmeaza sa ia biserica Domneasca de la cei care au pravaliipe locul ei de pe ulita Boiangiilor. nemeritat. Vodnau si scos din domnie. 187. Bratianu. Bucuresti. Radu de la Afumati. R. stradaniile celor 20 de batalii pe care le-a condus cu pricepere. Desi scurta. 1980. Imperiul Otoman si statul maghiar.1925. Bibliografie: C. Bibliografie: Pavel Chihaia. p. 1974. ILIAS. Giurescu. Bibliografie: C. rege ales al Ungariei. razesi. 195. In rastimpul domniei Radu promoveaza o consecventa politica filoturca. Este infrant la Soci. 2. actul ctitoricesc. . s-a ingrijit de realizarea relatiilor cu boierii si in exterior cu vecinii.domnul Tarii Romanesti (26 ianuarie 1764-18 august 1765). T. o biserica si chilii de zid. fapt care determina pe Stefan cel Mare sa organizeze expeditii de inlocuire a lui Radu cu un domn prieten. Radu I-er Basarab. domnia lui Radu a constituit o epoca istorica. asemanatoare ca durata cu cea a lui Mihai Viteazul. mineritul si comertul.domn al Tarii Romanesti (1377-1383). p. la 26 august 1548. in primul rand de activitatea comerciala. Radu de la Afumati. asociat la domnie cu acesta. 16. Bibliografie: Stefan Andreescu. Gane. p. Bibliografie: G.domn al Moldovei (1527-1538)(1541-1546) este cel vrednic dintre urmasii lui Stefan cel Mare si al Mariei Rares din Harlau (Rarasoaia). 142-150. 206. en 1377. orientandu-se spre Ferdinand de Habsburg. RARES PETRU . p. Are doua domnii. IV. fagaduind regelui polon ajutor in fata dusmanului si renunta la orice drept asupra Pocutiei. 1969.. 186. calitati menite sa confere. RADU CEL MARE. I. in vremuri tulburi. pentru a face fata pretentiilor Portii. A dovedit spirit de gospodar si a fost om chibzuit. p. 58. 370. el participa la expeditia otomana din 1462 cu 4000 de calareti munteni. Scopul urmarit era potolirea opozitiei. fiu al lui Vlad Dracul si frate cu Vlad Tepes. 202. 190. 120. unde continua orientarea spre paturile mijlocii ale societatii (mica boierime. vine mai tarziu la domnie. Giurescu Dinu C. la Tismana. pune in valoare bogatiile si sprijina ramurile de traditie. in mahalaua Sf. Din cetatile de scaun ale Tarii Romanesti. Continua activitatea de batere a minedelor. stabilitate si ordine interna. fiu al lui Petru Rares. P.. Favorit al sultanului Mehmed al II-lea. II. 218. Rom.

316. 105.este domn fanariot si are trei domnii in Tara Romaneasca (6 iulie 1783-martie 1786) (martie 1791-decembrie 1792) (8 octombrie 1801-10 mai 1802) si are o singura domnie in Moldova (30 decembrie 1792-25 aprilie 1795). Sigismund de Luxamburg. p.. sprijinea meseriile si negotul. dar ii sine sub observatie prin intermediul a opt dregatori credinciosi.domn al Moldovei (1433-1435) (1435. impreuna cu Petru al II-lea (1445-1447). spre podoaba si mangaierea privelei de obste". Bibliografie: Constantin C. in timp ce S. II. se desfasoara in perioada 20 iunie-18 august 1802. 196. Guirescu. STEFAN CEL MARE. 370. 298. El organizeaza o puternica expeditie asupra lui Stefan I. Giurescu. T. Fiu natural al lui Alexandru cel Bun.. 331. Dinu C. organizeaza sistemul vamilor. 702. Giurescu. p. B. Giurescu. Gane. in Tara Romaneasca (1787-1792) cand trupele austriece au operat pe teritoriul Tarii Romanesti. Se suie pe scaun dupa moartea lui Roman I. Giurescu. pentru a evita nemultumirile si razvratirile. Armatele regelui trec muntii si asediaza cetatea Neamtului care insa rezida eroic.a fost domnul moldovei (1538-1540). Mai mentine in sfat si pe unii dregatori ai lui Petru Rares. Stefan Sorin Gorovei. insemnat ctitor de asezaminte. 331. A. B.. unificator. comandant de oaste. p. Fata de polonia este adoptata politica de renuntari. p. 274-275.este domnul Moldovei (1394-1399). S. Stefan contribuie la inchegarea unui sistem de actiuni in domeniul comertului: controleaza marile drumuri comerciale si orasele care s-au dezvoltat de-a lungul lor. Este fiul lui Nicolae Sutu si care era frate cu Mihai Sutu. Bibliografie: C. Giurescu. p. isi desfasoara domnia din Moldova ca apoi sa revina in ultima domnie din Tara Romaneasca. Musatinii. 235. in 1538. Dupa ultima domnie in Tara Romaneasca. Constantin C. <>Bibliografie: C. T. Bibliografie: Constantin C. 347. 701. pe Mihul. V. Stefan Sorin Gorovei. 215. Dinu C.. 329. Era fiu al lui Stefan cel Mare. 252. II. Stefan era considerat de fratele sau vitreg bastard si deci. Giurescu. Dupa aproape patru ani. vine in Moldova si este caimacam (loctiitor de domn). Dar in batalia de la Worskla Stefan I si-a pierdut viata. Dinu C.. 256. STEFAN AL II-LEA. A.. 325. ALEXANDRU. 1433. cat si a celor din Brasov si Liov (Polonia). T. p. Luand domnia Stefan obtine functia de portar al Sucevei. simbol al limbii antiotomane a romanilor si crestinatatii. Urmeaza domnia lui Alexandru Moruzzi.. SUTU.El cere lui Ferdinand de Habsburg sa-l sustina material pentru a intretine un corp de oaste (mercenari).(1457-1504). Gane.este ultimul domn fanariot din Tara Romaneasca. Musatinii. I. O pondere deosebita o are politica lui Stefan de intarire a autoritatii domnesti (puterea centrala) impotriva marii . Bibliografie: Constantin C. 351. V. R. 156. Dar Stefan i-a smuls lui Ilias I. Incepatorul in domnie a fost insa Mihai Sutu. prin forta domnia. T. p. fara drept de a domni. Acest fapt starneste supararea regelui Ungariei. Ia masuri confesionale: persecutarea ereticilor (intelegand prin acesta pe mahomedani si pe luteranii din Moldova). sprijinitor al culturii. Pe plan extern actioneaza fidel liniei impuse de Poarta. Caimacamia lui S. Giurescu. Giurescu. Musatinii. p. unul dintre sefii actiunii de tradarea lui Petru Rares. Stefan ajuta pe poloni impotriva tatarilor. Stefan Sorin Gorovei. p. 701. Inainte de a deveni domn in Tara Romaneasca Sutu a avut o scurta domnie in Moldova (28 iunie 1801-29 septembrie 1802). R. El confirma scutirea de dari a celor zece oameni care lucrau la gradina de la chioscul lui Mavrogheni "pentru lucru gradinei de la cismeaua apelor ot zoodopighi"(izvorul tamaduirii) si pentru paza si curatenia de sus si de jos. 52-56. 93-96. Vladislav al II-lea Iagello al carui vasal credincios a fost. 253. da un hrisov prin care specifica statutul breslei sau "cumpaniei" lipscanilor. T. 36-37. STEFAN LACUSTA . I. gospodar. 141. 299. 457-476. acorda privilegii negustorilor autohtoni. I. 442-456.1442. p. 293. care avea si el pretentii de suzeranitate asupra Moldovei. impreuna cu Ilias I) (1442-1444-1445.. I. SUTU MIHAI. 208. 102. R. A. ca frate sau nepot al lui Petru I si Roman I. Bibliografie: Constantin C. A doua domnie a lui S. Giurescu. A. I. 699. R. Oastea ungara este infranta. 15. 101. T. 330. 248. om politic si diplomat stralucit. I. STEFAN I. Dinu C. cu ajutorul regelui Poloniei. Constantin C. ilustru si priceput strateg. p.

boierimi care ajunsese sa domine politica statului. Stefana largit baza sociala a puterii domnesti (fortele de sprijin) creand o baza materiala pentru acestea. Intareste sfatul domnesc cu oameni de incredere. .