Personalitati

Amplasarea este in ordine alfabetica ANTHUM (ONTHUM) (1008-1018)-voievod asupra unei puternice formatiuni politice in Banat. A. era fiu sau nepot al lui Glad, prin care se inrudea cu familia lui Menumorut. Statul lui A. era bine organizat. Voievodul avea in jur familiile cavalerilor si nobililor, oameni bogati, posesori de pamanturi intinse curti, herghelii de cai si turme de oi si supusi aflati in slujba acestora. El isi baza puterea pe forta economica a cavalerilor sai, pe un sistem de taxe vamale aplicat sarii care era transportata pe Mures spre Regatul Ungariei, pe taria militara a armatei de cavaleri si soldati si pe stransa colaborare cu biserica. A. a fost un om politic, conducator militar si diplomat. Intretinea relatii politice, diplomatica si de alianta cu Bizantul. Bibliografie: Stefan Pascu, Voievodatul Transilvaniei, vol. I, Cluj 1972, p. 36, 51, 62-66, 478, 518; Sergiu Columbeanu, Cnezate si voievodate romanesti, Bucuresti, 1973, p. 56-59, 65. ALEXANDRU I ALDEA(1431-1436)-fiul lui Mircea cel Batran. In scurtul rastimp al domniei, apare in calitate de ctitor, continuator al activitatii inaintasilor. Marile ctitorii ale Tarii Romanesti, manastirile Cozia, Dealu, Bolintinul, sunt bogat inzestrate cu bunuri. La muntele Athos daruieste manastirii Zografu un ajutor anual de 3000 aspri si o suma egala manastirii Xeropotam. Ca fiu a lui al lui Mircea cel Batran , al doilea ca varsta dupa unii istorici, A. a avut trei frati: Mihail, Radu Praznaglava (Chelul) si Vlad Dracul. Prin politica desfasurata, A. reuseste sa asigure o anumita stabilitate Tarii Romanesti, sa o fereasca de transformarea in pasalac, in conditiile in care rezistenta activa nu era posibila. Bibliografie: Constantin C. Giurescu, Dinu C. Giurescu, Istoria Romanilor. ALEXANDRU II ALDEA (1574-1574)(1574-1577)-domnitorul Tarii Romanesti, fiul lui Mircea (15091510) si nepot al lui Mihnea cel Rau (1508-1509). A.II vine la domnie dupa mazilirea lui Petru cel Tanar cu numire de la Poarta. Pe plan intern, A.II pune noi dari asupra birnicilor, printre care vestita "oaie seaca", ce se platea pentru oile sterpe. A.II prezinta o activitate ctitoriceasca bogata. El ridica manastirea Radu-voda "din jos de Bucuresti" cu hramul Sfanta Troita. Inzestreaza manastirile de la Muntele Athos, Simopetra, Xenofon, Dochiariu, Xeropotam, ca si manastirea cu hramul "Schimbarea la fata", de la muntele Sinai. Bibliografie: Constantin C. Giurescu Dinu C. Giurescu, Istoria Romanilor, 2, Bucuresti, 1976, p. 32. 225225, 250-251; Petru Demetru Popescu, Basarabii, Bucuresti 1989, p. 171-174. ALEXANDRU CEL BUN (1400-1432 sau 1399-1431)-stralucit reprezentant al familiei domnitoare in Moldova a Musatinilor, om politic, diplomat de seama, bun gospodar al tarii. Fiu al lui Roman I si al doamnei Anastasia. A. organizeaza temeinic sistemul administrativ - teritorial, pe cel judecatoresc. Epoca lui A. cunoaste inflorirea culturii, in centrul vietii culturale A. aseaza activitatea religioasa nu numai ca act de ctitorie, dar si in cazul celorlalte domenii(administrativ, judecatoresc, militar) ea se structureaza ca sistem de gandire. Bibliografie: C. Auner, Episcopia de la Baia, in "Rev. Cat", IV (1915), p. 89-127; G. Baileanu, Dimitrie Cantemir despre condicile lui Alexandru cel Bun, in "Cronica", nr. 39, din 28 IX (1973), Iasi, p. 13; C. Bobulescu, Pentru pomenirea lui Alexandru cel Bun, Chisinau 1934, p. 29; Florin Constantin, Serban Papacostea, Tratatul de la Lublau (15 martie 1412)si situatia internationala a Moldovei la inceputul veacului al XV-lea, in "Studii", 5/7 (1964), p. 1129-1140. ALEXANDRU CEL RAU (1592-1593)-fiul lui Bogdan Lapusneanu si nepotul lui Alexandru Lapusneanu. Epitetul de "cel Rau" se dadea de obicei de catre boierii potrivnici domnitorului, dar in unele cazuri el se tragea si dintr-o proasta guvernare daunatoare pentru tara. A. asuprea rau pe supusii sai si facuse datorii pana la suma de zece povere de aur. A. domneste ca un tiran si chiar taie o serie de boieri complotisti. Urmareste chiar executarea banului Craiovei, Mihai Basarab. O latura pozitiva a domniei este legata de zidirea manastirii Prodomul de la muntele Sinai. Bibliografie: Constantin C. Giurescu Dinu C. Giurescu, Istoria Romanilor, 2, Bucuresti, 1976, p.325; Radu Popescu Voinicul, Istoriile domnilor Tarii Romanesti, p. 68-69; A. D. Xenopol, Istoria Romanilor din Dacia Traiana, III, De la moartea lui Petru Rares pana la Matei Basarab si Vasile Lupu, Bucuresti 1988. p. 40, 41, 126-128, 138, 376, 137. BASARAB I "CEL MARE"(1310-1352)-domnitor de prima insemnatate in istoria romanilor, deoarece el nu

Dinu C. 203. Giurescu. vol. 162. fiu al lui Cristofor Bathory si nepotul lui Stefan Bathory. 72-76. Initiaza talmacirea in romaneste a mai multor carti bisericesti. continuand in felul acesta activitatea de tiparituri a lui Matei Basarab. Dubrovat. D. p. Petru Demetru. R. 31. vol. D. p. moare la 1613. p. Cnezate si voievodate romanesti. Trecute vieti de doamne si domnite. p. 15. B. B. Gane. p. Bibliografie: D. eludarea altora sau manevrarea unor dregatorii in functie de politica sa. B. Stefan Sorin Gorovei. 261. de la Baia. 1993. II. Iasi. 189. Dar aderarea la Liga Crestina viza ca tarile romane intrate in alianta antiotomana sa devina vasala principelui Transilvaniei . 220-223. In unele izvoare B. C. T. Xenopol. de epoca si de stil in conducerea tarii. A reusit sa puna la punct un sistem de guvernare. Trecute vieti de doamne si domnite. Evenimentele Cantacuzinilor si Brancovenilor. 185. la Curtea de Arges. 176. om politic si diplomat.C: Giurescu. I. a doua mare necropola a Moldovei dupa cea de la Radauti. prin felul cum a actionat asupra oamenilor compuneau societatea. a conceput factorul politic. Bucuresti 1980. p. CANTACUZINO. in 1365.p. I. -intemeietor de tara si dinastie. meritand pe deplin epitetul de "cel Mare" pe care i l-a conferit istoria.38-43. IV. Rom. Rom. . prin modificarea anumitor functii. D. Gane. infiinteaza la Bucuresti cursuri de invatamant superioara. Pregatirea acestui act si consolidarea lui in timpul scurtei domnii ni i-a dat si posibilitatea de a desavarsi organizarea politica a noului stat. Dinu C. Bibliografie: C. 69-72. inscrisa pe 6 ani. 190. fire mandra si ambitioasa. Intrucat Stefan a inceput a ridica biserica de la Reuseni. om de cultura. A. 187. 65-91. Nesansa ei politica a fost aceea de a fi contemporan cu Mihai Viteazul. 1971. In jurul originii stemelor Principatelor Romane. BRANCOVEANU. B. 1931.reprezinta numai o domnie esentiala. 377.. Giurescu. 18. Academia Domneasca. Giurescu. cei 13 ani de domnie ai lui B. Guirescu. 37. Gane.. Constantin C. 370-375. El creeaza un stil al vremii cel "Brancovenesc" un stil de conceptie in modul cum a vazut dezvoltarea economica a tarii. p. 175. II. 9. moare la 20 aprilie 1517si este inmormantat la Putna. Trecute vieti de doamne si domnite. 408-409. Trecute vieti de doamne si domnite. vol. CONSTANTIN BASARAB (1688-1714)-care prezinta ca personalitate o structura care-l singularizeaza. dar nestatornic reprezentant al familiei Bathory. 1973. 191. ctitor de asezaminte. care a urmarit cresterea puterii sale. Ist. Bibliografie: Gh. B. Basarabii. diplomatic intr-o stransa legatura. Este ctitorul Bisericii de la Radauti. B. iar in altele "cel Chior". Bucuresti. in cadrul caruia vointa si interesele domnului sunt preponderente. Domnia lui B.. 11 ani dupa sfarsitul ultimei domnii. Gane. BOGDAN I (1359-1365)-intemeietorul statului medieval al Moldovei si al dinastiei Bogdanestilor (Musatinilor). a avut totusi o rodnica activitate ctitoriceasca. SERBAN (1678-1688)-fiu al postelnicului Constantin Cantacuzino. 100. Bibliografie: Constantin C. A. militar si tactician. care devine prima mare necropola a Moldovei dupa ce a lui Dragos. deoarece era lipsit de vedere la un ochi. El a organizat statul intemeiat printr-un aparat de stat. B. in Opere. Cantemir. 59. ci este un simbol al operei de intemeiere a unui stat romanesc. Bibliografie: C. A doua porecla este mai potrivita. canonizat de biserica. p. este cel mai activ. vol. in "Revista Istorica Romana" I. conducator. B. Bucuresti. Roman si Voronet. 2. 333. Bibliografie: Sergiu Columbeanu. s-a straduit sa-l urmeze pe parintele sau si in actul ctitoricesc. vede aceasta marire sub sceptrul imperialilor si al lui Rudolf al II-lea. Bucuresti 1878. in general o evolutie pasnica in relatiile domnului cu boierii. ctitor de asezaminte. 178. merita pe drept a fi considerat "Apusul de soare" al domnilor Basarabi. p. Traditia istorica despre intemeierea statelor romanesti. Ist. 260. vol. T. 720. I. A facut danii la Moldovita. prin intemeierea statului romanesc independent Moldova. 186. BATHORY SIGISMUND(1581-1597)(1598-1599)(1601)(1601-1602)-principe al Translvaniei. A. martir al neamului romanesc. este incoronata. B.. R. A. LIV-LXII. care se va desfasura sub urmasi. C. Xenopol. p. Bratianu.. care nu a putut accepta situatia de vasal al lui B. 238-239. -domnitor vestit. p. om politic si diplomat. C. din Dacia Traiana. 380. vol. BOGDAN III-LEA CEL ORB (1504-1517)-fiul si mostenitorul la tron al lui Stefan cel Mare. Musatinii. p. asadar. Pe plan intern. V. I. 178. Putna. 186. 39-51. apare ca "cel Orb". au cunoscut o.. I. a terminat constructia. Istoria Romanilor din Dacia Traiana.

Cand vine la domnie. CARAGEA. ca si ale tarii. ce de pilda pe puscariasi (birul temnitei). Aceasta dregatorie dispunea de fonduri apreciabile provenind dintr-o taxa pusa pe marfurile care intrau in oras. p. Bibliografie: D. 413. prefacatoriile) nu le iubea. Introduce . grec de origine. 222. p.. ANTIOH (1695-1700)(1705-1707). 708. p. El insusi a tradus din italieneste in greceste opt comedii ale lui Carlo Goldoni. II. A. Rom. Bibliografie: D. Atitudinea lui si unele biruintele repurtate in luptele duse si-au gasit ecoul in folclorul suddunarean. I.A. nu era un om cultivat. era credincios la juramant si-si tinea cinstit vorba". 14. Ist. domn fanariot. CANTEMIR. A. cismele. Giurescu si C. IV. 87. p. IV. a constat in lupta pe care a dus-o pentru a pune capat tuturor faradelegilor. Bibliografie: C. NICOLAE (1782-1783). 229.C. introduce pentru intretinerea podurilor un organ special numit "vornicia podurilor".R T. la avere nu era lacom. tatarii faceau parjol in tara. domnitor al Moldovei intre anii 1710-1711. telepizlicurile (vicleniile. D. C. 409. Trecute vieti de doamne si domnite. 2. boier moldovean. Giurescu. T. regularizarea cursului Dambovitei). Principalele scrieri: Descrierea Moldovei. 86. T. Petru Demetru Popescu. T. Meritul lui C.. domn al Tarii Romanesti.domnitor fanariot in Tara Romaneasca. Giurescu.. Rom. era cinstit si de treaba. I. I. R. 713. judecator drept. Giurescu. geograf. fiu mai mic al lui Constantin Cantemir. Bibliografie: C. Giurescu.p. 22. 111-141. C. D. C. din Dacia Traiana. important la tronul Moldovei. vol. p. Rom. 413. Giurescu. Gane.R. DAN AL II-LEA (1420-1431).C. ci numai strictul necesar. p. promoveaza o politica de fiscalitate excesiva. din D. creator multilateral. p. C. Xenopol. R. El a luptat statornic pentru libertatea tarii.C. 711. 2. nu avea multa carte. Pe plan intern termina manastirea Barnova. A. C. Hronicul vechimii romano-moldovlahilor. p. 100. Basarabii. Resedintele celei dea a doua Mitropolii as tarii Romanesti. Giurescu si C. p.. spre partea celor rai era strasnic sa nu greseasca fiestecine si fara de vreme cu dansul. Istoria ieroglifica. . 84-86. fiu al lui Dan I. Gane.C. istoricul. A. Xenopol. 465. D. Giurescu. D. Gane. fiul lui Radu I si fratele mai mare al lui Mircea cel Batran.. Bibliografie: C. T. 257. 21. in "Arhivele Olteniei". Xenopol. poetul cu spirit renascentist. pretuia literele si artele. dar mai ales.C. aplecat spre treburile domniei. vol. Bistret si jumatate din Toporna. om politic si diplomat. membru al Academiei din Berlin. savant cu renume european. 115-118. Era inteligent. p. I. ca personalitate culturala. A. Vine la domnie in conditiile in care Imperiul Otoman a ocupat cu proiectatul razboi vizand Principatul Transilvaniei si Imperiul Hasbsburgic. 290. fiul mai mic al lui Constantin Cantemir si frate cu Dimitrie Cantemir. era vanator si slujitor bun.. istoric. A fost rodnic pe linia actului ctitoricesc. poliglotul. 8. 258. 490. D. umanist si erudit. DIMITRIE (1693) (1710-1711). Trecute vieti de doamne si domnite. C. unde i se da calificativul de "cel viteaz". DABIJA-VODA (1661-1665). vol. Ist. mare la trup. C. Balta. T. 258-266. 389. 412-426. R. El ispraveste ctitoria parintelui sau de la Tismana. CONSTANTIN (1685-1693). Cronicarul Ion Neculce ni-l prezinta astfel: "era om tanar ca de 20 de ani. 173. 467. C. In tara bantuiau talharii. Donat. IOAN(1812-1818). p. cinstit si la minte asezat. Ist. D. p.A.CANTEMIR. filosof. avea menirea de s se ocupa de chestiunile edilitare (poduri. DAN I (1383. A batut si bani de arama la Suceava. CANTEMIR. din Dacia Traiana.412-426. Ist. precum si alte venituri. p. Giurescu. Ist. filosoful. carturarul cu renume mondial. alinierea si curatirea ulitelor din Bucuresti. Pe plan politic si administrativ se cunoaste o fructuoasa activitate de organizare a statului. nu era prea carturar. din familia Caragea. Bibliografie: I. Giurescu. 93-94. 256. Rom. Giurescu.1386). pe femeile de moravuri usoare (birul femeilor rele). D. un oboroc anual. care jefuiau la drumul mare. CARAGEA. ca domnitor. I. chipes. Trecute vieti de doamne si domnite. 425. literatul. 470. minciunile.. II. incaputa de Miron-Voda Barnovski. Bibliografie: C. polonii atacau mereu Moldova. D. C. la vechile dari adauga dari noi. cult. Rom. numai nu era om prost.

Bucuresti. D. cunosc inceputul decaderii lor .. Constantin C. 469. 221. 23-44. Bibliografie: D. 340. a luat domnia cu ajutorul turcilor. domnia sa si in Tara Romaneasca. p. Trecute vieti de doamne si domnite. ci depinzand. nu se poate sti. 104-111. nascut in Rumelia si crescut de mic in casa lui Vasile Lupu. Bibliografie: S. Iancu reprezinta unul dintre cel mai importanti luptatori antiotomani. Iancu de Hunedeara. situatie conjuncturala cea mai frumoasa pagina din domnia sa in Moldova (1572-1574) este legata de lupta . "Moldova era intemeiata. de regele Ungariei". Dan. infranti sub zidurile Vienei. Giurescu. C. 291. Bibliografie: Stefan Sorin Gorovei. p. Xenopol. cuprins intre Dunare si Mures. 1974. din D. Giurescu. In istoria romanilor. stapanind in Podisul Transilvaniei. p. 436. 63-66. Visa cucerirea Chiliei si Cetatii Albe. Rom.p. 294. Letopisetul Tarii Moldovei. I. Centrul puterii lui Glad era la Cetatea Curvin. sau "cel Viteaz". 293. Musatinii. dar nu se stie cat a domnit si cand si-a sfarsit domnia. P. 288. 186. GLAD -este al treilea mare voievod al romanilor in perioada primelor alcatuiri statale romanesti si a luptei de rezistenta impotriva expansiunii maghiare spre meleagurile locuite de stravechime de stramosii romanilor. A. D. IANCU DE HUNEDOARA -este cel mai insemnat voievod roman al Transilvaniei (1441-1456).mare voievod roman. GELU.care mai este numit "cel Cumplit".C. Bucuresti.. statornicirea din nou a hotarului Moldovei la Dunare.pentru prima data in Moldova darea "pogonaritul de vii". In traditia populara e considerat intemeietor al Moldovei al "Moldovei Mici" ca reprezentant al primei etape de formare a statului independent moldova. 256. p. nascut in insula Samos. 148. Constantin C. Gane. 1976. Giurescu. C. reluarea posesiunilor din Transilvania. Camil Muresanu.. Dinu C.. p. 196. care in conditiile secolului al XVI-lea putea insemna o reforma pe linia anticiparii societatii moderne. Giurescu. 1955. Giurescu si C. in Moldova tine cateva luni si se caracterizeaza prin lupte pentru mentinerea tronului. 37. p. Gelu domneste in perioada de inceput a expansiunii statului feudal maghiar creat in pusta Panoniei de catre triburile asiatice de origine fino -urica. 260. 289. Ist. Rom. vol. Dragos-Voda.boier moldovean. Giurescu. C. Iancu de Hunedeara. Bucuresti. p. p. dar nu ca stat independent. 14. Bibliografie: Constantin c. 1973. Columbeanu. 160. Giurescu. 5-18. R. A. D. Desi a condus putin voievodatul traditia il aseaza si in postura de ctitor. Dar scoala era a protestantilor si conducatorul ei era a protestantilor si conducatorul ei era invatatul Ioan Sommer. p. Dupa domnia acestuia ajunge boier mare si cu ranguri.. dar de origine greaca. GHEORGHE (1668-1672)(1678-1683)(1678-1683) si o domnie in Muntenia (1673-1666). Bibliografie: Constantin C. 54-67. T. Stapanirea lui Gelu se situeaza la sfarsitul secolului al IX-lea (896). Rom. 58. Bibliografie: Mihal P. D. p. Ist. 412. IV. A doua domnie se explica prin faptul ca pentru reusi la tron. atribuindu-i construirea unei bisericute de lemn la Volovat sau la Baia. 99. El reprezinta simbolul luptei si jertfei pentru apararea pamantului strabun.. A intrat in constiinta contemporanilor ca cel mai de seama luptator antiotoman. Ist. DESPOT-VODA (1561-1563). T. 88-93. Columbeanu.primul descalecator maramuresan. Bibliografie: S. Voievodul Glad stapanea peste un teritoriu intins. 708. T. din Dacia Traiana. DUCA. 153. Domn al Moldovei. in aceasta prima faza. R. A treia si ultima domnie a lui in Moldova corespunde cu asediul Vienei. domnul "Moldovei Mici" cu conducerea marcii a fost insarcinat voievodul romanilor din Maramures.Iacob Heraclit Despotul era grec de origine. I. ION VODA . 2. 412. Duca Gheorghe plateste mari sume de bani Portii. Rom. C. Giurescu. vol. 464. Ist. p. Xenopol. 431. A. 423. infiinteaza o institutie de cultura "Scoala de la Cotnari". Bucuresti. Giurescu. DRAGOS-VODA (1352-1353). 46-47. razboi deschis impotriva otomanilor. in regiunea Somesurilor avand ca centru al puterii sale cetatea Dabaca. D. I. Prima domnie a lui D. cand turcii. 185. Un stegar al luptei antiotomane. Giurescu. C. Ist.Grigore Ureche. 261. unde ar fi putut crea o prima necropola voievodala. Cnezate si voievodate romanesti. I. Cnezate si voievodate romanesti. Contributia lui Iancu in istoria universala este aceea de a fi intarziat latirea imparatiei otomane pana cand alte forte se vor ridica impotriva ei. 290. in timp ce habsburgii a maririi lor necontenite. vol. 12. D. 422. Rom.

C.(1365-1373). apoi mare aga. acordandu-se si unele si unele scutiri de impozite. 13. 95-99. p. p. 1985. A. Despre domnia lui Latcu se cunosc putine lucruri. T. Bibliografie: I Anastasiu. V. Rom. Ion Voda. Bibliografie: Constantin C. pentru independenta tarii. Xenopol. 224-248. ALEXANDRU.a fost stralucit domn al Moldovei (1634-1653). A avut cele mai multe domnii: sase in Tara Romaneasca (1730) (1731-1733) (1735-1741) (1744-1748) (1756-1758) (1761-1763) si patru in . cu insusiri intelectuale. domn al Tarii Romanesti (1802-1806) (18061807). 14. fiul lui Bogdan I Intemeietorul. unul dintre cei mai insemnati domnitori fanarioti reformatori. Virgil Gandea. Explicatia consta ca la acea data. 39. Un nedreptatit: Alexandru Lapusneanu. p. 1935. II. o noua organizare judecatoreasca. Isi concentreaza spiritul gospodaresc si edilitar. Gane. MATEI BASARAB. fiu al lui Alexandru Ipsilanti. cu elemente credincioase. Mostenirea lui Mihai Viteazul la mijlocul veacului XVII. Canalul lui Alexandru Voda Ipsilanti. C. Bibliografie: N. Istoria Basarabiei. s-a ingrijit de progresul material: puna in valoare productia agricola. V. El s-a ocupat statornic de inflorirea vietii economice si de actul ctitoricesc. sentimentul filantropic si aplecat spre cultura in Tara Romaneasca. Giurescu. p. Bucuresti.este unul dintre cei mai insemnati domnitori ai Moldovei (1552-1561) (1564-1568). 1942. Ist. Rom. IPSILANTI. cele doua puteri europene vecine. A infiintat un episcopat catolic la Siret(1371). Cea mai de seama dintre ctitorii este cea de trei Ierarhi (Iasi). p. 228-253. LATCU. Gane. 2. p. 1974.era fiul lui Nicolae Mavrocordat. MAVROCORDAT. I. Ipsilanti fixa sistemul de lucru al podarilor. cu gust rafinat fasa de frumos. fiul natural al lui Bogdan al III-lea cu Anastasia din Lapusna. stabileste iarmaroacele la anumite serbatori ale anului. Giurescu. Ist. Dovedind simt realist. Cluj. domnitorul trece la catolicism. socotind ca primul act necesar era intocmirea unui sfat domnesc nou ("la domn nou sfat nou"). 85. D. IPSILANTI. A doua domnie se desfasoara sub ocupatie tarista. Trecute vieti de doamne si domnite. mestesugurile si comertul. In calitate de gospodar. IV. Matei de tanar fire energica si ocupa dregatorii insemnate: postelnic. C. Viata economica a Moldovei cunoaste si anumite innoiri. 33-77. p. Gane. CONSTANTIN. 1979. Rom. T. Bejenaru. se adauga o noua reforma fiscala.domn fanariot. Gane. p. D. prin sporirea instantelor si alcatuirea uni cod de legi "Pravilniceasca Condica a lui Alexandru Ipsilanti". 291-322. 34. El contribuie prin acte de valoare nationala la apropierea societatii romanesti de epoca moderna. In politica interna Ion Voda incepe sa domneasca in chip intelept. a avut doua domnii in Tara Romaneasca (1774-1782) (17961788). Ion Voda cel Viteaz. Constantin C. reactiveaza exploatarea minelor de arama si fier din Oltenia. V. I. 289. In ordinul din 8 mai 1803. Politica externa a lui Alexandru Lapusneanu. Giurescu. al celui care cu pretul vietii a aparat libertatea pamantului strabun. care bat recordul ca numar in arhitectura romaneasca. C. Nicolae Iorga. De numele lui Ion Voda este legata opera de reorganizare a invatamantului in Tara Romaneasca. isi disputau suprematia in regiunea aflata la est de Carpati. Iasi. 28-29.. Iasi. Batalia de la Finta. al demnitatii ostasesti. al doilea in grad dupa marele spatar. Bucuresti.a fost unul dintre cei mai de seama voievozi romani. Bibliografie: Dinu C.Napoca. Musatinii.antiotomana. ALEXANDRU... LUPU VASILE. Costantin C. In prima domnie. Era cunoscator al limbii grecesti. Bibliografie: C. dar si un domn cultivat. 44. manifesta grija pentru ca schimburile de bani ale negustorilor moldoveni in Transilvania sa fie echilibrate. Bibliografie: Stefan Andreescu. Ungaria si Polonia. din T. Domn al Tarii Romanesti (16321654). continua reformele parintelui sau sau pe unele le intretine cat mai bine. 1912.domn al Moldovei (1799-1801). 38. paharnic. care a continuat reformele tatalui sau. p. Va ramane in istoria romanilor drept chipul tragic. Ion Burtea. II. p. p. CONSTANTIN. Ratiunea dominanta.. Lui Lupu i se datoreaza ridicarea unui numar de lacasuri. Pe plan intern activitatea lui Lupu este extrem de fructuoasa. LAPUSNEANU. 21. V. Giurescu. Ist. Bibliografie: C.. 45. Bucuresti. 249-260. Domnitorul stimuleaza dezvoltarea comertului: ridica un han in muntii Campulungului pentru a servi odihnei calatorilor. 1971. Stefan Sorin Gorovei. Giureescu. El a imbratisat catolicismul. T. 237. Targoviste.

astfel incat sa evite certurile daunatoare dintre boieri si sa redea Moldovei linistea atat de necesara pentru refacere.domn al Moldovei (20 august 1749-22 iunie 1753) (8 februarie 1]756-2 martie 1757) si domn al Tarii Romanesti (22 iunie 1753-8 februarie 1756) (9 martie 1753-1764). 2. 1972. PETRU SCHIOPUL. 1968. Conceptia politica generala a lui Racovita a fost aceea de fi bine cu toti (mari si mici). la promovarea comertului Tarii Romanesti. intre raurile Tisa. au incercat sa reediteze unirea romanilor. adica a unei tari de inalta cultura". Bucuresti. Izvoarele istoriei romanilor. act ireversibil. Gelu. sa organizeze armata. Viata. Politica sa interna cunoaste si acte insemnate. Bucuresti. 1986. Bibliografie: Pavel Chihaia. Trecute vieti de doamne si domnite.este domn al Moldovei (1574-1577) (1578-1579)(1582-1591). 1941. Bibliografie: Fl.. I. Aflat la prima sa domnie in Tara Romaneasca.n-a mai putu gandi unirea fara uriasa lui personalitate. Bucuresti. Se dovedeste a fi gospodar. in conditiile in care Imperiul Otoman cauta sa slabeasca puterea de rezistenta a statului. p. sociala. Constantin.a fost unul dintre cei mai insemnati domnitori romani (1583-1585). Curteni si slujitori.face parte dintr-o familie boiereasca don Moldova. domnul tuturor romanilor (1600). Radu-Stefan Ciobanu. Bibliografie: Stefan Andreescu. Meritul exceptional al lui Petru este acela de a fi fost primul roman care a facut cunoscut poporul sau. Idem. MIHAI. Ist. PopaLiseanu. in "Mihai Viteazul". A adopta un sir de reforme: fiscala. Neagoe Basarab. Craiova. Relatiile agrare din Tara Romaneasca in sec. intaririi capacitatii de lupta a Tarii Romanesti. 99-107. Familia lui Mihai Viteazul. fara palosul sau securea lui ridicata spre cerul dreptatii. Stoicescu. atribuie mare insemnatate diplomatiei. Glad) si care au condus lupta de rezistenta si da aparare a teritoriilor transilvane la sfarsitul sec. Creeaza elementele unui aparat de stat complex. Iorga. unde spune: "Constantin Mavrocordat a vrut sa faca din Tara Getilor o imagine a Helladei. Bucuresti. 26-60. Este foarte insemnat actul ctitoricesc. Petru Demetru Popescu. 1976. CONSTANTIN. 1512-1521. Basarabii.domnul Tarii Romanesti (1593-1601). Bucuresti. cu centrul la cetatea Biharea. Dinu C. fapt subliniat de cronicarul Petru Depasta ce scrie o cronica intitulata Constantin -Voda sau scrisoarea faptelor vrednice de pomenire intamplate in Dacia sub Constantin Mavrocordat. Ramane mai ales prin actul de cultura. p.Moldova (1733-1735) (1741-1743)(1748-1749) (1769).Basarab. RACOVITA. Aparuse in domnia Moldovei de doua ori inainte de domniile fanariote (1703-1705)(1707-1709). Acorda atentie si elementului militar. domnul primei uniri a romanilor. Somes sau Mures. Contributie la istoria armatei romane. Constantin Mavrocordat. Bibliografie: Sergiu Columbeanu. Rom. p. NEAGOE BASARAB -domn este una dintre cele mai ilustre prezente ale evului mediu romanesc.este unul dintre cei mari voievozi pomeniti de Anonzmus in cronica sa (Menumorut. "Nici un roman . Petru Cercel. Face reparatii la biserica Sfantul Gheorghe. MIHAI VITEAZUL. Cartojan. in domeniul legislativ manifesta grija pentru stabilirea unui mod de judecata pe intreg teritoriul tarii. intr-o formula sau alta. PETRU CERCEL. MENUMORUT . 1973. 311-314. Ramane in fata romanilor primul Restitutor Dacicae al neamului romanesc. culegere de studii. 171-179. 1975. infiintand un corp de diplomati instruiti la nivelul diplomatiei europene din ace vreme. 308-309. G. p. De la Negru-Voda la Neagoe. Giurescu. Bucuresti.spunea N. fara chipul lui de o curata si desavarsita poezie tragica". 1985. Voievodul stapanea peste Tara Crisurilor. prin care hotaraste ce chirii . N. 45-51. RACOVITA. Racovita da hrisovul din 9 martie 1754. Bibliografie: C Gane. Pe plan intern Neagoe Basarab contribuie la dezvoltarea economica. cultura si traditiile vechi de pe meleagurile Dunarii pana departe. Pune accent pe organizarea militara si pe intarirea oastei Tarii Romanesti. p. Bibliografie: Al. Bucuresti. A realizat in practica istorica un vis si urmasii sai. IX-lea impotriva expansiunii maghiare. la XVIII-lea. M. Este ctitorul manastirii Galata. administrativa. domnia si aventurile sale. Cnezate si voievodate romanesti.

Imperiul Otoman si statul maghiar. 213. fiu al lui Nicolae Alexandru Basarab si frate cu Vlaicu -Voda. agricultura. rege ales al Ungariei. Cel mai insemnat aspect al domniei este viata culturala. 1980. in 1378. 193. V. 169. Adept al politici de pace. Bucuresti. Giurescu Dinu C. 370. vine mai tarziu la domnie. fagaduind regelui polon ajutor in fata dusmanului si renunta la orice drept asupra Pocutiei. 58. fratele mai mic a lui Constantin Racovita isi inaugureaza domnia prin taierea a doi boieri: Stefanache Cremidi si Iordache Bajescu. Prosperitatea economica se poate urmari pe plan social. Desi scurta. o biserica si chilii de zid. Tara este supusa din nou la dari grele. RADU CEL MARE. Ist. Se preocupa de dezvoltarea vietii economice. 206. domn al Tarii Romanesti. R. 64-69.. RARES PETRU . Gane. Valenii de Munte. IV. Activitatea esentiala se desfasoara in prima domnie. orientandu-se spre Ferdinand de Habsburg. calitati menite sa confere. 16. Petru Demetru Popescu. targoveti). p. in mahalaua Sf. I. domnind in Tara Romaneasca (1522-1529). Bibliografie: C. Ploiesti. Gane. Se preocupa de inflorirea economica a tarii. Constantin C. RACOVITA STEFAN. Rom. Are doua domnii. Bibliografie: Pavel Chihaia. Paralel reafirma alianta cu Ioan Sigismund Zopolya.domnul Tarii Romanesti (26 ianuarie 1764-18 august 1765). T. domnia lui Radu a constituit o epoca istorica. fiu al lui Petru Rares. 142-150. Este infrant la Soci. Bibliografie: G.. pune in valoare bogatiile si sprijina ramurile de traditie. RADU I. asemanatoare ca durata cu cea a lui Mihai Viteazul. p.domn al Moldovei (1551-1552). 218. 1969.1925. p. Favorit al sultanului Mehmed al II-lea. Radu I-er Basarab. P. Rom. fiu al lui Vlad Dracul si frate cu Vlad Tepes. Bucuresti. fiu a lui Petru Rares. 46-76. Trecute vieti de doamne si domnite.. 190. mestesugurile. p. cu mici intreruperi. ILIAS. Ist. actul ctitoricesc. 187. Bibliografie: C. In rastimpul domniei Radu promoveaza o consecventa politica filoturca. 202.domn al Moldovei (septembrie 1546-iunie 1551). Bratianu. p. 194. 195. 1974. s-a ingrijit de realizarea relatiilor cu boierii si in exterior cu vecinii. Restutio Daciae. Scopul urmarit era potolirea opozitiei. stabilitate si ordine interna. Din cetatile de scaun ale Tarii Romanesti. Radu de la Afumati. I. Vodnau si scos din domnie. Giurescu. Rares incearca o politica de echilibru. Pe plan extern. RADU DE LA AFUMATI. II. avand aceleasi destin tragic. asociat la domnie cu acesta. 186. A dovedit spirit de gospodar si a fost om chibzuit. Palade. p.supranumit Radu Voda cel viteaz a fost un redutabil domn Basarab ostean. . mineritul si comertul. Bucuresti. L' expedition de Louis I-er de Hongrie contre le prince de Valache. RARES STEFAN . RADU CEL FRUMOS. Din porunca lui Radu s-au ridicat. Bibliografie: Stefan Andreescu. Giurescu. 1923. incheie mai intai un tratat cu Polonia (noiembrie 1546). Dinu C. en 1377. 142-150. Giurescu. 191. 200.urmeaza sa ia biserica Domneasca de la cei care au pravaliipe locul ei de pe ulita Boiangiilor. Radu de la Afumati. nemeritat. in primul rand de activitatea comerciala. Contributia lui Radu la apararea Tarii Romanesti de a nu fi transformata in pasalac. 120. stradaniile celor 20 de batalii pe care le-a condus cu pricepere. Gheorghe Vechi.domn al Tari Romanesti (1462-1475). pentru a face fata pretentiilor Portii.este o stralucita prezenta in scaunul Tarii Romanesti (1495-1508). il aseaza in cartea de aur a vitejiei romanesti. Nicolae Iorga. la Tismana.domn al Tarii Romanesti (1377-1383). B. la 26 august 1548.domn al Moldovei (1527-1538)(1541-1546) este cel vrednic dintre urmasii lui Stefan cel Mare si al Mariei Rares din Harlau (Rarasoaia). I. pentru a rezolva problemele Moldovei in Transilvania. el participa la expeditia otomana din 1462 cu 4000 de calareti munteni. fapt care determina pe Stefan cel Mare sa organizeze expeditii de inlocuire a lui Radu cu un domn prieten. Continua activitatea de batere a minedelor. II.. Constantin C. T. unde continua orientarea spre paturile mijlocii ale societatii (mica boierime. 26-28. RARES. 2. p. in vremuri tulburi. razesi.

este ultimul domn fanariot din Tara Romaneasca. 15. 235. Caimacamia lui S. 52-56. 253. vine in Moldova si este caimacam (loctiitor de domn). T. care avea si el pretentii de suzeranitate asupra Moldovei. Giurescu. A. B. in 1538.. 36-37. Acest fapt starneste supararea regelui Ungariei. Bibliografie: Constantin C. V. 1433. 101. I. se desfasoara in perioada 20 iunie-18 august 1802. Guirescu. impreuna cu Petru al II-lea (1445-1447).El cere lui Ferdinand de Habsburg sa-l sustina material pentru a intretine un corp de oaste (mercenari).domn al Moldovei (1433-1435) (1435. Inainte de a deveni domn in Tara Romaneasca Sutu a avut o scurta domnie in Moldova (28 iunie 1801-29 septembrie 1802). 442-456. 347. p. S. Giurescu. unificator. Giurescu. cu ajutorul regelui Poloniei. 325. Armatele regelui trec muntii si asediaza cetatea Neamtului care insa rezida eroic. p. p. ilustru si priceput strateg. Stefan contribuie la inchegarea unui sistem de actiuni in domeniul comertului: controleaza marile drumuri comerciale si orasele care s-au dezvoltat de-a lungul lor. Era fiu al lui Stefan cel Mare. 248. Dinu C. I. II. ca frate sau nepot al lui Petru I si Roman I. 156.1442. 93-96. STEFAN I. Dinu C. R. comandant de oaste. Incepatorul in domnie a fost insa Mihai Sutu. Dinu C. STEFAN CEL MARE. ALEXANDRU. Bibliografie: C. Gane. in Tara Romaneasca (1787-1792) cand trupele austriece au operat pe teritoriul Tarii Romanesti. isi desfasoara domnia din Moldova ca apoi sa revina in ultima domnie din Tara Romaneasca. Oastea ungara este infranta. 329. Dar in batalia de la Worskla Stefan I si-a pierdut viata. p. El confirma scutirea de dari a celor zece oameni care lucrau la gradina de la chioscul lui Mavrogheni "pentru lucru gradinei de la cismeaua apelor ot zoodopighi"(izvorul tamaduirii) si pentru paza si curatenia de sus si de jos. Stefan Sorin Gorovei. p. Constantin C. Fiu natural al lui Alexandru cel Bun. 298. sprijinitor al culturii. cat si a celor din Brasov si Liov (Polonia). Musatinii. 102. STEFAN LACUSTA . 331. 256. p. insemnat ctitor de asezaminte. Giurescu. I. Dar Stefan i-a smuls lui Ilias I. 457-476. R. Giurescu. prin forta domnia. STEFAN AL II-LEA. Se suie pe scaun dupa moartea lui Roman I. 105.. Sigismund de Luxamburg. 351. 330. sprijinea meseriile si negotul. Fata de polonia este adoptata politica de renuntari. 196. Stefan era considerat de fratele sau vitreg bastard si deci. Bibliografie: Constantin C. R. II.. I. Giurescu. V. Luand domnia Stefan obtine functia de portar al Sucevei. pe Mihul. 252. Este fiul lui Nicolae Sutu si care era frate cu Mihai Sutu. I. Bibliografie: Constantin C. Giurescu. pentru a evita nemultumirile si razvratirile. Giurescu. Stefan Sorin Gorovei. p. simbol al limbii antiotomane a romanilor si crestinatatii. A.. T. da un hrisov prin care specifica statutul breslei sau "cumpaniei" lipscanilor. Stefan Sorin Gorovei. 215. Constantin C. Bibliografie: Constantin C. p. <>Bibliografie: C. 370.. 299. Dupa aproape patru ani. 141. 701. p. T. SUTU MIHAI. 316. Stefan ajuta pe poloni impotriva tatarilor. O pondere deosebita o are politica lui Stefan de intarire a autoritatii domnesti (puterea centrala) impotriva marii .(1457-1504). Musatinii. organizeaza sistemul vamilor. 699. acorda privilegii negustorilor autohtoni. Pe plan extern actioneaza fidel liniei impuse de Poarta.. B.a fost domnul moldovei (1538-1540). fara drept de a domni.. 274-275. A. dar ii sine sub observatie prin intermediul a opt dregatori credinciosi. 702. Ia masuri confesionale: persecutarea ereticilor (intelegand prin acesta pe mahomedani si pe luteranii din Moldova). Dinu C. Urmeaza domnia lui Alexandru Moruzzi. A doua domnie a lui S. p. gospodar. R. p. Dupa ultima domnie in Tara Romaneasca. 701. A. impreuna cu Ilias I) (1442-1444-1445. SUTU. Giurescu. Vladislav al II-lea Iagello al carui vasal credincios a fost. T. El organizeaza o puternica expeditie asupra lui Stefan I. Musatinii. spre podoaba si mangaierea privelei de obste".. om politic si diplomat stralucit. T. T. I.este domnul Moldovei (1394-1399). in timp ce S. Mai mentine in sfat si pe unii dregatori ai lui Petru Rares. unul dintre sefii actiunii de tradarea lui Petru Rares. 208. Gane.este domn fanariot si are trei domnii in Tara Romaneasca (6 iulie 1783-martie 1786) (martie 1791-decembrie 1792) (8 octombrie 1801-10 mai 1802) si are o singura domnie in Moldova (30 decembrie 1792-25 aprilie 1795). 293. 331.

.boierimi care ajunsese sa domine politica statului. Stefana largit baza sociala a puterii domnesti (fortele de sprijin) creand o baza materiala pentru acestea. Intareste sfatul domnesc cu oameni de incredere.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful