Voievozi romani

Personalitati

Amplasarea este in ordine alfabetica ANTHUM (ONTHUM) (1008-1018)-voievod asupra unei puternice formatiuni politice in Banat. A. era fiu sau nepot al lui Glad, prin care se inrudea cu familia lui Menumorut. Statul lui A. era bine organizat. Voievodul avea in jur familiile cavalerilor si nobililor, oameni bogati, posesori de pamanturi intinse curti, herghelii de cai si turme de oi si supusi aflati in slujba acestora. El isi baza puterea pe forta economica a cavalerilor sai, pe un sistem de taxe vamale aplicat sarii care era transportata pe Mures spre Regatul Ungariei, pe taria militara a armatei de cavaleri si soldati si pe stransa colaborare cu biserica. A. a fost un om politic, conducator militar si diplomat. Intretinea relatii politice, diplomatica si de alianta cu Bizantul. Bibliografie: Stefan Pascu, Voievodatul Transilvaniei, vol. I, Cluj 1972, p. 36, 51, 62-66, 478, 518; Sergiu Columbeanu, Cnezate si voievodate romanesti, Bucuresti, 1973, p. 56-59, 65. ALEXANDRU I ALDEA(1431-1436)-fiul lui Mircea cel Batran. In scurtul rastimp al domniei, apare in calitate de ctitor, continuator al activitatii inaintasilor. Marile ctitorii ale Tarii Romanesti, manastirile Cozia, Dealu, Bolintinul, sunt bogat inzestrate cu bunuri. La muntele Athos daruieste manastirii Zografu un ajutor anual de 3000 aspri si o suma egala manastirii Xeropotam. Ca fiu a lui al lui Mircea cel Batran , al doilea ca varsta dupa unii istorici, A. a avut trei frati: Mihail, Radu Praznaglava (Chelul) si Vlad Dracul. Prin politica desfasurata, A. reuseste sa asigure o anumita stabilitate Tarii Romanesti, sa o fereasca de transformarea in pasalac, in conditiile in care rezistenta activa nu era posibila. Bibliografie: Constantin C. Giurescu, Dinu C. Giurescu, Istoria Romanilor. ALEXANDRU II ALDEA (1574-1574)(1574-1577)-domnitorul Tarii Romanesti, fiul lui Mircea (15091510) si nepot al lui Mihnea cel Rau (1508-1509). A.II vine la domnie dupa mazilirea lui Petru cel Tanar cu numire de la Poarta. Pe plan intern, A.II pune noi dari asupra birnicilor, printre care vestita "oaie seaca", ce se platea pentru oile sterpe. A.II prezinta o activitate ctitoriceasca bogata. El ridica manastirea Radu-voda "din jos de Bucuresti" cu hramul Sfanta Troita. Inzestreaza manastirile de la Muntele Athos, Simopetra, Xenofon, Dochiariu, Xeropotam, ca si manastirea cu hramul "Schimbarea la fata", de la muntele Sinai. Bibliografie: Constantin C. Giurescu Dinu C. Giurescu, Istoria Romanilor, 2, Bucuresti, 1976, p. 32. 225225, 250-251; Petru Demetru Popescu, Basarabii, Bucuresti 1989, p. 171-174. ALEXANDRU CEL BUN (1400-1432 sau 1399-1431)-stralucit reprezentant al familiei domnitoare in Moldova a Musatinilor, om politic, diplomat de seama, bun gospodar al tarii. Fiu al lui Roman I si al doamnei Anastasia. A. organizeaza temeinic sistemul administrativ - teritorial, pe cel judecatoresc. Epoca lui A. cunoaste inflorirea culturii, in centrul vietii culturale A. aseaza activitatea religioasa nu numai ca act de ctitorie, dar si in cazul celorlalte domenii(administrativ, judecatoresc, militar) ea se structureaza ca sistem de gandire. Bibliografie: C. Auner, Episcopia de la Baia, in "Rev. Cat", IV (1915), p. 89-127; G. Baileanu, Dimitrie Cantemir despre condicile lui Alexandru cel Bun, in "Cronica", nr. 39, din 28 IX (1973), Iasi, p. 13; C. Bobulescu, Pentru pomenirea lui Alexandru cel Bun, Chisinau 1934, p. 29; Florin Constantin, Serban Papacostea, Tratatul de la Lublau (15 martie 1412)si situatia internationala a Moldovei la inceputul veacului al XV-lea, in "Studii", 5/7 (1964), p. 1129-1140. ALEXANDRU CEL RAU (1592-1593)-fiul lui Bogdan Lapusneanu si nepotul lui Alexandru Lapusneanu. Epitetul de "cel Rau" se dadea de obicei de catre boierii potrivnici domnitorului, dar in unele cazuri el se tragea si dintr-o proasta guvernare daunatoare pentru tara. A. asuprea rau pe supusii sai si facuse datorii pana la suma de zece povere de aur. A. domneste ca un tiran si chiar taie o serie de boieri complotisti. Urmareste chiar executarea banului Craiovei, Mihai Basarab. O latura pozitiva a domniei este legata de zidirea manastirii Prodomul de la muntele Sinai. Bibliografie: Constantin C. Giurescu Dinu C. Giurescu, Istoria Romanilor, 2, Bucuresti, 1976, p.325; Radu Popescu Voinicul, Istoriile domnilor Tarii Romanesti, p. 68-69; A. D. Xenopol, Istoria Romanilor din Dacia Traiana, III, De la moartea lui Petru Rares pana la Matei Basarab si Vasile Lupu, Bucuresti 1988. p. 40, 41, 126-128, 138, 376, 137. BASARAB I "CEL MARE"(1310-1352)-domnitor de prima insemnatate in istoria romanilor, deoarece el nu

p. p. A. iar in altele "cel Chior". 39-51. -domnitor vestit. p. -intemeietor de tara si dinastie. vol. vol. Trecute vieti de doamne si domnite. Xenopol. om politic si diplomat. SERBAN (1678-1688)-fiu al postelnicului Constantin Cantacuzino. Bucuresti. Basarabii. . p. 1973. B. vol. B. 185. apare ca "cel Orb". a conceput factorul politic. Bucuresti 1878. 100. Gane. 31. p. 190. D.. 370-375. Ist. moare la 20 aprilie 1517si este inmormantat la Putna. diplomatic intr-o stransa legatura. Rom. I. Bibliografie: C. om politic si diplomat. la Curtea de Arges. Xenopol. Gane. Academia Domneasca. 1993. V. in Opere. fiu al lui Cristofor Bathory si nepotul lui Stefan Bathory. p. II. 1971. D. Istoria Romanilor din Dacia Traiana. Putna. care devine prima mare necropola a Moldovei dupa ce a lui Dragos. asadar. Dubrovat.. B. Roman si Voronet. Trecute vieti de doamne si domnite. Dinu C. Stefan Sorin Gorovei. Domnia lui B. Pregatirea acestui act si consolidarea lui in timpul scurtei domnii ni i-a dat si posibilitatea de a desavarsi organizarea politica a noului stat. Intrucat Stefan a inceput a ridica biserica de la Reuseni. In jurul originii stemelor Principatelor Romane. II. este incoronata. in cadrul caruia vointa si interesele domnului sunt preponderente. 377.reprezinta numai o domnie esentiala. Rom. LIV-LXII. merita pe drept a fi considerat "Apusul de soare" al domnilor Basarabi. Giurescu. I. 408-409. Constantin C. Bibliografie: Sergiu Columbeanu. prin intemeierea statului romanesc independent Moldova. El a organizat statul intemeiat printr-un aparat de stat. in 1365. 186. B. Trecute vieti de doamne si domnite. 720. Ist. dar nestatornic reprezentant al familiei Bathory. Petru Demetru. Bibliografie: Constantin C. I. p. cei 13 ani de domnie ai lui B. BOGDAN III-LEA CEL ORB (1504-1517)-fiul si mostenitorul la tron al lui Stefan cel Mare. ctitor de asezaminte. martir al neamului romanesc. 162. meritand pe deplin epitetul de "cel Mare" pe care i l-a conferit istoria. Bratianu. au cunoscut o. C. A. B. 203. vede aceasta marire sub sceptrul imperialilor si al lui Rudolf al II-lea. vol. 189. 333. 37. 72-76. Iasi. a terminat constructia. 191. Giurescu. din Dacia Traiana. 9. 11 ani dupa sfarsitul ultimei domnii. p. B.38-43. ctitor de asezaminte. Gane.p. A doua porecla este mai potrivita. ci este un simbol al operei de intemeiere a unui stat romanesc. a doua mare necropola a Moldovei dupa cea de la Radauti. 175. IV. T. infiinteaza la Bucuresti cursuri de invatamant superioara. inscrisa pe 6 ani. moare la 1613. I. Dinu C. care nu a putut accepta situatia de vasal al lui B. D. 15. Guirescu. a avut totusi o rodnica activitate ctitoriceasca. Trecute vieti de doamne si domnite. vol. Nesansa ei politica a fost aceea de a fi contemporan cu Mihai Viteazul.. R. 187. conducator. A. B. 18. El creeaza un stil al vremii cel "Brancovenesc" un stil de conceptie in modul cum a vazut dezvoltarea economica a tarii. care a urmarit cresterea puterii sale. in general o evolutie pasnica in relatiile domnului cu boierii. 176. Musatinii. Cantemir. C. BATHORY SIGISMUND(1581-1597)(1598-1599)(1601)(1601-1602)-principe al Translvaniei. Este ctitorul Bisericii de la Radauti. este cel mai activ. In unele izvoare B.C: Giurescu. prin modificarea anumitor functii. CONSTANTIN BASARAB (1688-1714)-care prezinta ca personalitate o structura care-l singularizeaza. Bucuresti 1980.. T. 2. 186. p. A. militar si tactician. care se va desfasura sub urmasi. p. Initiaza talmacirea in romaneste a mai multor carti bisericesti. 238-239. de epoca si de stil in conducerea tarii. Bibliografie: D. Dar aderarea la Liga Crestina viza ca tarile romane intrate in alianta antiotomana sa devina vasala principelui Transilvaniei . I... 69-72. fire mandra si ambitioasa. 380. deoarece era lipsit de vedere la un ochi. s-a straduit sa-l urmeze pe parintele sau si in actul ctitoricesc. C. A reusit sa puna la punct un sistem de guvernare. Bucuresti. continuand in felul acesta activitatea de tiparituri a lui Matei Basarab. Gane. p. om de cultura. B. 260. BOGDAN I (1359-1365)-intemeietorul statului medieval al Moldovei si al dinastiei Bogdanestilor (Musatinilor). Pe plan intern. CANTACUZINO. Evenimentele Cantacuzinilor si Brancovenilor. Bibliografie: Gh. A facut danii la Moldovita. p. de la Baia. BRANCOVEANU. in "Revista Istorica Romana" I. prin felul cum a actionat asupra oamenilor compuneau societatea. Cnezate si voievodate romanesti. 178. vol. 65-91. eludarea altora sau manevrarea unor dregatorii in functie de politica sa. 178. Giurescu. 220-223. 59. Bibliografie: C. B. Traditia istorica despre intemeierea statelor romanesti. canonizat de biserica. 1931. R. 261.

ANTIOH (1695-1700)(1705-1707). chipes. 413. nu avea multa carte. p.. Ist. Rom. Pe plan intern termina manastirea Barnova.p. grec de origine. filosoful. p. A batut si bani de arama la Suceava. p. 470. Bibliografie: D. A. Introduce . regularizarea cursului Dambovitei). Balta. 87. IV.C.. poetul cu spirit renascentist. Hronicul vechimii romano-moldovlahilor. fiu mai mic al lui Constantin Cantemir. istoric. Istoria ieroglifica. cinstit si la minte asezat.. 409. I. 258. din D. spre partea celor rai era strasnic sa nu greseasca fiestecine si fara de vreme cu dansul. Giurescu si C. p. era cinstit si de treaba. carturarul cu renume mondial.C.domnitor fanariot in Tara Romaneasca. CANTEMIR.R T. A. 413. Bibliografie: C. care jefuiau la drumul mare. p. filosof. DABIJA-VODA (1661-1665). 711.. CARAGEA. prefacatoriile) nu le iubea. 86. II. vol. CARAGEA.A. cismele. vol. fiul lui Radu I si fratele mai mare al lui Mircea cel Batran. Bibliografie: D. DAN AL II-LEA (1420-1431). Gane. Bibliografie: C. T. creator multilateral. Cronicarul Ion Neculce ni-l prezinta astfel: "era om tanar ca de 20 de ani. ce de pilda pe puscariasi (birul temnitei). geograf. Giurescu. p. Resedintele celei dea a doua Mitropolii as tarii Romanesti. D. 229. C. Ist. Xenopol. 465. El a luptat statornic pentru libertatea tarii. 425. I. Giurescu. I. T. judecator drept. Rom. IV. 2. ca personalitate culturala. Pe plan politic si administrativ se cunoaste o fructuoasa activitate de organizare a statului. telepizlicurile (vicleniile. 2. literatul. mare la trup. Rom. D. dar mai ales. domnitor al Moldovei intre anii 1710-1711. T. la vechile dari adauga dari noi. CANTEMIR. Aceasta dregatorie dispunea de fonduri apreciabile provenind dintr-o taxa pusa pe marfurile care intrau in oras. aplecat spre treburile domniei. Meritul lui C. 115-118. 256. In tara bantuiau talharii. R. era vanator si slujitor bun.. Bistret si jumatate din Toporna. un oboroc anual. 222.. alinierea si curatirea ulitelor din Bucuresti. 389. Giurescu. Xenopol. 22. D. Giurescu. Rom. precum si alte venituri. 258-266. C. Ist. membru al Academiei din Berlin. domn fanariot. Bibliografie: C. incaputa de Miron-Voda Barnovski.A. Giurescu. 708. p. D. Xenopol. 257. p. unde i se da calificativul de "cel viteaz". promoveaza o politica de fiscalitate excesiva. p. El insusi a tradus din italieneste in greceste opt comedii ale lui Carlo Goldoni. R. Giurescu. C. C. I. A. Gane.. nu era un om cultivat. D. NICOLAE (1782-1783). Donat. Giurescu. Rom. fiu al lui Dan I.1386). Petru Demetru Popescu. C. p. C. fiul mai mic al lui Constantin Cantemir si frate cu Dimitrie Cantemir. ci numai strictul necesar.C. Trecute vieti de doamne si domnite. important la tronul Moldovei. domn al Tarii Romanesti. era credincios la juramant si-si tinea cinstit vorba". El ispraveste ctitoria parintelui sau de la Tismana. introduce pentru intretinerea podurilor un organ special numit "vornicia podurilor". 8. din Dacia Traiana. om politic si diplomat. vol. ca domnitor. 290. D. la avere nu era lacom. Bibliografie: I. istoricul. polonii atacau mereu Moldova. Bibliografie: C. 21.412-426. p. Cand vine la domnie. p. . Basarabii. din Dacia Traiana. 14. a constat in lupta pe care a dus-o pentru a pune capat tuturor faradelegilor. 412-426. boier moldovean. 84-86. A. tatarii faceau parjol in tara. D. Era inteligent. umanist si erudit. minciunile. Vine la domnie in conditiile in care Imperiul Otoman a ocupat cu proiectatul razboi vizand Principatul Transilvaniei si Imperiul Hasbsburgic. 100. C. avea menirea de s se ocupa de chestiunile edilitare (poduri. T. din familia Caragea. C. p. 111-141. DAN I (1383.C. nu era prea carturar. 490. CONSTANTIN (1685-1693). 93-94. ca si ale tarii. in "Arhivele Olteniei". T. 713. numai nu era om prost.C. Ist. DIMITRIE (1693) (1710-1711). R. Atitudinea lui si unele biruintele repurtate in luptele duse si-au gasit ecoul in folclorul suddunarean. A fost rodnic pe linia actului ctitoricesc. Ist. pe femeile de moravuri usoare (birul femeilor rele). savant cu renume european. I. Giurescu. D. Trecute vieti de doamne si domnite.CANTEMIR. Gane. pretuia literele si artele. Giurescu si C. 173. poliglotul. IOAN(1812-1818). Giurescu. C. A. cult. Trecute vieti de doamne si domnite. 467. II. Principalele scrieri: Descrierea Moldovei.R.

T. Cnezate si voievodate romanesti. 260. Giurescu. 431. Constantin C. 54-67. cand turcii. atribuindu-i construirea unei bisericute de lemn la Volovat sau la Baia. Giurescu. In istoria romanilor. A. 63-66. Cnezate si voievodate romanesti. dar nu se stie cat a domnit si cand si-a sfarsit domnia. stapanind in Podisul Transilvaniei. cunosc inceputul decaderii lor . Camil Muresanu. 291. 708. Bibliografie: Stefan Sorin Gorovei. Bibliografie: Mihal P. dar nu ca stat independent. ION VODA . care in conditiile secolului al XVI-lea putea insemna o reforma pe linia anticiparii societatii moderne. statornicirea din nou a hotarului Moldovei la Dunare. 423. 288.. D. 46-47. 23-44. Giurescu. Letopisetul Tarii Moldovei. 412. 1973. Visa cucerirea Chiliei si Cetatii Albe. D. 58. 293.primul descalecator maramuresan. Bibliografie: D. Bucuresti. Rom. Ist. C. Bibliografie: S. p. Bibliografie: S. T.care mai este numit "cel Cumplit". p. a luat domnia cu ajutorul turcilor. Giurescu. p. DESPOT-VODA (1561-1563). Iancu de Hunedeara. I. p. Dar scoala era a protestantilor si conducatorul ei era a protestantilor si conducatorul ei era invatatul Ioan Sommer. Iancu reprezinta unul dintre cel mai importanti luptatori antiotomani. 289. nu se poate sti.. Domn al Moldovei. Columbeanu. A. Ist. Giurescu.. C. 422. 221. situatie conjuncturala cea mai frumoasa pagina din domnia sa in Moldova (1572-1574) este legata de lupta . p. A treia si ultima domnie a lui in Moldova corespunde cu asediul Vienei.Grigore Ureche. 88-93.C. p. sau "cel Viteaz". Rom. de regele Ungariei". p. Giurescu. 340. vol. A. Stapanirea lui Gelu se situeaza la sfarsitul secolului al IX-lea (896). Prima domnie a lui D. In traditia populara e considerat intemeietor al Moldovei al "Moldovei Mici" ca reprezentant al primei etape de formare a statului independent moldova. Gane. Rom. IV. dar de origine greaca. Rom. in Moldova tine cateva luni si se caracterizeaza prin lupte pentru mentinerea tronului. 1955. A doua domnie se explica prin faptul ca pentru reusi la tron. nascut in Rumelia si crescut de mic in casa lui Vasile Lupu. Desi a condus putin voievodatul traditia il aseaza si in postura de ctitor. D. Musatinii. 185. 290. 256. Giurescu. DUCA. din D. I. R. R.. p. DRAGOS-VODA (1352-1353). GLAD -este al treilea mare voievod al romanilor in perioada primelor alcatuiri statale romanesti si a luptei de rezistenta impotriva expansiunii maghiare spre meleagurile locuite de stravechime de stramosii romanilor.. 1974. Columbeanu. Bucuresti. 14. Bibliografie: Constantin C. Bucuresti. in regiunea Somesurilor avand ca centru al puterii sale cetatea Dabaca. 37. reluarea posesiunilor din Transilvania. D. Xenopol.Iacob Heraclit Despotul era grec de origine. El reprezinta simbolul luptei si jertfei pentru apararea pamantului strabun. 5-18. T. Iancu de Hunedeara. Giurescu. p. A intrat in constiinta contemporanilor ca cel mai de seama luptator antiotoman. Ist. 412. Gelu domneste in perioada de inceput a expansiunii statului feudal maghiar creat in pusta Panoniei de catre triburile asiatice de origine fino -urica. I. 196. domnul "Moldovei Mici" cu conducerea marcii a fost insarcinat voievodul romanilor din Maramures. Centrul puterii lui Glad era la Cetatea Curvin. Rom. 1976. 153. Dupa domnia acestuia ajunge boier mare si cu ranguri.mare voievod roman.p. infiinteaza o institutie de cultura "Scoala de la Cotnari". 12. Ist. Dragos-Voda.pentru prima data in Moldova darea "pogonaritul de vii". Trecute vieti de doamne si domnite. Duca Gheorghe plateste mari sume de bani Portii. domnia sa si in Tara Romaneasca. C. 261. p. 186. Giurescu si C. Xenopol. Dinu C. Giurescu. D. D. IANCU DE HUNEDOARA -este cel mai insemnat voievod roman al Transilvaniei (1441-1456). infranti sub zidurile Vienei. cuprins intre Dunare si Mures. 99. din Dacia Traiana. GELU. razboi deschis impotriva otomanilor. C. 2. ci depinzand. Contributia lui Iancu in istoria universala este aceea de a fi intarziat latirea imparatiei otomane pana cand alte forte se vor ridica impotriva ei. 160. 436. GHEORGHE (1668-1672)(1678-1683)(1678-1683) si o domnie in Muntenia (1673-1666).. 294. Bucuresti. C. 469. in timp ce habsburgii a maririi lor necontenite. 104-111. I. Constantin C. Voievodul Glad stapanea peste un teritoriu intins. nascut in insula Samos. p. 148.boier moldovean. in aceasta prima faza. vol. P. unde ar fi putut crea o prima necropola voievodala. Bibliografie: Constantin c. vol. 464. Un stegar al luptei antiotomane. "Moldova era intemeiata. Ist. Dan.

domn al Tarii Romanesti (1802-1806) (18061807). El contribuie prin acte de valoare nationala la apropierea societatii romanesti de epoca moderna. CONSTANTIN. Bibliografie: I Anastasiu. Constantin C. care bat recordul ca numar in arhitectura romaneasca. p. Isi concentreaza spiritul gospodaresc si edilitar. Viata economica a Moldovei cunoaste si anumite innoiri. 21.. V. cele doua puteri europene vecine. cu gust rafinat fasa de frumos. Gane. A avut cele mai multe domnii: sase in Tara Romaneasca (1730) (1731-1733) (1735-1741) (1744-1748) (1756-1758) (1761-1763) si patru in . Ion Voda. domnitorul trece la catolicism. 85. Mostenirea lui Mihai Viteazul la mijlocul veacului XVII. Canalul lui Alexandru Voda Ipsilanti.. stabileste iarmaroacele la anumite serbatori ale anului. isi disputau suprematia in regiunea aflata la est de Carpati. p.. 34. Nicolae Iorga. 1971. 2. Bejenaru. 1979.a fost stralucit domn al Moldovei (1634-1653). Un nedreptatit: Alexandru Lapusneanu. Bibliografie: Constantin C. 237. T. 289. Era cunoscator al limbii grecesti. Rom. Bibliografie: C. ALEXANDRU.. Iasi. apoi mare aga. fiu al lui Alexandru Ipsilanti. 224-248. al demnitatii ostasesti. CONSTANTIN. p. C. Trecute vieti de doamne si domnite. Ist. Iasi. continua reformele parintelui sau sau pe unele le intretine cat mai bine. Batalia de la Finta. Bibliografie: Stefan Andreescu. V. C. Ion Burtea. 28-29. IPSILANTI. p. Bibliografie: N. Gane. Costantin C.este unul dintre cei mai insemnati domnitori ai Moldovei (1552-1561) (1564-1568). Explicatia consta ca la acea data. Istoria Basarabiei. MAVROCORDAT.. Bucuresti. 44. care a continuat reformele tatalui sau. Cluj. Lui Lupu i se datoreaza ridicarea unui numar de lacasuri. I. dar si un domn cultivat. Giurescu. Giurescu. p. IV. T.domn al Moldovei (1799-1801). reactiveaza exploatarea minelor de arama si fier din Oltenia. C. IPSILANTI. Bucuresti. a avut doua domnii in Tara Romaneasca (1774-1782) (17961788). In politica interna Ion Voda incepe sa domneasca in chip intelept. Ipsilanti fixa sistemul de lucru al podarilor. Va ramane in istoria romanilor drept chipul tragic. p. Cea mai de seama dintre ctitorii este cea de trei Ierarhi (Iasi). 45. Despre domnia lui Latcu se cunosc putine lucruri. LAPUSNEANU. p. se adauga o noua reforma fiscala. cu insusiri intelectuale. Ist. paharnic. Gane. al celui care cu pretul vietii a aparat libertatea pamantului strabun. De numele lui Ion Voda este legata opera de reorganizare a invatamantului in Tara Romaneasca. din T. p. Giurescu. 1935.(1365-1373).era fiul lui Nicolae Mavrocordat. A doua domnie se desfasoara sub ocupatie tarista. El s-a ocupat statornic de inflorirea vietii economice si de actul ctitoricesc. Domnitorul stimuleaza dezvoltarea comertului: ridica un han in muntii Campulungului pentru a servi odihnei calatorilor. In prima domnie.antiotomana. ALEXANDRU. T. Ist. 1974. o noua organizare judecatoreasca. A infiintat un episcopat catolic la Siret(1371). V. II. II. Musatinii. A.domn fanariot. 14. al doilea in grad dupa marele spatar. manifesta grija pentru ca schimburile de bani ale negustorilor moldoveni in Transilvania sa fie echilibrate. p. D. unul dintre cei mai insemnati domnitori fanarioti reformatori. 38. V. In ordinul din 8 mai 1803. Targoviste. Dovedind simt realist. Virgil Gandea. El a imbratisat catolicismul. 228-253.a fost unul dintre cei mai de seama voievozi romani. sentimentul filantropic si aplecat spre cultura in Tara Romaneasca.Napoca. 1942. I. mestesugurile si comertul. fiul natural al lui Bogdan al III-lea cu Anastasia din Lapusna. 1912. 13. 1985. Ratiunea dominanta. Ion Voda cel Viteaz. Pe plan intern activitatea lui Lupu este extrem de fructuoasa. Giureescu. Gane. Bibliografie: Dinu C. Ungaria si Polonia. Giurescu. socotind ca primul act necesar era intocmirea unui sfat domnesc nou ("la domn nou sfat nou"). C. Bibliografie: C. Xenopol. Rom. p. D. p. Stefan Sorin Gorovei. acordandu-se si unele si unele scutiri de impozite. s-a ingrijit de progresul material: puna in valoare productia agricola. pentru independenta tarii. fiul lui Bogdan I Intemeietorul. MATEI BASARAB. Matei de tanar fire energica si ocupa dregatorii insemnate: postelnic. Bucuresti. Rom. LATCU. 291-322. cu elemente credincioase. 39. In calitate de gospodar. 249-260. 33-77. LUPU VASILE. prin sporirea instantelor si alcatuirea uni cod de legi "Pravilniceasca Condica a lui Alexandru Ipsilanti". Domn al Tarii Romanesti (16321654). 95-99. Politica externa a lui Alexandru Lapusneanu.

prin care hotaraste ce chirii . 171-179. Rom. la promovarea comertului Tarii Romanesti. Bucuresti. sociala. Glad) si care au condus lupta de rezistenta si da aparare a teritoriilor transilvane la sfarsitul sec. Se dovedeste a fi gospodar. 26-60. Bibliografie: Fl. Constantin. Radu-Stefan Ciobanu. N. fara chipul lui de o curata si desavarsita poezie tragica". 1975. Bibliografie: Al. 311-314. administrativa. astfel incat sa evite certurile daunatoare dintre boieri si sa redea Moldovei linistea atat de necesara pentru refacere. Bibliografie: C Gane. unde spune: "Constantin Mavrocordat a vrut sa faca din Tara Getilor o imagine a Helladei. Idem. A adopta un sir de reforme: fiscala. Conceptia politica generala a lui Racovita a fost aceea de fi bine cu toti (mari si mici). intaririi capacitatii de lupta a Tarii Romanesti. 99-107. culegere de studii. Este foarte insemnat actul ctitoricesc. Somes sau Mures. sa organizeze armata. Bucuresti. domnul primei uniri a romanilor. Bibliografie: Sergiu Columbeanu. Cnezate si voievodate romanesti.n-a mai putu gandi unirea fara uriasa lui personalitate. adica a unei tari de inalta cultura". M. fara palosul sau securea lui ridicata spre cerul dreptatii. Aflat la prima sa domnie in Tara Romaneasca.domnul Tarii Romanesti (1593-1601). PETRU CERCEL. Trecute vieti de doamne si domnite. atribuie mare insemnatate diplomatiei. act ireversibil. infiintand un corp de diplomati instruiti la nivelul diplomatiei europene din ace vreme. Constantin Mavrocordat. Creeaza elementele unui aparat de stat complex. Politica sa interna cunoaste si acte insemnate. 1941. Gelu. Aparuse in domnia Moldovei de doua ori inainte de domniile fanariote (1703-1705)(1707-1709). A realizat in practica istorica un vis si urmasii sai. 1968. Viata. Bucuresti.este domn al Moldovei (1574-1577) (1578-1579)(1582-1591). in domeniul legislativ manifesta grija pentru stabilirea unui mod de judecata pe intreg teritoriul tarii. 1972. 1976. Petru Demetru Popescu. intre raurile Tisa. Petru Cercel. MIHAI VITEAZUL. Izvoarele istoriei romanilor. Giurescu. Basarabii. CONSTANTIN. Face reparatii la biserica Sfantul Gheorghe. RACOVITA. Este ctitorul manastirii Galata. NEAGOE BASARAB -domn este una dintre cele mai ilustre prezente ale evului mediu romanesc. De la Negru-Voda la Neagoe. in "Mihai Viteazul". Bucuresti. Ramane in fata romanilor primul Restitutor Dacicae al neamului romanesc.face parte dintr-o familie boiereasca don Moldova. PopaLiseanu. p. Craiova. p.a fost unul dintre cei mai insemnati domnitori romani (1583-1585).Moldova (1733-1735) (1741-1743)(1748-1749) (1769). 1985. p. Bucuresti. p. Acorda atentie si elementului militar. Cartojan. Ramane mai ales prin actul de cultura. Bibliografie: Stefan Andreescu. RACOVITA. 1986. Iorga. Meritul exceptional al lui Petru este acela de a fi fost primul roman care a facut cunoscut poporul sau. cu centrul la cetatea Biharea.Basarab. intr-o formula sau alta. Curteni si slujitori. la XVIII-lea. domnul tuturor romanilor (1600). cultura si traditiile vechi de pe meleagurile Dunarii pana departe. Neagoe Basarab. Relatiile agrare din Tara Romaneasca in sec..domn al Moldovei (20 august 1749-22 iunie 1753) (8 februarie 1]756-2 martie 1757) si domn al Tarii Romanesti (22 iunie 1753-8 februarie 1756) (9 martie 1753-1764). Bucuresti. PETRU SCHIOPUL. Racovita da hrisovul din 9 martie 1754. domnia si aventurile sale. Pune accent pe organizarea militara si pe intarirea oastei Tarii Romanesti. 45-51. Ist.spunea N. in conditiile in care Imperiul Otoman cauta sa slabeasca puterea de rezistenta a statului. p. au incercat sa reediteze unirea romanilor. Bucuresti. fapt subliniat de cronicarul Petru Depasta ce scrie o cronica intitulata Constantin -Voda sau scrisoarea faptelor vrednice de pomenire intamplate in Dacia sub Constantin Mavrocordat. 308-309. Dinu C. IX-lea impotriva expansiunii maghiare. 1512-1521. 2. MIHAI. Stoicescu.este unul dintre cei mari voievozi pomeniti de Anonzmus in cronica sa (Menumorut. Familia lui Mihai Viteazul. MENUMORUT . Contributie la istoria armatei romane. Bibliografie: Pavel Chihaia. "Nici un roman . Pe plan intern Neagoe Basarab contribuie la dezvoltarea economica. G. I. 1973. Voievodul stapanea peste Tara Crisurilor.

fiu a lui Petru Rares. Restutio Daciae. Constantin C. Palade. el participa la expeditia otomana din 1462 cu 4000 de calareti munteni. mineritul si comertul. Bibliografie: Pavel Chihaia. la Tismana. Prosperitatea economica se poate urmari pe plan social. Rom. Bucuresti. p.urmeaza sa ia biserica Domneasca de la cei care au pravaliipe locul ei de pe ulita Boiangiilor. in 1378. Valenii de Munte. Favorit al sultanului Mehmed al II-lea. Vodnau si scos din domnie. 194. pune in valoare bogatiile si sprijina ramurile de traditie. 1974. Giurescu. II. Este infrant la Soci. 58. fapt care determina pe Stefan cel Mare sa organizeze expeditii de inlocuire a lui Radu cu un domn prieten.domn al Moldovei (1551-1552). Activitatea esentiala se desfasoara in prima domnie. R. 169. stabilitate si ordine interna. Bibliografie: G. pentru a rezolva problemele Moldovei in Transilvania. Desi scurta. Tara este supusa din nou la dari grele. 218. Imperiul Otoman si statul maghiar. 187. Gane. Bucuresti. fiu al lui Nicolae Alexandru Basarab si frate cu Vlaicu -Voda. Cel mai insemnat aspect al domniei este viata culturala. V. Are doua domnii. RARES STEFAN . 1969. Pe plan extern. vine mai tarziu la domnie. incheie mai intai un tratat cu Polonia (noiembrie 1546). rege ales al Ungariei. p. Adept al politici de pace. domnind in Tara Romaneasca (1522-1529). in mahalaua Sf. Continua activitatea de batere a minedelor. p. p. calitati menite sa confere. domnia lui Radu a constituit o epoca istorica.domnul Tarii Romanesti (26 ianuarie 1764-18 august 1765). Din cetatile de scaun ale Tarii Romanesti. T. fagaduind regelui polon ajutor in fata dusmanului si renunta la orice drept asupra Pocutiei.este o stralucita prezenta in scaunul Tarii Romanesti (1495-1508). fiu al lui Petru Rares. L' expedition de Louis I-er de Hongrie contre le prince de Valache. Dinu C.supranumit Radu Voda cel viteaz a fost un redutabil domn Basarab ostean. 213. 186. Giurescu. . in primul rand de activitatea comerciala. Petru Demetru Popescu. actul ctitoricesc. 191.1925. Giurescu. Contributia lui Radu la apararea Tarii Romanesti de a nu fi transformata in pasalac. Radu de la Afumati. Rom. RACOVITA STEFAN. RARES. Radu I-er Basarab. razesi. 1980.. RADU CEL MARE. agricultura. 142-150. P. fratele mai mic a lui Constantin Racovita isi inaugureaza domnia prin taierea a doi boieri: Stefanache Cremidi si Iordache Bajescu. Giurescu Dinu C. p. RADU CEL FRUMOS. 190.domn al Tari Romanesti (1462-1475). stradaniile celor 20 de batalii pe care le-a condus cu pricepere. Nicolae Iorga. 64-69. Rares incearca o politica de echilibru. 1923. Bibliografie: C. RADU DE LA AFUMATI. 120. Constantin C. 193. avand aceleasi destin tragic.domn al Moldovei (septembrie 1546-iunie 1551).. 26-28. Gheorghe Vechi. targoveti).. A dovedit spirit de gospodar si a fost om chibzuit. 46-76. nemeritat. Din porunca lui Radu s-au ridicat. Bibliografie: C. ILIAS.. IV. la 26 august 1548. B. Bibliografie: Stefan Andreescu. RADU I. p. domn al Tarii Romanesti. 206. o biserica si chilii de zid. 142-150. Se preocupa de dezvoltarea vietii economice. Scopul urmarit era potolirea opozitiei. unde continua orientarea spre paturile mijlocii ale societatii (mica boierime. I. I. fiu al lui Vlad Dracul si frate cu Vlad Tepes. 370. Bratianu. 2. Se preocupa de inflorirea economica a tarii. s-a ingrijit de realizarea relatiilor cu boierii si in exterior cu vecinii. 16. cu mici intreruperi. Ist. Gane. Trecute vieti de doamne si domnite. Paralel reafirma alianta cu Ioan Sigismund Zopolya.domn al Tarii Romanesti (1377-1383).domn al Moldovei (1527-1538)(1541-1546) este cel vrednic dintre urmasii lui Stefan cel Mare si al Mariei Rares din Harlau (Rarasoaia). mestesugurile. Radu de la Afumati. RARES PETRU . asociat la domnie cu acesta. asemanatoare ca durata cu cea a lui Mihai Viteazul. Bucuresti. T. Ploiesti. pentru a face fata pretentiilor Portii. en 1377. Ist. I. in vremuri tulburi. il aseaza in cartea de aur a vitejiei romanesti. 195. orientandu-se spre Ferdinand de Habsburg. II. 202. In rastimpul domniei Radu promoveaza o consecventa politica filoturca. 200. p.

. pentru a evita nemultumirile si razvratirile. T. Fata de polonia este adoptata politica de renuntari. 215. 293. Bibliografie: Constantin C. SUTU MIHAI. fara drept de a domni. S. V. impreuna cu Petru al II-lea (1445-1447). Giurescu. Stefan Sorin Gorovei. T. p. Urmeaza domnia lui Alexandru Moruzzi. pe Mihul. 15. I.. 701. 701. p. O pondere deosebita o are politica lui Stefan de intarire a autoritatii domnesti (puterea centrala) impotriva marii . ilustru si priceput strateg. 252.1442. T. comandant de oaste. II. 1433. care avea si el pretentii de suzeranitate asupra Moldovei.. Stefan Sorin Gorovei. acorda privilegii negustorilor autohtoni. 370. ALEXANDRU. 105. 330. Ia masuri confesionale: persecutarea ereticilor (intelegand prin acesta pe mahomedani si pe luteranii din Moldova).. 102. Era fiu al lui Stefan cel Mare. Giurescu. SUTU. T. p. Constantin C. dar ii sine sub observatie prin intermediul a opt dregatori credinciosi. Musatinii. 93-96. Mai mentine in sfat si pe unii dregatori ai lui Petru Rares. 208. Dinu C. 36-37. 156. A. 331. 298. Dupa ultima domnie in Tara Romaneasca. <>Bibliografie: C. El confirma scutirea de dari a celor zece oameni care lucrau la gradina de la chioscul lui Mavrogheni "pentru lucru gradinei de la cismeaua apelor ot zoodopighi"(izvorul tamaduirii) si pentru paza si curatenia de sus si de jos. Gane. p. isi desfasoara domnia din Moldova ca apoi sa revina in ultima domnie din Tara Romaneasca. 331. Bibliografie: C. Oastea ungara este infranta. Giurescu. unificator. spre podoaba si mangaierea privelei de obste". A. prin forta domnia. B. R. 253. Stefan Sorin Gorovei. Giurescu.. 699. II. Dinu C. Giurescu. Stefan era considerat de fratele sau vitreg bastard si deci. I. gospodar..este domnul Moldovei (1394-1399). 299. organizeaza sistemul vamilor. 457-476. Gane. p.este domn fanariot si are trei domnii in Tara Romaneasca (6 iulie 1783-martie 1786) (martie 1791-decembrie 1792) (8 octombrie 1801-10 mai 1802) si are o singura domnie in Moldova (30 decembrie 1792-25 aprilie 1795). p. R. Musatinii. 196. I.(1457-1504). STEFAN I. Se suie pe scaun dupa moartea lui Roman I. A. Giurescu. STEFAN AL II-LEA. Caimacamia lui S. Vladislav al II-lea Iagello al carui vasal credincios a fost. cat si a celor din Brasov si Liov (Polonia). I. A doua domnie a lui S. sprijinitor al culturii.. Giurescu. A. cu ajutorul regelui Poloniei. p. in Tara Romaneasca (1787-1792) cand trupele austriece au operat pe teritoriul Tarii Romanesti. 329. B. I. 347. 442-456. Bibliografie: Constantin C. Giurescu. Pe plan extern actioneaza fidel liniei impuse de Poarta. Acest fapt starneste supararea regelui Ungariei.este ultimul domn fanariot din Tara Romaneasca. Luand domnia Stefan obtine functia de portar al Sucevei. vine in Moldova si este caimacam (loctiitor de domn). Dinu C. 702. Dar in batalia de la Worskla Stefan I si-a pierdut viata. in timp ce S. Giurescu.a fost domnul moldovei (1538-1540). Bibliografie: Constantin C.domn al Moldovei (1433-1435) (1435. 351. p. impreuna cu Ilias I) (1442-1444-1445. 235. V. Incepatorul in domnie a fost insa Mihai Sutu. p. Inainte de a deveni domn in Tara Romaneasca Sutu a avut o scurta domnie in Moldova (28 iunie 1801-29 septembrie 1802). sprijinea meseriile si negotul. unul dintre sefii actiunii de tradarea lui Petru Rares. in 1538. ca frate sau nepot al lui Petru I si Roman I. R. Guirescu. Stefan contribuie la inchegarea unui sistem de actiuni in domeniul comertului: controleaza marile drumuri comerciale si orasele care s-au dezvoltat de-a lungul lor. T. Constantin C.El cere lui Ferdinand de Habsburg sa-l sustina material pentru a intretine un corp de oaste (mercenari). Bibliografie: Constantin C. insemnat ctitor de asezaminte. p. STEFAN LACUSTA . Armatele regelui trec muntii si asediaza cetatea Neamtului care insa rezida eroic. Este fiul lui Nicolae Sutu si care era frate cu Mihai Sutu. Dupa aproape patru ani. 101. 325. Musatinii. p. 248. 141. T. 274-275. R. Dinu C. simbol al limbii antiotomane a romanilor si crestinatatii. 316. 256. om politic si diplomat stralucit. da un hrisov prin care specifica statutul breslei sau "cumpaniei" lipscanilor. Fiu natural al lui Alexandru cel Bun. Sigismund de Luxamburg. El organizeaza o puternica expeditie asupra lui Stefan I.. se desfasoara in perioada 20 iunie-18 august 1802. Dar Stefan i-a smuls lui Ilias I. 52-56. I. STEFAN CEL MARE. Stefan ajuta pe poloni impotriva tatarilor.

Intareste sfatul domnesc cu oameni de incredere. Stefana largit baza sociala a puterii domnesti (fortele de sprijin) creand o baza materiala pentru acestea.boierimi care ajunsese sa domine politica statului. .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful