Bani din Ardeal: ducatii de aur, grosii de argint, dinarii si talerii

Simona Suciu, Florina Pop,

Dupa anul 1000 au aparut, pe actualul teritoriu al Romaniei, monede locale - dinari, ducati, taleri de argint si
silingi de bronz in Tara Romaneasca, grosi, dinari, taleri de argint si silingi de bronz in Moldova, ducati de aur,
taleri, dinari de argint si salai de arama in Transilvania.
Circulatia monetara din Transilvania reflecta statutul pe care aceasta provincie l-a avut de-a lungul timpului:
parte a Regatului maghiar, principat autonom sub suzeranitate otomana si, ulterior, habsburgica.
Banii batuti pe teritoriul Transilvaniei de regele Unagariei, Carol Robert de Anjou (1308-1342), iar apoi de
urmasul sau, Ludovic cel Mare (1342-1382), erau grosii din argint, dupa modelul celor de la Praga, si dinarii
dupa modelul slavon.
Carol Robert (1307-1342), profitand de bogatele resurse miniere din Transilvania, a infiintat primele monetarii,
la Cluj, Sibiu si Lipova, in care a batut florini de aur si grosi, respectiv dinari de argint. Ulterior, in timpul lui
Ludovic cel Mare, au mai fost deschise inca doua ateliere monetare, la Baia Mare si Brasov.
Principatul Transilvaniei avea si moneda proprie. In Evul Mediu, moneda etalon a fost succesiv dinarul, apoi
grosul si talerul. Domnitorii romani si-au exercitat dreptul de a bate moneda. Primele monede ale Tarii
Romanesti emise de Vladislav I Vlaicu (1364-1377), erau de argint si se numeau ducati - cele mai mari, dinari cele mijlocii si bani - cele marunte. In Moldova, primele monede - grosii de argint si purtau insemnele heraldice

ale domnului Petru Musat (1378-1394).

Dupa transformarea Transilvaniei in principat autonom sub suzeranitate turceasca (1541), principii au emis
moneda in nume propriu. Noul sistem monetar a derivat din cel al Regatului maghiar, cu unele influente
germane si poloneze. Au fost batute de preferinta monede cu valoare ridicata: ducati de aur, cu greutatea de 3,5
grame si multipli de 2, pana la 100 de ducati, taleri de argint, ce cantareau circa 30 grame si dubli taleri. Uneori,
multiplii ducatilor si talerilor aveau forme neobisnuite (semiluna, stea, patrat, hexagon etc.), fiind destinate mai
putin circulatiei, cat mai ales tezaurizarii.
Numarul mare de emisiuni de aur se explica atat prin existenta unor importante zacaminte aurifere pe teritoriul
Transilvaniei, dar si prin obligatia de a plati tributul catre Inalta Poarta in moneda cu valoare ridicata.
Monetaria transilvaneana functioneaza de la inceputul secolului al XIV-lea, dar Transilvania a emis moneda
proprie ca Principat autonom sub suzeranitate otomana intre anii 1551-1690, apoi sub suzeranitate austriaca,
intre 1690-1780.
Dintre vechile monetarii au continuat sa functioneze cele de la Cluj, Sibiu, Brasov si Baia Mare, iar in a doua
jumatate a sec. al XVII-lea s-au infiintat altele noi, la Alba Iulia, Fagaras si Aiud. Odata cu recunoasterea
internationala a intrarii Transilvaniei sub stapanire habsburgica (1699), numarul monetariilor locale a scazut,
ramanand in functiune doar cele de la Baia Mare (pana in 1851) si Alba Iulia (pana in 1871). Acestea au emis
monede in sistem austriac sau maghiar.
In secolul al XVII-lea, in statele romanesti se foloseau ca moneda taleri olandezi (lowenthaler) care aveau
imprimat pe ei un leu. Chiar si dupa iesirea din uz a talerilor, numele de leu a fost pastrat ca termen generic
pentru bani.
Brasovul a fost unul dintre cele mai importante centre comerciale ale tarii, fapt datorat si pozitiei geografice
strategice. Prin Brasov treceau toate drumurile comerciale spre Moldova, Tara Romaneasca, dar si spre Orient.
Pe langa monedele autohtone la Brasov au circulat si bani straini: dinar unguresc de argint, altan-zlot turcesc de
aur, taler leu olandez de argint, ducat olandez de aur (sec. XIII-XVI), taleri olandezi de argint, teston de argint,
piastru turcesc de argint, moneda de 20 Kreuzeri (sfant austriac) de argint, mahmudea de aur, icosar de aur,
ducat unguresc de aur, moneda de 100 de franci de aur, ducat (galben) austriac de aur (sec. XVII-XIX).
Mai puteti citi:
ISTORIA BANILOR ROMANESTI, IN IMAGINI Cum arata primul leu emis in 1868