Secretele uneia dintre cele mai pazite incaperi din Romania.

Monetariea in care se
strangea tot aurul Maramuresului
Angela Sabau,

Incaperea in care aveau acces doar persoane avizate, in care se pastra "tezaurul" judetului Baia Mare, este
atractia expozitiei permanente deschise la Muzeul Judetean de Istorie si Arheologie Maramures (MJIA). Aici se
pastrau lingourile de aur provenite din topirea metalului pretios extras in minele din judet, inainte de a fi
transferate la banca.
Dezvoltarea zonei Baii Mari si, de altfel, a judetului Maramures este strans legata de minerit. Primele
documente care atesta activitatea de minerit aici dateaza inca din secolele II si III, insasi vechea denumire a
orasului provenea din aceasta activitate: Rivulus Domunarum (Paraul Doamnelor). Explicatia este aceea ca
aurul extras era in stare naturala destul de pur, iar minereul extras era zdrobit si spalat in albiile raurilor. Aceasta
era, de regula, o atributie a femeilor, a sotiilor de mineri, astfel ca aceasta imagine a dat denumirea orasului:
Cetatea Paraul Doamnelor.
Cele mai vechi obiecte folosite in minerit, expuse pentru publicul larg
Mineritul a fost activitatea care a si propulsat intreaga zona din punct de vedere economic. Astfel, la Baia Mare
s-a construit intre 1734-1739 un spatiu in care a functionat Monetaria, locul unde se pastra aurul si arginul
extras din minele din jurul Baii Mari, transformat in ligouri, sau erau baute monede. Cladirea exista si azi, iar in
interiorul ei functioneaza Muzeul Judetean de Istorie si Arheologie Maramures, unde in aceste zile a fost
deschisa o expozitie permanenta ce isi propune sa puna in valoare tocmai vestigii ale acestei activitati deosebit

de importante, mineritul.
"Tipologic, am grupat in expunere aceste bunuri culturale astfel: unelte, mijloace pentru evacuarea
minereului din subteran, mijloace de iluminat (institutia pastreaza o colectie superba de opaite si lampi
de mina), vesminte si accesorii. Acestora li se adauga componente pastrate in situ de la prima instalatie de
afinare din Romania care a functionat in acest spatiu incepand cu anul 1926 pana in 1967, inclusiv cel
mai bine pazit spatiu din zona, Trezoreria, unde se pastrau lingourile de aur si argint inainte de a ajunge
in seifurile BNR", a explicat istoricul Viorel Rusu, director al MJIA. Acesta a mai aratat ca unicitatatea
exponatelor face expozitia sa fie singulara in tara. De asemenea, a mai precizat el, nu mai exista in niciun
alt muzeu un spatiu asemanator celui din cadrul expozitiei. "Spatiul destinat pastrarii lingourilor de aur
si argint este intact, mobilierul este original. Acest tip de spatiu este unic intr-un muzeu din Romania
", a mai spus Viorel Rusu.
Cladirea, marita semnificativ in 1782, a fost gandita de la bun inceput cu acest scop. "Aceasta monetarie a fost
pentru mult timp cea mai importanta din Europa Centrala, conform tuturor surselor documentate de noi", a mai
spus istoricul. Potrivit acestuia insa, prima atestare documentara a monetariei dateaza din anul 1411, cand regele
Sigismund de Luxemburg a donat orasul, cu prvilegiul baterii monedelor, despotului sarb Stefan Lazarevici. Nu
exista documente care sa ateste faptul ca monetaria exista in acelasi loc, se poate doar presupune ca trebuie sa fi
fost ori tot acolo, ori undeva in zona Sasarului, in apropiere. "Un incendiu devastator, care a avut loc in anul
1705, a distrus si monetaria veche, un timp monetaria functionand in cladiri inadecvate acestei meniri. Ca
urmare, conducerea orasului va cere usurarea sarcinilor monetariei, pentru o anumita perioada pana la refacerea
ei. Faptul s-a intamplat intre anii 1734-1739, cand a inceput construirea unei parti din actuala cladire, cheltuinduse suma de 20.784 florini", mai explica directorul MJIA.
Cladirea cu 101 incaperi, sediu pentru Consiliul Superior al Mineritului
Cladirea intreaga, pe cele trei laturi in forma de U deformat, are 101 incaperi. Aici a functionat si sediul
Inspectoratului Superior al Minelor, infiintat in 1748. In acelasi timp, in cladire functiona, in paralel si
Monetaria.
"Extinderea autoritatii austriece asupra exploatarilor din zona Baia Mare - Baia Sprie a determinat o
impulsionare a activitatii miniere in secolul al XVIII-lea, prin stimularea investitiilor si incurajarea initiativelor
locale de a deschide noi exploatari. In acelasi sens a fost luata masura infiintarii, in anul 1748, a Inspectoratului
superior minier, care coordona activitatea monetariei, a oficiilor miniere, topitoriilor si judecatoriilor miniere
din Baia Mare, Baia Sprie, Cavnic, Borsa si din alte localitati", mai spune directorul muzeului.
Potrivit acestuia, monetaria a adus numeroase beneficii clasei bogate. "In anul 1463 cand monetaria preschimba
367.745,65 grame aur, iar venitul ei insuma 20.000 de florini, in timp ce venitul monetariilor din Sibiu si Buda
erau de 6.000, respectiv 8.000 florini". Istoricii mai arata ca monetaria si-ar fi incetat activitatea pe la 1870, din
cauza unor incendii repetate. Tot aici a fost infiintatasi prima Statie de afinare a aurului si argintului din
Romania, in perioada 1923-1925, afinaria baimareana fiind la acea data una dintre cele mai moderne din
Europa.
Pana in anul 1978 cladirea a apartinut Combinatului minier din Baia Mare, in acel an fiind trecuta in
administrarea Muzeului Judetean Maramures, devenind sediul acestuia. Din anul 2007 este sediul Muzeului
Judetean de Istorie si Arheologie. Cladirea ,,monetariei" din Baia Mare este inclusa pe ,,Lista nationala a
monumentelor istorice" din anul 1955 sub numarul 289, pe cea din anul 1991 sub numarul 25B045, iar pe ,,Lista
din anul 2004" sub nr. MM-II-m-A-04477, fiind un monument reprezentativ pentru municipiul Baia Mare si
pentru judetul Maramures.

Mai puteti citi:

Dosarul Referendumul. Liviu Dragnea, condamnat la un an de inchisoare cu suspendare. Ministrul a
demisionat din Guvern
INFOGRAFIE Sondaj INSCOP: Romanii inca vor coabitare