Monede geto-dacice.

-A doua jumatate a sec IV ien-aparitia in stanga Dunarii a unui numar insemnat de monede
macedonene,emisiuni ale regilor Filip II (359-336 ien) si Alexandru cel Mare (336-323 ien)
care vor circula concomitent cu drahmele de argint ale orasului-colonie Histria.
-Primele monede locale au aparut in zona traco-getica a Dunarii,fiind emise de pe la inceputul
sec.III ien. Perioada timida ,arie nedelimitata,manifestata pe ambele parti ale Dunarii,in
special partea sudica. Inceputurile coincid cu perioada de circulatie a tetr. postume de tip Filip
II,prezente in numar destul de insemnat in Dacia.
Fazele aparitiei monedei locale:
1.Faza de dezvoltare=Se intalnesc emisiuni locale aproape pe intreaga regiune carpato-
dunareana,intre mijlocul sec III si mijlocul sec II ien
2.Faza finala=Cronologic intre mijlocul sec II si primele doua-trei decenii ale sec I ien.
Geto-dacii nu au creat pentru monetaria lor tipuri cu specific local. Ei au imprumutat
monedele din lumea greco-macedoneana,carora le-a imprimat un stil propriu,schematic insa
,fapt care le-a atras denumirea de imitatii barbare. Prototipul cel mai frecvent utilizat l-au
constituit tetradrahmele lui Filip II (av.-capul lui Filip;rev.-un calaret). Getii dintre Dunare si
Carpati au mai folosit ca model tetradrahmele orasului Larissa (Thessalia), de unde au preluat
capul lui Ianus ptr.av.pastrand pentru rev.calaretul macedonean,la care s-au mai adaugat si
unele emisiuni dupa monedele regilor Alexandru cel Mare sau Filip III. In Dacia
intracarpatica se intalnesc si monede care imita pe av.bustul zeitei Artemis (Bendis?) de pe
tetr.Macedoniei Prima. Pentru baterea monedei proprii geto-dacii au utilizat aproape exclusiv
argintul .Titlul acestuia difera de la o categorie de emisiuni la alta in functie de perioada de
batere. Argintul cu titlul ridicat apare la tipurile monetare din primele serii pana catre mijl.sec
II ien. Dupa aceasta data titlul scade prin folosirea aramei,ajungand in pragul sec I ien sa
depaseasca proportia de argint.
Majoritatea monedelor sunt piese mari de tipul tetr. cu greutatea intre 12-15 grame. Se cunosc
cateva tipuri cu greutatea intre 5-8 grame ,asa zisele didrahme emise mai ales in a doua jum.
a sec II si inceput sec.I ien. S-a remarcat ca greutatea monedelor scade treptat de la cele mai
vechi la cele mai recente emisiuni paralel cu denumirile de la tetradrahme la didrahme,care li
se acorda in mod conventional. In Dacia s-au descoperit si imitatii dupa drahme de tip
Alexandru-Filip III,cantarind cca 2-3 grame emise,se pare,atat la sud cat si la nord de Dunare.
Diversitatea tipurilor si varietatea regionala a tipurilor se datoreaza emisiunilor unui trib sau
uniuni de triburi,deoarece fiecare tip monetar isi restrange aria de circulatie la o zona clar
delimitata si unitara. Tipurile monetare mai vechi sunt mai ingrijit executate,creatiile
ulterioare din ce in ce mai schematizate,ajungandu-se in ultima faza la reprezentari redate prin
combinatii de linii,puncte si ovale.Functie de stil,greutate si datele oferite de descoperiri,s-a
ajuns sa se delimiteze principalele faze de dezvoltare si diferite emisiuni,caracteristici si arii
de dezvoltare ale monetariei geto-dace:
1.Etapa initiala( cca.250-150 ien)-monedele au stil foarte apropiat de cel al originalelor si
urme din legenda. Descoperirile de acest tip sunt raspandite pe ambele maluri ale Dunarii,in
stanga fluviului fiind documentate la Scarisoara (jud,Giurgiu) si Rasa (jud.Calarasi). O gama
variata de tipuri care difera de la o zona la alta,stilul continua sa fie bun cu urme de
schematizare. Pe langa imitatiile Filip II,apar si emisiuni dupa alte prototipuri. La emiterea
monedelor din aceasta perioada,in special in NV Daciei,un rol insemnat l-au avut triburile
celtice stabilite in aceasta regiune.
Printre categoriile monetare mai bine cunoscute din aceasta perioada se remarca:
-Transilvania: tezaurele de la Tulghies-Miresu Mare(jud.Maramures),Silindia (jud.Arad) si
Criseni(jud.Cluj).
-in Vestul Daciei tipurile Banat-Criciova si Ramna,
-in Oltenia tipurile Larissa si cap ianiform prin tezaurele de la Hinova,Sarbatoarea si
Bugiulesti,
-in Moldova, tipul Husi-Vovriesti,prin tezaure gasite in Podisul central moldovenesc. Acestea
imita tetradrahmele lui Filip II,cu unele caracteristici neintalnite in restul
Daciei:contramarcate cu semne variate si taieturi adanci. Asemenea monede se gasesc in
nordul Carpatilor,zona Tisei si a Dunarii de mijloc
2.Etapa de dezvoltare si finala (cca. 150-70 ien) se caracterizeaza printr-o stilizare accentuata
si printr-o scadere a greutatii si titlului argintului. Se reduce numarul tipurilor monetare ,dar
creste numarul monedelor emise si se contureaza mai clar aria lor de circulatie.
-tipul Varteju-Bucuresti: centrul Munteniei ,datorita ariei de raspandire probabil cea mai mare
uniune de triburi din perioada anterioara lui Burebista, prin tezaurele de la
Varteju,Crevedia,Stoienesti,Negoiesti (jud.calarasi),Schitu Poenari (jud.Teleorman),
-tipul Aninoasa-Dobresti:Oltenia,monede caracterizate prin forma botului de cal,similara cu
aceea unui cioc de rata. Descoperirile se concentreaza mai mult pe vaile Jiului si Oltului, unde
trebuie sa fi existat o alta uniune de triburi getice.
-tipul Inotesti-Racoasa si Dumbraveni-NE Munteniei si sudul Moldovei- cea de-a treia mare
uniune de triburi getice. Nu exista dovezi ca imitatiile Alexandru-Filip III gasite intre Dunare
si Carpati ar fi fost emise de geto-daci,ele au putut veni din de la populatia traco-getica sud
dunareana,asa cum monedele tip Varteju si Aninoasa au ajuns la sud de Dunare.
-tipurile Radulesti-Hunedoara,Toc-Cherelus,Petelea , imitatiile Filip II si emisiuni cu bustul
zeitei Artemis (Bendis?) si capul lui Heracles:in Dacia intracarpatica . Cele mai multe
descoperiri provin de pe vaile Muresului si Tarnavelor,unde a existat o alta uniune de triburi.
Sfarsitul acestei monetarii coincide cu momentul unificarii triburilor si uniunilor de triburi
geto-dace de catre Burebista, si,pe de alta parte,cu perioada patrunderii in numar mare a
denarilor romani republicani.
Odata cu unificarea triburilor,geto-dacii initiaza si dezvolta o noua monetarie, de data aceasta
de tip roman replublican unica in intreaga Dacie,care conta in copierea fidela a denarilor
republicani. Legate de caracterul monetariei locale de tip roman si socotite pana de curand ca
monede dacice sunt si emisiunile de aur numite Kosoni,dupa numele imprimat pe
ele,descoperite in Transilvania in zona dintre Mures si Carpati,in apropierea cetatilor dacice in
Muntii Orastie. Monedele,in afara legendei,sunt copii dupa denari romani republicani. Data
emiterii lor a fost fixata de specialisti in anii 43-42 ien,sau 31-29 ien. S-a mai emis ipoteza ca
ar fi emisiuni de epoca medievala (sec XV-XVI).

Tipuri de monede geto-dace,tezaure.

1.Etapa initiala.
Tip Primele serii:
Scarisoara,com .Hotarele,jud.Giurgiu-tezaur monetar descoperit in 1950-1952: 2 imitatii
getice de tip Filip II,destul de apropiate ca stil de originale. Prezenta monedelor getice alaturi
de didrahmele histriene (sec IV ien) a permis fixarea in timp a inceputurilor monetariei geto-
dace,ale carei prime emisiuni pot data in jurul anilor 300 ien. Monedele se afla in colectia
Muzeului Oltenita. Singulare ca tip isi au,se pare,originea in zona getica sud dunareana.
(Tip)Rasa,com. Gradistea,jud,Calarasi-tezaur monetar descoperit 1942,pe malul baltii
Ialomita,in vas de lut: cca. 50 monede tetr. AR getice tip Filip II din primele serii,cu greutate
12-15 grame. Numite de tip Rasa ,sunt specific celor doua maluri ale Dunarii de Jos si
dateaza de la mijl.sec.III ien. Pe av. capul lui Zeus laureat spre dr.,iar pe rev.calaretul olimpic
spre dr.,ambele cu urme de stilizare. Se pare ca au fost emise la sud de Dunare, o stanta cu
rv.similar se afla la Muz.Sofia. Din tezaur s-au pastrat cateva exemplare ajunse in
col.Muz.National,Muz.Calarasi si in col.particulare.
-Boranesti,com.Cosereni,jud.Ialomita-1989, 13 imitatii locale getice din perioada de
inceput,impreuna cu monede histriene ( a doua jum.sec IV ien). Majoritatea imitatiilor getice
datate in primul sfert al sec.III ien. Monedele sunt in col.Muz.Slobozia.-Curtea de Arges-
1934,printre alte monede geto-dace, si o imit.Filip II,din primele serii cu calaretul
olimpic,urme de legenda si doua taieturi adanci. Mon. se afla in col, particulara CdA.
Tipul Banat:
-Banat-regiune.- 1904-tez.alcatuit din 184 mon.AR,in randul carora se afla 58 emisiuni locale
dacice de tip Banat si 106 tetr.Alexandru cel Mare. Tez.dateaza din sec.III ien.
-(Tip)Criciova,jud.Timis-tez.mon.descoperit spre sf.sec.XIX,cca. 80-100 mon.imit.tip Filip II
cu evidente urme de stilizare. Apartin de doua variante,legate intre ele,dar cu elemente
distinctive:
a) calaret spre stg.,efigia pe av., cu barba;
b) calaret spre dr.,efigia pe av.,fara barba
Toate au greutati de tetr.,intre 12-14 gr. Cronologic se plaseaza catre sf.sec.III,incep sec.II
ien.Specifice zonei Banat si are unele legaturi cu NV Daciei.Prezenta volutei ar indica si
prezenta sau influenta celtica la emiterea lor. Cateva piese au ajuns la Muz.Budapesta.
Din Sadova,jud.Dolj ar mai putea proveni o moneda getica tip Criciova.
Din Petrosani,jud.Hunedoara-1967- din cele 200 tetr.barbare una este de tip Banat cu
taietura.
-(Tip)Ramna,jud.Caras-Severin-1896, 144 tetr.AR imit. Filip II din seriile intermediare de
stilizare. Data de emitere la incep sec II ien. S-au mai pastrat doar 12 exemplare la
Muz.Budpesta. Se intalnesc doua grupe distinct (Ramna A si Ramna B),ambele avand pe av.
un cap uman (Zeus) stilizat si pe rev. calaret spre dr.,dar redate in maniere diferite. Monede de
acest tip se cunosc in cateva descoperiri facute in Banat si NV Transilvania. Toate fac parte
din tetr. cu greutatea 11-14 gr. Pe unele piese din grupa Ramna A se mai pastreaza urme de
legenda,iar pe doua piese sub cal inscriptia DYON[S],iar pe altele o ramura si o contramarca
circulara sub cal.
Tip Criseni-Berchies-
-Criseni,com.Mociu ,jud.Cluj-tez.mon.descoperit 1965 pe panta dealului Tucliul Dracului; 82
mon.imit.Filip II ,av.capul lui Zeus,rev.,calaret spre stanga cu ANIMAL sub botul calului. Stil
relativ bun,greutati 12,98-14,85 gr si diam.23-26mm. dateaza din a doua jum.a sec III ien.
Considerate emisiuni celto-dace. Tipul monetar Criseni apartine primei faze de dezvoltare a
monetariei locale de tip Filip II in Dacia. Tipul Criseni-Berchies cunoaste doua etape de
stilizare si aulegaturi cu emisiuni din zona Tisei si Dunarii de mijloc.Aria lor de raspandire in
Dacia: N Transilvania,in zona Somesului superior.Se afla in col.Muz.Cluj.

In Vistea,com.Jucu,jud.Cluj-1968-29 din cele 133 tetr.imit.Filip II sunt de tipul Criseni--

Berchies,constituindu-se ca a doua faza a acestei categorii,cu reprezentarile mult mai
schematizate in raport cu cele din prima etapa,atat capul de pea v.,cat si calaretul de pe rev.,
fiind incomplete si mai sterse. Aproape toate au greut. intre 14-15 gr.

-Petrosani,jud.Hunedoara-1967, cca 200 tetr.barbare tip Filip II,al caror tip nu poate fi
precizat.
-Poiana, com.Nicoresti,jud.Galati-1960, in tezaur se gasea si o piesa imit.Filip II .

Imitatii Alexandru cel Mare:

-Radanovo,Tarnovo,Bulgaria-La Muz.Tarnovo se afla un tez.alcatuit din 47 tetr.si 2
drh.getice de tip Alexandru-Filip III.
-Turulung,jud Satu Mare-1972, cateva monedeimit. Alexandru cel Mare cu capul lui Heracles
pe av. intre 12-14 gr,dateaza de la finele sec.III si incep.sec.II ien.
-Petrosani,jud.Hunedoara-1967,-cca 200 tetr.barbare tip Filip II,avand printre ele si cateva
tip Alexandru cel Mare.
Imitatii Filip III (Arideul):
-(Tip)Comana,jud.Giurgiu-1915-din tez de 300 mon.dacice ,au ajuns in col.G.Severeanu 13
subdiviziuni de tip Filip III.
Tip Comana
Tip Ocnita-Carbunesti:
-Ocnita,Ocnele Mari,jud.Valcea-in cursul sapaturilor arheologice,una din piesele getice era de
tip Ocnita Carbunesti.
-Carbunesti-sat,Tg.Carbunestijud.Gorj-din tez.descoperit,data necunoscuta,s-au mai pastrat 6
monede geto dacice AR cunoscute sub numele Ocnita-Carbunesti, direct inrudite cu cele de
tip Prundu-Jiblea. Fac parte din seria de greutati reduse cuprinse intre 5,34-6,36 gr. Si datate
dupa mijl.sec.II ien. Monedele se afla in col.InstArh.
-Sadova,jud.Dolj-din acest loc,fostul sat Damian,1924,ar proveni o moneda getica tip Ocnita-
Carbunesti.
Tip Prundu-Jiblea:
-Prundu Bargaului,jud.Bistrita-Nasaud- inainte de 1920-Monedele ,al caror numar nu se
cunoaste,sunt imitatii locale tip Filip III din primele serii,datand de la sf.sec.III incep.sec.II
ien. Toate sunt tetr.,pe av.au cap uman (Zeus) usor stilizat cu barba buclata,fara cununa de
lauri si pe rev.un calaret spre stg.cu ramura de palmier(brad?) in mana. Cateva piese au ajuns
la CabNum Viena. Descoperirea a dat si numele tipului Prundu-Jiblea. Cele mai multe
monede au aparut In Oltenia (cursul mijl.al Oltului). Emisiunile de acest tip au servit ca
prototip monedelor geto-dace de tip Adancata- Manastirea si Varteju-Bucuresti. Batute din AR
cu titlu ridicat si greut. 11-13 grame.
-Jiblea-Calimanesti,jud.Valcea-1954,malul stg al Oltului,tez. 317 monede tip Filip
II,apartinind mai multor emisiuni. Printre acestea se numara si cele cu cap uman sub cal,cu
sigla K si cu efigia lui Heracles. Unele din aceste grupe sunt similare cu descoperiri din
Transilvania (Prundu). Cele mai multe monede,peste 270 AR,alcatuiesc prin ineditul lor tipul
monetar Jiblea,distribuit in 3 grupe principele ce se leaga stilistic intre ele si se succed in serii
si variante. Aceste emisiuni se caracterizeaza prin prezenta unei adancituri in jurul ochiului
efigiei umane de pe av., si a unei proeminente pe rev. situata intre picioarele din fata ale
calului. Unele piese au taieturi pe rev. Cronologic ele se incadreaza intre sf.sec.III si
mijl.sec.II ien si se mai cunosc doar in cateva descoperiri de pe valea Oltului,Banat(Silindia)
si din Transilvania (Tulghies). Toate sunt tetr.cu greut.cuprinse intre 12-15 gr. Un numar de
294 monede se afla la MNIR ,alte 11 la Muz.Rm Valcea si un exemplar la InstArh.
-Celeiu-Corabia-1915-in col.G.Severeanu a intrat si o tetr.tip Jiblea descoperita pe teritoriul
fostului sat.
-Ramnicu Valcea,jud.Valcea-pe cuprinsul orasului s-au descoperit si monede getice de tip
Prundu-Jiblea.

Alte imitatii Filip III (Arideul):

-Alexandrovo,Lovcianko,Bulgaria-1939,-tez.de 71 mon.getice de tip Filip III.Au ajuns in
col.particulare.
-Cioba,Plovdiv,Bulgaria-1940-63 tetr.getice de tip Filip III Arideul, cu capul lui Heracles pe
av. Si Zeus pe tron pe rev.,reprezentarile fiind mult stilizate. Dateaza din a doua jum. A sec.II
ien si sunt specifice ambelor maluri ale Dunarii.
-Cluj-Napoca,jud.Cluj-1918- 1 moneda geto-dacica de tip Alexandru-Filip III.
-Frasinet,jud.Calarasi-1998-din tez.de 300 mon.dacice s-au putut examina 45 din care 3 de
tip Alexandru-Filip III (drahme) si 42 AR Adancata Manastirea.Monedele s-au impartit intre
descoperitori,fara urma.
-Glavati,Vrata,Bulgaria-1936-tez.cu tetr.getice de tip Filip III. Se mai pastreaza doar 10
exemplare la Muz.Sofia si 4 la Muz.Varna. Tot aici se mai afla cateva drahme care ar putea
proveni din acelasi tez.
-Gorna,Oreahovita,Bulgaria-1939-cca 1000 drahme getice de tip Filip III.Nu se cunosc alte
date si nici despre soarta monedelor.
-Kamenovo,Razgrad,Bulgaria-1961-54 tetr.getice tip Filip III.Se afla la Muz.Ruse.
-Konstandenet,Ruse,Bulgaria -1956-tez.cu monede getice tip Filip III Arideul. Din tez.se mai
pastreaza cateva exemplare la Muz. Ruse.Nu se cunosc alte date.
-Optasani,com.Spineni,jud.Olt-1971-82 tetr. si 11 drahme,toate imitatii locale tip Filip III
Arideul intrate in col.MNIR. Pe av.au capul lui Heracles stilizat sau redat doar printr-o simpla
proeminenta,iar rev. Zeus tronand,deasemenea stilizat sau sters aproape complet. Majoritate
tetr. au greutatea cuprinse intre 13-16 gr (doua dintre piese depasesc 16 gr),didrahmele
cantaresc intre 2-4 gr. Unul din cele mai mare tezaure cu astfel de monede provenind din
stanga Dunarii,punand problema stranselor legaturi dintre getii de pe ambele maluri ale
Dunarii.
-Ostrita,Ruse-1958-tez.format din cca 100 drahme getice tip Filip III.Nu se cunosc amanunte.
-Pepelina,Ruse,Bulgaria-tez.din care se mai pastreaza la Muz.Ruse 12 tetr.getice tip Filip
III.Nu exista alte date.
-Pielesti,jud.Dolj-inainte de 1940- emisiuni tip Filip III Arideul,tetr.AR cu greut. 15-16 gr.
Specifice getilor de pe ambele maluri ale Dunarii,majoritatea descoperirilor facute in dreapta
fluviului. Dateaza de la mijl. Sec III si din a doua jum. a sec. II ien. Din tez.au fost recuperate
51 monede,din care se mai pastreaza 10 exemplare la Muz.Craiova.
-Pirgovo,Ruse,Bulgaria-1938-din tez de 87 monede getice, 11 sunt de tip Filip III Arideul.
Trei dintre ele sunt la Muz.Sofia. Celelalte 8 s-au pierdut.
-Piscul Crasani,com.Balciu,jud.Ialomita-in urma sapaturilor arheologice,printre alte
monede,s-au gasit si 4 drahme getice tip Alexandru-Filip III.
-Radanovo,Tarnovo,Bulgaria-La Muz.Tarnovo se afla un te.alcatuit din 47 tetr di 2 drahme
getice de tip Alexandru-Filip III.Nu sunt date suplimentare.
-Ruse-Sredne Kula,Bulgaria-3 drahme tip Filip III dintr-un tez.de 64 monede getice. Sunt la
Muz.din Ruse.
-Sadova,jud.Dolj-1912-tez.de 160 monede de ARbarbare. S-ar fi aflat si tipul Filip III
Arideul.
-Urseiu,com.Visinesti,jud.Dambovita-1940-tez.compus din 427 monede AR geto-dace de trei
tipuri diferite. Tipul Filip III Arideul,in numar de 41 tetr. distribuite in 4 serii si 12 variante.
Greutatea lor intre 15,52-12,69 gr. Sunt la Muz.Targoviste.
-Velikaia,Ucraina-1957- din tez.de 100 monede au fost recuperate 50 din care 3 de tip
Alexandru-Filip III.
-Zimnicea,jud.Teleorman-din asezare si necropola provin si getice de tip Filip III.
2.Etapa de dezvoltare si finala.
Tipul Adancata-Manastirea.
-Manastirea,jud.Calarasi-1939-tez.mon.getic descoperit in conditii ramase necunoscute. Au
fost recuperate doar 25 monede,toate emisiuni getice de AR de tip Filip II cu greut.8-9 gr. Ca
stil se situeaza intre monedele de tip Prundu-Jiblea si Adancata si dateaza din a doua jum.a
sec.II ien. Se mai pastreaza doar un singur exemplar in col.MNA. Tipul Manastirea-Adancata-
fiecare din descoperiri reprezinta,in ordine,gradul de stilizare si succesiune cronologica.
Ambele serii deriva direct din tipul Prundu-Jiblea si se intalnesc raspindite in jum.de V a
Munteniei si in E Olteniei,monedele din grupa Manastirea fiind raspindite in special in
Muntenia. Aceste emisiuni dateaza aprox. din perioada 150-120 ien si servesc apoi ca model
pentru tipul Varteju-Bucuresti.
-Adancata,com.Goiesti,jud.Dolj-1908-tez.mon.de 28 monede AR getice din a doua jum.a
sec.II ien,apartinind fazei tarzii a monetariei dacice de tip Filip II,premergatoare in timp si
stilistic emisiunilor de tip Varteju-Bucuresti. Tipul monetar face trecerea,ca evolutie
stilistica,de la emisiunile de tip Prundu-Jiblea la cele de tip Varteju-Bucuresti. Monedele de
acest fel se intind in partile de SE ale Olteniei si in V Munteniei si se dateaza in a doua jum.a
sec.II ien. Toate sunt emisiuni de AR cu titlu scazut si cu greut.7-10 gr,ceea ce le-a atras
denumirea de didrahme. Se atribuie ipotetic tribului geto-dac al KEIAGIZILOR,care ar fi
locuit in aceste parti ale Daciei.
-Brasov-imprejurimi-exista informatii,cu caracter general,ca s-ar fi gasit monede geto-dace
tip Adancata.
-Cojasca,jud.Dambovita-1936-tez.alactuit din cca.150 monede din care se mai pastreaza in
prezent 112,din care 23 monede tip Adancata- Manastirea.Monedele au fost achizitionate de
L.Chioveanu,pe proprietatea caruia s-au gasit.
-Comana,jud.Giurgiu-1915-tez.de cca.300 monede geto-dace din care se mai pastraza mulaje
ale monedelor tip Adancata-Manastirea ,la CNBAR.
-Frasinet,jud.Calarasi-1998-tez.de cca.300 monede geto-dace,din care doar 45 exemplare au
putut fi examinate. 42 sunt emisiuni Adancata-Manastirea.Monedele s-au impartit intre
descoperitori.
-Gheboieni,com.Tatarani,jud.Dambovita-1964-tez.compus din 65 mon.geto-dace,dintre care
4 sunt emisiuni tip Adancata-Manastirea,faza mai veche cu greut. 10,03-10,40 gr. si 61
monede tip Aninoasa-Dobresti. Tez.este important prin prezenta a doua tipuri monetare
diferite si prin aceea ca fixeaza punctul cel mai de est al ariei de raspandire a monedelor de tip
Aninoasa. Monedele se dateaza in primele trei decenii dupa mijl.sec.II ien.
-Leu,jud.Dolj-1967-tez.mon.geto-dac din care au fost recuperate 24 monede tip
Adancata,imit.tarzii dupa Filip II,emisiuni tipice partilor de SE ale Olteniei si celor de V ale
Munteniei,care fac trecerea de la Prundu-Jiblea la Varteju-Bucuresti. Ele dateaza din a doua
jum.a sec. II ien si se numara printre cele mai tipice monede getice. In col.Muz.Craiova.
-Magheresti,com.Sacelu,jud.Gorj- tez.mon.geto-dac descoperit in conditii ce nu mai pot fi
stabilite. Din tez.s-au mai pastrat intr-o colectie particulara din Craiova 27 mon.de faza
tarzie,din care 16 piese apartin tipului Adancata si au greut. de 5,70-8,45 gr. si 11 tipului
Radulesti-Hunedoara. Este pentru prima data cand aceste tipuri apar impreuna si cand cele de
tip Radulesti-Hunedoara se semnaleaza la sud de Carpati,ceea ce pune sub semnul intrebarii
descoperirea in asociere a celor doua tipuri de monede.
-Ocnita,Ocnele Mari,jud.Valcea-in cursul sapaturilor arheologice,una din piesele getice era de
tip Adancata
-Petresti,com.Corbeanca,jud.Ilfov-tez.mon.getic descoperit in conditii ramase necunoscute.
Toate cele 149 monede sunt datate din a doua jum.a sec.II ien si incep sec.I ien,specifice
regiunii dinter Dunare si Carpati,AR,greut. intre 6-9 gr. si sunt de tip Adancata si si tip
Varteju-Bucuresti. Tez.a intrat in col.G.Severeanu-Bucuresti.
-Popesti,jud.Valcea- 1903-tez.mon.getic format din 240 tetr.barbare,restituit de Moscova in
1956 ajunge la InstArh. Din datele ce s-au pastrat rezulta ca erau emisiuni tip Adancata-
Manastirea,amestecate cu alte emisiuni dacice de acelasi fel.
-Ruse-Sredne Kula,Bulgaria-tez.mon.descoperit in apropierea localitatii alcatuit din 64
monede getice tip Adancata-Manastirea,aflate la Muz.Ruse. Nu sunt date suplimentare.
-Ruse,Bulgaria-tez.mon.de cca. 40 monede getice din care 5 de tip Adancata-
Manastirea,aflate la Muz.Ruse.
-Sadova,jud.Dolj-1912-tez.mon.de 160 mon.AR barbare,in care s-ar fi aflat si tipul
Adancata-Manastirea.
-Urseiu,com.Visinesti,jud.Dambovita-1940-tez.compus din 427 monede AR geto-dace de trei
tipuri diferite,din care 353 sunt emisiuni Adancata Manastirea. Au fost identificate 13
variante. Cele mai multe monede (292) cantaresc intre 8-9 gr. Este tez.cu numarul cel mai
mare de astfel de emisiuni.Sunt la Muz.Targoviste.
Tipul Varteju-Bucuresti.
-Varteju,com.Magurele,jud.Ilfov-1953-tez.mon.getic ce cuprindea 299 monede,copii
tarzii,mult schematizate dupa tetr.Filip II. Capul uman de pe av.si calul de pe rev. sunt redate
din linii,ovale si globule. Sunt emisiuni de AR cu titlul scazut,cu greut. 6-8 gr.,media de 7,4
gr. si diam.22-23 mm. Este primul tezaur cu cu cel mai mare numar de monede de acest tip.
Se dateaza in primele doua-trei decenii ale sec.II si incep.sec.I ien. Tezaurul se afla in
col.MNIR. Monedele de acest fel se cunosc in multe tezaure si descoperiri izolate,in asezari
getice a, caror arie de circulatie cuprinde zona central;a a Munteniei,intre raurile Vedea-
Ialomita,Dunare si Carpati. Unele tez. au aparut si la sud de Dunare in zona Ruse si piese
izolate au ajuns pana spre centrul Moldovei si pe valea Jiului,in Oltenia. Se cunosc pe 50
asemenea descoperiri,mai bine de 20 fiind tezaure................................
-Brasov-imprejurimi-exista informatii,cu caracter general,ca s-ar fi gasit monede geto-dacice
tip Varteju-Bucuresti.
-Buzau-imprejurimi-1906-s-a decoperit un tez.in care se afla si o moneda tip Varteju sau
Inotesti.
-Carlomanesti,com.Vernesti,jud.Buzau-tez.mon.getic descoperit in sapaturile arheologice din
1972-1974. Cuprinde 124 monede tip Varteju-Bucuresti. Este unul din cele mai insemnate
tez.de acest tip si se afla in extremitatea estica a ariei emisiunilor de acest tip.Face parte din
col.Muz.Buzau.
-Cetateni,jud.Arges-in punctul Pleasa Popii,in sapaturi intreprinse in mai multe randuri,s-au
descoperit si 3 AR getice de tip Varteju-Bucuresti.
-Comana,jud.Giurgiu-1915-tez.de cca.300 monede geto-dace din care 21 de tip Varteju-
Bucuresti aflate in col.G.Severeanu.
-Crevedia,jud.Dambovita-1956-pe malul lacului Buftea-tez.de peste 200 monede getice tip
Varteju-Bucuresti: 200 recuperate de CNBAR si 7 de InstArh. Emisiunea face parte din
principala arie de raspandire a acestui tip monetar,monedele fac parte din perioada
tarzie,datandu-se in ultimile 3 decenii ale sec.II si incep.sec.I ien reprezentand faza penultima
a monedelor getice tip Filip II. Sunt mult stilizate si au greut. intre 6-8 gr.
-Curtea de Arges,jud.Arges-1934-tez.mon.de cca. 30 monede getice tip Varteju-Bucuresti.
Din tez.11 exemplare se pastreaza intr-o colectie particulara din CdA.
-Fratesti,jud.Giurgiu-1968-tez.mon.geto-dacic descoperit in vatra satului-200 exemplare tip
Varteju-Bucuresti,specifice centrului Campiei muntene.Tez. se afla la Muz.Giurgiu.
-Harsova,Razgrad,Bulgaria-Din aceasta localitate provine un tez.cu mon.getice tip Varteju-
Bucuresti. Nu se cunosc alte date.
-Negoesti,com.Soldanu,jud.Calarasi-1965-tez.mon.getic-42 exemplare de tip Varteju-
Bucuresti. Tez.se afla la Muz.Oltenita.
-Nicolov,Ruse,Bulgaria-1951-tez.mon.getice cu monede tip Varteju-Bucuresti. Nu se cunosc
date si nic soarta monedelor.
-Olteni,jud.Teleorman-1966-tez.cu 45 mon.tip Varteju-Bucuresti,din acestea 44 se afla la
InstArh.
-Petresti,com.Corbeanca,jud.Ilfov-tez.mon.getic descoperit in conditii ramase necunoscute.
Toate cele 149 monede sunt datate din a doua jum.a sec.II ien si incep sec.I ien,specifice
regiunii dinter Dunare si Carpati,AR,greut. intre 6-9 gr. si sunt de tip Adancata si si tip
Varteju-Bucuresti. Tez.a intrat in col.G.Severeanu-Bucuresti.
-Pirgovo,Ruse,Bulgaria-inainte de 1938- 87 monede getice,din care 76 sunt tip Varteju-
Bucuresti (20 dintre ele se pastreaza la Muz.Sofia,celelalte s-au pierdut).
-Piscul Crasani,com.Balciu,jud.Ialomita-in urma sapaturilor arheologice,printre alte
monede,s-a gasit si 1 moneda tip Varteju-Bucuresti.
-Poiana,com.Nicoresti,jud.Galati-(Piroporidava)-1950-tez.in care s-au gasit si monede tip
Varteju-Bucuresti.
-Popesti,oras.Mihailesti,jud.Giurgiu-s-au gasit piese izolate,printre care si 30 tip Varteju-
Bucuresti/Inotesti-Racoasa.
-Popesti-Leordeni,jud.Ilfov-1967-tez.din care s-au recuperat 16 mon.tip Varteju-Bucuresti.
Au greut.intre 6,92-8,09 gr. Au intrat in col.particulare
-Rafov,jud.Prahova-In col.numism.a Muz.Ploiesti se afla un lot de 53 mon.tip Varteju-
Bucuresti.Nu se cunosc imprejurarile descoperirii si nici daca au fost recuperate in intregime.
Greut.medie calculata este 6,9 gr. ,monedele cantarind intre 5,34-6,65 gr.
-Ruse,Bulgaria-Pe teritoriul orasului,in conditii neelucidate,s-a descoperit un tez.de 40
monede getice. Au putut fi identificate 10 AR tip Varteju-Bucuresti si 5 tip Adancata. Sunt la
Muz.Ruse.
-Sadova,jud.Dolj-1912-tez.mon.de 160 mon.AR barbare,in care s-ar fi aflat si tipul Varteju-
Bucuresti.
-Sarbatoarea,com.Bucovat,jud.Dolj-tez.descoperit pe valea Tejacului,cuprinde mon.getice tip
Varteju-Bucuresti,din care au putut fi cercetate doar 10 exemplare. Monedele au greut.intre
7,50-8,20 mgr,media fiind 7,74 gr. Tez. se inscrie printre putinele descoperiri de acest fel din
regiune de la V de Olt. Cele 10 piese sunt intr-o col.particulara din Craiova.
-Slivo Pole,Ruse,Bulgaria-din acest loc provin 10 mon.tip Varteju-Bucuresti,apartinand
probabil unui tez.
-Stoenesti,jud.Giurgiu-1963-tez.mon.alcatuit din 28 mon.getice tip Varteju-Bucuresti,din AR
cu titlul relativ scazut. Apartin uniunii getice din Campiile Dunarii. Tez.se afla la
Muz.Giurgiu.
-Zimnicea,jud.Teleorman-din asezare si necropola acesteia provin si mon.getice tip Varteju-
Bucuresti.
Tipul Aninoasa-Dobresti.
-Aninoasa,jud.Gorj-1934-tez.mon.alcatuit din cca.150 mon.geto-dacice de AR din care se mai
pastreaza 45 piese la MNIR si 3 la InstArh. Au greut.intre 12,30-15 gr. si diam 24-26 mm.
Dateaza din a doua jum. sec.II ien. Au fost cunoscute initial sub denumirea de mon.geto-dace
de tip Oltenia sau cu cioc de rata. Este tipul mon. De imit.Filip II,specific Olteniei,cu o
concentrare de descoperiri in bazinele Jiului si Oltului. Monedele au greut.apropiate de cele
ale tetr. si se caracterizeaza stilistic prin forma de cioc de rata a botului calului de pe rev. Aria
lor de raspandire cuprinde si descoperiri in sudul Dunarii si de la E de Olt. Unele legaturi
stilistice se constata cu emisiunile dacice din Transilvania. Sunt atribuite neamului geto- dac
al BURIDAVENSILOR cu centrul la Ocnita.
-Dobresti,jud.Dolj-1911-tez.mon.geto-dacic descoperit in malul unui parau.Monedele,in
numar de 284 piese de AR sunt emisiuni tarzii imitatii Filip II si se apropie ca stil de
monedele de la Aninoasa,dar mai stilizate si mai usoare,avand greut.intre 7,93-9,90 gr si
diam.25-27mm. Din tez.se mai pastreaza 231 mon.la Muz.Craiova. Tip mon.asociat cu
Aninoasa,mon.de la Dobresti reprezentand faza a doua a tipului,datorita gradului avansat de
stilizare. Unele piese au rev. aproape complet sters. Pe langa greut.lor mai scazuta au si forma
scifata. Monedele de tip Dobresti reprezinta limpede o continuare in timp si in evolutia stilului
a emisiunilor din seria anterioara Aninoasa. Deprecierea de la o faza la alta se constata si in
titlul AR ,mai scazut decat la cele din etapa precedenta. Greut.oscileaza intre 8-10 gr.,deci mai
scazute decat a celor din faza Aninoasa. Dateaza catre sf.sec.II ien si sunt raspandite in zona
actuala a Olteniei si la S de Dunare. Sunt atribuite ipotetic neamului getic al
BURIDAVENSILOR.
-Alba Iulia- Apulum-1887-in tez.s-au gasit si cateva mon.tip Aninoasa (si Radulesti-
Hunedoara).
-Beleanovo,Ruse,Bulgaria-1960-in tez.de 374 mon.getice erau si 3 AR de tip Aninoasa
Dobresti. Monedele sunt la Muz.Ruse.
-Brasov-imprejurimi-exista informatii,cu caracter general,ca s-ar fi gasit monede geto-dacice
tip Aninoasa-Dobresti.
-Gheboieni,com.Tatarani,jud.Dambovita-1964-tez.compus din 65 mon.geto-dace,dintre care
4 sunt emisiuni tip Adancata-Manastirea,faza mai veche cu greut. 10,03-10,40 gr. si 61
monede tip Aninoasa-Dobresti ,din prima faza,cu greut.cuprinse intre 11,34-13,92 gr.. Tez.este
important prin prezenta a doua tipuri monetare diferite si prin aceea ca fixeaza punctul cel mai
de est al ariei de raspandire a monedelor de tip Aninoasa. Monedele se dateaza in primele trei
decenii dupa mijl.sec.II ien.
-Pietrarii de Sus,jud.Valcea-1902-tez.getic in numar de 21 exempalre emisiuni tip Aninoasa.
Toate sunt tetr.cu greut.cuprinse intre 11-15 gr.Tez.se afla in col.InstArh.
-Ramnicu Valcea,jud.Valcea-in cuprinsul si imprejurimile orasului s-au descoperit monede
tip Aninoasa.
-Sadova,jud.Dolj-1912-tez.mon.de 160 mon.AR barbare,in care s-ar fi aflat si tipul
Aninoasa-Dobresti.
-Susita,com.Grozesti,jud.Mehedinti-1962-tez.mon.getic cu 129 mon.tip Aninoasa-
Dobresti,faza tarzie,emisiuni cu titlul AR scazut,usor scifate,cu greut.intre 7-10 gr. Tez.se afla
in col.Muz.Craiova.
Tipul Radulesti-Hunedoara.
-Radulesti,com.Dobra,jud.Hunedoara-1944-tez.mon.dacic,format din 245 mon.scifate cu
modul mare,subtiat si reprezentari mult stilizate.Mon.sunt din Ar mult depreciat (cca.20-30%)
,cu greut.cuprinse intre 9,5-11,5 gr. Fac parte din faza tarzie a monetariei geto-dacice,datand
din primele 3 decenii ale sec.I ien. Tez.aflat la Muz.Deva este cel mai mare depozit cu astfel
de emisiuni.Monedele sunt cunoscute sub numele Radulesti-Hunedoara si se inscriu intr-o arie
de circulatie ce cuptinde cursul mijlociu al Muresului,respectiv zona de podis si de dealuri
dintre Carpati si M-tii Apuseni. Aceste monede,probabil emisiuni ale uniunii de triburi a
RATACENSILOR,alcatuiesc una din cele mai reprezentative realizari ale monetariilor dacice
tarzii din Transilvania.
-Bozes,com.Geoagiu,jud.Hunedoara-1964-tez.mon.ce cuprinde 39 mon.dacice de tip
Radulesti-Hunedoara datand de la sf.sec.II si incep.sec.I ien. Sunt emisiuni de Ar cu titlul
scazut (23,5% si 56%) cu flan mare si scifat. Tez.se afla la Muz.Deva. Atat capul uman pe av.
cat si calul pe rev. sunt mult schematizate.
-Costesti-Deal,com.Orastioara de Sus,jud.Hunedoara-in cursul sapaturilor arheologice s-a
descoperit si o moneda tip Radulesti-Hunedoara.
-Cugir,jud.Alba-1868-parte din tez.descoperit era format din tipul Radulesti-Hunedoara,cu
capul lui Heracles pe av.si calaret pe rev. Au greut.cuprinse intre 10,51-13,09 gr. Parte din
tez.se afla la Muz.Budapesta.
-Magheresti,com.Sacelu,jud.Gorj-din tez.descoperit la o data necunoscuta,se mai pastreaza
27 mon.intr-o col.particulara din Craiova din care 11 sunt tipul Radulesti-
Hunedoara,scifate,cu greut.intre 7,92-10,45 gr. Este pentru prima data cand au fost gasite
impreuna cu tipul Adancata si semnalate la sud de Carpati,ceea ce pune la indoiala caracterul
autentic al informatiei.
-Salasu de Sus,jud.Hunedoara-1935-tez.format din cca.100 mon.dacice de AR,mult
depreciate,toate de tipul Radulesti Hunedoara,faza tarzie,datand din primele decenii ale sec.I
ien. Pe av.este redat capul lui Heracles,iar pe rev.un calaret spre dr.,totul mult stilizat. Au
forma scifata,cu modul mare si greut.cuprinsa intre 9-11,9 gr fiind specifice dacilor de pe
cursul mijlociu al Muresului. Din tez.se mai pastreaza 51 mon.la Muz.Deva si alte 2 la cel din
Cluj Napoca.
-Sibisel,com.Beriu,jud.Hunedoara-1801-tez.mon.ce cuprindea 395 mon. de tip Radulesti-
Hunedoara si Aiud, si cu bustul zeitei Artemis,datand de la sf.sec.II si primele decenii sec.I
ien. Toate sunt emisiuni scifate,cu titlul AR scazut si cu greutatea 10-13 gr. S-au mai pastrat
cateva exemplare in col.din strainatate (Viena-Budapesta). Este probabil ca unele exempalre
sa se afle printre mon.dacice din col.Muz.Sibiu. In randul acestora se aflau si cateva
subdiviziuni cu greut. de 2,50;2,72,3,35 gr.
Tip Petelea.
-Petelea,jud.Mures-1869-tez.mon.dacic cu cca.200 mon,sunt emisiuni de AR cu capul zeitei
Artemis (Bendis?) pe av.preluat dupa tetr.Macedoniei Prima,si calaretul pe rev.,reprezentarile
fiind mult schematizate.Au forma scifata,cu modul foarte mare si cu un procent de 30% AR
avand greut.intre 8-10 gr. Aceste mon.dateaza de la sf.sec.II incep sec.I ien si sunt specifice
reg.de SE a Transilvaniei. Din tez.se mai pastreaza 10 exemplare la Muz.Brukenthal-Sibiu,la
care se mai adauga cateva piese ajunse la Muz.Budapesta si Viena. Descoperiri similare s-au
mai facut doar la Sibisel si Turda Potaissa.
-Turda-Potaissa,jud.Cluj-in decursul timpului,in urma sapaturilor arheologice sau descoperiri
intamplatoare s-au gasit cateva sute de monede antice ,printre care si 8 AR dacice.
Tipul Aiud-Cugir.
-Aiud,jud.Alba-1935-tez.mon.din care s-au mai pastrat 4 exemplare in Muz.Cluj. Sunt
emisiuni de AR ,dacice,imit.tarzii de tip Filip Ii mult stilizate,din seria monedelor scifate cu
flanul de dimensiuni mari. Tip ce se caracterizeaza prin forma lor scifata,pastila mare si
subtire cu greut.cuprinse intre 10-13 gr,avand pe av.un cap uman (probabil Heracles) iar pe
rev. calaret spre dr. totul mult stilizat. In functie de gradul de schematizare se cunosc doua
serii batute din Ar cu titlul scazut sub 50%. Se cunosc putine monede de tipul acesta,fiind
raspandite pe Muresul mijlociu,intre M-tii Apuseni si Carpatii sudici. Datarea lor este sf.sec.II
si incep.sec.I ien.
-Cugir,jud.Alba- 1868-tez.ce cuprindea cca.200 mon de AR cu titlul scazut,cu flanul mare si
de forma scifata. Parte din piese apartin tipului Aiud Cugir cu capul lui Heracles pe av.si
calaret spre dr.pe rev. de asemenea schematizat.
Tipul Inotesti-Racoasa.
-Inotesti,vom.Colceag,jud.Prahova-1914-tez.mon.dacic ,initial cuprindea 64 mon.AR faza
tarzie datand de la incep.sec.I ien. Din acestea s-au mai pastrat doar 33 piese in col.G
Severeanu,cu greut.de 5-7 gr. Localitatea a devenit eponima pentru acest tip mon.getic
caracteristic partilor centrale si de NE a Munteniei.
-Racoasa,jud.Vrancea-1961-tez.mon.getic ce initial cuprindea 170 mon.din care 105 au ajuns
la Muz.Galati,iar alte 10 exemplare la Muz.Bacau. Este cel mai mare tezaur cu mon.tip
Inotesti-Racoasa,raspandite in E Munteniei si SV Moldovei. Aceste emisiuni continua
stilistic,in parte si cronologic,pe cele de tip Varteju. Sunt de AR cu titlul mult scazut,cu greut.
intre 4,72-6,64 gr. si cu reprezentari mult schematizate,caracterizandu-se prin prezenta unei
rozete pe av. si a unor sigle si pasari pe rev. Pe baza acestui tip monetar a fost identificate una
din cele patru mari uniuni geto-dace din perioada premergatoare lui Buresbista,probabil
neamul SIENSILOR mentionati de Ptolemeu.
-Buzau-imprejurimi-1906-odata cu tez.de 77 de.rom.rep.s-a gasit si o monede getica,probabil
Inotesti.
-Pipera-Bucuresti-1936- in imprejurari ce nu mai pot fi reconstituite s-a gasit un tez. cu
monede getice tip Inotesti-Racoasa (+tetr.din Thasos). Din.tez.10 piese au ajuns la InstArh ,iar
alte cateva la Muz.Bucuresti.
-Piscul Crasani,com.Balciu,jud.Ialomita-in cursul sapaturilor arheologice s-au gasit si 2
mon.AR tip Inotesti-Racoasa.
-Poiana,com.Nicoresti,jud.Galati-1950-izolat s-au gasit si monede tip Inotesti-Racoasa.
-Popesti,orasul Mihailesti,jud.Giurgiu- printre cele 30 monede getice descoperite,cateva erau
tip Inotesti-Racoasa.
-Sprancenata,jud.Olt-1977-in timpul sapaturilor arheologice din asezarea getica de pe Galme
s-a gasit si o moneda tip Inotesti-Racoasa.
Tipul Toc-Cherelus.
-Toc,com.Savarsin,jud.Arad-1840-tez.mon.dacic descoperit in conditii ce nu se mai pot
reconstitui,mon.al caror numar nu se mai cunoaste. Sunt emisiuni dacice din AR depreciat,de
forma scifata,cu rondelul mare,avand greut de 9-10 gr. Pe av.au un cap uman mult
stilizat,combinatie a efigiilor Heracles-Artemis,iar pe rev.un cal spre stg. In locul calaretului o
rozeta.Apartin fazei tarzii a monetariei dacice,datand din primele decenii ale sec.I ien si se
incadreaza in tipul Toc-Cherelus. Acestea sunt atribuita dacilor din partea de N a Banatului si
S Crisanei,probabil neamul dac al PREDAVENSILOR. Din tez.se mai pastreaza doar 6
exemplare la CabNum Viena.
-Cherelus,com.Sicula,jud.Arad- Trei tez.mon.geto-dacice cu emisiuni mult stilizate din AR cu
titlul scazut,emise la sf.sec.II si incep.sec.I ien. Primul tez.descoperit in 1900 cuprinde 76
monede,al doilea gasit in 1901 este alcatuit din 28 exemplare,iar al treilea,scos la iveala in
1910 este alcatuit din 16 monede. Toate tez.se afla la Muz.Budapesta. Monedele apartin fazei
finale a monetarie geto-dace,au modulul mare si forma scifata,fiin cu titlul AR mai
scazut,cca.30%. Pe av.apare mult schematizat un cap uman,probabil o combinatie Heracles-
Artemis,iar pe rev.un calaret spre stg.mult stilizat.
-Almas,jud.Arad- 1964-tez.mon.format din cca.200 mon.imit.Filip II tip Cherelus din care s-
au recuperat doar 16 piese aflate la Muz.Oradea. Au greut.intre 5,10-8,20gr.
-Fenis,com.Gurahont,jud.Arad-1966-tez.mon.geto-dacic alcatuit din 127 mon.tip Toc-
Cherelus. Mon.sunt scifate si au greut intre 5,76-9,59. Se afla la Muz.Oradea. Doua piese au
ajuns la InstArh