Apariia i evoluia banilor i bancnotelor n Romnia

Predeanu Mihai Semenescu Petre Grigorici Ramona

Profesor Indrumator: Bogdan Boldea

Timisoara, 2013

Dincolo de rolul lor bine definit n economie, banii pot reflecta cu acuratee aspecte importante din istoria unei ri, furniznd informaii deosebit de preioase despre evenimente i personaliti care au marcat-o n mod fundamental.

Originea si apariia banilor

Putem definii banul ca fiind un bun, cu rol de instrument de schimb i etalon de msurare sau pentru alte bunuri. Banii au o istorie ndelungat, suferind numeroase modificri de-a lungul istoriei. Inaintea banilor a existat schimbul (sau trocul). Acesta se facea in mod direct, fara niciun alt element la mijloc. Acest schimb mai purta si denumirea de Barter, specific economiilor de piata primitive. Acest barter era, insa, destul de costisitor deoarece se pierdea foarte mult timp pana la reusirea unui schimb multumitor, deoarece presupunea o dubla coincidenta a nevoilor sau dorintelor. Tocmai din aceste considerente, au aparut primele forme de bani, diverse obiecte cu rol de intermediere, de instrument de schimb: dinti de delfin, vite, porci, lana, sare, tutun, argila, ceramica, fildes, carapace de broasca testoasa, blanuri, dar si unelte sau armament. Problema era ca aceste obiecte nu puteau fi divizate fara sa-si piarda din valoare. Astfel, urmatorul pas au fost metalele pretioase. Acestea erau omogene, usor de transportat, inalterabile, omogene, usor de prelucrat si, poate cel mai important aspect, puteau fi divizate fara sa-si piarda valoarea. O problema aici era ca aceste metale pretioase aveau forme si marimi diferite, necesitand o cantarire si masurare la fiecare schimb. Aceste probleme au fost ulterior inlaturate prin emiterea sau baterea de moneda. Mai exact, folosirea unor bucati tipizate de metale pretioase. Toate aceste bucati aveau aceeasi greutate, puritate si erau marcate cu aceleasi semne distinctive. Dupa Herodot, primele monede au fost batute in secolele VII-VI i.e.n. De atunci si pana in secolul XVII e.n., banii sau regasit sub acelasi principiu: sub forma de monede (din metale pretioase). Acestea difera, insa, de la o regiune la alta si de la un reper temporal la altul. Baterea de moneda era un drept exclusiv al conducerii statului. Primele monede de pe teritoriul Romniei Primele monede batute pe teritoriul actual al Romniei sunt emise in vechile orase grecesti pontice (Histria, Callatis i Tomis). Surse istorice ne spun ca aceste monede au fost batute dupa aproximativ doua secole de la aparitia primelor monede in Asia Mica. Cele mai vechi monede au fost batute prima oara in secolul al V-lea i.e.n. in Histria (Istria de azi). Acestea erau din argint si cuprindeau pe avers un vultur pe un delfin (reprezentand simbolul orasului), iar pe revers, doua capete alaturate.

Al doilea oras pontic ce bate moneda este Callatis (Mangalia de azi). Acestea se numeau drahme si erau din argint, fiind folosite si in orase precum Heraclea Pontic, Bysantion si Sinope. Al treilea oras pontic, Tomis (Constanta de azi) bate moneda din a doua jumatate a secoului III i.e.n. Tomisul bate numai moneda de bronz (mai putin staterii de tip Alexandru cel Mare si Lysimach). Acest lucru se datoreaza dificultatii de procurare a metalului pretios care au facut ca monedele sa aiba, la inceput un continut tot mai scazut de argint (5 5,5 g), dupa care incep sa fie emise numai monede de bronz. Aceste monede il au pe Apollo pe avers si trepiedul impreuna cu legenda TOMI pe revers. Cetatile pontice au primit influente din partea grecilor, dezvoltandu-se astfel un centru de comert. Monede macedonene In Secolul IV i.e.n. incep sa se dezvolte relatiile comerciale intre daci si macedoni astfel sunt introduse in circulatie monedele lui Filip al II-lea si Alexandru cel Mare (stateri din aur, tetradrahme de argint Filip si moneda de bronz). La inceput, monedele macedonene erau tezaurizate, dar pe masura intensificarii schimbului intre sefi de trib si negustorii macedoneni acestea au inceput sa circule in interiorul Daciei. Aceste monede au ajuns pana in Transilvania si Moldova ca urmare a schimbului intre triburi. Monedele patrundeau in general in triburile de la granita si abia apoi se extindeau spre interiorul tarii prin comertul intre triburi. Tetradrahmele lui Filip al II-lea se pare ca au fost emisiuni postume. Acestea au mai patrus pe teritoriul nostru si prin cele doua campanii macedonene (339, 335 i.e.n.) si cele conduse de Lysimach impotriva lui Dromichaetes. Tetradrahma tip Filip al II-lea contine pe avers afigia lui Zeus cu o cununa de lauri si 2 tipuri de revers: Primul il infatiseaza pe rege calarind cu mana dreapta intinsa, precum si diverse sigle ale atelierului unde au fost emise Al doilea reda calaretul olimpic ce poarta in mana o ramura de palmier.

Tetradrahma lui Alexandru cel Mare infatiseaza pe avers capul lui Herakles, iar pe revers pe Zeus stand pe tron tinand intr-o mana o acvila si in cealalta un sceptru, alaturi de diverse sigle si monograme. Monedele geto-dacilor Sub conducerea lui Burebista, Dacia cunoaste o perioada de inflorire a culturii medievale geto-dace, monedele autohtone dispar, iar nevoile circulatiei sunt acoperite exclusiv de denarii romani, mai intai de cei republicani si apoi cei imperiali.

Bogatiile materiale ale Daciei, indeosebi zacamintele de aur si de argint, au atras atentia romanilor asupra ei si au grabit cucerirea tarii. Includerea regatului lui Decebal in Imperiul Roman este inceputul unei noi perioade istorice pe teritoriul tarii noastre.

Se identifica acum o organizare a emisiunii monetare: Imparatul avea dreptul de a bate moneda de aur Senatul monede de bronz

Un sistem monetar bine inchegat, care capata putere de lege pe teritoriul tarii noastre. In aceasta perioada se dezvolta mai precis rolul de bani universali. Exista 3 tipuri de monede: Aur pt tranzactii de mare valoare Argint Bronz

Principalul canal de punere in circulatie a monedei este plata soldei legionarilor romani, tinand seama ca aproape toate asezarile urbane s-au format in jurul garnizoanelor militare. Caracteristic circulatiei monetare din aceasta perioada este completarea emisiunilor centrale cu emisiuni locale, aproape exclusiv de bronz sub controlul guvernatorilor provinciei. Sec III e.n. Imperiul Roman cunoaste o cadere dpdv economic, inflatia creste foarte mult, iar imparatul da dreptul provinciilor de a emite moneda proprie. 271 e.n. Retragerea Aureliana se pastreaza denarul, insa apar si alte monede. Multe dintre ele imita tetradrahma tip Filip al II-lea. In perioada feudalismului timpuriu (cnezate si voievodate) monedele care circulau pe teritoriul tarii erau de origine bizantina, fiind batute din aur si argint. Sec XI patrund in Transilvania si monede unguresti dinari. Invazia tatara din 1204 a avut un impact major asupra statelor romane dpdv al economiei si productiei locale, implicit asupra circulatiei banesti. 1250 cenad (Transilvania) Monetarie si oficiu de emisiune si preschimbare a monedei.

Evul Mediu - Odata cu formarea statelor feudale se emite si moneda proprie: In tara romneasc Se pare ca cele mai vechi monede romanesti de pe teritoriul Tarii Romanesti dateaza de pe timpul domniei lui Vladislav I Vlaicu (sau Vlaicu Voda, cum mai este cunoscut) 1364 1377. Sistemul sau monetar a fost introdus in anul 1365 si cuprindea:

Ducati 1,05 grame Dinari 0,7 grame (sau 2/3 ducat) Bani 0,35 grame (sau dinar sau 1/3 ducat)

Aceste monede prezinta, de regula, pe avers un scut alaturi de diferite insemne si simboluri, iar pe revers o acvila cu o cruce in cioc. Cei care l-au urmat la tron pe Mircea cel Batran (1386 1394, 1397 1418) au continuat sa bata monede, dar, productia monetara scade datorita Imperiului Otoman, ajungand la un moment dat sa inceteze complet. Alte monede batute au fost pe timpul lui Mihnea al III-lea (1658-1659) a batut silingi cu propria efigie si pe timpul lui Constantin Brancoveanu a realizat o serie de monede din aur si argint pentru a celebra 25 de ani de domnie. In secolul al XIV-lea s-au mai gasit pe teritoriul Tarii Romanesti si arginti sarbesti si bulgaresti. In Moldova Petru I Musat (1375 1391) este primul care intemeiaza un sistem monetar propriu al Moldovei, lucru datorat consolidarii independentei Moldovei. Monedele erau din argint si se numeau groi i jumti de gros. Contineau pe avers stema Moldovei (capul de bour cu o stea intre coarne), iar pe revers un scut despicat asemeni celui amintit anterior din Tara Romaneasca. Alexandru cel Bun (1400-1432) a batut ulterior dublu-grosul. Despot Voda (1561-1563) a incercat sa introduca in Moldova un sistem occidenta si a batut taleri de arginti (in 1562 si 1563) si ducati de aur (1563) carora li se mai adauga: dinari de argint si mangri de bronz. La doar cativa ani distanta, si Ioan Voda cel Cumplit (1572-1574) a emis monede de bronz, iar in 1662, Eustratie Dabija a construit o bnrie la Suceava si a batut silingi de bronz. Un lucru interesant este ca acesta a si falsificat, la scara larga, diverse monede europene. Si Stefan cel Mare a batut monede de argint. In Transilvania Transilvania era o zona foarte bogata din puncte de vedere a resurselor, iar din acest considerent, Carol Robert De Anjou (1307 1342) a infiintat mai multe monetarii la Cluj, Sibiu si Lipova. Alte doua monetarii au mai fost infiintate ulterior in timpul lui Ludovic cel Mare (1342 1382) la Baia Mare si Brasov. Aici au fost batuti florini de aur, grosi, dinari de argint, dar si alte monede precum: ducati de aur (3,5 grame), taleri de argint si dubli taleri. Au mai fost batute si multii de ducati cu forme ciudate fiind batute mai mult pentru tazaurizare.

Au mai fost infiintate monetarii la Alba Iulia, Fagaras si Aiud, iar dupa ce Transilvania a intrat sub stapanire habsburgica (1966), au ramas functionale doar cele de la Baia Mare si Alba Iulia. In aceasta perioada au circulat pe teritoriul Transilvaniei foarte multe monede de origine Maghiara. Termenul de bani vine de la Dinarul banal, emis de catre slavi.

Pe langa monedele emise au circulat si monede straine: monede de aur, ducatii si florinii unguresti, ducatii venetieni, iar dupa sec. al XVI-lea moneda dominanta era talerul olandez, dar mai circulau si ducati venetieni si alte monede. Talerii olandezi au circulat pana spre sfarsitul secolului al XVIII-lea. Tot atunci leii devin moneda de cont. Adica preturile erau exprimate in lei si in parale (subunitatile leului 1 leu = 40 de parale), dar plata se facea in alte monede (in special austriece si turcesti). Alte monede ce au circulat pe teritoriul Romaniei: Asprul moneda turceasca - (in Moldova si Tara Romaneasca) Ducatii venetieni de aur se numesc echini din 1540 Taler austriac alaturi de cel olandez, datorita bataliilor dintre Imperiul Otoman si cel Habsburgic. Tributul catre turci era platit in ducati si taleri Intre cele 3 tari romanesti existau stranse legaturi comerciale, in limita impusa de dominatia otomana, generand un curent continuu de monede in dublu sens: Transilvania tarile transcarpatice. Dupa instaurarea dominatiei habsburgice in Transilvania se introduce un sistem unitar prin care se scot treptat din circulatie banii polonezi si ai Tarii Romanesti. Pana sa existe o moneda nationala, se puteau gasi aproximativ 80 de specii de monede straine.

Sec. XVII-XVIII La mijlocul secolului al XVII-lea Tara Romaneasca si Moldova nu mai bateau moneda, ajungand pe piata o multidudine de monede straine, unde s-a impus talerul olandez (sau Lowentaller) din argint. Talerii olandezi au fost inlocuiti de talerii Mariei Tereza si de cei spanioni (colonatii) spre sfarsitul secolului al XVIII-lea. Prima batere comuna de moneda pentru Tara Romaneasca si Moldova a avut loc in timpul razboiului ruso-turc (1768-1774) la Sadagura (langa Cernauti). Acele monede aveau pe avers stemele celor 2 tari inscriptionate sub coroana Imperiului Rus, iar pe revers cifrul imparatesei Ecaterina a IIa.

Mai sunt de amintit: Zarafii un fel de bancherii ai inceputului sec. XIX, negustori care stabileau echivalenta dintre mai multe monede straine, lipsind una oficiala. Uniunea Monetara Latina s-a constituit in 1865 si cuprindea Franta, Belgia, Italia si Elvetia. Monedele de referinta din fiecare tara a Uniunii aveau aceeasi greutate in aur fin. Aveau o valoarea de 4,5 g argint sau 0,29 g aur cu un raport de 1:15.5 intre argint si aur. Aceste monede (la fel si subdiviziunile lor) aveau aceeasi putere de circulatie intre tarile din Uniune, dar isi pastrau simbolurile nationale. In 1868 a aderat Grecia, iar numeroase alte state precum Romania, Spania, Serbia si Vatican au adoptat principiile Uniunii, dar nu faceau parte in mod formal din Uniune. Aceasta a fost dizolvata in 1926.

Legea monetara din Romania si primele monede romneti In baza legii monetare din 1867 care a intrat in vigoare la 1 ianuarie 1868, se adopta sistemul monetar zecimal metric, similar celui din tarile Uniunii monetare latine, cat si sistemul bimetalist bazat pe aur si argint in raportul de 1:14,38. Moneda etalon era leul cu 100 de subdiviziuni (bani) si reprezenta 5 grame de argint cu titlul de 835 sau 0,3226 grame aur cu titlul de 900 . Ea nlocuia vechea unitate monetar leul, cu 40 de subdiviziuni parale, existent numai ca moned de calcul. Un leu nou echivala cu 2,7 lei vechi sau 1 leu vechi era egal cu 0,37 lei noi. n prima perioad s-a emis numai moned metalic. Din cauza diferenelor de valoare create pe piaa monetar internaional ntre aur i argint, ultimul cunoscnd o scdere, apar dificulti mari n circulaia monetar naional; ca urmare se renun la sistemul bimetalist i se trece la cel monometalist, bazat pe aur, consacrat prin legea din martie 1890. Un kilogram de aur cu titlul de 900, reprezenta 3 100 lei, ceea ce revenea pentru un leu 0,3226 g aur. Pn la primul rzboi mondial, din timpul cruia ncepe inflaia, moneda i menine constant valoarea i raportul cu celelalte valute importante strine. Primele monede romanesti erau batute din aur (5 lei, 10 lei si 20 lei), argint (50 bani, 1 leu, 2 lei) si bronz (1 ban, 2 bani, 5 bani, 10 bani). Inainte de 1877, suzeranitatea Romaniei fata de Poarta a ingreunat baterea monedelor din aur si argint deoarece acestia voiau ca monede nationale sa poarte si un insemn al Imperiului Otoman. Datorita acestui impediment, dar si din lipsa de mijloace financiare, primele monede batute erau doar cele de bronz. Iar pana la inaugurarea Monetariei Statului in anul 1870 (si modernizata in 1879), monedele nationale erau batute in afara, in special la Birmingham sau Bruxelles. n 1868, s-a emis prima moned romneasc de aur cu nominalul de 20 lei, ntr-un tiraj de doar 200 de exemplare, aceasta fiind considerat drept prob. ncepnd cu 1870 s-au emis i monede de argint cu nominalele de 50 de bani, 1 leu i 2 lei. ncepnd cu 1880 s-au emis i monede de argint de 5 lei. Monede din aur pentru circulaie s-au btut n 1883 i 1890.

Primele insemne monetare de hartie Primele nsemne monetare de hrtie sunt biletele ipotecare, emise conform legii din 12 iunie 1877, cu valorile nominale de 5 lei, 10 lei, 20 lei, 50 lei, 100 lei i 500 lei, de ctre Ministerul de Finane, pentru a obine fondurile necesare susinerii financiare a Rzboiului de Independen. La 1 aprilie 1880, este nfiinat Banca Naional a Romniei, fiind singura abilitat s emit moned de metal i hrtie. Prima bancnot emis de Banca Naional este datat 19 ian. 1881 i are valoarea nominal de 20 lei, fiind tiprit n atelierele BNR din Bucureti, folosind cliee i hrtie cu filigran elaborate la Banca Franei. n cursul aceluiai an, au fost fabricate, n aceleai condiii, nominalurile de 100 i 1 000 lei. Desenul bancnotelor a fost realizat de Georges Duval, iar gravura clieelor din cupru de Pierre Dujardin, aceiai artiti care au lucrat i pentru biletele ipotecare. Bancnotele BNR avnd caracteristici identice cu cele ale emisiunii din anul 1881 au fost emise pn n anul 1895 (bancnota de 20 lei), 1906 (bancnota de 1 000 lei), respectiv 1907 (bancnota de 100 lei). Moneda Romneasca in perioada antebelica si in timpul neutralitatii Romaniei n 1906, s-au btut o serie de monede de aur, cu valorile nominale de 12,5 lei, 20 lei, 25 lei, 50 lei i 100 lei, aniversnd cei 40 de ani de domnie a regelui Carol I. Desi timp de 2 ani dupa inceperea Primului Razboi Mondial, Romania a fost neutra, aceasta a fost totusi afectata de razboi deoarece era nevoita sa faca niste cheltuieli importante in vederea pregatirii pentru razboi, deoarece era clar ca la un moment dat va trebui sa intre in razboi. Aceste cheltuiueli au fost acoperite prin imprumuturi internet si externe. Un lucru important de amintit: convertibilitatea in aur a leului a fost limita la anumite monede, mai putin la cele foarte cautate (napoleonul si lira sterlina de aur). Pe langa asta, BNR-ul a centralizat rezervele de aur detinute, astfel ca stocul bancii in 1916 avea un procent de 218% fata de 1914. Desi aveau acoperire in aur, datorita convertibiltiatii limite, a inceput sa se observe procesul inflationist. Moneda Romaneasca inntre anii 1916 - 1939 Dup intrarea Romniei n primul rzboi mondial, sistemul monetar naional, cu stabilitate puternic pn atunci, se deterioreaz sub loviturile inflaiei, devine instabil si rezulta o fluctuatie puternica a preturilor pe piata. ntre anii 19161924 moneda naional, n urma rzboiului i unificrii monetare necesitat de Unirea de la 1918, sufer mari transformri, n principal prin sporirea substanial a masei sale n circulaie i a reducerii valorii pe unitate. Att cheltuielile de rzboi ct i preschimbarea monedelor din teritoriile unite cu Romnia (precum coroane austro-ungare sau ruble rusesti, dar si a banilor de ocupatie emisi de armata germana) s-au efectuat fr o mrire corespunztoare a acoperirii n aur a leului. Din iulie 1917 institutul de emisiune a suspendat convertibilitatea bancnotelor care dureaz pn la 1929. Dup calculul Bncii Naionale coeficientul de depreciere al leului n perioada 19181928 fa de 1913 a reprezentat: POZA2.

Inflaia continu ntr-un ritm moderat n perioada interbelic i n cea a celui de-Al Doilea Rzboi Mondial i va produce, pn n august 1947, cea mai mare prbuire pe care a suferito pn atunci leul. Legea monetar din anul 1929 menine monometalismul, fixeaz leului o valoare aur de 32,258 ori mai redus dect n 1867, greutatea n aur a etalonului fiind de numai 0,010 gr. fa de 0,3226 gr. n 1890. Un alt motiv pentru deprecierea accelerata a leului a reprezentat-o si scaderea dezastruoasa a productie in urma distrugerilor provocate de Primul Razboi Mondial. Astfel, n anul 1919, Bursa din Paris ajunsese s coteze leul la o medie de 37,26 FF = 100 lei, n timp ce, cu 5 ani n urm, cursul mediu era 100 FF = 98,21 lei. Scderea cursului leului s-a reflectat i n viaa cotidian: ctre sfritul anului 1922, preurile crescuser, n medie, de aproximativ 22 ori fa de nivelul celor din anul 1916. Dupa terminarea razboiului si revenitrea centralei BNR la Bucuresti, o problema destul de mare a reprezentat imprimarea bancnotelor. Era o foarte mare nevoie de insemne monetare astfel ca BNR a negociat cu Banca Frantei atat tiparirea, cat si fabricarea hartiei necesare imprimarii biletelor de 20 si 100 lei. De ce era nevoie ca BNR sa imprime in Franta aproape in totalitate emisiunile sale? In primul rand era o nevoie foarte mare sa puna in permanenta la dispozitia pietei o cantitate foarte mare de bilete. In al doilea rand dotarea tehnica din acel moment a Serviciului Fabricarii si Contabilitatii Biletelor nu mai corespundea realitatilor timpului, imprimeria BNR nemaifacand fata necesitatilor tiparirii inca dinainte de Primul Razboi Mondial. Mai trebuie sa punem la socoteala si dezorganizarea suferita de BNR, aceasta aflandu-se nu de mult sub sechestrul german. Informatiile din aceasta perioada sunt foarte putine, dar este cert ca acestia au luat o parte din masinile tipografice.

Unificarea monetar (1920-1921) Unificarea monetar a fost realizat n cursul anului 1920, n baza unor mprumuturi pe care statul romn le-a contractat de la BNR pentru acoperirea bancnotelor strine retrase din circulaie. Preschimbarea coroanelorse facea la cursul 1 coroan = 0,50 lei. Pentru ruble, a nceput la 28 sept., ns au fost stabilite cursuri diferite, n funcie de suma prezentat la schimb (pentru primele 5 000 ruble, 1 leu = 1,35 ruble Romanov = 1 rubl Lwow; peste 60 000 ruble, 1 leu = 1,10 ruble Romanov = 0,30 ruble Lwow ). Preschimbarea valutelor strine nu a fost lipsit de speculaii financiare, mai ales n ceea ce privete coroana austro-ungar, a crei cotaie la burs era de doar 0,20 lei, fa de cursul oficial de 0,50 lei. Al doilea Razboi Mondial Dupa abdicarea regelui Carol al II-lea si proclamarea Statului National Legionar, nu au fost emise bancnote care sa poarte insemne specifice noilor realitati ci s-ap preferat sa se aplice un supratipar peste efigia regelui ce continea data de 6 septembrie 1940 intr-un medalion oval.

Al doilea rzboi mondial a adus cu sine o scumpire gradual a vieii, pe msur ce Romnia a utilizat din ce n ce mai multe resurse n campania antisovietic. Cauzele acestui fenomen sunt multiple: lipsa materiilor prime datorit greutilor de import, reducerea forei de munc n agricultur i industrie datorit concentrrilor pe frontul antisovietic, dificultile de exploatare a cilor de comunicaii din interiorul rii care au fost cauzate de prioritatea transporturilor militare i de bombardamentele Aliailor. ntre anii 1939 i 1946 august emisiunea monetar a sporit de la cca 54 mil.iarde lei la 48 877 mil.iarde lei. n perioada rzboiului, i mai ales n cea postbelic, o puternic inflaie depreciaz leul reducndu-i puterea de cumprare pn la 1 / 40 fa de valoarea antebelic. Intrarea Armatei Roii pe teritoriul rii, n 1944, aduce cu sine i impunerea ctre populaie a acceptrii leului de ocupaie rusesc. Obligarea Romniei la plata a uriae despgubiri de rzboi duce inflaia la rate astronomice n 1946 i, mai ales, n 1947. n 1946 este emis moneda de 100.000 lei, iar la 25 iunie 1947 este emis bancnota de 5.000.000 lei, acestea fiind nsemnele monetare cu cel mai mare nominal din istoria Romniei Problema falsificarii bancnotelor nationale Dupa cum se stie, primele bancnote ale BNR au fost emise in anul 1881. Increderea publicului a fost castiga repede astfel ca emisiunea de bilete a crescut treptat de-a lungul anilor. Pe masura ce volumul de bancnote care circulau pe piata s-a marit, s-au inmultit si incercarile de contrafacere a acestora, astfel incat conducerea institutiei s-a vazut nevoita sa ia masuri. Cel mai expus falsificarii era biletul cu valoarea nominala de 20 lei. Asta se intampla si in alte state europene. Falsificari s-au realizat la Severin prin zoncografie si in comuna Leu, Dolj prin gravura. Pentru a elimina s-au tiparit cu 2 culori atat pe fata cat si pe verso. Aceasta tiparire polichroma inlatura mai intai putinta de a se reproduce desenul biletelor prin fotografie si aici direct prin litografie sau zincografie. Se imprimau pe hartie de ramie. Era mai solida si mai supla decat hartia de bumbac. Pe hartia de ramie se puteau tiparii detalii de foarte mare finete si era mai greu de falsificat datorita grosimii reduse. Era mai scumpa, dar se amortiza datorita duratei de viata mai mari. 1896 prima bancnota imprimata bicolor de catre BNR. Desenele de pe bancnota de 20 lei au fost realizate de Banca Frantei dupa proiectele si indicatiile trimise de BNR. O problema cu care BNR se confrunta inca de la prima tiparire de bancnota este tentativa de falsificare sau contrafacere. Acestea s-au intensificat la inceputul secolului al 20lea. Majoritatea cazurilor de falsificare au avut loc in afara granitelor tarii. Prima inregistrare de falsificare a unui bilet al BNR s-a consmenat in anul 1883 cand un roman si 2 bulgari au falsificat la Varna bancnote de 20 lei in valoare totala de 21720 lei. Un alt caz la Leu, jud Dolj: 360 de bielte de 20 lei. Pedeapsa a fost munca silnica pe viata pentru unul si 15 ani munca silnica pentru celalalt. BNR a fost mereu preocupata sa intareasca securitatea propriilor bilete, dovada ca dupa Primul Razboi mondial rata de contrafacere a scazut considerabil. Astazi intalnim numeroase elemente de siguranta pe bancnotele emise de BNR: Fereastra Transparenta, Filigran, Fir de Siguranta, Element de suprapunere, Banda iridescenta, Microtext, Imprimare vizibila in lumina ultravioleta (pentru toate bancnotele). De

la 10 lei in sus (inclusiv): Imprimare aurie (pentru moenda emisa in 2005 si 2008) Imprimare in relief, imagine latent (pentru cea emisa in 2005). De la 50 lei in sus: Microperforatii, Cerneala care isi schimba culoarea. Monede si medalii numismatice (sau monede comemorative) Dup anul 1990, Banca Naional a reluat tradiia, ntrerupt n perioada comunist, a emiterii de monede i medalii destinate colecionarilor. Astfel, ncepnd cu anul 1995, au fost realizate monede i medalii din argint, iar din anul 1998 au fost emise piese jubiliare din aur. Aceste emisiuni evoc personaliti culturale, momente ale istoriei civilizaiei romneti i universale, monumente de arhitectur, rezervaii naturale etc. Piesele astfel realizate sunt pstrate n capsule de protecie transparente. Prezentarea lor se face n casete din material plastic sau din lemn i sunt nsoite de un certificat de autentificare a datelor tehnice i a coninutului de material preios. O femeie de o bancnota romaneasca Peste 8 mii de romni au semnat deja o petiie n acest sens, pe care voluntarii vor s o nmneze guvernatorului Bncii Naionale. Astfel, ei vor s l conving pe Mugur Isrescu s imprime chipul unei femei pe bancnotele care poart semntura sa. ALTFEM propune o list cu 12 personaliti feminine care au marcat istoria i cultura din Romnia: Regina Maria, Ana Aslan (medic), tefania Mrcineanu (fizician), Sofia Ionescu (prima femeie neurochirurg din lume), Ana Iptescu (rol important n Revoluia de la 1848), Haricleea Hartulari-Darclee (sopran), Alexandrina Cantacuzino (lider a micrii feministe romneti), Aurora Gruescu (prima femeie inginer silvicultor din lume), Elisa Leonida Zamfirescu (prima femeie inginer din Europa), Cecilia Cuescu-Storck (prima femeie profesor universitar n nvmntul de art din Europa), Sarmiza Bilcescu Alimniteanu (prima femeie doctor n drept din lume), Ecaterina Teodoroiu (eroin n Primul Rzboi Mondial).