Sunteți pe pagina 1din 15

Referat la disciplina Economie si globalizare

Dolarul american versus euro Lupta pentru dominatie sau competitivitate?

Dolarul american versus euro Lupta pentru dominatie sau competitivitate?

Scurt istoric DOLARUL Istoria dolarului american ncepe cu mai bine de 300 de ani in urma, de pe vremea cnd StateleUnite ale Americii nu erau dect un grup de colonii. La 5 februarie 1690, Colonia Massachusetts aintrodus uniti de valoare pentru a putea finana expediiile militare. Dup aceea, la scurt vreme ialte colonii au adoptat aceast form de plat. Cuvntul dolar i semnul arhicunoscut n ntreaga lumesunt, deci, mult mai vechi dect naiunea i valuta american. Bancnota american, n forma eiconcret, a vzut lumina zilei pentru prima dat n urm cu peste 200 de ani, n timp ce cuvntul dolar este mai vechi de o jumtate de secol. Denumirea de dolar vine de la cuvntul taler care la nceputulsec. XVI n regiunea Germaniei, desemna moneda de argint. Talerul a avut o mare circulaie n Europa.n Anglia, talerul a fost numit la nceput daler, apoi dalar pentru ca n variant final s devindolar. n 1785, la doi ani dup ncheierea rzboiului de independen a coloniilor engleze din Americade Nord (1755 1783) i cu doi ani naintea adoptrii Constituiei, Congresul SUA, la propunerea luiThomas Jefferson, a hotrt ca unitatea monetar a confederaiei d fie dolarul. Zece ani mai trziu,toate statele americane au primit dreptul de a tipri dolari pe hrtie. Timp de 141 ani, valoarea legal n aur a dolarului fixat n 1792 s-a meninut ceea ce constituie un record de longevitate. n 1913 s-anfiinat Sistemul Rezervelor Federale. Necesitile de finanare generate de primul rzboi mondial i participarea SUA a determinat o cretere inflaionist a preurilor de 12% (1913 1920). n 1934, dup patru ani de criz economic, venitul naional al SUA s-a redus cu 50%, masa monetar a fost supusunei crude deflaii, cu 15 mil. omeri. Preedintele Roosevelt a hotrt devalorizarea drastic a monedeicu 41% precum i suprimarea convertibilitii interne n aur. Dup al doilea rzboi mondial, dolarul american a pierdut 33% din puterea de cumprare. n sec al XX-lea, funciile internaionale ale dolarului s-au cristalizat i dezvoltat n ciuda unor evenimente i conjuncturi asemenea celor expuse mai sus. Devenind mijlocul de rezerv i de plat celmai rspndit n relaiile dintre state, dolarul a ntrecut lira sterlin care timp de dou secole funciona de fapt, ca moned internaional. Fora crescnd a dolarului ncepnd cu 1940 s-a bazat pe stabilitatea sa relativ fa de aur i fa de celelalte monede sprijinite pe fora economic, militar i financiar a SUA. Pornind de la acest fapt i de la inexistena altei monede comparabile cu caracter internaional SUA au reuit s impun dolarul ca pivot al sistemului monetar internaional creat la Bretton Woods.Din punct de vedere economic, anume aici s-a nscut imperiul american. Dolarul american nu era in ntregime convertibil in aur, dar a fost deschis convertirii in aur doar pentru guvernele strine. Aceastaa promovat dolarul in postura de valut a rezervelor lumii. Ceea ce a fost posibil deoarece n timpulcelui de-al doilea rzboi mondial, Statele Unite furnizaser provizii si echipamente aliailor lor, cernd aur n schimb, i astfel au acumulat o cantitate semnificativ din aurul lumii. Un imperiu nu ar fi fost posibil dac, n urma aranjamentului de la Bretton Woods, cantitatea de dolari era limitat la cantitatea disponibil

de aur, astfel nct s fie posibil convertirea dolarilor napoi n aur.Acordurile de laBretton Woods au adus o er de stabilitate general a ratei de schimb ce a durat peste 20 de ani. n bazaacestui sistem, monedele erau legate de dolar i le era permis fluctuaia numai n limita unui procentsub sau deasupra valorii prestabilite. Fluctuaiile extreme ale ratei de schimb distorsioneaz preurile pe pia, provoac anumite confuzii n rndul consumatorilor, mpiedic dezvoltarea comeruluiinternaional i stnjenesc investiiile. Dolarul era singura moned convertibil n aur, prin aceastadevenind i pe planul legii mondiale moneda dominant n raport cu celelalte monede ale rilor aderente la sistem. La sfritul anilor `60 nceputul anilor `70 devine evident faptul ca Guvernul american nu aveas-i rscumpere dolarii n aur ca urmare a devalorizrii lor, aceasta fiind consecina a 2 factori primordiali: inflaia creat de creterea preurilor importurilor (n special petrol) i costurile rzboiuluicu Vietnam. Astfel n 1972 1973 a fost realizat un acord cu Arabia Saudit conform cruia americanii urmau s sprijine Casa Saud, iar aceasta urma s accepte doar dolari americani n schimbul petrolului.n scurt timp restul rilor OPEC au urmat Arabia Saudit i acceptau n schimbul petrolului doar dolari, n acest mod SUA menine dominaia dolarului pe piaa mondial, care devenise convertibil n petrol. n anii `80 R. Reagan pune capt celei mai mari dezordini cunoscute vreodat de economia american prin manipularea dobnzii pe care Sistemul Rezervelor Federale a impus-o peste 20% atunci cnd n statele occidentale nu depea 10%. Capitalurile externe au fost atrase pe piaa american astfel nct cererea de dolari crete spectaculos. Odat cu aceasta crete i oferta de valute occidentale avndca efect cea mai mare scumpire a dolarului. Erau pgubite astfel toate celelalte ri, inclusiv cele occidentale pentru c importul de petrol i materii prime al acestora, care se efectua n dolari, a devenit implicit mai scump. Politica dobnzilor mari n SUA a avut ca efect exportul de omaj i inflaie dinSUA ctre alte ri.n anii `90 influena dolarului crete considerabil. Astfel n 1995 peste 380 miliarde USD seaflau n circulaie n ntreaga lume, dou treimi din ei aflndu-se n afara hotarelor SUA. Peste 5 ani, nanul 2000, cantitatea banilor aflai n circulaie era de 540 miliarde, iar conform ultimelor date statisticerealizate de ctre Sistemul Rezervelor Federale, n 2008 pe piaa mondial extern a SUA circul circa800 miliarde USD n cei peste 30 de ani scuri de la renunarea la etalonul aur dolar, valuta american a trecut prin trei crize care a marcat fiecare din cele trei decenii, iar astzi suntem martorii celei de-a patra crize,consecinele creia se simt pe plan mondial. n principiu, toate cderile dolaruluiau fost legate deistoria deficitului bugetar al SUA i au avut efecte nocive asupra economiei mondiale. Potrivit unor specialiti, adepi ai teoriei elasticitii, scderea cursului valutei americane cu 10% ducea la o reducerea ritmului de cretere economic a Europei cu 0,5% pe an. Astzi . dolarul continu s fie principala valut de rezerv in zona Pacificului i a Asiei, iar inalte ri, cum ar fi Timorul de Est, Ecuador, Salvador, dolarul american este moned oficial.Dolarul este principala moned pe piaa global, fiind valuta preferat n tranzaciile cu petrol iaur, iar marile corporaii ale lumii i listeaz preurile n aceeai valut. EURO nc de la faza de proiect, ideea unei monede unice, care s deserveasc teritoriul statelor semnatare ale Uniunii a fost mai mult dect binevenit. Diferenele de paritate ntre rile statelor membre, povara unor calculaii i recalculaii n funcie de rile strbtute n

concediu sau n cltoriide afaceri, diferenele de comisioane din diferitele sisteme bancare i nu n ultimul rnd dificultateaunor proceduri care tindeau din ce n ce mai mult nspre simplificare administrativ, au fcut din ideeamonedei Euro ca un simbol al Uniunii.Practic, ideea unei monede comune a aprut nc din 1968, odat cu introducerea UniuniiVamale. Realizarea Sistemului Monetar European, n 1979 i semnarea, n 1986, a Actului UnicEuropean, care a consacrat cele patru liberti de micare (a persoanelor, capitalului, serviciilor i bunurilor) au nsemnat pai importani n realizarea monedei unice europene. Tratatul de la Maastricht(semnat la data de 7 februarie 1992 i intrat n vigoare la 1 noiembrie 1993) reprezint baza legal amonedei unice. Tratatul valideaz Uniunea Monetar European i stabilete etapele de realizare aacesteia, precum i criteriile de convergen pe care trebuie s le ndeplineasc Statele Membre care vor s participe la zona Euro. Astfel, n 1994 au demarat pregtirile n vederea realizrii monedei unice,care s nlocuiasc monedele naionale ca moned de cont, ncepnd cu 1999, i fizic, din 2002.Moneda va deveni astfel una din modalitile prin care se demonstreaz c unitatea este mai puternic dect diversitatea n spaiul european, simbol al apartenenei la acelai sistem i punct dereper pentru orizontul unor interese comune. Iniial, numele generic pentru moneda european era ECU-ul (European Currency Unit), nsnumele care s-a impus att pe pia, ct i n contiina oamenilor este cel de euro. ECU-ul nu aconstituit niciodat reprezentarea unei monede propriu-zise, ci era doar o unitate de msur monetar,un nume generic care fluctua n raport cu monedele rilor europene. ns el a constituit, cu siguran,una din etapele hotrtoare care au dus la apariia monedei unice europene. Dup cteva luni de discuii, Consiliul European de la Madrid a decis n decembrie 1995 numele viitoarei monede EURO n februarie 1997, Comitetul Monetar a naintat o propunere final cu privire la denominarea i specificaiile tehnice ale monedelor euro (diametru, greutate, culoare , compoziie etc.) n msur mare s-a inut cont de cerinele i necesitile societilor i instituiilor care vor accepta monedele euro pentru pli. Pentru recunoaterea monedelor euro a fost necesar includerea unor caracteristici unice. Pentru evitarea fraudelor, s-a avut n vedere luarea tuturor msurilor de siguran la confecionarea i structurarea monedelor euro. Organizaia Internaional de Standardizare a stabilit abrevierea oficial pentru euro ca fiind EUR i care va fi folosit n toate scopurile: financiar, commercial, contabil, etc. Simbolul grafic pentru euro este inspirat din litera greceasc epsilon a civilizaiei greceti i totodat din prima liter a cuvntului Europa. Cele dou linii paralele orizontale care taie litera respectiv semnific stabilitatea euro.

ncepnd cu 1 ianuarie 2001 euro a aprut pe pia mai nti sub forma banilor de cont iar rile care fceau parte din zona euro au nceput s afieze preurile la produse i servicii n moneda naional dar i n euro. Dar la 1 ianuarie 2002 euro a luat i forma fizic circulnd n paralel cu moneda naional a statelor participante la zona euro. De la aceast dat toate preurile, facturile, cecurile, contabilitatea, plile i salariile agenilor economici i

populaiei au fost denominate i a nceput decontarea n euro. Aceasta a durat timp de ase luni dup care euro a ajuns singurul mijloc de plat n rile care l-au adoptat. Introducerea monedei EURO de la 1 ianuarie 1999 a fost precedat de adoptarea Regulamentului 1103/97, prin care s-au prevzut dispoziiile referitoare la nlocuirea vechii monede commune ECU cu EURO. Dispoziiile se refer la: 1 - de la 1 ianuarie 1999, toate referirile la ECU, utilizate n contracte i alte instrumente juridice, au fost nlocuite cu EURO, utilizndu-se pentru conversie raportul 1/1 (1 ECU =1 EURO); - au fost stabilite rapoartele fixe de schimb, valabile de la 1 ianuarie 1999; - au fost definite regulile de rotunjire. Prin realizarea uniunii monetare i circulaia unei monede unice ncepnd cu 1 ianuarie 1999 capt substan unul dintre obiectivele majore ale Uniunii. Moneda unic se adreseaz numai acelor state semnatare ale Tratatului i care aplic o politic monetar unic privitoare la o moned unic iau un institut de emisiune al acesteia de tipul bncii centrale autonome care s sintetizeze i s ducmai departe reuitele modelului autoritii monetare independente de fluctuaiile politice i electorale iavnd rol integrator ntr-un sistem fiduciar regional cu un loc propriu, bine definit i important nfluxurile mondializate actuale. La cteva luni dup debut singura certitudine n rndul conductorilor europeni a fost aceea c migraia ctre euro a fost un succes din punct de vedere tehnic i c eforturiletrebuiau intensificate pentru a asigura succesul pe termen lung al noii monede pe care se ntemeiazuniunea monetar Dac euro este rezultatul unor aciuni politice, obiectivele economice au jucat i ele un rol important, chiar dac unul secundar, nc de la nceput. Fondatorii euro consider c proiectele din Europa ar fi promovat mult mai greu dac noua moned avea o baz economic slab.. De fapt, n mijlocul acestei diversiti politice, obiectivele economice nobile au aprut drept cele mai obinuite rspunsuri la ntrebarea De ce fac ei acest lucru?". n conformitate cu Raportul Werner din 1970, n care Uniunea Economic i Monetar a fost pentru prima dat propus n mod oficial, Uniunea (monetar) va asigura creterea i stabilitatea n interiorul Comunitii i va spori contribuia pe care aceasta o poate aduce la echilibrul economic i monetar din lumea ntreag, transformnd Comunitatea ntr-un pilon de stabilitate"2. Tratatul din 1992 asupra Uniunii Europene prezint i el drept obiectiv principal ridicarea nivelului de trai i a calitii vieii, precum i coeziunea economic i social i solidaritatea ntre statele membre".3 Lansarea monedei europene unice, euro, este considerat cea mai important revoluie monetardin istorie. Euro a reuit s devin un rival serios pentru dolarul american pe piaa mondial ntr-untermen destul de scurt, zona euro devenind a doua economie a lumii ca mrime. Euro versus Dolar Mult vreme, aproape toat lumea a crezut c dolarul este moneda principal, carefixeaz cursul celorlalte monede.Crearea monedei unice nu a modificat dect progresiv

DARDAC, Nicolae; BARBU, Teodora , Moned,Bnci i Politici Monetare, Ed.Didactic i Pedagogic, Bucureti, 2005, p. 150 2 Ibidem1 3 CHABOT Christian citat dup Tratatul UE, art.2- Moned European, Editura Teora, Bucureti, 2000,p.35

viaa cotidian a europenilor, bulversnd funcionarea sistemului financiar internaional, ce nu a mai cunoscut un asemeneaeveniment din 1971, cnd a avut loc trecerea la cursurile flotante. Raportul de fore monetar internaionale s-a schimbat, dolarul fiind ameninat pentru prima dat dupa mai mult de 50 de ani.n termen de putere internaional euro va seconda dolarul: -ponderea UE n comerul mondial este sensibil mai mare; -rezervele n valut au crescut; -pieele aciunilor sunt mai largi dect cele ale Japoniei. Zona euro a devenit o superputere economic comparabil ca mrime din multe punctede vedere cu SUA Un mod de a privi importanta monedelor este sa vedem in ce masura acestea sunt folosite ca puncte de referinta pentru alte tari. Lucrarile, privind regimul ratei de schimb, s-au concentrat pe clasificarea de facto a acestor regimuri. Ele au confirmat perceptia potrivit careia dolarul este mai interesant si mai larg folosit ca moneda de referinta decat euro. Carmen Reinhart si Kenneth Rogoff au listat 45 de tari (in afara de Statele Unite) care folosesc, isi stabilesc cursul valutar si isi coordoneaza moneda in functie de dolar in perioada 1999-2001. Prin comparatie, ei listeaza doar 29 de tari (din afara zonei euro) care au ca referinta moneda euro. In plus, 11 dintre tarile excluse din lista sunt, in mod clar, ancorate la dolar, fata de numai trei tari ancorate la euro. Eduardo Levy-Yeyati si Federico Sturzenegger listeaza 99 de tari care aveau dolarul ca moneda de referinta in 2000, incluzand 31 de tari fixate la dolar si 21 cu regimuri intermediare. Ei listeaza si 17 tari din afara zonei euro ancorate la marca germana, incluzand sapte cu regimuri fixe si una cu regim variabil. In ceea ce privestefrancul francez, 19 tari il foloseau ca moneda de referinta, dintre care 15 aveau regimuri fixe si una regim variabil. Numai doua tari aveau ca referinta euro, dintre care una cu regim variabil. In total, studiul a gasit 52 de tari ancorate la dolar si 33 ancorate la marca, franc si euro. Raportul Anual asupra Reglementarilor si Restrictiilor Ratelor de Schimb al FMI pentru 2004 arata un echilibru mai puternic: 28 de tari ancorate la dolar si 24 ancorate la euro. O noua abordare. Cercetarea facuta de David Cobham, de la Universitatea HeriotWatt, aduce o noua abordare. Aceasta analizeaza tendintele ratelor de schimb, si nu pozitiile monetare declarate. Cercetarea foloseste trei masuri pentru tendintele ratelor de schimb, in anumite perioade. Perioada noiembrie 1998-iunie 2001 este caracterizata printr-o apreciere puternica a dolarului si o depreciere a euro. Iulie 2001-decembrie 2004 arata exact opusul (o apreciere puternica a euro si o depreciere a dolarului). Ianuarie 2005 - decembrie 2006 este o perioada de stabilitate - cursul euro/ dolar a fluctuat, dar a ajuns intr-un punct apropiat de cel de pornire. Mai multe tari sunt ancorate la euro, decat la dolar, potrivit rezultatelor cercetarii. Lucrurile nu se schimba pentru ancorele puternice si foarte puternice in perioadele luate in considerare, indiferent daca euro s-a apreciat sau nu. Daca excludem perioada 1999-2001, mai multe monede par sa fie ancore slabe pentru dolar, dar puternice si foarte puternice pentru euro. Diferenta dintre studiile anterioare si acesta nu este ca mai multe tari au euro ca moneda de referinta, ci ca mai putine sunt ancorate la dolar decat se credea. Ancorele stabile pot fi considerate acele monede care au ramas ancorate fie la euro, fie la dolar, atat in perioadele de apreciere, cat si in cele de depreciere (1999-2004).Ancore stabile pentru dolar. Acestea intra in doua categorii: tari mici din emisfera vestica si tari din Orientul Mijlociu. Principalele exceptii sunt China, Malaezia si (in categoria ancorelor slabe) India, Mexic si Vietnam. Ancore stabile

pentru euro. Acestea se impart in trei grupuri: membrii UE, alte tari europene din apropierea UEsi tarile din CFA (zona francului african). Exceptiile sunt Noua Zeelanda si tarile din Zona Monetara Comuna din Sudul Africii (ancore slabe). Previziuni. O concluzie secundara a cercetarii este ca tarile ancorate la dolar sunt mai dispuse sa-si schimbe politica decat cele ancorate la euro. In primul rand, doua tari ancorate puternic la dolar in 1999-2004 erau doar ancore slabe in 2005-20064. In final, proeminenta dolarului, ca moneda globala, ar putea fi amenintata. Euro a fost acceptat peste tot, iar forta si stabilitatea sa relative pot sustine o eventuala dominare. Utilizarea monedei euro ntr-o zon economic i comercial echivalent cu cea a SUA diminueaz costurile de informare i de tranzacionare. Cei care fac comer cu UniuneaEuropean sunt stimulai -i factureze livrrile i s plteasc n euro, importurile iexporturile europene ne mai fiind afectate de riscul de schimb i de acoperirea acestuia. Dolarul a beneficiat de criza din zona euro, de statutul de valuta de refugiu si in special de politica monetara neutra stabilita de Rezerva Federala pe termen lung. Lichiditatea, stabilitatea si panica globala vor sustine tendinta de apreciere si in prima parte a anului, accentuand totodata speculatiile unei normalizari a politicii monetare inainte de termenul stabilit, jumatatea lui 2013. Atentia va fi indreptata apoi spre problemele de deficit pe care SUA le are si pe care piata inca le ignora, concentrandu-se pe zona euro, probleme ce vor fi scoase in relief pe masura ce ne apropiem de alegerile din luna noiembrie. Astfel, potrivit estimarilor analistilor de la Admiral Markets, cel mai optimist scenariu pentru dolar este un avans de inca 7-8% pana la finalul lui aprilie inceputul lui mai. Care va fi insa costul incercarilor oficialilor europeni de a salva regiunea si euro? Aceasta este intrebarea fara raspuns ce se reflecta in vanzarea masiva de moneda europeana, de la investitorii pe termen lung, la speculatorii de zi cu zi. Astfel, in pofida problemelor pe termen lung, temerile ca UE sau euro nu vor supravietui se vor disipa, in sensul ca pretul se ajusteaza deja si panica depaseste gravitatea situatiei. Viziunea pentru euro nu este atat de pesimista pe cat se vehiculeaza, in cel mai rau caz se va stabiliza la 1.21 fata de dolar in urmatoarele 4-5 luni si vor fi reveniri substantiale la 1.37-1.40 in acest an. Dolarul american a reprezentat, zeci de ani la rand, o moneda universala. Acest statut a avut un impact benefic asupra economiei Statelor Unite si a oferit guvernului o influenta globala extraordinara. Astazi, peste 60% din rezervele monetare internationale, la nivel global, sunt in dolari. Dar la orizont se intrevede schimbarea. Presa din SUA a tacut malc, vizavi de urmatoarele atentionari, in timp ce marile economii ale lumii s-au pus de acord sa se indeparteze de dolarul american, pe scena schimburilor internationale. Multe tari producatoare de petrol au inceput sa isi vanda marfa in alte monede decat dolarul american, o adevarata amenintare la adresa sistemului "petrol-dolar", care a dominat economia globala timp de peste patru decenii. Marile institutii internationale, precum ONU si FMI, au prezentat analize ample, despre necesitatea realizarii tranzitiei de la dolarul american la
4

Robert A. Mundell si zonele monetare optime-Prof. univ. Al.Tasnadi, Lector univ. dr. Claudiu Doltu

o noua moneda internationala de schimb. Dominatia dolarului este amenintata si transformarile sistemului global de schimburi comerciale vor afecta economia SUA. Multe din aceste schimbari au fost alimentate in mod voit de China. China este a doua cea mai mare economie a lumii si pana in 2016, va depasi America. De fapt, un economist a estimat ca economia Chinei va fi de trei ori mai mare decat cea a SUA, pana in 2040. Potrivit lui Michael Snyder, de la The Economic Collapse, China nu va sta deoparte, dupa ce va deveni cea mai mare putere economica a lumii, dorind sa fie influenta in cat mai multe sectoare (financiare sau nu). In ultimii ani, China si alte economii emergente, precum Rusia, au incheiat acorduri discrete, pentru a se debarasa de dolarul american. Suprematia acestuia nu mai arata ca in filmele de la Hollywood. De fapt, americanii sunt indusi in eroare si nu vor sa recunoasca in ruptul capului ca dolarul nu mai este ce a fost. Snyder spune ca pe masura ce economia SUA va continua sa evolueze sub asteptari, dolarul american isi va reveni tot mai greu si isi va pierde statutul de cea mai populara moneda din lume. Istoria financiara a lumii se schimba si americanii nu au habar de asa ceva. Iata zece motive pentru care dominatia dolarului american s-ar putea sa se apropie de sfarsit. 1. China si Japonia renunta la dolarul american, in cadrul schimburilor bilaterale In urma cu cateva luni, a doua cea mai mare economie a lumii, China si a treia economie globala, Japonia, au incheiat un acord prin care isi vor promova propriile valute (in detetrimentul dolarului american), in cadrul schimburilor comerciale. Acest acord are o importanta uriasa, dar a fost ignorat de presa americana, obisnuita cu eroii din "Nascut pe 4 iulie". Iata ce scria BBC despre intelegerea celor doua mari puteri: "China si Japonia au dezvaluit o serie de strategii, prin care vor sa promoveze schimburile comerciale in propriile valute, pentru a reduce costurile companiilor si a incuraja tranzactiile bilaterale. Acordul va permite firmelor sa schimbe monedele chineze si japoneze dupa bunul plac. In prezent, investitorii din China si Japonia sunt nevoiti sa cumpere dolari americani, pentru a-i schimba apoi in moneda dorita. Astfel, platesc o serie de comisioane usturatoare." 2. Tarile BRICS (Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud) doresc sa foloseasca propriile monede, atunci cand realizeaza schimburi comerciale intre ele - BRICS continua sa isi incordeze muschii "financiari". Un nou acord va promova utilizarea propriilor lor monede, in detrimentul dolarului american. Iata ce scrie presa din India: "Cele cinci economii emergente din BRICS - Brazilia, Rusia, India, China si Africa de Sud - vor sa isi promoveze propriile monede in cadrul tranzactiilor financiare si comerciale. Cele doua acorduri, care vor permite obtinerea de credite in moneda tarii respectiva, pentru companiile din BRICS, vor fi semnate in prezenta liderilor celor cinci state. Acordurile vor majora volumul schimburilor comerciale, care a crescut deja cu 28% in ultimii ani; totusi, acesta se situeaza la 230 miliarde dolari, sub potentialul celor cinci tari". 3. Acord intre Rusia si China - Rusia si China folosesc propriile monede pentru schimburi comerciale de circa un an. Presedintii celor doua puteri au militat puternic pentru o noua moneda de circulatie internationala, in care sa fie convertite rezervele, pentru a submina dominatia SUA.

4. Popularitatea in crestere a monedei chineze in Africa - Care este cel mai mare partener de schimburi comerciale al Africii? Nu este America. In 2009, China a devenit cel mai mare partener al Africii si chinezii cauta sa se extinda in zona. Un raport al celei mai mari banci din Africa, Standard Bank, arata urmatoarele: "Ne asteptam ca schimburile comerciale sinoafricane sa ajunga la 100 miliarde de dolari - pana in 2015". China pare hotarata sa schimbe modul in care sunt realizate schimburile comerciale internationale. In prezent, circa 70.000 de companii chineze folosesc renminbiul pentru a realiza tranzactii peste hotare. 5. Acord intre China si Emiratele Arabe Unite - China si Emiratele Arabe Unite au decis sa "ingroape" dolarul american si sa utilizeze propriile valute, in cadrul tranzactiilor petroliere. EAU este un jucator mic, dar o amenintare serioasa la adresa sistemului "petroldolar". Ce se va intampla in Orientul Mijlociu cu restul statelor producatoare de titei? Ramane de vazut. 6. Iran - Iran este una din cele mai agresive tari, cand vine vorba de debarasarea de dolarul american, pe plan comercial international. De exemplu, India va cumpara titei din Iran, platind in aur. Tensiunile intre SUA si Iran nu se vor stinge curand, astfel incat Iranul va continua demersul de marginalizare a dolarului. 7. Parteneriatul intre China si Arabia Saudita - Cine importa cel mai mult petrol din Arabia Saudita? China. China a importat 1,39 milioane barili de petrol pe zi din Arabia Saudita in luna februarie, marcand o crestere de 39%, fata de perioada similara a anului trecut. Arabia Saudita si China si-au unit eforturile pentru a construi o rafinarie uriasa de petrol in Arabia Saudita si liderii ambelor tari vor sa isi extinda schimburile comerciale. Cat timp va mai sta Arabia Saudita alaturi de SUA, in conditiile in care China devine cel mai bun client al sau? 8. Organizatia Natiunilor Unite militeaza pentru o noua ordine financiara - ONU doreste o alternativa la dolarul american, in care sa fie convertite rezervele valutare ale lumii. Un raport ONU expune ideea unui "sistem global valutar nou", in care SUA sa nu mai detina painea si cutitul. "Ar trebui infiintat un nou sistem financiar global, care sa nu se mai bazeze pe dolarul american". 9. Fondul Monetar International militeaza pentru o noua moneda internationala FMI a publicat mai multe analize, in care nu ezita sa solicite o noua moneda internationala, care sa inlocuiasca dolarul american. Un raport FMI arata ca noua moneda s-ar putea numi Bancor; de asemenea, ar trebui infiintata o noua banca centrala, care sa emita aceasta valuta. "O noua valuta internationala, denumita bancor, emisa de o banca centrala, ar oferi o stabilitate, in conditii grele ale economiei. Importanta acestui demers nu poate fi pusa la indoiala", arata analiza FMI. 10. Unele tari urasc SUA - Atitudinea mondiala vizavi de SUA s-a schimbat semnificativ in ultimii ani. In urma cu cateva decenii, SUA reprezenta un vis frumos. In prezent, tot mai multi considera SUA un cosmar. Chiar si in Europa, americanii au inceput sa fie tratati cu raceala. Multi americani poarta sepci cu steagul canadian, pentru a nu fi umiliti in calatorii (sau cel putin asa scrie Michael Snyder, de la blogul The Economic Collapse). America a devenit nepopulara, ca si dolarul american. "Lepadarea de dolar va aduce schimbari in stilul de viata american. Cand acest tsunami economic va lovi America, recesiunea din 2008 va parea o mica groapa in drum. Americanii vor avea de infruntat situatii foarte

neplacute, se vor lupta cu inflatia, dobanzi uriase la ipoteci si masini si costurile alimentelor vor creste, precum si ale hainelor si carburantilor", subliniaza, intr-un articol, analistul Michael Payne. Cei mai multi americani nu realizeaza cat de mic este pretul benzinei la ei acasa, comparativ cu alte tari ale lumii. In unele state europene, soferii platesc de doua ori mai mult pentru a-si alimenta masinile. Bineinteles ca si taxele joaca un rol esential in aceasta ecuatie, dar sa nu omitem importanta dolarului american, utilizat in spectrul tranzactiilor cu petrol. In prezent, SUA consuma un sfert din volumul mondial de petrol. Economia americana se bazeaza pe "capacitatea de a transporta ieftin bunuri si servicii, pe distante mari". Dar daca pretul la benzina se va tripla? Dincolo de acest aspect, daca dominatia dolarului va lua sfarsit, guvernul SUA va intampina mari probleme, in vederea finantarii datoriei sale. Momentan, exista o cerere uriasa pentru dolari si parti din datoria SUA, din moment ce tarile lumii sunt nevoite sa isi tina rezervele in moneda americana, pentru binele ecosistemului international de schimburi comerciale. Dar daca situatia se va schimba? Daca apetitul pentru dolari si datoria SUA se va diminua? In prezent, sistemul financiar mondial orbiteaza in jurul SUA. O schimbare poate aduce fie o aterizare usoara, fie una abrupta, pentru SUA. In mod evident, conchide Snyder, traim un moment oportun pentru posibila dezicere de dolarul american, pe plan global. Cand se va produce aceasta mare schimbare? Vom vedea. Cnd doi se bat, n rzboiul dintre euro i dolar, ctigtor iese... aurul nc de la apariie, moneda euro se lupt cu dolarul american pentru supremaia mondial. Din pcate pentru ambele valute, criza nceput n 2007 ajut doar aurul s se aprecieze. Romnia nu renun la euro, cu inta stabilit 2015. Inclusiv actualul guvern a aprobat Programul de convergen care prevede adoptarea monedei europene n 2015. Totui, condiiile macroeconomice i valutare globale se vor modifica pn n momentul respectiv, ceea ce nseamn c nu tim exact cum va arta moneda euro atunci cnd o vom adopta noi. ntre valuta european i dolarul american se duce un rzboi nc din momentul apariiei fizice a euro. Rzboiul are ca int dominaia valutar global, zon n care americanii sunt nc stpni. Dar nu mai sunt stpni absolui, aa cum erau la nceputul secolului. Mai exact, n 2000, procentajul ocupat de dolar n rezervele valutare globale era de 70,5%, iar n 2011 a cobort pn la 62,1%, conform datelor FMI. Euro a urcat de la 18,8%, n 2000, pn la 27,6%, n 2009, pentru ca n 2011 s coboare pn la 25%. Unele teorii economice, mai ales cele bazate pe efectul de reea (respectiv reeaua de comer exterior), arat c dominaia unei monede va va fi zdruncinat doar de ocuri sau crize extrem de puternice; n absena acestora, moneda respectiv i va pstra poziia chiar i dup ce economia emitent va deveni instabil. Astfel, schimbarea necesit muli ani i presupune apariia unei economii cel puin la fel de mari i de stabile. Valutele se lupt n deprecieri

Evident, n dominaia unei monede conteaz mult i decizia bncilor centrale. Iar aici intervine, n ultimii ani, aurul. Dolarul american domin nc piaa internaional, iar euro rmne pe un trend de cretere, chiar dac a fost ncetinit de criz; cu toate acestea, ambele zone economice, SUA i euro, au probleme importante. Ceea ce nseamn c bncile centrale caut alternative. n fapt, rzboiul din ultimii ani s-a purtat pe modelul care economie este mai slab. Nici nu apucau americanii s se lmureasc ce se ntmpl dac limita procentual a datoriei publice n PIB nu este majorat, c europenii din Uniune gseau noi crize financiare prin actele vreunui membru. Practic, nici nu apuca dolarul s se deprecieze dup vreun anun de relaxare cantitativ (quantitative easing ), c euro devenea indezirabil din cauza unor datorii publice ce nu mai pot fi achitate. Monedele apropiate celor dou, n sensul c depind mai mult sau mai puin de ele, nu au putut profita de situaie, drept pentru care s-au depreciat la rndul lor. Inclusiv leul romnesc, care a fost, totui, suficient de stabil dup 2009. De profitat a profitat aurul, care a ajuns la cotaii-record, de peste 1.800 de dolari pe uncie (28,35 grame). Bncile centrale cumpr aur Este perfect de conceput c euro va nlocui dolarul american ca valut de rezerv sau va fi tratat ca avnd o important egal cu aceasta, spunea Alan Greespan, fostul ef al Federal Reserve, n septembrie 2007. Simulrile fcute de economiti indicau ca dat pentru previziunea lui Greenspan anul 2020, ns erau precizate dou condiii: ca Danemarca i Marea Britanie s adopte euro, iar dolarul s rmn pe trendul de depreciere. Criza pornit n 2007 a dat peste cap prognozele, iar n condiiile n care se vorbete despre supravieuirea euro nu se mai pune problema dominaiei. Cel puin teoretic. Deoarece euro rmne o moned important, cu o stabilitate mai mare dect cea a dolarului i cu diriguitori (BCE) mai strici dect omologii americani (FED). Iar dac facem un pas n spate i privim situaia n ansamblu, nu doar prin prisma dificultilor particulare ale unor state, o moned precum euro dispare chiar mai greu dect a fost necesar ca s apar. Metalele preioase, i mai ales aurul, rmn n schimb investiii stabile i de refugiu pe termen lung. Criza nu modific proprietile chimice i fizice ale aurului, iar de metal va fi nevoie n continuare. Dar trendul de apreciere pe care se afl cotaia n ultimii ani nu este condus doar de aversiunea la risc a investitorilor, ci i de slbiciunea monedelor de hrtie. Cnd doi se bat, al treilea ctig - proverbul se aplic i n acest caz. Cotaia aurului a cobort de la 1.800 de dolari pe uncie pn la circa 1.600 de dolari, dar n prezent a revenit pe cretere, pn la 1.662 dolari/uncie n primul trimestru. De altfel, cererea de aur va continua. Anul trecut, cererea global s-a ridicat la peste 4.000 de tone de aur, foarte aproape de nivelul-record din 2010. Printre cumprtori se numr i multe bnci centrale, n special cele din Asia (China, India, Coreea de Sud), care dau dovad de o ncredere tot mai redus n dolar i euro. Iar rzboiul dominaiei se mut acum din teritoriul rezervelor n cel al activelor, adic al obligaiunilor i bondurilor pe care statele le dein.

62% este procentajul pe care l ocup dolarul american n rezervele internaionale, n 2011, n scdere de la 71%, n 1999. Banca Mondial: Dominaia dolarului va lua sfrit pn n 2025. Urmeaz un sistem tripolar Un raport recent al Bncii Mondiale arat c dominaia dolarului n sistemul monetar internaional va lua sfrit pn n 2025. De asemenea, raportul mai arat c sistemul actual va fi schimbat cu unul tripolar, format din moneda american, euro i yuanul chinezesc, conform AFP. "Cel mai probabil scenariu pentru sistemul monetar internaional este un sistem multiplu de valute, centrat n jurul dolarului, euro i yuanului", se arat n raport. Potrivit acestui scenariu, dolarul va pierde poziia dominant pn n 2025, lsnd loc unui rol sporit la nivel internaional al euro i yuanului. "Creterea rapid a economiilor emergente a dus la redistribuirea centrelor economice puternice ntre rile dezvoltate i cele aflate n dezvoltare. Ne aflm cu adevrat ntr-o lume multipolar", a declarat economistul ef al Bncii Mondiale, chinezul Justin Lin. De asemenea, conform estimrilor, pn n anul 2025, jumtate din creterea economiei mondiale va fi asigurat de ri emergente precum Brazilia, China, Coreea de Sud, India i Rusia.

Concluzii n ciuda faptului c au existat foarte muli critici ai monedei europene care spuneau ca aceasta nu are nici o sans n fa dolarului i c acest experiment va fi un eec, putem spune c euro este un succes, acum, la mai mult de 10 ani de existen. Pe de alt parte au existat si multi optimiti care afirmau c acest succes va fi foarte rapid si c n scurt timp de la aparitia sa va
detrona dolarul.

Atractivitatea monedei euro este n continu cretere pe pietele financiare internationale dar dolarul continua sa aiba un rol foarte important pe pietele asiatice acolo unde euro joaca doar un rol timid. Acesta din urma va trebui sa castige teren pe aceste piete pentru a putea spera la o pozitie privilegiata, asa cum o are dolarul in prezent. Viziunea pesimista asupra dolarului nu trebuie neglijata, dar avand in vedere situatia actuala, este mult mai fondat un punct de vedere optimist asupra dolarului. Existau ipoteze cum ca, datorita crizei finaciare inca de actualitate, dolarul va pierde teren infata monedei unice. In realitate lucrurile nu sunt cu mult schimbate fata de cum erau inainte de inceperea crizei. Acest lucru se datoreaza faptului ca Europa a fost lovita aproape in aceeasi masura de criza cum au fost lovite si Statele Unite. Daca este sa dam crezare celor mai pesimiste previziuni fata de dolar si celor mai optimiste fata de moneda unica europeana, putem conclude ca cea din urma, aflata pe un vizibil trendascendent va surclasa dolarul undeva in urmatorii 15-20 de ani.

Din punctul meu de vedere este clar c euro a devenit, nc de la lansare, principalul concurental dolarului n economia mondial, dar nu putem evalua exact modul i ritmul n care va avealoc fenomenul de nlocuire a dolarului cu euro, n supremaia fluxurilor mondiale.Personal cred c unul din aspectele ce trebuie ntr-un fel clarificate ine de o provocare major:euro va fi utilizat pentru noi tranzacii (adic pe baza ritmului de cretere a tranzaciilor neconomia mondial) sau va nlocui dolarul n anumite segmente? Dac euro va fi utilizat progresiv n funcie de ritmul de cretere al comerului internaional de exemplu, nu vor apare probleme majore. Dac operatorii vor prefera s renune la dolar pentru euro atunci presiunile de pe pieele valutare ar putea duce la prbuirea dolarului, cu efecte catastrofale pentrueconomia mondial. De aceea putem afirma din start c discontinuitatea pe care o provoac introducerea euro n comportamentul operatorilor internaionali, poate duce la efecte negative pentru stabilitatea economiei mondiale, n lipsa cooperrii internaionale

BIBLIOGRAFIE 1. Robert A Mundell si zonele monetare optime-Prof.Univ Al.Tasnadi, Lector Univ.dr.Claudiu Doltu 2. Moned,Bnci i Politici Monetare + DARDAC, Nicolae; BARBU, Teodora , , Ed. Didactic i Pedagogic, Bucureti, 2005, p. 150

3.Economie Mondiala Ion Ignat , Spiridon Pralea ,Ed.Sedcom Libris 2006 4.UE, De la piata comuna la Moneda Unica , Ion Ignat ,Ed. Economica, Buc 2002 5. Europa Monetara, SME,UEM,Moneda unica, MEME Inst.European,1999 BIBLIOGRAFIE VIRTUALA
www.capital.ro www.afp.com www.mediafax.ro www.manager.ro/articole/analize/analiza:-10-motive-pentru-care-dolarul-nu-maieste-ce-a-fost-17621.html