Sunteți pe pagina 1din 24

Sistemul rezervelor federale

Cuprins
Cuprins.................................................................................................................................2 Sistemul Rezervelor Federale............................................................................................3 1. Structura sistemului.....................................................................................................4 1.1 Consiliul de Conducere..........................................................................................4 1.2. Bancile Rezervelor Federale.................................................................................5 1.3 Comisia Federala a Pietei Deschise.......................................................................6 1.4 Bancile membre ....................................................................................................6 1.5. Comisii de consultanta .........................................................................................6 2. Politica monetara si economia ....................................................................................7 2.1. Telurile politicii monetare.....................................................................................7 2.2. Cum afecteaza politicile monetare economia ......................................................7 2.3. Limitarile politicii monetare.................................................................................8 2.4. Componentele Agregatului monetar.....................................................................9 2.5. Regula lui Taylor...............................................................................................10 3. Implementarea politicii monetare ............................................................................11 3.1. Controlarea Ratiilor Fondurilor Federale............................................................11 3.2. Operatiunile Pietei Globale.................................................................................12 3.3. Cerintele Rezervelor...........................................................................................13 4. Sistemul Federal de Rezerva pe plan international....................................................14 4.1. Operatiuni monetare straine.............................................................................15 4.2. Sistemul Bancar International.............................................................................16 5. Conducere si reglementare.........................................................................................17 5.1. Responsabilitati ale Agentiilor Federal Bancare.................................................18 5.2. Functiile Reglementare.......................................................................................18 6. Afaceri ale consumatorilor si comunitatilor..............................................................19 6.1. Protectia Consumatorului ...................................................................................19 6.2. Afaceri interne....................................................................................................20 6.3. Rezerva federala in sistemul de plati a US ........................................................20 6.4. Serviciile financiare............................................................................................21 6.5. Serviciile agentiei fiscale....................................................................................21 6.6. Serviciile internationale......................................................................................22 6.7. Politica de credit pe perioada zilei a rezervelor federale.................................23

Sistemul Rezervelor Federale


In timpul secolului al-19-lea si inceputul secolului 20 crizele financiare au dus la falimentarea bancilor, ceea ce a creat adevarate dezechilibre in economie. In special criza severa din 1907 a alertat Congresul sa stabileasca Comisia Monetara Nationala care si-a propus sa creeze o institutie care sa ajute la prevenirea si stoparea dezechilibrelor financiare de acest gen. La 23 decembrie 1913, dupa mai multe dezbateri, Congresul a hotarat infiintarea Rezervelor Federale, act semnat si de presedintele acestuia Woodrow Wilson. Banca Rezervelor Federale este banca central a Statelor Unite. Ea a fost fondata cu scopul de a furniza natiunii un sistem monetar si financiar mai sigur, mai flexibil si mult mai stabil. Peste ani, rolul ei n banking si in economie s-a extins. Atributiile Rezervelor Federale cuprind patru domenii generale: Dirijeaza politica monetara nationala, influentand sistemul monetar si conditiile acordarii de credit, urmarind stabilitatea preturilor si accesibilitatea ratelor pe termen lung; supravegheaza si regleaza institutiile bancare pentru a garanta siguranta bankingului national cat si a sistemului financiar si de a proteja drepturile de credit ale clientilor; mentine stabilitatea sistemului financiar si contine riscurile care ar putea sa apara pe piata financiara; Furnizeaza servicii financiare institutilor de depozit, Guvernului Statelor Unite, cat si institutilor oficiale straine, jucand un rol important in gestionarea sistemului national de plata; Majoritatea tarilor dezvoltate au o banca centrala a carei functii sunt similare cu cele ale Rezervelor Federale. Cele mai vechi banci centrale sunt, cea a Suediei care dateaza din 1668 si cea a Angliei care a fost infiintata in 1694. Sistemul Rezervelor Federale este considerat o banca centrala independenta deoarece deciziile sale nu trebuie sa fie rectificate de Presedinte sau de oricine altcineva din conducerea Guvernului. Totusi sistemul este supravegheat de catre Congresul S.U.A. 3

Rezervele Federale trebuie sa lucreze in cadrul obiectivelor totale ale economiei si a politicii financiare stabilite de catre Guvern; in consecinta descrierea sistemului ca fiind independent in cadrul Guvernului este mai precisa.

1. Structura sistemului
Congresul a creat structura Rezervelor Federale pentru a da o perspective larga asupra economiei si a activitatilor economice pe intreg teritoriul tarii. Este un sistem federal alcatuit dintr-o agentie central-guvernamentala cu sediul la Washington D.C. si 12 banci regionale ale Rezervelor Federale. Conducerea si bancile Rezervelor Federale au in comun responsabilitatea supravegherii si reglarii anumitor institutii si activitati financiare, pentru furnizarea serviciilor bancare catre institutiile de depozit si guvernul federal, si pentru garantia ca viitorii clienti vor primii informatii adecvate si tratament corect in relatiile cu sistemul bancar. O componenta majora a Sistemului este Comisia Federala a Pietei Deschise, care este compusa din membrii ai Consiliului de conducere, presedintele Bancii Rezervelor Federale din New York si presedintii altor patru banci ale Rezervelor Federale, care sunt alesi prin rotatie. Principala componenta a sistemului urmareste operatiunile pietei deschise, care este principala metoda folosita de Rezervele Federale pentru influentarea monetarului total si a conditiilor de credit.

1.1 Consiliul de Conducere


Consiliul de conducere al Sistemului Rezervelor Federale este o agentie federalguvernamentala. Consiliu este compus din 7 membrii care sunt numiti de Presedintele Statelor Unite si acceptati de Senatul S.U.A. Mandatul unui membru al consiliului este de 14 ani, iar fiecare mandate expira la data de 31 ianuarie a unui an bisect. Dupa incheierea mandatului un membru al consiliului s-ar putea sa nu mai fie reales. Presedintele si vicepresedintele consiliului sunt de asemenea alesi de catre Presedintele tarii si acceptati de Senat. Mandatul presedintelui consiliului este de 4 ani. Consiliul joaca un rol important in supravegherea si reglarea sistemului bancar al Statelor Unite. Acesta impreuna cu bancile Rezervelor Federale supravegheaza aproximativ 900 de banci ale statelor membre si 5000 de companii detinatoare de banci.

1.2. Bancile Rezervelor Federale


O retea de 12 banci ale Rezervelor Federale impreuna cu ramurile lor indeplinesc o varietate de functii ale sistemului, printre care si operarea unui sistem de plata national, distribuirea monedei nationale, supravegherea si reglarea bancilor membre si a companiilor detinatoare de banci si servind ca bancher pentru Trezoreria Statelor Unite. Cele 12 banci ale Rezervelor Federale sunt fiecare responsabile pentru o anumita zona geografica sau un sector al Statelor Unite. Fiecare sector este identificat printr-un numar si o litera. In afara de indeplinirea functiilor pentru sistem, atat de administrarea bankingului national si politica creditelor, fiecare banca a Rezervei Federale actioneaza ca si un depozit pentru bancile din sectorul sau si indeplineste si alte responsabilitati pentru acel sector. Consiliul de Conducere are o mare responsabilitate pentru operatiile si activitatile Bancilor Rezervei Federale si ramurile acestora. Aceasta autoritate include supravegherea serviciilor Bancilor Rezervei Federale pentru banci si alte institutii de depozitare precum si supravegherea si examinarea diverselor institutii de banking. Fiecare Banca a Rezervei Federale trebuie sa isi prezinte bugetul anual in fata Consiliului de Conducere pentru aprobare. Fiecare Banca a Rezervei Federale are propriul consiliu format din 9 directori alesi din afara bancii conform legii. Consiliul bancilor este menit sa reprezinte o sectiune a bankingului, comercial, agricultural, industrial si interese publice in sectorul Rezervei Federale. Trei directori, de clasa A, reprezinta bancile comerciale care sunt membre ale Rezervelor Federale. Trei directori din clasa B si trei din clasa C reprezinta clientii. Bancile comerciale membre din fiecare sector isi aleg directorii de clasa A si B. Veniturile Rezervelor Federale sunt obtinute in primul rand din interesul securitatii guvernului S.U.A. care a fost dobandit prin operatiuni ale pietei deschise. Alte surse importante de venit sunt interesul asupra investitilor cu valuta straina detinute de sistem; interesul asupra imprumuturilor acordate institutilor de depozitare; si plati primite pentru servicii oferite institutilor de depozitare cum ar fi transfer de fonduri sau operatii prin case de compensatii. Dupa ce isi achita cheltuielile, Rezervele Federale vireaza restul fondurilor Trezoreriei Statelor Unite. Aproximativ 95% din incasarile Bancilor Rezervei Federale au

fost platite Trezoreriei de cand sistemul Rezervelor Federale si-a inceput activitatea in 1914. In 2003 Rezervele Federale au platit aproximativ 22 miliarde $ Trezoreriei.

1.3 Comisia Federala a Pietei Deschise


Comisia Federala a Pietei Deschise este obligata prin lege sa supravegheze operatiunile pietei deschise, principala metoda folosita de politica monetara nationala. Aceste operatii afecteaza cantitatea soldului Rezervelor Federale, disponibil pentru institutiile de depozitare, prin aceasta influentand monetarul total si conditile de acordare a creditelor. Comisia Federala a Pietei Deschise conduce de asemenea operatiuni intreprinse de Rezervele Federale pe pietele de schimb straine. Comisia este compusa din 7 membrii ai Consiliului de Conducere si 5 din cei 12 presedinti ai Bancilor Rezervei Federale. Presedintele bancii din New York este membru permanent, iar ceilalti presedinti au un mandate de un an.

1.4 Bancile membre


Bancile comerciale nationale pot fi impartite in 3 categorii in functie de ce corp guvernamental le administeaza si daca sunt sau nu membre ale sistemului Rezervelor Federale. Cele administrate de Guvernul federal sunt bancile nationale; prin lege ele sun membre ale sistemului Rezervelor Federale. Bancile administrate de stat sunt impartite in cele care sunt membre ale sistemului Rezervelor Federale si cele care nu sunt membre. Bancile de stat nu sunt obligate sa intre in sistemul Rezervelor Federale, dar ele pot alege sa fie membre daca se ridica la standardele stabilite de Consiliul de Conducere. Din martie 2004, din cele aproximativ 7700 de banci comerciale 2900 au fost membre ale Sistemului Rezervelor Federale, aproximativ 2000 de banci nationale si 900 de banci de stat. Bancile membre primesc 6% din dividendele anuale, conform legii, si voteaza pentru directorii de categoria A si B a bancii Rezervei Federale.

1.5. Comisii de consultanta


Bancile Rezervei Federale folosesc de asemenea comisii de consultanta. Din aceste comisii de consultanta, poate cele mai importante sunt comisiile care sfatuiesc bancile in probleme de agricultura, mici afaceri, si munca. De 2 ori pe an Conducerea Sistemului solicita observatiile fiecareia din aceste comisii prin e-mail.

2. Politica monetara si economia


Rezerva federala isi seteaza politica monetara pentru a promova obiectivele ca numar maxim de angajari, preturi stabile, si dobanzi moderate de lunga durata. Provocarea politiicenilor este ca tensiunile care apar printre tzelurile pot sa iasa la suprafata intr-o perioada scurta si ca informatii privind econimia devin valabile doar cu intarziere si pot sa nu fie perfecte.

2.1. Telurile politicii monetare


Telurile politicii monetare sunt scrise in Actul Rezervei Federale, cu specificatii ca Comisia de Guvernare si Comitetul Federal al Pietei monetare ar trebui sa tind spre a promova tzelurie in privinta nuamrului maxim de angajari, preturi stabile si interese moderate de lunga durata. Preturile stabile pe perioade lungi sunt o preoptiune pentru maximum de angajari si cresteri salariale, dar si rate de dobanda pe termen lung. Cand preturile sunt stabile si raman la acel nivel, preturile bunurilor material, serviciilor, materialelor si angajarile nedeformabile din cauza inflatiei si servesc la ghidarea alocarii eficiente a resurselor, in acest fel contribuind la standard de trai mai mare. Pe deasupra, preturi stabile adopteaza castigurile si formatiunile capital, pentru ca atunci cand riscul de eroziune a proprietatilor rezultand de pe urma inflatiilor shi nevoia de a prevenii aceste pierderi este micsorat, gospodariile sunt incurajate sa economiseasca mai mult si afacerile sunt incurajate sa investeasca mai mult.

2.2. Cum afecteaza politicile monetare economia


Prima veriga in lantul dintre politica monetara si economie este piata pentru balantele de conturi detinuta de Bancile federale de rezerva. Institutiile de depozitare au conturi la bancile lor de rezerva si transfera in mod activ balantele de conturi detinute in aceste conturi pe piata fondurilor federale la o rata a dobanzii cunoscuta sub numele de rata fondurilor federale. Rezerva federala exercita un control considerabil asupra acestei rate prin influenta ei asupra acoperirii cererii pentru balantele de conturi la bancile de rezerva. Ratele dobanzii pe termen scurt, ca si cele pentru bonurile de tezaur si banii comerciali, sunt afectate nu numai de nivelul curent al ratei fondurilor federale, ci si de previziunile privind aceasta rata de pe o zi pe alta asupra contractului pe termen scurt.

prin urmare, ratele dobanzii pe termen scurt ar putea scadea daca rezerva federala i-ar surpinde pe participantii de pe piata cu o reducere a ratei fondurilor federale, sau daca evenimentele dezvaluite i-ar convinge pe participanti ca rezerva federala va ajunge sa aiba aceasta rata mai mica decat s-ar fi anticipat. in mod similar, ratele dobanzii pe termen scurt ar putea creste daca rezerva federala ar surprinde concurentii anuntand o crestere a ratei fondurilor federale, sau daca vreun eveniment i-ar determina pe acestia sa creada ca rezervele federale urmeaza sa aiba rata fondurilor federale la nivele mai ridicare decat cele anticipate. Schimbari in ceea ce privesc ratele dobanzii pe termen lung afecteaza de asemenea preturile actiunilor, care pot avea un efect pronuntat asupra bunastarii domestice. investitorii incearca sa isi pastreze castigurile din investitiile curente in actiuni cu castigurile din obligatiuni , dupa ce accepta sitatia cea mai riscanta in ceea ce priveste actiunile. de exemplu, daca ratele dobanzii pe termen lun scad, atunci, toate acestea fiind egale, castigurile din actiuni vor depasi castigurile din obligatiuni si vor incuraja investitorii sa cumpere actiuni si sa ofere preturi pe actiuni la un nivel la care veniturile din actiuni asupra carora se aplica rata de risc sunt inca o data aliniate cu veniturile din obligatiuni. mai mult, rate ale dobanzii mai scazute conving investitorii ca economia va fi mai puternica si profiturile mai mari in viitorul apropiat, lucru ce ar trebui sa imbunatateasca echitatea preturilor.

2.3. Limitarile politicii monetare


Politica monetara nu este singura forta care actioneaza asupra inflatiei, angajarilor si preturilor. Multi alti factori afecteaza cererea globala si oferta globala si, in consecintza, pozitia economica a gospodariilor si afacerilor. Cativa din acesti factori pot fi anticipati si folositi in cheltuieli si alte decizii economice, iar unii pot sa apara pe nepregatite. In ceea ce priveste ecrerea, guvernul influenteaza economia prin schimbari de taxe si impozite, care primesc multa atentie din partea publicului, si sunt anticipate. Spre exemplu, efectul asupra unei taxe care o fost retrasa poate fi precedata de actuala implementare ca gospodariile sau afacerile sa altereze anticiparea in scaderea impozitelor. Dar, prinvind mai departe la pietzele financiare vor putea construi evenimente fiscal nivelul de structura in dobanzile financiare, ca o masura stimulativa ca o scadere de impozit, va tinde sa ridice nivelul ratelor dobanzilor chiar dinainte ca 8

scaderea de impozit sa fie implementata, care va avea un effect de retinere asupra cererii si economiei inainte ca imboldul fiscal sa die aplicat. Alte schimbari in cererea si oferta globala nu pot fi prezise si pot influenta economia in cai nemaivazute. Exemple de cai din acest fel pe partea cererii sunt schimburi intre consumator si ofertant, si schimbari in postura de imprumut la bancile comerciale si alti creditori. Micsorarea increderii in ceea ce proveste conceptia pentru piata economica si a fortei de munca sau mai retinerea conditiilor pentru imprumuturi tind sa intoarca peste cap cheltuielile afacerilor si gospodariilor. De partea ofertei, dezastrele naturale, dezmembrari pe piata petroliera care reduce furnizarea, pierderi in domeniul agriculturii si incetiniri in cresterea productivitatii sunt exemple de socurile de furnizare nefavorabile. Aceste shocuri tind sa creasca preturile si sa reduca oferta. Politica monetara poate sa incerce sa contreze perderile de oferta sau cresterea preturilor, dar nu pot face fatza cu succes la amandoua.

2.4. Componentele Agregatului monetar


Rezerva Federala publica informatii prinvind trei agregate monetare. Prima, M1, este facuta din tipuri monetare care se folosesc de obicei la plata, de obicei monezi si depozite bancare, A doua, M2, include M1 plus balante care in general sunt similare tranzactiunilor de conturi , si acesta , in cea mai mare parte, poate fi schimbata in M1 cu o foarte mica sau insignificanta pierdere de principiu. In masura in care M2 este crezuta a fi principala de catre gospadarii. Al treilea, M3, include M2 plus anumite conturi care sunt tinute de entitati, in afara de persoanele individuale, si sunt publicati de banci si institutii economice care augmenteaza balante de tipul M2 in intalnirea cererii de credite, mai include balante pe piata monetara fonduri reciproce tinute de investitori de institutii. Agregatele au avut roluri diferite in politica monetara si abilitatea lor ca si ghid a fost schimbata. Detaliile urmatoare sunt principalele componente: M1 Monede (Cecuri) Depozite de cereri NOW si conturi de dobanda similare

M2 M1 Depozite de Economii si conturi de depozite pe piata monetara Depozite pe termen scurt Balante de comert pe piata reciproca M3 M2 Depozite pe termen lung Balantele pietei monetare. Contracte de recumprare Dolari europeni

2.5. Regula lui Taylor


Regula lui Taylor, denumita astfel dupa proeminentul economist John Taylor, este un alt ghid spre evaluarea atitudinii corecte a politicii monetare. Aceasta asociaza setarea ratelor fondurilor federale catre obiectivele primare a politicii monetare, adica masura in care inflatia poate porni de la ceva aproximand stabilitarea pretului si masura in care iesirea si rata de angajare pot porni de la valorile maxime ce pot fi sustinute. De exemplu, o versiune a regulii cheama ratele fondurilor federale spre a fi egalate cu rata crezuta a fi consistenta pe perioada indelungata, cu maximizarea ratei de angajare si stabilitatea pretului, plus o componenta bazata pe gol-ul dintre inflatia curenta si obiectivul inflatiei, mai putin o componenta bazata pe impiedicarea actualelor rezultate a nivelului ratei maxime de angajare. Daca inflatia se ridica, regula Taylor prescrie cantitatea prin care ratele fondurilor federale vor trebui crescute, sau daca rezultatele si rata de angajare slabesc, cantitatea cu care trebuie scazute. Parametrii specifici ai formulei sunt setati pentru a descrie comportamentul actual al politicii monetare pe o perioada in care politica se crede a fi fost indeajuns de reusita in realizarea telului de baza. Desi acest ghid atrage interes, are totusi neajunsuri. Nivelul ratei de interes pe timp scurt asociate cu realizarea a telurilor de termemn lung, un element cheie in formula, poate varia in timp, impredictibil. Mai mult, rata curenta a inflatiei si pozitia economiei in relatie cu rata maxima de angajare nu sunt cunoscute din cauza intarzierilor de date si

10

dificultatilor din estimarea rezultatului in urma nivelului ratei de angajare maxima, adaugand un alt strat de incertitudine in setarea adecvata a politicii.

3. Implementarea politicii monetare


Rezerva federala exercita un control considerabil asupra cererii si furnizarii de balante de conturi pe care institutiile depozitare le detin la bancile de rezerva. asadar, influnteaza rata fondurilor federale si,in cele din urma, gradul de ocupare a fortei de munca, productia si preturile. rezerva federala implementeaza politicile monetare din SUA creand conditii pe piata pentru soldurile pe care institutiile depozitare le detin la bancile federale de rezerva. obiectivele sau tintele pe care le-a folosit pentru a obtine conditii dezirabile pe aceasta piata au variat de-a lungul anilor. la un moment dat, FOMC a cautat sa obtina o cantitate specifica de balante de conturi, dar acum stabileste o tinta pentru rata dobanzii la care acele balante de conturi sunt schimbate intre institutii depozitare-rata fondurilor federale. Conducand operatiuni deschise pe piata, impunand cerintele privind rezervele, permitand institutiilor depozitare sa detina balante de conturi contractuale compensatoare, si prelungind creditul prin facilitatea scontului, rezerva federala exercita un control considerabil asupra cererii si furnizarii de balante de conturi ale rezervelor federale si a ratei fondurilor federale. prin controlul ei asupra acestei rate, rezerva federala este capabila sa supravegheze conditiile financiare si monetare in concordanta cu obiectivele sale privind politica monetara.

3.1. Controlarea Ratiilor Fondurilor Federale


Conducerea Rezervei Federale in privinta operatiilor pe piata deschisa, politica privind nevoile de rezerve si eliminarea balantelor contractuale, si imprumutarea prin spatiul de reduceri, toate joaca un rol important in pastrarea ratelor fondurilor federale aproape de tinta FOMC-ului. Operatiunile pe piata globala sunt cele mai puternice shi mai des utilizate operatiuni pentru a controla ratele fondurilor. Aceste operatiuni, care sunt aranjate aproape in fiecare zi de lucru, sunt proiectate pentru a furniza balantele Rezervelor Federale la acelasi nivel cu cele de la FOMC. Balantele necesare de rezerva si balantele contractuale faciliteaza conduita operatiunilor pietei globale prin crearea unei

11

cereri previzibile pentru balantelor Rezervei Federale. Daca, chiar si dupa ce o operatiune pe piata globala este aranjata, furnizarea balantelor scade in cerere, atunci gaura de reduceri a imprumuturilor sa furnizeze un mecanism pentru ectinderea furnizarii de balantze care sa contzina presiuni pe taxa de fond. Necesitatile balantelor rezervei si balantelor contractuale trebuie sa fie intalnite doar de putine ori in asa numita perioada de intretinere a rezervei, nu in fiecare zi. Aceasta structura da institutiilor de depozitare o considerabila flexibilitate in manevrarea balantelor zilnice de la Rezerva Federala de la o zi la alta. Aceasta flexibilitate ajuta la netezirea fluctuatiilor ratelor fondurilor federale. Daca o institutie care depozita afla ca balanta acesteia la Rezerva Federala este neasteptat de mare intr-una din zile (spre exemplu, daca un client a depus un depozit neasteptat sau o plata asteptata nu a fost facuta), nu trebuie sa ofere un imprumut a balantei respective la rate foarte joase, poate sa absoarba surplusul prin alegerea de a tine balantze ,ao joase pe perioada zilelor care urmeaza in perioada de intretinere si totusi sa faca fatza la ceea ce shia propus. Tzinerea unei balantze joase cu o zi inainte de perioada nu este neaparat necesar sa creasca credibilitatea ca institutia care depune va avea o sum cu care s-a depsit contul n banc peste noapte daca suma de care are nevoie balanta de conturi a rezervei si balanta de conturi contractuala compensatorie este mare in comparatie cu cheltuielile necesare. Aceasta flexibilitate in managerierea balantelor de conturi protejeaza impotriva variatie cererii si ofertei balantei Rezervei Federale care altfel pune presiune pe rata fondurilor federale.

3.2. Operatiunile Pietei Globale


In teorie, Rezerva federala ar putea conduce operatiunile pietei globale prin cumpararea sau vanzarea oricarui tip de bunuri. In practica, totusi, majoritatea bunurilor nu pot comercializate asa de usor incat sa acomodeze cu operatiunile de pe piata globala. Pentru ca operatiunile pietei globale sa aiba succes, Rezerva Federala trebuie sa cumpere si sa vanda foarte repede, ca sa le fie mai comod, in orice situatie ar trebui ca ratele fondurilor federale sa fie la nivelul tinta. Aceste conditii necesita ca lucrurile ce cumpara sau vand sa fie comercializate en-gros, o piata cat mai activa care poate sa acomodeze tranzactiile fara nici o intrerupere sau distorsiuni la piata insshi.

12

Protectiile din piata pentru Tezaurul din SUA satisfaec aceste conditii. Protectia Piatei pentru Tezaurul SUA este cea mai cuprinzatoare shi mai activa dintre pietele financiare din SUA. Transactiile sunt manuite la ghisee, nu la un schimb organizat. Cu toate ca majoritatea tranzactiilor sunt facute in New York, conexiunile telefonice si cele ale calculatoarelor leaga dealerii, brokerii si clientii nu conteaza in ce locatii pentru a forma o piata globala.

3.3. Cerintele Rezervelor


Cerintele rezervelor sunt de mult timp o parte din istoria bancara a natiunii noastre (a SUA). Institutii depozitare mentin o fractiune din anumite obligatii rezervate unor anumite valori, Rezervele obligatorii. Sistemul federal de rezerva poate ajusta rezervele obligatorii prin schimbarea raportului rezervelor cerute, obligatiile pentru care rapoartele se aplica, sau amandoua. Aceste schimbari pot avea efecte profunde asupra stocurilor monetare si asupra costurilor bancare pentru extinderea creditlui si sunt deasemenea costisitoare conducerii; asadar, rezervele obligatorii nu sunt ajustate frecvent. Totusi, rezervele obligatorii joaca un rol folositor in conducerea operatiilor asupra pietei deschise, prin ajutarea asigurarii unei cereri predictibile pentru echilibrul sistemului federal de rezerva si astfel marind controlul rezervelor obligatorii asupra ratei fondurilor federale. Cererea institutiilor depozitorii de a mentine o anumita fractiune a depozitelor lor in rezerva, ca bani lichizi in moneda lor sau ca bilanturi la rapoarte fara profit in sistemul federal de rezerva, impune un cost pe sectorul privat. Costul este egal cu cantitatea de dobanzi asupra acestor fonduri, sau macar asupra portiunii acestor fonduri pe care institutiile depoztorii le tin doar datorilta cerintelor legale si nu satisfac nevoile consumatorului. Povara necesitatilor rezervei este structurata pentru a putea face fatza la institutiile mici si mijloci. La fiecare institutie care depune, un numar anume de obligatii ale rezervei sunt scutite re necesitatile rezervei, si o ratie a rezervei de nivel mai mic este aplicata la obligatiile rezervei de conturi pana la un nivel specific. Cantitatea de obligatii scutite de la necesitatile rezervei si supunerea la un nivel mai mic de ratie a rezervei sunt ajustate periodin in fiecare an pentru a reflecta cresterea in sistemul bancar.

13

Folosirea balantelor de conturi contractuale compensatorie de clarificare sa ridicat in ani 1990 ca o necesitate a balantei rezervei care a decazut la reducerea taxelor la ratiile rezervei la inceputul deceniului si implementarea raspandita a stergerii programelor comertului de catre institutiile care depozitau. Reducerea rezultata in balantele necesare rezervei a lasat cateva institutii fara suficienta protectie a sumei cu care s-a depsit contul n banc peste noapte, asa ca au stabilizat sau extins balanta de conturi contractuala compensatorie. Expansiuenea in balanta de conturi contractuala compensatorie in timpul anilor 1990 nu o fost la fel cu decaderea necesara in balantele rezervei, dar , in mare parte pentru ca institutile care depozitau nu necesitau o acoperire asa de mare a protectiei impotriva depasirii contului in banca peste noapte ca atunci cand era furnizata de catre balantele rezervei de conturi. Suplimentar, abilitatea de extindere a balantei de conturi contractuala compensatorie a unor institutii de depozitare a fost limitata de aceasta extindere pentru care au folosit serviciile costisitoare ale Rezervei Federale.

4. Sistemul Federal de Rezerva pe plan international


Economia SUA si economia gloabala sunt legate pe mai multe planuri. Developari in domeniul economic a acestei tzari are o mare influentza in productie, angajari si preturi cu mult peste granitele noastre; in acelasi timp, dezvoltari in strainatate afecteaza economia noastra (a SUA). Dolarul american, care este moneda cea mai des utilizata in tranzactiile internationale, face parte mai mult de jumatate din rezervele de tranzactii ale celorlalte tari. Bancile SUA din tarile din strainatate si bancile externe din SUA sunt piese importante pe piata internationala financiara. Activitatile Rezervei Federale si a economiei internatioale se influenteaza una pe cealalta. Asa ca, cand se ia decizia asupra politicii monetare care trebuie aplicate pentru a atinge tzelurile economice, consiliul de guvernatori (Board of Governors) si Comitetul Federal al Pietei Deschise (Federal Open Market Committee) iau in considerare recordul tranzactiilor internationale ale Statelor Unite, miscari in rate de schimb externe si alte dezvoltari economice internationale. Si in zona de supreveghere bancara si regulament,

14

inovatiile in banking international cer o continua evaluare a, (si cu modificari ocazionale in) procedurile si regulamentele Rezervei Federale. Sistemul federal de rezerva formuleaza politici care modeleaza, sunt modelate, de dezvoltari internationale. Aceasta deasemenea participa direct in relatii internationale. De exemplu, Sistemul federal de rezerva ocazional intreprinde tranzactii de schimb valutar externe tintite spre influentarea valorii dolarului in realtie cu monede straine, cu dorinta de a stabiliza conditiile pietei. Aceste tranzactii sunt intreprinse in atenta si continua consultare si cooperare cu Trezoreria U.S. Sistemul federal de rezerva deasemenea lucreaza cu Trezoreria si alte agentii guvernamentale pe diferite aspecte ale politicii financiare internationale. Aceasta participa in multiple organizatii internationale si forumuri, si este in aproape continuu contact cu alte banci centrale pe subiecte de interes comun.

4.1. Operatiuni monetare straine


Rezervele de stat conduc operatiunile monetare straine, cumpararile si vanzarile dolarilor in monede straine, sub conducerea directa a FOMC, actionand in mod continuu si in stransa legatura si cooperare cu Trezoreria SUA, care are responsabilitatea pentru politica internationala financiara a SUA. Managerul sistemului Contului pietei deshise de la Banca de reserve federala din New York actioneaza ca si agent pentru FOMC si Trezorerie in indeplinirea operatiunilor monetare straine. Inca de la sfarsitul anilor 70 Trezoreria SUA si Rezervele Federale au condus aproape toate operatiunile monetare straine in stransa legatura si in mod egal. Scopul operatiunilor monetare straine a Rezervei federale a evoluat ca si raspuns la schimbarile din sistemul monetar international. Cea mai importanta din aceste schimbari a fost tranzactia din anii 70 dintr-un sistem de schimb cu rate fixe, fondat in 1944 la conferinta monetara internatonala din Bretton Woods, New Hampshire, intr-un sistem de schimb flexibil (sau flotant) pentru dolarul echivalent a monetarului altor tari. Sub punctele stabilite la Bretton Woods, care au creat IMF si Banca internationala petru reconstructii si dezvoltare (cunoscuta informal ca si Banca Lumii), autoritatile straine au fost responsabile pentru interventiile in pietele de schimb pentru a mentine ratele de schimb din tarile lor in intervalul de 1% din paritatea cu deloarul american; interventiile directe in piata de schimb a autoritatilor SUA au fost foarte limitate. In schimb, 15

autoritatile US au fost obligate sa cumpere si sa vanda dolari contra aur pentru a mentine pentrul aurului in dolari la 35$ pe uncie(28.35g). Dupa ce Statele Unite au suspendat conversabilitatea in aur a dolarului in 1971, a aparut un regim de rate flexibile de schimb. In 1973, sub acest regim, statele unite au inceput sa intervina in pietele de schimb pe o scara mai larga. In 1978, regimul de rate flexibile de schimb a fost codificat intr-un sistem Asupra ratelor flexibile de schimb, scopul principal al Rezervei federale privind operatiunile monetare straine a fost sa contracareze conditiile din pietele de schimb prin achizitionarea sau vanzarea monedelor straine (numite operatiuni de interventie a schimburilor straine) in principal pe piata din New York. In cadrul unor episoade de scadere a presiunii valorii dolarului in schimburile straine, Rezerva federale a achizitionat dolari (monede straine vandute) si a absorbit din presiunea de vanzare a dolarului. In mod similar, Rezerva federala poate vinde dolari(monede straine vandute) pnetru a ridica presiunea valorii dolarului in schimburile straine. Banca de reserve federala din New York executa deasemenea tranzactii in piata de schimb straina a US pentru autoritatile monetare straine, folosind fondurile acestora din urma.

4.2. Sistemul Bancar International


Rrezerva Federala este interesat in activitile bancare internaionale, nu numai din cauza c funcioneaz precum un supervizor bancar dar i pentru simplul fapt c asemenea activiti sunt subtituiente pentru activitile bancare interne i trebuie monitorizate cu grija pentru a ajuta la interpretarea monetarului american i a condiiilor pentru credite. Mai mult, intituiile bancare internaionale sunt nite vehicule importante pentru cursul capitalului n i n afara SUA. Acolo unde activitatile internationale bancare sunt conduse, depind de anumitzi factori de care au nevoie clientzii de la anumite afaceri, libertatea operatiunilor permise in cadrul legilor si reglementarilor unei tzari, si consideratziilor asupra taxelor. Activitatile internationale a bancilor privilegiate din SUA includ depuneri si imprumuturi a depozitelor bancare de la clientzi straini la sucursalele bancare a SUA si angrenarea in alte tranzactii financiare cu alte tzari echivalente. Cu toate acestea, majoritatea afacerilor internationale a bancilor privilegiate din SUA se fac la birourile afiliate care sunt la filialele straine de peste hotare, de obicei apartinant in intregime acestora. Majoraitate 16

activitatilor sucursalelor si filialelor ale bancilor din SUA sau afiliat la moneda euro, care este folosita la imprumutiri de depozite bancare cu monezi altele decat cele in care filialele bancare sunt situate. In crestere, bancile SUA ofera o gama larga de produse financiare pentru locuitorii din alte tzari, dar si pentru cetatzenii americani si firmele americane de peste hotare.

5. Conducere si reglementare
Rezerva Federala are autoritate asupra supervizarii si conducerii mai multor institutii si activitati financiare. Lucreaza cu alte autoritati federale pentru a asigura siguranta, protectie si soliditate a institutiilor financiare, stabilitate pe pietzele financiare, si un tratament al clientului corect si echitabil in tranzactiile lor financiare. Ca si Banca Centrala a SUA, Rezerva federala are legaturi consacrate si bine determinate cu bancile centrale si administratorii statelor din celelalte tzari, lucru ce permite coordonarea actiunilor proprii cu cele ale altor tzari cand sunt sunt conduse crize financiare internationale si conducerea institutiilor cu o prezenta internationala substatiala . Rezerva Federala este responsabila pentru ingrijirea si reglementarea urmatoarelor segmente din industria bancara pentru a asigura protectia tranzactiilor bancare si in acord cu legile bancare: companiile care detin bancile, aici incluzand diferite companii care detin actiuni la aceste banci, companii formate sub Actul Gramm-Leach-Bliley din 1999 si bancilor de peste hotare cu operatiunile SUA. bancile privilegiate ale bancilor care sunt membre ale Sistemului Federal de Rezerve (bancile statelor membre) mrci straine ale bancilor membre la Sistemul Federal de Rezerve. intreprinderile care au cazut de acord si sunt pe muchie, prin care organizatiile bancare ale SUA vor putea sa conduca activitatile internationale bancare. sucursalele licentiate ale SUA, agentziile si birourile reprezentative ale bancilor de peste hotare si cele fara activitati bancare ale bancilor de peste hotare.

17

Cu toate ca termenul de conducere bancara si ordonanta bancara sunt adesea folosite putandu-se schimba, dar ele se refera defapt la activitati distincte, dar complementare. Supravegherea bancara include monitorizarea, inspectarea si examinarea organizatiilor bancare pentru a evalua conditiile si conformitatea cu legile si regulile in vigoare. Cand o organizatie bancara din departamentul de supraveghere a Rezervei Federale este prinsa asupra faptului ca nu se supune sau ca are probleme de alt gen, Rezerva Federala poate sa se foloseasca de autoritatile din administratie pentru a actiona formal sau nu, pentru ca organizatia respectiva sa corecteze problema. Regulile bancilor impun emiterea anumitor reguli specifice si linii directoare care conduc operatiunile, activitatzile si achizitziile organizatiilor bancare.

5.1. Responsabilitati ale Agentiilor Federal Bancare


Rezerva Federala imparte responsabilitatile de conduita si supraveghere a institutiilor bancare cu Biroul de Revizuire a Monetarului (Office of the Controller of the Currency (OCC)), Compania de Asigurare a Depozitelor (Federal Deposit Insurance Corporation (FDIC)) si Biroul de supraveghere a Depozitelor al un nivel federal, si cu departamentele bancare ale diferitelor state. Principalul supraveghetor al unei institutii bancare interne este in general determinata de tipul de institutie din care face parte si de autoritatea guvernamentala care a dat unda verde la inceperea tranzactiilor (de obicei se refera la un drept anume). Bancile care sunt privilegiate de anumite state guvernamentale sunt cunoscute ca banci ale statului; banci care sunt privilegiate de OCC, care este un departament al Departamentului de Trazorerie, care se refera la bancile nationale.

5.2. Functiile Reglementare


Ca si o banca reglementara, Rezerva Federala stabileste standarde proiectate pentru a asigura ca organizatiile bancare functioneaza intr-o maniera lipsita de primejdii si in concordantza cu legile care sunt aplicate. Aceste standarde pot lua functiile reglementare, regulile si interpretarile de supraveghere si se pot stabili anumite clauze ale unei legi sau sub influentza mai multor autoritati generale legale. Standardele de reglementare pot fi ori restrictive (limitand posibilitatea activitatilor organizatiei bancare) sau care permit (autorizand anumite organizatii bancare sa inceapa anumite activitati).

18

6. Afaceri ale consumatorilor si comunitatilor


Numarul legilor federale care au avut intentia de a proteja consumatorul in credit si in alte tranzactii financiare, a crescut din anii 1960. Congresul a alocat Rezervei Federale obligatia de a implementa multe din aceste legi pentru a se asigura ca consumatorul primeste informatii utile si o tratare corespunzatoare. Printre responsabilitatile Rezervei Federale in aceasta zona numim: scrierea si interpretarea regulilor ca sa sustina multe din legile de protectie a investigarea plangerilor din partea publicului catre bancile de stat, plangeri care se probleme de adresare a juristictiilor federale si cele de stat, depunere de marturie in fata Congresului asupra problemelor legate de protectia In purtarea acestor responsablitati, Rezerva Federala este sfatuita de catre Consiliul Consultativ Consumator, ai carui membri reprezinta interesele consumatorilor, ale comunitatzii poporului si ale creditorilor din toata tara. Intalnirile consiliului, care au loc de trei ori pe an la comitetul rezervelor federale in Washington D.C., sunt deschise publicului larg. consumatorului, revizuirea acordului regulilor cu bancile, refera la legile protectiei consumatorului.

consumatorului si conducerea activitatilor cu privire la opinia poporului.

6.1. Protectia Consumatorului


Majoritatea tranzactiilor financiare ce implica implicarea consumatorilor sunt protejate de legi ale protectiei consumatorului. Acestea includ tranzactii privind creditul, cardurile de debit emise de institutii financiare si cardurile de credit {emise de RETAIL ESTABLISHMENTS}, tranzactii ATM si alte transferuri electronice de fonduri, tranzactii in cadrul conturilor de depozite, leasinguri pentru automobile, ipoteci si imprumuturi egale cu casele; linii de creditare si alte credite fara garantie.

19

6.2. Afaceri interne


Programele de afaceri interne de la Comitet si cele 12 Banci ale sistemului federal promoveaza dezvoltarea si accesul corect si impartial la credit. Birourile afacerilor interne la Comitet si bancile sistemului se angreneaza in variate activitati in ajutarea institutiile financiare, organizatii comunitare, entitati gurnamentale, si intelegerea publica si adresarea problemelor serviciilor financiare ce afecteaza veniturile joase si moderate, oameni si regiuni geografice. Fiecare birou raspunde nevoilor locale in regiunea proprie si realizeaza propriile programe pentru institutiile depozitare adoptate pentru: - furnizarea de credite sau alte servicii bancare catre comunitatile lor, in particular pietelor traditionale sub-servite; - incurajeaza cooperari mutuale beneficiale printre organizatii comunitare, agentii gurnamentale, institutii financire, si alti practicanti in dezvoltarea comunitara; - dezvolta constienta publica marita asupra beneficiilor si riscurilor produselor financiare si ale drepturilor si responsabilitatilor care deriva din investitii comunitare si prevederi condcatoare corecte; - promoveaza printre institutiile responsabile cu crearea politicilor, conducatori comunali, si factorii decizionali ai sectorului privat, o mai buna intelgere a practicilor, proceselor si resurselor ce rezulta in succesul programelor comunitare de dezvoltare. Fiecare banca a sistemului federal dezvolta produse specifice si servicii ce satisfac nevoile informationale ale regiunii proprii. Birourile afacerilor interne pornesc un larg vector de publicatii, sponsorizeaza o varietate de forum-uri publice, si furnizeaza informatii tehnice despre dezvoltari comunale si economice si asupra accesului corect si egal la credit si alte servicii bancare.

6.3. Rezerva federala in sistemul de plati a US


Rezerva federala joaca un rol important in sistemul de plati a SUA. Cele 12 Banci ale Rezervei federale pun la dispozitie servicii bancare institutiilor depozitare si guvernului federal. Pentru institutiile depozitare, bancile mentin conturile care pun la dispozitie diverse servicii de plati, inclusive ridicari de cecuri, fonduri de transfer electronic si distributia si primirea de monetara. Pentru guvernul federal, Banca de

20

Rezerva actioneaza ca si un agent fiscal, platind cecurile de trezorerie, procesand platile electronice si transferand securitatile guvernului SUA. Prin creare sistemului de Rezerva federal, congresul a intentionat sa elimine crizele financiare severe care apareau un mod periodic, in mod essential ca sa resolve criza care a aparut in 1907. in timpul acelui episod, platile au fost intrerupte in toata tara datorita faptului ca multe banci au refuzat sa preia cecuri de la alte banci, practica ce a contribuit la esuarea bancilor de tip solvent. Pentru a se adresa acestor probleme, congresul a dat sistemului de rezerva federala autoritatea de a stabili un sistem national de acceptare a cecurilor. Acest sistem urma astfel sa puna la dispozitie nu numai un sistem monetar elastic, adica un sistem care sa creasca sau sa scada in functie de conditiile economice, ci si un sistem efficient si echitabil de colectare a cecurilor.

6.4. Serviciile financiare


Sistemul de plati al SUA este cel mai mare din lume. In fiecare zi milioane de tranzactii, in valoare de miliarde de dolari, se realizeaza intre vanzatori si cei ce achizitioneaza bunuri, servicii sau documente financiare. Multe din plati sublinieaza aceste fluxuri de tranzactii intre institutiile depozitare, dintre care multe mentin conturi cu Banca de rezerva, astfel rezerva federala joaca un rol important ca si intermediar in stabilirea platilor interbancare. Banca de rezerva stabileste tranzactiile de plati in mod efficient prin debitarea de conturi a institutiilor depozitare facand plati si acreditand conturile aestora. Mai mult, ca si banca centrala a SUA, Rezerva federala este imuna la problemele de lichidare, adica a nu avea destule fonduri pentru a incheia tranzactiile de plati, si la problemele de credit care ar putea intrerupe activitatile stabile ale acesteia.

6.5. Serviciile agentiei fiscale


In calitate de agenti fiscali ai Statelor Unite, Bancile de rezerva functioneaza ca si banca guvernamentala a SUA si indeplineste o varietate de servicii pentru Trezorerie, alte agentii guvernamentale, proiecte sponsorizate de Guvern si cateva organizatii internationale. Adesea serviciile fiscale reprezentative efectuate de catre bancile de rezerva sunt aceleasi sau similare, servicii pe care bancile de rezerva le ofera sistemului bancar. Serviciile indeplinite pentru Trezorerie includ mentinerea contului bancar al Trezoreriei, securitatea privind efectuarea de plati, emiterea si transferul. Serviciile

21

fiscale oferite de alte entitati despagubesc bancile de rezerva pentru cheltuielile aparute cu furnizarea acestor servicii.Una din functiile fiscale unice pe care bancile de rezerva o pun la dispozitie Trezoreriei este un program prin care bancile de rezerva investesc banii trezoreriei pana cand este nevoie sa se finanteze operatiile guvernamentale. Trezoreria primeste fonduri de la doua surse principale: incasarile din impozite si imprumuturi. Fluxurile care se indreapta si vin dinspre contul guvernamental variaza volum pe parcursul anului; de exemplu, balanta de conturi tinde sa fie relativ ridicata in timpul lunii aprilie, sezonul de incasare a impozitelor. Trezoreria indruma bancile de rezerva sa investeasca o suma prestabilita din excedentul de fonduri in conturi speciale existente in paralel la institutiile depozitare nationale. Rezerva federala monitorizeaza aceste balante pentru conformitatea cu cerintele colaterale si inpoiaza fondurile Trezoreriei atunci cand este nevoie de ele.

6.6. Serviciile internationale


Asemenea bancii centrale a SUA, Rezerva federala efectueaza servicii pentru bancile centrale straine si pentru organizatii intrenationale cum ar fi Fondul Monetar International si Banca Internationala pentru reconstructie si dezvoltare. Bancile de rezerva pun la dispozitie cateva tipuri de servicii acestor organizatii, incluzand mentinerea conturilor fara dobanda la purtator( in dolari americani), conturi pentru situatii de urgenta si conturi pentru pastrarea aurului. Cateva institutii oficiale straine directioneaza o parte din incasarile si platile lor zilnice in dolari americani in conturile destinate acestor fonduri la Rezerva Federala. Daca un cont are excedent, institutiile oficiale straine pot cere ca aceste fonduri sa fie investite peste noapte in acorduri de rascumparare cu bancile de rezerva. Daca investitiile sunt necesare pe perioade mai indelungate, institutiile oficiale straine pot oferi instructiuni pentru achizitionarea de garantii pentru a fi pastrate in conditii de siguranta. Dimpotriva, institutiile straine pot oferi instructiuni sa vanda garantiile, impreuna cu castigul depozitat in contul lor. Bancile de rezerva taxeaza institutiile oficiale straine pentru aceste servicii.

22

6.7. Politica de credit pe perioada zilei a rezervelor federale


In fiecare zi, bancile de rezerva prelucreaza un numar mare de tranzactii privind plati rezultand din roul bancii de a oferi servicii de efectuare a platilor catre institutiile depozitare. Deoarece institutiile depozitare din agregat detin in general un numar relativ mic de fonduri pentru o zi in conturile lor la bancile de rezerva, aceste banci extind creditul pentru o zi, des intalnit sub denumirea de credit pe perioada unei zile sau credit prelungit pentru o zi, pentru a facilita intelegerea tranzactiilor privind platile si pentru a asigura buna functionare a sistemului de plati al SUA. Pentru a adresa riscul procurarii acestui credit, rezerva federala a dezvoltat o politica care balanseaza obiectivele de a asigura buna functionare a sistemului de plati si administarea riscului direct de credit al rezervelor federale de la utilizarea de catre institutii a creditului pentru o zi pus la dispozitie de rezevele federale.

23

Bilbliografie

1. 2. 3. 4.

http://en.wikipedia.org/wiki/Federal_Reserve_System http://www.federalreserve.gov/pubs/frseries/frseri.htm http://usgovinfo.about.com/od/moneymatters/a/fedreserve.htm www.wall-street.ro

24