Sunteți pe pagina 1din 29

CONSECINTELE PRIVATIZARII CU CAPITAL STRAIN A SISTEMULUI BANCAR DIN ROMANIA

INTRODUCERE Avand ca tema de proiect Consecintele privatizarii cu capital strain a sistemului bancar din Romania am hotorat sa realizam o analiza etapizata , astfel urmarind momentele esentiale ale evolutiei sistemului bancar romanesc. Ca prima etapa a evolutiei sistemului bancar romanesc am considerat relevanta analiza perioadei de dinainte de 1989, trecand apoi la o scurta descriere a bancilor infiintate dupa pragul anului 1989. Totodata am considerat ca puncte cheie intarzierea privatizarii si instabilitatea cadrului macroeconomic din Romania. A doua faza a proiectului se axeaza pe o analiza in detaliu a privatizaii, prezentand cadrul general al acesteia si descrierea marilor privatizari din sistemul bancar romanesc si importanta pe care au avut-o pentru evolutia economiei romanesti. Ca ultima etapa a studiului nostru am analizat situatia Romaniei ca parte integranta a sistemului bancar european, prin date statistice si analize a indicatorilor cei mai reprezentativi pentru evolutia sistemului bancar romanesc, astfel reusind sa reliefam consecintele privatizarii cu capital strain a sistemului bancar intern.

1.ETAPE FUNDAMENTALE ALE SISTEMULUI BANCAR

1.1.Sistemul bancar romanesc pana in 1989 Sistemul bancar romanesc a avut ca punct de plecare perioada dacica, cand s-au gasit dovezi ale unor schimburi monetare caracterizate de dobanda si unele schimburi asemanatoare schimburilor valutare din zilele noastre.Ulterior, ca urmare a dezvoltarii relatiilor de tip capitalist care au presupus dezvoltarea unei noi forme de finantare de tipul creditului, zarafii au devenit camatari, realizand pe langa operatiunile de speculatii monetare si operatiuni de creditare. Insa acestia practicau dobanzi foarte ridicate pentru creditele acordate, cu valori situate intre 12-24% (in ciuda plafoanelor impuse de autoritatile publice de 10%), contribuind la cresterea discrepantelor dintre clasele sociale si conducand astfel pe de o parte la aparitia unor tensiuni sociale, iar pe de alta parte la concentrarea capitalurilor si cresterea investitiilor in activitati comerciale si industriale, ceea ce implica necesitatea de resurse financiare semnificative. A s t f e l , aparitia si dezvoltarea unui sistem financiar bancar care sa reprezinte interesele populatiei si sa solutioneze dificultatile finaciare existente era urmatorul pas firesc spre dezvoltare.Prima banca infiintata in Principatele Romane a fost Banca Nationala a Moldovei( 1 8 5 7 ) , c u s e d i u l l a I a s i , c a r e i n s a , a dat faliment in mai putin de un an datorita unor politici esuate. Urmeaza ca in 1864, sa se infiinteaze la Bucuresti Casa de Depuneri si Consemnatiuni, in 1871, institutul de Credit si Economie Albina in Transilvania, iar in 1873, Creditul Funciar Rural tot la Bucuresti. Don dorinta de a avea o banca de tip nou, in urma unor repetate incercari si proiecte, prin Legea din 17 aprilie 1880 se stabilesc normele de organizare a Bancii Nationale a Romaniei, care urma sa-si inceapa activitatea la 1iulie 1880. Prin infiintarea sa si prin masurile si reglementariele adoptate ulterior, Banca Nationala a Romaniei a fost piatra de temelie a sistemului bancar romanesc datorita caruia s -au depasit cu succes a perioadele de criza cu care s-aconfruntat economia tarii in perioada respectiva. Daca pana in anul 1947, momentul in care s-a trecut la econmia planificata, sistemul bancar romanesc a fost unul in continua dezvoltare, functionand la standardele internationale din domeniu, du p a a n u l 1 9 4 7 , activitatea bancara a cunoscut un puternic declin, bancile oferind un numar limitat de servicii si produse financiare, iar sistemul bancar fiind organizat dupa modelulul sovietic de monobanca.In centrul sistemului elaborat
2

de statul roman se afla Banca Nationala a Romaniei (BNR),care exercita atat functii de banca de emisiune, cat si unele functii de banca comerciala.Alaturi de BNR, sistemul cuprindea si patru b anci specializate in finantarea unui sector specific de activitate economica. Astfel, Banca Romana de Comert Exterior (cunoscuta si ca Bancorex) era specializata in finantarea intreprinderilor de comert exterior si detinea cea mai mare parte a rezervelor valutare ale tarii. Banca pentru Agricultura si Industrie Alimentara (in prezent Raiffeisen Bank) finanta intreprinderile agricole si agroindustriale, in timp ce Banca de Investitii (in prezent Banca Romana pentru Dezvoltare ,GSG) acorda credite pe termen lung si era responsabila de finantarea investitiilor. Casa de Economii si C o n s e m n a t i u n i ( a c t u a l a C E C B A N K ) d e t i n e a m o n o p o l u l i n m o b i l i z a r e a e c o n o m i i l o r populatiei si aloca o parte din resursele sale sub forma imprumuturilor pentru constructia de locuinte. 1.2. Sistemul de reforme

Dupa anul 1989, in Romania s -au produs o serie de s c h i m b a r i s t r u c t u r a l e , i a r trecerea la economia de piata a determinat si modificarea radicala a organizarii si functionarii s i s t e m u l u i b a n c a r care a evoluat o data cu dezvoltarea si diversificarea a c t i v i t a t i l o r economice. Reforma sistemului bancar in Romania a debutat in decembrie 1990 cand a u t o r i t a t i l e p u b l i c e d e l a p u t e r e au propus elaborarea unei noi legislatii bancare care sa favorizeze dezvoltarea unui sistem bancar modern de tip occidental. Astfel, inlocuindu -se sistemul monobancar, specific economiei cu planificare centralizat a, cu un sistem organizat pe doua niveluri: Banca Nationala a Romaniei si bancile comerciale. Banca Nationala a Romaniei a fost reorganizata, avand responsabilitatea de a conduce politica monetara si de a exercita functiile specifice unei banci centrale. Activitatile sale comerciale au fost transferate unei b anci nou infiintate: Banca Comerciala Romana (BCR), totodata, in cadrul acestui proces de transformare a sistemului bancar romanesc, bancile specializate au fost convertite in banci comerciale universale si au fost infiintate banci cu capital privat autohton si strain, precum si sucursale ale unor banci straine.

1.3. Cele mai importante banci comerciale infiintate in Romania Banca Comerciala Romana - Erste
3

A fost infiintata potrivit Hotararii Guvernului nr. 1011/1990, prin preluarea de la Banca Nationala a Romaniei a operatiunilor specifice unei banci comerciale. Inregistrata in Romania la data de 1 decembrie 1990 ca societate pe actiuni,B . C . R . S . A . e s t e a u t o r i z a t a d e B N R s a d e s f a s o a r e a c t i v i t a t i i n domeniul bancar. La data infiintarii, banca isi incepea activitatea cu o parte din personalul transferat de la B.N.R., iar pe baza de protocol, prelua activ si pasiv de 273 de miliarde de lei. Banca Romana pentru Dezvoltare - GSG A fost inaugurata la 1 decembrie 1990 ca societate pe actiuni, prin preluarea activului si pasivului de la Banca de Investitii care se desfiintase in acea perioada. Infiintarea Bancii Romane pentru Dezvoltare a avut loc conform Hotararii de Guvern nr.1178 din 2 noiembrie 1990, publicata in Monitorul Oficial nr.132 din 26 noiembrie 1990. Astfel, BRD se constituie ca banca comerciala de dezvoltare - societate pe a c t i u n i , o r g a n i z a t a i n conformitate cu legile in vigoare in Romania. Raiffeisen Bank Friedrich Wilhelm Raiffeisen (1818 -1888), primar al mai multor orase germane, a intemeiat o uniune de credit in Anhusen, Germania. In anul 1886 apare prima uniune bancara Raiffeisen in Mhldorf, Austria, urmand ca in anul 1927 sa fie infiintata RZB Austria(Raiffeisen Zentralbank sterreich AG), actionarul principal al retelei de banci din Europa Centrala si de Est, pentru a coordona activitatile si politicile financiare ale intregului grup bancar Raiffeisen si este responsabil a cu tranzactiile si operatiunile efectuate in numele grupului la nivel national si international. In 1994 Raiffeisen deschide o reprezentanta in Romania si devine una dintre primele banci straine din sectorul bancar romanesc, urmand ca din iunie 1998 sa-si inceapa activitatea Raiffeisen Bank (Romania),cea de-a noua banca a RZB Austria in Europa Centrala si de Est. Banca Comerciala-Ion Tiriac A fost infiintata in baza autorizatiei n r . 427/14.03.1991,emisa de B.N.R. si a reautorizarii la 11.12.1992, in baza articolului 5 dinLegea 31/1991. In anul 1990 omul de afaceri Ion Tiriac, a avut initiativa infiintarii primei banci cu capital privat din Romania, in dorinta de a contribui la succesul tranzi tiei la economia de piata.
4

Banca Tiriac este cea mai mare banca cu c a p i t a l p r i v a t d i n Romania, infiintata dupa anul 1989. Capitalul social initial a f o s t m a j o r a t succesiv, atingand in prezent suma de 186.981.931,20 lei. La 16 iunie 2005, Banca Tiriac a semnat un contract de fuziune cu Bank Austria Creditanstalt (BA-CA) la Bucuresti, iar in a u g u s t 2 0 0 5 , Bank Austria Creditanstalt (BA -CA) si Ion Tiriac au finalizat tranzactia care a dus la fuziunea dintre HVB Bank Romania si Banca Tiriac. Fuziunea s-a incheiat la data de 1 septembrie 2006, numele noii entit ati fiind Banca Comerciala HVB Tiriac S.A. Pe parcursul acestui proces, cele doua banci au functionat in paralel. Avand peste 800.000 de clienti si o cota de piatade aproape 8%, HVB Bank Romania si Banca Tiriac s-au situat impreuna pe locul 4 in sistemul bancar din Romsnia. La momentul actual HVB Tiriac Bank a trecut cu bine printr-un proces de fuziune cu Unicredit Bank procesul fiind definitivat in luna martie2007.

BancPost A fost inregistrata la 26.11.1991, prin Hotarare de Guvern, ca societate pe actiuni cu capital de stat, prin preluarea unei parti din activele companiei publice Rom Post Telecom, fiind autorizata de BNR sa functioneze ca o banca de tip universal, comercial si de economii. BancPost deruleaza operatiuni bancare din ianuarie 1992. Prima sucursala a fost deschisa in Bucuresti. BancPost si a obtinut profit inca din primul an, infiintandu-se in scurt timp sucursale in fiecare ressedintade judet. Banca Transilvania A fost infiintata in 1993 la initiativa unor oameni de afaceri din Cluj, cu capital social de 2 miliarde lei, din c are 79% capital roman si 21 % strain, acestia dorind sa creeze o banc a locala, un brand de Cluj, cu activitati dedicate distinct c l i e n t i l o r C o r p o r a t i v i , clientilor IMM si clientilor Retail Banking. Banca a d e v e n i t operationala in 16 februarie 1994, prin deschiderea sucursalei din Cluj-Napoca. Banca Comerciala Carpatica A fost inregistrata in Sibiu in data de 15 iulie 1999. B a n c a C o m e r c i a l a Carpatica este o institutie financiara cu capital social majoritar romanesc,ale carei actiuni sunt listate la catego ria I a Bursei de Valori Bucuresti. Segmentul de piata vizat de BCC il constituie intreprinderile mici si mijlocii, precum si persoanele fizice, carora li se ofera o gama larga de produse si servicii. Banca pune la dispozitia firmelor
5

imprumuturi provenite atat din surse proprii, cat si din finantari externe, ca urmare a semnarii unor acorduri de finantare cu Fondul German Roman, Banca Mondiala si Fondul International de Dezvoltare Agricola. Acordul de parteneriat cu Eximbank aduce clien tilor BCC noi oportunitati de contractare a serviciilor si produselor in conditii avantajoase.

1.4. Slabiciunile reformei sistemului bancar romanesc Romania a declansat procesul de privatizare mult mai tarziu decat majoritatea tarilor din Europa Centrala si de Est. Progresul relativ lent al privatizarii sistemului bancar romanesc trebuie privit in stransa legatura cu dinamica, de asemenea lenta, a restructurarii intreprinderilor. Reformele bancare, depind in mare masura de stabilizarea economica. O economie caracterizata de variatii mari ale productiei si inflatiei a afectat valoarea activelor bancare (inclusiv calitatea creditelor), dobanzile si lichiditatea, plasand bancile intr-un mediu dominat de riscuri care nu au intarziat sa se regaseasca in credite neperformante, pierderi si insolvabilitate. Sistemul bancar a resimtit influente nu numai din mediul macroeconomic, ci si din calitatea politicilor macroeconomice si a instrumentelor de implementare a acestora. In ceea ce priveste politicile macroeconomice, acestea pot fi caracterizate ca fiind oscilante, in funcsie de ciclul electoral (lucru vizibil indeosebi in politica de v e n i t u r i ) s i p r e s i u n i l e m a c r o e c o n o m i c e , c u d e o s e b i r e c e l e d i n s e c t o r u l e x t e r n . V a r i a t i a politicilor macroeconomice a indus incertitudini in politica de creditare si de dobanzi a bancilor. In perioadele de crestere econmica expansiunea c r e d i t u l u i a tins sa creasca peste limitele de pruden ta bancara,iar in e t a p e l e d e restrictivitate a politicilor, dobanzile reale au tins sa creasca excesiv, cu influente negative asupra capacitatii debitorilor de rambursare a creditelor; lichiditatea b ancilor scazand,acesta fiind un factor agravant al situatiei bancilor comerciale.

2.PROCESUL DE PRIVATIZARE

2.1. Obiectivele privatizarii Principalele obiective ale Autoritatii pentru Privatizare sunt: vanzarea catre sectorul privat, prin metodele prevazute de lege, a pachetelor de actiuni detinute de stat in societatile comerciale; administrarea, in calitate de actionar semnificativ s a u m a j o r i t a r , d u p a c a z , a societatilor comerciale aflate in portofoliu, la care statul detine actiuni; controlul modului in care sunt respectate clauzele din c o n t r a c t e l e d e privatizare, precum si supravegherea societatilor in cauza in ceea ce priveste gradul de r e a l i z a r e a p e r f o r m a n t e l o r economice si financiare asumate prin contractul d e privatizare; restructurarea societatilor comerciale si acordarea a s i s t e n t e i f i n a n c i a r e n e c e s a r e retehnologizarii si modernizarii acestora; transferul, in conditiile legii, c atre unele ministere si autoritati publice locale a activit atii de administrare si vanzare a actiunilor detinute de Autoritatea pentru Privatizare in societatile comerciale, in scopul accelerarii procesului de privatizare si intaririi controlului in perioada post-privatizare. Etapele procesului de privatizare in sistemul bancar: evaluarea activelor si pasivelor (stabilirea profilului de risc al bancii); stabilirea unui plan pentru managementul pasivelor (rambursarea surselor atrase sau transferul pasivelor la o alta institutie bancara); derularea uni program special de redresare financiara si operationala ( s t o p a r e a pierderilor, reducerea cheltuielilor operationale, conservarea si intarirea valorii unor active necesare pentru viitorul bancii); dezvoltarea unei strategii de colectare a principalului si a dobanzii (incluzand vanzarea activelor puse in garantie). Obiectivele privatizarii: imbunatatirea eficientei prin cresterea competitiei si extinderea posibilitatilor firmelor sa se imprumute de pe piata de capital. reducerea necesarului de imprumut pentru sectorul public; atenuarea problemelor de plata a sectorului public:
7

diminuarea implicarii guvernului in luarea d e c i z i i l o r l a n i v e l u l intreprinderilor; diversificarea structurii proprietatii asupra activelor economice; incurajarea preluarii actiunilor de catre salariati; redistribuirea venitului si a bogatiei. Un element de baza al procesului de privatizare este privatizarea bancilor comerciale cu capital de stat, element la randul s au considerat fundamental pentru restructurarea si eficientizarea econo miei romanesti. Privatizarea bancilor poate fi analizat atat din perspectiva sistemica,determinandu-se eficienta unui asemenea demers asupra economiei in general, cat si din perspectiva bancii in sine, determinandu-se impactul pe care privatizarea unei banci de stat l-ar putea avea asupra evolutiei acesteia. Ba n c i l e reprezinta principalul sistem de f i n a n t a r e a economiei, iar controlul efectiv asupra acestor finan tari nu poate fi efectuat decat tot prin banci. Din punctul de vedere strict al managementului bancar,procesul de privatizare implica anumite aspecte legale, pe de o parte, de asigurare a condi tiilor impuse de reglementarile juridice privind desfasurarea procesului, iar pe de alta parte, de pregatire a procesului in sine,ceea ce presupune actiuni de asanare, ce difera in functie de situatia economico-financiara a bancii supuse actiunii de privatizare.

Impactul privatizarii bancilor de stat poate fi clasificat astfel: Din punct de vedere al mediului economic: reducerea finantarii intreprinderilor de stat aflate deja in situatie financiara precara; blocarea proceselor de restructurare a intreprinderilor de stat; probleme sociale de natura somajului, amplificarii saraciei, deprecierii generale a niveluluieconomic (in unele zone). Din punct de vedere al bancii : reevaluarea propriilor strategii dupa procesul de asanare si restructurare;deschiderea relatiilor bancii pe piata internationala in contextul apartenentei la un grupfinanciar important (noul proprietar); oportunitati in modernizarea activitatii bancii dupa privatizare.

2.2. Cauzele accelerarii privatizarii sistemului bancar romanesc In perioada 1990-1994 in Romania a existat un evident boom al consumului, acest lucru fiind extrem de periculos pentru economie, fiind caracterizat de o mare asteptare din partea populatiei, consumul fiind alimentat continuu, astfel ajungandu-se la un disponibil pentru economie si un rulaj monetar, indeosebi in sfera comertului, fara precedent pentru economia romaneasca.Din pacate administrarea acestei oportunitati s-a facut defectuos. Au lipsit experienta s i r i g o a r e a i n l a n s a r e a u n e i p o l i t i c i d e c r e d i t a r e s a u d e p l a s a m e n t e s o l i d e a l e s u r s e l o r . Totodata, in fata unor profituri exorbitante, tentatia unor capitalizari in bunuri imobiliare si de lux a crescut exponential. La toate acestea s-a adaugat si practica extrem de pagubitoare a statului, care era proprietarul acestor b anci, de a atrage prin mijloace specifice bancile prin s u s t i n e r e a , c u o r i c e p r e t , d i n considerente politice, a unor pr ograme de facilit ati pentru agricultura, energie electrica, petrol, gaze naturale sau chiar programe salariale. Cand s-aconstatat ca fluxurile monetare au un singur sens major, acela dinspre banca spre marii clienti si ca creditele se returneaza din ce in ce mai anevoios (1996-1997) a fost deja prea tarziu. Practic, privatizarea in domeniul bancar a demarat o data cu aparitia Legii nr. 83/1997 privind privatizarea societatilor comerciale bancare cu capital majoritar de stat. Potrivit prevederilor acestei legi, privatizarea bancilor de stat urma sa se efectueze prin Hotarare de Guvern.Hotararea Guvernului stabileste modul in care se va efectua fiecare privatizare in parte.Potrivit legii, in fiecare caz se va forma o comisie de privatizare care va avea responsabilitatea de a supraveghea procedurile de privatizare. Privatizarea se realizeaza prin folosirea unuia dintre urmatoarele procedee: majorarea capitalului social prin aport de capital privat, in numerar, in baza uneioferte publice sau a unui plasament privat, efectuate potrivit prevederilor legale in vigoare;- vanzarea de actiuni gestionate de Fondul Proprietatii de Stat, numai contra numerar,cu plata integrala, catre persoane fizice si juridice romane cu capital social majoritar privat,i n c l u s i v c a t r e societatile de investi tii financiare rezultate din t r a n s f o r m a r e a F o n d u r i l o r Proprietatii Private, precum si catre persoane fizice si juridice straine cu capital majoritar privat, precum si combinarea procedeelor prevazute la literele a) si b) (exceptie de la prevederile alin.(1) referitoare la persoanele juridice straine o constituie institutiile financiare internationale). Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 83/1997 au un vadit caracter ethnic.Doua aspecte apar semnificative din punctul de vedere al relatiei societatii bancare cu clientii sai (atat persoane fizice cat si juridice).
9

Astfel, procedura de privatizare prevede o expunere extrem de detaliata a tuturor problemelor bancii in cauza. Ele vor fi cunoscute atat de evaluator cat si de potentialii investitori.

2.3. Marile privatizari din sistemul bancar romanesc La inceput decizia de privatizare a fost luat a pentru trei s o c i e t a t i c u c a p i t a l majoritar de stat: Banca Romana de Dezvoltare, Banc Post si Banca Agricola.In cazul Bancii A g r i c o l e d e c i z i a d e p r i v a t i z a r e a fost prematur a, avand nevoie de un proces amplu de restructurare, inainte de a fi inclusa in procesul de privatizare. Comisiile de privatizare au organizat un audit international pentru bancile care urmau sa fie privatizate si au lansat o oferta publica pentru licitatie. Pentru a se evita orice incident s-a s t a b i l i t c a l i c i t a t i a s a a i b a l o c i n d o u a e t a p e : i n p r i m a e t a p a s a f i e s t a b i l i t i p r i n c i p a l i i castigatori, urmand ca in a doua etapa, dintre acestia sa fie ales castigatorul final. Decizia fiind urmata de o procedura suplimentara prin care banca centrala a tarii de origine a societatii financiar-bancare castigatoare, in colaborare cu BNR vor cerceta ca provenienta banilor sa fie licita. Atat in cazul BRD cat si Banc Post s -au avut in vedere doua etape: achizitionarea unui pachet semnificativ din capitalul social al bancii si un aport suplimentar de capital, proceduri care nu au fost indeplinite pana la sfarsitul anului 1998.

Privatizarea BRD In perioada 1994-1995, autoritatile romane s-au angajat fata de Fondul Monetar International sa privatizeze doua societati bancare cu capital majoritar de stat in termen de un an. In ianuarie 1995, Guvernul a hotarat ca prima institutie bancara ce vafi privatizata sa fie Banca Romana pentru Dezvoltare. Termenul de privatizare recomandat de catre FMI nu s-a respectat, astfel incat in 1997 banca nu fusese privatizata.La sfarsitul anului 1997, BRD era a patra banca din punct de vedere al activelor 894 milioane USD si a treia dupa marimea capitalului 130 milioane USD. Din punct de vedere al retelei teritoriale cu 55 de sucursale si 109 agentii banca se afla pe locul patru in tara. Prima etapa a privatizarii urma sa includa o vanzare prin negociere catre un investitor strategic, ce presupunea o majorare de capital si preluarea unei parti din
10

actiunile statului,de asemenea o parte din actiunile statului urmau sa fie vandute salariatilor si pensionarilor bancii. Cea de-a d o u a e t a p a va include oferta facuta catre public din actiunile care au mai ramas dupa desfasurarea primei etape si are ca obiectiv transformarea bancii intr-o societate deschisa,intarirea pietei romanesti de capital si accesibilitatea bancii pe piata de capital international. Presedintele Comisiei de Privatizare a BRD a sesizat existenta unui comentariu aparut in Financial Times" privind privatizarea celor doua banci romanesti (BRD si Banc Post) pe care l-a luat drept o incercare disperata de a diminua apetitul investitorilor seriosi pentru aceasta ocazie si, bineinteles, de a genera o reducere a pretului tranzactiei. Prin acel articol s-a incercat formarea unei imagini deformate in opinia publicului. S-a aprobat in Guvern, ca la privatizare, sa se urmareasca atragerea unui investitor strategic, care sa preia pana la 51% din pachetul de actiuni al bancii si pe de alta parte, sa I se solicite acestui investitor sa participe la o majorare de capital intr-o cota ce urma a fi stabilita de comun accord,majorarea nefiind o conditie obligatorie. Guvernul a aprobat ca, alaturi de acest investitor strategic, sa participe la cumpararea actiunilor, cu cate 5% Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare si Corporatia Financiara - sucursala pentru finantarea proiectelor private a Bancii Mondiale. A existat un interes real din partea unor giganti bancari dintre care: Citibank, ABN Amro, Deutsche Bank, pentru a participa la privatizarea primei banci romanesti scoase la vanzare.Cei doi investitori angrenati in final in cursa pentru privatizarea BRD au fost SocieteGenerale si Banque Nationale de Paris. Banca franceza Societe Generale a fost declarata castigatoarea licitatiei pentruvanzarea a 51% din actiunile BRD. Valoarea tranzactiei pentru privatizarea BRD s-ar putea situa in jur de 238 milioane $, daca se include si majorarea de capital social. Valoarea totala a bancii este de 340,2 milioane $.Criteriul fundamental in alegerea investitorului strategic a fost ca banca cumparatoare sa recunoasca si sa dezvolte multiple bogatii, talente, linii de activitate ale bancii pe care o cumpara, sa-i pastreze identitatea. Privatizarea BRD a sporit atat capacitatea BRD - Groupe Societe Generale de a veni in i n t a m p i n a r e a s o l i c i t a r i l o r c l i e n t i l o r , c a t s i i n c r e d e r e a a c e s t o r a i n p r o d u s e l e s i s e r v i c i i l e bancare tot mai moderne puse la dispozitia lor de acest partener renumit prin seriozitate si forta de finantare a proiectelor fezabile.

Privatizarea Banc Post


11

Banc Post a fost infiintata in anul 1991, prin hotararea de Guvern, ca o societate co m e r c i a l a p e a c t i u n i , c u c a p i t a l m a j o r i t a r d e s t a t , p r i n p r e l u a r e a u n e i p a r t i d i n a c t i v e l e companiei publice ROMPOSTTELECOM si a fost autorizata de Banca Nationala a Romaniei sa functioneze ca o banca de tip universal. Activitatea bancii se axeaza pe acceptarea d e d e p o z i t e d e l a p e r s o a n e f i z i c e s a u j u r i d i c e , r o m a n e s a u s t r a i n e , a c o r d a r e a d e c r e d i t e , operatiuni de factoring, forfetare, emitere si gestiunea instrumentelor de plata si credit, plati si decontari, etc..Privatizarea bancii s -a derulat printr-o succesiune de trei etape: In prima etapa s - a v a n d u t u n p a c h e t d e 3 5 % d i n c a p i t a l u l s o c i a l a l b a n c i i c a t r e General Electric Corporation din SUA si un alt pachet de 10% catre Banco Portugues de Investimento din Portugalia. A doua faza a fost marcata de vanzarea unui pachet de 8% din capitalul social al bancii catre membrii consiliului de administratie , cadre de conducere, salariati si pensionari in ultima etapa. Un aspect important la masa negocierilor a gravitat in jurul pretului de vanzare a pachetului de actiuni de 17%. Daca initial Comisia de Privatizare estimase pretul pachetului de actiuni de 15 milioane de dolari, ulterior firma de consultanta KPMG a intocmit un raport de audit din care a reiesit ca cele 17 procente din capitalul social al Banc Post valoreaza cu cinci milioane de dolari mai mult. Pretul a fost calculat ca raport intre activul net al bancii si n u m a r u l de actiuni detinute de APAPS la Banc Post la sf arsitul anului 2 0 0 1 , l a c a r e s - a adaugat un coeficient de incredere. Pentru mai multa siguranta, KPMG a intocmit un raport suplimentar, fapt ce a condus la o intarziere a finalitatii procesului de privatizare din iunie. "Exista unmare semn de intrebare si chiar o suparare. Pentru ca nu s-a finalizat tranzactia conform contractului, reprezentantii bancii EFG Eurobank Ergasias, care detin 19.25% din pachetul deactiuni, au scris ca sunt dispusi sa mearga la arbitrajul international, a declarat presedintele Banc Post, Elena Petculescu. "Dupa declaratiile ministrului privatizarii Ovidiu Musetescu,din 18 iunie, de la Atena, privatizarea urma sa fie terminata in maximum doua saptamani de la acea data". Presedintele Banc Post a mai precizat c a prin contractul incheiat cu parteneru lgrec, care si-a exprimat intentia de a cumpara pachetul de 17% al APAPS. Inc a de la finele lunii februarie 2002, s-a convenit ca finalizarea tranzactiei se poate face la oricare data la care exista aprobarile legale. Declaratiile Elenei Patrulescu au survenit la scurt timp dupa ce ministrul Ovidiu Musetescu a afirmat ca "privatizarea Banc Post este una peticita" si ca intarzierile sunt cauzate de unele nelamuriri cu privire la pretul la care urmeaza sa fie vandute a c t i u n i l e . E v i d e n t , p r e s e d i n t e l e B a n c
12

P o s t a r i p o s t a t s i a i n f i r m a t d e c l a r a t i i l e m i n i s t r u l u i , precizand ca privatizarea Banc Post nu este peticita, ci o privatizare careia, in ultimele luni ale anului 2002, s-au incrancenat prea multi oameni, sa-i spuna NU dupa ce s-a semnat uncontract. Elena Petculescu a mai adaugat ca acest contract despre care nu sunt in masura sa fac aprecieri daca e bun, rau sau mediocru, a adus niste investitori si trebuie respectat". In plus, oficialul bancar a explicat ca APAPS ar fi vrut sa participe la majorarea capitalului social, dar nu prin aport cash, ci prin incorporarea rezervelor bancii obtinute din reevaluareaactivelor, deja existente in activele bilantiere ale bancii, in prezentul tranzactiei. Cu altecuvinte, potrivit spuselor presedintelui Banc Post, APAPS ar fi urmarit ca, prin emiterea de n o i a c t i u n i , s a - s i " u m f l e " c o t a d e p a r t i c i p a r e si prin aceast a modalitate s a urce pretul actiunilor. Mai mult decat atat, presedintele Banc Post a atras aten tia ca t e r g i v e r s a r e a privatizarii a intors din drum doua institutii financiare importante, respectiv International Finance Corporation si Banca Europeana pentru Dezvoltare, care intentionau sa participe laactionariatul bancii. Acestea s-au aratat dispuse sa converteasca in actiuni sumele pe care banca trebuia sa le restituie in contul datoriei pe care o avea la cele doua institutii, respectivcate zece milioane de dolari datorate fiecarei institutii internationale in parte.Razboiul declaratiilor publice a mers mai departe, pana intr-acolo incat, vadit enervatde comentariile oficialului bancar, ministrul Ovidiu Musetescu a afirmat ca "ar putea solicita inlocuirea din functie a presedintelui Elena Musetescu amintindu-i acesteia ca ar putea sa fie retinuta in aprecieri pe marginea privatizarii Banc Post si ca nu are nici o atributie in aceasta directie"." D a c a e s t e d e r a n j a t a d e m o d u l i n c a r e C o m i s i a d e P r i v a t i z a r e a B a n c P o s t s e straduieste sa aduca mai multi bani bugetului de stat, probabil ca in prima AGA ne vom s t r a d u i s a i retragem functia de presedinte, ea fiind administrator din p a r t e a n o a s t r a " , a declarat, recent, ministrul Musetescu intr-o conferinta de presa.I n r e p l i c a , E l e n a P e t c u l e s c u s i - a j u s t i f i c a t t e m e r i l e p r i n g r i j a p e c a r e o p o a r t a actionarilor, clientilor bancii si prin faptul ca investitorul ar urma sa actioneze in judecata statul roman pentru tergiversarea privatizarii , care ar fi trebuit sa-i ia locul inca din luna iunie, odata cu finalizarea raportului de audit al KPMG si pe baza aprobarii obtinute de laBNR si Consiliul Concurentei. Parafarea contractului de privatizare a Banc Post pune c a p a t t u t u r o r d i s p u t e l o r APAPS indreptandu-si acum atentia catre BCR ultima banca cu capital de stat din Romania, aflata in plin proces de privatizare, respective in fata depunerii ofertelor.C a t p r i v e s t e v i i t o r u l Banc Post, odata cu semnarea contractului de cump arare a pachetului rezidual de 17%, reprezenta ti EFG Eurobank Ergasias au
13

tinut sa afirme Amcumparat acest pachet suplimentar de 17%, din actiunile Banc Post. De sapte ani suntem actionari si lucram cu Banc Post si prin acest pachet de actiuni vom fi capabili sa mergem mai departe cu planul nostru de investitii si cu ceea ce noi consideram a fi un plan de afaceri alunei banci care este foarte bine pozitionata in Romania.

Privatizarea Bancii Agricole Din punct de vedere al privatizarii, Banca A g r i c o l a s e a f l a i n t r - u n a m p l u p r o c e s d e restructurare, inceput in vara anului 1997. Restructurarea Institutionala presupune eficientizarea intregii activitati a bancii dela nivel teritorial la nivel central; s a ofere o gama larga de produse si servicii: credite de consum, operatiuni de distribuire a valorilor mobiliare, de depozitare si distribuire pentru fondurile de investitii, operatiuni de compensare, depozitare si decontare pe pietele de capital,trezorerie, leasing, carduri. O b i e c t i v u l f i n a n c i a r p r i n c i p a l i l c o n s t i t u i e s t a b i l i z a r e a f i n a n c i a r a s i c r e s t e r e a capacitatii bancii de a genera venituri, concomitent cu reducerea costurilor in vederea cresterii profitabilitatii si realizarea unei rate de adecvare a capitalului in conformitate cu Standardele I n t e r n a t i o n a l e d e C o n t a b i l i t a t e . I n a c e a s t a p r i v i n t a , u n o b i e c t i v p r i o r i t a r i n p e r s p e c t i v e apropiata si mai indepartata il constituie realizarea unei cresteri continue a capitalului bancii.O r i e n t a r e a b a n c i i v a f i s p r e i n t r e p r i n d e r i l e m i c i s i m i j l o c i i , c a r e r e p r e z i n t a c e l m a i semnificativ segment al societatilor comerciale din economie in viitor. Banca avea ca rol fundamental, controlul procedurilor de creditare si va reanaliza competentele de aprobare ale comitetelor de creditare de la nivelul sucursalei si al centralei.Masurile luate se inscriu in procesul menit sa asigure trecerea la privatizarea bancii in anul urmator.C o n c o m i t e n t c u f i n a l i z a r e a i n a n u l 1 9 9 9 a p r o c e s u l u i d e r e s t r u c t u r a r e a B a n c i i Agricole, proces derulat pe parcursul a 2 ani de zile din luna iunie a inceput si procesul de privatizare a bancii. Primele efecte ale acestor procese s-au concretizat in cresterea increderii populatiei in calitatea serviciilor si soliditatea Bancii Agricole ca atare.Pe parcursul ultimilor 2 ani au fost luate masuri de reorganizare a retelei teritoriale pecriterii de eficienta si performanta. Aceasta ampla si de durata actiune a fost determinata de r e c o n s i d e r a r e a r a d i c a l a a m a n a g e m e n t u l u i s i m a r k e t i n g - u l u i , a m b e l e d i r e c t i o n a t e s p r e satisfacerea cerintelor si exigentelor clientelei. Banca a initiat de asemenea un program de informatizare a activitatii operationale.In acelasi timp, Banca
14

Agricola si-a consolidat prezenta pe piata financiar bancara. A urmat o perioada nefasta pentru Banca Agricol a determinata d e l i b e r a l i z a r e a graduala a pretului produselor agroalimentare iar astfel populatia si-a retras depozitele de la B a n c a A g r i c o l a . I n a c e s t t i m p Banca Agricola a inregistrat pierderi de aproximativ 10m i l i o a n e $ . A s t f e l s e v a a p e l a l a b u g e t u l d e s t a t i n d o u a e t a p e : t r a n s f e r u l d e a c t i v e neperformante la AVAB si pentru procesul de privatizare. Pentru a se putea discuta despre privatizarea Bancii Agricole a fost necesara parcurgerea urmatorilor pasi: anularea dreptului b a n c i i d e a m a i a c o r d a c r e d i t e pana la clarificareavolumului mare al c r e d i t e l o r neperformante; reducerea drastica a costurilor de functionare a bancii; vanzarea a peste 80 des e d i i a l e b a n c i i d i n l o c a l i t a t e a u n d e n u s e j u s t i f i c a m e n t i n e r e a l o r ; r e d u c e r e a a p r o a p e l a jumatate a numarului de personal.Dupa lungi si dificile dispute pe care actionarii le-au avut intre ei, privatizarea Bancii Agricole a intrat in linie dreapta.O intentie clar exprimata in legatura cu privatizarea Bancii Agricole exista din partea consortiului constituit special in acest scop, format din Banca Agricola a Greciei, Fondul Romano-American de Investitii si o sucursala a Rabobank din Olanda Negocierile pentru privatizarea Bancii Agricole au fost purtate de FPS care s-a aratat dispus sa vanda intregul pachet de actiuni pe care il detine (56,9%) din capitalul bancii. Este insa posibil ca privatizarea bancii sa se faca si in proportie de 8%, daca s-ar fi gasit solutia pentru ca SIF-urile sa fie compensate pentru actiunile detinute la Banca Agricola.In cadrul negocierilor de privatizare se pleac a de la premisa ca statul va participa oricum la recapitalizarea bancii, cu o suma necunoscuta la acea data.P r i v a t i z a r e a B a n c i i A g r i c o l e s - a m a i a m a n a t o d a t a d e o a r e c e e r a n e c e s a r s a s e aprofundeze auditul financiar, legal desfasurat de consortiu si sa se clarifice unele probleme privind structura actionariatului. Conform intelegerii cu FMI si BNR, daca pana la sfarsitul lunii septembrie nu se semneaza contractul de privatizare, Banca Agricola ar urma sa intre in lichidare, lucru nedorit de statul roman, tinand cont ca lichidarea este mai costisitoare decat privatizarea. Consortiul interesat de Banca Agricola nu era dispus sa ofere mai mult de 30 milioane de dolari pentru pachetul de actiuni (circa 90%). In timp ce autoritatile sperau ca vor reusi sa obtina mai mult. Dupa sirul de falimente bancare din anii precedenti,inca un faliment, de data aceasta cel putin de anvergura Bancorex-ului, ar fi zdruncinat serios si pe termen lung increderea romanilor in bancile romanesti.Dupa atatia ani singura oferta de cumparare este aceea a prestigioasei banci austriece"Raiffeisen Bank",impreuna cu Fondul de Investitii Romano-American ( intr-o cota mica).Inainte de finalizarea contractului de privatizare este nevoie de o recapitalizare. Inainte de marirea
15

de capital, statul detine 62%, SIF-urile detin 20% si restul apartine persoanelor fizice sau unor intreprinderi mai mici, care au participat prin anii 1994-1995, cand banca a fost deschisa si s-au facut emisiuni de actiuni. N o r o c u l p e c a r e l - a a v u t B a n c a A g r i c o l a a f o s t c a ramura de investi tii a banciiRaiffeisen a fost intre consultantii bancii romane pentru privatizare si a cunoscut i n t r - o maniera foarte profesionala ce se intampla in banca din interior, ce sanse de relansare are banca. In timp, discutiile au evoluat de la preluarea a 5% din capital, la 10% pana cand, dupa analize foarte serioase facute de specialistii bancii austriece,s-a ajuns la concluzia ca riscul este mai mic decat castigul potential si s-au decis sa faca oferta.Raiffeisen este recunoscuta ca o banca ce ofera siguranta si servicii de calitate. Este o institutie privata, organizata legal ca si cooperativa si care functioneaza ca si banci generale de retail.Banca Agricola a fost privatizata. Aceasta a fost cea mai importanta decizie pe care G u v e r n u l N a s t a s e a l u a t - o , i n procesul de reforma, de la instalarea sa.Cump aratorii Bancii Agricole sunt "Fondul de Investi tii Romano-American" si investitorul strategic Raiffeisen Zentralbank din Austria o a u t o r i t a t e c o n c u r e n t i a l a incontestabila in tara de origine (24% din piata bancara austriaca), dar si intr-un sir de tari din Europa Centrala si de Est.

Privatizarea BCR Licitatia pentru alegerea consilierului de privatizare B C R a f o s t c a s t i g a t a d e u n consortiu condus de Banca de Investitii Merrill Lynchi, la care a mai participat si firma de audit Arthur Andersen, firma de avocati Nestor & Kingstone Petersen si firma de relatii publice Citigate Dewe Rogerson.I n c o n t i n u a r e , c o n s u l t a n t u l d e privatizare a realizat procesul de Due Diligence,Raportul de Evaluare si Studiul de fezabilitate, din care au rezultat p r o p u n e r i l e p r i v i n d metodele de privatizare ale BCR. Dupa aprobarea strategiei, consultantul d e p r i v a t i z a r e v a r e a l i z a i m p r e u n a c u C o m i s i a d e p r i v a t i z a r e t o a t e a c t i v i t a t i l e n e c e s a r e pregatirii si efectuarii tranzactiilor in conformitate cu strategia aprobata. "Tranzactionarea BCR ,impreuna cu vanzarea Bancii Agricole si preluarea de catre BCR a Bancorex va conduce la transferul a 48% din activele bancare in gestionare privata,d a n d a s t f e l u n n o u impuls dezvoltarii acestui sector",a declarat Fokion F o t i a d i s , reprezentantul U.E. La momentul respectiv BCR ocupa locul 9 in topul primelor 10 banci c e n t r a l - e u r o p e n e s i a v e a c e a mai ridicata cota de piata din sistemul financiarb a n c a r romanesc.I n p l u s , r e z u l t a t e l e f i n a n c i a r e a t e s t a c a B C R a
16

iesit mai puternic din fuziunea cu Bancorex,fiind privit a pentru prima dat a ca un puternic grup bancar pe pia ta f i n a n c i a r a internationala.BCR a continuat si in anul 2001,sa-si consolideze pozitia pe piata bancara r o m a n e a s c a , f a p t confirmat atat de cresterea bilantului si a p o n d e r i i c r e d i t e l o r neguvernamentale in activul bilantier, cat si de rezultatele financiare. Profitul brut realizat demonstreaz a capacitatea managementului bancii de a gestiona corespunzator afacerile. Resursele atrase de banca de la clientii personae fizice si juridice, in conturi de depozite si disponibilitati, au continuat sa creasca, fapt ce evidentiaza credibilitatea de care se bucura BCR. In randul populatiei si agentilor economici,BCR era principalul finantator al economiei reale (sectorul privat are o pondere de peste 7 2 . 5 % i n totalul portofoliului). Parcursul foarte bun al BCR a fost c o n f i r m a t d e d e c i z i a revistei britanice "The Banker", apartinand Grupului "Financial Times, de a desemna BCR ca banca anilor 2000 si 2001 in Romania. Strategia de privatizare a BCR prevede vanzarea intregului pachet de actiuni detinu de stat din care cel putin 51% cate un investitor strategic, cel mult 8% catre salariatii bancii si cel mult 10% catre Banca Europeana pentru Reconstructii si Dezvoltare. Actionarul principalal bancii era Autoritatea pentru Privatizare care detinea 69,88% din actiuni, urmat de SIF Oltenia cu 6.11% si celelalte SIF-uri cu o participatie de cate 6% din capitalul social.A n u l a n i v e r s a r 2 0 0 0 a f o s t p l i n d e e v e n i m e n t e p e n t r u B C R , p a r c a p r o g r a m a t e s a incerce banca,sa-i verifice capacitatea de a raspunde la provocari si de a ramana in continuare puternica: incheierea procesului de fuziune a BCR cu Bancorex,experienta unica prin procedura legislativa utilizata sinapoi, prin timpul record in care s-a realizat. raspunsul la provoc arile din luna mai,ca urmare a unei diversiuni a unor autorideclarati necunoscuti, in randul masei de deponenti, s-a produs o panica greu d e anticipat.Marele merit al bancii a fost acela ca pe fondul unei bune lichiditati, si-a construit rapidscenarii minimale, medii si maximale de actiune.Atacul la adresa bancii a fost barat si raul satransformat in bine. Managementul si personalul bancii au raspuns exemplar, au muncit mult,cu calm si rabdare, au spulberat visul autorilor de diversiuni. Banca si-a reluat cadenta silucrurile au intrat in normal. tot anul 2000 a pus, de asemenea, banca intr-o situatie inedita de functionare, inconditiile in care era deja cuprinsa in plin proces de privatizare.Desi privatizarea a inceput in decembrie 1999, derularea efectiva a Modului I a avut aavut loc in anul 2000, prin instalarea in
17

banca a Comisiei de privatizare si a Consultantuluiacesteia, reprezentat de Consortiul Merrill Lynch.

3. EVOLUTIA ECONOMIEI CA URMARE A PRIVATIZARII CU CAPITAL STRAIN A SISTEMULUI BANCAR ROMANESC

3.1 Topul celor mai mari banci din Romania in anul 2010 Pozitia Compania Active Profit net (mil. totale(mil.Euro) Euro) 2010 2009 2010 2009 1 15.784 16.414 17.4 204.0 BCR 2 BRD-Soc.Gen. 11.096 10.961 143.4 183.8 3 5.089 4.732 63.9 68.4 Raiffeisen Bank 4 5.053 4.921 15.4 11.7 CEC Bank 5 5.044 4.605 23.1 14.6 Banca Transilvania 6 4.976 5.004 49.2 50.7 Alpha Bank 7 4.859 4.834 40.6 77.6 UniCredit Tiriac 8 4.602 5.301 -36.0 52.0 Volksbank 9 3.511 3.349 4.2 -30.0 Bancpost 10 2.811 2.614 30.4 20.0 ING 11 2.255 2.301 19.7 21.5 Piraeus Bank 12 1.824 2.031 -17.1 4.8 Banca
18

Nr. Salariati 2010 8.018 9.227 6.104 6.501 5.737 2.501 3.007 1.373 3.585 1.291 1.901 2009 8.496 9.151 6.138 6.679 5.286 2.562 2.966 1.413 3.498 1.268 1.886 1.651

13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30

Romaneasca RBS Bank Romania Garanti Bank Credit Europe Citibank Italo-Romena OTP Bank Intesa Sanpaolo Eximbank Carpatica Marfin Bank Millennium Bank ATE Bank Bank of Cyprus MKB Romexterra Bank Leumi Emporiki Bank ProCredi Bank La Caixa

1.495 1.402 1.341 1.133 1.062 921 864 823 685 602 514 441 350 350 271 240 210 140

1.721 831 1.171 1.066 1.078 789 723 800 850 507.6 473 335 678 570 306 182 258 80

19.7

17.7

1.057 745 1.544 447 307 1.104 787 339 1.377 294 731

1.114 614 1.309 440 306 1.094 864 396 1.931 280 701 342

3.0 22.5 10.1 -8.3 .9.0 17.7 -36.5 7.6 -23.5 0.6 9.0 -64.0 -12.5 -13.5

-3.6 12.7 12.4 -2.3 0 34.6 -5.0 4.4 -38.0 0.5 8.8 -9.5 30 -18.4 -9.7 -4.1

682

886 419 398 1.067 6

351

BCR, detinuta de austriecii de la Erste, ramane numarul unu in sistem din punctul de vedere al activelor detinute, cu 15.784 mil. euro. BRD, detinuta de grupul francez Societe Generale, isi pastreaza pozitia de cea mai profitabila banca raportand un castig de 143 mil. euro si din punctul de vedere al activelor detinute cu 11.096 mil. euro. Raiffeisen Bank este numarul trei la active cu 5.089 mil. euro dar a inregistrat o pierde de 4.4 mil. euro fata de anul 2009. CEC Bank ocupa locul patru in top,cu o valoare a activelor detinute de 5.053,inregistrand o crestere relativ mica fata de anul 2009. Banca Transilvania este situata pe locul cinci in topul sistemului bancar romanesc, cu o valoare totala a activelor detinute de 5.044 mil. euro. Cele 42 de institutii de credit existente in Romania la sfarsitul anului 2010 (41 de banci si Banca Centrala Cooperatista CREDITCOOP) aveau urmatoarea structura a capitalului: 2 banci cu capital integral sau majoritar de stat, 4 cu capital majoritar privat autohton, 26 cu capital majoritar strain, 9 sucursale ale unor banci straine si o organizatie cooperatista de credit. Din perspectiva activelor detinute, bancile private detineau 92,6 la suta (ponderea
19

bancilor cu capital strain sau majoritar strain, inclusiv sucursalele bancilor straine, era de 85,1 la suta), in timp ce bancile cu capital integral sau majoritar de stat detineau 7,4 la suta din active. Ponderea activelor primelor 5 banci in total active a crescut in 2010 la social subscris Societ ati comerciale 53% de la 52% in 2009, insa a scazut de Valo area capitalului 2006, se mai arata in Nr. cu particip are Tot al exprimat la 60% al exprimat in in Tot in Tot al exprimat in Tara crt. straina moneda nationala echivalent valut a redus faa de cel echivalent valut a studiu.Gradul de penetrare bancara din Romania este inca N r. % mii L ei % mii U SD % mii EURO % 0 2 3 4 5 inregistrat la 1nivel de Europa Centrala i de Est. Total R OM ANIA 173030 100,00 96160790,2 100,00 39059823,6 Astfel, ponderea creditelor totale in PIB este in Romania de 100,00 29150692,0 100,00 cu 41%, comparativ 1 OLANDA 3846 2,22 17805584,4 18,52 7177184,5 18,37 5851258,5 20,07 AUSTRIA 2 3,45 12680234,0 13,19 5755445,7 14,73 4692174,2 16,10 un nivel de 55% in ECE. 5969 3 GERMANIA 18163 10,50 11122128,1 11,57 5426209,4 13,89 4423761,7 In 2010 au avut loc modificari semnificative2756367,3 7,06 2247151,0 precum in Top 10, banci 15,18 4 FRANTA 6505 3,76 7326470,4 7,62 7,71 5 GRECIA 4943 2,86 5927638,3 6,16 2385536,3 6,11 Raiffeisen Bank, CEC Bank, Banca Transilvania catigand cota de 1944828,0 6,67 piaa.
6 CIPRU 7 ITALIA 8 ELVET IA 9 SPANIA 10 MAREA BRITANIE 11 S.U.A. 12 UNGAR IA 13 L UXEMB URG 14 AN TILELE OL ANDEZE 15 T URCIA 16 CEHIA 17 BELGIA 18 CHINA 19 SUEDIA 20 PORTUGALIA 21 D ANEMARCA 4719 30147 2166 4095 4319 6235 10777 673 15 12036 515 2474 10011 1206 405 668 2,73 17,42 1,25 2,37 2,50 3,60 6,23 0,39 *** 6,96 0,30 1,43 5,79 0,70 0,23 0,39 5696689,6 4136493,3 2906673,1 3186176,3 2585410,5 2218401,0 1917556,4 2067905,5 2027768,2 1200192,6 1198950,5 826747,5 976470,7 895551,3 708872,1 626283,4 5,92 4,30 3,02 3,31 2,69 2,31 1,99 2,15 2,11 1,25 1,25 0,86 1,02 0,93 0,74 0,65 2259709,2 1696451,8 1290124,3 1255870,0 1051957,2 985321,1 852493,9 798414,1 721317,2 531286,6 476144,2 390121,4 387812,2 344245,6 257293,8 238362,4 5,79 4,34 3,30 3,22 2,69 2,52 2,18 2,04 1,85 1,36 1,22 1,00 0,99 0,88 0,66 0,61 1842246,5 1383046,2 1051784,4 1023858,3 857616,7 803291,1 695002,6 650913,6 588059,8 433135,8 388180,4 318049,7 316167,1 280649,0 209760,8 194326,9 6,32 4,74 3,61 3,51 2,94 2,76 2,38 2,23 2,02 1,49 1,33 1,09 1,08 0,96 0,72 0,67

3.2. Clasamentul pe tari 232 rezidenta524514,7 0,55 de 0,13 a investitorilor in societati160957,4 0,55 comerciale 22 JAPONIA 197431,3 0,51 0,08 448231,9 0,47 172186,9 0,44 140376,7 cu 23 FINLANDA participare straina la133 capitalul social - la data de 31 Decembrie 20100,48
24 POLONIA 25 I.VIRGINE BRIT. 26 LIBAN 27 COREEA SUD 28 GIBRALT AR 29 FARA CETATENIE 30 C ANADA 31 ISRAEL 32 SINGAPORE 33 R . ARABA SIRIA 34 N OR VEGIA 35 INS.MARSHALL 36 L IECHT ENSTEIN 37 IRAK 38 SLOVENIA 39 BULGARIA 40 MOLDOVA 41 PANAMA 42 AUSTR ALIA 43 IRL ANDA 44 IORDANIA 45 EGIPT 46 MALTA 47 IRAN 48 BELIZE 49 AR ABIA SAUDITA 50 THAILANDA 574 332 3615 174 60 25 1574 6105 53 5493 298 19 201 5718 160 1278 3751 193 663 746 3160 1406 85 2616 31 132 20 0,33 0,19 2,09 0,10 0,03 0,01 0,91 3,53 0,03 3,17 0,17 0,01 0,12 3,30 0,09 0,74 2,17 0,11 0,38 0,43 1,83 0,81 0,05 1,51 0,02 0,08 0,01 555328,2 410772,2 325293,5 87776,6 226294,9 1061,8 176176,5 374684,3 167685,4 81210,1 138665,2 137906,1 3293794,0 76927,5 92989,9 96494,7 70420,0 41990,5 55652,2 52985,1 50834,9 59992,4 68089,4 32772,0 34548,4 32948,0 19172,2 0,58 0,43 0,34 0,09 0,24 *** 0,18 0,39 0,17 0,08 0,14 0,14 3,43 0,08 0,10 0,10 0,07 0,04 0,06 0,06 0,05 0,06 0,07 0,03 0,04 0,03 0,02 165563,3 164953,7 144549,4 88037,2 85689,9 76532,2 74045,2 65300,7 62442,8 58197,1 54626,2 48747,9 43366,8 40169,0 37018,3 36223,6 31116,2 27700,8 26578,2 26370,8 25545,3 25509,9 25486,0 17990,4 13568,5 13106,4 12690,0 0,42 0,42 0,37 0,23 0,22 0,20 0,19 0,17 0,16 0,15 0,14 0,12 0,11 0,10 0,09 0,09 0,08 0,07 0,07 0,07 0,07 0,07 0,07 0,05 0,03 0,03 0,03 134976,9 134479,9 117845,1 71773,0 69859,4 62393,5 60365,9 53237,0 50907,0 47445,7 44534,5 39742,1 35355,2 32748,1 30179,4 29531,6 25367,7 22583,3 21668,1 21499,0 20826,0 20797,2 20777,6 14666,8 11061,8 10685,1 10345,6 0,46 0,46 0,40 0,25 0,24 0,21 0,21 0,18 0,17 0,16 0,15 0,14 0,12 0,11 0,10 0,10 0,09 0,08 0,07 0,07 0,07 0,07 0,07 0,05 0,04 0,04 0,04

20

Sursa:Registrul comertului 3.3 Calitatea activelor Obiectivele importante ale anului 2010 au vizat, in principal, schimbarea modelului de business al institutiilor de credit (prin orientarea acestora catre creditarea cu preponderenta societatilor nefinanciare), controlul atent al costurilor, o abordare prudenta a riscului, un raport eficient cost/venit, fidelizarea clientilor, oferte attractive si furnizarea unor servicii complete. Pentru al doilea an consecutiv, o provocare semnificativa a decurs din ritmul de crestere a creditelor neperformante, desi s-a consemnat o temperare a acestuia catre sfarsitul anului 2010. Denumirea indicatorului Adecvarea capitalului Indicatorul de solvabilitate Efectul de parghie Calitatea activelor Credite acordate clientelei Plasamente si credite interbancar 2009 14,57 7,55 2010 15,02 8,11

59,13 23.03

58,64 19,58

21

Credite restante si indoielnice acordate clientelei/Total portofoliu de credite aferent clientelei (valoare neta) Credite restante si indoielnice acordate clientele/Total Portofoliu de credite aferente clientele (valoare bruta) Creante restante si indoielnice /Total active (val. neta) Creante restante si indoielnice (valoare neta)/Total datorii Creante restante si indoielnice (valoare neta)/Total capitaluri proprii Expunere bruta aferenta creditelor si dobanzilor clasificate in indoielnic si pierdere / Total credite si dobanzi clasificate,inclusiv elementele in afara bilantului Rata creditelor neperformante Profitabilitate ROA (Profit net / Total active la valoare medie) ROE (Profit net / Capitaluri proprii la valoare medie)

1,50 3,94 1,01 1,10 11,78

2,28 7,08 1,47 1,62 16,59

13,53 7,89

18,36 11,85

0,25 2,89

-0,16 -1,73

Lichiditate Lichiditate imediata 35,28 Indicatorul de lichiditate (lichiditate efectiva / lichiditate necesara) 1,38 Credite acordate clientelei (valoare bruta) / Depozite atrase de la clientele 111,80

37,82 1,35 113,46

In prezent,schimbarea continua a mediului in care bancile isi desfasoara activitatea aduce adesea oportunitati noi de afaceri,insa presupune totodata si o serie de riscuri,reprezentand o provocare pentru abordarile traditionale ale managementului bancar,riscuri ce trebuie gestionate cat mai corect pentru a asigura siguranta bancii intr-un mediu concurential puternic si pentru a putea sustine cresterea economica. Riscurile la care sunt expuse bancile: 1) Riscul de capital 2) Riscul de credit 3) Riscul de rata a dobanzii
22

4) Riscul de lichidate. 3.4 Gradul de concentrare Concentrarea sistemului bancar din Romania s-a mentinut la un nivel mediu in 2010, sustin oficialii Bancii Nationale a Romaniei, desi mentioneaza ca primele cinci banci din sistem in functie de marimea activelor detinute controleaza peste 50% din piata. "Anul 2010 nu a adud schimbari semnificative in structura sectorului bancar romanesc, atat sub aspectul numarului de institutii de credit, cat si la nivelul actionariatului. Din totalul de 40 de institutii de credit cu capital majoritar privat, 26 sunt banci cu capital strain, iar 9 sunt sucursale ale bancilor straine. Similar anului anterior, din punct de vedere al ponderii in activul agregat, bancile cu capital austriac continua sa detina cea mai mare cota de piata (38,3%), fiind urmate de bancile cu capital grecesc (16,7%) si de cele cu capital francez (14%)", se arata in raportul anual al BNR. Primele cinci banci din sistem care controlau la finalul anului trecut 52,7% din activele bancare si aveau in bilant 51,5% din creditele acordate in Romania si 55,4% din depozitele atrase de la populatie si companii sunt: - Banca Comerciala Romana (cota de piata dupa active de 19,8%) - BRD - (13,9%) - Raiffeisen Bank (6,5%) - CEC Bank (6,4%) - Banca Transilvania (6,2%) Gradul de intermediere financiara din Romania, masurat ca pondere a activelor bancare in Produsul Intern Brut (PIB), s-a plasat la finalul lui 20100 la un nivel usor superior celui din 2009 (66,6%), dar a continuat sa se mentina sub media europeana si sub valorile inregistrate de celelalte state noi membre ale Uniunii Europene. Astfel, din perspectiva numarului de unitati teritoriale, dar si a numarului de banci la 100.000 de locuitori, sistemul bancar din Romania se plaseaza sub media europeana. "Gradul ce concentrare a sistemului bancar romanesc ramane moderat - cu o crestere mai pronuntata in cazul depozitelor", explica oficialii bancii centrale. Banca centrala mentioneaza ca declinul economic a sustinut tendinta de reducere a cheltuielilor la nivelul sistemului bancar, manifestata prin restrangerea retelei teritoriale a bancilor si a numarului de salariati. In 2010, bancile comerciale au inchis 255 de angajati, iar personalul din sistemul bancar s-a diminuat cu 1.145 de angajati.

23

3.5. Masuri ale BNR pentru asigurarea cresterii sanatoase a creditului nonguvernamental I. Masuri aplicate inainte de aderarea la UE Masuri aplicate inainte de aderarea la UE( perioada 2004-2006): Caracteristicile evolutiei creditului neguvernamental: dinamica ritm de crestere accelerat structura dezechilibrata pe valute (in favoarea creditului in valuta) Obiectivele BNR corectia acestor tendinte: atenuarea ritmului de crestere a creditului si evitarea.supraindatorarii populatiei imbunatatirea structurii pe valute a creditului neguvernamental Masuri adoptate incepand cu 2004: Stabilirea gradului maxim de indatorare a persoanelor fizice prin limitarea serviciului lunar al datoriei la: maxim 35% din veniturile nete - pentru creditele ipotecare maxim 30% din veniturile nete - pentru creditele de consum Instituirea conditiilor pentru asigurarea unei cresteri sanatoase a creditului Instituirea obligativitatii solicitarii unui avans in cazul creditelor de consum Obligativitatea solicitarii de garantii in cazul creditelor de nevoi personale Limitarea valorii creditului ipotecar la 75% din valoarea imobilului

Masuri adoptate incepand cu septembrie 2005: Introducerea limitei de 40% pentru serviciul agregat al datoriei persoanelor fizice Obiectiv: evitarea supraindatorarii Introducerea limitei de 300% din fondurile proprii ale creditorului pentru creditele in valuta acordate persoanelor fizice si juridice neacoperite la riscul valutar Obiectiv: reducerea riscului valutar prin imbunatatirea structurii pe valute a creditului neguvernamental Instituirea regimului de reglementare si supraveghere a institutiilor financiare nebancare (2006) Obiectiv: evitarea inregistrarii de distorsiuni pe piata creditului stoparea tendintelor de arbitrajare prin migrarea creditului catre un sector nereglementat al pietei financiare recunoasterea rolului fondurilor de garantare a creditului in procesul de impartire a riscurilor asumate de institutii de credit si IFN-uri II. Masuri aplicate dupa aderarea la UE
24

Mentinerea obiectivului de asigurare a unei cresteri sanatoase a creditului neguvernamental Ajustarea politicilor BNR de reglementare prin trecerea la abordarea calitativa, bazata pe principiile europene ale creditarii responsabile (responsible lending) Transferarea in sarcina institutiilor de credit si a IFNurilor, incepand din martie 2007, a responsabilitatii stabilirii conditiilor de creditare prudenta in cadrul normelor interne de creditare, in baza carora creditorii si-au prevazut niveluri diferentiate ale gradului maxim de indatorare pe categorii de clientela

3.6. Indicatorul de solvabilitate S-a manifestat o preocupare constanta pentru cresterea gradului de capitalizare a sistemului bancar in particular in cazul institutiilor de credit cu expunere ridicata pe credite in valuta si pentru imbunatirea adecvarii capitalului. Eforturile depuse in acest sens s-au concretizat in aporturi consistente de capital puse la dispozitie de actionarii bancilor, la solicitarea Bancii Nationale a Romaniei, precum si in mentinerea ratei solvabilitatii la un nivel ridicat (15 la suta). Aceste rezultate, la care se adauga plasarea lichiditatii sistemului pe un palier corespunzator cerintelor prudentiale, evidentiaza mentinerea soliditatii sistemului bancar, pentru sustinerea caruia nici in anul 2010 nu a fost necesar un sprijin financiar din partea statului. Indicatorul de solvabilitate (capitaluri proprii/total pasive) al bancilor din Romania a crescut in trimestrul al treilea din 2010 fata de trimestrul anterior, iar media pe sistemul bancar a ajuns la finele lunii septembrie la 14,6 la suta fata de 14,3 la suta in iunie 2010, a declarat miercuri prim-viceguvernatorul Bancii Nationale a Romaniei (BNR), Florin Georgescu, la seminarul EU-COFILE de la Sinaia, organizat de Banca Nationala a Romaniei, Alpha Bank si Asociatia Romana a Bancilor (ARB). 3.7. Impactul ISD asupra economiei Din punct de vedere al orientarii investitorilor straini spre ramuri economice (conform CAEN Rev. 2), ISD s-au localizat cu precadere in industria prelucratoare (32 la suta din total). In cadrul acestei industrii cele mai bine reprezentate ramuri sunt prelucrarea titeiului, produse chimice, cauciuc si mase plastice (6,9 la suta din total), metalurgia (5,3 la suta), industria mijloacelor de

25

transport (4,9 la suta), industria alimentara, a bauturilor si tutunului (3,9 la suta) si ciment, sticla, ceramic (3,2 la suta). Alte activitati care au atras importante ISD sunt intermedierile fi nanciare si asigurarile (19,1 la suta din totalul ISD), comertul cu amanuntul si cu ridicata (12,4 la suta), constructiile si tranzactiile imobiliare (9 la suta), tehnologia informatiei si comunicatii (5,9 la suta). Veniturile nete obtinute de catre investitorii straini directi in Romania in anul 2010 au insumat 491 milioane euro, ceea ce reprezinta o diminuare cu 203 milioane euro fata de anul precedent. Veniturile din participatii la capital s-au determinat ca diferenta dintre profiturile nete obtinute de intreprinderile ISD, in valoare de 4 222 milioane euro, si pierderile inregistrate de acestea, in valoare de 4 495 milioane euro, si reprezinta pentru anul 2010 o pierdere de 273 milioane euro. Prin diminuarea veniturilor din participatii la capital cu valoarea dividendelor repartizate in anul 2010 investitorilor straini directi (in suma de 1 970 milioane euro) se obtine o pierdere neta pe ansamblul ISD de 2 243 milioane euro, calculata conform metodologiei internationale de determinare a profitului reinvestit. Veniturile nete din dobanzi primite de catre investitorii straini directi la creditele acordate intreprinderilor lor din Romania, atat direct, cat si prin alte companii nerezidente din cadrul grupului, au insumat 764 milioane euro.

3.8. Situatia actuala a sistemul bancar romanesc Creditele pentru firme si populatie au scazut in februarie cu 0,7% in termeni reali, mai accentuat pe segmentul finantarilor in lei, imprumuturile in valuta pentru populatie fiind singura componenta care a inregistrat usoara crestere, bancile concentrandu-se in continuare pe finantarea statului. Soldul creditului neguvernamental acordat de institutiile de credit s-a redus in luna februarie 2012 cu 0,1% (-0,7%in termeni reali) fata de luna ianuarie 2012, pana la 222,28 miliarde lei.

Creditul in lei s-a diminuat cu 0,4% (-1,1%in termeni reali), la 80,3 miliarde lei, respectiv cu 0,3% pe partea de populatie (34,6 miliarde lei) si cu 0,5% pe segmentul firmelor (45,6 miliarde lei). In acelasi timp, creditul in valuta exprimat in lei a crescut cu 0,1%, la 141,97 miliarde lei. Exprimat ineuro, creditul in valuta s-a redus cu 11,3
26

milioane euro). Pe componente, creditul in valuta a urcat cu 0,4% ca sold aferent populatiei ( 69,7 miliarde lei) si a coborat cu 0,2% in cazul firmelor, la 72,2 miliarde lei. In ultimele 12 luni, creditul neguvernamental a inregistrat o crestere de 7,6% (4,9%in termeni reali), pe seama majorarii cu 4,3% a componentei in lei (1,7% in termeni reali) si cu 9,5% a componentei in valuta exprimata in lei (exprimat in euro, creditul in valuta s-a majorat cu 6,1%). Creditul in valuta reprezinta peste 63% din total credit neguvernamental. BNR nu publica date lunare privind structura pe devize a creditului in valuta si evolutia neta a acestora. Creditul guvernamental s-a majorat in februarie 2012 cu 4,5%, pana la 77,03 miliarde lei, iar pe ultimele 12 luni consemneaza o crestere de 23% (19,9% in termeni reali). Creditele acordate pentru administratia centrala, administratiile locale, administratiile sistemelor de asigurari sociale au avansat cu 150 de milioane lei, la 8,81 miliarde lei, in timp ce titlurile de valoare emise de stat au urcat cu 4,8%, de la 65 miliarde lei la 68,22 miliarde lei. In a doua luna a anului, depozitele rezidentilor clienti neguvernamentali s-au majorat cu 0,3%, pana la 188,58 miliarde lei, reprezentand 84% din total credit neguvernamental. Depozitele in lei ale gospodariilor populatiei au crescut cu 1,4%, pana la 74,86 miliarde lei, sold cu 13,6% peste februarie 2011(10,8% in termeni reali). Depozitele in lei ale persoanelor juridice (societati nefinanciare si institutii financiare nemonetare) s-au redus cu 0,8%, pana la 51,92 miliarde lei, dar soldul ramane cu 16,9% peste nivelul din februarie 2011 (13,9% in termeni reali). Depozitele in valuta ale rezidentilor gospodarii ale populatiei si persoane juridice (societati nefinanciare si institutii financiare nemonetare), exprimate in lei, au scazut cu 0,2%, pana la nivelul de 61,78 miliarde lei (exprimate in euro, depozitele in valuta s-au diminuat cu 0,4%, pana la 14,20 miliarde euro). Comparativ cu aceeasi luna a anului precedent, depozitele in valuta ale rezidentilor exprimate in lei au scazut cu 0,4% (exprimate in euro, depozitele in valuta ale rezidentilor s-au redus cu 3,4%), depozitele in valuta ale gospodariilor populatiei exprimate in lei au crescut cu 4,3% (exprimate in euro, depozitele in valuta ale gospodariilor populatiei au crescut cu 1,1%), iar depozitele in valuta ale persoanelor juridice (societati nefinanciare si institutii financiare nemonetare) exprimate in lei s-au diminuat cu 8,5% (exprimate in euro, depozitele in valuta ale rezidentilor persoane juridice s-au redus cu 11,4%).

27

Masa monetara in sens larg (M3) a crescut in februarie cu 0,5% (-0,2 la suta in termeni reali?), la 217,64 miliarde lei, iar in ultimele 12 luni a urcat cu 9,9% (7,1% in termeni reali). Masa monetara in sens restrans M1(numerar in circulatie si depozite overnight), s-a redus cu 0,3% in februarie, ca urmare a scaderii cu 1,7% a depozitelor overnight (55 miliarde lei), compensata partial de cresterea numerarului in circulatie cu 2,2%, la 31,1 miliarde lei. In ultimle 12 luni, numerarul in circulatie a urcat cu 15%. 3.9. Concluzii Anul 2010 nu a adus schimbari semnificative in structura sectorului bancar romanesc,atat sub aspectul num_rului de institutii de credit, cat si la nivelul actionariatului.Din totalul de 40 de institu_ii de credit cu capital majoritar privat, 26 sunt banci cu capital strain, iar 9 sunt sucursale ale bancilor straine. Similar anului anterior, din punct de vedere al ponderii in activul agregat, bancile cu capital austriac continua sa detina cea mai mare cota de piata (38,3 la suta), fiind urmate de bancile cu capital grecesc (16,7 la suta) si de cele cu capital francez (14,0 la suta). Declinul economic a sustinut tendinta de reducere a cheltuielilor la nivel de sistem, manifestata prin restrangerea retelei teritoriale si a numarului de salariati. Gradul de intermediere financiara, masurat ca pondere a activelor bancare in PIB, s-a plasat la un nivel usor superior celui din anul 2009 (66,6 la suta), continuand sa se situeze sensibil sub media europeana si, de asemenea, sub valorile inregistrate de celelalte state noi membre ale Uniunii Europene.

Bibliografie: Sergiu Cone,Privatizare in extremis,Piata financiara nr.10/2000, pag.10

28

Nicolae Danila,Management bancar-fundamente si orientari,Ed. Economica, Bucuresti, 2000, pag.86; Nicolae Danila,Privatizarea bancilor,Ed. Economica, Bucuresti, 2000, pag.211; Nicolae Danila,Privatizarea bancilor,Ed. Economica, Bucuresti, 2000, pag.286; Carolina Oancea Hedesiu, Privatizarea Banc Post si BRD in linie dreapta, Piata financiara nr.9/1998, pag 9, 12, 58; Cristian Bichi, Poate fi privatizarea societatea bancara Banc-Post SA,Piata financiara nr.4/1997, pag.14; Oana Gaman, Noi actionari la Banc Post,Piata financiara nr.10/2000, pag.14, 15. WWW.BNR.RO WWW.ONRC.RO WEBSITE-URILE BANCILOR CENTRALE EUROPENE

29