UNIVERSITATEA “AUREL-VLAICU” ARAD

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE

LUCRARE DE LICENŢĂ

COORDONATORI:
LECT. DR. PANTEA VASILE VOICU
LECT.DRD.PANTEA MIOARA

ABSOLVENT:
BUTOI DIANA FLORINA

2009
 UNIVERSITATEA “AUREL-VLAICU” ARAD
FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE
CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE

LUCRARE DE LICENŢĂ
DIAGNOSTICUL FINANCIAR CONTABIL AL S.C. LAICOM S.R.L.

COORDONATORI:
LECT. DR. PANTEA VASILE VOICU
LECT.DRD. PANTEA MIOARA

ABSOLVENT:
BUTOI DIANA FLORINA

2009
 REFERAT

Lucrarea de licenţă cu tema: “…………………........................................”

corespunde din punct de vedere al conţinutului, structurii şi formei.

Propun acordarea notei ….. (……….).

Coordonator,
 CUPRINS

Capitolul I - ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR AL SC LAICOM SRL

1.1 Analiza fondului de rulment……….
1.2 Analiza necesarului de rulment…….
1.3 Analiza trezoreriei nete……………..
1.4 Analiza ratelor de finantare………...

Capitolul II - ANALIZA PERFORMANTELOR FINANCIARE PE BAZA

SOLDURILOR INTERMEDIARE DE GESTIUNE LA S.C.
LAICOM S.R.L.
2.1 Analiza structurii soldurilor.
intermediare de gestiune……………
2.2 Analiza factoriala a soldurilor
intermediare de gestiune……………

Capitolul III – ANALIZA RENTABILITATI PRIN METODA RATELOR

LA S.C. LAICOM S.R.L.

Capitolul IV - ANALIZA BONITATII LA S.C. LAICOM S.R.L.

4.1 Analiza lichiditatii………………….
4.2 Analiza solvabilitatii………………..

CONCLUZII…………………………………………..

BIBLIOGRAFIE………………………………………

ANEXE…………………………………………….......
 INTRODUCERE

Grupul LAICOM a fost infintat in anul 2002 , are sediul in Arad strada Calea 6
Vanatori Nr. 55 , Romania cu numarul din registrul comertului J02/60/2002 si cod de
indentificare fiscala 14408906.
Compania este specializata in comertul cu alimente congelate si refrigerate , principalul
obiect de activitate fiind carnea ( de porc , peste , porc si vita) si legumele.
S.C. LAICOM S.R.L. este in acelas timp un model de afacere integrata vertical , avand in
proprietate depozite frigorifice , un parc auto ce deserveste distributia , o linie moderna de
portionare si ambalare si un abator cu licenta de export in Uniunea Europeana.
De- a lungul timpului compania a reusit sa - si creeze legaturi de afaceri la nivelul
global cu parteneri din Asia , Europa, America de Nord.
In acelas timp compania a stabilit si si - a intarit pozitia pe piata romaneasca – reteaua de
distributie aprovizionand principalele lanturi de magazine: Real , Billa , Spar Interex , Rewe ,
Metro , Penny Market , Auchan precum si mii de clienti.
Incepand cu 2008 compania si – a extins portofoliul de afaceri cu noi variante si game
de produse.
 Capitolul I - ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR LA S.C. LAICOM
S.R.L.

1.1 Analiza fondului de rulment

Fondul de rulment reprezinta valoarea absoluta a surselor permanente utilizate pentru

finantarea activelor circulante sau partea surselor stabilite allocate finantarii ciclice.
Fondul de rulment reprezinta partea din capitalul permanent utilizata pentru finantarea
activelor ciculante , impusa de diferentele dintre sumele de incasat si sumele de paltit precum si
de decalajul dintre termenul mediu de transformare a activelor circulante in lichiditati si durata
medie in care datoriile pe termen scurt devin exigibile.

Formele sub care se regaseste fondul de rulment sunt in functie de aparentele capitlaului

 fondul de rulment propriu , apreciaza cuantumul participarii capitalului propriu la

finantarea activelor circulante

FRP = Capital permanent – Active imobilizate

FRP = Fondul de rulment – Datori pe termen mediu si lung

 fondul de rulemnt strain , pune in evidenta participarea imprumuturilor pe termen mediu

si lung la finantarea activelor ciruclante :

FRS = Fondul de rulment – Fondul de rulment =Datorii pe termen ,mediu si lung

 FR = Active circulante – Datorii pe termen scurt

In acesta situatie fondul de rulment reflecta corelatia dintre lichiditatea activelor

circulante si exigibilitatea datoriilor pe termen scurt .
Acesta prezinta o valoare informativa tidicata asigurand legatura dintre cele doua
parti ale bilantului financiar.Ca urmare fondul de rulment este considerat ca fiind cel mai
important indicator al echilibrului financiar lichiditatea - exigibilitatea care permite
apreciera pe termen scurt a riscului de incapacitate de plata.
 Analiza Fondului de rulmemt

Tabelul Nr . 1

Perioada Analizata
Nr.Crt Indicatori 2007 2008
1 Capital Permanent 1399622 10306448
2 Active Imobilizate 3937946 12890779
3 Fondul de rulment -2538324 -2584331
4 Active Circulante 7235655 13849314
5 Datorii pe termen scurt 4667870 8001227
6 Fondul de rulment 2567785 5848087

Pe perioada analizata fondul de rulment inregistreaza oscadere ajunsa la valori

negative in anul 2007 , aceasta reprezentand o imbunattatire a situatiei
Aceasta situatie este datorata unui ritm de crestere mai mare a capitalului
permanent decat al activelor imobilizate.Din pacate resursele proprii au trecut printr-o
scadere enorma datorata creditelor pe termen lung.
Creditele pe termen lung , vor avea un effect pentru perioadele urmatoare , o crestere
a cheltuieli;or cu dobanzile.

a) Fondul de rulment propriu

Tabelul Nr. 2

Perioada Analizata
Nr.Crt Indicatori 2007 2008
1 Capital Propriu 646165 811820
2 Active Imobilizate 3937946 12890779
-
3 Fondul de rulment 3291781 -12078959
Indice de crestere a capital
4 propriu   125.6366408
Indice de crestere a activelor
5 imobilizate   327.3477849

Fondul de rulment propriu e negative si inregistreaza o inrautatire datorita cresterii

capitaluilui propriu intr-un ritm mult mai mic de cea a activeelor imobilizate.
 1.2 Analiza Necesarului de Rulment

Necesarul de fond de rulment reprezinta cuantumul activelor ciclice ce trebuie finantate

din fondul de rulment , respective activele circulante (cu termen de lichiditate sub un an ) care
urmeaza sa fie finantate din surse stabile(cu exigibilitate mai mare de un an).
In practica economica necesarul de fond de rulmenteste analizat pe doua componente
Necesarul de fond de rulment din exploatare , se determina ca diferenta intre
necesitatile ciclice de exploatare si resursele ciclice de exploatare.
Necesarul de fond de rulment din afara exploatarii ,se determina ca diferenta intre
necesitatile ciclice din afara exploatarii si resursele ciclice din afara exploatarii

Necesarul de fond de rulment

Tabelul Nr . 3

Nr. Perioada Analizata

Crt Indicatori 2007 2008
1 Stocuri 2837124 2525273
2 Creante 4326573 10920989
3 Active Curente 7163697 13446262
4 Pasive Curente 9773979 16433645
5 Indice de crestere a Activelor curente   187.7000381
Indice de crestere a Pasive€lor
6 curente   168.1366923
7 Necesarul de fond de rulment -2610282 -2987383

Necesarul de fond de rulment se afla in crestere datorita cresteri mai mari al activelor
curente decat al pasivelor curente.

Pe baza bilantului patrimonial acesta se stabileste astfel

NFR = (Active circulante – Disponibilitati banesti) – (Datoriile pe termen scurt – Credite
pe termen scurt ) = (Active circulante – Disponibilitati banesti) – Obligatii pe
termen scurt
NFR = (Stocuri – Creante)- Credite pe termen scurt
Nevoia de fond de rulment semnifica in esenta activele circulante de natura stocurilor si a
creantelor nefinantate pe seama obligatiilor pe termen scurt(surselor atrase).Obligatiile pe termen
scurt de natura celor fata de furnizori , salariati , bugetul de stat , pana in momentul platii lor
reprezinta o sursa atrasa de finantare a activelor circulante.

Pe baza bilantului functional nevoia de rulment se determina astfel:

NFR = Nevoi ciclice- Resurse ciclice
In acest caz nevoia de fond de rulemnt este formata din aprtea pentru exploatare (NFRE) si cea in
afara exploatarii (NFRAE).
NFR = NFRE + NFRAE
NFRE = Active ciclice sferente exploatarii - Surse ciclice aferente exploatarii
NFRAE = Active cilcie din afara exploatarii – Surse ciclice din afara exploatarii

Marimea nevoi de fond de rulment din exploatare este influentata de natura activitatii ,
durata ciclului de fabricatie , viteza de rotatie a stocurilor si creantelor , nivelul de activitate.
 Daca nevoia de fond de rulment este pozitiva , situatia se considera a fi normala numai
daca este rezultatul unei politici de investitii privind cresterea nevoii de finantare a ciclului de
exploatare .Astfel aceasta reflecta un decalj nefavorabil intre lichiditatea stocurilor si creantelor si
exigibilitatea datoriilor de exploatare.

Daca dimpotriva nevoia de fond de rulment este negativa aceasta seminifica un surplus de
resurse temporare comparativ cu nevoile temporare , situatia fiind favorabila doar daca este
rezultatul accelerarii rotatiei activelor circulante si ale angajarii de datorii cu scadente mai mari.In
caz contrar situatia este negativa deoarece este determinata de intreruperi temporare in
apovizionarea si reinnoirea stocurilor sau in activitarea de productie.

1.3Analiza Trezoreriei Nete

Analiza trezoreriei nu este altceva decat analiza echilibrului financiar pe termen scurt cand
se compara o marime relative constanta (fondul de rulment)cu o marime fluctuanta (necesarul de
fond de rulment).
Trezoreria , la nivelul unei intreprinderi este imaginea disponibilitatilor monetare si a
plasamentelor , pe termen scurt, aparute din evolutia curenta a incasarilor si platilor respective din
plasarea excedentului monetar.

Trezoreria neta

Tabelul Nr. 4

Perioada Analizata
Nr.Crt Indicatori 2007 2008
1 Fondul de rulment -2538324 -2584331
2 Necesarul de fond de rulment -2610282 -2987383
3 Trezoreria Neta -5148606 -5571714

Trezoreria se afla intr-o tendinta de crestere datorita lipsei creditelor pe termen scurt si cresterii
pasivelor curente adica a datoriilor fata de furnizori.
Cresterea datorata fata de furnizori seafla in situatia in care nu se poate negocia de termenele de
plata acestea fiind fixate fapt ce poate inrautati relatiile intreprinderii cu partenerii sai.

Trezoneria neta pozitiva semnifica un excedent monetare al exercitiului financiar si daca

aceasta se mentine in cadrul mai multor exercitii financiare successive , acesta situatie
demonstreaza o rentabilitate economica ridicata si posibilitatea plasarii rentabile a
disponibilitatilor nanesti pentru intarirea pozitiei firmei pe piata .Daca nevoia de fond de rulement
este constanta , atunci trezoneria neta pozitiva este echivalentul profitului net , diminutat cu
dividentele platite in cursul aceleasi perioade , la care se aduna amortizarea.
Daca in calulul nevoii fondului de rulment nu s-au luat in considerare creditele pe termen
scurt , trezoreria neta negative reflecta un deficit monetary , respective un dezechilibru financiar
la sfarsitul anului si care a fost acoperit pe seama creditelor pe termen scurt .Daca nevoia de fond
de rulment este constanta , trezoreria neta negative este efectul inregistrarii de pierderi. Totusi
atunci cand intreprinderea realizeaza produse rentabile dispune pe piata (de aprovizioanre si de
desfacere) dar inregistreaza o crestere a nevoii de fond de rulment ca urmare a dezvoltarii
activitatii , existenta unei trezorerii nete negative nu seminifaca o situatie economico- financiara
nefavorabila , ci inregistreaza unui decalj intre termenul mediu de trensofrmare a stocurilor si
creantelor in lichiditati si durata medie de onorare a obligatiilor pe termen scurt.
 1.4Analiza ratelor de finantare

Analiza ratelor de structură a bilanţului permite studiul structurii financiare a întreprinderii,

respectiv examinarea modului în care sunt repartizate sursele de finanţare a activelor între
capitalurile proprii şi aporturile externe, de unde rezultă autonomia (independenţa) financiară a
întreprinderii.
Sursele de finanţare trebuie adaptate naturii activelor pe care le finanţează: resursele
utilizate pentru finanţarea unui activ imobilizat trebuie să poată rămâne investite în întreprindere o
durată cel puţin egală cu durata de viaţă a acestuia. Exigibilitatea capitalurilor trebuie armonizată
cu lichiditatea activelor finanţate, adică imobilizările trebuie finanţate din capitaluri stabile
(permanente), iar activul circulant trebuie finanţat din datoriile de exploatare. Numai în aceste
condiţii poate fi vorba de o structură financiară echilibrată care poate asigura independenţa
financiară a întreprinderii.
În gestiunea financiară se utilizează atât noţiunea de structură financiară cât şi cea de
structură a capitalului, cu precizarea că structura financiară desemnează compoziţia pasivului
bilanţului financiar, în timp ce structura capitalului arată compoziţia finanţării întreprinderii pe
termen lung: acţiuni (ordinare, privilegiate), obligaţiuni (ordinare, convertibile), împrumuturi
bancare.
În privinţa unor structuri financiare ideale sau acceptabile există câteva principii esenţiale
de care trebuie să se ţină seama în gestiunea financiară, printre care amintim:
1) Activele stabile (ciclice sau aciclice) nu trebuie să fie finanţate din datorii pe termen scurt (de
trezorerie); numai activele ocazionale (nestabile) pot fi finanţate tranzitoriu din asemenea datorii.
2) Finanţarea activelor stabile prin îndatorarea pe termen mediu şi lung este admisă cu condiţia ca
aceasta să nu reprezinte mai mult de 50% din capitalurile permanente şi să poată fi rambursată
progresiv prin autofinanţare, până întreprinderea ajunge la autonomie financiară (finanţarea din
capitaluri proprii).
Structura finanţării reflectată prin ratele de structură a pasivului, care în optica bilanţului
financiar grupează posturile după criteriul scadenţei, vizează raportul între capitalurile proprii (C)
şi datorii (D), pasivul fiind egal cu suma:
Pasiv = Capitaluri proprii (C) + Datorii (D),
D = Datorii pe termen lung (durata peste 1 an) + Datorii termen scurt (sub 1 an):
Pasiv = Capital permanent (Cp) + Datorii pe termen scurt.
Raportul dintre datoriile totale (D) şi capitalurile proprii (C) exprimă rata îndatorării
globale, fiind cunoscut sub denumirea de levier financiar şi prezintă importanţă atât pentru
manageri cât şi pentru creditori, deoarece reflectă, pe de o parte, gradul de independenţă financiară
şi, pe de altă parte, posibilitatea întreprinderii de a recurge la capitaluri externe (noi împrumuturi).
Definirea structurii financiare implică şi determinarea raportului între fondurile pe termen
lung (capitalurile permanente) şi fondurile pe termen scurt (datoriile sub 1 an), care depinde de
natura activelor întreprinderii, sursele permanente de finanţare trebuind astfel structurate încât să
maximizeze valoarea întreprinderii (capitalurile proprii).
Autonomia financiară reprezintă aptitudinea întreprinderii de a face faţă
angajamentelor financiare, aceasta măsurându-se cu ajutorul unor rate care exprimă gradul de
îndatorare şi gradul de lichiditate-solvabilitate. Acestă autonomie este ameninţată de existenţa
unei structuri financiare inadecvate, prin raportul Datorii/Capitaluri proprii, care poate conduce la
încetarea de plăţi sau la pierderea controlului de către acţionari.
Capitolul II - ANALIZA PERFORMANTELOR FINANCIARE PE BAZA
SOLDURILOR INTERMEDIARE DE GESTIUNE LA S.C.
LAICOM S.R.L.

2.1Analiza structurii soldurilor intermediare de gestiune

Soldurile intermediare de gestiune sunt indicatori claculati si cascada sub forma de solduri care
evidentiaza etapele formarii rezultatului exercitiului.
Constructia indicatorilor se realizeaza in cascada pornind de la cel mai cuprinzator.
Marja comerciala , determina performantele intreprinderii care functioneaza in sfera
distribuirii si comercializarii , iar in cazul intreprinderii din alte domenii performeaza rezultatul
din activitati de comert.
Un sold intermediar al gestiunii este diferenta dintre doua valori. Prin scaderi successive se
obtinindicatori de caracterizare a rentabilitatii si gestiunii firmei (unii se regasesc ca atare in
Contul de Profit si Pierdere ,Iar altii se determina in situatia soldurilor intermediare de gestiune).
Soldurile intermediare ale gestiunii se prezinta intr- un tablou care in esenta este o alta
modalitate de rpezentare a contului de rezultate.
Analiza soldurilor intermediare de gestiune se poate realize pe baza:
 Modificarilor absolute
 Indicilor cu baza fixa in lant si medii;
 Ritmurilor de baza fixa in lant si medii;
 Metodei ratelor;
 Metodei substitutiilor in lant

Marja comerciala , determina performantele intreprinderii care functioneaza in sfera

distribuirii si comercializarii , iar in cazul intreprinderii din alte domenii performeaza rezultatul
din activitati de comert.

Marja comerciala
Tabelul Nr. 5

Nr Perioada analizata
crt Indicatori UM 2007 2008
1 Venituri din vanzarea marjei lei 35.607.688 35.454.649
2 Cheltuieli privind marja lei 30.626.145 30.416.819
3 Marja comerciala lei 4.981.543 5.037.830
4 Rata comerciala lei 16,3 16,6
5 Rata marjei comerciale % 13 14,2
Indice venituri din vanzarea
6 marjei %   100
7 Indice cheltuieli privind marja %   99
8 Indice marja comerciala %   101
 Tabloul Soldurilor Intermediare de Gestiune

Tabelul Nr 6

Nr Exercitiul financiar
crt Solduri intermediare de gestiune Precedent Curent
1 Vânzări de mărfuri (Vmf) 35 607 688 35 454 649
2 Costul mfurilor vândute (Chmf)    
3 Marja comercială (Mc)(1-2) 4.981.543 5.037.830
4 Producţia vândută (Pv) 537 840 1 394 736
5 Cifra de afaceri netă (CA)(1+4) 36 145 528 36 849 385
6 Variaţia stocurilor (±ΔS) 0 0
7 Producţia imobilizată (Pi)    
8 Producţia exerciţiului(Pex)(4+6+7) 537. 840 1.394.736
9 Consumuri intermediare (Ci)    
10 Valoarea adăugată (Vad)(3+8-9) 4 637 926 4 291 453
11 + Subvenţii de exploatare 0 0
12 - Alte impozite şi taxe    
13 - Cheltuieli cu personalul 552048 727255
14 Excedent brut de exploatare(EBE) 4 060 976 3 499 694
15 Alte venituri din exploatare 100165 2947703
16 - Ajustare valori imobilizări 433996 858527
17 Alte cheltuieli de exploatare 3416328 4451271
18 Rezultatul din exploatare (Rexp 767 559 2 596 839
19 Venituri financiare 659248 905339
20 - Cheltuieli financiare 879849 3011443
21 Rezultatul financiar (Rfin) -220601 -2106104
22 Rezultatul curent (Rcrt)(18 + 21) 546 958 490 735
23 Rezultatul extraordinar (Rextr 0 0
24 Rezultatul brut (Rbr)(22 +23) 546 958 490 735
25 Impozitul pe profit 84034 76669
26 Rezultatul net (Rnet)(24 - 30) 462 924 414 066
 Analiza productiei exercitiului

Tabelul Nr . 7

Nr Perioada Analizata
crt Indicatori UM 2007 2008
1 Productia vanduta lei 537. 840 1.394.736
2 Productia Stocata lei 0 0
3 Porductia imobilizarilor lei 0 0
4 Productia exercitiului lei 537. 840 1.394.736
5 Indice productia vanduta %   259
6 Indice productia exercitiului %   259

Pe perioada analiza productia exercitiului este egala cu productia vanduta.

Analiza cifrei de afaceri

Conceptual cifra de afaceri poate fi abordata ca : cifra de afaceri totala , cifra de afaceri
neta , cifra de afaceri medie , cifra de afaceri marginala , cifra de afaceri citica.
Cifra de afaceri totala (CA) reprezinta totalitatea afacerilor unei societati evaluate la
preturile pietei sau suma totala a veniturilor din operatiuni comericale effectuate de o
intreprindere intr-o perioada de timp determinate.
Cifra de afaceri neta (CAn) conform cadrului general de intocmire si prezentare a situatiilor
financiare elaborate de Comitetul pentru Standardele de Contabilitate Internationale este formata
din productia vanduta (conturile , 701, 702, 703,704,705,706,708) veniturile din vanzari
marfuri(707) si veniturile din subventii de exploatare aferene vanzarilor (7411).
Cifra de afaceri medie , reflecta venitul obtinut pe unitatea de produs sau serviciu
Cifra de afaceri marginala ( CAm) exprima variatia veniturilor unei intreprindri (∆CA)
generate de cresterea /scaderea cu o unitate a cantitatii vandute(∆Q).
Cifra de afaceri critica (CAmin) reprezinta nivelul vanzarilor la care se asigura acoiperirea
integrala a cheltuielilor , pragul la care societatea incepe sa devina profitabila.

Tabelul Nr 8
 Nr Perioada Analizata
crt Indicatori UM 2007 2008
35 . 607 . 35 . 454 .
1 Venituri din vanzarea marfurilor lei 688 649
2 Porductia vanduta lei 537 . 840 1 . 394 .736
36 . 145 . 36 . 849 .
3 Cifra de afaceri lei 528 385
Indice venituri din vanzarea
4 marfurilor % 100
5 Indice peoductia vanduta % 259
6 Indice cifra de afaceri % 102
Pondera veniturilor din vanzarea
7 marfi in cifra de afaceri   98,4 96,2
Pondera productiei vanduta in cifra
8 de afaceri   1,4 3,7
9 Cifra de afaceri % 1

Evolutia cifrei de afaceri

Aprecierea dimensiunilor activitatii economice a unui agent economic si a modificarii

acesteia in timp este ablsolut obligatory pentru procurarea si asigurarea acesteia in timp este
absolute oblugatorie pt procurarea si asigurarea resurselor viitoare necesare indeplinirii
obiectivelor propuse.
Analiza evolutiei in timo a cifrei de afaceri se realizeaza cu ajutorul marimilor absolute ,
indicilor de dinamica (cu baza fixa si in lant) si a reitmurilo rmedii.In conditiile unei economii de
piata instabile pntru o apreciere reala a rezultatelor intreprinderii se impune corectarea valorilor
curente ale indicatorilor economici cu indicele emdiu al preturilor in scopul eliminarii efectului
infflatiei , factor exogen care nu reflecta efortul propriu al unitatii economice,

Tabelul Nr. 9

Nr Perioada Analizata
crt Indicatori UM 2007 2008
36 145 36 849
1 Cifra de afaceri lei 528 385
35 607 35 454
2 Venituri din vanzari marfuri lei 688 649
1 394
3 Productia vanduta lei 537 840 736
4 Indice cifra de afaceri %   102
5 Indice venituri din vanzarea marfi %   100
6 Indice productia vanduta %   259
36 245 39 797
7 Venituri din exploatare lei 693 088
36 245 39 797
8 Venituri totale lei 693 088
9 Pondera cifrei de afaceri din venit exploatat   99,7 93
10 Pondera cifrei de afaceri din totalul veniturilor   99,7 93
Pondera veniturilor din vanzarea marfurilor in
11 cifra de afaceri   98,4 96,2
 12 Pondera productiei vandute in cifra de afaceri   1,4 3,7

Analiza structurala a cifrei de afaceri pe tipuri de activitati , sortimente , clienti, ciclu de

viata a produselor ,piete de desfacere ,este nu numai recomandata ci si necesara deoarece ea
permite luarea unor decizii obiective care sa conduca la maximizarea efectelor obtinute in raport
cu eforturile depuse.Practic nu toate variabilele unui anumit criteriu detin acelas coefficient de
seminificatie in obtinerea rezultatelor economice si in consecinta politica , strtegica a unitatii
trebuie sa ia in considerare aceste aspecte in scopul eficientizarii activitatii.

Analiza factoriala a cifrei de afaceri

Scopul analizei factoriale este determinarea corelatiei dintre diferiti factori de influenta
(interni sau externi , directi sau indirecti) si indicatorul analizat si gasirea solutiilor pentru
redresarea activitatii sau imbunatatirea performantelor viitoare.
Untilizatorii sunt in principal agentii economici , institutiile financiare creditoare ,
actionarii , statul.
Analiza factoriala a cifrei de afaceri se realizeaza diferentiat de la un domeniu de activitate
la altul (productie , comert , turism)intrucat factorii de influenta si relatiile de cauzalitate sunt
specifice.
Efectuarea analizei factoriale presupune luarea in considerare a structurii cifrei de afaceri si
a dinamicii acesteia , urmarrea structurii cifrei de afaceri se poate efectua pe categoria de venituri
produse sau clienti.
Dinamica cifrei de afaceri refelecta evolutia in timp a acesteia reflectand posibilitati
viitoare de dezvoltare a societatii .

Analiza factoriala este urmatoarea

Modificarea cifrei de afaceri in anul 2007 coarativ cu anult N-1 este:

∆CA=CA1-CA0

Tabelul Nr . 10
 Nr Perioada analizata
crt Indicatori UM 2007 2008
36 145
1 Cifra de afaceri lei 528 36 849 385
11 173
2 Active totale lei 601 26 740 093
7 235
3 Active circulante lei 655 13 849 314
2 837
4 Stocuri lei 124 2 525 273
5 Active circulante/ Active totale 0,65 3,60
6 Stocuri / Active circulante 0,39 0,18
7 Cifra de afaceri / Stocuri 12,74 14,59
8 Modificarea cifrei de afaceri ∆CA
9 ∆ CA ( Active totale) 495975832,15
10 ∆ CA ( Active circulante/Active totale) 74168461,15
11 ∆ CA (Stocuri / Active circulante) 176443030,89
12 ∆ CA (CA /Stocuri) -542933695

Calculul valorii adaugate

Valoarea adaugata defineste dimensiunea reala a activitatii intreprinderii si reprezitna

plusul de bogatie obtinut peste consumurile intermediare provenite de la terti prin valorificarea
tuturor resurselor economice proprii.
Valoarea adaugata permite aprecierea contributiei intreprinderii la realizarea produsului
intern brut si evidentierea gradului de integrare pe verticala , prin raportarea la productie.
Beeneficiarii valorii adaugate sunt : personalul , actionarii , statul , institutiile de credit si
intreprinderea.
Valoarea adaugata poate fi determinate prin doua metode: sustractiva si aditiva.

Tabelul Nr. 11

Nr Perioada analizata
crt Indicatori UM 2007 2008
1 Marja comerciala   4.981.543 5.037.830
2 Productia exercitiului   537. 840 1.394.736
3 Cheltuieli materiale totale   117.964 451.055
4 Cheltuieli cu lucrari servicii   3.246.280 3.410.107
5 Consum intermediar   343.617 746.377
6 Valoarea adaugata   4.637.926 4.291.453
7 Amortizarea   548.951 1.280.606
8 Valoarea adaugata neta   4.088.975 3.010.847
9 Rata valorii adaugate   88 70
 10 Indice productia exercitiului     259
11 Indice consumul intermediar     217
12 Indice valoarea adaugata     93

Excedentul brut din exploatare reflecta rezultatul brut al intreprinderii degajat de

activitatile de exploatare fiind considerat primul sold intermediary de gestiune cu semnificatie in
termen de rentabilitate.

Tabelul Nr. 12

Nr Perioada analizata
crt Indicatori UM 2007 2008
1 Valoarea adaugata lei 4.637.926 4.291.453
2 Subventii din exploatare lei 0 0
3 Cheltuieli cu personalul lei 552.048 727.255
4 Impozite taxe, varsaminte lei 24,902 64.504
5 EBE lei 4.060.976 3.499.694
6 Indice valoare adaugata %   93
7 Indice cheltuieli personal %   132
8 Indice Impozite, taxe %   259
9 Indice EBE %   86

Rezultatul financiar , reflecta expresia politicii financiare si de plasament adoptata

de societate , calculandu-se ca diferenta intre venit si cheltuielile financiare.

Tabelul Nr 13 Rezultat financiar=venituri financiare- cheltuieli Financiare

Perioada
Venituri financiare - Cheltuieli financiare Rezultatul finaciar analizata
659.248 - 879.849 - 220 . 601 2007
905.339 - 3.011.443 -2.106.104 2008

Rezultatul current al exercitiului masoara rezultatul degajat de active curente a

intreprinderii , active care cuprind active de exploatat si active financiare.

Tabelul Nr 14

Rezultatul din exploatare + rezultatul Perioada

financiar Rezultatul curent analizata
767.559 - 220.601 546.958 2007
2596839 - 2.106.104 490.735 2008

Rezultatul extraordinar ,este determinat ca diferenta intre venitturi extrordinare si

cheltuieli extrordinare.

Tabelul Nr 15

Venituri extrordinare - Cheltuieli Rezultatul extraordinar Perioada

 extraordinare analizata
0-0 0  2007
0-0 0  2008

Rezultatul brut al exercitiului este egal cu rezultatul current plus rezultatul

extraordinar.

Tabelul Nr 16

Rezultatul curent+ Rezultatul Perioada

extraordinar Rezultat Brut analizata
546 . 958 + 0 546 958 2007
490.735 + 0 490 735 2008

Profitul net se determina ca diferenta intre rezultatul brut si impozitul pe profit.

Tabelul Nr 17

Perioada
Rezultat Brut - Impozit pe profit Pofitul net analizata
546 958 - 84 034 462 924 2007
490 735- 76 669 414 066 2008

Tabelul Nr 18

Nr Perioada analizata
crt Indicatori UM 2007 2008
1 Rezultatul din exploatare lei 767 559 2 596 839
2 Rezultatul financiar lei -220601 -2106104
3 Rezultatul. Curent lei 546 958 490 735
4 Rezultatul extraordinar lei 0 0
5 Rezutatul brut lei 546 958 490 735
6 Rezultatul net lei 462 924 414 066

Analiza factoriala a valorii adaugate

Scopul analizei factoriale este determinarea abaterilor valorii adaugate da la baza de

comnparatie , estimarea contributiei diferitilor factorilor de influenta la formarea si modificarea
indicatorului analizat si indentificarea solutiilor de redresare a activitatii economice viitoare.

Tabelul Nr .19
 Perioada Analizata
Nr crt Indicatori UM 2007 2008
1 Valoarea adaugata lei 4 637 926 4 291 453
2 Numar personal pers 4 4
3 Q exercitiului lei 537 840 1 394 736
4 Q exercitiului / Numar personal lei/pers 134 460 348 684
5 Valoarea adaugata / Q exercitiu   8,62 3,07
6 ∆ Valoarea adaugata lei   -346473
7 ∆ Valoarea adaugata (Numar personal) lei   0
∆ Valoarea adaugata (Q exercitiu/ Numar
8 personal) lei   7389224
∆ Valoarea adaugata (Valoarea
9 adaugata/ Cifra de afaceri) lei   1549706

Calculul rezultatului din exploatare

Tabelul Nr. 20

Nr Perioada Anlizata
crt Indicatori UM 2007 2008
1 Venituri din exploatare lei 36.245.693 36.797.088
2 Cheltuieli din exploatare lei 36.478.134 37.200.249
3 Rezultatul din expoatare lei 767559 2596839
4 Indice venituri exploatare %   110
Indice cheltuieli din
5 exploatare %   105
Indice rezultatul din
6 expoatare %   338

Analiza factoriala a excedentului brut din explotare

Tabelul Nr 21

Nr Perioada analizata
Crt Indicatori UM 2007 2008
1 EBE lei 4 060 976 3 499 694
2 Q exerciutiu lei 537 840 1 394 736
3 Valoarea adaugata lei 4 637 926 4 291 453
4 Valoarea adaugata / Q exercitiu   8,62 3,07
5 EBE / Valoarea adaugata   0,88 0.82
6 ∆ EBE (Q exercitiu) lei   6 470 017
7 ∆ EBE (Valoarea adaugata/Q exercitiu) lei   1 099 109
8 ∆ EBE ( EBE / Valoarea adaugata) lei   71 524 216
9 ∆ EBE lei   -561282

Analiza factoriala a rezultatului din exploatare

Rezultatul din exploatare este dominant în rezultatul brut al exerciţiului, caracterizează în mărime
absolută rentabilitatea activităţii curente a întreprinderii şi este calculat cu ajutorul relaţiei:

Tabelul Nr 22

Nr Perioada analizata
crt Indicatori UM 2007 2008
1 Active totale lei 11 173 601 26 740 093
2 Active circulante lei 7 235 655 13 849 314
3 Cifra de afaceri lei 36 145 528 36 849 385
4 Rezultatul exploatat lei 767 559 2 596 839
5 Active circulante / Active totale 0,65 0,52
6 Cifra de afaceri / Active circulante 4 2,7
7 Rezultatul exploatat / Cifra de afaceri 0,21 0,07
8 ∆ Rezultatul exploatat lei
9 ∆ Rezultatul exploatat (Active totale) lei
10 ∆ Rezultatul exploatat Active circulante / Active totale) lei
∆ Rezultatul exploatat (Cifra de afaceri/Active
11 circulante) lei
∆ Rezultatul exploatat (Rezultatul exploatat /cifra de
12 afaceri lei

Analiza factoriala a rezultatului net

Tabelul nr 23

nr Perioada analizata
crt Indicatori UM 2007 2008
1 Cifra de afaceri lei 36 145 528 36 849 385
2 Rezultatul net lei 462 924 414 066
3 Rezultatul net / Cifra de afaceri   0,01 0,01
4 ∆ Rezultatul net lei   -48858
5 ∆ Rezultatul net ( Cifra de afaceri) lei    
∆ Rezultatul net ( Rezultatul net/Cifra de
6 afaceri) lei    

Analiza gestiuni financiare a firmei

 Gestionarea resurselor trebuie sa asigure realizarea integrala si la termen a obiectivului de
activitati , obtine produse si servicii de calitate superioara ,competivitate pe piata , valorificarea
superioara a potentialului resurselor.
Exprimarea sintetica a modului de gestionare a resurselor se realizeaza cu ajutorul vitezei
de rotatie prin care se masoara durata in timp necesara parcurgerii tuturor fazelor ciclului de
exploatare.
La randul lor ratele de gestiune masoara durata de transformare a activelor in lichiditati si
durata de reinoire a datoriilor.

Analiza ratelor de generale de gestiune

Derularea activelor curente este asigurata de procese economice prin care se asigura
transformarea materiilor prime si a materialelor in noi valori de intrebuintare si totodata de
procese financiare prin care se masoara durata in timp si alocarea surselor financiare pentru
desfasurarea activitatii.
Din veniturile totale se acopera toate cheltuielile , reinoiesc imobilizarile fixe si stocurile
se ramburseaza creditele, se achita obligatiile financiare si fiscale si se creeaza resursele de
dezvoltare.
In acest context ratele de gestiune se folosesc pentru a aprecia nivelul de utilizare a
resurselor pe care le are la dispozitie o firma respectiv vit4eza cu care aceste resurse parcurg
circuitul economic si ajunge sa devina lichiditati.
Masurarea vitezei de rotatie se realizeaza cu ajutorul urmatorilor indicatori::
Numarul de rotatii care ne arata de cate ori se roteste elemental de active sau
pasiove , analizate prin elemental de venit intr o perioada de gestiune.

Durata in zile a unei rptatii arata durata medie in care elemetul analaizat parcurge
intregul ciclu si se reintoarce in firma sub forma initiala (baneasca).
Cresterea duratei medie in zile a unei rotatii inseamna o recuperare mai rapida a elementelor
analizate sub forma baneasca. Cei doi factori ai vitezei de rotatie se4 conditioneaza reciproc
( veniturile depend in mare masura de nivelul si evolutia elementelor de active si pasiv care la
randul lor depind direct de niveul veniturilor.)

Accelerarea vitezei de rotatie concretizeza in crestere numarul de rotatii s-au in diminuarea

duaratei in zile a unei roataii inseamna reducrea necesarului de resurse pentru realizarea unui
anumit nivel a venitului deci obtinerea unui venit mai marela un consum total datorat de
resurse.Acest lucru are loc atunci cand dinamica elementului de venit devanseaza ca un rotm
dinamica elementului de active sau passive.
Accelerarea sau incetinirea vitezei de rotatie are ca effect eliberarea absoluta sis au relative a
resurselor materiale si financiare reducerea cheltuielilor de exploatare si sporire a profitului.
Incetinirea vitezei de rotatie constata prin reducerea numarului de rotatii sau crestrerea
duratei in zile a unei rotatii inseamna cresterea necesarului de resurse pentru atingerea unui
anumit nivel de venit si deci obtinerea unui nivel mai scazut al venitului la un consum datorat de
resurse.
Acest6 lucru wse intampla cand dinamica elentului devenit este devansat ca ritm de dinamica
elementului de active sau passive.
Viteza de rotatie a resurselor este elemetul determinat de nivelul si evolutie si a masei
profitului .
Accelerarea sau incetinirea vitezei de rotatie are ca effect direct eliberarea sau imobi.lizarea
absoluta sau relative de resurse.
Analiza ratelor de gestiune are loc detaliat si se realizeaza grupat in :
 Rate generale de gestiune a resurselor financiare
  Rate generale de gestiune a utilizarilor financiare
 Rate de gestiune a stocurilor
 Rate de gestiune a creantelor curente
 Rate de gestiune a datoriilor curente

Analiza gestiunii generale urmareste sa aprecieze nivelul general de utilizare a resurselor

aflate la dispozitia intreprinderii respective viteza cu care aceste resurse parcurg circuitul
economic si ajung sa revina in firma sub forma baneasca.

Analiza are loc pe doua mari directii

 Analiza ratelor generale de gestiune a pasivelor
 Analiza ratelor generale de gestiune a activelor

Analiza gestiuni capitalurilor permanente

Viteza de rottie a capitalurilor permanente arata modul de frucftificare a resurselor .

Valoarea minima care asigura o eficienta acceptabila a gestiuni capitalurilor permanente
de doua rotatii care corespund unui termen mediu de revenire sub forma baseasca initiala de 180
zile.
Masurile principale de influentare a ratei sunt
 Cresterea eficienta a capitalului permanent
 Alocarea corespunzatoare a capitalului permanent in procesul finantar

Analiza gestiunii capitalurilo proprii

Viteza de rotatie a capitalurilor proprii arata numarul de refolosire ala capitalurilor proprii
pe seama veniturilor totale intr-o perioada de gestiune.
Valoarea minima care asigura o eficineta acceptabila a gestiuni capritalurilor proprii este
de 2 rotatii care corespunde unui termen mediu de revenire sub forma banseasca initiala de 180
zile
Principalele masuri de influentare a vitezei de rotatie a capitalurilor proprii sunt
 Cresterea eficienta a capitaluilui propriu
 Gradul de valorificare a capitalului propriu.

Analiza gestiuni datoriilor totale

Viteza de rotatie a resurselor imprumutate arata numarul de refaceri ale surselor imprumutate pe
seama veniturilor totale intr-o perioada de gestiune.
Valoarea minima care asigura o eficienta acceptabila a gestiuni datoriilor totale este de
patru rotatii care corespunde unui termen de recuperare de circa 90 zile.
 Viteza de rotatie a surselor imprumutate pe termen mediu si lung ne arata numarul de
refaceri ale surselor imprumutate pe termen mediu si lung pe baza veniturilor totale intr o anumita
perioada de gestiune.
Viteza de roattie a datoriilor curente arata numarul de reconstituiri ale datoriilor curente
pe seama veniturilor totale intr o perioada de gestiune.
O valoarea minima care asigura o eficienta acceptabila a gestiuni datoriilor curente este de
minim 4 rotatii care corespund unui termen mediuu de creditare comerciala si financiara de circa
90 zile.

Analiza gestiunii activului total

Viteza de rotatie a activului reflecta eficienta ulitizarii tuturor bunurilor respective nivelului
general de organizare a activitatii.
Pentru firmele industriale principalele valori de referinta sunt:
 Sub o rotatie , aspect ce reflecta o roganizare total necorespunzatoare
 Intre 1 si 1,4 rotatii ceea ce reflecta o organizare corespunzatoare si 2
 2 si peste 2 rotatii ceea ce reflecata o organizare foarte buna
Valoarea minima obligatori care asigura o eficienta acceptabila a gestiunii activelor totale este
de 2 roatii care coresunde unui termen mediu de revenire sub forma baneasca initiala de 180
zile.
Principalul effect al accelerarii vitezei de rotatie il reprezinta relansarea financiara. Invers
reducerea vitezei de rotatie are un effect principal a presiuni financiare rezultata de cresterea
gradului de imobilizare a activelor.

Principalele masuri pentru imbunatatirea nivelului de gestiune a activului sunt:

 Optimizarea structurii activului in accord cu obiectivul de activitate si particularitatile
tehnice si tehnologice ale act6ivelor de exp,loatare.
 Valorificarea superioara a imobilizarilor
 Cresterea cifrei de afaceri

Analiza gestiuni activelor imobilizate

Viteza de rotatie a activelor imobilizate reprezinta indicatorul de intensitate a capitalului si

reflecta eficienta utilizarii imobilizari firmei.
Valoarea minima care asigura o eficienta acceptabila a gestiuni activelor imobilizari este de
patru rotatii care corespunde unui termen mediu de revenire sub forma banesca de circa 90 zile.
Cresterea vitezei de rotatie evidentiaza cresterea eficientei utilizarii activelor imobilizate
respective reducerea duratei de recuperare a lor sub forma baneasca , creesterea gradului de
lichiditate a activului , imbunatatirea structurii activelor imobilizate in corelatie a specificului
activitatii.
Principalul effect al accelerarii vitezei de roatie il reprezinta relaxarea financiara.
Masurile ce pot fi luate in vederea cresterii vitezei de rotatie a activelor imobilizate sunt
urmatoarele :
 Optimizarea structurii active imobilizate directia cresterea ponderii mijlocelor fixe active.
 Reducerea consumului specific imobilizarilor la unitatea de venit respective cresterea
randamentului imobilizarilor.
 Analiza gestiuni activelor circulante

Viteza de rotatie a activelor circulante exprima numarul de rotatii sau durata medie a unei
roatii effectuate de activele circulante prin venituri totale.
Valoarea minima acceptata care asigura o eficienta acceptabila a gestiuni activelor
circulante este de 6 rotatii care corespunde unui termen mediu de revenire sub forma
banseasca initiala de circa 60 zile.
Cresterea vitezei de rotatie reflecta sporirea eficientei utilizarii activelor circulante ,
reducerea duratei de recuperare a acestora sub forma baneasca , cresterea gradului de
lichiditate ale activului imbunatatirea structurii activelor circulante in raport de specificul
activelor desfasurate .
Principalul effect al accelerarii ce pot fi luate pentru cresterea viteze3i de roatie a
activelor circulante:
 Optimizarea structurii activelor circulante
 Gestionarea eficenta a stocurilor materiale si cresterea grdului de lichiditate a
activelor circulante.

Viteza de rotatie a capitalului permanent

Tabelul Nr 24

nr Perioada analizata
crt Indicatori UM 2007 2008
1 Venituri totale lei 36 521 986 36 904 941
2 Capital permanent lei 1 399 622 10 306 448
3 Numar de rotatii rot 26,09 0,36
4 Durata unei rotatii rot 10,95 102,2
5 Valoarea minima rot 2 2

Viteza de rotatie a capitalului propriu

Tabelul Nr 25

nr Perioada analizata
crt Indicatori UM 2007 2008
1 Venituri totale lei 36 521 986 36 904 941
2 Capitaluri proprii lei 646 165 811 820
3 Numar de rotatii rot 56,52 45,46
4 Durata unei rotatii rot 3,65 7,3
5 Valoarea minima rot 2 2
 Viteza de rotatie a datoriilor totale
Tabelul Nr 26

nr Perioada analizata
crt Indicatori UM 2007 2008
1 Venituri totale lei 36 521 986 36 904 941
2 Datorii toatel lei 15 195 306 19 129 500
3 Numar de rotatii rot 2,40 1,93
4 Durata unei rotatii rot 149,65  
5 Valoarea minima rot 4 4

Viteza de rotatie a activului total

Tabelul Nr 27

nr Perioada analizata
crt Indicatori UM 2007 2008
1 Venituri totale lei 36 521 986 36 904 941
2 Active totale lei 11 173 601 26 740 093
3 Numar de rotatii rot 3,27 1,38
4 Durata unei rotatii rot 113,15 262,8
5 Valoarea minima rot 2 2
6 Presiunea sau relaxarea   0 -1477798838

Viteza de rotatie a activelor imobilizate

Tabelul Nr 28

nr Perioada analizata
crt Indicatori UM 2007 2008
1 Venituri totale lei 36 521 986 36 904 941
2 Active imobilizate nete lei 3 937 946 12 890 779
3 Numar de rotatii rot 9,27 2,86
4 Durata unei rotatii rot 36,5 127,75
5 Valoarea minima rot 4 4
6 Presiunea sau relaxarea   0 -9226235214
 Viteza de rotatie a activelor circulante

Tabelul Nr 29

nr Perioada analizata
crt Indicatori UM 2007 2008
1 Venituri totale lei 36 521 986 36 904 941
2 Active circulante lei 7 235 655 13 849 314
3 Numar de rotatii rot 5,05 2,66
4 Durata unei rotatii rot 73 138,7
5 Valoarea minima rot 6 6
6 Presiunea sau relaxarea   0 -1748128780

Gestiunea stocurilor

Rotatia stocurilor arata rapiditatea cu care stocurile trec prin toate stadile activitati pana se
reinoiesc in forma baneasca in initiala .
Cu cat viteza de rotatie a lor este mai mare cu atata eficienta folosirii lor este mai mare
avand drept effect eliberarea de resurse financiare.

Analiza gestiuni stocurilor totale

Rata de gestiune a stocurilor arata de cate ori intr-o perioada de gestiune stocurile ,matteriale trec
succesiv prin fazele de aprovizionare fabricatiei si vanzare , respective durata in zile a unei rotatii
complete.
Valoarea minima care asigura o eficeinta acceptata a gestiuni stocurilor este de 8n rotattii care
corespunde unui termen mediu de revenire sub forma baneasca initiala de 45 zile .
Cu cat viteza de rotatie a stocurilor este mai mare atata eficienta folosirii lor este mai ridicata
deoarece efectele obtinute in urma folosirii acestora sunt mai mari.
Principalul effect este eloberarea de resurse financiare.
Eliberarile sunt echivalente cu disponibilitatile de resurse materiale si financiare .
Pricipalul effect este imobilizarea resurselor financiare.
Imobilizarile sunt echivalente cu un necesar suplimentar de resurse materiale si financiare.
Eliberarile (E) sau imobilizarile (I)se pot calcula astfel
E(-) sau I(+) = (dz1-dzo)*S1/dz1
 Masurile principale pentru accelelrarea vitezei de rotatie a stocurilor se pot indentifica in
stadiul circuitului economic in care actioneaza : aprovizionare, depozitare, productie , desfacere,
incasare.

Viteza de rotatie a stocurilor totale

Tabelul Nr 30

nr Perioada analizata
crt indicatori UM 2007 2008
1 Cifra de afaceri lei 36 145 528 36 849 385
2 Stocuri totale lei 2 837 124 2 525 273
3 Numar rotati rot 12,74 14,59
4 Durata unei rotati zile 25,55 21,9
5 Valoare minima$ rot 8 8
6 E(-)sau I(+) lei    

Analiza gestiuni stocurilor pe elemente componente

Pentru o obtine o imagine mai detaliata asupra gestiunilor vitezei de rotatie asupra stocurilo se
analizeaza pe principalele sale componente corespunzator fazelor ciclului de exploatare –
comercializare
 Stocul de productie neterminata
 Stocul de materii prime si materiale
 Stocul de produse finite
 Stocul de marfuri

Analiza gestiuni stocurilor de produse finite

Viteza de rotatie a stocurilor de produs finite arata eficeinta activelor de desfacere

Masurile de accelerare a vitezei de rotatie sunt legate de organizarea cprepunzatoare a
activelor de d esfacere si depozitarea produselor finite

Viteza de rotatie a stocurilor de produse finite

Tabelul Nr 31

nr Perioada analizata
crt indicatori UM 2007 2008
1 Productia vanduta lei 131 061 537 840
2 Stocuri de produse finite lei 0 0
3 Numar de roatii rot 0 0
4 Durata unei rotatii zile 0 0
5 E(-)sau I(+) lei 0 0
 Analiza gestiuni de stocuri de marfuri

Viteza de rotatie a stocurilor de marfa arata eficienta activelor comerciale.

M<asurile de accelerare a vitezei de rotatie sunt legate de organizarea corespunzatoare a activelor
de comercializare si .

Vitezza de rotatie a stocurilor de marfuri

Tabelul Nr 32

nr Perioada analizata
crt indicatori UM 2007 2008
venituri din vanzarea
1 marfurilor   35 848 917 35 607 688
2 Stocuri de marfuri      
3 Numar de rotatii      
4 Durata unei rotatii      
5 E(-)sau I(+)      

Viteza de rotatie a stocurilor de materii prime si materiale

Tabelul Nr 33

nr Perioada analizata
crt indicatori UM 2007 2008
1 Cheltuieli materiale totale  Lei 117964 451055
2 Stocuri  Lei 0 0
 Ro
3 Numar de rotatii t 0 0
4 Durata unei rotatii zile  0 0
5 E(-) sau I(+)  lei 0 0

Analiza gestiuni stocurilor de productie neterminata

Viteza de rotatie a stocurilor de productie neterminata arata eficienta activului de productie

Masurile de accelerare vitezei de roatie sunt legate de oragnizarea corespunzatoare a activelor de
productie si de de pozitare a productiei in curs de excutie.

Viteza de rotatie a stocurilor de productie neterminata

Tabelul Nr 34

nr Perioada analizata
crt indicatori UM 2007 2008
 1 Productia exercitiului lei 537 840 1 394 736
Stocuri de productie
2 neterminata lei    
3 Numar de rotatie rot    
4 Durata unei roattii zile    
5 E(-) sau I(+) lei 0 0

Analiza ratelor de structura ale activului

Rata activelor imobilizate

Tabelul Nr 35

Nr Perioada analizata
Crt Indicatori 2007 2008
1 Active imobilizate nete 3 937 946 12 890 779
2 Total Activ 11 173 601 26 740 093
3 Rata activelor totale 35,24 48,2
4 Valoare maxima acceptata 60 60
Indice de crestere a activelor
5 imobilizate   327,35
6 Indice de crestere al activelor totale   239,31
7 Indice de crestere a cifrei de afaceri   1,02

In perioada analizata intreprinderea S.C. LAICOM S.R.L. inregistreaza o

crestere de la 35,24 la 48,20.
Cresterea ratei activelor imobilizate este datorata faptului ca activele
imobilizate scad intr-un ritm mai mic decat activul total. Daca se compara indicele
de crestere al cifrei de afaceri cu cel al activelor imobilizate se observa ca activele
imobilizate cresc intr-un ritm mai mare decat cifra de afaceri,
In perioada abordata rata activelor se afla pe un nivel slab 35,24 in 2007 iar
in 2007 crescand 48,20, ambele ramase sub valoarea maxima de 60%.

Rata activelor circulante

Tabelul Nr 36

Nr Perioada analizata
Crt Indicatori 2007 2008
1 Active circulante 7 235 655 13 849 314
2 Total active 11 173 601 26 740 093
3 Rata activelor circulante 64,76 51,79
4 Valoarea minima acceptata 40 40
Indice de crestere a Activelor
5 circulante   191,4
6 Indice de crestere a total active   239,31
 Rata activelor circulante inregistreaza o tendinta de scadere de la 64,76%
in 2007 pana la 51,79%in 2008.
Rata activelor se afla in postura pozitiva deoarece in ambele perioade se
afla valoarea minima acceptata de 40 %.
Sacaderea ratei se observa pentru ca sa inregistrat o usoara scadere a
activelor circulante fata de active totale.
Dupa comparatia indicelui activulelor circulante cu indicele de crestere al
cifrei de afaceri se observa ca are loc o crestere a vitezei de rotatie a activelor
circulante.

Rata imobilizarilor corporale

Tabelul Nr 37

Nr Perioada analizata
Crt Indicatori 2007 2008
1 Imobilizari corporale 3 813 875 10 251 840
2 Active imobilizate nete 3 937 946 12 890 779
3 Rata imobilizari corporale 96,85 79,53
4 Valoarea minima acceptta 85 85
Indice de crestere a imobilizarii
5 corporale   268,8
Indice de crestere a activelor
6 imobilizate   327,35

Pe perioada analizata se inregistreaza o scadere de la 96,85 in 2007 la 79,53 in

2008.

Rata stocurilor

Tabelul Nr 38

Nr Perioada analizata
Crt Indicatori 2007 2008
1 Stocuri 2 837 124 2 525 273
2 Acive circulante 7 235 655 13 849 314
3 Rata stocurilor 39,21 18,23
4 Indice de crestere al stcurilor   890,08
Indice de crestere al activelor
5 circulante   191,4
6 Valoarea maxima acceptata 50 50
 Rata stocurilor inregistreaza o scadere in anii analizati de la 39,21 in 2007 la
18,23 in 2008, datorita scaderii intr un ritm mai mare a stocurilor fata de activele
circulante , acestea se observa prin compararea indicelor de crestere al acestor
active,in 2007 rata stocurilor ajunge sub valoarea maxima acceptata.

Rata creantelor
Tabelul Nr 39

Nr Perioada analizata
Crt Indicatori 2007 2008
1 creante 4 326 573 10 920 989
2 Active circulante 7 235 655 13 849 314
3 Rata createlor 59,8 78,86
4 Indice de crestere al creantelor   252,42
Indice de crestere al activelor
5 circulante   191,4

Rata disponibilitatilor banesti

Tabelul Nr 40

Nr Perioada analizata
Crt Indicatori 2007 2008
1 Disponibilitati banesti 71 958 403 052
2 Active circulante 7 235 655 13 849 314
3 Rata disponibilitatilor banesti 0 2,91
4 Indice de crestere al disponibilatilor   56,08
Indice de crestere al activelor
5 circulante   191,4
6 Valoarea optima 10 10

Rata disponibilitatilor banesti inregistreaza o valoare de 0% in anul 2007 si creste cu un procentaj

de 2,91%in 2008.Pe perioada nalaizata rata ramane sub valoarea optima de 10% aceasta
refelectand folosirea eficienta a disponibilitatilor banesti .
In acesta intreprindere indicele de crestere al disponibiliattilor banesti e de 56,08 , iar comparative
cu indicele de crestere al activelor circulante 191,40 se observa o crestere a activelor circulante ,
din care rezulta folosirea eficienta a disponibilitatilor banesti.

Rata stablitati financiare( rata capitalului permanent)

Tabelul Nr 41

Nr Perioada analizata
Crt Indicatori 2007 2008
1 Capital permanent 1 399 622 10 306 448
2 Total pasiv 11 173 601 26 740 093
 3 Rata stabilitati financiare 12,53 38,54
4 Valoarea minma aceptata 50 50
5 Indice de crestere a capitalului propriu   136,37
6 Indice de crestere a totalpasiv   239,31

Rata stabilitati financiare (rata capitalului permanent) inregistreaza o crestere de la 12,53 in 2007
la 38,54 in 2008

Rata autonomiei financiare

a) Rata autonmiei globale( rata capitalului propriu)
Tabelul Nr 42

Nr Perioada analizata
Crt Indicatori 2007 2008
1 Capital propriu 646 165 811 820
2 Total pasiv 11 173 601 26 740 093
3 Rata autonomiei finaciare globale 5,78 3,03
4 Valoarea minima acceptata 33 33
5 Indice de crestere a capitalului propriu   125,64
6 Indice de crestere a total pasiv   239,31

Arrata cat din patrimonial intreprinderii e finantat din resurese propri (capital propriu) .
Pe perioada analizata se observa o scadere a ratei autonomiei financiare globale de la 5,78in 2007
la 3,03 in 2008 , datorata unuei scaderi a capitallui propriu fata de total pasiv (125,64%<239,31%).

a) Rata autonomiei financiare la termen

Tabelul Nr 43

Nr Perioada analizata
Crt Indicatori 2007 2008
1 Capital propriu 646 165 811 820
2 Capital permanent 1 399 622 10 306 448
3 Rata autofinantari la termen 46,16 7,88
4 Valoarea minma acceptata 50 50
5 Indice capital propriu   125,64
6 Indice capital permanent   736,37
Rata autofinantari la termen (ca raport intre capital propriu si capital permanent), inregistreaza o
scadere enorma de la 46,16%in 2007pana la 7,88in 2008 datorita cresterii capitalului propriu intr-
un ritm mult mai scazut decat capitalul permanent (125,64, 736,37), situatia e alarmantta deoarece
rata autofinatari e cu un procentaj de 62,56 %sub valoarea minima acceptata.

b) Rata autofinatari la termen

Tabelul Nr 44

Nr Perioada analizata
Crt Indicatori 2007 2008
1 Capital propriu 646 165 811 820
2 Imprumuturi pe termen lung 753 457 9 494 628
3 Rata autofinantari la termen 0,85 0,08
4 Valoarea minima acceptata 100 100
5 Indice de crestere a capitalului propriu   125,64
6 Indice de crestere a imprumuturilor   1260,14

Rata indatorarii

a) Rata indatorarii globale

Tabelul Nr 45

Nr Perioada analizata
Crt Indicatori 2007 2008
1 Datorii totale 15 195 306 19 129 500
2 Total Pasiv 11 173 601 26 740 093
3 Valoarea maxima acceptata 66 66
4 Rata indatorarii globale 135,9 71,54
5 Indice de crestere al datoriilor totale   125,89
6 Indice de crestere a total pasiv   239,31

Rata indatorari globale a scazut de la 135,90 in 2007 la 71,5 in 2008.

 b) Rata indatorarii la termen

Tabelul Nr 46

Nr Perioada analizata
Crt Indicatori 2007 2008
1 Datori pe termen lung 753 457 9 494 628
2 Capital permanent 1 399 622 10 306 448
3 Rata indatorarii globale 58,83 92,12
4 Valoarea minima acceptata 50 50
Indice de crestere a datoriilo pe
5 termen   1260,14
Indice de crestere a capitalului
6 permanent   736,37

Rata indatorarii la termen (raport intre datoriile pe termen lung si cpitalul permanent )
inregistreaza o puternica crestere de la 58,83 %in 2007 pana la 92,12%in 2008 , datorita cresterii
imprumuturilor pe termen lung intr-un ritm mult mai mare decat cel al capitalului permanent ,
nivelul din 2007 e cu mult mai mare decat nivelul maxim acceptat de 50%ceea ce arata un grad de
indatorare periculos de mare pentru intreprinderea respective.

c) Rata indatorarii la termen

Tabrlul Nr 47

Nr Perioada analizata
Crt Indicatori 2007 2008
1 Datori pe termen lung 753 457 9 494 628
2 Capital propriu 646 165 811 820
3 Rata indatorarii la termen 116,6 1169,55
4 Valoarea minima acceptata 100 100
Indice de crestere a datoriilo pe
5 termen   1260,14
6 Indice de crestere a capitalului propriu   125,64
 Rata indatorarii le termen se calculeaca ca raport intre datoriile pe termen lung si capitlul
propriu , se inregistreaza o crestere foarte mare de la 116,60in 2007 la1169,55 in 2008.

Capitolul III - ANALIZA RENTABILITATI PRIN METODA RATELOR LA

S.C. LAICOM S.R.L.

Rata profitabilitati comericale

Tabelul Nr 48

Perioada Analizata
Nr.Crt Indicatori 2007 2008
1 Rezultatul brut al exercitiului 546961 490735
2 Cifra de afaceri 36145528 36849385
3 Rata profitabilitati comerciale 1, 51 1, 33
Indicele de crestere al rezultatului brut al
4 exercitiului   89.72029084
5 Indice de crestere al cifrei de afaceri   101.9472865
 Indice de crestere a ratei profitabilitatii
6 comerciale   0,88
7 Valoarea recomandata 10 10

Pe perioada analizata rata profitabilitati comerciale are valori de 1,51 in2006 si 1,33 in 2007 .
Aceasta scadere rezulta din faptul ca se observa scadere la rezultatul brut fata de cifra de
afaceri(8,61<101,95)
Pentru a creste profitabilitatea comerciala SC LAICOM SRL ar trebui sa sporeasca vanzarile sa-si
schimbe structura vanzarilor , sa-si accelereze viteza de rotatie , si sa-si optimizeze cheltuieli

Rata marjei

Tabelul Nr 49

Perioada Analizata
Nr.Crt Indicatori 2007 2008
1 Rezultatul brut 462.927 414066
2 Cifra de afaceri 36145528 36849385
3 Rata marjei nete 1,28 1,12
Indice de crestere a rezultatului
4 brut   89,45
Indice de crestere a ciffrei de
5 afaceri   10,06
Indice de crestere a ratei marjei
6 nete   8,89

Rata marjei nete inregistreaza la fel oscadere de la 1,28 in 2006 pana la 1, 12 in 2007 ceea ce arata
o scadere a eficientei valorificarii produselor societatii , situatia a aparut datorita scaderii cu ritm
mai mare al rezultautlui net decat cifra de afaceri inregistrata , indicatori arata ca in 2006 cifra de
afaceri a obtinut 1,28 lei profit net , iar in 2007 aceleasi valori obtin doar 1,12 lei profit net.

Rata rentabilitatii economice

Tabelul Nr 50

Perioada Analizata
Nr.Crt Indicatori 2007 2008
1 Rezultatul brut al exercitiului 546961 490735
2 Capitaluiri investite 1399622 10306448
3 Rata rentabilitati economice 39,07 4,76
Indice de crestere al rezultatului brut al
4 exercitiului   8,61
5 Indice de cresatere a capitalurilor investite   7,36
6 Indice de crestere al ratei rentabilitatii economice   1,17

7 Rata medie a dobanzii 1,5 1,5

 Rata rentabilitatii economice a inregistrat o scadere foarte mare de la 39,07 in 2006 pana la
4,76 in 2007.
Datorita scaderii in ritm mult mai mult de capital investit decat al rezultatului brut al
exercitiului 8,61>7,36
In primul an se observa o rentabilitate economica foarte buna deoarece rata rentabilitati
econimice are un procentaj de 39,07 in 2006 iar in 2007 de 38,00%mai mare rata medie a
dobanzii(1,5). In urmatorul an rata rentabilitati economice scade la 4,76, ajunsese sub valoarea
medie fapt doveditor pentru lipsa rentabilitatii economice.

Capitolul IV - ANALIZA BONITATII A S.C. LAICOM S.R.L

Lichiditatea măsoară aptitudinea întreprinderii de a face faţă obligaţiilor pe termen scurt şi

reflectă capacitatea de a transforma rapid activele circulante în disponibilităţi (bani). O
întreprindere este “lichidă” când resursele degajate de operaţiunile curente ale exerciţiului îi
furnizează suficientedisponibilităţi pentru a face faţă scadenţelor pe termen scurt.
Pentru ca întreprinderea să fie într-o situaţie satisfăcătoare, nu este suficient ca ea să-şi
poată achita datoriile (să fie solvabilă), ci trebuie să le poată achita la scadenţa convenită.
Întreprinderea poate fi solvabilă, având un activ total superior datoriilor (situaţie netă
pozitivă), dar să nu posede suficiente lichidităţi pentru a respecta scadenţele, ceea ce impune
analiza separată a lichidităţii sale.
Dacă solvabilitatea vizează aptitudinea întreprinderii de a-şi regla datoriile pe termen
mediu şi lung şi oferă o informaţie parţială asupra lichidităţii pe termen scurt, gradul de lichiditate
exprimă calitatea echilibrului financiar al întreprinderii pe termen scurt.
 Noţiunea de lichiditate poate viza bilanţul şi activele acestuia: lichiditatea bilanţului se
referă la faptul că activele sub 1 an sunt superioare datoriilor sub 1 an, ceea ce fereşte
întreprinderea de faliment pe termen scurt. Ea rezultă din comparaţia între activele “lichide” şi
pasivul exigibil, ceea ce se reflectă în:

4.1 Analiza lichiditatii

a) Lichiditatea generala
Tabelul Nr 51

Nr Perioada analizata
Crt Indicatori 2007 2008
1 Active circulante 7 235 655 13 849 314
2 Pasive circuante 4 667 870 8 001 227
3 Lichiditatea generala 1,55 1,73
Indice de crestere a activelor
4 circulante   191,4
Indice de crestere a pasivelor
5 circulante   171,41
6 Valoarea minima acceptata 1 1
7 Valoarea maxima acceptata 2 2
Indice de crestere al lichiditatii
8 generala   1,11

Pe perioada analizata lichiditatea generala se afla intr-o crestere de la 1,55 in 2007 pana la
1,73 in 2008. Aceasta tendinta de crestere s-a inregistrat faptului ca activele circulante au
scazut intr-un ritm mai mic decat datorii pe termen scurt

b)Lichiditatea redusa
Tabelul nr 52

Nr Perioada analizata
Crt Indicatori 2007 2008
1 Active circulante - Stocuri 4 398 531 11 324 041
2 Datorii e termen scurt 4 667 870 8 001 227
3 Lichiditatea redusa 0,92 1,42
Indice de crestere a activelor circulante-
4 stocuri   257,45
Indice de crestere a datoriilor pe termen
5 scurt   171,41
6 Valoarea minima acceptata 0,8 0,8
7 Valoarea maxima acceptata 2 2
8 Indice de crestere al lichiditatii reduse   1,5

Lichiditatea redusa inregistreaza o tendinta de crestere de la 0,92 in 2007pana la 1,42 in 2008

 c)Lichiditatea imediata
Tabelul Nr 53

Nr Perioada analizata
Crt Indicatori 2007 2008
1 Disponibilitati banesti 71 958 403 052
2 Datori pe termen scurt 4 667 870 8 001 227
3 Lichiditatea imediata 0,01 0,02
Indice de crestere a disponibilitatilor
4 banesti   560,12
Indice de crestere al datoriilor pe termen
5 scurt   171,41
6 Valoarea minima acceptata 0,2 o,2
7 valoarea maxima acceptata 0,6 0,6
8 Indice de crestere a lichiditatii reduse   3,26

Lichiditatea imediata se afla in primul an sub valoarea minima acceptata iar in al II-lea an
creste si ajunge valaorea minima acceptata , rezulta ca intreprinderea nu are suficiente
disponibilitati pentru a-si acoperi datoriile pe termen scurt iar in 2008 ajunge la nivelul in
care dispune de banii datorati creditelor pt termen scurt.

4.2Analiza solvabilitati intreprinderi

Efectul de levier financiar (ELF) exprimă efectul îndatorării asupra rentabilităţii capitalurilor
proprii, care poate însemna şi riscul întreprinderii îndatorate de a nu putea face faţă
angajamentelor, afectându-i solvabilitatea.
Solvabilitatea constituie aptitudinea întreprinderii de a face faţă scadenţelor pe termen
lung şi mediu şi depinde de mărimea datoriilor cu asemenea scadenţe şi de cheltuielile financiare
(costul îndatorării).
Solvabilitatea reprezintă un obiectiv prioritar al întreprinzătorului care doreşte să-şi
păstreze autonomia financiară şi flexibilitatea gestiunii şi ea rezultă din echilibrul dintre fluxurile
de încasări şi fluxurile de plăţi, dar şi dintr-un fond de rulment net pozitiv, ceea ce rezultă dintr-o
bună adecvare între necesarul de finanţare pe termen lung (în active corporale şi financiare) şi
resursele de finanţare cu caracter permanent (capitalurile proprii şi îndatorarea la termen).
Solvabilitatea se defineşte mai ales în perspectiva unei lichidări a întreprinderii, dacă se
află în încetare de plată ca urmare a lipsei de lichiditate a bilanţului. În acest sens, întreprinderea
este solvabilă în măsura în care activul real este suficient pentru a-i permite plata tuturor datoriilor.
Menţinerea solvabilităţii este condiţionată de sincronizarea ritmului încasărilor de fonduri
legate de transformarea în monedă a activelor ajunse la maturitate şi ritmul plăţilor imperative
legate de lichidarea datoriilor ajunse la scadenţă. În acest sens, o primă apreciere a solvabilităţii se
realizează prin compararea între lichiditatea activului şi exigibilitatea pasivului, respectiv a
activelor totale cu datoriile totale, din care rezultă:

Solvabilitatea patrimoniala la termen

Tabelul Nr 54

Nr Perioada analizata
Crt Indicatori 2007 2008
1 Active totale 11 173 601 26 740 093
2 Datori totale 15 195 306 33 929 500
3 Solvabilitatea patrimoniului 0,73 0,79
4 Indice de crestere a activelor totale   238,31
5 Indice de crestere a datoriilor totale   223,29
Indice de crestere al solvabilitati
6 patrimoniale   1,07
7 Valoarea minima acceptata 1,66 1,66

Pe perioada analizata se observa o ushoara crestere a solvabilitati dela 0,73 in 2007 la 0,79 in
2008 , ambele valori ramase sub valoarea minima accceptata(1,66%).
 BIBLIOGRAFIE

1. Arcimeles C-H. (d'), Saulquin J.Y., Finance appliqueé - Analyse financière , 2e édition, Vuibert,
Paris, 1998.
2. Ballada S., Coille J. C. Outils et mécanismes de gestion financière, Ed. Maxima, Paris, 1996.
3. Bowlin O., Martin J., Scott D., Guide to Financial Analysis, Mc. Graw-Hill Book Company,
New-York, 1986.
4. Budugan Dorina, Contabilitate şi control de gestiune, Sedcom Libris, Iaşi, 2001.
5. Cohen E., Analyse financière, Ed. Economica, Paris, 1990.
6. Deprez M., Duvant M., Analyse financière, Techniplus, Paris, 1993.
7. Dumitrean E., Contabilitate financiară, Vol. II, Ed. Sedcom Libris, Iaşi, 2002.
8. Duţescu Adriana, Ghid pentru înţelegerea şi aplicarea Standardelor Internaţionale de
Contabilitate, Ed: CECCAR, Bucureşti, 2001.
9. Eglem J.Y., Philipps A., Raullet C., Analyse comptable et financière, Ed. Dunod, Paris, 1986.
10. Erik de La Villeguérin, Dictionnaire fiduciaire financier, La Villeguérin Editions, Paris, 1991.
11. Foster G., Financial Statement Analysis, Prentice-Hall, New- York, 1986.
12. Georgescu N., Robu V., Analiză economico-financiară, ASE, Bucureşti, 2001.
13. Gheorghiu A. (coordonator), Analiza activităţii economice a întreprinderilor, Ed. Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1982.
14. Goffin R., Analyse microéconomique, Ed.Dalloz, Paris, 1993.
15. Granier R., Giran J.P., Analyse économique, Ed. Economica, Paris, 1984.
16. Işfănescu A., Stănescu C., Băicuşi A., Analiza economico-financiară, ed. II-a, Ed. Economică,
Bucureşti, 1999.
17. Langlois G, Mollet M., Analyse comptable et financière, Editions Foucher, Paris, 1992.
18. Lecaillon Jacques, Analyse microéconomique, Ed. Cujas, Paris, 1993