Tema 3.

Analiza poziției financiare a entității economice în baza

datelor din bilanț

3.5.4. Analiza fondului de rulment (capitalului de lucru)

Problematica asigurării gestiunii echilibrului financiar are ca obiect principal de
studiu – fondul de rulment. Pentru a permite formularea şi calculul fondului de
rulment net (FRN), bilanţul contabil trebuie să fie organizat în părţi mari, regrupînd
elementele de activ şi de pasiv pe baza criteriului duratei activelor şi pasivelor.
Astfel, elementele de active sunt împărţite în active imobilizate, care devin lichide
într-o perioadă mai mare de un an şi active circulante care se transformă în bani, în
condiţii normale, în mai puţin de un an.
În ceea ce priveşte elementele de pasiv, acestea sunt împărţite în capitaluri
permanente şi datorii curente. Capitalurile permanente sunt formate din capitaluri
proprii, datorii şi alte resurse care sunt exigibile într-o perioadă mai mare de un an
şi, astfel, prezintă un caracter de stabilitate în timp pentru întreprindere. La rîndul
lor, datoriile curente au caracter instabil, pentru că devin exigibile în mai puţi n de un
an, impun rambursarea (reînnoirea) lor la scadenţă şi pun la încercare solvabilitatea
întreprinderii.
Fondul de rulment net poate fi calculat prin două relații de calcul, fie abordînd
partea de sus a bilanţului, fie abordînd partea de jos a bilanţului:
FRN = CPerm – Ai
unde: FRN – fondul de rulment;
CPerm – capitalul permanent;
Ai – active imobilizate.
FRN = AC – DC
AC – active circulante
DC – datorii curente.
În funcție de valoarea obținută a fondului de rulment net (FRN) apar
următoarele situaţii:
a) FRN = 0
b) FRN > 0
c) FRN < 0
a) În cazul FRN = 0, fondul de rulment net este neutru 5. Solvabilitatea
întreprinderii pe termen scurt pare a fi asigurată, însă riscul diferit al elementelor de
activ sau de pasiv face ca acest echilibru să fie fragil.
Realizarea viitoare a lichidităţii elementelor de activ poate fi uşor compromisă
din următoarele cauze 1:
 existenţa de stocuri greu vandabile ca urmarea unei conjuncturi nefavorabile,
supraevaluării greşite a cererii viitoare sau a unor cauze fortuite, de forţă
majoră;
 apariţia de greutăţi în recuperarea creanţelor asupra clienţilor, care
generează dificultăţi de trezorerie,ca urmare a lipsei de lichidităţi 2;
 exercitarea de presiuni din partea creditorilor pentru accelerarea termenelor
de plat, în cazul unor greutăţi de echilibru financiar, nefiind de acord sub nici
o formă, cu prelungirea unor scadenţe.
b) În cazul în care se obţine un fond de rulment net pozitiv (FRN > 0) şi se
constată un excedent potenţial de lichidităţi pe termen scurt, faţă de exigibilităţile

1
Onofrei M., Finanţele întreprinderii, Editura Economică, Bucureşti, 2004, p. 120
2
Onofrei M., Finanţele întreprinderii, Editura Economică, Bucureşti, 2004, p. 199.
 Tema 3. Analiza poziției financiare a entității economice în baza
datelor din bilanț

potenţiale pe termen scurt. O asemenea situaţie este favorabilă pentru întreprindere,

care este capabilă să facă faţă tuturor scadenţelor pe termen scurt şi să dispună chiar
de reserve de lichidităţi, destinate onorării datoriilor pe termen scurt sau, eventual,
anihilării factorilor nefavorabili privind vînzarea activelor în viitor.
c) În cazul în care valoarea activelor curente este inferioară resurselor de
trezorerie (FRN < 0) se obţine un fond de rulment net negativ şi se constată că
lichidităţile potenţiale nu acoperă datoriile potenţiale, rezultînd dificultăţi
previzibile sub aspectul echilibrului financiar pe termen scurt.
Recapitulînd cele trei corelaţii ale fondului de rulment net se poate aprecia
că3:
1) un fond de rulment net pozitiv reprezintă un semn favorabil privind
solvabilitatea şi echilibrul financiar al întreprinderi;
2) un fond de rulment net neutru comportă o solvabilitate fragilă şi pot apărea
oricînd dezechilibre financiare;
3) un fond de rulment net negativ reprezintă un semnal nefavorabil pentru
întreprinderea care are dificultăţi reale pe linia asigurării lichidităţii şi
solvabilității.
Tabelul 3. Calculul fondului de rulment net al S.R.L. „Amisa Grup” pentru
anul 2015
Nr. La începutul La finele Abaterea, Influenţa
Indicatori
crt. anului, lei anului, lei (+,-) factorului
1 Active curente
2 Datorii pe termen scurt
3 Capital propriu
4 Datorii pe termen lung
5 Active pe termen lung
6 Fond de rulment net

În cadrul acestei analize o semnificaţie importantă revine aprecierii nevoii

de fond de rulment. În cadrul nevoii de fond de rulment se distinge existenţa unei
componente stabile care trebuie finanţată din resurse stabile, adică fie din capital
propriu, fie din împrumuturi pe termen lung şi mediu. De asemenea, creşterea
mărimii fondului de rulment net nu întodeauna înseamnă satisfacerea nevoilor
curene ale întreprinderii. În această privinţă devine necesară analiza respectării
normativului fondului de rulment net, conform formulei:
Normativul fondului de rulment net =
Durata ciclului financiar  [Volumul vînzărilor/360]
Durata ciclului financiar = Durata medie de rotaţie a SMM + Durata medie de
încasare a crenţelor pe termen scurt – Durata medie de achitare a datoriilor pe
termen scurt
Durata medie a rotaţiei SMM = Stocul mediu al perioadei / Costul vînzărilor zilnice
Durata medie de încasare a creanţelor pe termen scurt =

3
Toma M., Alexandru F., „Finanţe şi gestiune financiară de întreprindere”, Editura Economică,
Bucureşti, 1998, p.200
 Tema 3. Analiza poziției financiare a entității economice în baza
datelor din bilanț

Soldul mediu a creanţelor pe termen scurt / Vînzăile medii zilnice cu plata amînată
(în credit)
Durata medie de achitare a datoriilor pe termen scurt =
Soldul mediu al datoriilor pe termen scut / Cheltuieli operaţionale medii zilnice
Pentru determinarea normativului fondului de rulment net prin metoda
duratei ciclului financiar, se utilizează tabelele:
Tabelul 4. Date iniţiale pentru calculatea normativului fondului de rulment
Nr. La începutul La finele
Indicatori
crt. anului anului
1. Venituri din vînzări – total
1.1. Inclusiv cu plata amînată
2. Costul vînzărilor
3. Suma totală a cheltuielilor operaţionale
4. Soldul mediu al stocurilor de mărfuri şi materiale
5. Soldul mediu al creanţelor pe termen scurt
6. Soldul mediu al datoriilor pe termen scurt
Calculul normativului fondului de rulment în baza duratei ciclului financiar se
prezentă în tabelul 5.
Tabelul 5. Calculul normativului fondului de rulment al SRL „Amisa-Grup” în
baza duratei ciclului financiar pentru anul 2015
Nr. La începutul La finele
Indicatori
crt. anului anului
1. Viteza de rotaţie a stocurilor de mărfuri şi materiale,
zile
2. Viteza de rotaţie a creanţelor pe termen scurt, zile
3. Viteza de rotaţie a datoriilor pe termen scurt, zile
4. Durata ciclului financiar, zile
5. Vînzări medii zilnice, lei
6. Necesarul fondului de rulment, lei
În urma confruntării mărimii reale a fondului de rulment net cu necesarul
acestuia se stabileșe excedentul/deficitul de fond de rulment net. O variantă
optimă se consideră cazul cînd suma efectivă a acestuia coincide cu necesarul.
Deficitul fondului de rulment atrage după sine: staţionări în procesul
desfăşurării activităţii operaţionale, amenzi, penalităţi în legătură cu încălcarea
termenelor de achitare şi în cele din urmă la faliment.
Excedentul fondului de rulment de asemenea atrage unele urmări negative:
reducerea rentabilităţii ca urmare a folosirii ineficiente a capitalului investit în
stocuri; învechirea stocurilor excedente; cheltuieli suplimentare cu păstrarea şi
asigurarea stocurilor excedente.
Asigurarea cu fondul de rulment net se efectuează în baza tabelelor
analitice de mai jos (tab. 6)
Tabelul 6. Analiza concordanţei dintre suma efectivă şi necesarul fondului
de rulment în cadrul SRL „Amisa-Grup” în anul 2015
Nr. La începutul La finele
Indicatori
crt. anului anului
1. Suma efectivă a fondului de rulment net, lei
2. Necesarul fondului de rulment net, lei
3. Excedentul (Deficitul) fondului de rulment net, lei
 Tema 3. Analiza poziției financiare a entității economice în baza
datelor din bilanț

Având în vedere raportul rentabilitate – lichiditate, putem clasifica

întreprinderile în:
a) întreprinderi rentabile, dar nelichide;
b) întreprinderi nerentabile şi lichide;
c) întreprinderi nerentabile şi, totodată, nelichide.
1) Întreprinderile din prima categorie se caracterizează prin obţinerea de
performanţe economice pe fondul unor dezechilibre financiare. Acestea pot dispune
de finanţare externă, fiind rentabile şi îşi pot eşalona în timp plata datoriilor,
deoarece se bucură de credibilitatea creditorilor prin prisma performanţelor lor.
Dezechilibrele financiare apar datorită unor decalaje între plata datoriilor şi
recuperarea creanţelor sau în contextul unei creşteri economice ample, dar mai pot
fi şi efectul unor schimbări ale mediului de afaceri sau falimentul unor clienţi
importanţi.
2) Întreprinderile neperformante, dar cu o trezorerie pozitivă sunt cele care au
probleme legate de exploatare, în sensul desfăşurării unei activităţi ce implică
costuri ridicate fără posibilitatea unor marje de profit sporite, datorită strategiilor
de piaţă aplicate sau, pur şi simplu, datorită constrângerilor pieţei. Este posibil să
deţină mijloace fixe uzate sau să folosească tehnologii depăşite, să aibă un personal
supradimensionat, etc. In acelaşi timp, calitatea relaţiilor cu partenerii de afaceri din
amonte sau din aval asigură acestei întreprinderi cu dificultăţi economice lichidităţi
necesare supravieţuirii. Şansele de redresare a unei întreprinderi nerentabile, dar
lichide sunt mari dacă dificultăţile sunt reperate la timp pentru a-i asigura
viabilizarea.
3) Întreprinderile din a treia categorie au dificultăţi de natură economică, dar şi
financiară. Atingând maximum în procesul de depreciere economică, dificultăţile
încep să fie identificate din ce în ce mai mult la nivelul situaţiilor financiare. Sunt
întreprinderi în stare de insolvabilitate tehnică, riscând prin neluarea de măsuri
imediate falimentul.