ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR

2.1 SCURT ISTORIC AL ANALIZEI FINANCIARE

Analiza financiara a aparut din necesitati practice, la sfarsitul secolului al

XIX-lea, cand bancherii solicitau informatii pentru evaluarea si aprecierea garantiilor
societatilor care doreau sa efectueze un imprumut.

La inceput aceste informatii se refereau la o analiza sumara a solvabilitatii si la

verificarea anumitor echilibre financiare, insa, odata cu dezvoltarea si diversificarea
agentilor economici precum si ca urmare a cresterii rolului bancilor si institutiilor financiare
in economie, complexitatea analizei financiare creste.

In ultimul timp importanta analizei financiare este amplificata de numeroasele

solicitari, de un grad mare de sinteza, generate in special de:

   &n 212i88c bsp;    necesitatea informatiilor financiare prelucrate, pentru

imbunatatirea gestionarii intreprinderii si luarii deciziilor de participare pe
piata financiara;

   &n 212i88c bsp;    dezvoltarea si diversificarea pietei financiare;

   &n 212i88c bsp;    posibilitatea achizitionarii de titluri emise de catre alte

intreprinderi;

   &n 212i88c bsp;    interesul pentru studiul celorlalti parteneri si in special al

concurentilor;

   &n 212i88c bsp;    necesitatea informarii actualilor si potentialilor actionari despre

performantele intreprinderilor.

2.2 DEFINIREA SI SCOPUL ANALIZEI FINANCIARE

Analiza financiara consta intr-un ansamblu de instrumente si metode care

permite aprecierea situatiei financiare si a performantelor unei intreprinderi.

Scopul analizei financiare, privita ca o activitate, este de stabilire a unui

diagnostic asupra situatiei financiare a intreprinderii cand sunt identificate punctele tari si
slabe ale gestiunii financiare. Pe baza acestui diagnostic are loc elaborarea unei noi strategii
de mentinere si dezvoltare in mediul concurential.

In sens general, finalitatea analizei financiare consta in oferirea de informatii

financiare atat celor din interiorul intreprinderii, cat si celor interesati din afara acesteia.

In primul caz, cand problema diagnosticului este pusa din interiorul

intreprinderii (diagnostic financiar intern) utilizatorii pot fi conducatorii, actionarii actuali
sau salariatii. Obiectivul urmarit in acest caz este de a detecta unele eventuale situatii de
dezechilibru financiar si de a adopta noi decizii de gestionare a intreprinderii. Aceste decizii
se bazeaza pe identificarea originii si cauzelor dezechilibrelor, pe de o parte, iar pe de alta
parte pe stabilirea masurilor de remediere a dezechilibrelor.

In al doilea caz, cand problema este pusa din exteriorul intreprinderii

(diagnostic financiar extern) utilizatorii vor fi analistii financiari, actionarii potentiali,
partenerii traditionali, organisme bancare si financiare sau chiar statul. De data aceasta
obiectivul urmarit este capacitatea intreprinderii de a genera profit, capacitatea intreprinderii
de a-si onora obligatiile, pe termen scurt sau lung (lichiditatea sau solvabilitatea
intreprinderii), precum si valoarea intreprinderii.

De cele mai multe ori utilizatorii externi au nevoie de un diagnostic financiar

fie pentru acordarea de credite intreprinderilor (in special bancile), fie pentru luarea
deciziilor de patrunderea in capitalul unei intreprinderi (actionari potentiali sau alte
intreprinderi) sau pentru aprecierea soliditatii unui concurent.

Astfel, putem spune ca obiectivele urmarite de catre analiza financiara difera

in functie de cele doua tipuri de analiza financiara:

   &n 212i88c bsp; analiza interna – care urmareste identificarea potentialului de degajare a
fluxurilor nete de trezorerie (cash – flow);

   &n 212i88c bsp; analiza externa – care urmareste echilibrul financiar realizat la nivelul
fondului de rulment, al trezoreriei nete si rentabilitatea intreprinderii.

Metodele si tehnicile folosite de analistul financiar difera in functie de

obiectivele urmarite, asa cum se poate observa in figura nr. 1

OBIECTIVELE ANALIZEI
Fig.nr.1
METODE SI TEHNICI UTILIZATE
   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c
bsp;    analiza statica in functie de cele
doua conceptii de elaborare a bilantului:
financiara si functionala;

Studiul echilibrului financiar si al    &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c
riscului de faliment (insolvabilitate) bsp;    analiza dinamica prin tablourile
fluxurilor financiare;

   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c

Studiul performantelor financiare
bsp;    ratele structurii financiare, ratele
privind rotatia capitalurilor.
   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c
analiza contului de profit si pierdere
bsp;   
(soldurile intermediare de gestiune si
capacitatea de autofinantare);

   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c

 bsp;    ratele de rentabilitate;

   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c

evolutia efectului volumului de
bsp;   
activitate asupra rezultatelor.

Principalele actiuni ale analizei financiare se pot desfasura in succesiune

sau ca etape intermediare de lucru:

o   &n 212i88c bsp;   analiza echilibrului financiar pe baza bilantului ;

o   &n 212i88c bsp;   analiza marjelor de rentabilitate pe baza contului de profit si

pierdere;

o   &n 212i88c bsp;   diagnostic financiar al rentabilitatii si riscurilor;

o   &n 212i88c bsp;   analiza fluxurilor financiare pe baza tabloului de finantare.

Analiza financiara pe baza bilantului evidentiaza modalitatile de realizare a

echilibrului financiar avand drept obiective:

   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;   echilibrul pe
termen lung cand se supune comparatiei capitalului permanent cu activele
imobilizate (fond de rulment net);

   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;   echilibrul
curent, cand se supune comparatiei activele circulante cu obligatiile pe
termen scurt (nevoia de fond de rulment);

   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;   echilibrul pe
termen scurt, cand se compara fondul de rulment cu nevoia de fond de
rulment (trezoreria).

Aprecierea echilibrelor financiare la nivelul unei intreprinderi depinde de obiectivele

persoanelor de comanda sau care studiaza astfel de analize. Acestea sunt:
actionarii, managerii si creditorii intreprinderii.

Daca se tine seama de interesele actionarilor se apreciaza ca echilibrul

financiar se realizeaza in cazul in care rentabilitatea unui astfel de plasament compenseaza
riscul la care se expune.

Prin prisma intereselor managerilor firmei, aprecierea echilibrului financiar

este legata, ca si la actionari, de obiectivul maximizarii valorii intreprinderii, la care se
adauga criterii de flexibilitate financiara, de crestere economica, de autonomie financiara si
de putere.
 Prin prisma intereselor creditorilor firmei, aprecierea echilibrului financiar
este legata de obiectivul acestora de a obtine rambursarea creantelor lor si de a primi
remuneratia cuvenita.

Analiza echilibrului financiar serveste in primul rand aprecierii solvabilitatii

agentului economic, ceruta, in principal de creantierii si creditorii acestuia, dar si pentru
alegerea strategiei optime de finantare asigurata de costul minim al procurarii capitalurilor.

In vederea obtinerii unor raspunsuri cat mai precise cu privire la realizarea

echilibrului financiar s-au conturat doua tipuri de analiza:

   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c
bsp;   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;   &n
212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;  analiza statica, care utilizeaza
metode ce se bazeaza pe studiul bilantului ;

   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c
bsp;   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;   &n
analiza dinamica, care foloseste
212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp; 
metode bazate pe studiul fluxurilor financiare.

2.3 ANALIZA STATICA

Abordarea statica a echilibrului financiar constituie componenta traditionala a

analizei financiare. Cu toate ca in ultimele doua decenii au existat numeroase critici
aduse analizei statice, opinia dominanta este ca nu se poate renunta la aceasta
analiza.

Analiza statica furnizeaza raspunsuri la cel putin trei probleme esentiale pentru
aprecierea conditiilor echilibrului financiar:

o   &n 212i88c bsp;   structura patrimoniului si evolutia sa in timp;

o   &n 212i88c bsp;   corelatia intre lichiditatile cumulate ale firmei si scadentele pe care
ea le poate anticipa la o anumita data;

o   &n 212i88c bsp;   gradul de adecvare al compozitiei resurselor colectate de

intreprindere la utilizarile pe care le finanteaza.

Analiza statica a echilibrului financiar se realizeaza pe baza bilantului contabil, care

in functie de modificarile care i se aduc, poate fi de doua feluri:

   &n 212i88c bsp;  bilantul financiar, pe baza caruia se realizeaza analiza lichiditate –
exigibilitate;

   &n 212i88c bsp;  bilantul functional, cu ajutorul caruia se face analiza functionala.

Analiza statica traditionala a fost completata de cele doua tipuri de analiza

(lichiditate – exigibilitate, functionala) in vederea unei mai bune aprecieri a
echilibrelor financiare, a cunoasterii riscurilor si a judecarii performantelor agentului
economic.
 2.3.1 Instrumentele analizei

Analiza financiara la nivelul unui agent economic se bazeaza pe informatia

financiar-contabila cu privire la activitatea acestuia. Informatiile necesare sunt
sintetizate in bilantul contabil. Acesta ofera imaginea agentului economic pe care o
prelucreaza mai departe analistul economic.

Bilantul contabil poate fi interpretat din mai multe puncte de vedere. In acest
sens s-au conturat trei conceptii:

   &n 212i88c bsp;    conceptia juridica,

   &n 212i88c bsp;    conceptia economica,

   &n 212i88c bsp;    conceptia financiara.

Conform conceptiei juridice, bilantul contabil este format din totalitatea drepturilor si
obligatiilor cu valoare economica apartinand unui titular de patrimoniu.

Intr-o abordare economica, partile bilantului contabil, respectiv activul si

pasivul contabil sunt considerate doua marimi ale aceleasi realitati economice, respectiv ale
capitalurilor de care dispune o entitate patrimoniala.

Pe langa abordarea economica si juridica, bilantul contabil permite si o abordare

financiara care pune in evidenta relatia dintre sursele (resursele) fondurilor si
nevoile (utilizarile) carora le sunt alocate fondurile. Astfel, pasivul apare ca o sinteza
a obligatiilor contractate (conceptia juridica), sau ca o inventariere a surselor
finantate (conceptia financiara), in timp ce elementele de activ corespund unor
drepturi patrimoniale (conceptia juridica), sau unor alocari de fonduri pentru
achizitionarea acestor drepturi (conceptia financiara).

Aceasta dubla reprezentare a posturilor de activ si pasiv din bilantul

intreprinderii este prezentata in figura nr.2:

Fig.nr.2

PREZENTAREA BILANTULUI
ELEMENTELE PATRIMONIULUI
 contabila Activ Pasiv

 juridica Drepturi : Obligatii fata de :
o de proprietate
o proprietari
o de creanta (capitaluri proprii)

o terti (datorii)
 financiara Utilizarea fondurilor Sursele fondurilor
Resurse
 Nevoi

Bilantul contabil reprezinta instrumentul principal si caracteristic de sintetizare si

generalizare la un moment dat, pe baza principiului dublei reprezentari a datelor si
informatiilor contabile privind mijloacele economice si sursele lor de formare, cat si
rezultatele activitatii agentului economic.

Bilantul contabil ofera o informatie retrospectiva, sau cel mult contemporana

(actuala). Astfel, pentru o reflectare completa a perspectivelor financiare ale agentului
economic se impun o serie de modificari aduse bilantului contabil. Aceste modificari
urmaresc adaptarea acestuia, in vederea facilitarii analizei financiare pe baza datelor sale si
au in vedere lucrarile de transformare a bilantului contabil in bilanturi specifice analizei
statice:

   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp; bilantul financiar;

   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp; bilantul functional.

2.3.1.1 Bilantul financiar

Avand in vedere limitele bilantului contabil, pentru a realiza o analiza

financiara a echilibrului avem nevoie de bilantul lichiditate-exigibilitate, care spre deosebire
de cel contabil, tine cont mai intai de realitatea economica a intreprinderii.

Bilantul lichiditate-exigibilitate, care mai poarta numele de bilant financiar

sau bilant patrimonial, se construieste pe baza bilantului contabil, prin insumare sau divizare
de posturi astfel incat sa corespunda mai bine necesitatilor analizei financiare. Acest bilant
are in centrul sau notiunea de patrimoniu si de drepturi si obligatii ce apar in legatura cu
posesia si folosirea elementelor sale.

Conceptia originara a bilantului este conceptia patrimoniala dupa care bilantul

este un inventar al averii intreprinderii, realizat in vederea masurarii valorii reale a
patrimoniului. In acest caz bilantul patrimonial prezinta interes, pe de o parte, pentru
actionarii care doresc sa cunoasca valoarea patrimoniului lor, iar pe de alta parte,
pentru creditori, deoarece activul intreprinderii constituie pentru ei garantia
drepturilor lor.

Criteriile de constituire a bilantului patrimonial sunt:

    &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp; pentru activ: gradul de lichiditate a diferitelor
elemente;

   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp; pentru pasiv: gradul de exigibilitate.

Caracterizarea generala a structurii patrimoniale presupune investigarea

elementelor bilantiere de activ, respectiv pasiv, prin prisma dimensiunii si a
ponderilor lor in patrimoniul intreprinderii.

Principalele corelatii din bilantul patrimonial pot fi sintetizate astfel:

o   &n 212i88c bsp;   activul unui bilant este intotdeauna egal cu pasivul sau. Drept
consecinta a acestei egalitati rezulta ca modificarile ce intervin in sursele de
provenienta a capitalurilor trebuie sa fie egale (ca valoare) cu modificarile survenite
in utilizarea acestor capitaluri.

o   &n 212i88c bsp;   egalitatea se poate formula si prin suma posturilor de activ care este
egala cu suma posturilor de pasiv, de aici rezulta ca:

   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;  variatia oricarui post din activ este suma
algebrica a variatiilor tuturor celorlalte pozitii din bilant
(active si pasive);

   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;  variatia oricarui post din pasiv este suma
algebrica a tuturor celorlalte pozitii din bilant.

o   &n 212i88c bsp;   modificarea posturilor din bilant inseamna:

   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;    folosirea de capital pentru:

   &n 212i88c bsp;    orice crestere a unei pozitii din activ;

   &n 212i88c bsp;    orice diminuare a unei pozitii din pasiv.

   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;  sursa de capital pentru:

   &n 212i88c bsp;    orice diminuare a unei pozitii de activ;

   &n 212i88c bsp;    orice crestere a unei pozitii de pasiv.

Bilantul financiar este folosit la :

   &n 212i88c bsp;  determinarea riscului nerambursarii datoriilor de catre agentul

economic si structura financiara a patrimoniului sau, folosind mai ales
creditorilor acestuia;

   &n 212i88c bsp;  reflectarea solvabilitatii agentului economic atat pe termen scurt
(lichiditate), cat si pe termen lung si implicit riscul de neplata sau de
faliment al acestuia;
    &n 212i88c bsp;  evidentierea conditiilor de realizare a echilibrului financiar;

   &n 212i88c bsp;  analiza randamentului financiar.

Constructia bilantului lichiditate-exigibilitate se bazeaza pe comparatia pe orizontala dintre activele si

pasivele patrimoniale, in functie de lichiditatea, respectiv de exigibilitatea lor. Gruparea posturilor din
bilantul contabil are la baza criteriile de lichiditate-exigibilitate.

ACTIV PASIV
Mijloace economice in ordinea Datorii in ordinea exigibilitatii lor
lichiditatilor crescatoare sau crescatoare sau descrescatoare
descrescatoare

Elementele de activ sunt structurate in functie de cresterea gradului de

lichiditate incepand din partea de sus a activului bilantier. Astfel se vor inscrie in primul
rand activele cu gradul de lichiditate cel mai scazut, respectiv activele imobilizate
(necorporale, corporale, financiare). Dupa acestea se vor inscrie activele circulante care au
grad de lichiditate mult mai mare decat imobilizarile.

Elementele de pasiv sunt structurate dupa gradul crescator de exigibilitate.

Astfel, se vor inscrie mai intai capitalurile permanente care cuprind: capitalurile proprii,
provizioanele mai mari de un an si imprumuturile pe termen lung si mediu. Datoriile pe
termen scurt vor fi grupate in partea de jos a bilantului datorita faptului ca au o scadenta
foarte apropiata.

Structura bilantului lichiditate – exigibilitate cuprinde:

   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;  ACTIV:

   &n 212i88c bsp;    active imobilizate nete (mai mare de un an):

o   &n 212i88c bsp;   imobilizari necorporale;

o   &n 212i88c bsp;   imobilizari corporale;

o   &n 212i88c bsp;   imobilizari financiare mai mari de un an.

   &n 212i88c bsp;    active circulante (mai mici de un an):

o   &n 212i88c bsp;   imobilizari financiare mai mici de un an ;

o   &n 212i88c bsp;   stocuri;

o   &n 212i88c bsp;   creante mai mici de un an;

o   &n 212i88c bsp;   disponibilitati banesti.

   &n 212i88c bsp;  PASIV:

   &n 212i88c bsp;    capital permanent:

 o   &n 212i88c bsp;   capitaluri proprii;

o   &n 212i88c bsp;   provizioane mai mari de un an;

o   &n 212i88c bsp;   imprumuturi pe termen lung.

   &n 212i88c bsp;    datorii pe termen scurt:

o   &n 212i88c bsp;   imprumuturi pe termen scurt;

o   &n 212i88c bsp;   provizioane mai mici de un an;

o   &n 212i88c bsp;   obligatii fiscale si sociale;

o   &n 212i88c bsp;   decontari in curs de clarificare.

ACTIV = NEVOI PASIV = RESURSE Fig.nr.3

Pe orizontala, bilantul financiar astfel conceput are doua parti, asa cum reiese
si din figura nr.3:

    partea de sus – HAUT (imobilizari, resurse permanente)- reflecta

structura financiara prin stabilitatea elementelor care-l compun.

    partea de jos –BAS (active circulante, resurse temporare) -

evidentiaza ciclul de activitate.
 Pentru a se ajunge la structura bilantului prezentat in figura nr.3 trebuie sa se
faca o serie de corectii aduse posturilor din bilantul contabil.

Asupra activului corectiile urmaresc obtinerea a doua marimi:

   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp; imobilizari nete;

   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp; active circulante.

1. Activul imobilizat trebuie corectat astfel incat toate elementele care in

termen de cel putin un an se transforma in lichiditati, sa figureze in cadrul acestuia.
Corectarea activului imobilizat presupune inregistrarea imobilizarilor corporale si
necorporale la valoarea lor neta. Imobilizarile financiare se vor separa pe termene de
lichiditate si se vor inscrie in activ dupa caz. In cazul in care avem imobilizari financiare sub
un an acestea se vor include in activele circulante (creante mai mici de un an). Unele
componente ale imobilizarilor necorporale sunt considerate activ fictiv sau nonvalori.
Acestea se considera ca nu au valoare economica imediata, pentru ca privesc viitorul
(crearea sau expansiunea agentului economic). Prin urmare acestea se deduc din capitalurile
proprii. Aceste elemente sunt:

   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp; cheltuieli de constituire;

   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp; cheltuieli de cercetare –dezvoltare.

ACTIVUL IMOBILIZAT CORECTAT

Imobilizari necorporale

- cheltuieli de constituire si de cercetare – dezvoltare

+ prime de rambursare a obligatiilor

Imobilizari corporale

+ stocuri fara miscare sau cu miscare lenta (mai mare de 365 zile)

Imobilizari financiare

- imobilizari financiare sub un an

+ creante mai mari de un an

2. Activul circulant corectat se obtine prin efectuarea

urmatoarelor corectii:

    stocurile fara miscare sau stocurile cu miscare lenta (mai mari de 365 zile) se
inscriu la imobilizari, restul stocurilor ramanand active circulante;

    creantele se separa pe termene de lichiditate si se vor inscrie in activ dupa

caz;
     decontarile din operatii in curs de calificare –activ se asimileaza creantelor
mai mici de un an;

    cheltuielile inregistrate in avans, mai mici de un an se vor asimila activului

circulant, iar cele mai mari de un an se vor include in imobilizarile financiare;

    diferentele de conversie-activ se inregistreaza in activ la creante.

ACTIVUL CIRCULANT CORECTAT

Stocuri

- stocuri cu miscare lenta sau fara miscare

Creante

- creante mai mari de un an

+ imobilizari financiare mai mici de un an

+ cheltuieli inregistrate in avans

+ decontari din operatii in curs de clarificare

+ diferente de conversie-activ

Disponibilitati si plasamente

Asupra pasivului corectiile urmaresc obtinerea a doua marimi:

   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp; capitalul permanent (capital propriu + datorii pe termen mediu si
lung);

   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp; datorii pe termen scurt (datorii cu scadenta sub un an).

1. Capitalurile permanente reprezinta una dintre: capitalurile destinate in

principiu sa ramana la dispozitia intreprinderii pana la lichidarea acesteia (capitalurile
proprii) si capitalurile destinate sa ramana la dispozitia intreprinderii pe o perioada mai mare
de un an (datorii pe termen mediu si lung). Prin urmare se vor face urmatoarele corectii:

   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp; capitalurile proprii se vor diminua cu valoarea activelor
fictive;

   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp; veniturile inregistrate in avans cu termenul de exigibilitate
mai mare de un an, se vor asimila datoriilor pe termen mediu si lung.

CAPITALUL PERMANENT CORECTAT

Capitaluri proprii
 - cheltuieli de constituire si de cercetare-dezvoltare

- prime de rambursare a obligatiilor

- profit net distribuit ca dividende

+ venituri inregistrate in avans mai mari de un an

Provizioane pentru riscuri si cheltuieli mai mari de un an

Datorii mai mari de un an

2. Datoriile cu scadenta sub un an vor include:

   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp; datoriile de orice natura (financiara, nefinanciara) cu
exigibilitate mai mica de un an. Aceasta presupune delimitarea creditelor
bancare curente (datorii financiare cu scadenta sub un an) din totalul datoriilor
financiare;

   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp; provizioanele pentru riscuri si cheltuieli mai mici de un an;

   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp; partea din rezultatul net distribuit sub forma de dividende;

   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp; veniturile constatate in avans, avand termenul de
exigibilitate mai mic de un an;

   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp; diferentele de conversie-pasiv;

   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp; decontarile din operatii in curs de clarificare-pasiv.

DATORIILE PE TERMEN SCURT

Datorii mai mici de un an

+provizioane pentru riscuri si cheltuieli mai mici de un an

+profit net distribuit sub forma de dividende

+venituri inregistrate in avans mai mici de un an

+decontari din operatii in curs de clarificare

+ diferente de conversie-pasiv

Principalele neajunsuri ale bilantului lichiditate – exigibilitate sunt:

    &n 212i88c bsp;  clasificarea arbitrara a activelor si a pasivelor in active cu lichiditate mai
mare sau mai mica de un an. Daca pentru pasive aceasta delimitare este mai usoara,
intrucat acestora li se cunoaste in general scadenta, pentru active este mai greu de
realizat si poate sa nu reflecte realitatea;

   &n 212i88c bsp;  nu respecta principiul unitatii de casa;

   &n 212i88c bsp;  trezoreria apare ca o rezultanta a alocarii diferitelor resurse la nevoi
specifice, avand un rol rezidual;

   &n 212i88c bsp;  este elaborat in ipoteza incetarii activitatii agentului economic;

   &n 212i88c bsp;  desi constructia sa sugereaza ca, pentru asigurarea solvabilitatii si
lichiditatii agentului economic, fondul de rulment trebuie sa fie pozitiv, nu este
indicata valoarea optima a acestuia.

2.3.1.2 Bilantul functional

Conceptia functionala a bilantului considera bilantul ca pe un ansamblu de

stocuri de utilizari si resurse, ceea ce permite analiza activitatii pe cicluri de operatiuni,
luand in considerare rolul fiecaruia in functionarea intreprinderii.

Raspunzand altor criterii de judecata asupra situatiei intreprinderii, prezentarea

functionala a bilantului evidentiaza aspectele financiar structurale si legaturile cu gestiunea
previzionala, adaptandu-se mai bine cerintelor managerilor din intreprindere.

Conceptia functionala defineste intreprinderea ca o entitate economica si

financiara asigurand, in raport cu dezvoltarea sa, anumite functii, cum ar fi: functia de
productie, functia de investire si dezinvestire si functia de finantare. Ea are meritul de a oferi
o imagine asupra modului de functionare economica a intreprinderii, punand in evidenta
stocurile si resursele corespunzatoare fiecarui ciclu de functionare. Conceptia functionala a
bilantului porneste de la premisa ca elementele de activ si pasiv reflecta valori tranzitorii,
structuri trecatoare in procesualitatea patrimoniului.

Analiza bilantului functional nu are ca scop sa inventarieze averea si

angajamentele intreprinderii, ci identificarea nevoilor acesteia, in continua schimbare si a
modului de alocare a surselor de finantare pe diferite cicluri, raspunzand in acest fel
cerintelor analizei dinamice.

 
 Utilitatea bilantului functional consta in :

   &n 212i88c bsp;    analiza trezoreriei;

   &n 212i88c bsp;    analiza functionala a riscului, pe baza fluxurilor;

   &n 212i88c bsp;    de apreciere a structurii financiare a intreprinderii;

   &n 212i88c bsp;    de evaluare a necesitatilor financiare si tipurile de resurse de

care dispune intreprinderea ;

   &n 212i88c bsp;    de determinare a raportului de echilibru in diferite posturi sau

grupe omogene;

   &n 212i88c bsp;    de calcul a marjei de siguranta financiara a intreprinderii;

   &n 212i88c bsp;    de fundamentare a luarii deciziilor.

Construirea bilantului functional si clasificarea elementelor de activ si pasiv se face

dupa apartenenta la un ciclu sau altul:

o   &n 212i88c bsp;   ciclul de investitii – caruia ii corespunde activul aciclic stabil si
respectiv, resursele stabile;

o   &n 212i88c bsp;   ciclul de finantare – caruia ii corespunde ansamblul resurselor;

o   &n 212i88c bsp;   ciclul de exploatare – caruia ii corespunde activul ciclic de

exploatare si finantarea scurta de exploatare;

o   &n 212i88c bsp;   ciclul de trezorerie .

   &n 212i88c bsp; Ciclul de investitii se mai numeste ciclul lung sau de acumulare
si regrupeaza operatiile de cumparare si vanzare a imobilizarilor, care reprezinta mijloacele
de productie ale agentului economic. Durata ciclului de investitii depinde de caracteristicile
tehnologice ale activitatii, de performantele tehnice si de politica de investitii a
intreprinderii.

   &n 212i88c bsp; Cea mai mare importanta pentru analiza functionala o are ciclul
de exploatare, care regrupeaza operatiile legate direct de activitatea ciclica (curenta) a
productiei si de schimburile comerciale, cuprinzand atat un flux fizic (de produse finite,
respectiv marfuri), cat si un flux financiar (intrare si iesire de moneda). El se refera la
utilizarile si resursele temporare generate de activitatea de exploatare a agentului economic.

In cadrul ciclului de exploatare putem deosebi patru faze:

   &n 212i88c bsp; Faza de aprovizionare- se constituie un stoc fizic de materii prime;

   &n 212i88c bsp; Faza de fabricatie- stocurile reale de materii prime alimenteaza stocurile de
productie in curs de fabricatie, care se transforma in produse finite;
   &n 212i88c bsp; Faza de comercializare – intreprinderea trebuie sa finanteze stocajul
produselor finite, angajand cheltuieli de comercializare pana la vanzarea acestora;

   &n 212i88c bsp; Faza de incasare a creditelor – clienti – apare doar in cazul in care vanzarea
produselor finite se realizeaza pe credit. In aceasta situatie, banca poate facilita
finantarea creditului clienti, mobilizand sau rascumparand creantele clientilor.

   &n 212i88c bsp; Ciclul de finantare se refera sla resursele permanente ale
agentului economic, cum sunt capitalurile proprii si datoriile pe termen mediu si lung. Sunt
cuprinse aici atat operatiunile de procurare a acestor resurse, cat si rambursarea creditelor pe
termen mediu si lung, plata unor dobanzi, distribuirea de dividende catre actionari. El
permite ca intreprinderea sa faca fata decalajului dintre fluxul de lichiditate de intrare si
iesire, provocat de ciclul de exploatare.

   &n 212i88c bsp; Ciclul de trezorerie grupeaza incasarile si platile in care se

materializeaza celelalte operatii. Tot aici sunt incluse creditele pe termen scurt obtinute de la
banci si soldurile creditoare ale conturilor curente ale agentului economic.

Structura bilantului functional este sintetizata in figura nr.4 redata in continuare:

Fig.nr.4- Structurabilantului functional

  

Bilantul functional se obtine respectand o serie de principii privind reprelucrarea

unor elemente ale bilantului contabil, cum sunt:

   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;  Activele sunt luate in considerare la valoarea lor bruta pentru
a pune in evidenta decizia initiala. In acest caz in pasiv vom intalni amortizarea ca
sursa proprie de origine interna;

   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;  Conceptul de activ fictiv utilizat in versiunea patrimoniala nu
mai este operational, tocmai pentru ca activitatea firmei este privita in mod dinamic;

   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;  Imobilizarile detinute in leasing sunt integrate in bilantul
functional la valoarea lor de contractare, deoarece se apreciaza ca si imobilizarile
respective servesc procesului de exploatare. In acest caz, leasing-ul devine o sursa
de finantare regasita in pasivul unitatii unde majoreaza capitalul propriu cu partea
achitata, respectiv imprumuturile pe termen lung cu valoarea ramasa de achitat;

   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;  Cheltuielile de inregistrare in avans ce privesc exercitiile
viitoare sunt considerate active aciclice. Restul de cheltuieli inregistrate in avans
sunt asimilate creantelor din exploatare sau din afara exploatarii, dupa caz;

   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;  Efectele scontate si neajunse la scadenta sunt considerate
integrate in activ la creante, iar in pasiv la creditele curente de trezorerie;

   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;  Primele de rambursare a obligatiilor sunt deduse din activ, iar
in pasiv se diminueaza in mod corespunzator sursele externe ale pasivului aciclic
(motivatia este data de respectarea principiului „valorii de origine”, deci se
considera ca primele de rambursare nu au fost acordate);

   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;  Diferentele de conversie de activ, respectiv de pasiv se
revine la valoarea de origine. De aceea, in cazul diferentelor de conversie de activ
se majoreaza creantele sau se diminueaza obligatiile cu valoarea respectiva, pentru
a se reconstitui valoarea de origine. Intr-o maniera simetrica, pentru diferentele de
pasiv se micsoreaza creantele sau se majoreaza obligatiile pentru suma in cauza.

   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;  Titlurile de plasament sunt asimilate creantelor in afara
exploatarii, fiind excluse din trezoreria de activ datorita gradului diferit de lichiditate
a acestora.

Reconstituirea ciclurilor functionale ale intreprinderii, prin

respectarea principiilor de mai sus, este sintetizata in tabelele urmatoare:

CICLUL DE INVESTITII - FINANTARE

 Ciclul de exploatare ia in considerare elementele legate direct si exclusiv de
realizarea ciclului operational de aprovizionare, stocare, productie, vanzare, ce se
desfasoara in maniera permanenta si continua.

CICLUL DE EXPLOATARE
 Alte elemente de activ si pasiv, chiar daca nu sunt legate de procesul de exploatare,
ele sunt supuse unei reinnoiri frecvente in cadrul activitatii. Este cazul unor creante si datorii
diverse.

ELEMENTE IN AFARA EXPLOATARII

 A

Elementele de trezorerie au un caracter strict financiar.

TREZORERIA
  

Limitele bilantului functional sunt:

   &n 212i88c bsp;  Nu respecta principiul unitatii de casa prin alocarea

resurselor la nevoi specifice. La ora actuala, finantarea utilizarilor stabile doar din resurse
stabile este contestata, relevandu-se rolul creditelor pe termen scurt, care in anumite
conditii menite sa le asigure reinnoirea, pot finanta la fel de bine utilizarile stabile.

   &n 212i88c bsp;  Atribuie trezoreriei o valoare reziduala. Aceasta trebuie insa
gestionata la fel ca si celelalte resurse, reprezentand un element de flexibilitate prin
posibilitatea de a face fata unor riscuri de curs valutar sau de nivel al dobanzii, precum si
de a realiza achizitii oportune de orice natura materiala sau financiara.

   &n 212i88c bsp;  Ofera o optica perimata a echilibrului financiar, considerand

ca daca fondul de rulment nu raspunde in acelasi sens evolutiei nevoii de fond de rulment,
aceasta conduce la degradarea trezoreriei prin recurgerea la credite pe termen scurt.
Acestea sunt considerate riscante si apelul la ele este apreciat drept un indiciu al
vulnerabilitatii agentului economic. Astazi, insa, tot mai multi agenti economici recurg la
acest tip de credite.

   &n 212i88c bsp;  Pune accentul pe nevoia de fond de rulment, deci pe

activitatea de productie si pe necesitatea ajustarii resurselor pentru a acoperii aceste nevoi
de exploatare. Dar, nu toti agentii economici, si in special cei care presteaza servicii, sunt
la fel de interesati de aceasta latura a activitatii.

Intre bilantul financiar si cel functional exista o serie de similitudini:

   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp; O prima asemanare se refera la principiile pe care se
bazeaza constructia ambelor bilanturi. Este vorba de:
 o   &n 212i88c bsp;   principiul continuitatii exploatarii;

o   &n 212i88c bsp;   principiul costului istoric;

o   &n 212i88c bsp;   principiul prudentei in evaluarea activelor si pasivelor.

   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp; A doua trasatura comuna o constituie incadrarea activelor
si pasivelor patrimoniale in functii ale agentului economic, chiar daca aceasta ordonare nu
are aceeasi importanta pentru cele doua bilanturi.

2.3.2   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;   Activul net contabil (situatia neta)

Activul net contabil (ANC) sau situatia neta sau patrimoniul net,
exprima averea neta a actionarilor (activul negrefat de datorii).

Analiza lichiditate-exigibilitate se sprijina pe conceptia patrimoniala a

intreprinderii, cat si pe criteriile de clasificare a posturilor bilantiere. In cadrul acestui tip de
analiza, intreprinderea apare ca o entitate juridico- economica ce poseda un patrimoniu,
inventariat in activul (bunuri, creante) si pasivul bilantului.

Bilantul contabil sintetizeaza starea patrimoniala la un moment dat, prin

prezentarea activului si pasivului intreprinderii la inchiderea exercitiului. Expresia cea mai
simpla a valorii patrimoniale a unei intreprinderi, la data incheierii exercitiului, o
reprezinta activul net contabil (ANC). Practic, activul net contabil calculat ca diferenta
intre activul total (fara elementele de activ fictiv) si datoriile totale contractate, este identic
cu capitalurile proprii din pasivul bilantului.

Activul net contabil este indicatorul care ofera informatii privind situatia
patrimoniului net (situatia neta), evidentiind activul neangajat in datorii.

Diferenta dintre activul total si datoriile totale contractate da o prima si

principala evaluare a intreprinderii la data incheierii exercitiului. Aceasta relatie
fundamentala a bilantului reda situatia neta a intreprinderii, respectiv averea neta a
actionarilor.

Pe langa aceasta acceptiune, mai exista si o alta potrivit careia situatia neta
este egala cu capitalurile proprii din care trebuie excluse subventiile pentru investitii si
provizioanele reglementate, fiind susceptibile in a fi grevate de datorii sau de a angaja
creante fiscale. In acest caz situatia neta (SN) se determina astfel:

SN = Cpr – (Subventii pentru investitii + Provizioane reglementate)

Dintre cei doi indicatori, situatia neta (SN) reflecta mai bine valoarea
activului realizabil la un moment dat si raspunde mai fidel cerintelor actionarilor,
proprietari ai intreprinderii interesati in a cunoaste valoarea pe care o detin, cat si
creditorilor, deoarece aceasta valoare constituie garantia recuperarii creantelor.
 Situatia neta la sfarsitul exercitiului contabil poate fi pozitiva sau negativa si
privita in dinamica, poate inregistra valori crescatoare sau descrescatoare.

Cel mai adesea situatia neta este pozitiva (SN > 0) si in crestere ca efect al
unei gestiuni economice sanatoase. Cresterea situatiei nete este rezultatul reinvestirii unei
parti din profitul net si a altor elemente de acumulari si se concretizeaza intr-o crestere a
averii proprietarilor, care inseamna, de fapt, atingerea obiectivului major al gestiunii
financiare – maximizarea valorii capitalurilor proprii.

In situatia in care situatia neta este negativa (SN < 0), avem de-a face cu o
depasire a activului total de catre datoriile totale angajate de intreprinderein exercitiul
contabil incheiat. Este o situatie care apare dupa mai multe exercitii contabile incheiate cu
pierderi tot mai mari, care face ca intreprinderea sa intre intr-o situatie prefalimentara.
Temporar, se pot inregistra pierderi, daca este vorba de o restructurare a activului in
vederea obtinerii unor profituri viitoare superioare. Daca pierderile se obtin ca rezultatul
unei utilizari ineficiente a activului net, a unei politici financiare eronate, intreprinderea
poate sa intre in situatia de faliment. In aceasta stare, in care exista datorii mai mari decat
activele pe baza carora datoriile s-au angajat, majoritatea creditorilor intreprinderii va
suporta un risc de nerecuperare totala a imprumuturilor acordate intreprinderii.

Daca pierderile inregistrate sunt mari, acestea vor consuma integral

capitalurile proprii, iar partea neacoperita va ramane in sarcina creditorilor ca rezultat al
asumarii riscului de insolvabilitate al intreprinderii.

Analiza pe baza activului net contabil poate fi completata prin raportul

contabil net (Rcn) care ne arata ponderea averii actionarilor in totalul activ.

Rcn = (Activ net contabil / Activ total) x 100

Prin raportul contabil net se masoara gradul de independenta financiara a

patrimoniului. Valorile acestui indicator sunt considerate acceptabile doar in situatia in
care activul neangajat in datorii depaseste 35% din activul total al intreprinderii.

2.3.3 Analiza fondului de rulment net

Resursele economice reflectate de bilant sunt abordate din doua puncte de

vedere, al modului de utilizare si al provenientei:

    Ca mod de utilizare resursele economice sunt denumite utilizari. Ele se diferentiaza
in utilizari stabile sau permanente si utilizari temporare.

    Din punct de vedere al provenientei resursele economice sunt numite surse
permanente si surse temporare.
 Pornind de la un anumit echilibru care trebuie sa existe intre durata unei
operatii de finantat si durata mijloacelor de finantare corespunzatoare, bilantul financiar
pune in evidenta doua reguli principale ale finantarii:

   nevoile permanente de alocare a fondurilor banesti se vor acoperi din

capitaluri permanente, in special din capitaluri proprii;

   nevoile temporare se vor acoperi din surse temporare.

Aceste doua reguli reflecta, de fapt, echilibrul financiar pe termen lung si

echilibrul financiar pe termen scurt. Daca sursele permanente depasesc alocarile stabile,
excedentul obtinut poate fi utilizat pentru finantarea alocarilor temporare, respectiv pentru
reinnoirea stocurilor si creantelor. Acest surplus al surselor permanente poarta denumirea
de fond de rulment si evidentiaza relatia intre finantarea pe termen lung si finantarea pe
termen scurt.

Pozitia strategica a fondului de rulment, de a face legatura intre sursele

permanente si alocarile temporare, ii confera o valoare informatica deosebita, care face ca
o mare parte din randul analistilor sa il considere cel mai important indicator al
echilibrului financiar al intreprinderii.

Cu privire la notiunea de fond de rulment, in literatura de specialitate sunt

cunoscute mai multe acceptiuni:

   &n 212i88c bsp;    fond de rulment brut sau total;

   &n 212i88c bsp;    fond de rulment net;

   &n 212i88c bsp;    fond de rulment propriu;

   &n 212i88c bsp;    fond de rulment strain.

A. Fondul de rulment brut sau total defineste ansamblul resurselor care

acopera valorile de exploatare, valorile realizabile pe termen scurt si lichiditatilor (in cont
si in casa). Aceasta notiune este izvorata din practica afacerilor, fiind cunoscuta in limbajul
curent ca „fond de casa”, datorita faptului ca respectivele elemente de active circulante se
caracterizeaza printr-o lichiditate crescuta.

Notiunea cu cea mai mare importanta, din punct de vedere financiar, o are
fondul de rulment net sau permanent cu ajutorul caruia se pot obtine informatii cu privire
la :

   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp; conditiile echilibrului financiar;

   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp; modalitatile de finantare a investitiilor corporale, necorporale,
financiare.

B. Fondul de rulment net reprezinta excedentul de resurse financiare care se

degaja in urma acoperirii activelor permanente din resursele permanente si care poate fi
folosit pentru finantarea activelor curente. Practic, fondul de rulment net este partea din
 capitalul permanent care depaseste valoarea imobilizarilor nete ce este afectata finantarii
ciclului de exploatare. Ele apare ca o marja de siguranta pe care si-o procura seful
intreprinderii pentru a face fata nevoilor sale de finantare izvorate din exploatare.

Determinarea fondului de rulment net se face pornind de la informatiile

furnizate de bilantul financiar al intreprinderii prin citirea pe orizontala a celor patru mase
ale acestuia. Poate fi determinat fie ca diferenta intre alocarile stabile si sursele stabile, fie
ca diferenta intre alocarile temporare si sursele temporare.

Relatiile cu ajutorul carora se poate determina fondul de rulment net sunt

urmatoarele:

FRN = CAPITAL PERMANENT – ACTIVE IMOBILIZATE NETE

FRN = RESURSE PERMANENTE – UTILIZARI PERMANENTE

FRN = ACTIVE CIRCULANTE – DATORII PE TERMEN SCURT

Ambele modalitati de stabilire a fondului de rulment pun in evidenta

doua aspecte diferite, dar complementare, ale aceluiasi indicator.

Formula care pune in discutie etajul inferior al bilantului financiar prezinta

interes pentru faptul ca evidentiaza in termeni mai concreti problema solvabilitatii viitoare a
intreprinderii. Determinat prin confruntarea directa dintre lichiditatile previzibile pe termen
scurt (active circulante) si angajamentele imediat exigibile (datoriile pe termen lung),
indicatorul fond de rulment net primeste semnificatia unui excedent de lichiditati potentiale.

Stabilirea fondului de rulment net pe baza maselor bilantiere din etajul

superior al bilantului financiar este importanta, deoarece pune in evidenta influenta structurii
de finantare asupra constituirii fondului de rulment.

Trebuie mentionat insa, ca indiferent de modalitatea de calcul, in logica

financiara nu exista decat un singur fond de rulment.

In functie de marimile pe care le pot avea capitalurile permanente, respectiv

activele imobilizate nete, in analiza fondului de rulment net pot sa apara urmatoarele situatii:

   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;    CAPITALURILE PERMANENTE > ACTIV

IMOBILIZAT NET Þ FRN > 0

In aceasta situatie observam ca, capitalurile permanente reusesc sa finanteze in

intregime activele imobilizate, iar partea din capitaluri ramasa putand fi utilizata pentru a finanta o parte
din activele circulante. Aceasta situatie pune in evidenta fondul de rulment ca expresie a realizarii
echilibrului financiar pe termen scurt.
    &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;    CAPITALURILE PERMANENTE < ACTIV
IMOBILIZAT NET Þ FRN< 0

In cazul in care fondul de rulment net are valoare negativa, principala

consecinta este alocarea de resurse temporare pentru finantarea nevoilor permanente, contrar
principiului de finantare: nevoilor permanente li se aloca resurse permanente. Deci, putem
spune ca situatia de fata denota un dezechilibru financiar, care trebuie analizat avand in
vedere specificul activitatii pe care o desfasoara intreprinderea. Dezechilibrul este mai
periculos mai ales in cazul intreprinderilor care desfasoara o activitate industriala, fiind o
situatie permisa doar intreprinderilor cu activitate comerciala, pentru care datoriile pe termen
scurt pot fi asimilate resurselor permanente.

   &n 212i88c bsp; CAPITALURILE PERMANENTE = ACTIV IMOBILIZAT NET Þ

FRN = 0

Aceasta situatie mai putin probabila implica o armonizare totala a structurii

resurselor cu necesitatile de alocare a acestora (se asigura echilibrul resurselor si a nevoilor
cu aceeasi durata).

Daca dorim o analiza a fondului de rulment pe baza celei de a doua formule

(FRN = Ac – DTS ), care ia in calcul partea de jos a bilantului financiar, se pot intalni de
asemenea trei situatii:

1.   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;    ACTIV CIRCULANT NET > DATORII PE
TERMEN SCURT Þ FRN > 0

Activele circulante transformabile in lichiditati intr-un termen scurt vor

permite nu numai rambursarea integrala a datoriilor pe termen scurt, dar, in egala masura si
degajarea lichiditatilor excedentare. Aceasta situatie reflecta o perspectiva favorabila
intreprinderii, sub aspectul solvabilitatii sale.

2. ACTIV CIRCULANT NET < DATORII PE TERMEN SCURT Þ FRN < 0

Situatia in care activele circulante transformabile in lichiditati sunt insuficiente pentru rambursarea
datoriilor pe termen scurt reflecta, cel putin la prima vedere, o stare de dezechilibru, o situatie nefavorabila
sub aspectul solvabilitatii. Dar, aprecierea precisa a perspectivelor solvabilitatii intreprinderii presupune
analiza detaliata a structurii activelor circulante si a datoriilor pe termen scurt, in acest sens fiind utila
situatia creantelor si datoriilor intocmita in functie de lichiditatea si respectiv exigibilitatea acestora.
Astfel, daca scadenta medie a activelor circulante este mai apropiata decat a datoriilor pe termen scurt,
echilibrul financiar poate fi asigurat si in conditiile unui fond de rulment negativ. Acesta este cazul
intreprinderilor cu activitate comerciala. In aceasta situatie, cea mai mare parte a clientilor efectuand
platile la zi, apare posibilitatea de stingere a obligatiilor fata de furnizorii la termen.

3. ACTIV CIRCULANT NET = DATORII PE TERMEN SCURT Þ FRN = 0

 In aceasta situatie activele circulante acopera integral datoriile pe termen
scurt, fara posibilitatea degajarii unui excedent de lichiditate.

Deci, pentru a se asigura echilibrul financiar, activul exigibil trebuie sa fie

superior datoriilor pe termen scurt, ceea ce este echivalent cu faptul ca resursele pe termen
mediu si lung trebuie sa finanteze cel putin utilizarile stabile.

Datorita politicilor de finantare ale intreprinderii, pe care agentul economic si

le elaboreaza, pot sa apara situatii in care finantarea dezvoltarii in detrimentul productiei
poate duce la aparitia unor dezechilibre, prin obtinerea unui fond de rulment negativ.
Aceasta situatie, daca se mentine in timp, poate sa aiba implicatii serioase asupra capacitatii
de plata, afectand solvabilitatea agentului economic.

Fondul de rulment determinat in cadrul bilantului financiar este si un

indicator al solvabilitatii agentului economic, apreciat de creditori, pentru ca existenta lui
arata un scazut risc de insolvabilitate. Dupa cum am mai spus, fondul de rulment reprezinta
o marja de securitate pe care agentul economic trebuie sa o constituie pentru a face fata
asimetriei riscurilor activelor pe termen scurt si a datoriilor mai mici de un an. Riscuri care
apar datorita faptului ca lichiditatea activelor pe termen scurt este nesigura in timp ce
exigibilitatea datoriilor pe termen scurt este cunoscuta cu exactitate.

Unii analisti sunt de parere ca afirmatia conform careia fondul de rulment

este un indicator al solvabilitatii si prin aceasta a echilibrului financiar este gresita, intrucat
nu se poate face o legatura simpla si clara intre nivelul si semnul fondului de rulment si
riscul de faliment al unei intreprinderi. S-au constatat situatii in care o intreprindere care desi
are un fond de rulment scazut sau chiar negativ, si-a putut asigura solvabilitatea, in timp ce
altele pot fi insolvabile, in ciuda unui fond de rulment cu nivel ridicat.

Aceste obiectii pot fi inlaturate prin utilizarea in cadrul analizei, pe

langa fondul de rulment net si a altor indicatori:

   &n 212i88c bsp;    nevoia de fond de rulment;

   &n 212i88c bsp;    gradul de lichiditate al activelor circulante;

   &n 212i88c bsp;    gradul de exigibilitate al datoriilor sub un an.

Modificarile fondului de rulment se poate sintetiza in urmatoarele situatii:

a) Fondul de rulment creste

Aceasta situatie este considerata a fi pozitiva deoarece o parte tot mai

mare a activelor circulante este finantata de capitalul permanent. Daca aceasta
crestere s-a datorat insa cresterii gradului de indatorare pe termen lung prin
apelarea la credite pe termen mediu si lung atunci vor creste si cheltuielile
financiare (dobanzile) care vor avea ca efect diminuarea rezultatului exploatarii.
Situatia financiara se imbunatateste daca cresterea fondului de rulment s- a facut
pe seama cresterii capitalurilor proprii.
 Un fond de rulment care acopera in totalitate stocurile nu este dovada unei
bune gestiuni a resurselor deoarece in locul resurselor permanente, mult mai costisitoare, ar
putea fi folosite resurse temporare.

b) Fondul de rulment scade

Aceasta situatie de multe ori este considerata a fi negativa, deoarece activele

circulante sunt acoperite intr-o mai mica masura din resurse permanente. Daca aceasta
diminuare a fondului de rulment se datoreaza cresterii activelor imobilizate atunci situatia
financiara a intreprinderii pe termen lung se imbunatateste datorita rezultatelor exploatarii
degajate de investitii. De asemenea, scaderea fondului de rulment poate fi compensata
printr-o gestionare mai eficienta a activelor circulante.

Reducerea fondului de rulment se manifesta negativ atunci cand se

micsoreaza pe seama reducerii capitalului social.

c) Fondul de rulment ramane neschimbat

Desi aceasta situatie nu este intamplatoare, ea poate fi rezultatul stagnarii

intreprinderii, cand nu se realizeaza investitii sau volumul de activitate ramane acelasi.
Aceasta situatie se intalneste pe perioade scurte, operatiunile financiar-contabile
determinand modificarea permanenta a fondului de rulment in sensul cresterii sau diminuarii
lui. Ea poate sa mai apara si in cazul in care atat capitalul permanent cat si activul imobilizat
au crescut in aceeasi masura .

Fondul de rulment net poate fi analizat si in functie de structura capitalurilor

permanente – capitaluri proprii ( surse proprii) si datorii cu scadenta mai mare de un an
(surse straine) –analiza care pune in evidenta masura in care echilibrul financiar se asigura
prin capitalurile proprii, respectiv gradul de autonomie a intreprinderii.

Indicatorii folositi pentru aceasta analiza sunt:

   &n 212i88c bsp;    fondul de rulment propriu (FRp);

   &n 212i88c bsp;    fondul de rulment strain (FRs).

C. Fondul de rulment propriu reprezinta partea din capitalurile proprii care

depasesc valoarea imobilizarilor nete si care sunt destinate finantarii activelor circulante.

FRp = CAPITAL PROPRIU – ACTIVE IMOBILIZATE NETE

Aceasta parte a fondului de rulment net pune in evidenta cuantumul

participarii capitalului propriu la finantarea activelor circulante, relevand de fapt gradul de
autonomie financiara a intreprinderii.

In situatia in care rezultatul relatiei de mai sus este negativ, se evidentiaza, de

fapt, gradul de dependenta a activitatii de exploatare fata de piata capitalurilor, adica masura
in care se va apela la datorii pe termen lung pentru a finanta nevoi pe termen scurt.
 D.   &n 212i88c bsp;  Fondul de rulment strain reprezinta partea din datoriile pe
termen mediu si lung care depasesc valoarea imobilizarilor nete si sunt destinate finantarii
activelor circulante. Cand capitalurile proprii nu pot acoperii integral nevoile permanente, se
apeleaza la surse externe de finantare a acestora, sub forma imprumuturilor pe termen mediu
sau lung. Unitatea practica, cu caracter analitic a fondului de rulment strain, este recunoscuta
tocmai datorita insuficientei pregnante a surselor proprii.

FRs = FONDUL DE RULMENT - FONDUL DE RULMENT PROPRIU

Astfel, fondul de rulment strain pune in evidenta participarea imprumuturilor

pe termen mediu si lung la finantarea activelor circulante.

Nivelul „normal” al fondului de rulment aplicabil tuturor intreprinderilor este

imposibil de a fi definit. Asa cum se precizeaza in teoria economica, nivelul fondului de
rulment trebuie apreciat in functie de doua imperative contradictorii : solvabilitatea si
eficacitatea.

Imperativul solvabilitatii obliga intreprinderea sa-si asigure mijloacele

financiare necesare achitarii datoriilor scadente. In aceste conditii, intreprinderea este tentata
sa-si asigure un fond de rulment suficient de ridicat, astfel incat ea sa poata face fata in
orice moment platilor scadente.

Daca criteriul solvabilitatii ar fi singurul criteriu al rationamentului financiar,

atunci ar insemna ca intreprinderile se gasesc intr-o situatie confortabila atunci cand au un
fond de rulment maxim.

Dar, in conditiile caracterului limitat, restrictual al resurselor, fiecare

intreprindere cauta sa le utilizeze cat mai eficient cu putinta. Capitalurile permanente sunt
purtatoare ale unui cost si ca atare utilizarea lor rationala constituie un imperativ major.
Utilizarea rationala a resurselor presupune folosirea unei parti cat mai mari din resursele
stabile pentru a mari capacitatile de productie, vanzarile, rezultatele. Satisfacerea
imperativului eficacitatii conduce la minimizarea fondului de rulment. In practica
economica, intreprinderile realizeaza de regula un compromis intre cele doua imperative,
ponderea fiecaruia fiind dependenta de sectorul de activitate, de politica financiara a
intreprinderii, de faza de maturitate a acesteia, etc.

In analiza financiara, pentru aprecierea nivelului FRN se recomanda

urmatoarele metode:

a)   &n 212i88c bsp;    analiza in corelatie cu specificul sectorului de activitate;

b)   &n 212i88c bsp;    analiza prin metoda ratelor.

a) Sectorul de activitate are in toate cazurile, o influenta hotaratoare asupra

valorii fondului de rulment. In cele ce urmeaza se va face referire la cateva domenii cheie,
incercand sa se prezinte si parerea analistilor financiari.

In industria grea si in domeniile cu ciclu lung de fabricatie se impun existenta

unui fond de rulment important, in masura sa se asigure finantarea activelor stabile (care au
o valoare si o pondere ridicata) si partial a nevoilor de exploatare.
 Pentru intreprinderile cu un ciclu de activitate de 3-6 luni, fondul de rulment
trebuie sa finanteze circa 40% din activul sau circulant.

Pentru intreprinderile industriale fara probleme specifice legate de stocuri,

care se incadreaza in termene de productie normale, fondul de rulment „normal „ reprezinta
10% din cifra de afaceri sau 20% din activul circulant.

In sfera distributiei activitatea se poate desfasura in conditii normale cu un

fond de rulment foarte mic sau chiar negativ. Aceasta se explica prin faptul ca in acest sector
creantele au o pondere si o durata de rotatie mica, comparativ cu datoriile (creditul –
furnizori) care au o pondere mai mare si o rotatie relativ mai lenta.

In sectorul serviciilor se impune existenta unui fond de rulment, chiar daca

intreprinderile respective nu dispun de stocuri. Acest fond de rulment are rolul de a ajuta
decalajul dintre durata creantelor si a datoriilor.

b) Principalele rate ale fondului de rulment folosite in analiza financiara sunt:

   &n 212i88c bsp;  viteza de rotatie a FRN (VFRN):

VFRN = (Fond de rulment net / Cifra de afaceri) x 360

Viteza de rotatie a FRN prin cifra de afaceri reprezinta „marja de securitate a

intreprinderii”. Specialistii apreciaza ca pentru majoritatea intreprinderilor aceasta rata
trebuie sa fie egala cu 30 pana la 90 zile. Cu cat durata in zile a rotatiei este mai mica cu atat
se recupereaza mai rapid fondurile si deci, cifra de afaceri se realizeaza cu un necesar mai
mic de fonduri.

   &n 212i88c bsp;  rata de finantare a activelor circulante din FRN (Rfac):

Rfac = (Fond de rulment net / Active circulante) x 100

Rata de finatare a activelor circulante arata proportia in care resursele permanente

alocate activelor curente le acopera in mod efectiv.

   &n 212i88c bsp;  rata finatarii globale (Rfg) :

Rfg = (Fond de rulment net / Necesar de fond de rulment) x 100

Rata finantarii globale arata masura in care excedentul neutilizat de resurse

permanente acopera nevoile ciclice neacoperite. Masoara proportia in care necesarul de fon
de rulment este acoperit pe seama FRN.

In concluzie, in figura nr.5 sunt prezentati factorii care influenteaza

nivelul si evolutia fondului de rulment:

Fig.nr.5
 Factori care diminueaza FR Factori de crestere a FR
1. Cresterea activului imobilizat prin: 1.Diminuarea activului imobilizat prin:
 investitii:
  amortizare;
    necorporale;
  vanzari de active fixe.
    corporale;

    financiare.

   &n 212i88c bsp;    Reevaluare

2. Diminuarea capitalului permanent: 2. Cresterea capitalului permanent:

   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;      sporirea capitalului propriu
reducerea capitalului propriu
    acumularea rezervelor;
   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;  retragerea
actionarilor;     primirea de subventii;

   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;  distribuirea     repartizari din profit;
rezervelor;
    provizioane reglementate.
   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;  repartizarea
dividendelor;   contractarea de imprumuturi pe
termen mediu si lung.
   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;  pierderi din anii
precedenti;

   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;  reducerea sau

anularea provizioanelor reglementate

   &n 212i88c bsp;    restituirea imprumuturilor pe

termen lung.

2.3.4   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;  Analiza necesarului de fond de
rulment

Pornind de la echilibrul care trebuie sa existe intre nevoile temporare si

resursele temporare, bilantul patrimonial pune in evidenta un alt indicator important al
echilibrului financiar denumit necesarul de fond de rulment (NFR). Pentru a intelege mai
bine acest concept, vom prezenta in continuare modul de formare al acestuia.

Activitatea unui agent economic impune, pe langa finantarea nevoilor stabile

si a unor nevoi imediate. Toate operatiunile cuprinse de cele patru faze ale ciclului de
exploatarea genereaza fluxuri de natura materiala, care sunt insotite imediat sau nu de
fluxuri monetare, adica de incasari si plati. De obicei intre fluxurile de incasari si fluxurile
de plati exista decalaje, care duc la aparitia creditelor acordate clientilor, respectiv creditelor
primite din partea furnizorilor.
 Stocurile si creantele agentului economic reprezinta imobilizari temporare
care se vor materializa in incasari, dar pana atunci trebuie acoperite din alte resurse. Ele
formeaza nevoile de exploatare sau in afara exploatarii.

Datoriile fata de furnizori si alte datorii nefinanciare se vor materializa in

plati, dar pana atunci ele sunt niste resurse atrase temporar, care acopera niste nevoi cu
acelasi caracter temporar. Ele alcatuiesc resursele de exploatare sau in afara exploatarii.

In cazul in care resursele temporare nu reusesc sa acopere nevoile ciclice,

apare un excedent de nevoi temporare, care va trebui acoperit din alte resurse, respectiv:

   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp; fondul de rulment (excedentul de resurse stabile);

   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp; creditele pe termen scurt.

Excedentul de nevoi ciclice de finantare ramase dupa acoperirea activelor

curente pe seama resurselor curente reprezinta necesarul de fond de rulment (NFR). Practic,
necesarul de fond de rulment reprezinta partea din activele ciclice ce trebuie finantate din
resurse stabile.

NFR =Active curente (nonfinanciare) – Pasive curente (nonfinanciare)

Activele curente (nonfinanciare) sunt:

   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp; stocuri;

   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp; creante.

Pasive curente (nonfinanciare) sunt:

   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp; datorii din exploatare;

   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp; datorii din afara exploatarii, din care se scad
datoriile financiare pe termen scurt.

Analiza nevoii de fond de rulment urmareste marimea utilizarilor si a

resurselor din care se compune. In acest mod se poate realiza un diagnostic asupra
echilibrului financiar partial rezultat din acoperirea nevoilor temporare ale intreprinderii si a
influentei asupra trezoreriei.

In cadrul analizei necesarului de fond de rulment pot sa apara mai multe

situatii:

a) nevoia de fond de rulment este pozitiva

Ea semnifica un surplus de nevoi temporare, in raport cu resursele temporare

posibil de mobilizat. Situatia in care nevoia de fond de rulment este pozitiva poate fi
considerata normala numai daca este determinata de:
    &n 212i88c bsp; o politica de investitii privind cresterea nevoii de finantare a
ciclului de exploatare;

   &n 212i88c bsp; cresterea vanzarilor (cresterea cifrei de afaceri);

   &n 212i88c bsp; cresterea duratei de fabricatie.

In caz contrar, nevoia de fond de rulment poate evidentia un decalaj

nefavorabil intre lichiditatea stocurilor si creantelor, pe de o parte si exigibilitatea datoriilor
de exploatare, pe de alta parte, respectiv incetinirea incasarilor si urgentarea platilor.

b) nevoia de fond de rulment este negativa

Ea semnifica un surplus de resurse temporare, in raport cu nevoile

corespunzatoare de capitaluri circulante, sau necesitati temporare mai mici decat sursele
temporare posibile de mobilizat. Asemenea situatie poate fi apreciata favorabila daca este
rezultatul acceleratiei rotatiei activelor circulante si al angajarii de datorii cu scadente mai
mari, adica s-au urgentat incasarile si s-au relaxat platile. Acesta este un caz frecvent intalnit
la intreprinderile cu activitate comerciala, datorita creditelor-furnizor mult mai mari decat
creditele-clienti. In acest caz, nevoia de fond de rulment negativa constituie o sursa
temporara, care nu trebuie finantata , ci dimpotriva, ea finanteaza fondul de rulment si
trezoreria. In caz contrar, nevoia de fond de rulment negativa, evidentiaza o situatie
nefavorabila, datorata unei intreruperi temporare in aprovizionarea si reinnoirea stocurilor
sau in activitatea de productie.

Daca luam in considerare natura nevoilor si a resurselor temporare, in cadrul

necesarului de fond de rulment (NFR) distingem doua componente:

1.   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;    necesarul de fond de rulment aferent activitatii de
exploatare (NFRe);

2.   &n necesarul de fond de rulment in afara activitatii de

212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;   
exploatare (NFRae).

Necesarul de fond de rulment din exploatare (NFRe) reprezinta excedentul de

nevoi ciclice de finantare ramase dupa acoperirea activelor curente pe seama resurselor
curente provenite din activitatea de exploatare si care vor trebui sa fie acoperite din resurse
permanente. Se determina ca diferenta intre necesitatile ciclice de exploatare si resursele
ciclice de exploatare.

NFRe = Nevoi curente de exploatare – Resurse curente de exploatare

Analiza nevoii de fond de rulment din exploatare trebuie corelata cu obiectul

de activitate, modul de organizare a activitatii, evolutia cifrei de afaceri si contextul
economic in cadrul caruia isi desfasoara activitatea agentul economic.

Necesarul de fond de rulment din afara exploatarii (NFRae) reprezinta

excedentul de nevoi ciclice de finantare ramase dupa acoperirea activelor curente pe seama
resurselor curente provenite din afara activitatii de exploatare si care vor trebui sa fie
acoperite din resurse permanente. Se determina ca diferenta intre necesitatile ciclice din
afara exploatarii si resursele ciclice din afara exploatarii.

Necesitatile ciclice din afara exploatarii cuprind:

   &n 212i88c bsp;    alte creante;

   &n 212i88c bsp;    decontari cu asociatii privind capitalul;

   &n 212i88c bsp;    capitalul subscris dar nevarsat.

Resursele ciclice din afara exploatarii sunt:

   &n 212i88c bsp;    datorii fiscale ;

   &n 212i88c bsp;    datorii asupra imobilizarilor (impozit pe cladiri, taxa de

folosire a terenurilor proprietate de stat, etc).

NFRae = NFR – NFR e

Ca principiu, este important ca necesarul de fond de rulment din exploatare sa

detina o pondere majoritara si in crestere in necesarul de fond de rulment.

Analiza modificarii necesarului de fond de rulment in afara exploatarii,

presupune analiza influentei fiecarei componente a NFRae, insa marja de interventie a
agentului economic privind marimea acestora este foarte redusa, fapt pentru care vom insista
doar asupra necesarului de fond de rulment din exploatare (NFRe).

Variatia NFRe intr-o anumita perioada este influentata de urmatorii factori:

   &n 212i88c bsp;  Obiectul de activitate

In cazul intreprinderilor cu activitate de comert, caracterizate printr-un

cuantum mic al valorii adaugate si un ciclu de exploatare scurt, NFRe este foarte mic sau
chiar poate sa degaje resurse de exploatare.

In cazul intreprinderilor cu activitate de productie este normal ca NFRe sa fie

pozitiva, degajand o nevoie de exploatare, datorita specificului activitatii prin care se obtine
un volum mai mare a valorii adaugate iar ciclul de exploatare este mai lung.

   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;  Cifra de afaceri

Cifra de afaceri a unui agent economic se modifica pe anumite perioade atat

ca urmare a evolutiei desfacerilor sub aspect fizic, ca volum, cat si ca urmare a evolutiei
preturilor de vanzare si de cumparare.

O incetinire a volumului de vanzari corelata cu o tendinta de crestere a

stocurilor conduce la majorarea NFRe.
 In derularea activitatii agentii economici se confrunta tot mai des cu
fenomenul inflationist care duce la cresterea NFRe pentru faptul ca cresterea datoriilor nu
este suficient compensata de majorarea posturilor de stocuri si creante comerciale. Aceasta
situatie este specifica sectorului industrial.

   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;  Modul de gestionare a
stocurilor

Viteza de rotatie are urmatoarea influenta asupra NFRe :

o   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp; accelerarea vitezei de rotatie ®
diminuare NFRe

o   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp; incetinirea vitezei de rotatie ®
cresterea NFRe.

Viteza de rotatie a stocurilor poate fi determinata prin:

1. Numarul de rotatii = Cifra de afaceri / Stocuri

Aceasta relatie ne arata de cate ori intr-o perioada de gestiune, stocurile materiale trec succesiv prin
fazele ciclului de exploatare.

2. Durata unei rotatii = (Stocuri / Cifra de afaceri) x 365

Relatia de mai sus ne arata numarul de zile in care stocurile parcurgand ciclul
de exploatare se recupereaza sub forma initial baneasca prin cifra de afaceri.

Valoarea minima care asigura o eficienta acceptabila a gestiunii stocurilor

este de 8 rotatii, care corespunde unui termen mediu de revenire sub forma baneasca initiala
de 45 de zile.

In legatura cu finantarea nevoii de fond de rulment, la inceput, se aprecia ca

nevoia de fond de rulment din exploatare, considerata ca fiind partea stabila a nevoii de fond
de rulment, trebuie acoperita din resurse stabile (capitaluri proprii sau datorii).

In prezent, agentii economici urmaresc ca datoriile pe termen lung sa fie

contractate doar pentru acoperirea imobilizarilor neamortizabile, pentru ca numai astfel
agentul economic isi poate asigura dezvoltarea. In consecinta, nevoia de fond de rulment
privind exploatarea trebuie finantata din capitalurile proprii. Nevoia de fond de rulment in
afara exploatarii si eventual o parte din nevoia de fond de rulment din exploatare trebuie
finantata din credite pe termen scurt. Marimea acestora trebuie determinata in functie de
marimea creantelor clienti, care reprezinta cea mai importanta componenta a nevoilor de
exploatare.

Analiza nevoii de fond de rulment se poate completa prin analiza

urmatoarelor rate:

   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;  Rata nevoilor curente :
 Rata nevoilor curente = Necesarul de fond de rulment/Active curente (nonfinanciare) x
100

Rata nevoilor curente arata partea neacoperita a activelor ciclice de catre

pasivele ciclice. Valoarea maxima admisa a acestui indicator este de 50%. Depasirea acestei
valori ne indica un dezechilibru in finantarea curenta a activitatii.

   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;  Viteza de rotatie a NFR
(VNFR):

VNFR = (Necesarul de fond de rulment / Cifra de afaceri) x 100

Viteza de rotatie a necesarului de fond de rulment prin cifra de afaceri

reprezinta marja de atragere si exprima numarul mediu de zile in care necesarul de fond de
rulment se reconstituie prin cifra de afaceri. Marja de atragere a NFR pe seama cifrei de
afaceri trebuie sa se situeze intre 30 si 90 de zile, sub aceasta viteza reprezentand un pericol
in raport cu echilibrul financiar pe termen scurt in sensul urgentarii acoperirii nevoilor
ciclice pe seama celor permanente, iar peste acest nivel insemnand scaderea sensibila a
trezoreriei firmei in sensul imobilizarilor peste limite normale.

   &n 212i88c bsp;  Rata finantarii globale (RFg):

Rfg = (Fond de rulment net / Necesarul de fond de rulment) x 100

Rfg masoara proportia in care FR reuseste sa finanteze excedentul de nevoi

temporare. Situatia este considerata favorabila daca Rfg depaseste 100%.

2.3.5 Analiza trezoreriei nete

In cadrul teoriei echilibrului financiar, diferenta dintre fondul de rulment si

necesarul de fond de rulment reprezinta trezorerie neta (TN). Trezoreria neta este expresia
cea mai concludenta a desfasurarii unei activitati eficiente. Ea reprezinta disponibilitatile
banesti ramase la dispozitia firmei rezultate din activitatea desfasurata pe parcursul unui
exercitiu financiar. Reprezinta excedentul de lichiditati ramase dupa acoperirea excedentului
de nevoi ciclice (ramase neacoperite) de catre excedentul de resurse permanente.
 Trezoreria, la nivelul unei intreprinderi, este imaginea disponibilitatilor
monetare si a plasamentelor, pe termen scurt, aparute din evolutia curenta a incasarilor si a
platilor, respectiv din plasarea excedentului monetar. Incasarile si platile efectuate reflecta
operatiunile pe care le realizeaza intreprinderea fiind de altfel, fie operatiuni de intrare de
trezorerie, fie operatiuni de iesire de trezorerie.

Relatia de calcul pentru determinarea trezoreriei nete este:

Trezoreria neta = Fond de rulment net – Necesarul de fond de rulment

In functie de modul de acoperire a nevoilor de finantare, trezoreria neta poate

fi:

   &n 212i88c bsp; nula, cand FRN = NFR;

   &n 212i88c bsp; pozitiva, cand FRN > NFR;

   &n 212i88c bsp; negativa, cand FRN < NFR.

Egalitatea dintre fondul de rulment si necesarul de fond de rulment

corespunde unei situatii in care echilibrul trezoreriei este perfect asigurat, fara
excedent (TN > 0) sau fara deficit (TN < 0). Este o situatie foarte rar intalnita,
existand doar tendinta de egalitate dintre FRN SI NFR.

In situatia in care FR > NFR, se obtine o trezorerie pozitiva care evidentiaza

un echilibru financiar al intregii intreprinderi. Aceasta situatie favorabila se concretizeaza
intr-o imbogatire a trezoreriei, intrucat intreprinderea dispune din abundenta de lichiditati
care ii permit atat rambursarea datoriilor financiare pe termen scurt, cat si efectuarea
diferitelor plasamente eficiente si in deplina siguranta pe piata monetara si financiara. Se va
vorbi in acest caz chiar despre o autonomie financiara pe termen scurt.

Inregistrarea unei trezorerii in cadrul mai multor exercitii succesive

demonstreaza succesul intreprinderii in viata economica si posibilitatea plasarii rentabile a
disponibilitatilor banesti pentru intarirea pozitiei ei pe piata. Insa, pe termen lung se pierd
efectele pozitive ale acestei situatii, intrucat ar reprezenta o insuficienta in utilizarea
lichiditatilor, fapt ce ar produce efecte negative in remunerarea capitalului.

Scopul unei intr4eprinderi nu este detinerea de lichiditati, ci folosirea lor in

activitati eficiente. De aceea, excedentul de trezorerie trebuie sa fie plasat eficient si in
deplina siguranta pe piata monetara si/sau financiara. Plasamentul monetar sau financiar
urmareste trei obiective :

   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp; lichiditatea valorilor mobiliare de plasament (VMP)
cumparate;

   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp; rentabilitatea valorilor mobiliare de plasament;

   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp; securitatea valorilor mobiliare de plasament.

 Daca FR < NFR, intreprinderea va apela la credite bancare pe termen scurt,
ceea ce duce la o crestere a dependentei fata de partenerii financiari. Trezoreria neta
negativa evidentiaza un dezechilibru financiar la incheierea exercitiului contabil, iar deficitul
monetar constatat a fost acoperit prin angajarea de noi credite pe termen scurt. In acest caz
se urmareste obtinerea celui mai mic cost prin negocierea mai multor surse de capital.

Chiar daca trezoreria negativa evidentiaza o anumita dependenta financiara,

aceasta nu trebuie sa fie interpretata implicit ca o stare de insolvabilitate. Pot exista
intreprinderi cu o astfel de situatie care sa supravietuiasca si sa prospere, daca partenerii lor
financiari accepta mentinerea resurselor de trezorerie incredintate acestora pentru acoperirea
pasivului exigibil.

Pentru a aprecia mai bine gravitatea dezechilibrului, acesta trebuie analizat in

raport cu operatiile de investitii si de exploatare. In acest scop se procedeaza la eliminarea
nevoii de fond de rulment in afara exploatarii, care reprezinta o resursa neta tranzitorie. Se
obtine astfel „trezoreria teoretica” (TT):

TT = FRN – NFRe

Trezoreria este determinata de rentabilitatea economica, intre cele doua

existand o serie de relatii de interconditionare. Profiturile suplimentare obtinute prin
cresterea rentabilitatii vor fi utilizate in vederea cointeresarii factorilor de productie si a
modernizarii acestora. Prin aceasta se va determina o accelerare a rotatiei capitalurilor
intreprinderii, iar gradul mai ridicat de lichiditate este un factor de sporire a rentabilitatii.

De asemenea, se remarca si dependenta trezoreriei fata de variatia nevoii de

fond de rulment, respectiv a decalajelor intre incasarile creantelor si platile datoriilor
scadente. In aceste conditii, o intreprindere poate fi rentabila fara a avea in mod automat si
o trezorerie neta pozitiva, aceasta depinzand nu numai de variatiile necesitatilor de finantare
(stocuri), dar si de variatiile termenelor de scadenta a incasarilor si platilor.

Din analiza evolutiei trezoreriei de la un exercitiu la altul, se desprinde un

indicator cu o deosebita putere de sinteza denumit cash –flow (CF).

CF = TN1 – TN0

unde: TN1 , TN0 = trezoreria neta la sfarsitul, respectiv inceputul exercitiului

contabil.

Cash-flow-ul unei perioade reprezinta cresterea trezoreriei nete pe perioada

exercitiului contabil, respectiv fluxul monetar net al exercitiului.

O valoare pozitiva a cash-flow-ului (CF > 0) este interpretata ca o crestere a

capacitatii reale de finantare a investitiilor. Aceasta reprezinta o imbogatire a activului real,
o confirmare a majorarii averii proprietarilor.
 Un cash-flow negativ (CF < 0) sugereaza o diminuare a capacitatii reale de
finantare a investitiilor. In consecinta, aceasta semnifica o saracire a activului net real, o
reducere a valorii proprietatii.

2.4. ANALIZA DINAMICA

In opozitie cu analiza statica, sau alaturi de ea, a aparut necesitatea unei

analize dinamice a bilantului contabil, care sa explice cum s-a realizat in timp echilibrul
financiar constata deja printr-o analiza statica. Aceasta pentru ca echilibrul financiar este un
echilibru dinamic, spre care agentul economic tinde perpetuu, cautandu-si mereu centrul de
gravitate.

Adeptii analizei dinamice a bilantului contabil, numiti finantisti, sunt

interesati in reconstituirea miscarilor si transformarilor patrimoniului imputabile unei
anumite perioade, care au conturat la obtinerea unui anumit rezultat financiar si la asigurarea
echilibrului financiar al incasarilor si platilor propriu-zise. In limbaj financiar, aceste miscari
si transformari poarta denumirea de fluxuri.

Analizele intemeiate pe studiul fluxurilor financiare permit imbinarea

coerenta a studiului echilibrului financiar cu cel al performantelor firmei.

Daca analiza statica permite doar o evaluare a echilibrului financiar, prin

intermediul analizei dinamice putem afla mai multe date cu privire la evolutia echilibrului
financiar. Ca si analiza statica si analiza dinamica se poate realiza atat pe baza bilantului
financiar cat si pe baza bilantului functional.

Analiza functionala evidentiaza in special activitatea si rezultatele acesteia.

Instrumentele utilizate pentru atingerea obiectivelor sale sunt: tabloul soldurilor intermediar
de gestiune si tabloul de finantare, ca instrument central al studiului privind echilibrul
functional dinamic.

Tabloul soldurilor intermediare de gestiune reflecta paliere succesive in

formarea rezultatului final, in timp ce tabloul de finantare evidentiaza variatia trezoreriei
nete rezultata din confruntarea variatiei fondului de rulment net global cu variatia nevoii de
fond de rulment net pentru exploatare si in afara exploatarii.

2.4.1 Tabloul de finantare

2.4.1.1 Constructia tabloului de finantare

 
  

Majoritatea teoreticienilor apreciaza ca elaborarea unui tablou de finantare nu

are semnificatie decat in cadrul conceptiei functionale. Doar aceasta permite cunoasterea
realizarii echilibrelor financiare partiale intre diferitele activitati si elemente care asigura
functionarea si dezvoltarea agentului economic.

Conceptia functionala diferentiaza fluxurile de utilizari si resurse in trei

categorii:

o   &n 212i88c bsp;   fluxuri specifice operatiunilor de investitii si de finantare;

o   &n 212i88c bsp;   capacitatea de finantarea exercitiului;

o   &n 212i88c bsp;   diferentele dintre fluxurile enuntate si contrapartida lor, miscarile
de trezorerie.

Primele doua categorii de fluxuri sunt legat de activitatea de investitii si de

finantare a agentului economic. Acestea indica baza materiala si modalitatea de finantare a
agentului economic si totodata perspectivele sale de dezvoltare.

A treia categorie de fluxuri este legata de activitatea de exploatare a agentului

economic. Cele trei categorii de fluxuri au influenta asupra trezoreriei care ii imprima
miscari in sensul cresterii sau diminuarii, ori fac necesara recurgerea la credite pe termen
scurt.

Compararea celor trei categorii de fluxuri duce la obtinerea unor indicatori

specifici conceptiei functionale: fondul de rulment net global (FRNG), nevoia de fond de
rulment (NFR), trezoreria neta (TN), conform urmatorului tabel:

Categorii de
Utilizari Resurse Indicatori
fluxuri
Privind operatiile Active imobilizate Capitaluri proprii FRNG
de finantare si de (inclusiv amortizari si
investitii provizioane)
Datorii financiare pe
termen mediu si lung
Privind gestiunea Active de exploatare NFRe
ciclului de si in afara Pasive de exploatare si
NFRae NFR
exploatare exploatarii in afara exploatarii

Privind gestiunea Disponibilitati

Credite pe termen scurt
trezoreriei banesti TN

Tabloul de finantare este un tablou bazat pe fluxuri de fonduri prin care se

explica modul de formare si utilizare a fondului de rulment net global, pana la determinarea
unei trezorerii nete ca rezultat al bilantului de la sfarsitul exercitiului contabil. Ele arata cum
s-a realizat, in cursul exercitiului, echilibrul functional.
 Pentru constructia tabloului de finantare sunt necesare doua bilanturi
functionale succesive, precum si contul de profit si pierdere aferent.

Tabloul de finantare cuprinde doua parti:

Prima parte analizeaza variatia fondului de rulment net global (DFRNG) pe

baza elementelor din partea de sus a bilantului. Aceasta parte a tabloului este rezultatul
politicii de investitii si de finantare promovata de intreprindere in decursul perioadei
analizate.

DFRNG = DRESURSE DURABILE – DINTREBUINTARI STABILE

Punctul de plecare in constructia tabloului de finantare il reprezinta

excedentul brut al exploatarii evidentiat in contul de rezultate, ca sursa potentiala pentru
capacitatea de autofinantare a intreprinderii.

Metodologia elaborarii tabloului de finantare – partea intai:

Relatia de calcul pentru D FRNG este :

FRNG = DRS – DIS

Resursele stabile de care intreprinderea a dispus in cursul exercitiului

reprezinta variatia resurselor stabile (DRS) intre inceputul si sfarsitul anului.

Intrebuintarile stabile, realizate in cursul exercitiului, reprezinta variatia

intrebuintarilor stabile (DIS) intre inceputul si sfarsitul perioadei.

Resursele stabile sunt:

   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp; Capacitatea de autofinantare (CAF) - metoda

diferentiala – se determina dupa urmatoarea relatie:

Excedentul brut al exploatarii

+ alte venituri din exploatare

+ venituri financiare recalculate (fara provizioane)

+venituri exceptionale recalculate (fara provizioane, subventii pentru

investitii si active cedate)

-alte cheltuieli din exploatare

-cheltuieli financiare recalculate (fara provizioane)

 -cheltuieli exceptionale recalculate (fara provizioane si valoarea neta a
activelor cedate)

= CAF.

   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp; Cesiunea sau reducerea elementelor de activ
imobilizat:

   cesiuni de imobilizari corporale si necorporale;

   cesiuni de imobilizari financiare.

In ambele cazuri, resursa intreprinderii o constituie pretul de cesiune.

Reducerile corespund rambursarile si se preiau din tabloul imobilizarilor.

   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp; Cresterea capitalurilor proprii:

   cresterea capitalului sau aporturilor la capitalul social. Doar cresterea

capitalului in numerar si in natura sunt retinute in exclusivitate , ca fiind modalitati de
sporire a capitalurilor proprii;

   cresterea altor capitaluri, in principal fiind vorba de noile subventii

pentru investitii obtinute de intreprindere in cursul exercitiului.

   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp; Cresterea datoriilor financiare, reprezinta noile
imprumuturi contractate in timpul exercitiului (cu exceptia creditelor de trezorerie):

Dn = Dn-1 + C – R

Intrebuintarile stabile sunt:

   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;   Plata dividendelor datorate in exercitiul
precedent (in ipoteza simplificata in care profitul net s-a repartizat pentru rezerve, o parte,
iar diferenta s-a distribuit sub forma de dividende).

   &n
Dividende = Rezultat n-1 – (Rezerve n – Rezerve n-1 ) 212i88c
bsp;   &n
212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;   Achizitionarea elementelor de activ imobilizat:

Ib n = Ib n-1 + A – D

Ib n = imobilizari brute la 31.12.N

Ib n -1 = imobilizari brute la 31.12. N-1

A = achizitionari
 D = diminuari

   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;   Cheltuielile de repartizat asupra mai
multor exercitii cuprind cheltuieli diferite cum ar fi: cheltuieli cu infiintarea de santier,
cheltuieli cu reparatii majore, cheltuieli de emisiune a imprumuturilor, etc. aceste
cheltuieli apar ca o intrebuintare falsa pe termen lung sau mediu, constituind de fapt, o cale
indirecta pentru atenuarea unor cheltuieli de exploatare prin divizarea si repartizarea lor pe
mai multe exercitii.

   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;   Reducerea capitalurilor proprii reprezinta
de fapt, iesirile de fonduri.

   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;   Rambursarea datoriilor financiare,
respectiv amortismentele imprumuturilor practicate in cursul exercitiului.

Dn = Dn-1 + Cresteri – Rambursari

Se constata ca variatia fondului de rulment net global ( DFRNG) depinde atat
de rezultatul activitatii de exploatare, cat si de modificarea posturilor de bilant privind
imobilizarile si resursele stabile. Explicatiile privind modificarea posturilor de activ si pasiv
sunt identice cu cele prezentate in metodologia elaborarii tabloului de finantare – partea a
doua.

Partea a doua a tabloului de finantare explica variatia fondului de rulment net

global pe baza elementelor din partea de jos a bilantului functional , evidentiind aspectele
conjuncturale ale activitatii si incidentele lor asupra trezoreriei. Aceasta parte analizeaza
modul cum s-a utilizat fondul de rulment net global in asigurarea echilibrului functional
intre elementele ciclice ale bilantului si al echilibrului monetar dintre incasari si plati.

DFRNG = DActiv circulant – DDatorii pe termen scurt

Metodologia elaborarii tabloului de finantare – partea a doua:

Diferitele variatii inscrise in tabloul de finantare sunt obtinute prin

compararea valorilor brute ale posturilor cuprinse in cele doua bilanturi succesive.

Toate posturile de activ constituie intrebuintari, care trebuie deci sa fie

finantate in consecinta. In consecinta:

    daca un anumit post inregistreaza o crestere , aceasta crestere creeaza

o nevoie de finantare care se va inscrie in coloana „Nevoi””;

    daca un anumit post se diminueaza, aceasta diminuare degaja o

resursa de finantare care se va inscrie in coloana „Degajari”.

Toate posturile de pasiv constituie resurse. In consecinta:

   &n 212i88c bsp;   daca un anumit post creste, aceasta crestere reprezinta o
resursa suplimentara care se inscrie in coloana „Degajari”;
    &n 212i88c bsp;   daca un anumit post se diminueaza, aceasta diminuare
constituie o reducere de resurse, echivalenta cresterii unei nevoi si se
va inscrie deci in coloana „Nevoi”.

In tablou se regasesc urmatoarele solduri:

   &n sold A – care reprezinta

212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;   

variatia neta a exploatarii ( DNFRe);

DNFRe = DActive de exploatare – DDatorii din exploatare

   &n 212i88c bsp;    sold B – care reprezinta variatia neta in afara exploatarii
(DNFRae);

DNFRae = DActive in afara exploatarii - DPasive in afara exploatarii

   &n 212i88c bsp;    sold A + B – reprezinta variatia nevoii de fond de rulment, care
poate fi : nevoie de fond de rulment sau degajare neta de fond de
rulment .

   &n 212i88c bsp;    sold C – reprezinta variatia neta a trezoreriei (DTN)

DTN = DDisponibilitatilor – DCreditelor de trezorerie

Total A + B+ C – reprezinta variatia fondului de rulment net global

(DFRNG).

A + B + C =DFRNG

Atat prima parte, cat si a doua parte a tabloului de finantare vor evidentia
acelasi sold, dar cu semn opus.

Ecuatia fundamentala pe care o explica tabloul de finantare este:

DFRNG = DNFR ± DTN

Adica, variatia fondului de rulment net global este reconstituibila prin

insumarea variatiei nevoii de fond de rulment cu variatia trezoreriei nete.

Soldul celor doua tablouri este egal, dar de semn opus, datorita celor doua
modalitati de determinare a fondului de rulment net global (FRNG) – tablou I : pasiv-activ;
tablou II : activ-pasiv.
2.4.1.2 Interpretarea tabloului de finantare

Analiza tabloului de finantare este centrata pe conceptele de fond de rulment

net global, nevoia de fond de rulment si trezorerie. Aceste concepte sunt prezentate in cadrul
tabloului ca evolutie pe parcursul unei perioade de timp. Variatiile acestora sunt analizate
mai intai separat, dupa care sunt puse in legatura in cadrul relatiei de echilibru functional:

DFRNG = DNFR – DTN

Analiza dinamica a bilantului functional, realizat prin tabloul de finantare, se

realizeaza pe urmatoarele puncte:

1)   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;   &n 212i88c bsp;  Analiza variatiei fondului de
rulment

Analiza dinamica a fondului de rulment arata un eventual risc de faliment,

motiv pentru care este adesea luat in considerare de catre creditorii agentului economic. In
acest scop se compara resursele stabile cu utilizarile durabile.

Analiza variatiei fondului de rulment, tinand cont de componentele sale,

indica politica de investitii si finantare pe care a avut-o agentul economic in perioada
analizata. In cadrul politicii de finantare a investitiilor se poate analiza contributia
capacitatii de autofinantare a agentului economic, care este principalul factor ce determina
marimea fondului de rulment. Tot legat de politica de finantare a agentului economic se
poate observa din ce resurse au fost finantate utilizarile: fonduri proprii sau datorii pe termen
lung.

2) Analiza variatiei nevoii de fond de rulment

Analiza dinamica a acestui indicator sta in centru conceptiei functionale

asupra activitatii agentului economic si este importanta pentru cunoasterea evolutiei
elementelor legate de exploatare.

Nevoia de fond de rulment este rezultatul decalajelor ce apar in lantul

aprovizionare – productie – desfacere – plati efectuate de clienti ca urmare a caracterului
sezonier al ciclului de exploatare.

Pentru o analiza pertinenta a variatiei nevoii de fond de rulment trebuie facuta

distinctia dintre variatiile structurale si cele conjuncturale. Variatiile structurale se refera la
utilizarile si resursele legate direct de exploatare. Ele sunt un indiciu al continuarii activitatii
agentului economic. Variatiile conjuncturale se refera la elemente de utilizari si resurse
indirect legate de exploatare sau care apar accidental.
 Variatia nevoii de fond de rulment depinde si de :

   &n 212i88c bsp;    politica intreprinderii in domeniul productiei si relatiile cu

societatile comerciale;

   &n 212i88c bsp;    eficacitatea gestiunii stocurilor si creantelor.

3) Analiza variatiei trezoreriei

Obiectul prioritar al analizei il constituie impactul diferitelor operatii ale intreprinderii

asupra trezoreriei. Aceasta preocupare antreneaza doua consecinte.

In primul rand, consecintele fenomenelor de decalaj intre momentul efectuarii

operatiilor si cel al incasarilor sau platilor propriu-zise care afecteaza trezoreria. In cazul
platilor in numerar, operatia are incidenta imediata asupra trezoreriei, in timp ce creditele
comerciale acordate sau obtinute genereaza decalaje de plati nefavorabile si respectiv
favorabile. Aceste decalaje apar sub forma de stocuri , creante si datorii de exploatare sau in
afara exploatarii la cele doua niveluri ale bilantului functional consacrate nevoii de fond de
rulment.

In al doilea, este necesar sa se faca distinctie intre operatiile generatoare de

fluxuri monetare reale (venituri incasabile, cheltuieli platibile) si cele contabile de redresare
sau corectare a unor valori care nu vor avea impact asupra trezoreriei (operatii generatoare
de venituri si cheltuieli calculate).

Din cele prezentate rezulta ca trezoreria intreprinderii variaza nu numai ca

efect al cheltuielilor si veniturilor exercitiului, ci si ca urmare a variatiei stocurilor de active
si a soldurilor de creante si datorii, la sfarsitul exercitiului fata de inceputul acestuia.
Trezoreria intreprinderii fiind unica se va modifica si ca urmare a cheltuielilor platibile
pentru investitii, cat si a fluxurilor de capital si dobanzilor generate de activitate financiara si
exceptionala a intreprinderii in cursul exercitiului .

Evolutia trezoreriei nu poate fi apreciata corect decat daca este pusa in relatie
cu ceilalti indicatori. Aceasta se realizeaza pe baza ecuatiei de echilibru. Ea arata ca orice
crestere a nevoii de fon de rulment (NFR) nefinantata printr-o crestere corespunzatoare a
FRNG va conduce la degradarea trezoreriei.

Pe langa aceste corelatii se pot analiza elementele trezoreriei care reprezinta

diferenta dintre lichiditati si credite pe termen scurt. Acestea din urma pot uneori indica
prezenta unui risc financiar, vulnerabilitate si dependenta fata de banci a agentului
economic.

CONTURILE DE REZULTATE ALE INTREPRINDERII

 In afara bilantului contabil, care este un instrument de sinteza ce prezinta situatia
existenta la un moment dat in cadrul activelor si pasivelor, un al doilea instrument contabil
de informare a conducerii intrepri 555j93f nderii il reprezinta conturile de rezultate.
Acestea sunt:

         rezultatul din exploatare;

         rezultatul financiar;

         rezultatul exceptional;

         contul de profit si pierdere.

1). Rezultatul din exploatare (Re) se determina ca diferenta dintre veniturile din exploatare
(Ve) si cheltuielile din exploatare (Ce):

Re = Ve – Ce

Veniturile din exploatare sunt formate din:

      cifra de afaceri, CA = PQ;

      soldul productiei stocate si vandute;

      alte venituri din exploatare: subventii pentru exploatare, provizioane privind
activitatea de exploatare etc.

Cheltuielile de exploatare au in alcatuire:

            costurile materiale de productie (cu materii prime, materiale, amortizari,…);

            costurile salariale de productie;

      alte cheltuieli de exploatare (costul unor lucrari sau servicii prestate de terti
s.a.).

2). Rezultatul financiar (Rf) este reprezentat de diferenta dintre veniturile financiare (Vf)
si cheltuielile financiare (Cf):

Rf = Vf – Cf

Veniturile financiare rezulta din:

      vanzarea titlurilor de portofoliu (actiuni, obligatiuni,…);

      variatiile favorabile ale cursului valutar;

      dobanzile incasate pentru disponibilitatile existente in conturile bancare.

Cheltuielile financiare constau in:

       pierderile legate de participatiile financiare;

      diferentele nefavorabile din vanzarea titlurilor de portofoliu;

      modificarile nefavorabile de curs valutar;

      cheltuielile cu dobanzile platite la credite.

Insumand rezultatul din exploatare (Re) cu rezultatul financiar (Rf) obtinem

rezultatul curent al activitatii (Rca):

Rca = Re + Rf

3). Rezultatul exceptional (Rex) se determina ca diferenta dintre veniturile exceptionale

(Vex) si cheltuielile exceptionale (Cex):

Rex = Vex – Cex

Veniturile exceptionale sun formate din:

      vanzarea unor active imobilizate;

      veniturile din prescrierea unor datorii;

      valoarea unor mijloace de productie primite cu titlu gratuit s.a.

Cheltuielile exceptionale sunt alcatuite din:

      diferentele nefavorabile rezultate din vanzarea unor active imobilizate;

      pierderile inregistrate ca urmare a prescrierii unor creante sau a

insolvabilitatii unor debitori;

      amenzile si penalizarile platite.

Adunand rezultatul curent al activitatii (Rca) cu rezultatul exceptional (Rex) se

obtine rezultatul brut al exercitiului contabil (Rb):

Rb = Rca + Rex

sau

Rb = Re + Rf + Rex

4). Contul de profit si pierdere (Cpp) se determina ca diferenta intre rezultatul brut al
exercitiului (Rb) si impozitul pe profit (Ip), datorat conform legii:

Cpp = Rb – Ip
3.1 PREZENTAREA GENERALA A SOCIETATII S.C. „COCOSUL ALB” S.R.L.

Firma S.C. „COCOSUL ALB” S.R.L. este persoana juridica romana. Ea isi
desfasoara activitatea in conformitate cu legile romane, cu statutul si contractul de societate.
A fost inregistrata in Registrul Comertului in anul 1994 cu numarul J05/3635/1994. Forma
juridica de constituire este societate cu raspundere limitata (S.R.L.), iar sediul firmei este
Str. Sfantul Apostol Andrei nr.46, P 17, ap. 4, Oradea, Romania.

Societatea a fost infiintata in anul 1994 avand un capital social de 4.600 lei.
In prezent capitalul social este format din aportul asociatului unic Rosu Gheorghe. Prin
statut se specifica posibilitatea majorarii sau diminuarii capitalului social.

Conform statutului de functionare, societatea are ca obiective generale: vanzarea

en-gross a materialului lemnos si vanzarea cu amanuntul a obiectelor sanitare. In
luna decembrie a anului 2006, societatea a achizitionat un imobil, fost camin de la
societatea S.C. „Infratirea” S.A., in Oradea, str. Poienitei nr.27, care a fost amenajat
pe parcursul anului 2007 si care se va vinde pe apartamente tip garsoniere, mai
ales incepand cu anul 2005.

In relatiile cu tertii societatea este reprezentata de director, acesta semnand si

angajand legal societatea..

Cifra de afaceri a societatii la finele anului 2007 era de 776.356 lei si

reprezinta suma tuturor vanzarilor.

In anii 2005, 2006 firma a obtinut un profit brut de 531.418 lei, respectiv
581.579 lei, din care profitul net reprezenta 497.172 lei, respectiv 550.892 lei. Cu toate
acestea in anul 2007 firma inregistreaza o pierdere neta de 331.911, ceea ce va determina
elaborarea de catre societate a unui plan de organizare mult mai strict si mai riguros, din
toate punctele de vedere pentru anul 2005. Pierderea se datoreaza in principal schimbarii
obiectului de activitate de la comertul cu material lemnos, la cumpararea si vanzarea de
spatii imobiliare proprii. In anul 2007 eforturile s-au concentrat mai ales asupra investitiilor
si nu asupra obtinerii de venituri cat mai mari.

Principalii indicatori economico-financiari ai societatii sunt redati in tabelul urmator:

Perioada de analiza
Indicatori
2005 2006 2007
Capital social 4.600 4.600 4.600
Cifra de afaceri 618.269 259.969 776.356
Venituri totale 2.283.100 2.045.790 2.233.804
Profit brut din exploatare/pierdere 552.361 583.222 -77.139
Profit brut al exercitiului /pierdere 531.418 581.579 -298.404
Profit net/pierdere 497.172 550.892 -331.911
Numar personal 200 300 200

3.2. ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR LA

S.C. „COCOSUL ALB” S.R.L

1. ANALIZA ACTIVULUI NET CONTABIL

- lei-

PERIOADA DE ANALIZA
SPECIFICATIE
2005 2006 2007
Activ total (AT) 4045047 5463324 14493109
Variatia AT 0% 35.06% 165.28%
Datorii totale (DT) 3595414 4462799 13824495
727j93h
Variatia DT 0% 24.12% 209.77%
Activul net contabil (ANC) 449633 1000525 668614
Variatia ANC 0% 122.52% -33.17%
Raportul contabil net (Rcn) 11.11% 18.31% 4.61%
Valoarea minima acceptabila 35% 35% 35%
ANC = Activ total – Datorii totale

Rcn = (ANC / Activ total) x 100

Pe perioada analizata, respectiv 2005-2006, ANC are o evolutie ascendenta

ceea ce inseamna o crestere a averii actionarilor. In anul 2006 ANC inregistreaza o crestere
fata de 2005 de 122.52%.

In perioada 2005-2006 indicele activului total este mai mare decat 1 si indicele
datoriilor totale este mai mare decat 1, dar indicele activului total este mai mare decat
indicele datoriilor totale (IAt >1, IDt >1, dar IAt > IDt) ceea ce inseamna o crestere a
activului total care este finantata atat din capitaluri proprii, cat si pe seama angajarii de
datorii.
 In perioada 2006-2007 insa, ANC inregistreaza o scadere de -33.17% . ANC
din 2007 este mai mic decat ANC din 2006, deci exista o reducere a activului net contabil
datorita faptului ca in aceasta perioada are loc o crestere a datoriilor cu 185.65% (209.77% -
24.12%), fata de cresterea mai lenta a activului total cu doar 130.22% (165.28% - 35.06%).

In ceea ce priveste Rnc, el cunoaste o evolutie oscilanta de la un an la altul.

Rnc creste la 18.31% in 2006 de la 11.11% in 2005, pentru ca in 2007 sa scada la 4.61%.

Scaderea in 2007 se datoreaza cresterii mai mari a datoriilor totale (209.77%),

fata de cresterea activului total (165.28%), fiind consecinta unui dezechilibru financiar.
Aceasta situatie duce la o reducere a gradului de independenta a intreprinderii datorita
cresterii mari a surselor atrase.

2. ANALIZA FONDULUI DE RULMENT

- lei -

PERIOADA DE ANALIZA
SPECIFICATIE
2005 2006 2007
Capital permanent (Cpm) 3449134 7849393 4325734
Variatia Cpm 0% 40.59% -10.79%
Activ imobilizat net (Ain) 3165126 2657265 11257361
Variatia Ain 0% -16.04% 323.64%
Activ circulant (Ac) 879921 2806059 3233748
Variatia AC 0% 218.89% 15.31%
Datorii pe termen scurt (DTS) 595913 613931 10167375
Variatia DTS 0% 3.02% 1556.11%
Fond de rulment net (FRN) 284008 2192128 -6931627
Variatia FRN 0% 671.85% -416.20%
Ponderea FRN in Cpm (PFRN) 8.23% 45.20% -160.24%
Rata de finantare a Ac din FRN (Rfac) 32.27% 78.12% -214.22%

FRN = Cpm – Ain

FRN = Ac – DTS
 PFRN = (FRN / Cpm) x 100

Rfac = (FRN / Ac) x 100

FRN a inregistrat in perioada 2005-2006 valori pozitive si crescatoare (FR > 0,

Ac > DTS), ceea ce inseamna ca se inregistreaza un excedent de lichiditati potentiale (active
circulante) asupra exigibilitatilor potentiale pe termen scurt (DTS). Din punct de vedere al
finantarii pe termen lung, intreprinderea dispune de o marja de securitate care o poate
proteja partial sau integral de efectele perturbarii ciclului de incasare sau de plati. In anul
2006 FRN creste cu 671.85% fata de 2005, reprezentand 45.20 % din capitalul permanent,
evolutie datorata cresterii capitalului permanent, mai precis a capitalurilor proprii intr-o
proportie mai mare decat activele imobilizate. In acest an (2006), FRN a reusit sa finanteze
78.12% din nevoile ciclice (activele circulante).

Spre deosebire de perioada 2005-2006, in perioada 2006-2007 FR

inregistreaza o valoare negativa si descrescatoare (FR < 0, Ac < DTS), datorita faptului ca
o parte a datoriilor pe termen scurt au fost utilizate pentru procurarea de imobilizari fixe.
Lichiditatile potentiale nu acopera exigibilitatile potentiale.

In anul 2007 FRN scade cu -416.20% fata de anul 2006 (671.85%), FRN
reprezentand acum -160.24% din capitalul permanent.

In anul 2007 FRN nu a reusit sa finanteze nevoile ciclice, rata de finantare a

Ac din FRN avand o valoare de –214.22%, datorita faptului ca activele circulante au fost
mai mici decat datoriile pe termen scurt, aceste datorii inregistrand o crestere in 2006-2007
de 1556.11%. In aceasta situatie sunt previzibile dificultati in ceea ce priveste echilibrul
financiar, respectiv solvabilitatea.

In acest caz se impun interventii corectoare: accelerarea incasarilor, incetinirea

platilor, apelarea la imprumuturi pe termen scurt.

               Structura fondului de rulment

- lei-

PERIOADA DE ANALIZA
SPECIFICATIE
2005 2006 2007
Capital propriu (Cpr) 449633 1000525 668614
Activ imobilizat net (Ain) 3165126 2657265 11257361
Fond de rulment propriu (Fpr) -2715493 -1656740 -10588747
Variatia FRp 0% -38.98% 539.13%
Ponderea FRp in FRN -956.13% -75.57% 152.75%
Fond de rulment net (FRN) 284008 2192128 -6931627
Fond de rulment strain (FRs) 2999501 3848868 3657120
Ponderea FRs in FRN 1056.13% 175.57% -52.75%
Variatia FRs 0% 28.31% -4.98%
FRp = Cpr – Ain

FRs = FRN – FRp

 In structura FRN, ponderea cea mai mare o are FRs. Pe cei trei ani FRp
inregistreaza valori negative si in scadere, determinata in principal de activele imobilizate
care au o crestere mai mare decat capitalurile proprii.

FRs are o evolutie crescatoare de la un an la altul, respectiv de la 2005,

la 2006. Cu toate ca el inregistreaza o mica scadere in anul 2007 fata de 2006, respectiv cu
191.748 lei (3.848.868 - 3.657.120) el pune in evidenta participarea imprumuturilor pe
termen mediu si lung la finantarea activelor circulante. Desi in 2007 fata de 2006 datoriile pe
termen lung au scazut la 3.657.120 lei, ele au inregistrat o crestere importanta in 2006 fata
de 2005 ajungand la valoarea de 3.848.868 lei, aceasta fiind de fapt cauza principala a
existentei unui FRs mai mare decat FRp.

Ponderea mare a FRs in FRN in anul 2005 de 1056.13%, iar in anul

2006 de 175.57% este o situatie pe care o putem aprecia ca fiind negativa intrucat aceasta
inseamna ca cea mai mare parte a FRN se realizeaza pe baza datoriilor pe termen lung.

In anul 2007 fata de anul 2006, in ceea ce priveste FRs, acesta

inregistreaza o scadere avand o pondere in FRN de –52.75%. in acelasi timp are loc o
crestere a FRp, ponderea acestuia in FRN fiind de 152.75%, ceea ce inseamna ca are loc o
ameliorare a situatiei fata de anii anteriori datorita scaderii datoriilor pe termen lung utilizate
la finantarea activelor circulante.

         Viteza de rotatie a fondului de rulment net

- lei -

PERIOADA DE ANALIZA
SPECIFICATIE
2005 2006 2007
Fond de rulment net (FRN) 284008 2192128 -6931627
Cifra de afaceri (CA) 618269 259969 776356
Numarul de rotatii (Nr) 2.17 rot 0.11 rot -0.12 rot
Viteza de rotatie a FRN (VFRN) 167.66 zile 3077.77 zile -3258.87 zile
Marja de securitate minima 30 zile 30 zile 30 zile
Marja de securitate maxima 90 zile 90 zile 90 zile
Numarul de rotatii (Nr) = CA / FRN

VFRN = (FRN / CA) X 365

Din punct de vedere al vitezei de rotatii a fondului de rulment (VFRN), durata in zile
a unei rotatii nu se situeaza intre marja de securitate minima si marja de securitate
maxima. In anii 2005 si 2006 viteza de rotatie a fondului de rulment depaseste cu
mult marja de securitate maxima, ceea ce reprezinta o situatie negativa. In anul
2007, insa, VFRN se situeaza sub marja de securitatea minima, avand aceeasi
semnificatie. Avand in vedere compararea FR cu CA , marimea optima a FR ar
trebuie sa reprezinte 1/3 din CA. In acest caz FR nu inregistreaza marimea optima
in nici unul din cei trei ani.

Evolutia pe cei trei ani a FRN este prezentata in graficul de mai jos:
 3. ANALIZA NECESARULUI DE FOND DE RULMENT

- lei-

PERIOADA DE ANALIZA
SPECIFICATIE
2005 2006 2007
Stocuri (St) 110510 120132 17413
Creante (Cr) 737321 2592557 2708466
Active curente 847872 2712689 2725879
Pasive curente (Datorii din 3446510 4283730 1688550
exploatare)
Nevoia de fond de rulment (NFR) -2598638 -1571041 1037329
Variatia NFR 0% -39.54% -166.02%
Rata activelor curente (RAC) -306.48% -57.91% 38.05%

NFR = Active curente – Pasive curente =

= (stocuri + creante) – datorii din exploatare

RAC = (NFR / Active curente) x 100

In perioada analizata, respectiv 2005 – 2006 NFR are valori negative (NFR <
0, active curente < pasive curente), ceea ce marcheaza un surplus de surse temporare in
raport cu nevoile temporare.

Situatia este apreciata ca fiind favorabila daca este determinata de :

  accelerarea vitezei de rotatie a stocurilor si creantelor;

  angajarea unor datorii de exploatare cu termene de plata mai relaxante.

Situatia este apreciata ca fiind nefavorabila daca este consecinta unor deficiente in
aprovizionare sau a neplatii la termen a furnizorilor sau obligatiilor fata de buget,
altfel spus, consecinta unor blocaje financiare manifestata la nivelul intreprinderii.

Pentru a determina daca situatia este favorabila sau nefavorabila trebuie

analizate urmatoarele:

   durata de rotatie a stocurilor;

   durata de rotatie a creantelor;

   durata de achitare a furnizorilor.

- lei-

PERIOADA DE ANALIZA
SPECIFICATIE
2005 2006 2007
Cifra de afaceri (CA) 618269 259969 776356
Stocuri (St) 110510 120132 17413
Creante (Cr) 737321 2592557 2708466
Furnizori (Fz) 353996 782259 1442884
Durata in zile a unei rotatii a stocurilor 65 zile 168 zile 8 zile
Numarul de rotatii a stocurilor 5 rot 2 rot 44 rot
Durata in zile a unei rotatii a creantelor 435 zile 3640 zile 1273 zile
Numarul de rotatii a creantelor 0.83 rot 0.10 rot 0.28 rot
Durata in zile de achitare a furnizorilor 208 zile 1098 zile 678 zile
Numarul de rotatii a creditului furnizori 1.74 rot 0.33 rot 0.53 rot

In urma analizei realizata pentru perioada 2005-2006 se constata ca situatia

este apreciata ca fiind nefavorabila din urmatoarele motive:

o       are loc o crestere a duratei in zile a unei rotatii a stocurilor de la 65 de

zile in 2005 la 168 de zile in 2006; in acest caz stocurile se rotesc in 2006
cu 3 rotatii mai putin fata de 2005. Aceste date confirma ineficienta pe
care firma o are in utilizarea stocurilor.

o       are loc o crestere a duratei in zile a unei rotatii a creantelor de la 435 zile
in 2005 la 3640 zile in 2006. Deoarece durata in zile a unei rotatii
depaseste 30 zile inseamna ca intreprinderea se confrunta cu dificultati in
incasarea facturilor emise.

o       are loc neachitarea la termen a furnizorilor, durata de achitare in zile

crescand cu 890 zile in 2006 fata de 2005, firma confruntandu-se cu
greutati de plata.

In ceea ce priveste perioada 2006-2007 situatia este apreciata ca fiind tot

nefavorabila, deoarece: chiar daca durata in zile a unei rotatii a stocurilor scade de
la 168 zile in 2006 ajungand la 8 zile in 2007si realizandu-se in 2007 cu 42 de rotatii
mai mult decat in 2006 nu putem spune acelasi lucru despre durata in zile a unei
rotatii a creantelor si despre durata de achitare a furnizorilor. Durata in zile a unei
rotatii a creantelor scade cu 2367 de zile ajungand in 2007 sa fie de 1273 zile. Se
observa deci, ca durata in zile a unei rotatii a scazut. Totusi durata in zile a unei
rotatii depaseste 30 de zile, ceea ce inseamna ca intreprinderea inca se mai
confrunta cu greutati de incasare a facturilor emise. In legatura cu durata de
achitare a furnizorilor putem spune ca a scazut numarul de zile cu 420 zile fata de
anul anterior, dar inca intreprinderea se confrunta cu dificultati in ceea ce priveste
onorarea obligatiilor de plata fata de furnizori, cele 30 de zile admise ca fiind situatia
optima fiind cu mult depasite.

               Structura necesarului de fond de rulment

- lei -

PERIOADA DE ANALIZA
SPECIFICATIE
2005 2006 2007
Stocuri (St) 110551 120132 17413
Creante din exploatare 565545 279131 91629
Active ciclice din exploatare 676096 399263 109042
Datorii din exploatare 3446510 4283730 1688550
Nevoia de fond de rulment din -2770414 -3884467 -1579508
exploatare (NFRe)
Variatia NFRe 0% 40.21% -59.33%
Rata nevoilor curente din exploatare -409.76% -972.90% -1448.53%
(RACe)
Nevoia de fond de rulment (NFR) -2598638 -1571041 1037329
Nevoia de fond de rulment in afara 171776 2313426 2616837
exploatarii (NFRae)

NFRe = Active ciclice din exploatare – Datorii din exploatare

Active ciclice din exploatare = Stocuri + Creante din exploatare

NFRae =NFR – NFRe

RACe = (NFRe / Active ciclice din exploatare) x 100

In anul 2007 excedentul de nevoi curente din exploatare scade cu -

59.33%, reprezentand –1448.53% din totalul nevoilor din exploatare. In analiza
NFR ponderea cea mai mare o are NFRae si nu NFRe care este considerata a fi
partea stabila a NFR.

Variatia NFRe este determinata de urmatorii factori :

         Cifra de afaceri (CA) : cresterea volumului de vanzare corelata cu tendinta de scaderea a
stocurilor au condus la diminuarea NFRe;

         Modul de gestionare a stocurilor : accelerarea vitezei de rotatie a stocurilor a determinat

diminuarea NFRe

         Obiectul de activitate: fiind o intreprindere cu activitate de comert caracterizata printr-

un cuantum mic al valorii adaugate si un ciclu de exploatare scurt, NFRe este foarte mic
si in acest caz chiar si negativ.

Rata nevoilor curente din exploatare (RACe) ne arata ca ponderea

nevoilor ciclice din exploatare neacoperite din pasivele ciclice este foarte mica,
ajungand in 2007 la -1448.53%, fata de 50% cat este procentul maxim admis.
Depasirea valorii de 50% indica un dezechilibru in finantarea curenta a activitatii. In
acest caz insa, putem spune ca firma nu se confrunta cu un astfel de dezechilibru.

         Viteza de rotatie a necesarului de fond de rulment

- lei -

PERIOADA DE ANALIZA
SPECIFICATIE
2005 2006 2007
Necesarul de fond de rulment (NFR) -2598638 -1571041 1037329
Cifra de afaceri (CA) 618269 259969 776356
Numarul de rotatii (Nr) -0.23 rot -0.16 rot -0.74 rot
Viteza de rotatie a NFR (VNFR) -1534 zile -2205 zile 487 zile
Marja de securitate minima 30 zile 30 zile 30 zile
Marja de securitate maxima 90 zile 90 zile 90 zile

Numarul de rotatii = CA / NFR

VNFR = (NFR / CA) X 365

In anul 2007, comparativ cu anii 2005 si 2006, durata in zile a unei

rotatii creste de la –1534 zile in 2005, respectiv –2205 zile in 2006, ajungand la
487 zile, tendinta de crestere a indicatorului fiind nesanatoasa.

Graficul urmator releva evolutia NFR in perioada analizata:

 4. ANALIZA TREZORERIEI NETE

- lei -

PERIOADA DE ANALIZA
SPECIFICATIE
2005 2006 2007
Fondul de rulment net (FRN) 284008 2192128 -6931627
Necesarul de fond de rulment (NFR) -2598638 -1571041 1037329
Trezoreria neta (TN) 2882646 3763169 -7968956

TN = FRN – NFR

Trezoreria neta are valori pozitive in anii 2005 si 2006. aceasta inseamna ca
FRN este superior NFR asigurand posibilitatea efectuarii de plasamente si a detinerii de
disponibilitatilor banesti. In acest caz spunem ca firma se afla intr-o situatie favorabila
deoarece trezoreria pozitiva reflecta echilibrul incheiat cu un surplus monetar, ca o expresie
a profitului realizat, transformat in lichiditati din pasivul bilantului.

Cresterea trezoreriei nete pe perioada 2005-2006 reprezinta cash –flow-ul ce

revine actionarilor sub forma de dividende de incasat si/sau profit de reinvestit in
intreprinderea lor.

Spre deosebire de anii 2005, respectiv 2006, anul 2007 inregistreaza o scadere
in privinta valorii trezoreriei nete. Trezoreria neta fiind negativa, aceasta evidentiaza faptul
ca firma se confrunta in aceasta perioada cu un dezechilibru financiar global (surplusul de
resurse permanente nu a reusit sa acopere surplusul de nevoi ciclice), respectiv un deficit
monetar care trebuie acoperit prin contractarea de noi credite pe termen scurt, pentru
gestiunea financiara punandu-se problema negocierii celui mai redus cost de procurare a
acestor credite.
 Analizand factorii care au influentat evolutia FRN si NFR putem spune
ca principala cauza a acestui dezechilibru este utilizarea ineficienta a stocurilor.
Graficul urmator prezinta evolutia trezoreriei nete pe anii 2005, 2006 si 2007:

5. ANALIZA PRIN RATELE DE FINANTARE

      Rata finantarii stabile

- lei -

PERIOADA DE ANALIZA
SPECIFICATIE
2005 2006 2007
Capital permanent (Cpm) 3449134 4849393 4325734
Activ imobilizat net (Ain) 3165126 2657265 11257361
Rata finantarii stabile (Rfs) 108.97% 182.49% 38.42%

Rfs = (Cpm / Ain) x 100

Rata de finantare a activelor imobilizate din surse permanente (rata finantarii

stabile) exprima gradul in care activele imobilizate la valoarea lor neta, sunt finantate din
capitaluri permanente (surse stabile), putand fi mai mare decat 100%, mai mica decat 100%,
sau egala cu 100%.

In perioada 2005-2006, Rfs a avut valori peste 100%, ajungand la 108.97% in

anul 2005, pana la 182.49% in 2006. aceasta inseamna ca in acesti doi ani Rfs fiind > 100:
         activele stabile sunt integral finantate din surse stabile;

        exista un surplus de surse permanente care constituie fondul de rulment

global.

Cresterea fondului de rulment global analizata in paginile anterioare se datoreaza

tocmai faptului ca RFs din anul 2006 este superioara Rfs din anul 2005.

Pentru perioada urmatoare 2006 – 2007, situatia are o alta semnificatie si anume
Rfs inregistreaza o scadere cu 144.07 procente in anul 2007, comparativ cu anul
2006, respectiv cu 70.55 procente fata de anul 2005.

In aceasta perioada Rfs se afla sub procentul de 100%, ceea ce are urmatoarea
semnificatie:

        activele ciclice sunt finantate partial din surse ciclice;

        fondul de rulment scade si este negativ, asa cum se poate observa
si din analiza fondului de rulment net realizata anterior.

Graficul urmator pune in evidenta evolutia ratei de finantare stabile.

            Rata finantarii ciclice

- lei -

PERIOADA DE ANALIZA
SPECIFICATIE
2005 2006 2007
Pasive ciclice (PC) 595913 613931 10167375
Active ciclice (AC) 879921 2806059 3235748
Rata finantarii ciclice (Rfc) 67.72% 21.87% 314.22%
Valoarea minima admisibila 50% 50% 50%
 Rfc = (PC / AC) x 100

Nivelul indicatorului pe perioada 2005-2006 este mai mic decat 100% si anume,
67.72% pentru anul 2005, respectiv 21.87% pentru anul 2006, aceasta aratand de
fapt ca resursele ciclice au acoperit partial nevoile ciclice, rezultand un surplus de
nevoi temporare (NFR). Scaderea inregistrata din 2006 fata de 2005 ne indica o
inrautatire a situatiei din punct de vedere al finantarii pe termen scurt.

In mod contra, in perioada 2006-2007 are loc o crestere a ratei finantarii ciclice,
aceasta fiind in anul 2007 de 314.22%, ceea ce inseamna o crestere cu 292.35%
fata de anul anterior. Rata finantarii ciclice ne arata in acest caz ca resursele ciclice
au acoperit integral nevoile ciclice, totodata ramanand un surplus de resurse ciclice.

In continuare este prezentat graficul care evidentiaza evolutia ratei finantarii ciclice
pe cei trei ani: 2005, 2006 si 2007:

            Rata finantarii globale

- lei -

PERIOADA DE ANALIZA
SPECIFICATIE
2005 2006 2007
Fond de rulment net (FRN) 284008 2192128 -6931627
Necesar de fond de rulment (NFR) -2598638 -1571041 1037329
Rata finantarii globale (Rfg) -10.92% -139.53% -668.21%
Valoarea minima admisibila 100% 100% 100%

Rfg = (FRN / NFR) x 100

Rata finantarii globale masoara proportia in care NFR este acoperit pe seama
surselor permanente (FR).

In acest caz rata finantarii globale fiind sub 100% si avand chiar valori
negative pe intreaga perioada analizata 2005-2006-2007, inseamna ca NFR este finantat
partial pe seama FR si partial pe seama datoriilor pe termen scurt. Trezoreria scade in 2007
ajungand sa fie chiar negativa, deci putem spune ca scade forate mult participarea fondului
de rulment la finantarea nevoii de fond de rulment si creste aportul datoriilor pe termen
scurt.

Acest indicator ne prezinta deci, in valori relative, situatia de dezechilibru

determinat de trezoreria negativa pe anul 2007.

Din graficul urmator se poate observa evolutia ratei finantarii globale:

6. ANALIZA LICHIDITATII SI SOLVABILITATII

      Lichiditatea curenta

- lei -

PERIOADA DE ANALIZA
SPECIFICATIE
2005 2006 2007
Active circulante (Ac) 879921 2806059 3235748
Pasive curente (PC) 595913 613931 10167375
Lichiditatea curenta (Lc) 1.47 4.57 0.31
Variatia Lc 0% 210% -93.21%
Valoarea minim acceptabila 1 1 1
Valoarea maxim acceptabila 2 2 2

Lc = Ac / PC

Valoarea indicatorului se afla peste valoarea minim acceptabila in anul 2005;

in anul 2006 depasind chiar valoarea maxim acceptabila lichiditatea curenta a inregistrat o
crestere cu 210% fata de anul precedent.

In perioada urmatoare 2006-2007 Lc scade cu -93.21% reflectand o scadere a

capacitatii de plata a intreprinderii.
 In graficul ce urmeaza se poate urmari nivelul valorilor inregistrate de
lichiditatea curenta pe parcursul celor trei ani:

      Lichiditatea rapida

- lei -

PERIOADA DE ANALIZA
SPECIFICATIE
2005 2006 2007
Creante (Cr) 737321 2592557 2708466
Disponibilitati (Db) 32049 93370 509869
Cr + Db 769370 2685927 3218335
Pasive curente (PC) 595913 613931 10167375
Lichiditatea rapida (Lr) 1.29 4.37 0.31
Variatia Lr 0% 238.75% -92.90%
Valoarea minim acceptabila 0.65 0.65 0.65
Valoarea maxim acceptabila 1 1 1

Lr = (Cr + Db) / PC

Valoarea indicatorului se afla in anul 2005 intre valoarea minim

acceptabila si valoarea maxim acceptabila, deci situatia este favorabila
intreprinderii. In anul urmator lichiditatea rapida inregistreaza o crestere, aceasta
depasind nivelul maxim acceptabil. Spre deosebire de perioada 2005-2006,
perioada imediat urmatoare 2006-2007 este nefavorabila in ceea ce priveste
lichiditatea rapida. Valoarea indicatorului in 2007 este de 0.31 si se afla sub nivelul
asiguratoriu de 0.65. Acest fapt ne arata ca intreprinderea se afla in pericolul
incapacitatii de plata, asa cum se poate observa si din graficul urmator:
       Lichiditatea imediata

- lei -

PERIOADA DE ANALIZA
SPECIFICATIE
2005 2006 2007
Disponibilitati si plasamente 32049 93370 509869
Pasive curente (PC) 595913 613931 10167375
Lichiditatea imediata (Li) 0.053 0.152 0.050
Variatia Li 0% 186.79% -67.10%
Valoarea minim acceptabila 0.35 0.35 0.35
Valoarea maxim acceptabila 0.65 0.65 065

Li = (Disponibilitati + Plasamente) / PC

Lichiditatea imediata reflecta masura in care datoriile exigibile pot fi acoperite pe seama
disponibilitatilor banesti. La acest indicator se constata o perioada de oscilatie de la un an la altul. In
acelasi timp se poate observa o scadere a nivelului lichiditatii imediate datorita cresterii intr-o proportie
mai mare a pasivelor curente fata de cresterea valorii disponibilitatilor.

Nivelul lichiditatii imediate se afla sub valoarea minim acceptabila inb toti anii perioadei de
analiza, avand urmatoarele valori: 0.053 in anul 2005, 0.152 in anul 2006 si 0.050 in anul 2007.

Scaderea Li cu –67.10% in anul 2007 fata de 2006 indica faptul ca intreprinderea se afla
intr-o situatie nefavorabila fiind in pericolul de incapacitate de plata, situatie ce reiese si din analiza
graficului urmator:
 Din analiza realizata rezulta ca toti cei trei indicatori de lichiditate indica o
situatie nefavorabila din punct de vedere al capacitatii de plata.

            Solvabilitatea generala (Sg)

- lei -

PERIOADA DE ANALIZA
SPECIFICATIE
2005 2006 2007
Activ total (AT) 4045047 5463324 14493109
Datorii totale (DT) 3595414 4462799 13824495
727j93h
Indicele de solvabilitate generala (Sg) 1.12 1.22 1.04
Variatia Sg 0% 8.92% -14.75%
Valoarea minim acceptabila 1.66 1.66 1.66
Activ net contabil (ANC) 449633 1000525 668614
Raportul de Sg (RSg) 11.11% 18.31% 4.61%
Valoarea minim acceptabila 35% 35% 35%

Sg = AT / DT

RSg = ANC / AT x 100

In toti cei trei ani indicatorul se afla sub valoarea minim acceptabila. In
ultimul an – 2007, tendinta indicatorului este de scadere (-14.75%). Aceasta scadere este
determinata de cresterea foarte mare a datoriilor pe termen scurt, crestere confirmata de
scaderea ponderii activului net contabil in totalul activului.

Putem spune deci, ca situatia este nefavorabila, intreprinderea aflandu-se in

pericolul incapacitatii de plata, concluzie ce poate fi urmarita pe baza graficului urmator.
             Solvabilitatea financiara (Sf)

- lei -

PERIOADA DE ANALIZA
SPECIFICATIE
2005 2006 2007
Activ total (AT) 4045047 5463324 14493109
Datorii financiare 2999501 3848868 3657120
Solvabilitatea financiara (Sf) 1.34 1.41 3.96
Valoarea minima 2 2 2

Sf = AT / Datorii financiare

In anul 2007 solvabilitatea financiara inregistreaza o valoare de 3.96, aflata

peste valoarea minima, cu toate ca in anii anteriori, 2005 si 2006 indicatorul era sub valoarea
minima. Din acest punct de vedere intreprinderea se afla intr-o situatie favorabila, avand
capacitatea de a-si acoperi integral datoriile financiare pe seama activelor.

7. REALIZAREA SI INTERPRETAREA
 TABLOULUI DE FINANTARE

Tabloul de finantare se elaboreaza pe baza bilantului si a contului de rezultate

pentru a explica modul de formare a FR si a relatiei acestuia cu soldul de trezorerie. Ecuatia
fundamentala este urmatoarea :

DFR =DNFR + DTN

Din tabloul de finantare se evidentiaza fluxurile de resurse financiare

mobilizate prin intreprindere care provin din autofinantare, din aportul de capital si din
imprumuturi noi, cat si utilizarea acestora pentru investitii, plata dividendelor, rambursarea
imprumuturilor.

- lei -

NEVOI SUME RESURSE SUME

Achizitii active fixe 12653094 Capacitatea de autofinantare 99298
Dividende platite 61050 Imprumuturi noi 3339400
Rambursari imprumuturi 960455
TOTAL 13674599 TOTAL 3438698
Variatia FRNG = -10235901 (scadere)
Cresteri de stocuri 2458760 Cresterea datoriilor din
9553444
exploatare
Cresteri de creante 7081441
TOTAL 9540201 TOTAL 9553444
1. Variatia NFRe = -13243 (scadere)
Cresteri de creante din afara 1712376 Cresterea datoriilor din afara
203909
exploatarii exploatarii
2. Variatia NFRae = 1508467 (crestere)
Variatia NFR (total 1 + 2) = 1495224(crestere)
Cresterea activelor 605685 Cresterea creditelor de
12337810
trezoreriei trezorerie
3. Variatia TN = -11732125 (scadere)
Variatia FRNG (total 1 + 2 + 3) = -10235901 (scadere)

In tabelul de mai jos sunt prezentate valorile si variatiile echilibrului functional :

- lei -

Perioada de analiza Variatia

Specificatie
2006 2007 indicatorului
Resurse stabile 2820077 1987709
Intrebuintari stabile 3309291 12712854
Fond de rulment net global (FRNG) -489244 -10725145 -10235901
Active de exploatare 390449 100228
Datorii din exploatare 3551232 3274254
Nevoia de fond de rulment din -3160783 -3174026 -13243
exploatare (NFRe)
Active din afara exploatarii 2313426 2616837
Datorii din afara exploatarii 3405056 2200000
Nevoia de fond de rulment din afara -1091630 416837 1508467
exploatarii (NFRae)
Nevoia de fond de rulment (NFR) -4252413 -2757189 1495224
Trezoreria de activ 3818840 509869
Trezoreria de pasiv 55671 8478825
Trezoreria neta (TN) 3763169 -7968956 -11732125

Dupa cum se poate observa, variatiile indicatorilor corespund cu variatiile

obtinute in tabloul de finantare.

Activitatea economica obtinuta in 2007 a dat nastere unei capacitati de

autofinantare de 99.298 lei, ca prima sursa de finantare a investitiilor.

Pentru calculul capacitatii de autofinantare s-a folosit formula urmatoare:

CAF = Excedentul brut al exploatarii (EBE)

+ alte venituri din exploatare incasabile

- alte cheltuieli de exploatare platibile

+ venituri financiare si extraordinare incasabile

- cheltuieli financiare si extraordinare platibile

- participarea salariatilor la profit

- impozitul pe profit

Excedentul brut din exploatare a fost obtinut prin aplicarea formulei:

EBE = Valoarea adaugata (VA)

+ venituri din subventii de exploatare

- impozite, taxe si varsaminte asimilate

- cheltuieli de personal

VA = marja comerciala (MC) + productia exercitiului (Pe) – cheltuieli materiale –

cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti
 MC = venituri din vanzarea marfii – cheltuieli privind marfa

Pe = venituri din vanzarea productiei + variatia stocurilor + venituri din productia de

imobilizari

MC 2006 = 12655 – 9562 =3093

MC 2007 = 32000- 20510 =11490

Pe 2006 = 247314 + 0 + 0 = 247314

Pe 2007 = 744356 + 0 + 0 = 744356

VA 2006 = 3093 + 247314 – 7337 –125440 = 117630

VA 2007 = 11490 + 744356 – 15143 – 550274 = 190429

EBE 2006 = 117630 + 0 – 94146 – 12800 = 10684

EBE 2007 = 190429 + 0 – 129580 – 13709 = 47140

CAF 2006 = 10684 + 1785714 – 1075268 + 107 – 1750 –0 –0 = 719487

EBE 2007 = 47140 + 1294958 – 1364545 + 162490 – 40745 – 0 – 0 = 99298

Concluzii legate de tabloul de finantare

Nevoile permanente de alocare a capitalurilor banesti ale intreprinderii

(achizitia de utilaje, plata dividendelor, rambursarea imprumuturilor) nu au putut fi
acoperite decat intr-o mica parte din autofinantare, cu toate ca au fost contractate
noi imprumuturi.

Capacitatea de autofinantare a societatii a scazut foarte mult in anul 2007 fata

de 2006, scaderea fiind 620189 lei . Aceasta scadere se datoreaza in principal cresterii intr-o
proportie mult mai mare a cheltuielilor comparativ cu cresterea intr-o proportie mai mica a
veniturilor. Cu toate ca indicatorul EBE a crescut in 2007 fata de 2006, o influenta negativa
o au cheltuielile materiale si cheltuielile cu lucrarile si serviciile executate de terti precum si
cheltuielile cu personalul care au inregistrat o crestere foarte mare in 2007 comparativ cu
anul 2006.

In partea superioara a bilantului, in conditiile scaderii fondului de rulment nu

s-a asigurat echilibrul financiar, ceea ce a degajat o influenta nefavorabila asupra trezoreriei
nete, care nu a putut fi complet absorbita de cresterea nevoii de fond de rulment.

Din confruntarea variatiei resurselor stabile (3438698) cu cea a nevoilor

stabile (13674599) a rezultat variatia fondului de rulment global (-102535901) care
reprezinta o scadere. Aceasta scadere dovedeste incapacitatea intreprinderii de a degaja un
excedent monetar net din operatiile de investitii si finantare pe termen lung cat si din
activitatea de exploatare.
 Scaderea FRNG este determinata in primul rand de scaderea CAF ceea ce
inseamna ca intreprinderea nu a obtinut o degajare de resurse stabile care sa fie utilizate
pentru finantarea activitatii de exploatare.

Cresterea NFRae (1508467) are un efect nefavorabil deoarece in analiza NFR

ponderea cea mai mare o are NFRae si nu NFRe care este considerata a fi partea stabila a
NFR.

Se observa ca resursele de origine interna nu au fost suficiente pentru a finanta

investitiile si variatia NFRe cu toate ca acesta este in scadere, aceasta determinand o
degradare continua a trezoreriei in anul 2007.

In urma analizei se observa dezechilibrul financiar si in partea inferioara a

bilantului dintre cresterea mai mare a stocurilor si a creantelor decat cresterea surselor pe
termen scurt, ceea ce a determinat scaderea trezoreriei nete, respectivul cash-flow-ul negativ
de –11732125.

3.3         CONCLUZII SI PROPUNERI

In urma analizei economico-financiare efectuata la S.C. „COCOSUL ALB S.R.L.
Oradea, s-au putut desprinde o serie de aspecte, atat pozitive, cat si negative, cu
privire la echilibrul financiar al societatii.

Pentru a se observa mai bine concluziile constatate de-a lungul celor trei ani supusi analizei echilibrului
financiar si pentru a le intelege mai bine acestea sunt prezentate in paralel in schema urmatoare, care
este impartita pe cele doua perioade – 2005-2006, respectiv 2006-2007:

Perioada de analiza 2005-2006 Perioada de analiza 2006-2007

Din punct de vedere al echilibrului permanent
Puncte tari: Puncte tari:

        Existenta unui echilibru financiar         Are loc o crestere a fondului de
sanatos intre resursele si utilizarile rulment propriu comparativ cu ceilalti
permanente; ani si o scadere a fondului de rulment
strain, ceea ce inseamna ca are loc o
        Variatia resurselor stabile este scaderea a datoriilor pe termen lung
superioara variatiei nevoilor stabile, utilizate la finantarea activelor
determinand un fond de rulment circulante.
pozitiv si in crestere;
Puncte slabe:
        Fondul de rulment s-a realizat in cea
mai mare parte pe baza resurselor       Existenta unui dezechilibru financiar
proprii, ceea ce indica o buna structura intre resursele si utilizarile permanente;
a fondului de rulment.
      Variatia resurselor stabile este
Puncte slabe: inferioara variatiei nevoilor stabile,
determinand un fond de rulment
        Viteza de rotatie a fondului de rulment negativ si in scadere;
se situeaza peste limita minima admisa
      Viteza de rotatie a fondului de rulment
 nu se situeaza intre limitele admise;

      Rata de finantare a activelor circulante

din fondul de rulment este negativa si
in scadere, deci FRN nu reuseste sa
finanteze nevoile ciclice.

      Exista dificultati in ceea ce priveste

echilibrul financiar, respectiv
solvabilitatea.
Din punct de vedere al echilibrului curent
Puncte tari: Puncte tari:

        Existenta unui echilibru in ceea ce       Rata nevoilor curente din exploatare
priveste resursele si utilizarile ciclice; (RACe) arata ca ponderea nevoilor
ciclice din exploatare neacoperite din
        Obtinerea unui excedent de resurse pasivele ciclice este foarte mica, deci
ciclice din afara exploatarii care vor fi se poate spune ca firma nu se confrunta
folosite la finantarea exploatarii; cu un dezechilibru in finantarea curenta
a activitatii.
      Rata nevoilor curente din exploatare
(RACe) arata ca nevoile ciclice din Puncte slabe:
exploatare sunt acoperite de pasivele
ciclice, deci firma nu se confrunta cu       Viteza de rotatie nu este situata intre
un dezechilibru in finantarea curenta a limitele admise;
activitatii.
      Ponderea foarte mare a NFRae in
Puncte slabe NFR, comparativ cu ponderea foarte
mica a NFRe detinuta de NFR.
      Viteza de rotatie a nevoii de fond de
rulment nu se situeaza intre limitele
admisibile;

      In analiza NFR ponderea cea mai mare

o are NFRae si nu NFRe care este
considerata a fi partea stabila a NFR.
Din punct de vedere al echilibrului global
Puncte tari: Puncte slabe:

      Patrimoniul net este in crestere
      Variatia pozitiva a trezoreriei nete
(cash-flow pozitiv);
      Fondul de rulment reuseste sa acopere
necesarul de fond de rulment,
determinand trezoreria pozitiva.
      Variatia negativa a trezoreriei (cash-
flow negativ);
      Fondul de rulment nu reuseste sa
acopere necesarul de fond de rulment,
determinand trezoreria negativa.
      Patrimoniul net este in scadere.
 Pe perioada analizata fondul de rulment are valori pozitive, dar si negative in
anul 2007, avand deci o evolutie crescatoare, ajungand insa, ca in 2007 aceasta evolutie sa
devina chiar descrescatoare. Aceasta inseamna ca in prima perioada (2005 –2006)
resursele permanente au acoperit integral nevoile stabile cu exceptia anului 2007.

Fondul de rulment pozitiv si in crestere din perioada 2005-2006 este

interpretat ca fiind o situatie favorabila ce reflecta un surplus de surse permanente fata de
alocarile permanente, fiind o consecinta a activitatii rentabile a intreprinderii, respectiv a
reinvestirii unei parti a profitului obtinut .

In mod contrar, fondul de rulment negativ inregistrat in anul 2007 reflecta

faptul ca in perioada 2006-2007 acesta nu poate finanta nevoile ciclice, rezultat ce poate fi
observat si din calculul ratei de finantare a activelor circulante din fondul de rulment care
in 2007 scade si inregistreaza o valoare negativa.

Daca realizam o analiza pe ansamblu, observam ca in perioada 2005-2006

firma are un echilibru financiar sanatos, insa pe perioada 2006-2007 firma are un echilibru
financiar precar.

Acest dezechilibru inregistrat de intreprindere in perioada 2006-2007 este

determinat de :

         dezechilibrul dintre resursele si utilizarile permanente, cauzat de existenta unui

fond de rulment negativ;

         dezechilibrul existent intre resursele si utilizarile ciclice, manifestat prin

cresterea nevoii de fond de rulment. Cauzele care au determinat aceasta
crestere sunt:

    cresterea vanzarilor;

    cresterea activelor circulante intr-o proportie mai mare

decat a cifrei de afaceri;

    scaderea vitezei de rotatii a activelor circulante, mai ales

a stocurilor.

Aceste cauze au determinat o crestere a nevoii de fond de rulment peste

excedentul de resurse stabile (FRN). Altfel spus, excedentul de resurse stabile nu a reusit
sa acopere integral excedentul de nevoi ciclice. Aceasta a dus la obtinerea unei trezorerii
nete negative, ca expresie a dezechilibrului financiar existent.

Principala consecinta a dezechilibrului din anul 2007 este scaderea capacitatii

de plata surprinsa de indicatorii de lichiditate si solvabilitate. Singurii indicatori dintre
acestia care inregistreaza valori satisfacatoare sunt: lichiditatea curenta si solvabilitatea
financiara.

Pentru imbunatatirea situatiei din punct de vedere al echilibrului,

intreprinderea trebuie sa actioneze in vederea :
       cresterii fondului de rulment pe baza capitalului propriu;

       accelerarea vitezei de rotatie a activelor circulante;

       accelerarea incasarilor, incetinirea platilor si apelarea la imprumuturi pe

termen scurt pentru a nu exista dificultati in ceea ce priveste
solvabilitatea;

       eficientizarea activitatii de exploatare;

       realizarea ritmica si pe masura cerintelor a aprovizionarii, a productiei si

comercializarii produselor;

       asigurarea unei cresteri a capacitatii de autofinantare prin reducerea

cheltuielilor in general a celor cu personalul si cele efectuate pentru
lucrari si servicii prestate de terti, astfel incat capacitatea de autofinantare
sa poata fi destinata a acoperii:

o       finantarea unor nevoi a gestiunii curente;

o       cresterea fondului de rulment;

o       finantarea totala sau partiala a noilor investitii;

o       rambursarea imprumuturilor contractate;

o       remunerarea capitalului investit.

       asigurarea unei cresteri a autofinantarii nete care sa permita:

o       atragerea de capital de pe piata financiara cand

intreprinderea intampina dificultati;

o       franarea indatorarii si reducerea cheltuielilor

financiare;

o       masurarea randamentului capitalurilor proprii;

o       asigurarea intreprinderii a unui mare grad de libertate

in alegerea investitiilor.