Universitatea Dunrea de Jos Galai Facultatea de tiine Economice Specializarea Finane i Bnci

Lucrare de licen ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR LA S.C LACTA PROD S.A.

Coordonator tiinific: Lector drd. VRLNU FLORINA Absolvent :

-2008Cuprins
CAP 1 Prezentarea SC LACTA PROD S.A.

1.1.Particularitati ale sectorului productiei de lapte .........................................................................4 1.2.Prezentarea generala S.C.LACTA PROD S.A............................................................................5 1.2.1. Structura organizatorica a SC LACTA PROD SA...............................................................8 1.2.1.1. Organigrama SC LACTA PROD SA.........................................................................8 1.2.1.2 Fluxurile informationale intre departamente................................................................8 1.3.Prezentarea pe scurt a principalelor produse i servicii executate..............................................11 1.3.1. Sortimentul produselor lactate ale SC LACTA PROD SA..................................................11 1.4.Micromediul S.C LACTA PORD S.A.........................................................................................13 CAP 2 Analiza statica a echilibrului financiar 2.1 Conceptul de analiza economico-financiara ................................................................................16 2.2 Analiza de ansamblu a situaiei financiar-patrimoniale la S.C.LACTA PROD S.A....................17 2.2.1 Analiza ratelor de structura ale bilanului patrimonial............................................................20 2.2.1.1 Ratele de structura ale activului.........................................................................................20 2.2.1.2 Ratele de structura ale pasivului........................................................................................22 2.3 Bilanul financiar al S.C.LACTA PROD S.A...............................................................................24 2.4 Analiza echilibrului financiar prin indicatori de natura Fondului de rulment, Necesarului de fond de rulment, Trezoreriei neta, Activului net contabil............................................................................24 2.4.1 Situaia neta.............................................................................................................................25 2.4.2 Fondul de rulment....................................................................................................................26 2.4.3 Necesarul de fond de rulment..................................................................................................31 2.4.4 Trezoreria neta.........................................................................................................................33 2.5 Analiza echilibrului financiar la S.C.LACTA PROD S.A pe baza ratelor....................................36 2.5.1 Analiza lichiditatii si solvabilitatii S.C.LACTA PROD S.A .....................36 2.5.2 Analiza ratelor de finanare........40 CAP 3 Analiza vitezei de rotaie a activelor circulante i rolul jucat de aceasta in realizarea echilibrului financiar al SC LACTA PROD S.A 3.1 Analiza vitezei de rotatie al SC LACTA PROD S.A 3.1.1. Analiza factorial a vitezei de rotaie a activelor circulante pe 2005-2006....45 3.1.1.1.Influena modificrii CA asupra vitezei de rotaie a activelor circulante.......45 3.1.1.2 Influena modificrii AC asupra vitezei de rotaie a activelor circulante......46 3.1.2 Analiza factorial a vitezei de rotaie a activelor circulante pe 2006-2007......47 3.2.1.1 Influena modificrii CA asupra vitezei de rotaie a activelor circulante.......47 3.2.1.2 Influena modificrii AC asupra vitezei de rotaie a activelor circulante.........48 3.2 Analiza creanelor si obligaiilor S.C LACTA PROD S.A. in sistemul echilibrului financiar.....50 3.2.1 Intarzierile de plata acordate clientilor....................................................................................50 3.2.2 Intarzierile de plata acordate furnizorilor................................................................................51

CAP 4 Analiza realizrii echilibrului financiar al S.C.LACTA PROD S.A in dinamic 4.1 Analiza echilibrului financiar pe baza bilanului funcional..........52 4.2 Analiza corelaiei dintre FRNG, NFR i TN.........54 4.3 Analiza echilibrului financiar pe baza tabloului de finanare............57 4.3.1 Calculul CAF pornind de la metoda deductiv.....61 4.3.2 Tabloul de utilizri i resurse 2005-2006..63 4.3.3 Tabloul de utilizri i resurse 2006-2007..65 4.3.4 Tabloul fluxurilor de trezorerie.....67 CAP 5 Analiza SWOT. Concluzii i propuneri cu privire la realizarea echilibrului financiar la S.C.LACTA PROD S.A 5.1 Analiza SWOT......69 5.2 Concluzii i propuneri cu privire la realizarea echilibrului financiar.......73 Bibliografie.........76 Anexe..........78

CAP 1. Prezentarea S.C LACTA PROD S.A

1.1 Particulariti ale sectorului produciei laptelui

n 2007, segmentul produciei de lapte a crescut cu 19,4% fa de 2006, iar n primele dou luni ale anului 2008 creterea a fost de 27,6% fa de aceeai perioad a anului 2007, conform datelor Institutului Naional de Statistic1 Cantitatea de lapte de vac colectat de la exploataii agricole i centre de colectare de ctre unitaile procesatoare a crescut in primele patru luni cu 3.127 tone (0,9%) faa de perioada similara anului trecut, la 345.059 tone, potrivit datelor Institutului Naional de Statistic. Graficul evoluiei pieei lactatelor in perioada 2002-20082

10000000000 8000000000 6000000000 4000000000 2000000000 0 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 v a lo a re

An Valoare (mld euro) Cretere %

1

2002 4,100 -

2003 4,341 5,9

2004 4,624 6,5

2005 5,035 8,9

2006 5,529 9,8

2007 6,601 19,4

2008 8,384 27

Sursa :Ziarul Financiar , articolul Creteri pentru majoritatea produselor procesate din lapte, Autor: Mediafax,10 Iun 2008 2 Sursa: Institutul Naional de Statistic valoare previzionat

1.2 Prezentarea generala S.C. Lacta Prod S.A

1.2.1 Denumire, infiinare, capital La data de 10.03.2000, dupa parcurgerea etapelor de infiinare si ntocmirea documentelor de mai jos prevazute de Legea nr 31/1990, Monitorul Oficial nr. 335/1997 se constituie SC LACTA PROD SA . SC LACTA PROD SA este o societate romn, cu capital integral romnesc, avand o durat de funcionare nelimitat. SC Lacta Prod SA are :

Sediul in Brila, pe B-dul Dorobanilor 415, Brila, 810031, judeul Brila Nr. de inregistrare la Registrul Comerului J/40/3254/2000 Cod fiscal nr. R3377337 Banca Comerciala Romn Brila Cont nr. 401004158000

SC LACTA PROD SA s-a format prin asocierea a 5 acionari care au subscris un capital social in valoare de 100.000 RON, divizat in 10.000 aciuni, cu o valoare nominal de 10 RON/aciune. Fiecarui acionar ii revine un anumit procent din KS, procent care stabilete drepturile si obligaiile fiecaruia ; astfel inct :
1. Mihai PETREA, domiciliat in Brila, pe str. Paltinis nr. 3, a subscris si aportat un capital

social in sum de 25.000 RON.

2.

Amariei Dumitru cu domiciliul in Brila pe str. Nicolae Blcescu nr.2, a subscris si aportat Iuga Liliana, domiciliat in Brila, pe str Lung nr. 10, a subscris si aportat un capital social Lazr Vasile, domiciliat in Brila, pe str. Putna nr. 11, a subscris si aportat 5.000 RON. Sarm Elena, domiciliat in Brila pe str. M.Sebastian nr. 9, a subscris si aportat un capital

un capital social n valoare de 15.000 RON.

3.

in sum de 30.000 RON.

4. 5.

social in valoare de 25.000 RON

Procentul actiunilor detinute de actionarii SC LACTA PROD SA

Sarma Elena 25%

Toate modificrile, reglementrile care afecteaz SC LACTA PROD SA se hotrsc prin intermediul edinei A.G.A. Procentul deinut de fiecare acionar in parte, se poate observa din aceasta diagram :

Mihai Petrea 25%

Lazar Vasile 5% Iuga Liliana 30%

Am ariei Dum itru 1 5%

1.2.2. Obiectul de activitate

In urma hotrrii A.G.A., SC LACTA PROD S.A are ca obiect principal de activitate producia de lactate. Gama de produse semnific grupul de produse nrudite prin destinaia lor comun n consum i prin caracteristicile eseniale n ceea ce privete : materia prim folosit la obinerea lor i tehnologia de fabricaie aleas. Gama de produse oferit de SC LACTA PROD S.A este format din 3 linii de fabricaie: lapte i conserve din lapte, produse lactate si brnzeturi. Obiectul firmei de activitate, funcioneaza conform reglementrilor legale surprinse n codul CAEN din Monitorul Oficial nr. 908/13 decembrie 2000. Codul CAEN :1551 Fabricarea produselor lactate si a branzeturilor. Aa cum reiese i din graficul evoluiei activelor totale, a cifrei de afaceri si a rezultatului net al exerciiului financiar n perioada 2000-2007 S.C. LACTA PROD S.A a nregistrat n general un trend ascendent ajungnd ca n 2007 sa nregistreze o cifr de afaceri de 5 570 703 lei si un profit net de 104 049 lei utiliznd active de 1 439 897 lei i un numr de 114 angajai comparativ cu 274 361 lei i 1336 lei reprezentnd cifra de afaceri si profitul net nregistrate de firm n 2000 utiliznd active totale n valoare de 92 380 lei i un numr de 46 de angajai.

Graficul evoluiei activelor totale, a cifrei de afaceri i a rezultatului net al exerciiului financiar in perioada 2000-2007
6000000 5000000 4000000 3000000 2000000 1000000 0 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Total active Cifra de afaceri Rezultat net

-leiTotal Active Numr mediu salariai CA Pr net 2000 92380 46 274361 1336 2001 187298 66 608877 16853 2002 297831 68 991407 7518 2003 273419 22 928869 20203 2004 500767 56 1427423 73178 2005 776995 72 2461844 29895 2006 817198 75 2567784 41309 2007 1439897 114 5570703 104049

Dup cum se observ cu excepia anului 2003 n care firma a nregistrat o scdere a tuturor indicatorilor pe fondul unor probleme de ordin financiar , S.C. LACTA PROD SA a nregistrat
creteri constante, culminnd cu anul 2007 in care firma i-a dublat volumul de activitate.
120 100 80 60 40 20 0 2 0 0 02 0 0 12 0 0 22 0 0 32 0 0 42 0 0 52 0 0 62 0 0 7
N r m e d iu d e s a la ria t i

Numrul mediu de salariai a crescut de la an la an cu excepia anului 2003 n care societatea s-a confruntat cu probleme financiare grave. Pe fondul creterii produciei, fapt reflectat n volumul cifrei de afaceri s-a mrit i numrul de angajai pentru a face fa noilor cerine.

Graficul evoluiei numrului de angajai n perioada 2000-2007

1.2.3. Structura organizatoric a SC LACTA PROD S.A

Structura organizatoric a ntreprinderii reprezint ansamblul persoanelor i compartimentelor de munc tehnice, economice si administrative, modul cum acestea sunt constituite i grupate, precum si principalele legaturi ce se stabilesc intre ele n vederea realizrii,n ct mai bune condiii, a obiectivelor activitaii economice a acesteia; reflectnd aadar ,,anatomia ntreprinderii.1 1.2.3.1. Organigrama SC LACTA PROD S.A

Manageri

Prospectare Cercetare Dezvoltare

Marketing

Aprovizionare

Productie
Planificarea & Controlul
productiei

Personalul

Desfacere

FinanciarContabil

Finante

Contabilitate

Controlul calitatii

1.2.3.2 Fluxurile informaionale ntre departamente Gruparea activitilor n compartimente trebuie sa se fac cu mare atenie ; urmrindu-se proiectarea unor compartimente just dimensionate care s nglobeze activitti omogene sau complementare. Compartimentele deosebit de importante vor fi subordonate directorului sau directorilor pe funciuni ai intreprinderii, asigurndu-se astfel condiiile unei obiectivitti depline n luarea hotarrilor (cum este cazul departamentului de control al calitaii)1. Managerii sunt reprezentai de acionarii firmei ; ei avnd un rol deosebit de important n conducerea societii ; celelalte departamente subordonndu-li-se lor. Ei hotarasc CE i CT s se produc, avnd rolul de a organiza, coordona i comanda desfaurarea activitilor din intreprindere inand cont, nsa de dorinele, opiunile efilor departamentelor din subordine. Un alt rol al acestora const n faptul c ei urmresc reglementri legale care nu afecteaz activitatea de producie.
1 1

Bran Paul, Finanele ntreprinderii, Editura Logos, Bucureti, 1995

Prospectarea, cercetarea, dezvoltarea : acestea trebuie sa conceap produsele corespunztor cerinelor calitative stabilite, s aleag materialele, s stabileasc caracteristicile de calitate si toleran. Documentaia constructiv se va determina dup efectuarea probelor asupra prototipului. Pentru realizarea acestor obiective, departamentul S.C LACTA PROD S.A i rezerv timp n scopul ntlnirii cu clienii crora le solicit preri, sugestii. De asemenea, specialitii n cercetaredezvoltare consider binevenit implicarea compartimentelor de marketing, producie i vnzri n cadrul fiecarui proiect nou. Principalul obiectiv al departamentului de aprovizionare se concretizeaz n asigurarea complet i complex a firmei cu resursele i echipamentele tehnice corespunztoare calitativ, la locul, la termenele solicitate i cu un cost minim. Pentru realizarea acestui obiectiv, S.C Lacta Prod S.A i caut mai degrab pe cei mai buni furnizori, n loc s-i aleag dintre cei ce-i ofer serviciile; astfel c firma a reusit sa-i creeze relaii pe termen lung cu furnizori mai puini, dar care sunt de ncredere i ofer produse de bun calitate. Se poate afirma c, aprovizionarea reprezint prima operaie din cadrul circulaiei mrfurilor prin depozite. Marketing-ul are o importan att de mare, nct nu poate fi tratat ca o funcie separata. El reprezint ntreaga afacere privit din punctul de vedere al rezultatului fiscal, adic prin prisma clientului ; cci succesul unei afaceri nu e determinat de productor, ci de client. Avnd n vedere aceste aspecte, compartimentul de marketing al S.C LACTA PROD S.A are o serie de atribuii de ndeplinit ; astfel incat acesta trebuie sa studieze nevoile i dorinele clienilor din cadrul unor segmente de pia bine definite i s elaboreze oferte atragtoare pentru acetia. Producia, compartiment foarte important, acesta trebuie sa se desfasoare cu respectarea stricta a condiiilor de calitate. eful acestuia i-a contact n permanen cu managerii, furniznd date i informaii privind volumul i structura produciei planificate, ealonarea fabricaiei n timp i spaiu. Fora de munc a societaii este dispus sa presteze ore suplimentare atunci cnd acest lucru este important pentru respectarea angajamentelor luate fa de clieni ; iar elul acestora este sa realizeze produse cu ,,zero defecte. Planificarea & controlul produciei Acest departament manifest un rol considerabil pentru S.C LACTA PROD S.A. eful acestuia urmarete fabricarea unor produse care s asigure o folosire raionala a resurselor materiale, astfel incat consumurile specifice sa fie minime.

Controlul calitii trebuie sa urmreasc calitatea materiei prime i a materialelor intrate n fabricaie,s verifice operaiile i lucrrile executate pe fluxul de producie, s controleze conformitatea produselor finite cu prevederile din STAS-uri, norme interne, contracte, sa execute masurtori i s asigure valorificarea datelor statistice privind calitatea, s analizeze rebuturile i s stabileasc aciunile de remediere. Personalul. S.C Lacta Prod S.A cuprinde salariai ncadrati permanent sau temporar, prezeni la lucru, aflai n concediu sau n deplasare, precum i salariai abseni motivat sau nemotivat. ns, singura garanie n privina locului de munc pentru personalul companiei noastre deriv din calitate, productivitate ridicat si satisfacia clienilor notri. Astfel, angajaii trebuie sa nteleag c, de fapt, ei suntproprietarii intreprinderii prin faptul c ei poart direct rspunderea prosperitii firmei ; datoria lor fiind de a obine cu mijloacele de care dispun, creterea continu a eficienei economice, fapt ce va avea drept consecina creterea nivelului de trai al individului i al societii. Departamentul de vnzri livreaz mrfurile i produsele finite din depozitele firmei, strduinduse s ofere clientului ,,cea mai bun soluie; comunicnd nevoile i ideile clienilor celor insrcinai cu crearea unor noi produse. Departamentul financiar-contabil este important pentru S.C Lacta Prod S.A; ba, chiar mai mult, putem spune ca este o funcie-cheie n intreprindere, aceasta ntrucat departamentul financiar rezolv o gam variat de probleme i are n componena sa, de regul, urmatoarele colective de lucru : casierie, plan financiar i analize economice-financiare, preuri-calculaii, evidena mijloacelor baneti i a mprumuturilor, evidena debitorilor i clienilor. Departamentul contabilitaii se ocup n general de problemele contabilitii, existnd urmatoarele colective de lucru n cadrul acesteia : mijloace fixe i investiii, materiale-obiecte de inventar i produse, mrfuri i ambalaje, cheltuieli de producie i de circulaie, contabilitate generala (bilan).1

Toma Mihai, Alexandru Felicia, Finane i gestiune financiar de ntreprindere, Editura Economic, Bucureti, 2003

10

1.3 Prezentarea pe scurt a principalelor produse i servicii executate de S.C LACTA PROD S.A
Datorit nsuirilor deosebite ale laptelui ca i cerinelor mereu crescnde ale consumatorilor, S.C LACTA PROD S.A realizeaz n prezent o gam sortimental variat de produse lactate. 1.3.1 Sortimentul produselor lactate ale S.C LACTA PROD S.A. A. Laptele Principalii constitueni ai laptelui1
Lapte
Substanta gras Grasimi propriu -zise Cazein Lactalbumin Lactoglobulin Alte grasimi Fosfatide Steride Vitamine Pigmeni Enzime Gaze Apa Lactoz Substan negras Substante proteice Sruri minerale Alti constitueni

Sortimentul comercial de lapte : Pentru alimentaie se folosete laptele de vac si de bivoli n stare pasteurizat. Dupa coninutul n grsime se deosebesc urmatoarele sorturi i tipuri de lapte : lapte integral lapte normalizat
lapte smantnit

n cadrul seciilor productive ale S.C Lacta Prod S.A, se realizeaz i produse cu durat lung de pstrare (6 luni- 1 an) cum sunt: B. Conservele din lapte :
lapte concentrat

lapte praf C. Produselor lactate realizate de societate, se numar :

1

Journal of Agriculture and Food Chemistry, Vol 52, pages 3702-3070, 2004.

11

1. Produsele lactate dietetice : lapte batut lapte acidofil chefirul iaurtul extra iaurtul obisnuit iaurtul din lapte de bivoli. Gandindu-se si la cei mai mici dintre consumatorii sai, SC LCTA PROD S.A. prepar i produsul numit crem de iaurt, cu gem de diferite fructe. 2. Produse de smntnire 1:
smntna care, n funcie de coninutul n grsime se deosebesc urmtoarele sortimente de smntn : frica smntn culinar smntn superioar smntn extra.

untul cu urmtoarele sortimente: unt extra unt superior

unt de mas calitatea I unt calitatea a II a (n blocuri)

ntreprinderea este specializat i n fabricarea anumitor tipuri de 3. Brnzeturi ca de exemplu:

brnzeturi proaspete: brnz de vaca brnzeturi fermentate : brnz telemea

brnzeturi frmntate :brnza de burduf

brnzeturi semitari: brnza Trapist,Brnza Olanda

brnzaturi tari : Svaierul

1

Materiale informaionale a diverselor produse lactate (pliante publicitare).

12

1.4. Micromediul S.C Lacta Prod S.A.

Micromediul firmei cuprinde ansamblul componentelor cu care aceasta intra in relatii directe: Principalii factori ai micromediului intreprinderii
Mediul Mediul extern extern

Firma Clienti Furnizori Concurenti (intermediari) Consumator final

In cadrul acestor componente delimitam1:

1. Compartimentele si verigile de conducere ale firmei care influenteaza oportunitatea si

calitatea procesului decizional de marketing, respectiv:

2. Conducerea superioara, care stabileste obiectivele, strategia generala si politica a firmei;

adopta decizii in concordanta cu realitatile momentului, definite de planurile de marketing

3. compatrimentul financiar, care are ca preocupare permanenta aceea de a gasi si asigura

utilizarea fondurilor necesare indeplinirii planurilor de marketing;

4. compartimentul de cercetare-dezvlotare este solicitat sa asigure proiectarea produselor cu

desfacere certa;
5. compartimentul de productie care produce bunurile programate si raspunde de fabricarea lor

in conditiile de calitate si cantitate cerute ;

6. compartimentul contabilitate este solicitat sa masoare veniturile si costurile prevazute,

trecute si viitoare, in asa fel incat specialistii in marketing sa stie in ce masura realizeaza obiectivele propuse.

Troie Liviu, Roman M.,Zaharia O. Analiza statistic a activitii economice i a gestiunii financiare a ntreprinderii, Editura Economic, Bucureti, 2003

13

Aceste compartimente influenteaza direct planurile si actiunile compartimetului de marketing, precum si capacitatea sa de satisfacere efectiva si profitabila a trebuintelor consumatorilor.
a) Firmele distribuitoare, care participa la procesul de creare a valorii, cum sunt :

Furnizorii, care cuprind o categorie larga de producatori si prestatori de

servicii, ce pun la dispozitia firmei, pe baze contractuale, necesarul de materii prime si materiale, energie, echipament tehnologic, forta de munca, resurse financiare si informatii. Pentru firma noastra, unul dintre principalele obiective priveste calitatea deciziilor in vederea alegerii furnizorilor pentru fiecare categorie de factori de productie. In relatiile sale cu furnizorii, SC LACTA PROD SA trebuie sa ia in calcul, pentru fiecare achizitie in parte, si coeficientul de risc pe care si-l asuma in raport cu fiecare furnizor potential. Ca urmare, agentii de marketing vor trebui sa monitorizeze activitatile furnizorilor cu maxima atentie, pentru diminuarea sau chiar inlaturarea riscurilor legate de : intreruperea productiei proprii, crestera preturilor proprii, diminuarea credibilitatii pe piata. In acest sens SC LACTA PROD SA are ca si furnizori de - materii prime: Fermele respectiv : ferma de bovine la care se adauga Diferitele puncte de colectare a laptelui din localitatile rurale
-

materiale pentru ambalat respectiv : hartie pergament cu staniol pentru unt si branza prospata SC Paper SRL: pahare de plastic si capace pentru ambalarea iaurtului si a smantanii SC Alas SA folie pentru efectuarea pungilor de lapte : SC Lanfa SRL

- energie electrica SC Electrica SA - gaz SC Romgaz SA - ustensile pentru recoltarea probelor in laborator SC Muntenia SRL.

Intermediarii sunt agentii economici care ajuta firma sa promoveze, sa vanda Comerciantii de en-gross sau en-detail care ajuta firma sa-si gaseasca clienti

si sa distribuie produsele catre consumatori. Aici sunt cuprinsi :

sau sa-si comercializeze produsele. De aici fac parte Metro, Carrefour, Selgros.

14

Firmele de distributie fizica, menite sa asigure stocarea produselor ca de

exemplu untul. Aici se includ : - operatorii depozitelor mari SC Depozitas SRL, SC Stocum SA, care au ca si obiectiv principal mentinerea produselor noastre pe anumite intervale de timp la temperaturi cuprinse intre -5 C si +2C.

organizatiile implicate in transportul bunurilor de la producator la consumatorii finali : SC Flavius SRL, SC Angel SA.

b) Clientii constituie principalul element al micromediului firmei, destinatarul final al eforturilor economice ale acesteia. In functie de statutul lor si de natura solicitarilor fata de produsele intreprinderii, clientii se clasifica in : 1. 2. 3. consumatori finali- persoane fizice institutii de invatamant : Sc Gen. Nr. 5 Br, Sc Gen nr 8 Br, Sc Gen nr. spitale, penitenciare : Spitalul Judetean Braila, Spitalul de Boli

10Br, care achizitioneaza lapte si cascaval pentru copii. Infectioase, Spitalul de Copii, Maternitatea Braila si Penitenciarul Braila, care cumpara produsele noastre datorita gustului placut, bogat in vitamine proteine si calciu. 4. comerciantii care cumpara produsele spre a le revinde la un pret mai mare ; aici se includ si diferitele magazine c) Concurentii sunt nelipsiti din cadrul unui mediu economic cu adevarat concurential, specific unei veritabile economiii de piata. SC LACTA PROD SA merge pe ideea ca, concurentul este ajutorul nostru ; astfel incat, cunoasterea consumatorilor nu este totul. Cunoasterea concurentei, joaca un rol hotarator in planificarea de marketing. Astfel, SC LACTA PROD SA se ingrijeste de compararea in mod constant a produselor, preturilor, canalelor de distributie si actinunile de promovare ale sale cu cele ale concurentilor. Astfel, firma noastra are ocazia sa identifice avantajele si dezavantajele pe care le are in lupta cu aceasta, lansand atacuri mai precise asupra concurentei, aparanandu-se mai bine de atacurile acesteia.

15

Printre concurentii firmei care manifesta o anumita importanta se numara : Danone, Covalact, Hochland, firme ce sunt producatoare de produse lactate. Acestea au ca si principal avantaj faptul ca ele exista pe piata dinainte ca firma noastra sa se infiinteze, fapt pentru care sunt mai recunoscute

CAP.2 Analiza static a echilibrului financiar

2.1 Conceptul de analiz economico-financiar

Necesitatea analizei economico-financiare Mediul economic n care i desfasoar activitatea o firma este, prin natura lui, dinamic. Acest fapt datorndu-se existentei n marea majoritate a sectoarelor de activitate a mai multor ageni economici, aflai ntr-o permanent stare de concuren, ale cror decizii ( de alocare a resurselor, de repartiie a rezultatelor obinute etc.) afecteaz , influeneaza mediul economic n ansamblul su, dar i aciunii factorului timp, care este de natur s produc mutaii semnificative att n costul resurselor ( umane materiale, financiare), ct i calitatea acestora. Dinamismul mediului economic al firmei i pune permanent acesteia problema adaptrii ct mai rapide la noile condiii, n parametri de competitivitate. Pentru aceasta este necesar ca managementul firmei s cunoasc situaia actual a firmei, s identifice punctele slabe i cele forte ale acesteia. Analiza reprezint aadar prima etap n stabilirea msurilor necesare corectrii deficientelor i accenturii laturilor pozitive ale activitaii firmei.1 Astfel analiza economic cerceteaz toate activitaile i fenomenele sub aspect economic respectiv al raportului dintre efort si efect.2 Trebuie avut in vedere c procesul de analiz sa prezinte o complexitate deosebit de ridicat, deoarece sunt situaii cnd acelai efect poate fi generat de acuze diferite sau pot avea loc combinaii de efecte care determin o rezultant cu totul nou. Coninutul analizei economico-financiare

1 2

Eduard Dinu - Analiza economic si financiar a firmei Biblioteca digital ASE Bucureti,pag.35 Buhociu Florin ,Liliana Mihaela Moga Diagnostic Economic al Intreprinderii, Editura Europlus, Galai 2008

16

Analiza economico-financiara reprezint un ansamblu de concepte , tehnici i instrumente de tratare a informaiilor cu scopul diagnosticrii strii unei entitati economice, a aprecierii nivelului calitativ al performanelor acesteia n condiiile existenei unui mediu concurenial dinamic. Funcia analizei economico-financiare Analiza economic ndeplinete trei mari funcii: cognitiv-cauzal, de fundamentare a deciziei i de realizare a legturilor cu alte unitai conexe. O analiz economico-financiar constituie o important prghie n activitatea managerial care trebuie sa se fac simit n toate sferele de activitate ale ntreprinderii.

2.2 Analiza de ansamblu a situaiei financiar-patrimoniale la S.C LACTA PROD S.A.

DENUMIREA INDICATORULUI A A. Active imobilizate I. Imobilizri necorporale II. Imobilizri corporale 1. terenuri si construcii 2.instalaii tehnice si maini 3.alte instalaii utilaje si mobilier 4. avansuri si imobilizri corporale in curs III. Imobilizri financiare B. Active circulante I. Stocuri II. Creane III. Investiii financiare pe termen scurt IV. Casa i conturi la bnci C. Cheltuieli n avans D. Datorii ce trebuie pltite intr-o perioada de un an E. Active circulante nete, respectiv datorii curente nete Sold la 31.12.2005 31.12.2006 Variaie % 2005/2006 31.12.2007 Variaie % 2007/2006

117261 0 113859 8741 103548 1570 0 3402 659734 254510 405215 0 9 0 710099 -24257

176093 0 176093 8549 186025 1519 0 0 641105 272936 303600 0 64569 0 669597 -28492

+50,17 0 +54,65 -2,19 +79,65 -3,24 0 -100 -2,82 +7,23 -25,07 0 +>>100 0 -5,70 +17,45

311545 0 298061 10401 288388 0 0 13484 1128352 205150 393725 0 529477 0 1231535 -103183

+76,92 0 +69,26 +21,66 +55,02 -100 0 +76,00 -24,83 +29,68 0 +720,10 0 +83,92 +162,14

17

F. Total active minus datorii curente(rd G. Datorii ce trebuie pltite ntr-o perioad mai mare de un an H. Provizioan e pentru riscuri si cheltuieli I. Venituri in avans J. Capital si rezerve I. Capital din care: -capital subscris nevarsat -capital subscris vrsat -patrimoniul regiei II. Prime de capital III. Rezerve din reevaluare IV. Rezerve (rd 73 la 76) V. Rezultatul reportat VI. REZULTATUL EXERCITIULUI-sold C Total Capitaluri Proprii(I+II+III+IV+V+V)
1200000 1000000 800000 600000 400000 200000 0 2005 2006

66896 0

147601 0

+120,64 0

208362 0

+41,16 0

0 0 1000 1000 0 0 92004 0 29895 93004

43288 0 10000 10000 0 0 94313 0 41309 104313

+100 0 +900 +900 0 0 +2,50 0 +38.18 12,15

0 0 10000 10000 0 0 94313 0 104049 208362

-100 0 0 0 0 0 0 0 +151,87 99,97

Active imobilizate

2007

Active circulante

EVOLUTIA ACTIVELOR IMOBILIZATE SI ACTIVELOR CIRCULANTE

Activele imobilizate au ntregistrat o cretere de 50,17% in 2006 faa de 2005 i de 76,92% n 2007 faa de perioada anului precedent. Aceste creteri se datoreaz n primul rnd imobilizrilor corporale care au crescut cu 54,64% n 2006 respectiv 69,26% n perioada anului 2007.

18

Creterea valorii nete a imobilizrilor corporale este efect al investiiilor fcute de firma pentru achiziionarea de noi instalaii tehnice i utilaje n scopul creterii productivitii muncii i a calitii lucrrilor executate. Se observ creterea de 79,65% n 2006 respectiv 55,02% n 2007 a poziiei instalaii tehnice i maini. Trendul descendent al acestei poziii este explicat pentru anul 2007 prin faptul ca o parte din resursele financiare ale unitaii au fost alocate pentru achiziionarea unui teren extravilan pentru pregtirea construciei unei hale necesare pentru depozitarea materiei prime. Imobilizrile financiare au avut o evoluie oscilanta cu un trend ascendent nregistrnd valoarea 0 n 2005 dup care crescnd la 13484 lei n 2007. Ponderea acestora n cadrul activelor imobilizare este nesemnificativ ca sa putem vorbi de o influent in cadrul acestei poziii. Activele circulante au sczut n perioada 2006 faa de perioada anterioar cu 2,82%, iar n anul 2007 au nregistrat o cretere de 76 % n valoare absolut. Acest fapt se explic astfel: Stocurile s-au meninut la un nivel relativ constant in anul 2006 faa de perioada anterioar i au nregistrat o scdere de 24,83% n anul 2007, fapt pozitiv ntruct stocurile de materii prime, materiale sau produse reprezint resurse financiare blocate pentru societate. Creanele au sczut n 2006 cu 25,07 % i au nregistrat o cretere de 29,68 % n 2007. Scderea din anul 2006 a poziiei creanelor s-a datorat faptului c o parte din creane au fost ncasate (poziia casa i conturile la bnci a nregistrat o cretere de la 9 lei la 64569 lei)-fapt pozitiv,dar i meninerii poziiei producia vnduta din contul de profit i pierdere la un nivel relativ constant fat de 2005. Creterea creanelor n 2007 se explic prin creterea cu 108,9% a valorii produciei vndute n acel an. Cheltuielile n avans au nregistrat valoarea 0 n toi anii supui analizei . Datoriile ce trebuiesc pltite ntr-o perioada de pna la un an au nregistrat o scdere de 5,7% n 2006, fapt pozitiv i aflat in corelaie cu scderea creanelor si a meninerii relativ constante a poziiei producia vnduta .In 2007 nregistreaz o cretere de 83,92%,in condiiile in care producia vnduta a crescut cu 108,9 % i creanele cu 29,68%. In ceea ce privete datoriile pe termen mediu si lung acestea au valoarea 0, fapt ce are repercusiuni asupra fondului de rulment care va nregistra valori negative, o parte din resursele cu exigibilitate sub un an fiind folosite pentru finanarea imobilizrilor.

19

Provizioanele pentru riscuri i cheltuieli au fost constituite doar in 2006 in valoare de 43288 lei. Acestea intra in componenta surselor proprii de finanare avnd o contrubutie la scderea gradului de ndatorare a firmei. In nici una din perioadele analizate firma nu a nregistrat venituri in avans. Capitalul subscris vrsat nregistrat o cretere de 900% in anul 2006 crescnd de la 1000 lei la 10000 lei, in anul urmtor acesta mentinandu-se la un nivel constant. Rezervele firmei au crescut in 2006 cu 2,5% ,in 2007 mentinandu-se la un nivel constant. De asemenea si acestea intra in componenta surselor proprii de finantare contribuind la reducerea gradului de ndatorare a societatii. Rezultatul exerciiului prezint un trend ascendent in anul 2006 crescnd cu 38,18 % iar in anul 2007 cu 151,87 %, fapt pozitiv pentru firma ntruct esena oricrei activitati comerciale o reprezint obinerea profitului. Per total capitalurile proprii ale societatii LACTA PROD SA au crescut cu 12,15% in 2006 i cu 99,97% in 2007 urmnd trendul ascendent nregistrat de profit.

2.2.1 Analiza ratelor de structura ale bilanului patrimonial

Se utilizeaza pentru aprecierea corecta a situaiei financiare a ntreprinderii si se stabilesc ca raport intre un post din activ sau pasiv i totalul bilanului, precum, si ca raport intre diferite componente de activ sau pasiv.1 2.2.1.1 Ratele de structura ale activului Indicator Rata activelor imobilizate Rata imobilizrilor corporale Formula
Ri =
R ic =

Active imobilizat e x 100 Activ total %

Imobilizar i corporale Activ total x 100

2005 15,09 14,65 %

2006 21,54 % 21,54 %

2007 21,63 % 20,70 %

I 06/05 1.42 1,47

I 07/06 1,004 0,96

Revista Tribuna economic, Nr. 44/2002, articol:Analiza static a echilibrului financiar, autori: Vasile Dolean, Adrian Groanu

20

Rata imobilizrilor financiare Rata activelor circulante Rata stocurilor Rata creanelor Rata disponibilitatilor
RD = R IF = Imobilizar i financiare Activ total

0,43 % x 100 84,90

0%

0,93 %

Active circulante R AC = x 100 % Activ total 32,75 Stocuri RS = x 100 Activ total % RC = Creante x 100 Activ total Disponibil itati x 100 Activ total

78,45 % 33,39 % 37,15 % 7,9 %

78,36 % 14,24 % 27,34 % 36,77 %

0,92 1,01 0,71 7900

0,99 0,42 0,73 4,65

52,15 % 0,001 %

Rata activelor imobilizate a nregistrat o cretere de 42 % in anul 2006 fata de anul 2005 si sa meninut constanta in anul 2007 raportata la anul 2006.Daca in anul 2005 aceasta reprezenta 15,09% din totalul activului in 2007 in urma investiiilor fcute pentru pentru modernizarea mainilor si utilajelor existente, nregistra o valoare de 21,63%. Ratele sczute ale active imobilizate se datoreaz faptului ca multe din utilaje sunt amortizate complet fiind trecute in conservare. Rata imobilizrilor corporale. In cadrul activelor imobilizate, imobilizrile corporale ocupa ponderea cea mai mare nregistrnd valori de 14,65% in 2005, 21,54% in 2006 si 20,70% in 2007. In 2006 aceasta a nregistrat o cretere de 47% comparativ cu 2005 pe seama creterii valorii activelor corporale, dar si datorita reducerii ponderii imobilizrilor financiare de la 0,43% la 0%. In 2007 rata imobilizrilor corporale a sczut cu 4%, consecina a creterii ratei imobilizrilor financiare la 0,93%. Rata imobilizrilor financiare se situeaz in fiecare an supus analizei sub 1% din totalul activului, fapt ce denota lipsa de interes a conducerii SC LACTA PROD SA pentru investiiile financiare, prefernd sa utilizeze resursele disponibile in alte scopuri. Rata activelor circulante a nregistrat un trend uor descendent nregistrnd 84,90% in 2005, 78,45% in 2006 , respectiv 78,36% in 2007. Indicii relativi ai ratei prezint o scdere a acesteia la sfarsitul anului 2006 raportata la 2005 cu 8% si cu doar 1% la sfarsitul anului 2007 raportat la 2006. Creanele au o pondere ridicata in momentul in care exista contracte cu instituii si alte societati comerciale. De asemenea valoarea stocului de materii prime si materiale este mare.
21

Rata stocurilor s-a meninut la un nivel relativ constant in primii doi ani ce fac obiectul analizei, iar in 2007 s-a redus cu 58%, situaie justificata de accelerarea vitezei de rotaie a acestora ca urmare a impulsionrii productiei, ceea ce a determinat un consum ridicat de materii prime. Rata creanelor a nregistrat o scdere constanta in medie cu 30% anual, fapt pozitiv daca se are in vedere creterea ponderii diponibilitatilor banesti in totalul activului, acestea nregistrnd o cretere a ratei de la 0,001% in 2005 la 7,9% in 2006 i respectiv 36,77% in 2007. Acest lucru semnifica o diminuare a duratei de decontare a clienilor, efect al ponderii mari ai clienilor particulari comparativ cu cei instituionali, resursele din conturile la bnci si casa avnd un potenial mai ridicat de utilizare in vederea finantarii altor obiective.1 O rata a disponibilitatilor prea mare poate reprezenta si un fenomen negativ ntruct aceste resurse ar putea aduce un randament mult mai mare daca s-ar investi in imobilizri financiare sau pentru achizitonarea de active care sa sporeasc productivitatea muncii, mai ales tinand cont de vechimea unor utilaje existente in societate si care ar fi trebuit casate. 2.2.1.2 Ratele de structur ale pasivului n ceea ce privete ratele de structur ale pasivului, analiza acestora urmrete caracterizarea surselor de formare a mijloacelor economice i evoluia n timp a acestora. Ratele referitoare la structura pasivului reflect componena resurselor de care dispune ntreprinderea. Ele explic politica de finanare care const n resursele de care poate beneficia ntreprinderea n cele mai avantajoase condiii de cost i de durat. Permit aprecierea autonomiei financiare, respectiv repartiia ntre resursele proprii i datoriile ntreprinderii. Indicator Rata stabilitatii financiare Rata autonomiei financiare globale
R AFT1 =

Formula
R SF = Capital permanent x 100 Pasiv total

2005 11,96 % 11,96 % 100 %

2006 18,06 % 18,06 % 100 %

2007 14,47 % 14,47 % 100 %

I 06/05 1,51 1,51

I 07/06 0,8 0,8

R AFG
Capital propriu Capital permanent

Capital propriu = x 100 Pasiv total

x 100

Hoana Nicolae, Finanele firmei, Editura Economic, Bucureti, 2003

22

R AFT2

Capital propriu = x 100 Datorii pe term en lung

+ 91,93 % 91,93 % 0 0

+ 81,93 % 81,93 % 0 0

+ 85,52 % 85,52 % 0 0

0,89 0,89

1,04 1,04

Rata datoriilor pe termen scurt Rata de indatorare globala

R DTS =

Datorii pe termen scurt x 100 Pasiv total

R IG

Datorii totale = x 100 Pasiv total

R IT1 = R IT2

Datorii pe termen mediu si lung x 100 Capital permanent Datorii pe terme mediu si lung = x 100 Capital propriu

100.00 90.00 80.00 70.00 60.00 50.00 40.00 30.00 20.00 10.00 0.00 2005 2006 2007

Rata stabilitatii financiare

Rata autonom iei fin globale

Rata datoriilor pe termen scurt

Rata de indatorare globala

RATELE DE STRUCTURA A PASIVULUI

Rata stabilitatii financiare nregistreaz valori de 11,96% in 2005, 18,06% in 2006 respectiv 14,47% in 2007.Se observa o cretere la sfarsitul anului 2006 de 51% si o reducere de 20% la sfarsitul anului 2007 fata de valoarea nregistrata anterior ,dar mentinandu-se peste 11,96, valoarea din anul 2006, aspect pozitiv, alturi de reducerea ratei de ndatorare globala. Ca aspect negativ menionam valorile sczute ale ratei stabilitatii financiare fapt ce atesta o poteniala stare de dezechilibru .mprumuturile pe termen mediu si lung (element component al capitalurilor permanente) au valoarea 0 in toti anii supui analizei, societatea finantand o parte din imobilizri din resurse ciclice contrar principiului parittii maturittilor potrivit cruia alocrile permanente (imobilizri) trebuiesc finanate pe seama surselor permanente (capitalurile proprii si mprumuturile

23

pe termen lung) datorit rotaiei mai lente a acestora; alocrile ciclice (activele circulante) se finanteaz pe seama surselor temporale (datorii pe termen scurt). Rata autonomiei financiare globale are aceeai valoare i aceeai dinamica ca i rata stabilitatii financiare ntruct in cazul de fata capitalul permanent = capitalul propriu al societatii.1 Daca inem cont de faptul situaia considerata normala este nregistrata atunci cnd rata autonomiei financiare globale are o valoare mai mare sau egala cu 1/3, atunci starea prezenta a societatii din acest punct de vedere se afla in dezechilibru. Rata autonomiei financiare la termen nregistreaz valoarea de 100% peste pragul minim de 50% acceptat ca situaie normala . Acesta reprezint un aspect pozitiv,sugerand independenta deplina a ntreprinderii. Activitatea desfasurata este eficienta i materializata prin profitul obinut astfel nct nu este necesar sa apeleze la mprumuturi pe termen pe termen mediu i lung. Rata datoriilor pe termen scurt i rata de ndatorare globala nregistreaz valori de 91,93% in 2005, 81,93% in 2006, respectiv 85,52% in 2007. Indicele relativ nregistrat in 2006 prezint o scdere de 11% aspect pozitiv pentru societate dat fiind gradul mare de ndatorare. In 2007 indicele nregistreaz o cretere de 4% aspect negativ pentru firma.

2.3 Bilanul financiar al SC LACTA PROD SA

- lei-

Activ(mijloace)
Denumire indicator M>1an An 2005 117261 2006 176093 2007 Denumire indicator 311545 R>1an An

Pasiv(resurse)
2005 93004 2006 104313 + 43288 (provizio
ane

2007 208362

M<1an M trezorerie Total

659725 9 776995

567536 64569 817198

598875 R<1am 529477 1439897 Total

683991 669597

1231535

776995

817198

1439897

Detalierea modului de calcul: ACTIV

1

Gheorghe Ana, Finanele ntreprinderii, Editura Universitas, Petroani, 2004

24

6. b) c) d) Total:

Mijloace cu durata de exploatare mai mare de un an: Imobilizri necorporale 0 Imobilizri corporale 113859 Imobilizri financiare 3402 117261

0 176093 0 176093 254510 0 261176 0 0 144039 567536 0 0 9 0 0 0 0

0 298061 13484 311545 272936 0 303359 0 0 241 598875 63747 0 822 0 529477

7. Mijloace cu durata de exploatare mai mica de un an: a) Stocuri 205150 b) Furnizori debitori c) Clieni 393725 d) Diferente de conversie activ e) Decontri din operaii in curs de clarificare f) Alte creane 0 Total: 8. Trezorerie: a) Conturi la bnci in lei 527892 b) Conturi la bnci in devize 0 c) Casa in lei 1585 d) Casa in devize 0 Total : PASIV 1. Resurse cu scadenta peste un an: a) Capitaluri proprii b) Credite bancare pe termen mediu si lung c) Provizioane pentru riscuri si cheltuieli d) Venituri nregistrate in avans e) Cheltuieli nregistrate in avans (se scad) Total: 2. Resurse cu scadenta pana intr-un an: a) Furnizori si conturi asimilate b) Clieni creditori c) mprumuturi si datorii asimilate d) Alte datorii Total : 9 659725

64569

93004 0 0 0 0 93004 317122 0 298734 68135 683991 147601 250402 0 217889 201306 669597

104313 0 43288 0 0 208362 813653 0 402704 15178

208362 0 0 0 0

1231535 25

2.4 Analiza echilibrului financiar prin indicatori de natura Fondului de rulment, Necesarului de fond de rulment, Trezoreriei neta, Activului net contabil
2.4.1 Situaia neta Diferena dintre activul total si datoriile totale contractate reprezint situaia neta a ntreprinderii, respectiv averea neta a acionarilor (activul neangajat in datorii). Situaia neta este cel mai adesea pozitiva si cresctoare, ca efect al unei gestiuni economice sntoase. Aceasta situaie marcheaz maximizarea valorii capitalurilor proprii, a activului net finanat de respectivele capitaluri si este consecina reinvestirii unei pari din profitul net. Situaia neta poate avea , in cazuri prefalimentare, valoare negativa,semnificand o depasire a activului de ctre datoriile totale i o astfel de situaie neta este consecina ncheierii cu pierderi.

SITUATIA NETA = ACTIV DATORII -lei-

Indicatori Total activ Datorii Situaie neta Variaia situaiei nete

sfarsitul anului 2005 776995 710099 66896 -

sfarsitul anului 2006 817198 669597 147601 80705

sfarsitul anului 2007 1439897 1231535 208362 60761

Situaia net 2005 = 776995- 710099 = 66896 lei Situaia net 2006= 817198 - 669597 = 147601 lei Situaia net 2007= 1439897 - 1231535 = 208362 lei Variaia situaiei nete06/05 = Situaia net 06 - Situaia net 05 =80705 lei Variaia situaiei nete07/06 = Situaia net 07 - Situaia net 06 = 60761 lei Situaia net prezint o cretere n timp, fapt ce semnific o imbogatire a ntreprinderii (o cretere a capitalurilor proprii), aceasta situaie marcheaz atingerea obiectivului major al gestiunii financiare, i anume maximizarea valorii capitalurilor proprii, a activului net finanat din aceste

26

capitaluri. In toata perioada se observ o cretere a situaiei nete acest lucru artnd o mbogtire a patrimoniului, fiind rezultatul unei gestiuni sntoase a firmei.1 2.4.2 Fondul de rulment Pentru realizarea echilibrului financiar la nivelul ntreprinderii, trebuie s se respecte principiul parittii maturittilor potrivit cruia alocrile permanente (imobilizri) trebuiesc finanate pe seama surselor permanente (capitalurile proprii i mprumuturile pe termen lung) datorit rotaiei mai lente a acestora; alocrile ciclice (activele circulante) se finanteaz pe seama surselor temporare (datorii pe termen scurt). Cu ct sursele permanente sunt mai mari dect necesittile permanente de alocare a fondurilor bnesti, cu att ntreprinderea dispune de o marj de securitate, care o pune la adpost de evenimente neprevzute. Acest surplus de resurse permanente, degajat de ciclul de finanare al investiiilor, poate fi rulat pentru rennoirea stocurilor i creanelor. El este expresia echilibrului financiar pe termen lung i a contributiei acestuia la realizarea echilibrului finantrii pe termen scurt.1 Fondul de rulment constituie una din noiunile cele mai vechi i mai banalizate ale gestiunii financiare. Denumirea sa pstreaz amprenta originii sale legata de practica afacerilor:a trecut puin timp de cnd fondul de rulment definea pentru numeroi intreprinzatori fondul de casa,cuantumul disponibilitatilor banesti necesare asigurrii rulajului, continuitatea plailor curente. Pentru ca a cunoscut o rspndire larga , noiunea de fond de rulment a fost definita in mai multe moduri, adesea incompatibile intre ele de unde se vede absenta normalizrii indicatorilor pentru gestiune i analiza financiara. Din toate definiiile fondului de rulment se vor discuta i confrunta patru opinii dintre cele acceptate, ceea ce va duce la constatarea importantei analitice a notiunii de fond de rulment net sau permanent.
a)

fondul de rulment brut (FBR) Aceasta notiune corespunde pur i simplu cuantumului valorilor de rulment, adica elementelor de activ circulant. Aceste elemente sunt susceptibile de a fi transformate in bani in mai putin de 1 an i vor suferi astfel o reinnoire ,o rotatie.

1 1

Brezeanu Petre, Gestiunea financiar a ntreprinderii, Editura Cavallioti, Bucureti, 2002 Ariton Doinia, Finanele ntreprinderii, Editura Pax Aura Mundi, Galai, 2007

27

FRB= ACTIV CIRCULANT =STOCURI+ CREANTE+DISPONIBILITATI

Aceasta definiie a fondului de rulment nu prezint prea mult interes, dar este cea mai apropiata de formularea sa arhaica fond de casa
b)

fondul de rulment net ( FRN) sau permanent, prezint un interes analitic i operantional. Fondul de rulment net reprezint partea din capitalul permanent care poate fi utilizata pentru finanarea activelor circulante, adic excedentul de capital permanent fata de activele imobilizate.
FRN= CAPITALURI PERMANENTE- ACTIV IMOBILIZAT NET sau FRN= ACTIV CIRCULANT- DATORII PE TERMEN SCURT

c)

fondul de rulment propriu msoar excedentul de capitaluri proprii afectat activelor

durabile. Acest indicator permite aprecierea autonomiei de care da dovada ntreprinderea din punct de vedere al finantarii activelor sale imobilizate.
FR propriu= CAPITALURI PROPRII- ACTIVE IMOBILIZATE NETE d)

fondul de rulment extern (strin) este egal cu datoriile la termen sau cu diferena

dintre fondul de rulment net i fondul de rulment propriu.

FR extern = FRN-FR propriu= DATORII EXIGIBILE PESTE 1 AN

Determinarea prin calcul a fondului de rulment i neinscrierea lui distincta intr-un post pasiv al bilanului este o consecina a gestiunii globale i unitare a fondurilor intreprinderii fara a separa distinct fondurile pentru investitii de cele pentru producie. Utilizarea globala, fara destinatii prestabilite, a fondurilor banesti, da intreprinderii libertatea de a le aloca acolo unde nevoia de finanare impune acest lucru, fie ca e vorba de investiii, de producie sau de cercetare, etc.

28

FBR

FRN

FRP

FRE

1200000 1000000 800000 600000 400000 200000 0 -200000 -400000 2005 2006 2007

Mrimea negativa a fondului de rulment reflecta absorbirea unei pari din sursele temporale pentru finanarea unor necesitai permanente, contrar principiului de gestiune financiara : la necesitai permanente se aloca surse permanente.1 Pentru analiza echilibrului financiar pe termen scurt al SC LACTA PROD SA vom avea in vedere fondul de rulment brut, fondul de rulment net, fondul de rulment propriu i fondul de rulment extern. Cel mai relevant indicator va fi fondul de rulment calculat dup formula: FOND DE RULMENT NET = CAPITALURI PEMANENTE - ALOCARI PERMANENTE = ACTIV CIRCULANT- DATORII PE TERMEN SCURT

EVOLUTIA FRN

Fondul de rulment in cazul SC LACTA PROD SA se prezint astfel: -leiNr Indicator cr t 1 Capitaluri proprii 2 Datorii financiare pe termen lung
1

sfarsitul anului 2005 93004 0

sfarsitul anului 2006 147601 0

Sfarsitul anului 2007 208362 0

I 06/05 1,58 1

I 07/06 1,41 1

Brezeanu Petre, Gestiunea financiar a ntreprinderii, Editura Cavallioti, Bucureti, 2002

29

3 4 5 6 7

Imobilizari nete Fond de rulment brut = ACTIV CIRCULANT Fond de rulment net 1+2-3 Fond de rulment propriu 1-3 Fond de rulment extern 5-6

117261 659734 -24257 -24257 0

176093 641105 -28492 -28492 0

311545 1128352 -103183 -103183 0

1,50 0,97 1,17 1,17 1 -

1,77 1,76 3,62 3,62 1

Fondul de rulment brut (FBR) Aceasta noiune corespunde pur i simplu cuantumului valorilor de rulment, adic elementelor de activ circulant. Aceste elemente sunt susceptibile de a fi transformate in bani in mai putin de 1 an i vor suferi astfel o rennoire ,o rotaie. Acesta inregistraza o scadere usoara de 3% la sfarsitul anului 2006, dar creste cu 76% la sfarsitul anului 2007 ajungnd la valoarea de 1128352 lei.Mrimea negativ a fondului de rulment net reflect absorbirea unei prti din resursele temporare pentru finanarea unor necesitai permanente, contrar principiului de gestiune financiar : la necesitti permanente se aloc surse permanente,1 astfel alocrile pe termen lung sunt finanate prin resurse pe termen scurt. Aceasta situaie ar putea fi mai puin nefavorabil dac firma ar duce o politic de investiii - o orientare spre dezvoltare accentuat ( in cazul SC LACTA PROD SA daca avem in considerare ritmul de cretere al imobilizrilor nete in proporie de 50% respectiv 77% putem afirma ca firma duce o astfel de politica de investiii) In orice caz fondul de rulment negativ are implicaii serioase asupra trezoreriei i a capacittii ei de plat. De asemenea trebuiesc avute in vedere i maturitatile activelor circulante i ale datoriilor pe termen scurt, ntruct este bine tiut ca o societate poate fi solvabila i cu un fond de rulment negativ daca activele circulante au o viteza de rotaie mai mare dect cea a datoriilor pe termen scurt. FRN 2005 = (93004+ 0) - 117261 = -24257 lei FRN 2006= (147601 +0) - 176093 = -28492 lei FRN 2007 = (208362 + 0) - 311545 = -103183 lei

Brezeanu Petre, Gestiunea financiar a ntreprinderii, Editura Cavallioti, Bucureti, 2002

30

In anul 2007 se observ o tendina de inrautatire a acestui dezechilibru pe termen lung, fondul de rulment, n continuare negativ, a nregistrat o variaie de 74691 lei mai mare dect cea nregistrata in anul anterior. VARIATIA FRN06/05 = -28492 - (-24257) = - 4235 lei VARIATIA FRN 07/06= -103183 - (-28492) = - 74691 lei Fondul de rulment propriu inregisteraza aceleai valori i aceeai evoluie ca i fondul de rulment net, deoarece capitalurile permanente in cazul SC LACTA PROD SA sunt formate doar din capitalurile proprii, firma neavand contractate mprumuturi pe termen mediu i lung Daca ar fi nregistrat valori pozitive ar arata gradul de autonomie a intreprinderii in finanarea imobilizrilor. Fondul de rulment extern (strin) este egal cu datoriile la termen sau cu diferena dintre fondul de rulment net i fondul de rulment propriu. In cazul SC LACTA PROD SA are valoarea 0 firma neavand datorii exigibile pe termen mai mare de un an. 2.4.3 Necesarul de fond de rulment Nevoia de fond de rulment reprezint diferena dintre necesitatule de finanare a ciclului de exploatare i datoriile de exploatare. O nevoie de fond de rulment pozitiva semnifica un surplus de nevoi temporare (ciclice) in raport cu resursele temporare (ciclice), posibil de mobilizat i poate fi judecata ca fiind normala daca este rezultatul unei politici de investiii privind creterea nevoii de finanare a ciclului de exploatare. O nevoie de fond de rulment negativa semnifica un surplus de resurse temporare (ciclice) in raport cu nevoile corespunztoare de capitaluri circulante i poate fi apreciata pozitiv daca este rezultatul accelerrii rotaiei activelor circulante i al angajrii de datorii cu scadente mai relaxate.1 Necesarul de fond de rulment este expresia echilibrului financiar pe termen scurt, a echilibrului dintre necesarul si resursele de capitaluri circulante (ale exploatrii).
NFR = ALOCARI CICLICE - SURSE CICLICE NFR = (STOCURI + CREANTE) - DATORII DE EXPLOATARE

Vasile Robu, Nicolae Georgescu , Analiza economico-financiara Bucuresti 2001

31

STOCURI 1400000 1200000 1000000 800000 600000 400000 200000 0 -200000 -400000 -600000 -800000 2005

CREANTE

IMOBILIZARI

NFR

2006

2007

In cazul SC LACTA PROD SA s-au obinut urmtoarele valori ale NFR:

-lei-

Indicatori Stocuri Creante Datorii de exploatare NFR VARIATIA NFR

sfarsitul anului 2005 254510 405215 710099 -24266

sfarsitul anului 2006 272936 303600 669597 -93061 -68795

sfarsitul anului 2007 205150 393725 1231535 -632660 -608394

I 06/05 1,07 0,74 0,97 3,83

I 07/06 0,75 1,29 1,83 6,79

Se poate observa din datele obinute ca att in 2005 cat si in 2006 si 2007 ntreprinderea a nregistrat un NFR negativ ceea ce nseamn ca exista un surplus de surse ciclice in raport cu nevoile temporare ale societatii , surplus care acoper partea de imobilizri nefinantata de resurse permanente, contrar principiului de gestiune financiara conform cruia la necesitai permanente se aloc surse permanente.

Valoarea negativa poate fi un lucru pozitiv in cazul in care aceasta valoare negativa este rezultatul accelerrii activelor circulante si al angajrii de datorii cu scadente mai relaxate. In caz contrar aceasta valoare negativa nu este altceva dect ntreruperea temporara in aprovizionare si reinoirea stocurilor. Se poate observa din datele obinute ca att in 2005 cat si in 2006 si 2007 ntreprinderea a nregistrat un NFR negativ ceea ce nseamn ca exista un surplus de surse ciclice in raport cu nevoile temporare ale societatii , surplus care acoper partea de imobilizri nefinantata de

32

resurse permanente, contrar principiului de gestiune financiara conform cruia la necesitai permanente se aloc surse permanente. NFR05 = (254510+ 405215) - 710099 = -24266 lei NFR06 = (272936+ 303600) - 669597 = -93061 lei NFR07= (205150+393725 ) - 1231535 = -632660 lei De la an la an surplusul resurselor ciclice fata de necesitatile ciclice creste cu un ritm mediu de 500% pe fondul creterii datoriilor de exploatare cu 4% (2006), 72% (2007) si scderii creanelor cu 26% (2006) si stocurilor cu 25% (2007). VARIATIA NFR 06/05 = - 93061- (-24266) = - 68795 lei VARIATIA NFR 07/06 = -632660 - (-92061 ) = -608394 lei

2.4.4 Trezoreria neta

Pornind de la relaia fundamentala a trezoreriei: T=FRN-NFR , se observa ca situaia trezoreriei este rezultat al confruntrii dintre FRN si NFR. Astfel se disting trei cazuri:

Trezoreria neta>0 FRN>NFR , corespunde situaiei in care FRN este suficient de mare pentru a asigura nu numai finanarea stabila a ciclului de exploatare, dar in acelai timp si a unei trezorerii pozitive care sa permit deinerea de disponibilitati banesti sau efectuarea de plasamente. In situaii extreme, aceasta configuraie permite stingerea datoriilor pe termen scurt fara a crea probleme privind continuarea activitatii.1

Altfel spus, in termeni financiari, capitalurie permanente sunt suficiente pentru asigurarea unei finantari stabile a: imobilizrilor, ntregii exploatri si a unei rezerve de lichiditati. La prima vedere, aceasta structura financiara caracterizeaz ntreprinderea in termeni favorabili, de echilibru, fara a permite insa si previzionarea riscurilor de dezechilibru financiar care amenina ntreprinderea. Totui, pe termen scurt, o trezorerie excedentara poate duce la dificultati in reglarea datoriilor daca scadenta unora dntre ele este mai apropiata,iar realizarea mijloacelor mai indepartata.
1

Ion Stancu, Finane, Ediia a III-a, Editura Economic, Bucureti, 2002

33

Intr-o astfel de situatie este necesara negocierea unor noi credite de trezorerie sau realizarea unor active pentru depasirea dificultatilor. In plus, o astfel de situaie poate ascunde o fragilitate financiar care trebuie sa devin mult mai preocupanta pe termen mediu si lung. Abordarea relativa la resursele stabile ce permit finanarea att a investiiilor, a NFR si a rezervei de lichiditati poate genera un semn al proastei lor utilizri. In cazul unei proaste utilizri a resurselor stabile, rezultatele slabe obinute nu vor permite degajarea unei autofinantari suficiente. De asemenea, remunerarea capitalurilor angajate si rambursarea in viitor a mprumuturilor pe termen lung si mijlociu va fi dificil de realizat. Totodat o astfel de apreciere ( proasta gestionare a resurselor stabile) trebuie formulata cu prudenta, intr-o conjunctura caracterizata prin rate mari ale dobnzii si care descurajeaz cea mai mare parte a proiectelor de investitie pentru producie incitnd ntreprinderile sa-si orienteze fondurile utilizabile in mijloace de trezorerie mai bine remunerate si mai puin riscante.

Trezoreria neta<0 FRN<NFR; daca trezoreria este negativa, rezulta ca NFR nu poate fi finanat in ntregime din resursele pe termen lung si mijlociu si ntreprinderea este tributara resurselor de trezorerie( in special de origine bancara)pentru a asigura o parte din NFR-ul solicitat de ctre ciclul de exploatare. Situaia este alarmanta din punctul de vedere al echilibrului financiar. Intr-adevr daca derularea normala a ciclului de exploatare permite justificarea reducerii resurselor de trezorerie ( in special a celor pe termen scurt al bncii), solvabilitatea ntreprinderii nu trebuie sa fie sub semnul ntrebrii datorita trezoreriei negative. Problema adevrata in aceasta situaie este cea legata de dependenta ntreprinderii fata de bnci ca furnizor al celei mai mari parti din resursele sale de trezorerie. Atunci cnd ntreprinderea trece prin dificultati de plata neinnoirea creditului de trezorerie curent ,poate sa precipite criza de solvabilitate si sa o agraveze de o maniera iremediabila.

Trezoreria neta=0 FRN=NFR; aceasta situaie este practic inexistenta. Cazurile prezentate sunt o interpretare statica a relatiei fundamentale de trezorerie si permit

intelegerea conditiilor de moment in care se realizeaz articularea dintre ciclurile financiare fundamentale induse de activitatea intreprinderii.1

Ariton Doinia, Finanele ntreprinderii, Editura Pax Aura Mundi, Galai, 2007

34

Daca s-ar utiliza o analiza statica comparativa pentru punerea in evidenta a evoluiei structurii patrimoniale (sau o detaliere suplimentara a succesiunii diferitelor stari in care se poate prezenta ntreprinderea la momente distincte), relaia fundamentala de trezorerie ar deveni mai semnificativa, permitand identificarea cauzelor posibile care au provocat dezechilibrul financiar si o mai buna pregtire a masurilor pentru redresarea sa. De asemenea , in cazul degradrii trezoreriei, evoluia constatata se poate interpreta fie ca o reducere a FRN, fie ca o cretere a NFR, sau ca o aciune conjugata a celor doi factori: Pornind de la relaia fundamentala a trezoreriei: T=FRN-NFR , pentru SC LACTA PROD SA se obin urmtoarele valori:
-lei-

Indicatori FRN NFR TN

sfarsitul sfarsitul sfarsitul I 06/05 anului 2005 anului 2006 anului 2007 -24257 -28492 -103183 -24266 -93061 -632660 9 64569 529477

I 07/06 1,17 3,83 7174,3 3,62 6,79 8,2

Valoarea pozitiva a trezoreriei se datoreaz valorii negative a necesarului de fond de rulment in contextul unui surplus de resurse ciclice raportat la nevoile temporare ale societatii, surplus care se regaseste sub forma resurselor de trezorerie dar si de finane pentru o parte din imobilizri. Aceasta valoare poate fi interpretata ca fiind rezultatul unei negocieri favorabile ntreprinderii a contractelor cu furnizorii si creditorii sau fiind rezultatul ntrzierii la plata a datoriilor, valoarea activelor de trezorerie la sfarsitul anului 2007 ajungnd pentru plata a 50% din aceste datorii. Trezoreria neta a crescut cu un ritm de 7074% in 2006 si cu 720% in 2007 comparativ cu crestera datoriilor cu 7% in 2006 si respectiv 72% in 2007, aspect pozitiv daca isi va menine trendul si in urmtorii ani

35

La prima vedere, aceasta structura financiara caracterizeaz ntreprinderea in termeni favorabili, de echilibru, fara a permite insa si previzionarea riscurilor de dezechilibru financiar care amenina ntreprinderea. Totui, pe termen scurt, o trezorerie excedentara poate duce la dificultati in reglarea datoriilor daca scadenta unora dntre ele este mai apropiata, iar realizarea mijloacelor mai indepartata.

2007

Trezoreria neta

2006

Necesar de fond de rulment Fond de rulment

2005

-800000 -600000 -400000 -200000

200000 400000 600000

EVOLUTIA TN1

2.5 Analiza echilibrului financiar la SC LACTA PROD SA pe baza ratelor

2.5.1 Analiza lichiditatii i solvabilitatii SC LACTA PROD SA Orice ntreprindere este supus unor riscuri financiare, dar cel mai important este riscul de faliment generat de insolvabilitate i de aceea meninere a solvabilitii, asigur supravieuirea ntreprinderii. Solvabilitatea reprezint capacitatea ntreprinderii de a-i onora obligaiile sale de plat pe o anumit perioad de timp i de a-i asigura astfel echilibrul financiar.
1

Brezeanu Petre, Gestiunea financiar a ntreprinderii, Editura Cavallioti, Bucureti, 2002

36

Starea de insolvabilitate poate avea repercusiuni asupra modului de funcionare al ntreprinderii cum ar fi: pierderea unei pri a patrimoniului de ctre debitorul falimentar, lichidarea i dispariia ntreprinderii. Capacitatea de plat este reprezentat de solvabilitatea imediat i reprezint mijloacele bneti disponibile la un moment dat sau pe o perioad scurt de timp, de regul pn la 30 zile pentru achitarea datoriilor exigibile pe aceeai perioad. Solvabilitatea, respectiv capacitatea de plat sunt elemente ale lichiditii prin care se evideniaz proprietatea pe care o are partea material a capitalului de a se transforma n bani.1 Datorit interdependenei dintre lichiditate i solvabilitate pentru diagnosticarea activitii ntreprinderii se utilizeaz urmtoarele rate: a) Rata lichiditii generale (RLG) - evideniaz gradul de acoperire a datoriilor pe termen scurt de ctre activele circulante.
R LG = Active circulante Datorii pe termen scurt

RSG se poate ncadra ntre urmtoarele valori: RSG >1,8 situaie bun i indic existena unor active circulante mai mari dect datoriile pe termen scurt, ceea ce nseamn c o parte a capitalului permanent este utilizat pentru finanarea activitii de exploatare; 1,2 < RSG <1,8 situaie satisfctoare; RSG <1,2 situaie nesatisfctoare, dar nu prezint pericol dac gradul de lichiditate al activelor circulante este mai mare dect cel de exigibilitate al datoriilor pe termen scurt. Aceasta nseamn c stocurile se reduc treptat pentru achitarea datoriilor pe termen scurt fr a stnjeni continuitatea produciei, iar datoriile se rennoiesc constant. Rata lichiditaii generale este cunoscut sub numele de rat a fondului de rulment (RFR) i arat modul n care capitalul permanent permite finanarea imobilizrilor i o parte a activelor circulante. Aceast rat ia valori diferite n funcie de natura sectorului de activitate, structura activelor circulante, viteza de rotaie, durata ciclului de fabricaie.
1

Hoana Nicolae, Capitalul firmei, Editura Tribuna Economic, Bucureti, 1998

37

b) Rata lichiditii reduse (RLR) - arat n ce proporie datoriile curente pot fi acoperite pe seama activelor realizabile (creane) i acelor disponibile (disponibiliti).
R LR = Active circulante Creante + Disponibil itati = Datorii pe termen scurt Datorii pe termen scurt

Aceast rat depinde de numrul de clieni, ponderea lor n totalul creanelor, de disponibilitile existente n cas i n conturile bancare. Stocurile sunt excluse deoarece sunt cele mai incerte din punct de vedere al lichidrii i al valorii lor i de aceea ele trebuie lichidate prin valorificarea imediat prin contracte directe cu beneficiarii. RSR poate lua urmtoarele valori: RSR > 1 1 situaie bun; 0,65 < RSR <1 situaie satisfctoare; RSR < 0,65 situaie nesatisfctoare. c) Rata lichiditii imediate (RLI) - reflect n proporie disponibilitile particip la acoperirea datoriilor curente.
R LI = Disponibil itati Datorii pe termen scurt

Dac RSI >0,3 situaie bun1 d) Rata solvabilitii patrimoniale (RSP) - reflect gradul n care ntreprinderea poate face fa obligaiilor de plat, n special din surse proprii.
R SP = Capital propriu Capital propriu + Credite bancare

RSP >50% 30% < RSP <50% RSP <30%

situaie bun; situaie satisfctoare; situaie nesatisfctoare.

RADU STROE, Gestiunea financiar a ntreprinderii. Note de curs i aplicaii. Biblioteca digital ASE,pag,45

38

1.4 1.2 1 0.8 0.6 0.4 0.2 0 2005 2006 2007

R lichiditatii generale R lichiditatii reduse R lichiditatii imediate R solvabilitatii patrimoniale R solvabilitatii globale

e)Rata solvabilitii globale (RSGB) - msoar securitatea de care se bucur creditorii pe termen scurt i lung, precum i marja de creditare a ntreprinderii.
R SGB = active totale datorii totale

RSGB >1,5 situaie bun deoarece ntreprinderea i poate achita obligaiile;

RSGB <1,5 situaie nesatisfctoare i evideniaz riscul de insolvabilitate pe care l-au asumat furnizorii de fonduri puse la dispoziia ntreprinderii.1

Nr. crt. 1 2 3 4 5

Ani Indicatori Rata lichiditatii generale Rata lichiditatii reduse Rata lichiditatii imediate Rata solvabilitii patrimoniale Rata solvabilitii

2005 0,92 0,57 <<0 0,34

2006 0,95 0,54 0,09 0,40

2007 0,91 0,74 0,43 0,34

2006/2007 % +3,2% -5,3% + +17% +11,9%

2007/2006 % -4,2% +37% +377% -17% -4%

1,09 1,22 1,17 globale EVOLUTIA LICHIDITATII SI SOLVABILITATII

Rata lichiditii generale a crescut in 2006 cu 3,2 %, fapt pozitiv , insa pe ansamblu situaia este nesatisfctoare pentru ntreprindere (valoare a ratei sub nivelul minim de 1,2 stabilit ca fiind acceptabil), deoarece activele circulante nu permit nc acoperirea datoriilor pe termen scurt. La sfarsitul anului 2007 rata lichiditatii generale nregistra valoarea de 0,91, valoare cu 4,2 % mai mica
1

Prof.univ.dr.Aurel ISFANESCU; Prof.univ.dr.Vasile ROBU; Lect.univ.drd. Anca Maria HRISTEA; Asist.univ.drd.Camelia VASILESCU Analiza economico-financiara -Biblioteca digitala ASE,pag,64

39

dect cea nregistrata in 2006.Acest dezechilibru este atenuat de faptul ca gradul de lichiditate al activelor circulante este mai mare dect gradul de exigibilitate al datoriilor pe termen scurt. Se constat o reducere a stocurilor in 2007 ceea ce permite achitarea datoriilor pe termen scurt fr a stnjeni continuitatea produciei, iar datoriile se rennoiesc n mod constant.1 Rata lichiditii reduse a sczut in 2006 cu 5,3%, si a crescut cu 37% la sfarsitul anului 2007 ,situaie pozitiv, valoarea ratei depasind pragul de 0,65 sumele aflate n cas, precum i cele rezultate din ncasarea la timp a creanelor sunt suficiente pentru plata la timp a din obligaiile curente. Daca in 2007 situaia este satisfctoare in celelalte perioade supuse analizei,2005, 2006 valoarea ratei indica un dezechilibru . Rata lichiditii imediate a nregistrat creteri foarte mari ajungand de la o valoare <<0 in 2005 la 0,09 in 2006 si respectiv 0,43 la sfarsitul anului 2007.Daca in primele doua perioade supuse analizei valorile erau sub pragul recomandat de 0,3, ceea ce nseamn c disponibilitile ntreprinderii nu fceau fa obligaiilor pe termen scurt, in 2007 echilibrul este restabilit. Rata solvabilitii patrimoniale este de 0,34 in 2005 , 0,40 in 2006 si 0,34 la sfarsitul anului 2007. Rata s-a meninut relativ constanta diminundu-se in 2006 cu 17% ca apoi sa revin la valoarea iniiala in 2007.Per ansamblu situaia este satisfctoare ncadrndu-se peste pragul de 0,3, dar nedepasind pragul de 0,5 . Rata solvabilitii globale a crescut cu 11,9% in 2006, respectiv a sczut cu 4% in 2007 .In fiecare an supus analizei rata nregistreaz valori peste 1 ceea ce nsemn ca activele societii acoper in totalitate datoriile totale, insa nu depesc pragul de 1,5 care ar elimina orice risc de solvabilitate, existnd un grad minim de risc. 2.5.2 Analiza ratelor de finanare Echilibrul financiar al ntreprinderii trebuie neles ca un ansamblu de corelaii care se formeaz n procesul de rotaie al capitalului. Pentru analiza echilibrului financiar al ntreprinderii se utilizeaz urmtoarele rate de finanare:

Toma Mihai, Alexandru Felicia, Finane i gestiune financiar de ntreprindere, Editura Economic, Bucureti, 2003

40

a) Rata autonomiei financiare (RAF) reflect ponderea surselor proprii n cadrul surselor stabile ale ntreprinderii.
R AF = Capital propriu Capital permanent x 100

Aceast rat msoar dependena ntreprinderii fa de bnci. Cu ct valoarea ratei este mai apropiat de 100% cu att crete gradul de independen al ntreprinderii. b) Rata de finanare a stocurilor pe seama fondului de rulment (RFS) - reflect n ce proporie stocurile sunt acoperite pe seama fondului de rulment.
R FS = Fond de rulment x 100 Stocuri

Se apreciaz o acoperire normal dac fondul de rulment reprezint aproximativ 2/3 din totalul stocurilor. c) Rata de finanare a activelor circulante pe seama fondului de rulment (R FAC) - reflect n ce proporie activele circulante sunt acoperite pe seama fondului de rulment.

R FAC =

Fond de rulment x 100 Active circulante

Mrimea normal a acestei rate este de aproximativ 50%. d) Rata de autofinanare a activelor (RAA) - exprim msura n care capitalurile proprii acoper activele ntreprinderii.
R AA = Capital propriu x 100 Active imobilizat e + Active circulante

e) Rata de finanare a imobilizrilor pe seama capitalurilor proprii (RFI) - exprim finanarea proprie a imobilizrilor, autonomia de care d dovad ntreprinderea n finanarea investiiilor sale.
R FI = Capital propriu x 100 Active imobilizat e

41

Dac valoarea acestei rate este mai mare sau egal cu 100 nseamn c activele imobilizate sunt finanate integral pe seama capitalurilor proprii. Dac valoarea ratei este mai mic dect 100, atunci o parte din activele imobilizate sunt finanate pe seama datoriilor pe termen mediu i lung. f) Rata de finanare a activelor imobilizate pe seama capitalului permanent (RFKpn) - semnific gradul de finanare al activelor imobilizate pe seama surselor stabile. 1
R FKpn = Capital permanent x 100 Active imobilizat e

Cu ct valoarea acestei rate este mai mare dect 100, cu att ntreprinderea ocup o poziie mai bun. g) Rata de finanare a investiiilor (RFI) exprim capacitatea intern de finanare a investiiilor. Este o msura teoretic, n practic numerarul este determinantul principal. De cele mai multe ori exista capitaluri i profit suficient in balan dar nu i numerar n contul bancar i casierie. RFI = (CAF / INV) x 100 CAF = capacitatea de autofinanare INV = investiii anuale

h) Rata finanrii activului economic :

RAE = resurse durabile x 100 nevoi stabile + NFRE

Dac rata finanrii activului economic este subunitar, iar rata de finanare a imobilizrilor este supraunitar, ntreprinderea trebuie s recurg la credite bancare curente pentru a putea finana excedentul nevoilor de fond de rulment pentru exploatare n raport cu resursele durabile. h) Rata datoriilor (RD) - reflect partea din activul total care este finanat din datoriile ntreprinderii.
1

Georgeta Vintil, Gestiunea financiar a ntreprinderii, Ed.Didactic i Pedagogic, Bucureti, 2004

42

RD =

Datorii totale x 100 Activ total

La S.C. LACTA PROD SA evoluia acestor rate se prezint n tabelul urmtor: Ratele de finanare Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Ani Indicatori Rata autonomiei financiare Rata de finanare a stocurilor Rata de finanare a activelor circulante Rata de autofinanare a activelor Rata de finanare a imobiliz pe seama K. propriu Rata de finanare a imobiliz. pe seama K. perm. Rata de finanare a investiiilor3 Rata finantarii activului economic Rata datoriilor 2005 100% 11,96 % 79,31 % 79,31 % 89,13 % 91,39 % 2006 100% 18,06 % 83,81 % 83,81 % 102,3 % 110,9 % 81,93 % 2007 100% 14,47 % 66,88 % 66,88 % 73,14 % <0 85,52 % FRN<0
2006/2005 2007/2006

% 0%

% 0%

+51% +5,67% +5,67% +24,42% -10,35%

-19,87% -20,20% -20,20% -28,49% +4,38%

CAF si valoarea bruta a investitiilor se ia din tabloul fluxurilor de trezorerie

43

R autonomiei financiare R de finantare a imob. pe seama K propriu R de finantare a investitiilor R datoriilor

R de autofinantare a activelor R de finantare a activelor pe seama K perm R finantarii activului economic

120 100 80 60 40 20 0 2005 2006

EVOLUTIA RATELOR DE FINANTARE

2007

Rata autonomiei financiare este de 100%, situaie foarte bun, deoarece arat independena ntreprinderii fa de bnci, capitalul propriu fiind egal cu capitalul permanent. Dispunnd de o real autonomie financiar, aceasta reprezint o garanie solid n cazul contractrii de credite, iar din punctul de vedere al bncii se apreciaz oportunitatea acordrii de credite. Rata de finanare a stocurilor pe seama fondului de rulment si rata de finanare a activelor circulante pe seama fondului de rulment nu au fost calculate ntruct fondul de rulment al societarii a nregistrat valori negative in toi anii supui analizei ,activele circulante si implicit stocurile fiind finanate exclusiv din resurse ciclice, existnd chiar un surplus de resurse utilizat pentru finanarea unei pari din imobilizri. Rata de autofinanare a activelor a crescut n 2006 cu 51 % in principal, datorita creterii capitalurilor proprii cu 58%, n 2007 rata de autofinanare a activelor nregistreaz o scdere de 19,87 % ceea ce arat o scdere a capacitii de autofinanare. Scderea se datoreaz creterii activului imobilizate cu 76,92% i a activului circulant cu 76%, cretere ce nu poate fi acoperit de creterea capitalurilor proprii cu doar 41%.

44

Nivelul sczut al ratei autofinanrii indic faptul c cea mai mare parte a activelor sunt finanate din credite acordate de furnizori i prin credite pe termen scurt obinute de la bnci. Rata de finanare a imobilizrilor pe seama capitalului propriu i rata de finanare a imobilizrilor pe seama capitalului permanent au nregistrat la sfaritul anului 2006 o uoara cretere de 5,65% ceea ce arat o cretere a finanrii investiiilor pe seama resurselor proprii, respectiv a celor permanente. La sfaritul anului 2007 rata de finanare a imobilizrilor nregistreaz o scdere de 20,20% ajungnd la valoarea de 66,88%. Resurse stabile permit finanarea, n medie, n proporie de 75% a imobilizrilor. Rata de finanare a investiiilor indic faptul ca n 2006 CAF a acoperit n totalitate investiiile brute fcute de societate, aspect pozitiv, ns n 2007 CAF acoper doar 73,14% din investiiile fcute, restul fiind finanat pe seama trezoreriei nete. Indicatorul se afla n scdere, iar daca acest deficit dintre CAF si INV se prelungete i n exerciiile urmtoare, reprezint un aspect negativ pentru firm. Rata finanrii activului economic nregistreaz o valoare subunitar in 2005 , 89,13% ceea ce nsemn c resursele durabile acoper doar o parte a mijloacelor stabile i a necesarului de fond de rulment de exploatare. Avnd n vedere ca NFRE este negativ rezult incapacitatea resurselor durabile de a finana mijloacele stabile. n 2006 rata nregistreaz o valoare de 110,9%>100 ,aspect pozitiv, datorat NFRE negativ.La sfarsitul anului 2007 rata nregistreaza o valoare negativ, datorat valorii negative a NFRE >valoarea mijloacelor stabile. Aspectul este pozitiv deoarece RD acoper o parte din mijloacele stabile cealalt parte fiind acoperit prin excedentul de resurse ciclice de exploatare. Rata datoriilor a sczut n 2006 cu 10,35%, situaie favorabil, nsa a crescut n 2007 cu 4,38%, situaie n contextul n care datoriile ocup o pondere de peste 85% din totalul pasivului, deoarece se acord o importan sporit resurselor externe, n raport cu cele proprii pentru finanarea activului. Creterea ratei afecteaz echilibrul economic deoarece ponderea datoriilor este foarte mare. Trebuie luat n considerare i faptul c ntreprinderea nu are datorii mai vechi de 30 zile.

45

CAP 3 Analiza vitezei de rotaie a activelor circulante i rolul jucat de aceasta n realizarea echilibrului financiar al S.C LACTA PROD S.A.
3.1 Analiza vitezei de rotatie
Activele circulante au cel mai mare grad de mobilitate dintre elementele patrimoniale ale ntreprinderii. Eficiena folosirii activelor circulante se analizeaz cu ajutorul indicatorului viteza de rotaie a activelor circulante care se poate exprima ca: a) Numr de rotaii:
VR = CA AC

b) Durata medie a unei rotaii:

V R = A C xT C A

Analiza factorial a vitezei de rotaie se realizeaz dup modelul b). Sistemul de factori care acioneaz asupra vitezei de rotaie este: CA VR

AC (1) AC AC (2) AC (n)

(n)

CA
AC

= cifra de afaceri
(1)

= soldul mediu al activelor circulante=(Sinitial+ Sfinal ) /2 , AC

(2)

AC

, . AC

= elementele componente ale activelor circulante.

Deoarece CA este evaluat n preurile de vnzare fr TVA, stocurile i creanele vor fi evaluate n preuri exclusiv TVA.1

La S.C. LACTA PROD S.A. evoluia vitezei de rotaie a activelor circulante este prezentat n tabelul urmtor:
1

Prof.univ.dr.Aurel ISFANESCU; Prof.univ.dr.Vasile ROBU; Lect.univ.drd. Anca Maria HRISTEA; Asist.univ.drd.Camelia VASILESCU Analiza economico-financiara -Biblioteca digitala ASE

46

Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7

Ani Indicatori CA AC din care: -stocuri -creane VR a AC n zile VR a stocurilor VR a creanelor

2005
2461844 659734 254510 405215

2006
2567784 650419 263723

2007
5570703 884728

2006/2005 %
105940 -9315

2007/2006 %
3002919 116,9% 234309 -24680 -5745

4,3 % -1,4 % 3,6 %

-12,6 %

36 % -9,4 %
-11,7 %

239043

9213 -50808

354407

348662

96,74 37,21 59,25

91,18 36,97 49,68

57,17 15,44 22,53

-5,56 -0,24

-5.7 % -0,7 %

-34,01 -21,53 -27,15

-37,3 % -58,2 % -54,6%

-9,57 -16,1 %

Influena stocurilor asupra vitezei de rotaie a activelor circulante se prezint astfel: 3.1 Analiza factorial a VR a AC pe 2005-2006 Modificarea VR a AC VR = VR06 VR05 = 91,18- 96,74 = -5,56 zile 3.1.1 Influenele modificrii CA asupra VR a AC
CA ( VR) = AC 05 AC 05 659734 659734 = 92,49 - 96,74 = - 4,24 zile x 360 x 360 = x 360 x 360 2567784 2461844 CA 06 CA 05

3.1.2 Influena modificrii AC asupra VR a AC

AC
( VR)

=91,18 - 92,49 =- 1,3 zile AC 06 AC 05 650419 659734 x 360 x 360 = x 360 x 360 2567784 2567784 CA 06 CA 06

a) Influena modificrii ST asupra VR a AC

ST 06 ST 05 263723 254510 x 360 x 360 = x 360 x 360 2567784 2567784 CA 06 CA 06

ST =

47

=36,97 - 35,68 =1,29 zile

CR =

CR 06 CA 06

b) Influena modificrii CR asupra VR a AC CR 05 354407 405215 x 360 x 360 = x 360 x 360=49,68 - 56,81 =- 6,49 zile 2567784 2567784 CA 06

Se constat o cretere a vitezei de rotaie, respectiv scderea duratei unei rotaii cu 5,56 zile. Creterea CA cu 4,3% nsoit de scderea AC cu 1,4 % a determinat creterea vitezei de rotaie a AC, respectiv scderea duratei medii a unei rotaii la 91,18 zile. Soldul mediu al AC a sczut cu 1,4 % i a determinat creterea vitezei de rotaie a AC cu 1,3 zile. Aprofundnd influena factorilor se constat c creterea ST cu 3,6 % a determinat scderea vitezei de rotaie cu 1,29 zile ceea ce semnific o scdere a ritmului de fabricaie. Scderea CR cu 12,6 % a determinat scdere a duratei medii de rotaie a AC cu 6,49 zile, situaie justificat prin ncasarea creanelor de la clieni, situaie reflectata in evoluia soldului debitor al trezoreriei nete. Ca urmare a creterii VR a AC are loc o eliberare de capital circulant:
I = (VR 05 - VR 04 ) x CA 05 2567784 = ( - 5,56) x = - 39658 lei 360 360

3.2 Analiza factorial a VR a AC pe 2006-2007

Modificarea VR a AC VR = VR07 VR06 =57,17-91,18 = -34,01 zile 3.2.1 Influena modificrii CA asupra VR a AC
CA ( VR) = AC 06 AC 06 650419 650419 x 360 x 360 = x 360 x 360 5570703 2567784 CA 07 CA 06

= 42,03 - 91,18 = - 49,14 zile

3.2.2 Influena modificrii AC asupra VR a AC

AC
( VR)

AC 07 AC 06 884728 650409 x 360 x 360 = x 360 x 360 5570703 5570703 CA 07 CA 07

48

=57,17 - 42,03 =15,13 zile

a) Influena modificrii ST asupra VR a AC

ST
( VR)

ST 06 ST 05 239043 263723 x 360 x 360 = x 360 x 360 5570703 5570703 CA 06 CA 06

=15,44 - 17,04 = 1,6 zile

b) Influena modificrii CR asupra VR a AC ( VR) CR 07 CR 06 348662 354407 CR = x 360 x 360 = x 360 x 360 5570703 5570703 CA 07 CA 07
=22,53 - 25,16 =- 2,63 zile

100 80 60 40 20 0 2005 2006 2007

VR a creantelor VR a AC

VR a stocurilor

EVOLUTIA VITEZEI DE ROTATIE

Se constat o cretere a vitezei de rotaie a AC, respectiv o micorare a duratei unei rotatii cu 34,01 zile situaie favorabil pentru ntreprindere. Creterea CA cu +116,9% a determinat accelerarea VR cu 49,14 zile, dar creterea cu 36 % a AC a determinat creterea duratei medii a unei rotaii cu 15,13 zile. Aprofundnd influena factorilor se constat c scderea stocurilor cu 9,4% a determinat sporirea VR cu 1,6 zile iar scderea cu 11,7 % a creanelor a determinat creterea VR cu 2,63 zile.

49

Ca urmare a creterii VR a AC are loc o eliberare de capital circulant care se calculeaz dup formula:
E = (VR 07 - VR 06 ) x CA 07 5570703 = (-34,01) x = - 526277 lei 360 360

Aceast situaie este favorabil pentru ntreprindere deoarece determin creterea rezultatului financiar, a rezultatului curent, a profitului brut, a profitului net. Din cele constatate se remarc o cretere a VR a AC dac exist corelaia:
I AC <I CA

Accelerarea VR a AC poate fi realizat n cele trei faze ale ciclului de exploatare: Faza aprovizionrii are un rol foarte important n desfurarea ritmic a produciei i de aceea trebuie eliminate perioadele de inactivitate din cauza insuficienei aprovizionrii. Alimentarea la timp impune existena unui stoc permanent de materii prime i materiale ceea ce reprezint o premiz pentru creterea produciei i a productivitii muncii, reducerea costurilor i accelerarea vitezei de rotaie. Folosirea eficient a activelor circulante necesit nlturarea supra i subdimensionrii stocurilor, respectarea programelor de aprovizionare, reducerea consumurilor specifice i a pierderilor din timpul transportului, manipulrii i depozitrii, ridicarea nivelului de calificare a personalului de la magazii i depozite. n stadiul produciei, principalele ci de accelerare a vitezei de rotaie a AC sunt: reducerea duratei ciclului de producie i diminuarea consumurilor specifice de materii prime i materiale prin:reproiectarea i modernizarea produselor existente, asimilarea de noi produse cu consumuri mai reduse;creterea gradului de mecanizare i automatizare i folosirea unor metode moderne de organizare a produciei;aprovizionarea raional la locul de munc. n stadiul vnzrii cile de accelerare a vitezei de rotaie a AC sunt: creterea ritmului vnzrilor, ceea ce determin reducerea stocurilor i accelerarea ritmului de decontare a produselor livrate.

50

3.2 Analiza creanelor si obligaiilor S.C LACTA PROD S.A. in sistemul echilibrului financiar - corelaia dintre ntrzierile la plata acordate clienilor si ntrzierile la plata acordate de furnizori
3.2.1 Intarzierile de plata acordate clienilor Este un indicator care stabileste intarzierea medie acordata clientilor , intarzieri foarte variate ce depind in special de tipul de activitate al intreprinderii,de tipul de clientela,de natura produselor,inportanta comenzilor,raporturile existente intre firma si client, etc. Studiul intarzierilor de plata acordate clientilor permite prezentarea politicii de credit a intreprinderii fata de clientii sai,luandu-se in considerare totalul sumelor inscrise in pozitiile clienti si conturi asimilate si efecte remise spre scontare raportat la cifra de afaceri. Acest indicator reflecta gestiunea financiara si comerciala a intreprinderii.
Numarul mediu al zilelor de credit acordat clientilor = scontarea * 360

Clienti si conturi asimilate + Efecte remise spre Cifra de afaceri + TVA colectat aferent

Pt anul 2005= 2929594,36 Pt anul 2006= 3055662,96 Pt anul 2007= 6629136,57

393724,68 303359,71

261176,1

* 360 = 32 ,09 zile ,TVA=19%*2461844 lei * 360 = 35 ,74 zile , TVA=19%*2567784 lei * 360 = 21,38 zile , TVA=19%*5570703 lei

3.2.2 Intrzierile de plat acordate de ctre furnizori Acest indicator stabileste intarzierea medie acordata de catre furnizori .Intarzierile acordate clientilor,constituie mijloace pentru intreprindere,iar intarzierile de plata acordate de furnizori constituie surse pentru intreprindere.Volumul acestor intarzieri este foarte variat si pentru al estima trebuie sa tinem seama de totalul creditelor de furnizori si totalul cheltuielilor anuale,materii prime,cu taxele cuprinse intre: totalul facturilor datorate si al efectelor de plata inclusiv TVA deductibil.

51

Numarul mediu al zilelor de credit acordat de furnizor = Furnizori si conturi asimilate * 360 Aprovizion ari + TVA deductibil aferent

Pt anul 2004= 2004689 ,47 * 360 = 56 ,94 zile ,TVA=19%*1684613 lei Pt anul 2005= 1401602 ,23 * 360 = 64 ,31 zile ,TVA=19%*1177817 lei Pt anul 2006= 3482824,17
813653 * 360 = 84 ,10 zile , TVA=19%*2926743 lei 250402 ,17

317122

An 2005 2006 2007 =20062005 =20072006

Intarzieri acordate clientilor 32zile 36zile 21zile 12,5% -41,6%

Intarzieri acordatate de furnizori 57zile 64zile 84zile 12,2% 31,2%

Diferenta =Col 3-col 2 25 zile 28 zile 63 zile

4 zile -15 zile

7 zile 20 zile

In toi anii supui analizei numrul mediu de zilelor de credit acordate clienilor a fost mai mic dect numrul mediu al zilelor de credit acordate de ctre furnizori, fapt favorabil, ntruct creanele sunt ncasate naintea pltii datoriilor ctre furnizor, lucru care atenueaz efectul valorii negative a fondului de rulment. In 2006 att ntrzierile de plata ale clienilor cat si ntrzierile de plata fata de furnizori au crescut fata de perioada anului 2005 cu 4zile, respectiv 7zile.Desi creterea ntrzierilor la plata acordate clienilor este un aspect negativ, valoarea acestei creteri este nesemnificativa, creterea de 7 zile la ntrzierea acordata de ctre furnizori oferind o rezerva de 3 zile. In 2007 diferena dintre numrul mediu de zile de credit acordat de furnizori si numrul de zile de credit acordat clienilor s-a mrit considerabil la 63 de zile comparativ cu perioada anului 2006 . In cazul in care clienii vor solicita ntrzieri peste acest nivel si/sau furnizorii vor solicita plata anticipata a datoriilor, societatea are o rezerva de 2 luni la dispoziie riscul apariiei unor dezechilibre in ceea ce privete lichiditatea fiind foarte mic.

52

CAP 4 Analiza realizrii echilibrului financiar al S.C LACTA PROD S.A. n dinamic
4.1 Analiza echilibrului financiar pe baza bilanului funcional
Analiza echilibrului financiar pe baza bilanului funcional are n vedere stabilirea corelaiilor ntre nevoile de finanare i resursele ntreprinderii astfel nct s se asigure continuitatea activitii, oferind o imagine mai clar a modului de funcionare din punct de vedere economic. 1 Bilantul funcional al S.C LACTA PROD S.A.
- lei-

Activ(mijloace)
Denumire an indicator Mijloace stabile ACE ACIE AT TOTAL 2005 196493 659725 0 9 856227 2006 288228 576536 0 64569 929333 2007

Pasiv(resurse)
Denumire indicator 478162 Resurse durabile 598875 PE 0 PIE 529477 PT 1606514 TOTAL an 2005 172236 662991 21000 0 856227 2006 259736 630597 39000 0 929333 2007 374979 1231535 0 0 1606514

ACTIV

Mijloace stabile: e) Imobilizri necorporale f) Imobilizri corporale brute g) Imobilizri financiare h) Cheltuieli nregistrate in avans Total:

0 193091 3402 0 196493

0 288228 0 0 288228

0 464678 13484 0 478162

Active circulante de exploatare: e) Stocuri 205150 f) Clieni 393725 g) Diferenze de conversie activ h) Decontari din operaii n curs de clarificare i) Alte creante
1

254510 261176 0 0 144039 0 0 241

272936 303359 0 0 0

Georgeta Vintil, Gestiunea financiar a ntreprinderii, Ed.Didactic i Pedagogic, Bucureti, 2004, pag.33

53

Total: Active circulante in afara exploatarii: j) Investitii financiare pe termen scurt Active circulante de trezorerie: k) Conturi la bnci n lei 527892 l) Conturi la bnci n devize m) Casa in lei 1585 n) Casa in devize Total :

659725

576536 0

598875 0 0 0 63747 0 822 0

0 0 64569

0 9 0 529477

PASIV

Resurse cu scaden peste un an: f) Capitaluri proprii g) Credite bancare pe termen mediu si lung h) Provizioane i amortizri i) Venituri nregistrate n avans Total: Pasive de exploatare: a) Furnizori i conturi asimilate b) Dobnzi c) Alte mprumuturi i datorii financiare d) Datorii cu personalul si asigurri sociale e) Impozit pe profit f ) TVA g) Alte datorii faa de stat h) Diferene de conversie pasiv i) Furnizori debitori (se scad) Total : Pasive n afara exploatrii: a) Decontri cu grupul i alte datorii 0 b) Creditori diveri 0 c) Dividende 0 Total : Pasive de trezorerie de trezorerie: a) Credite bancare pe termen scurt Total :

93004 0 79232 0 172236

104313 208362 0 0 155423 166617 0 0 259736 374979

317122 0 298734 22190 6788 18157 0 0 0 662991

250402 0 217889 98373 4920 59013 0 0 0 630597

813653 0 290622 63217 14415 49628 0 0 0 1231535

0 0 21000 21000 39000 0

0 0 39000

0 0 0

0 0

54

4.2 Analiza corelaiei dintre FRNG, NFR i TN

Analiza funcional a echilibrului financiar are ca prim obiectiv stabilirea gradului de vulnerabilitate al ntreprinderii n funcie de modul de finanare. Modalitatea cea mai relevant este aceea de comparare a fondului de rulment funcional cu nevoia de fond de rulment. Nevoia de fond de rulment este indicatorul cel mai relevant, deoarece reflect nevoile ciclice neacoperite financiar din resurse temporare i care se rennoiesc permanent n cadrul ciclului de exploatare. Prin urmare rennoirea utilizrilor i a resurselor ciclice confer nevoii de fond de rulment caracterul unei nevoi de finanare permanent, durabil, dei componentele sale apar ca elemente pe termen scurt n bilan. Partea rmas nefinanat trebuie s fie mai mic sau cel mult egal cu fondul de rulment funcional, nendeplinirea acestei condiii conducnd la realizarea unui dezechilibru funcional care va afecta trezoreria. Pentru realizarea echilibrului funcional este necesar ca fondul de rulment s acopere nevoile de finanare i nu este suficient s fie pozitiv. Partea resurselor aciclice (stabile) alocat pentru finanare activelor ciclice se numete fond de rulment funcional sau fond de rulment net global (FRNG). FRNG poate fi calculat: a) Pornind de la pasiv: FRNG = RESURSE STABILE ACTIVE STABILE b)Pornind de la activ: FRNG = ACTIVE CICLICE RESURSE CICLICE1 Operaiile de exploatare antreneaz formarea nevoii de finanare, dar permit totodat constituirea mijloacelor de finanare. Din confruntarea nevoilor cu mijloacele de finanare se degaj nevoia de finanare a ciclului de exploatare sau nevoia de fond de rulment. Nevoile de finanare generate de ciclul de producie sau nevoile ciclice corespund alocrilor de fonduri pentru
1

Dragot, Victor; Obreja, Laura; Ciobanu, Anamaria.; Dragot Mihaela.; Management financiar: Analiza financiar i gestiunea financiar-operaional, vol I,Editura Economic, Bucureti, 2003

55

constituirea stocurilor i creanelor. n compensarea acestor necesiti de finanare, activitatea ntreprinderii furnizeaz resurse rennoibile pe msura derulrii ciclului de exploatare, respectiv resurse ciclice sub forma mprumuturilor primite de la bnci i alte investiii financiare. Nevoia de fond de rulment se calculeaz dup relaia: NFR = ACTIVE CICLICE RESURSE CICLICE O analiz aprofundat a NFR permite delimitarea lui pe 2 componente: nevoia de fond de rulment pentru exploatare (NFRE) i nevoia de fond de rulment din afara exploatrii (NFRAF). NFR = NFRE + NRFAE NFRE reprezint partea activelor ciclice de exploatare care nu este acoperit prin resurse ciclice i care trebuie finanat din resurse durabile ale ntreprinderii. NFRAE reprezint partea activelor utilizate n afara ciclului de exploatare, care nu sunt finanate cu resurse ciclice, i care trebuie acoperite cu capitaluri permanente. n timp ce componentele NFR sunt legate de activitatea curent i n special de cea de exploatare, cele ale trezoreriei sunt legate de operaiuni pe termen scurt realizate de ntreprindere. ntreprinderea solicit mijloace de finanare pe termen scurt de la bnci i instituii financiare numite resurse de trezorerie sau trezoreria de pasiv (TP). Dar poate avea disponibiliti n conturile bancare care-i pot permite s efectueze plasamente financiare dnd o utilizare trezoreriei sale numit trezorerie de activ (TA). Prin compararea trezoreriei de activ cu cea de pasiv se poate determina trezoreria net care exprim poziia ntreprinderii asupra operaiunilor sale financiare pe termen scurt: TN = TA - TP Trezoreria net se poate determina i pe baza relaiei: TN = FRNG NFR Corelaia dintre FRNG, NFR si TN in cazul SC LACTA PROD S.A. este prezentata in tabelul urmtor: Nr. crt. 1 FRNG 2 3 4 NFRE NFRAE NFR (4=2+3) Ani Indicatori 2005 -24257 -3266 -21000 -24266 2006 -28492 -54061 2007 -103183 -632660 2006/2005 % -4235 -50795 -18000 -68795 -17% -1555% -85,7% -283% 2007/2006 % -74691 -578599 +39000 -539599 -262% -1070% +100% -579%

-39000 0 -93061 -632660

56

5 6 7

TA TP TN (7=1-4=5-6) n perioada 2005-2006

9 0 9

64569 0 64569

529477 0 529477

+64569 0 +64569

+>> +464908 0% 0 +>> +464908

+720% 0% +720%

Are loc o cretere a TN cu +464908 lei. Aceasta nseamn c ntreprinderea dispune de o trezorerie ndestultoare, dat de abundena lichiditilor care-i permit rambursarea datoriilor. Sporirea trezoreriei este determinat de creterea randamentului capitalurilor nvestite prin folosirea intensiv a imobilizrilor corporale i reducerea nevoii de fond de rulment cu -68795 lei, respectiv creste surplusul de resurse ciclice faa de activele circulante cu 238%. Valoarea NFR se datoreaz n special diminurii NFRE cu -59795 lei, care are semnificaia nu a unei nevoi de finanare, ci a unei capaciti de finanare. De asemenea scderea NFRAE cu 18000lei reprezint un fapt benefic pentru societate, aceasta avnd la dispoziie un surplus de resurse ciclice. Fondul de rulment nregistreaz o uoar scdere de 17%, dar NFR a sczut mai mult conducnd la o cretere a TN ceea ce garanteaz securitatea ntreprinderii i eliminarea riscului de nerambursare a datoriilor i chiar obinerea unui surplus de lichiditi fr a face mprumuturi. n perioada 2006-2007 Are loc o cretere a TN cu +464908 lei, respectiv cu +720 % situaie foarte bun mai ales c rezult ca urmare a scderii fondului de rulment cu doar 74691 lei, respectiv cu 262 %, in condiiile in care NFR scade cu 539599 lei, respectiv cu 579%. Diminuarea NFR cu -539599 lei, datorit scderii NFRE cu -578955 lei, respectiv cu 1070 %, i a creterii NFRAE cu +39000lei ( dividende). Adoptarea acestei structuri de finanare a mijloacelor economice a permis realizarea obiectivelor ntreprinderii fr mprumuturi pe termen lung i permind creterea capacitii de finanare a ntreprinderii.

2007

2006

FRNG

NFR

TN

2005

57
-800000 -600000 -400000 -200000 0 200000 400000 600000

nsa trebuie menionat ca starea general este de dezechilibru financiar ntruct surplusul de resurse ciclice finanteaz o parte a mijloacelor stabile. S.C LACTA PROD S.A. mizeaz pe faptul ca viteza de rotaie a creanelor este mai mare dect cea a datoriilor, finantndu-i activitatea exclusiv prin credite pe termen scurt, lucru care poate duce la insolvabilitate i dezechilibru major n cazul n care furnizorii decid sa-i reduc perioada de credit acordat sau clienii ntrzie plata datorilor. Chiar i n acest caz, la sfaritul anului 2007 activele de trezorerie acoper aproape jumtate din valoarea datoriilor firmei.

3.3 Analiza echilibrului financiar pe baza tabloului de finanare

Avndu-se n vedere c bilanul contabil prezint o viziune static asupra situaiei financiare, iar contul de profit i pierdere prezint n dinamic activitatea ntreprinderii, pentru prezentarea n dinamic a evoluiei situaiei financiare, teoria i practica contabil i financiar a elaborat tabloul de finanare. Tabloul de finanare se regsete sub mai multe forme, 2 dintre acestea fiind mai importante: 1. Tabloul de utilizri i resurse 2. Tabloul fluxurilor de trezorerie 1. Tabloul de utilizri i resurse prezint situaia patrimonial ntre bilanul de deschidere i bilanul de nchidere a exerciiului financiar sub aspectul pstrrii echilibrului funcional. Pentru ntocmirea unui tablou de utilizri i resurse trebuie s se determine variaiile posturilor bilaniere ntre dou bilanuri succesive, care formeaz o balan difereniat sau balana mutaiilor. Analiza variaiilor din balana difereniat scoate n eviden 4 tipuri de modificri care pot fi interpretate din punct de vedere financiar astfel: a) Creteri de pasiv care corespund creterii angajamentelor ntreprinderii. Aceste creteri corespund unor intrri de fonduri care la nivelul tabloului de utilizri i resurse sunt asimilate resurselor; b) Creteri de activ care corespund achiziionrilor de bunuri i creterilor de creane. Acestea sunt consumatoare de fonduri i sunt asimilate utilizrilor; c) Diminuri de activ care corespund intrrilor de fonduri i sunt asimilate resurselor;

58

d) Diminuri de pasiv care corespund diminurilor de angajamente (diminuri de datorii), care sunt generatoare de ieiri de fonduri i sunt asimilate utilizrilor. Tabloul de finanare cuprinde 2 pri: Prima parte stabilete modul de realizare a echilibrului structural ntre utilizrile i resursele bilanului funcional, adic variaia fondului de rulment net global. Aceast parte a totalului de finanare evideniaz modul de finanare i politica de investiii promovat de ntreprindere. FRNG = RESURSE STABILE UTILIZRI STABILE Aceast parte a totalului de finanare are urmtoarea structur: UTILIZRI STABILE care includ: Dividendele distribuite n cursul exerciiului care corespund dividendelor pltite pe parcursul exerciiului, respectiv dividendele distribuite reprezentnd repartizri ale exerciiilor precedente; Achiziionrile de imobilizri care se refer la creterile de imobilizri la valoarea brut. Nu sunt luate n calcul creterile de imobilizri realizate prin reevaluri sau trecerile de la imobilizri n curs la imobilizri n folosin; Reducerile de capitaluri proprii care se refer la rambursrile capitalului social ctre asociai sau acionari i reducerea capitalului social prin rscumprarea i anularea propriilor aciuni; Rambursrile de datorii financiare se refer la rambursrile mprumuturilor pe termen mediu i lung. RESURSE STABILE care include: - Capacitatea de autofinanare care reprezint surplusul financiar degajat de activitatea rentabil a ntreprinderii; - Cesiunile de imobilizri care cuprind preul de cesiune al imobilizrilor corporale, necorporale i financiare precum i reducerile de imobilizri financiare prin stingerea creanelor imobilizate i a rambursrii mprumuturilor acordate pe termen mediu i lung; - Creterile de capital propriu care genereaz un flux financiar (creterile de capital social prin aportul n bani sau natur a asociailor sau acionarilor, subvenii pentru investiii). Nu se iau n calcul creterile capitalului social prin operaiuni interne (ncorporarea de rezerve, a diferenelor din reevaluare, ncorporarea primelor de capital, capitalizarea profitului) i prin conversia datoriilor n capital social.Creterea capitalului social este luat n calcul numai n limita capitalului social subscris i vrsat.

59

- Creterile de datorii financiare care se refer la datoriile financiare pe termen mediu i lung contractate de ntreprindere n cursul exerciiului. Nu sunt luate n calcul creditele pe termen scurt (credite de trezorerie). Partea a II-a a tabloului de utilizri i resurse evideniaz variaia fondului de rulment net global, ca urmare a modificrii elementelor ce intr n componena activelor circulante i a datoriilor pe termen scurt, variaia ce are profunde incidente asupra realizrii echilibrului financiar. Aceast parte arat modul n care fondul de rulment a fost utilizat pentru acoperirea necesitilor de finanare asigurnd pe de o parte echilibrul funcional ntre utilizri i resurse i echilibrul monetar ntre ncasri i pli evideniat prin trezoreria net. FRNG = ACTIVE CIRCULANTE - DATORII PE TERMEN SCURT Activele circulante includ i activele de trezorerie, iar datoriile pe termen scurt includ i pasivele de trezorerie. 2. Tabloul fluxurilor de trezorerie permite aprecierea gradului de independen al ntreprinderii n gestionarea lichiditilor sale care are un impact hotrtor asupra "snatii" sale financiare. Avantajul acestui tablou n comparaie cu tabloul de utilizri i resurse este acela c permite evidenierea influenelor pe care le au fenomenele de stocaj i a consecinelor generate de decalajele existente ntre ncasri i pli. Tabloul fluxurilor de trezorerie arat modul n care este utilizat trezoreria de care dispune ntreprinderea ca urmare a activitii desfurate dup deducerea prelevrilor obligatorii, n special pentru finanarea investiiilor. Principalele componente ale acestui tablou sunt: Excedentul de trezorerie global care se determin ca diferen ntre excedentul brut global (EBG) i NFR.
ETG = EBG - NFR, unde EBG = EBE +Alte venituri din exploatare -Alte cheltuieli de exploatare +Venituri financiare ncasabile +Alte venituri excepionale ncasabile -Alte cheltuieli excepionale pltibile

60

NOT*: Nu se ia n calcul preul de cesiune al imobilizrilor. EBG se deosebete de CAF prin aceea c nu se iau n calcul cheltuielile financiare i impozitul pe profit deoarece sunt considerate prelevri obligatorii. Dup cum se observ ETG nu este influenat de structura financiar, de impozitul pe profit, de politica de distribuire de dividende ceea ce pune n eviden capacitatea ntreprinderii de a obine lichiditi fr s fie influenat de politica financiar sau fiscal.

ETG depinde de nivelul de dezvoltare i rentabilitatea ntreprinderii, precum i de structura NFR. Trebuie sa fie suficient pentru a face fa scadenelor n mod continuu, iar ntreprinderea s-i autofinaneze investiiile interne i externe (n active financiare). Fluxul de trezorerie disponibil (FTD) exprim fluxurile de lichiditi rmase efectiv la dispoziia ntreprinderii dup efectuarea cheltuielilor referitoare la dobnzi, impozit pe profit, dividende, i rambursarea mprumuturilor financiare i care influeneaz deciziile de aciuni. Dac FTD este negativ, atunci ntreprinderea este expus riscului de a nu face fa prelevrilor obligatorii i frneaz investiiile. Dac FTD este pozitiv, ntreprinderea poate face fa prelevrilor obligatorii i poate autofinana activitatea investiional. Aportul de resurse stabile reflect sursele de finanare care pot proveni din aporturile asociailor ca surs intern sau din creditele de trezorerie ca surs extern. Variaia trezoreriei reflect dac ntreprinderea a acumulat lichiditi sau i-a diminuat ndatorarea. Mrimea acesteia depinde de rentabilitatea ntreprinderii, de costul resurselor externe, de riscul asumat pentru acoperirea nevoilor. ntocmirea acestui tablou pornete de la EBE i nu de la CAF deoarece aceasta are unele inconveniente: -CAF este doar un surplus de lichiditi deoarece nu ia n considerare decalajul de plat. Ea nu devine un flux disponibile de trezorerie dect dup ncasarea veniturilor i plata cheltuielilor. CAF nu e integral disponibil pentru finanarea ntreprinderii deoarece o parte a beneficiului e distribuit sub form de dividende. -CAF conine att elemente ce caracterizeaz activitatea de exploatare i care permit calculul EBE, ct i elemente din afara exploatrii cu caracter variabil (impozite, cheltuieli financiare, elemente excepionale). De aceea nu permite s se aprecieze profitabilitatea sau rentabilitatea activitii. -CAF este influenat de politicile contabile i fiscale fiind determinat dup impozitarea profitului.

61

Nr.

crt. 1 Vnzri de mrfuri 2 3

Ani Indicatori

2005 5203 0 5203 2456641 190000 0 2646641 1684613 13540 344967 2043120 608724 0 454142 9556 145026 126520 179129 0 6691 15543 0 0 11353 0 72212

2006 0 0 0 2567784 0 0 2567784 1177817 19158 305735 1502710 1065074 0 754161 19471 291442 0 60350 0 48 27195 0 0 8531 0 195414

2007 0 0 0 5570703 -51972 0 5518731 2926743 16865 1274441 4218049 1300682 0 1334222 22049 -55589 213787 15674 0 229 23230 0 0 22294 0 97229

Costul mrfurilor vndute MARJA COMERCIAL (3=1-2) Producia a) Producia vnduta b) Producia stocata exerciiului c) Producia imobilizata TOTAL a+b+c a) Ch. cu materiale consumabile Consumul extern c) Ch. cu servicii exterioare TOTAL VALOAREA ADUGAT (6=3+4-5) Subvenii de exploatare Cheltuieli cu personalul Impozite, taxe i vrsminte EBE (10=6+7-8-9) + Alte venituri din exploatare - Alte cheltuieli de exploatare +Rezultatul participaiilor + Venituri financiare1) - Cheltuieli financiare 2) + Venituri excepionale 3) - Cheltuieli excepionale 4) - Impozit pe profit -participarea salariailor la profit CAF

b)Alte ch. din afara

6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20

4.3.1 Calculul CAF pornind de la metoda deductiv

Pentru stabilirea corelaiei dintre CAF i EBE calculm CAF pornind de la EBE. NOT: 1) Fr venituri din provizioane 2) Fr amortizri i provizioane calculate
62

3) Fr venituri din cesiunea imobilizrilor Fr reluri asupra provizioanelor excepionale Fr cote pri din subvenii pentru investiii virate asupra rezultatului net al exerciiului 4) Fr valoarea contabil a imobilizrilor cedate Fr amortizri i provizioane calculate La S.C LACTA PROD S.A. tabloul de utilizri i resurse se prezint n tabelele urmtoare:

Utilizri Suma crt. 1 Distribuiri de dividende 21000 Achiziionri de active 19105 2 imobilizate din care : 1 3 -imobilizri necorporale 19105 4 -imobilizri corporale 1 5 -imobilizri financiare 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 Variaia Rambursarea financiare TOTAL UTILIZRI activelor ciclice datoriilor Reduceri de capital propriu -

Nr.

Resurse CAF Cesiuni de active imobilizate din care: -imobilizri necorporale -imobilizri corporale -imobilizri financiare Creteri de capital propriu din care: -creteri de capital social -creterea altor capitaluri proprii

Suma 195414 3402 3402 9000 9000 207816 -4235 101615 101615 38988 38988

- Creterea datoriilor financiare 21205 1 18426 18426 71382 66720 4662 TOTAL RESURSE FRNG (Utilizare net)

aferente exploatrii din care: -var. stocurilor -var. creanelor af. exploatrii -var. cheltuielilor nreg n avans aferente exploatrii Variaia surselor ciclice af. expl. din care: -var. furnizorilor -var. datoriilor fiscale -var. altor datorii af. exploat.

63

20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34

-var. veniturilor nreg. n avans aferente exploatrii TOTAL (21=12+16) NFRE (reducere) Var. activelor ciclicedin afara expl. Var. surselor ciclice din afara expl. din care: -var. datoriilor din afara expl. -var. veniturilor nreg n avans din afara exploatrii TOTAL (27=23+24) NFRAE (reducere) NFR (29= 22+28) TA -variaia disponibilitilor TP -variaia creditelor pe t.scurt TN (34=30-32=11-29)

89808 50795 18000 68795 64569 64569 64569

140603 18000 18000 -

4.3.2 Tabloul de utilizri i resurse 2005-2006

n perioada 2005-2006, mrimea CAF permite plata integral a dividendelor n sum de 21000 lei, dar finanarea numai parial a investiiilor pentru suma de 174414 lei, respectiv n proporie de 89,25 %. Resursele interne proprii provenite din vnzarea activelor imobilizate n sum de 3402 lei nu sunt insuficiente pentru finanarea investiiilor interne pentru diferena rmas ntreprinderea face apel la resurse externe provenind din aporturile aduse de ctre asociai sau acionari la capitalul social n sum de 9000 lei care se dovedesc insuficiente pentru finanarea nevoilor stabile.Cu toate acestea ntreprinderea nu recurge la mprumuturi pe termen lung pentru a-i completa resursele de care are nevoie.

64

Nerecurgerea la mprumuturi este o politic a ntreprinderii, deoarece innd cont de relaia ncasare-plat i de faptul c orice credit primit implic un cost suplimentar dat de rata dobnzii, ar putea influena trezoreria n sens negativ. Resursele efective ale ntreprinderii n sum de 207816 lei nu pot acoperi nevoile acesteia n sum de 212051 lei dect n proporie de 98%, ceea ce conduce la o diminuare a FRNG cu 4235 lei. Echilibrul financiar nu este afectat deoarece scderea mai rapid a NFR cu -68795 lei, o compenseaz pe cea a FRNG cu -4235 lei ducnd la creterea TN cu +64569 lei sugernd independena ntreprinderii n gestionarea lichiditilor sale. Reducerea nevoii de resurse circulante este datorata att reducerii nevoii de resurse ciclice ale exploatrii cu 50795 lei cat si a NFRAE cu 18000 lei.Elementele componente ale NFRE au avut evoluii diferite, in cadrul activelor stocurile au crescut cu 18426 lei, utiliznd resurse, creanele au sczut cu 101615 lei elibernd resurse .In cadrul pasivelor postul bilanier furnizori a nregistrat o scdere de 66720 lei, ceea ce nsemna o ieire de fonduri ,compensata in proporie de 58,43% de creterea datoriilor fiscale cu 38988 lei.
Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

Utilitari Distribuiri de dividende Achiziionri de imobilizate din care : -imobilizri necorporale -imobilizri corporale -imobilizri financiare Reduceri de capital propriu active

Suma

Resurse

Suma 97229 97229 -74691 67786 -67786

Rambursarea datoriilor financiare TOTAL UTILIZRI Variaia activelor ciclice aferente exploatrii din care: -var. stocurilor

39000 CAF Cesiuni de active imobilizate din 132920 care: - -imobilizri necorporale 119436 -imobilizri corporale 13484 -imobilizri financiare Creteri de capital propriu din care: -creteri de capital social -creterea altor capitaluri proprii - Creterea datoriilor financiare 171920 TOTAL RESURSE FRNG (Utilizare net) 90125 -

65

14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34

-var. creanelor af. exploatrii -var. cheltuielilor nreg n avans aferente exploatrii Variaia surselor ciclice af. expl. din care: -var. furnizorilor -var. datoriilor fiscale -var. altor datorii af. exploat. -var. veniturilor nreg. n avans aferente exploatrii TOTAL (21=12+16) NFRE (reducere) Var. activelor ciclicedin afara expl. Var. surselor ciclice din afara expl. din care: -var. datoriilor din afara expl. -var. veniturilor nreg n avans din afara exploatrii TOTAL (27=23+24) NFRAE (reducere) NFR (29= 22+28) TA -variaia disponibilitilor TP -variaia creditelor pe t.scurt TN (34=30-32=11-29)

90125 90125 578599 39000 39000 539599 464908 464908 464908

600938 563251 110 37577 668724 39000 -

4.3.3 Tabloul de utilizri i resurse 2006-2007 n perioada 2006-2007 conform tabelului de mai jos, CAF n sum de 97229 lei permite distribuirea integral a dividendelor, precum i realizarea de investiii pentru suma de 58229 lei, rezultnd un deficit de 74691 lei. Sumele utilizate pentru achiziionarea activelor imobilizate n valoare de 132920 lei, mpreun cu sumele necesare plaii dividendelor au ca efect un FNRG negativ, existnd un deficit de resurse durabile mai mare cu 74691 lei dect cel nregistrat n 2005. Aceast situaie negativ pentru ntreprindere este atenuat de scderea NFR cu 539599 lei, o reducere mult mai mare dect reducerea FRNG i are ca efect obinerea unei creteri a trezoreriei

66

cu 464908 lei. Reducerea pe ansamblu a NFR se datoreaz n special reducerii NFRE cu 578599 lei ceea ce nseamn o cretere a resurselor de finanare, iar TN pozitiv atenueaz creterea NFRAE cu 39000 lei determinnd o economie de resurse. Resursele de finanare suficiente fac ca ntreprinderea s nu mai angajeze credite pe termen scurt pentru asigurarea echilibrului funcional. n perioada 2005-2006 se obine un excedent de trezorerie global de 299935 lei suficient pentru plata dividendelor de 21000 lei i a impozitului pe profit de 8531 lei. Dup plata acestor prelevri obligatorii se obine un flux de trezorerie disponibil de 243218 lei, flux care este suficient pentru finanarea investiiilor in valoare de 191051 lei. ntreprinderea i procur resurse si prin cesionarea activelor imobilizate( active financiare) n sum de 3402 lei, i de la asociaii si pentru suma de 9000 lei, reprezentnd aport la capitalul social care reprezint aport de resurse stabile. Aceste resurse permit finanarea investiiilor nete n sum de 187649 lei i obinerea unei creteri a trezoreriei nete cu 64569 lei. n perioada 2006-2007 se obine un excedent de trezorerie global de 682 352 lei suficient de mare ca dup plata impozitului pe profit de 22 294 lei i a dividendelor de 39 000 lei s se obin un flux de trezorerie disponibil de 597 828 lei. Acesta este suficient pentru finanarea n ntregime a investiiilor pentru suma de 132 920 lei. De aceea ntreprinderea nu recurge nici la credite bancare i nici la aporturi din partea asociailor pentru obinerea de resurse de finanare.Trezoreria crete cu 464 908 lei ceea ce nseamn c ntreprinderea dispune de lichiditi abundente i, deci, de o real autonomie financiar. n urma analizei efectuate se constat c ntreprinderea nu se confrunt cu dificulti financiare, dar prima msur ce trebuie luat este dac nu eliminarea, mcar limitarea datoriilor, deoarece o cretere continu a lor va amenina stabilitatea ntreprinderii i n civa ani poate fi declarat insolvabil i poate fi lichidat. Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 Perioada Indicatori EBE Alte venituri aferente exploatarii Alte cheltuieli aferente exploatarii Venituri financiare Venituri excepionale Cheltuieli excepionale Excedentul brut global (7=1+2-3+4+5-6) NFR

2005-2006 291442 0 60350 48 0 0 231140 -68795

2006-2007 -55589 213787 15674 229 0 0 142753 -539599

67

9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25

EXCEDENT DE TREZORERIE GLOBAL Cheltuieli financiare Impozit pe profit Dividende pltite n cursul exerciiului Rambursri de mprumuturi financiare FLUX DE TREZORERIE DISPONIBIL (14=910-11-12-13) Achiziionri de active imobilizate Subvenii pentru investiii primite Variaia altor imobilizri din afara exploatrii Cesiuni de active imobilizate INVESTIII NETE (19=15-16+17-18) Creterea sau reducerea capitalului mprumuturi financiare APORTURI DE RESURSE STABILE (22=20+21) Variaia disponibilitilor Variaia creditelor pe termen scurt VARIAIA TREZORERIEI (25=14+22-19=23-24)
4.3.4 Tabloul fluxurilor de trezorerie

299935 27195 8531 21000 243218 191051 3402 187649 9000 9000 64569 64569

682352 23230 22294 39000 597828 132920 0 132920 0 0 464908 464908

CAP 5. Analiza SWOT. Concluzii i propuneri cu privire la realizarea echilibrului financiar la S.C LACTA PROD S.A.
68

5.1 Analiza SWOT

Modelul SWOT cuprinde 5 componente: resurse, relaii, activitti, rezultate si eficient. Modelul se poate prezenta sub forma unui tabel:

Componen
1 Resurse -umane

Puncte tari
-Personalul ce asigura conducerea SC LACTA PROD S.A. este bine pregtit, cu o vast experiena profesionala, de asemenea funciile cheie din conducere sunt ocupate de inssi asociaii fiind mult mai motivai s presteze la un nivel cat mai ridicat, de eforturile depuse de acetia depinznd veniturile acestora. - personalul productiv este in proporie majoritar, este bine pregtit si riguros selectat. -salariile sunt motivate, salariul minim net n firma fiind de 620 lei+bonuri( pentru necalificai)

Puncte slabe
-

Oportunitai
Se pot face reduceri de personal daca va fi necesar, majoritatea angajailor fiind productivi , numrul acestora variaz in funcie de volumul lucrrilor reflectat n cifra de afaceri

Riscuri
Riscurile sunt legate de migraia forei de munca, care a atins cote ngrijortoare in Romania, firmele din domeniu lund in serios posibilitatea de angajare de forta de munca din Republica Moldova1

Capital, Nr. 8, 24 Februarie 2005, articolul: Munca n strintate provoac frisoane companiilor romneti, autori: Fulvia Meirou, Ioana Speteanu, Mlin Bot, tefan Onica

69

Mijloace fixe

S.C LACTA PROD S.A. deine n dotare majoritatea utilajelor necesare efecturii de lucrri specifice domeniului de activitate

Active circulante

-Posibilitati bune de aprovizionare de la furnizori -valoarea stocurilor se afla n scdere cu 24,83 % (2006) ceea ce nsemn o cretere a vitezei de rotaie a acestora cu 58,2% pe -creanele s-au meninut la un nivel relativ constant nsa viteza de rotaie a creanelor a crescut cu 54% n 2006 pe fondul creterii CA

-valoarea sczuta a ratei activelor imobilizate de doar 21,63% ( 2006) aflata in uoar cretere -Utilaje vechi, care se strica des si care genereaz cheltuieli cu reparaiile -utilajele vechi au un contribuie la scderea productivitatii muncii -

nlocuirea acestora cu utilaje noi, mai eficiente -se observ investiiile fcute n active imobilizate ce au nregistrat o cretere de 50,17 % in 2005 si 76,92% in 2006

-lipsa anumitor utilaje implic cheltuieli cu nchirierea acestora de la alte firme dar si creterea gradului de dependen fa de alte firme, existnd posibilitatea apariiei unor ntrzieri in efectuarea lucrrilor -majoritatea AC sunt luate pe credit, gradul de ndatorare pe termen scurt al firmei fiind >85%, n cazul in care furnizorii solicit plata nainte de termen exista riscul apariiei unor dezechilibre financiare grave

-Tendina de cretere a cererii pe piaa -existenta unui numr mare de furnizori din care se pot selecta ofertele cele mai avantajoase -ponderea mare a AC n TA denota o flexibilitate ridicat a firmei n caz de necesitate aceasta putnd sa valorifice uor activele circulante -extinderea activitaii si obinerea unui profit ct mai mare

Resurse financiare

Capitalul de autofinanare este in cretere, capitalul propriu a crescut cu 99,97% in 2006. -durata de ncasare a creanelor este< dect durata de plata a datoriilor in 2006 existnd o diferena de 63 de zile de aici rezultnd o resursa de finanarea gratuita ce explica FRNG si NFRE negative - Creterea capacitaii de

-lichiditatea general este sub nivelul de 1,2, catalogat drept satisfctor (0,91% in 2006) -ponderea datoriilor n total activ reprezint ~85% in 2006,

-blocaj financiar

autofinanare a activitii.

70

2 RELATII: Interne

-Grad de conflictualitate redus dintre salariai si conducere: Buna organizare a activitaii de producie si aprovizionare Produsele si serviciile asigurate de S.C LACTA PROD S.A. sunt competitive pe pia, att dpdv calitativ cat i ca pre

-competitori mai bine organizai

Concurenta

Diversificarea produciei si a serviciilor oferite ar putea aduce castiguri substaniale

Exista pe piaa a multor firme competitive ct i a unor firme care dein ~50% din piaa local

Ecologie

Sunt rezolvate problemele de poluare

3 Activitati : comerciale de aprovizionare si desfacere -prestri servicii si producie 4 Rezultate: CA se afla in cretere

-Numr mare de furnizori -creditul acordat de furnizori -Aprovizionarea se face in funcie de evoluia productiei, diminundu-se stocurile si implicit a sumelor blocate Este bine conturata aria de producie

-Potenialul amplu al pieei

-introducerea unor noi norme, conform standardelor UE ce vor obliga firma la cheltuieli cu diverse taxe Exista pe piaa multe firme concurente competitive

- Firma se afl in -CA este realizata expansiune deoarece CA a exclusiv prin prezentat o tendina de producia vnduta cretere pe parcursul ntregii perioade de analiza. n 2007 CA a crescut cu 116 %

- Potenialul amplu al pietei sau al segmentului inta -potenialul ridicat al pieei

Firme concurente in domeniu -concurena mare in domeniu

71

Profit

5 Eficienta: Productivita tea muncii (CA/N)

Inregisteraza un trend cresctor, crescnd cu 151% in 2007 fata de anul anterior -creterea beneficiului arat o cretere a randamentului capitalurilor investite ceea ce duce la o remunerare mai buna a asociailor, dar i creterea autofinanrii -A crescut in ultimul an cu 42,7%, -Salarizarea este bun, neexistand ntrzieri la salariu

-potenialul ridicat al pieei

-angajarea de necalificati si calificarea la locul de munca si a pensionarilor cu o vasta experiena profesionala,perso ane care accepta sa lucreze si pe un salariu mai mic dect cel mediu

Parasirea societtii de ctre salariaii tineri ce sunt atrai de castigurile mult mai mari din occident.

Lichiditatea generala

Se afla sub pragul de 1,2 considerat satisfctor in 2006 scznd 4,2 % comparativ cu anul 2006

Rentabilitatea comerciala bruta pb/CA*100

-se afla in cretere de la 1,94% in 2006 la 2,26% in 2007

-rata rentabilitatii brute este foarte sczuta

-gradul de exigibilitate mai redus al datoriilor fata de gradul de lichiditate al activelor tine departe firma de situaia de imposibilitatea de plata a datoriilor -exista posibilitatea de cretere in perioada urmtoare

Societatea se poate gsi in imposibilitate de plata a datoriilor pe termen scurt

-daca profitul creste mai puin dect CA atunci va exista imposibilitatea autofinantarii unei dezvoltri viitoare

72

4.2 Concluzii si propuneri cu privire la realizarea echilibrului financiar al SC LACTA PROD S.A.
Aceasta lucrare a fost conceputa pentru a vedea in ce msura se realizeaz echilibrul financiar in cadrul societatii, dar si pentru a propune masuri coercitive acolo unde situaia le impune. Conform teoriei si practicii o TN pozitiva si aflata in cretere poate fi doar efectul unei bune gestionari a resurselor financiare ale ntreprinderii, si deci a realizrii faptice a strii de echilibru financiar. Trezoreria neta pozitiva reprezint principala sursa de lichiditate aflata la dispoziia societatii si care ar putea finana in orice moment necesitatea de lichiditate, fara a comporta costuri suplimentare cu dobnzi si comisioane, aferente unui credit bancar fie el pe termen lung sau pe termen scurt. La sfarsitul anului 2007 rata lichiditarii imediate indica o valoare de 0,43 > 0,3 prag considerat ca borna inferioara a unei situaii bune. Trebuie menionat si modul in care se realizeaz echilibrul financiar in cazul SC SC LACTA PROD S.A. avnd in vedere situaia atipica : FRNG <0 si NFR<0. Se observa nclcarea unui principiu fundamental conform cruia mijloacele stabile se vor finana din resurse durabile, conducerea societarii venind cu soluia finantarii diferenei neacoperite de FRNG din surplusul de resurse ciclice aflate la dispoziia firmei( NFR<0). Varianta aleasa de SC LACTA PROD S.A. este deosebit de riscanta avnd in vedere valoarea ratei datoriilor pe termen scurt raportata la total activ, de 85,52 % la sfarsitul anului 2007 in cretere fata de perioada anterioara cu 4% . Gradul de exigibilitate al datorilor pe termen scurt mai mare dect cel al datoriilor pe termen lung care ar fi trebuit sa finaneze mijloacele stabile ridica semne de ntrebare cu privire la varianta aleasa de ctre decidentii societatii. Judecnd dup valorile indicate de ratele de lichiditate si solvabilitate, valori ce se ncadreaz sub pragurile considerate de specialiti drept satisfctoare, firma se afla pe o poziie care in mod normal ar trebui evitata. Faptul ca firma a ales aceasta varianta nsemna ncredere in evoluia viitoare a activitatii , creterea CA, creterea beneficiului si a CAF.

73

Trebuie luat in calcul faptul ca in datoriile pe termen scurt ponderea cea mai mare o detin furnizorii, aspect deosebit de important ntruct creditul acordat de furnizori reprezint o sursa gratuita pentru societate, comparativ cu angajamentele bancare ce comporta cheltuieli cu dobnzi si comisioane. Acest credit depinde de puterea de negociere a ntreprinderii, de experiena acesteia cu furnizorii, dar nu in ultimul rnd credibilitatea de care aceasta se bucura pe piaa.

Analiznd vitezele de rotaie, dar mai ales corelaia dintre ntrzierile la plata acordate clienilor si ntrzierile de la plata acordate de furnizori (creditul furnizor) intelegem de ce s-a optat pentru aceasta varianta. Daca in 2006 diferena dintre termenul mediu de ncasare al clienilor si termenul mediu de plata al furnizorilor era de aproximativ 28 de zile, in 2007 diferena a crescut la 63 de zile, ceea ce nsemna ca in tot acest timp resursele se afla la dispoziia firmei si poate sa-si finaneze uor si alte necesitai.

Acest ecart intre cele doua termene se explica pe de-o parte prin ncasarea in avans a unui procent din valoarea lucrrii, de la 25% pana la 100%, in funcie de amploarea lucrrii, practic o buna parte din costuri fiind finanate din banii clientului. Pe cealalt parte diferena se explica prin creterea perioadei de creditate a firmei de ctre societati pe fondul negocierilor, credibilitatii ntreprinderii si implicit a conducerii, dar nu in ultimul rnd pe fondul achiziiei unui volum mai mare de materiale la o singura tranzacie .

Avantajul folosirii creditului furnizor este gratuitatea, ceea ce il pune in fata oricrui credit bancar. Dezavantajul este reprezentat de posibilitatea ca furnizorul sa aib probleme financiare si sa ncerce ncasarea creanelor sale nainte de termenul stabilit iniial. De asemenea exista posibilitatea( mai des ntlnita) ca beneficiarul lucrrii, clientul, sa se confrunte cu dificultati financiare si sa solicite amnri la plata, iar daca acestea depasesc termenul de achitare furnizori (acea rezerva de 63 zile) firma poate avea dificultati de lichiditate si va trebui sa contracteze credite de trezorerie, credite ce implica costuri suplimentare.

74

SC LACTA PROD S.A. are un numr mare de clieni, un numr mare de furnizori, si o trezorerie neta ce era capabila sa acopere, la sfarsitul anului 2007, 43% din datorii, situaia in care toti furnizorii sa ceara achitarea datoriilor in avans sau toi clienii sa ceara amnri de la plata fiind aproape imposibila. In concluzie firma poate funciona si in continuare pe acest sistem fara a se simi ameninata de criza financiara att timp cat nu apar modificri macroeconomice negative de amploare care sa perturbe activitatea tuturor agenilor economici, dar pentru a spori gradul de sigurana este bine ca partea din investiiile efectuate care nu-si gaseste acoperire in resurse proprii sa fie finanate din credite pe termen lung.

***

75

Referine bibliografice:

Prof.univ.dr.Aurel Isfanescu; Prof.univ.dr.Vasile Robu; Lect.univ.drd. Anca Maria Hristea; Asist.univ.drd.Camelia Vasilescu, Analiza economico-financiara -Biblioteca digitala ASE Ariton Doinia, Finanele ntreprinderii, Editura Pax Aura Mundi, Galai, 2007 Ariton Doinia, Strategii financiare ale firmei, Editura Pax Aura Mundi, Galai, 2004 Buhociu Florin , Liliana Mihaela Moga -Analiza Economica Editura Fundatiei Universitare Dunarea de Jos Galati 2008
Brezeanu Petre, Gestiunea financiar a ntreprinderii, Editura Cavallioti, Bucureti, 2002

Bran Paul, Finanele ntreprinderii, Editura Logos, Bucureti, 1995 Dragot, Victor; Obreja, Laura; Ciobanu, Anamaria.; Dragot Mihaela.; Management financiar: Analiza financiar i gestiunea financiar-operaional, vol I, Editura Economic, Bucureti, 2003 Eduard Dinu - Analiza economica si finanicara a firmei,Biblioteca digitala ASE Bucuresti Georgeta Vintil, Gestiunea financiar a ntreprinderii, Ed.Didactic i Pedagogic, Bucureti, 2004 Gheorghe Ana, Finanele ntreprinderii, Editura Universitas, Petroani, 2004

Ion Stancu, Finane, Ediia a III-a, Editura Economic, Bucureti, 2002 Institutul Naional de Statistic

76

Journal of Agriculture and Food Chemistry, Vol 52, pages 3702-3070, 2004. Hoana Nicolae, Finanele firmei, Editura Economic, Bucureti, 2003 Petre Brezeanu Gestiunea financiara a intreprinderii Bucuresti 1997 RADU STROE, Gestiunea financiar a ntreprinderii. Note de curs i aplicaii. Biblioteca digital ASE Toma Mihai, Alexandru Felicia, Finane i gestiune financiar de ntreprindere, Editura Economic, Bucureti, 2003 Troie Liviu, Roman M.,Zaharia O. Analiza statistic a activitii economice i a gestiunii financiare a ntreprinderii, Editura Economic, Bucureti, 2003 Vasile Robu, Nicolae Georgescu Analiza economico-financiara Bucuresti 2001 Capital, Nr. 8, 24 Februarie 2005, articolul: Munca n strintate provoac frisoane companiilor romneti, autori: Fulvia Meirou, Ioana Speteanu, Mlin Bot, tefan Onica

Revista Tribuna economic, Nr. 44/2002, articol:Analiza static a echilibrului financiar, autori: Vasile Dolean, Adrian Groanu Revista Tribuna economic, Nr. 13/2003, articol:Diagnosticul intern premis a investiiei unei firme, autor: Florea Staicu Ziarul Financiar , articolul Creteri pentru majoritatea produselor procesate din lapte, Autor: Mediafax,10 Iun 2008 Materiale informaionale a diverse produse lactate (pliante publicitare).

77

ANEXA 1

Bilant prescurtat al SC LACTA PROD S.A. la 31.12.2006

Denumirea indicatorului A. ACTIVE IMOBILIZATE I. Imobilizari necorporale II. Imobilizari corporale III. Imobilizari financiare ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL B. ACTIVE CIRCULANTE I. Stocuri II. Creante III. investitii financiare pe termen scurt IV. Casa si conturi la banci ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL C. CHELTUIELI IN AVANS D. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA DE UN AN E. ACTIVE CIRCULANTE, RESPECTIV OBLIGATII CURENTE NETE F. TOTAL ACTIVE MINUS OBLIGATII CURENTE G. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA MAI MARE DE UN AN H. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI I. VENITURI IN AVANS, din care: J. CAPITAL SI REZERVE I. Capital, din care: II Prime de capital III. Rezerve din reevaluare Sold creditor Sold debitor IV. Rezerve V. Rezultat reportat Sold creditor Sold debitor VI. Rezultat exercitiului Sold creditor Sold debitor Repartizarea profitului TOTAL CAPITALURI PROPRII Patrimoniul public TOTAL CAPITALURI

SOLD LA 31.12.2005 31.12.2006

0 113859 3402 117261 254510 405215 0 9 659734 0 710099 -24257 66896 0 0 0 1000 0 0 92004 29895 29895 93004 0 93004 0 176093 0 176093 272936 303600 0 64569 641105 0 669597 -28492 147601 0 43288 0 10000 0 0 94313 41309 41309 104313 0 104313

78

ANEXA 2

Bilant prescurtat al SC LACTA PROD S.A. la 31.12.2007

Denumirea indicatorului A. ACTIVE IMOBILIZATE I. Imobilizari necorporale II. Imobilizari corporale III. Imobilizari financiare ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL B. ACTIVE CIRCULANTE I. Stocuri II. Creante III. investitii financiare pe termen scurt IV. Casa si conturi la banci ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL C. CHELTUIELI IN AVANS D. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA DE UN AN E. ACTIVE CIRCULANTE, RESPECTIV OBLIGATII CURENTE NETE F. TOTAL ACTIVE MINUS OBLIGATII CURENTE G. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA MAI MARE DE UN AN H. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI I. VENITURI IN AVANS, din care: J. CAPITAL SI REZERVE I. Capital, din care: II Prime de capital III. Rezerve din reevaluare Sold creditor Sold debitor IV. Rezerve V. Rezultat reportat Sold creditor Sold debitor VI. Rezultat exercitiului Sold creditor Sold debitor Repartizarea profitului TOTAL CAPITALURI PROPRII Patrimoniul public TOTAL CAPITALURI

SOLD LA 31.12.2006 31.12.2007

0 176093 0 176093 272936 303600 0 64569 641105 0 669597 -28492 147601 0 43288 0 10000 0 0 94313 41309 41309 104313 0 104313 0 298061 13484 311545 205150 393725 0 529477 1128352 0 1231535 -103183 208362 0 0 0 10000 0 0 94313 0 104049 0 208362 0 208362

79

ANEXA 3

Contul de profit si pierdere al SC LACTA PROD S.A. la 31.12.2006

CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE

-leiDENUMIREA INDICATORULUI A 1. Cifra de afaceri neta(rd 02 la 04) Productia vanduta Venituri din vanzarea marfurilor Venituri din subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete 2.Variatia stocurilor SOLD C SOLD D 3.Productia imobilizata 4.Alte venituri din exploatare VENITURI DIN EXPLOATARE-TOTAL (rd 01+0506+07+08) 5. a) Chelt cu materiile prime si materialele consumabile Alte cheltuieli materiale b)Alte chelt din afara(cu energia si apa) c) Chelt privind marfurile 6. Chelt cu personalul(rd 15+16) a) Salarii b) Chelt cu asigurarile si protectia sociala 7. a) Amortizari si provizioane pentru deprecierea imobilizarilor corporale si necorporale (rd 18-19) a) 1. Cheltuieli a) 2. Venituri b) Ajustarea valorii activelor circulante (rd21-22) b) 1. Cheltuieli b) 2. Venituri 8. Alte chelt de exploatare( rd 24 la 26) 8.1 Cheltuieli privind prestatiile externe 8.2 Chelt cu alte impozite , taxe si varsaminte asimilate 8.3 Chelt cu despagubiri, donatii si active cedate Ajustari privind provizioanele pentru riscuri si chelt -cheltuieli -venituri CHELTUIELI DE EXPLOATARE-TOTAL(rd 10 la 14+17+20+23+27) REZULTATUL DIN EXPLOATARE-profit(rd 0930) pierdere(rd 30-09) 9. Venituri din interese de participare - din care in cadrul grupului 10. Venituri din alte investitii financiare si creante care fac parte din activele imobilizate NR CRT B 01 02 03 04 05 06 07 08 09 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 Realizari in perioada de raportatre 31.12.2005 2461844 2456641 5203 0 190000 0 0 126520 2778364 1684613 11941 13540 0 454142 343290 110852 30376 30376 0 0 0 0 533652 344967 9556 179129 0 0 0 2728264 50100 0 0 0 0 31.12.2006 2567784 2567784 0 0 0 0 0 0 2567784 1177817 0 19158 0 754161 559454 194707 32903 32903 0 0 0 0 385556 305735 19471 60350 121202 121202 0 2490797 76987 0 0 0 0

80

- din care in cadrul grupului 11. Venituri din dobanzi -din care in cadrul grupului Alte venituri financiare VENITURI FINANCIARE TOTAL(rd33+35+37+39) 12. Ajustarea valorii imobilizarilor financiare si a investitiilor financiare detinute ca active circulante(rd 42-43) -cheltuieli -venituri 13. Cheltuieli privind dobanzile -din care in cadrul grupului Alte chelt financiare CHELTUIELI FINANCIARE TOTAL(rd41+44+46) REZULTATUL FINANCIAR -profit(rd 40-47) -pierdere(rd47-40) 14. REZULTATUL CURENT -profit(rd09+40-30-47) -pierdere(rd30+47-09-40) 15. Venituri extraordinare 16. Cheltuieli extraordinare 17. Rezultatul extraordinar -profit(rd52-53) -pierdere(rd 53-52) VENITURI TOTALE( rd 09+40+52) CHELTUIELI TOTALE( rd 30+47+53) 18.REZULTATUL BRUT -profit(rd 56-57) -pierdere(rd57-56) 19. Impozitul pe profit(rd 61+62-63) 20. Alte chelt cu impozite si taxe care nu apar in elementele de mai sus 21. REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI -profit(rd 58-59-60-64) -pierdere(rd59+60+64-58)

36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63

0 6691 0 0 6691 0 0 0 15543 0 0 15543 0 8852 41248 0 0 0 0 0 2785055 2743807 41248 0 11353 0 29895 0

0 48 0 0 48 0 0 0 27195 0 0 27195 0 27195 49840 0 0 0 0 0 2567832 2517992 49840 0 8531 0 41309 0

81

ANEXA 4

Contul de profit si pierdere al SC LACTA PROD S.A. la 31.12.2007

CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE

-leiDENUMIREA INDICATORULUI A 1. Cifra de afaceri neta(rd 02 la 04) Productia vanduta Venituri din vanzarea marfurilor Venituri din subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete 2.Variatia stocurilor SOLD C SOLD D 3.Productia imobilizata 4.Alte venituri din exploatare VENITURI DIN EXPLOATARE-TOTAL (rd 01+0506+07+08) 5. a) Chelt cu materiile prime si materialele consumabile Alte cheltuieli materiale b)Alte chelt din afara(cu energia si apa) c) Chelt privind marfurile 6. Chelt cu personalul(rd 15+16) a) Salarii b) Chelt cu asigurarile si protectia sociala 7. a) Amortizari si provizioane pentru deprecierea imobilizarilor corporale si necorporale (rd 18-19) a) 1. Cheltuieli a) 2. Venituri b) Ajustarea valorii activelor circulante (rd21-22) b) 1. Cheltuieli b) 2. Venituri 8. Alte chelt de exploatare( rd 24 la 26) 8.1 Cheltuieli privind prestatiile externe 8.2 Chelt cu alte impozite , taxe si varsaminte asimilate 8.3 Chelt cu despagubiri, donatii si active cedate Ajustari privind provizioanele pentru riscuri si chelt -cheltuieli -venituri CHELTUIELI DE EXPLOATARE-TOTAL(rd 10 la 14+17+20+23+27) REZULTATUL DIN EXPLOATARE-profit(rd 0930) pierdere(rd 30-09) 9. Venituri din interese de participare - din care in cadrul grupului 10. Venituri din alte investitii financiare si creante NR CRT B 01 02 03 04 05 06 07 08 09 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 Realizari in perioada de raportatre 31.12.2006 2567784 2567784 0 0 0 0 0 0 2567784 1177817 0 19158 0 754161 559454 194707 32903 32903 0 0 0 0 385556 305735 19471 60350 121202 121202 0 2490797 76987 0 0 0 0 31.12.2007 5570703 5570703 0 0 0 51972 0 213787 5732518 2926743 0 16865 0 1334222 946145 388077 54482 54482 0 0 0 0 1312164 1274441 22049 15674 -61302 57699 119001 5583174 149344 0 0 0 0

82

care fac parte din activele imobilizate - din care in cadrul grupului 11. Venituri din dobanzi -din care in cadrul grupului Alte venituri financiare VENITURI FINANCIARE TOTAL(rd33+35+37+39) 12. Ajustarea valorii imobilizarilor financiare si a investitiilor financiare detinute ca active circulante(rd 42-43) -cheltuieli -venituri 13. Cheltuieli privind dobanzile -din care in cadrul grupului Alte chelt financiare CHELTUIELI FINANCIARE TOTAL(rd41+44+46) REZULTATUL FINANCIAR -profit(rd 40-47) -pierdere(rd47-40) 14. REZULTATUL CURENT -profit(rd09+40-30-47) -pierdere(rd30+47-09-40) 15. Venituri extraordinare 16. Cheltuieli extraordinare 17. Rezultatul extraordinar -profit(rd52-53) -pierdere(rd 53-52) VENITURI TOTALE( rd 09+40+52) CHELTUIELI TOTALE( rd 30+47+53) 18.REZULTATUL BRUT -profit(rd 56-57) -pierdere(rd57-56) 19. Impozitul pe profit(rd 61+62-63) 20. Alte chelt cu impozite si taxe care nu apar in elementele de mai sus 21. REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI -profit(rd 58-59-60-64) -pierdere(rd59+60+64-58)

36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63

0 48 0 0 48 0 0 0 27195 0 0 27195 0 27195 49840 0 0 0 0 0 2567832 2517992 49840 0 8531 0 41309 0

0 229 0 0 229 0 0 0 23230 0 0 23230 0 23001 126343 0 0 0 0 0 5732747 5606404 126343 0 22294 0 104049 0

83

LISTA ABREVIERI:

A.G.A-Association of Government Accountants B-dul-Bulevardul Iun-iunie L-litera Mld -miliard

Nr-numar

Pr-Prescurtari P-pagina Pct-punctul S.a-societate pe actiuni S.c -societate Str-strada

84