CAPITOLUL 1

METODA ELIMINĂRII COMPLETE

(GAUSS-JORDAN)
Metoda eliminării complete se poate folosi, printre altele, pentru:
- rezolvarea unui sistem de ecuaţii liniare;
- calculul inversei unei matrice nesingulare.
Etapele aplicării acestei metode sunt:
1. Se alcătuieşte un tabel care conţine matricea sistemului ce trebuie
rezolvat (notată A ) sau matricea ce trebuie inversată ( A ).
2. Se alege un element nenul al matricei A , numit pivot.
3. Elementele din tabel se modifică astfel:
a ) elementele de pe linia pivotului se împart la pivot;
b) coloana pivotului se completează cu zero;
c) restul elementelor se calculează după regula dreptunghiului:
- se formează un dreptunghi, având elementul ce trebuie înlocuit şi
pivotul ca vârfuri;
- din produsul elementelor de pe diagonala pivotului se scade
produsul elementelor celeilalte diagonale, iar rezultatul se împarte la pivot.
Schematic, regula dreptunghiului se prezintă astfel:
a ………… x
bx − ac
: : x' = , unde:
b
: :
b ……...…. c
b = pivotul;
x = elementul ce trebuie înlocuit;
x' = noua valoare a elementului x .
d) (facultativ) dacă pe linia pivotului există un element egal cu zero,
atunci coloana acelui element se copiază; analog, dacă pe coloana pivotului
există un element egal cu zero, atunci linia acelui element se copiază.
4. Se reiau paşii 2 şi 3 până când de pe fiecare linie s-a ales câte un pivot.
PROBLEME REZOLVATE

1. Să se rezolve următorul sistem de ecuaţii liniare, folosind metoda

⎧ − x1 + 2 x 2 − 3x3 = −2
eliminării complete: ⎪
⎨ 2 x1 − 6 x 2 + 9 x3 = 3 .
⎪− 3x + 2 x + 2 x = −3
⎩ 1 2 3

Rezolvare:
Vom folosi următoarea schemă:
A b
…….. ………
I3 X

A b
-1 2 -3 -2
2 -6 9 3
-3 2 2 -3
1 -2 3 2
0 -2 3 -1
0 -4 11 3
1 0 0 3
0 1 -3/2 1/2
0 0 5 5
1 0 0 3
0 1 0 2
0 0 1 1

Deducem că soluţia sistemului este: x1 = 3, x 2 = 2, x3 = 1 .

2. Să se rezolve următorul sistem de ecuaţii liniare, folosind metoda

eliminării complete:
⎧4 x1 + x 2 + x3 = 9
⎪
⎨3 x1 + x 2 = 6
⎪5 x + 2 x + x = 11
⎩ 1 2 3
Rezolvare:
A b
4 1 1 9
3 1 0 6
5 2 1 11
1 0 1 3
3 1 0 6
-1 0 1 -1
1 0 1 3
0 1 -3 -3
0 0 2 2
1 0 0 2
0 1 0 0
0 0 1 1
I3 X

Observaţie. Pentru simplificarea calculelor, am ales drept pivot mai întâi

elementul al doilea al diagonalei principale (în cazul nostru,1).
Soluţia sistemului este: x1 = 2, x 2 = 0, x3 = 1 .

3. Să se determine, în cazul în care există, inversa matricei:

⎛ 2 − 1 3⎞
⎜ ⎟
A = ⎜0 4 1⎟ .
⎜3 1 5 ⎟⎠
⎝

Rezolvare:
Deoarece det A ≠ 0 , rezultă că matricea A este inversabilă.
Pentru determinarea inversei, vom folosi următoarea schemă:

A I3
…….. ………
I3 A −1
 A I3
2 -1 3 1 0 0
0 4 1 0 1 0
3 1 5 0 0 1
1 -1/2 3/2 1/2 0 0
0 4 1 0 1 0
0 5/2 1/2 -3/2 0 1
1 0 13/8 1/2 1/8 0
0 1 1/4 0 1/4 0
0 0 -1/8 -3/2 -5/8 1
1 0 0 -19 -8 13
0 1 0 -3 -1 2
0 0 1 12 5 -8
−1
I3 A

⎛ − 19 − 8 13 ⎞
−1 ⎜ ⎟
Am obţinut că A = ⎜ − 3 -1 2 ⎟.
⎜12 5 - 8 ⎟⎠
⎝

4. Să se rezolve sistemul de ecuaţii liniare, folosind metoda eliminării

complete:
⎧− 2 x1 + 3 x2 − x3 = 3
⎪
⎨ 5 x1 + 4 x 2 + 2 x3 = 15 .
⎪ x + 10 x = 21
⎩ 1 2
Rezolvare:
A b
-2 3 -1 3
5 4 2 15
1 10 0 21
2 -3 1 -3
1 10 0 21
1 10 0 21
0 -23 1 -45
1 10 0 21
0 0 0 0
I3 X
Observaţii
- Metoda Gauss-Jordan constă în transformări succesive ale sistemului iniţial
în forme echivalente.
- În rezolvarea unui sistem prin această metodă nu este obligatoriu ca pivotul
să fie ales de pe diagonala principală.

Din ultima iteraţie, rescriind sistemul, rezultă:

⎧− 23 x 2 + x3 = −45
⎨ , care este un sistem compatibil simplu nedeterminat, având
⎩ x1 + 10 x 2 = 21
⎧ x2 = α
soluţia: ⎪⎨ x1 = 21 − 10α , α ∈ R .
⎪ x = −45 + 23α
⎩ 3

5. Să se rezolve următorul sistem de ecuaţii liniare, folosind metoda eliminării

complete:
⎧ 5 x1 − 3 x 2 + 10 x3 = −10
⎪
⎨ 3 x1 + 2 x 2 + 4 x3 = 1
⎪− x − 7 x + 2 x = 6
⎩ 1 2 3

Rezolvare:

A b
5 -3 10 -10
3 2 4 1
-1 -7 2 6
0 -38 20 20
0 -19 10 19
1 7 -2 -6
0 0 0 -18
0 -19/10 1 19/10
1 16/5 0 -11/5

Aplicând metoda eliminării complete, am obţinut următoarea formă

echivalentă a sistemului:
 ⎧
⎪0 x1 + 0 x 2 + 0 x3 = −18
⎪ 19 19
⎨0 x1 − 10 x 2 + x3 = 10 .
⎪
⎪ x1 + 16 x 2 + 0 x3 = − 11
⎩ 5 5

Din prima relaţie rezultă că sistemul este incompatibil.

6. Să se rezolve sistemul de ecuaţii liniare, folosind metoda eliminării

complete:
⎧2 x1 − x 2 + x3 + 2 x 4 = 1
⎪
⎨ x1 + x2 + 2 x3 + x 4 = 2 .
⎪3 x − 2 x + x + 3 x = 1
⎩ 1 2 3 4

Rezolvare:

A b
2 -1 1 2 1
1 1 2 1 2
3 -2 1 3 1
-2 1 -1 -2 -1
3 0 3 3 3
-1 0 -1 -1 -1
0 1 2 0 1
1 0 1 1 1
0 0 0 0 0

Aplicând metoda eliminării complete, am obţinut următoarea formă echivalentă

a sistemului:
⎧ x 2 + 2 x3 =1
⎨ , care este un sistem compatibil dublu nedeterminat.
⎩ x1 + x3 + x 4 = 1

Soluţia sistemului este:

⎧ x3 = α
⎪x = β
⎪ 4
⎨ , cu α , β ∈ R .
⎪ x 2 = 1 − 2α
⎪⎩ x1 = 1 − α − β

PROBLEME PROPUSE

Să se rezolve următoarele sisteme de ecuaţii liniare:

⎧ x1 + 2 x 2 + 4 x3 = 31
⎪
1. ⎨5 x1 + x 2 + 2 x3 = 29
⎪3 x − x + x = 10
⎩ 1 2 3
R: x1 = 3, x2 = 4, x3 = 5 .

⎧ x1 + 2 x 2 + 3 x3 = 9
⎪
2. ⎨ 3 x1 − x 2 + 4 x3 = 15
⎪− x + 7 x − 6 x = −27
⎩ 1 2 3
R: x1 = 0, x 2 = − 9 , x3 = 39 .
11 11

⎧ x1 + x 2 + 2 x3 = 4
⎪
3. ⎨ 3 x1 − x 2 + x3 = 3
⎪− 3 x + 5 x + 4 x = 5
⎩ 1 2 3
R: Sistemul este incompatibil.

⎧2 x1 + 3 x 2 + 4 x3 = 16
⎪
4. ⎨5 x1 − 8 x 2 + 2 x3 = 1
⎪3x − x − 2 x = 5
⎩ 1 2 3
R: x1 = 3, x 2 = 2, x3 = 1 .
 ⎧ 2 x1 − x 2 + 3x3 + x4 = 2
5. ⎨
⎩− x1 + 2 x 2 − x3 − x 4 = 1
R: x1 = − 5 α − 1 β + 5 , x 2 = − 1 α + 1 β + 4 , x3 = α , x 4 = β ; α , β ∈ R
3 3 3 3 3 3
⎧2 x1 + 2 x2 − x3 + x 4 = 4
⎪4 x + 3 x − x + 2 x = 6
⎪ 1 2 3 4
6. ⎨
⎪8 x1 + 5 x 2 − 3x3 + 4 x4 = 14
⎪⎩3x1 + 3x 2 − 2 x3 + 2 x4 = 6
R: x1 = 2, x2 = 0, x3 = −2, x4 = −2

Să se determine inversele matricelor:

⎛ 1 1 0 ⎞⎟
⎛2 1 - 1⎞ ⎜ 2 2
⎜ ⎟ ⎜ 1⎟
7. A = ⎜ 0 -1 1⎟ R: A −1 = ⎜ − 1 -3
2 4 4⎟
⎜4 3 1 ⎟⎠ ⎜ 1 ⎟
⎝ ⎜− 1 1 ⎟
⎝ 2 4 4 ⎠
⎛ 0 1 1⎞
⎛0 2 - 4⎞ ⎜ 3 3⎟
⎜ ⎟ ⎜ 4⎟
8. A = ⎜ 2 -2 1⎟ R: A −1 = ⎜ − 1 -2
6 9 9⎟
⎜1 2 − 1⎟⎠ ⎜ 1 ⎟
⎝ ⎜− −1 2⎟
⎝ 3 9 9⎠
⎛− 2 1 0 1 ⎞
⎛1 2 3 4⎞ ⎜ 5 2 10 ⎟
⎜ ⎟ ⎜ 1 1 ⎟
9. ⎜2 1 2 3⎟
R: A −1 = ⎜ 2 -1 0 ⎟
A=⎜ 2
3 2 1 2⎟ ⎜ 1 1
⎟
⎜ ⎟ ⎜ 0 -1 ⎟
⎜4 3 2 1 ⎟⎠ ⎜ 2 2
⎟
⎝
⎜ 1 0 1 - 2⎟
⎝ 10 2 5⎠
⎛ 2 0 1 ⎞
⎛ 3 −1 1 ⎞ ⎜ 7 7 ⎟
⎜ ⎟ −1 ⎜ 4 2 ⎟
10. A = ⎜ − 2 1 0⎟ R: A = ⎜ 1 ⎟
7 7
⎜ 1 2 - 2 ⎟⎠ ⎜ ⎟
⎝ ⎜ 5 1 -1 ⎟
⎝ 7 7 ⎠