Sunteți pe pagina 1din 6

ELEMENTE DE ANALIZA MATEMATICA

LIMITE DE FUNCTII

D⊂
intr-un punctLimita unei functii acumularePunct de

Fie α este punct de acumulare pentru multimea


R o multime si α ∈R un punct ( finit sau infinit ).
D daca in orice vecinatate a lui α exista puncte din D diferite de α .

Un punct care nu este de acumulare se numeste punct izolat ( pentru D ).

Fie f : D →R si α ∈R punct de acumulare pentru D. Consecinte


Definitie ▪Limita functiei in punctul α , daca
Spunem ca functia f are limita l in punctul α daca exista, este unica.
oricare ar fi sirul ( xn ) n∈N din D-{ α }, avind limita α , ▪O functie elementara f are limita in
orice punct de acumulare α din
sirul valorilor ( f ( xn ) ) n∈N are limita l (l poate fi finit sau infinit ).
domeniul maxim de definitie si valoarea
limitei este f( α ).
Notatie lim f ( x ) = l
x →α
Deci

lim f ( x ) = l ⇔ ∀( x ) x ∈D −{α} , xn → α
x →α n n∈N , n avem
f ( xn ) → l

1
Limite laterale

Limita stanga Limita dreapta


Fie f : D → R si α ∈ R punct de acumulare ( finit ) Fie f : D → R si α ∈ R punct de acumulare ( finit )
pentru D. pentru D.
Functia f are limita stanga in α egala cu l s Functia f are limita dreapta in α egala cu l d
⇔ ∀( xn ) n∈N , xn ∈D , xn < α , xn →α ,avem ⇔∀( xn ) n∈N , xn ∈D , xn > α , xn → α ,avem
f ( xn ) → l s f ( xn ) → l d

Notatii Notatii

l i m f ( x) = l s l i m f ( x ) = ld
x→ α x→ α
x< α x> α
Valoarea limitei la stanga ( l s ) se mai noteaza Valoarea limitei la dreapta ( ld ) se mai noteaza
cu f (α −0) cu f (α + 0)

f (α − 0) = l i mf (x) f (α + 0) = l i mf (x)
x→ α x→ α
x< α x> α
(existenta limitei)Teorema

O functie are limita intr-un punct finit de acumulare Definitie


daca si numai daca are limite laterale egale Daca o functie f : D →R are limite laterale finite
in acel punct. intr-un punct finit de acumulare α , atunci numarul
real S f ,α = f (α + 0) − f (α − 0) se numeste saltul
f are limita in functiei f in punctul α .
α ⇔ f (α − 0) = f (α + 0)

2
Fie D ⊂ R o multime si α ∈R punct de acumulare pentru D .
Criterii pentru limite de functii

▪Criteriul majorarii
─Daca functiile f , g : D →R satisfac conditia │ f ( x) −l │ ≤ g (x) pentru orice x diferit de α , dintr-o
vecinatate a lui α si daca xlim →α
g ( x ) = 0 atunci lim f ( x ) = l ( l este finit).
x →α
─Daca functiile f , g : D → R satisfac conditia f ( x) ≥ g ( x) pentru orice x diferit de α , dintr-o vecinatate
a lui α si daca xlim
→α
g ( x) = ∞ atunci lim f ( x ) = ∞ .
x →α
.─Daca functiile f , g : D → R satisfac conditia f ( x) ≤ g ( x) pentru orice x diferit de α , dintr-o
vecinatate a lui α si daca xlim →α
g ( x ) = −∞ atunci lim f ( x ) = −∞ .
x →α

▪Teorema clestelui
Daca functiile f , g , h : D →R satisfac conditiile:
g ( x ) ≤ f ( x ) ≤ h( x ) pentru orice x diferit de α , dintr-o vecinatate a lui α si lim g ( x ) = lim h( x ) = l ,
x →α x →α

atunci xlim f ( x) = l .
→α

▪Criteriul produsului
Daca functiile f , g : D →R satisfac conditiile: xlim f ( x) = 0 si g este marginita pe D ,
→α

atunci xlim f ( x ) g ( x) = 0 .
→α

▪Trecerea la limita in inegalitati


Daca functiile f , g : D →R satisfac conditiile: f ( x ) ≤ g ( x) pentru orice x diferit de α , dintr-o
vecinatate a lui α si daca f , g au limita in punctul α , atunci xlim →α
f ( x) ≤ lim g ( x ) .
x →α

FUNCŢII – LIMTE UZUALE. LIMITE REMARCABILE

3
1 1
lim =0 lim =0 1 1
x →∞ x x →−∞ x
lim = − ∞ lim = + ∞
x→ 0 x x→ 0 x
x< 0 x> 0

a  ∞ ,d aa > c0 a
l i xm = 
x→ ∞  0, d aa < c0 a
x =∞ 3 3
lim lim x =∞ lim x = −∞
x →∞ x →∞ x →−∞

x  ∞ ,d a a>c1 a x  0 ,d a a>c1 a
l i am =  l i am = 
x→ ∞  0 ,d a a∈ c ( 0,1a) x→ − ∞ ∞ ,d a a∈ c( 0,1a)

 ∞ ,d a a> c1 a  − ∞ d, a >a1c a
l i ml oa x =g  l i lmoa x = g
x→ ∞  -∞ d, a a∈ c( 0,1a) x→ 0  ∞ d, a ∈a ( c0,1) a
x> 0
π π
lim arctg x = lim arctg x = −
x →∞ 2 x →−∞ 2
lim tg x = + ∞ lim tg x = − ∞
π π
x→ x→
2 2
π π
x< x>
2 2
lim f ( x ) = f ( α ) unde f: D →R funcţie elementarǎ si α ∈D punct de acumulare
x →α
funcţiile trigonometrice nu au limitǎ în punctele ∞,−

x x 1
 1  1
lim 1 +  = e lim 1 +  = e lim (1 + x ) x = e
x →∞ x x →−∞  x x→0
sin x tg x
lim =1 lim =1
x →0 x x →0 x
arcsin x arctg x
lim =1 lim =1
x →0 x x →0 x
xk ax
lim x = 0 , k ∈ N , a > 1 lim k = ∞ , k ∈ N , a > 1
x →∞ a x →∞ x

4
ln (1 + x ) a x −1 (1 + x ) r − 1 = r , r ∈ R
lim =1 lim = ln a , a > 0 lim
x →0 x x →0 x x →0 x

OPERAŢII CU LIMITE (ŞIRURI ŞI FUNCŢII)

REGULI DE CALCUL CU LIMITE FINITE


Şiruri Funcţii
daca lim an = a si lim bn = b unde a, b ∈ R , atunci : daca lim f ( x ) = l1 , lim g ( x ) = l 2 , l1 , l 2 ∈ R atunci :
x →α x →α
lim( an ± bn ) = lim an ± lim bn = a ± b lim ( f ( x ) ± g ( x ) ) = lim f ( x ) ± lim g ( x ) = l +l 1 2
lim( α ⋅ an ) = α ⋅ lim an = α ⋅ a x→α x→α x→α
lim a ⋅ f ( x ) = a ⋅ lim f ( x ) = a ⋅ l1
lim( an ⋅ bn ) = lim an ⋅ lim bn = a ⋅ b x→α x→α

 a  lim an a lim f ( x ) ⋅ g ( x ) = lim f ( x ) ⋅ lim g ( x ) = l1 ⋅ l2


lim n  = = unde b ≠ 0 x→α x→α x→α

 bn  lim bn b f ( x ) xlim f ( x) l
( )
lim anbn = ( lim an ) lim bn = a b unde ( a,b) ≠ ( 0,0)
lim
x→α
= →α = 1 unde l2 ≠ 0
g ( x ) lim g ( x ) l2
x→α
lim g ( x )
lim f ( x ) g ( x ) =  lim f ( x )  x → α = l1l2 unde ( l1,l2 ) ≠ ( 0 ,0 )
x→α  x→α 

REGULI DE CALCUL CU LIMITE INFINITE, EXPRIMATE FORMAL


Adunare ∞+∞=∞ ∞+ a = ∞ , a ∈R cazuri de nedeterminare:
− ∞ − ∞ = −∞ − ∞ + a = −
∞ , a ∈R ∞−∞; −∞+∞
Inmultire ∞ ⋅ ∞ = ∞ cazuri de nedeterminare:
∞ ⋅ ( − ∞) = −∞  ∞ , a> 0  − ∞ , a> 0
(− ∞ ) ⋅ a= 
∞⋅0 ; −∞⋅0
( − ∞) ⋅ ( − ∞) = ∞ ∞ ⋅ a= 
 − ∞ , a< 0  ∞ , a< 0
a ∈R * a ∈R *

5
Impartire a cazuri de nedeterminare:
∞  ∞ , a> 0 − ∞  − ∞ , a> 0
= 0 , a ∈R
∞ ∞ ∞ −∞ −∞ 0
; ; ; ;
a
= 0 , a ∈R = = ∞ −∞ ∞ −∞ 0

a  − ∞ , a< 0 a  ∞ , a< 0
−∞

a ∈R * a ∈R *
Putere ∞
∞ =∞ cazuri de nedeterminare:
−∞
∞ =0 a  ∞ , a> 0 ∞  ∞ , a> 1 −∞  0, > a1 1∞;1− ∞
; ∞0 ; 0 0
∞ = a = a =
 0, a< 0  0, 0 < a < 1
 ∞ , 0< a< 1
a ∈ ( 0,∞ ) − { 1}
a ∈R *

a ∈ ( 0,∞ ) − { 1}
0∞ = 0
1 1 1
Cazul =−
∞ =∞
0 0− 0+
Limita
functiei lim f ( g ( x ) ) = lim f ( y ) unde β = lim g ( x )
x →α y→β x →α
compuse