Funcţii diferenţiabile

Fie f: D→R o funcţie şi a un punct de acumulare pentru mulțimea D.

Definiţie. Funcţia f este derivabilă în a dacă există şi este finită următoarea limită
f ( x) − f (a)
lim
x→a x−a
f ( x) − f (a)
Notaţie. lim = f ' (a)
x→a x−a
Observaţie. O funcţie derivabilă într-un punct a este continuă în acel punct.
Reciproca nu este adevărată.
Exemplu.

 x + 1, daca x  0
Considerăm funcţia f: R→R, f ( x) = 
2 x + 1, daca x  0

Avem lim f ( x) = lim f ( x) = f (0) = 1 , adică funcţia f este continuă în 0, dar
x →0 x →0
x 0 x 0

f ( x) − f (0) x +1−1
f ' s (0) = lim = lim =1
x →0 x x → 0 x
x 0 x 0

f ( x) − f (0) 2x + 1 − 1
f ' d (0) = lim = lim =2
x →0 x x → 0 x
x 0 x 0

ceea ce înseamnă că f nu este derivabilă în 0.

Definiţie. Dacă f este derivabilă în orice punct al mulţimii D, spunem că f este

derivabilă pe D.

FORMULE DE DERIVARE
1. c’= 0
2. (xn)’= nxn-1
3. (xa)’= axa-1
4. (ax)’= axlna
 1
5. (ln x)' =
x
6. (sin x)’= cos x
7. (cos x)’= -sin x

8. (tgx) = 1
cos2 x

9. (ctgx) = − 1
sin 2 x

10. (arcsin x ) =
1
1− x2

11. (arccos x ) = −
1
1− x2

12. (arctgx) =
1
1+ x2

13. (arcctgx) = −
1
1+ x2

14. ( x ) = 2 1 x
( ) = e
15. e x x

Operaţii cu funcţii derivabile

1. (f+g)’= f’+g’
2. (c·f)’= c·f’
3. (f·g)’= f’·g + f·g’

f f   g − f  g
4.   =
g g2

Derivarea funcţiilor compuse

[f(u)]’= f’(u)·u’

1
 Teorema lui Lagrange (teorema creşterilor finite). Dacă o funcţie f îndeplineşte
condiţiile
1. f continuă pe [a,b]
2. f derivabilă pe (a,b)
atunci există c(a,b) astfel încât f(b) - f(a) = f ’(c)(b-a).

Consecinţe. 1. Dacă f este derivabilă pe D şi f ’ > 0, atunci f este strict crescătoare

pe D.
2. Dacă f este derivabilă pe D şi f ’ < 0, atunci f este strict descrescătoare
pe D.

0 
Regula lui l’Hospital (valabilă doar pentru cazurile sau ). În cazul în care
0 
f ( x) f ( x) f ' ( x)
lim se află în unul dintre cele două cazuri de mai sus avem lim = lim .
x→ a g ( x) x → a g ( x) x → a g ' ( x)

Derivate de ordin superior

Dacă funcţia f este derivabilă şi derivata ei este o funcţie derivabilă, spunem că

funcţia f este de două ori derivabilă şi o notăm f ”.

(
Deci avem f ” = (f ’)’, iar generalizând f ( n ) = f ( n −1) . )

Formula lui Taylor. Dacă funcţia f este de n ori derivabilă, atunci

( x − a) 2 ( x − a) n ( n )
f ( x)  f (a ) + ( x − a) f ' (a) + f " (a) + ... + f (a)
2! n!

Derivate parţiale

Pentru funcţiile de mai multe variabile se calculează derivatele în funcţie de fiecare

variabilă în parte.

2
 f ( x, y ) − f ( a , y )
Fie f: R2→R. Raportul lim se numeşte derivata lui f în raport cu
x→a x−a
f f ( x, y ) − f ( x, b ) f
x şi se notează , iar lim derivata lui f în raport cu y şi se notează .
x y → b y −b y

Vectorul gradient
 f f 
f =  , 
 x y 

Derivate parţiale de ordin superior

f
Dacă este o funcţie derivabilă ca funcţie de x sau y spunem că funcţia f este de
x
două ori derivabilă şi definim derivatele parţiale de ordin 2 astfel
2 f   f  2 f   f 
=   =  .
x 2
x  x  yx y  x 

f
Analog pentru avem derivale paţiale de ordin 2
y

2 f   f  2 f   f 
=   =  .
y 2
y  y  xy x  y 

Pentru o funcție f care admite derivate parțiale de ordinul doi se poate defini
matricea
 2 f 2 f 
 2 
x yx 
Hf = 2
 f 2 f 
 
 xy y 2 

numită matricea hessiană a funcției f.

3
 Exerciții rezolvate

1. Determinați (folosind definiția) derivatele următoarelor funcții în punctele

indicate:
a) f ( x) = 3 x + 2 a=1

b) f ( x) = x 2 − 5 a = -2

c) f ( x) = x a=2

d) f ( x) = 6 a=6

a) Calculăm mai întâi f (1) = 3  1 + 2 = 5 , apoi

f ( x) − f (1) 3x + 2 − 5 3x − 3 0 3( x − 1)
f (1) = lim = lim = lim = = lim =3
x →1 x −1 x →1 x −1 x →1 x −1 0 x →1 x −1

b) La fel ca la punctul a, calculăm mai întâi f (−2) = (− 2)2 − 5 = 4 − 5 = −1 , apoi

f (−2) = lim
f ( x) − f (−2)
= lim
x2 − 5 +1
= lim
x2 − 4 0
= = lim
(x − 2)(x + 2) =
x → −2 x+2 x → −2 x+2 x → −2 x+2 0 x → −2 x+2
lim x − 2 = −2 − 2 = −4
x → −2

c) Avem mai întâi f (2) = 2 , apoi

f (2) = lim
f ( x ) − f ( 2)
= lim
x− 2 0
= = lim
( x− 2 )( x+ 2 )=
x→2 x−2 x → 2 x−2 0 x→2 (x − 2)( x+ 2 )
x−2 1 1 1
= lim = lim = =
x→2
(x − 2)( x+ 2 ) x→2
x+ 2 2+ 2 2 2

d) Mai întâi f (6) = 6 , apoi

f ( x) − f (6) 6−6 0
f (6) = lim = lim = lim =0
x →6 x−6 x →6 x − 6 x →6 x − 6

4
2. Calculați:
5 
a) x ( ) ( )
b) x −6

( )
c) x 2 d) x

Folosind formula x n ( ) = nx n −1
avem

( ) = 5x = 5x
a) x 5 5−1 4


b) (x ) = −6 x
−6
= −6 x − 6 −1 −7

( ) = 2 x
c) x 2 2 −1
= 2x


( )
d) x  = x1 = 1x1−1 = 1

3. Calculați:

(
a) x 4 + 6 ) b) (2 − sin x )


  ex 
c) (xtgx) d)  
 x 

(
a) x 4 + 6 = x 4) ( ) + (6) = 4 x 4 −1
+ 0 = 4x 3

  
b) (2 − sin x ) = (2) − (sin x ) = 0 − cos x = − cos x

  
c) ( xtgx) = (x ) tgx + x(tgx) = 1  tgx + x 
1 x
2
= tgx +
cos x cos2 x


 ex
d) 

 =
(e x ) x − e x (x ) = e x  x − e x 1 = xe x − e x
 x  x2 x2 x2

5
4. Determinați derivatele până la ordinul 4 pentru funcțiile:
a) f ( x ) = x 6 b) f (x) = ln x

c) f (x ) = sin x d) f (x ) = 3 x

a) f ' ( x) = x 6 ( ) = 6 x 6 −1
= 6x5

( ) = 6  5x
f ( x) = 6 x 5 5−1
= 30x 4

(
f ( x) = 30x 4 ) = 30  4 x 4 −1
= 120x 3


( )
f ( 4) ( x) = 120x 3 = 120  3x 3−1 = 360x 2


b) f ' ( x) = (ln x ) =
1
x


1
f ( x) =   =
(1) x − 1(x ) = 0  x − 1  1 = − 1
 x x2 x2 x2

 
 1 
f ( x) =  − 2  = −
( 
1) x 2 − 1 x 2
= −
( )
0  x 2 − 1 2x − 2x 2
=− 4 = 3
 x 
4 4
x x x x

 
f ( 4)  2 
( x) =  3  =
( 
2) x 3 − 2 x 3
=
( )
0  x 3 − 2  3x 2 − 6 x 2
=
6
=− 4
x 
6 6 4
x x x x

c) f ' ( x) = (sin x ) = cos x


f ( x) = (cos x ) = − sin x


f ( x) = (− sin x ) = − cos x


f ( 4) ( x) = (− cos x ) = sin x

6
 ( ) = 3
d) f ' ( x) = 3 x x
ln 3


( )
f ( x) = 3 x ln 3 = 3 x ln 3  ln 3 = 3 x ln 2 3


( )
f ( x) = 3 x ln 2 3 = 3 x ln 2 3  ln 3 = 3 x ln 3 3


( )
f ( 4) ( x) = 3 x ln 3 3 = 3 x ln 3 3  ln 3 = 3 x ln 4 3

5. Verificați dacă următoarele funcții sunt derivabile în punctele indicate:

 3
 x − 5, daca x  1
a) f ( x) =  a=1
3 − x, daca x  1



3x − 4, daca x  2
b) f ( x) =  a=2
 x 2 − 2, daca x  2


a) lim f ( x) = lim(3 − x ) = 3 − 1 = 2
x →1 x →1
x 1 x 1

(
lim f ( x) = lim x 3 − 5 = 13 − 5 = −4
x →1 x →1
)
x 1 x 1

f (1) = 3 − 1 = 2

Deoarece limitele laterale și f(1) sunt diferite, rezultă că funcția f nu este continuă în 2,
deci nu este derivabilă în 1.

b) lim f ( x) = lim(3 x − 4 ) = 3  2 − 4 = 2
x→2 x→2
x2 x2

(
lim f ( x) = lim x 2 − 2 = 2 2 − 2 = 2
x →2 x →2
)
x2 x2

f (2) = 2 2 − 2 = 2

7
Deoarece limitele laterale și f(3) sunt egale, rezultă că funcția f este continuă în 2.
Pentru a verifica derivabilitatea vom calcula derivatele laterale în 2.

 3x − 4 − 2 3x − 6 3( x − 2 )
f s (2) = lim f ( x) = lim = lim = lim =3
x→2
x2
x→2
x2
x−2 x →
x2
2 x−2 x →
x2
2 x−2


f d (2) = lim f ( x) = lim
x2 − 2 − 2
= lim
x2 − 4
= lim
(x − 2)(x + 2) =
x→2
x2
x→2
x2
x−2 x →2 x − 2
x2
x→2
x2
x−2
= lim( x + 2 ) = 2 + 2 = 4
x→2
x2

Deoarece derivatele laterale sunt diferite, rezultă că funcția f nu este derivabilă în 2.

6. Determinați extremele locale ale următoarei funcții

f: R→R, f (x ) = x 3 − 3x

 
( ) ( ) 
Calculăm, mai întâi, f ' ( x) = x 3 − 3x = x 3 − (3x ) = 3x 2 − 3. Egalăm prima derivată
cu 0 și obținem 3 x 2 − 3 = 0  x = 1. În continuare construim pentru funcția f tabelul
de variație:

x - -1 1
+
f' 0 0
f

Calculăm mai întâi f (− 1) = (− 1)3 − 3  (− 1) = 2 și f (1) = 13 − 3  1 = −2. Apoi le trecem în

tabel:

x - -1 1 +
f' 0 0
f 2 -2

f ' (−2) = 3(− 2) − 3 = 9, f ' (0) = 3  0 − 3 = −3

2 2
După această etapă calculăm și
f ' (2) = 3  2 − 3 = 9 și completăm tabelul:
2

8
 x - -1 1 +
f' ++++++ 0 ------ 0 +++++++
f  2  -2 
Din tabel rezultă că punctul -1 este punct de maxim local și punctul 1 este punct de minim
local.

7. Determinați intervalele de concavitate și convexitate ale următoarei funcții

f: R→R, f (x ) = x 4 − 4x 3

  
Calculăm, mai întâi, ( ) ( ) ( )
f ' ( x) = x 4 − 4 x 3 = x 4 − 4 x 3 = 4 x 3 − 12x 2 și
  
f ( x) = (4 x 3 − 12x 2 ) = (4 x 3 ) − (12x 2 ) = 12x 2 − 24x. Egalăm a doua derivată cu 0 și
obținem 12x 2 − 24x = 0  x  0,2. În continuare construim pentru funcția f tabelul
de variație:

x - 0 2 +
f  0 0
f

Calculăm mai întâi f (0) = 0 4 − 4  0 3 = 0 și f (2) = 2 4 − 4  2 3 = −16. Apoi le trecem în

tabel:

x - 0 2 +
f  0 0
f 0 -16

După această etapă calculăm f (−1) = 12  (− 1)2 − 24  (− 1) = 36

f (1) = 12  12 − 24  1 = −12 și f (3) = 12  32 − 24  3 = 36 și completăm tabelul:

x - 0 2 +
f  ++++++ 0 ------ 0 + + + + ++ +
f  0  -16 

9
Din tabel rezultă că pe intervalele (-, 0) și (2, ) funcția este convexă, iar pe intervalul
(0, 2) este concavă.

8. Determinați derivatele parțiale ale funcțiilor:

a) f (x, y ) = x + y 2 b) f (x, y ) = x 2 y 3

c) f ( x ) =
x
y

f 
a) =
x x
(
x + y2 = 1 )
f 
=
y y
(x + y 2 ) = 2 y

f  2 3
b) =
x x
( )
x y = 2xy 3

f  2 3
=
y y
(x y ) = 3x 2 y 2

f  x 1
c) =   =
x x  y  y

f  x −x
=   = 2
y y  y  y

9. Determinați gradientul funcțiilor:

a) f (x, y ) = x 3 − y 7 b) f (x, y ) =
ln x
+ z2
y

f  3
a) =
x x
(
x − y 7 = 3x 2 )

10
 f  3
=
y y
(x − y 7 ) = −7 y 6

 
f =  3 x 2 , − 7 y 6 
 

f   ln x  1
b) =  + z 2  =
x x  y  xy

f   ln x  ln x
=  + z 2  = − 2
y y  y  y

f   ln x 
=  + z 2  = 2 z
z z  y 

 1 ln x 
f =  , − 2 , 2 z 
 xy y 

10. Determinați derivatele parțiale de ordin superior ale funcției:

f ( x, y ) = x 3 y 5

f  3 5
=
x x
( )
x y = 3x 2 y 5

2 f 
= (3x 2 y 5 ) = 6 xy 5
x 2
x

2 f 
=
yx y
( )
3x 2 y 5 = 3x 2 5 y 4 = 15x 2 y 4

f  3 5
=
y y
(x y ) = 5x 3 y 4

2 f 
=
y
( )
5 x 3 y 4 = 5 x 3 4 y 3 = 20x 3 y 3
y 2

11
 2 f 
=
xy x
( )
5 x 3 y 4 = 5  3x 2 y 4 = 15x 2 y 4

11. Determinați hessiana funcției:

f (x, y ) = x sin y

f 
= ( x sin y ) = sin y
x x

2 f 
= (sin y ) = 0
x 2
x

2 f 
= (sin y ) = cos y
yx y

f 
= (x sin y ) = x cos y
y y

2 f 
= (x cos y ) = − x sin y
y 2
y

2 f 
= (x cos y ) = cos y
xy x

 0 cos y 
H f =  
 cos y − x sin y 

12
 Exerciții propuse

1. Calculați:
−3 
a) x ( ) ( )
b) x 4

 
 1   1 
c)  5  d)  −8 
x  x 

2. Calculați:

(
a) 4 + x 6 ) b) (tgx − 3)



c) (x 5 cos x )
 ln x 
d)  
 x 


  x sin x 
e) (xarctgx) f)  
 cos x 

3. Calculați următoarele limite:

x 2 − 25 x+2
a) lim b) lim
x → −5 x + 5 x → x2 − 7x

ex sin( x − 2 )
c) lim d) lim
x → x 3 x→2 3x − 6

sin x
e) lim f) lim x 2 e x
x → 0 arcsin x x → −

4. Determinați derivatele până la ordinul 3 pentru funcțiile:

a) f (x ) = x 2 + x 6 b) f ( x ) = 2
1
x

c) f (x ) = 3 − cos x d) f (x ) = e x

13
5. Verificați dacă următoarele funcții sunt derivabile în punctele indicate:

4 + x , daca x  −1
5

a) f ( x) =  a = -1
x+5
3 − , daca x  −1
 x

 3
 x + 2, daca x  1

b) f ( x) = 4 − x, daca x = 1 a=1

 x 5 + 2, daca x  1


6. Determinați extremele locale ale următoarei funcții

f: R→R, f (x ) = x 3 − 3x 2

7. Determinați intervalele de concavitate și convexitate ale următoarei funcții

f: R→R, f (x ) = x 4 − 12x 2

8. Determinați derivatele parțiale ale funcțiilor:

a) f (x, y ) = x 4 − y b) f (x, y ) = xy

c) f ( x ) =
x
y5

9. Determinați gradientul funcțiilor:

e xy
a) f (x, y ) = x 5 + y 2 b) f (x, y ) =
z

10. Determinați hessiana funcției:

f (x, y ) = e x cos y

14
 Rezolvări


1. ( )
Folosind formula x n = nx n −1 avem
 
( ) ( )
a) x −3 = −3x −3−1 = −3x −4 ; b) x 4 = 4 x 4−1 = 4 x 3 ;
 5 
 1  1  x − 1  x
c)  5  =
5
( )
=
0  x 5 − 1  5x 4 − 5x 4 − 5
= 10 = 6 ;
x  x5
2
( ) x10 x x



d)  −8  = (x 8 ) = 8 x 7 .
 1 
x 

2. (
a) 4 + x 6 ) = (4) + (x ) = 6 x ;
6 5  
b) (tgx − 3) = (tgx) − 3 =
1
cos2 x
;

 
c) (x 5 cos x ) = (x 5 ) cos x + x 5 (cos x ) = 5 x 4 cos x + x 5 (− sin x );

1
    x − ln x  1
 ln x  (ln x ) x − ln x(x ) x 1 − ln x
d)   = = = ;
 x  x2 2
x x2

  
e) (xarctgx) = (x ) arctgx + x(arctgx) = arctgx + x 
1
;
x +1
2

 
 x sin x   sin x    
 = ( x  tgx) = ( x )  tgx + x  (tgx) = tgx + x 
1
f)   = x .
 cos x   cos x  cos2 x


3. a) lim
x 2 − 25 0
= = lim
(
x 2 − 25 )
= lim
2x
= −10;

x → −5 x + 5 0 x → −5
( x + 5) x → − 5 1

( )
b) lim x2 + 2 =  = lim x + 2 = lim 1 = 1 = 0;
x → x − 7 x  x → x 2 − 7 x  x → 2 x 
( )

15
  
c) lim e 3 =  = lim (e ) = lim e 2 =  = lim (e ) = lim e =  =
x x x x x

x → x  x →
(x )
3 x → 3x  x →
(3x )
2 x → 6x 


= lim
(e ) x
= lim
ex
= ;
x →
(6 x ) x → 6

 
d) lim sin(x − 2) = 0 = lim (sin(x − 2)) = lim cos(x − 2)(x − 2) =
x →2 3x − 6 0 x →2
(3x − 6) x →2 3
cos( x − 2 ) 1
= lim = ;
x→2 3 3

e) lim sin x = 0 = lim (sin x ) = lim

cos x
= 1;

x →0 arcsin x 0 x →0
(arcsin x ) x →0 1
1− x2


f) lim x 2 e x =   0 = lim x− x =  = lim (x ) = lim 2 x− x =  = lim (2 x )
2 2
=
x → − x → − e  x → −
(e )
−x x → − −e  x → −
(− e )
−x

2 2
= lim −x
= = 0.
x → − e 

4. (
a) f ' ( x) = x 2 + x 6 ) = 2 x + 6 x 6 −1
= 2x + 6x 5

(
f ( x) = 2 x + 6 x 5 ) = 2 + 6  5x 5−1
= 2 + 30x 4

(
f ( x) = 2 + 30x 4 ) = 0 + 30  4 x 4 −1
= 120x 3 ;

 
 1 
b) f ' ( x) =  2  =
( 
1) x 2 − 1 x 2
=
( )
0  x 2 − 1 2x − 2x 2
= 4 =− 3
x 
4 4
x x x x

 
 2 
f ( x) =  − 3  = −
( 
2) x 3 − 2 x 3
= −
( )
0  x 3 − 2  3x 2
= −
− 6x 2 6
= 4
 x 
6 6 6
x x x x


 6 

f ( x) =  4  =
( 
6) x 4 − 6 x 4
=
( )
0  x 4 − 6  4 x 3 − 24x 3
=
24
=− 5;
x 
8 8 8
x x x x

c) f ' ( x) = (3 − cos x ) = sin x

16
 
f ( x) = (sin x ) = cos x


f ( x) = (cos x ) = − sin x;

d) f ' ( x) = e x ( ) = e x

( ) = e
f ( x) = e x x

( ) = e .
f ( x) = e x x

x +5
5. a) lim f ( x) = lim (4 + x 5 ) = 4 − 1 = 3 
lim f ( x) = lim 3 − =
x →−1
x  −1
x →−1
x  −1
x →−1
x  −1
x →−1
x  −1  x 
−1 + 5 −1+ 5
= 3− = 3 + 4 = 7 f (−1) = 3 − = 3+ 4 = 7
−1 −1

Deoarece limitele laterale și f(-1) sunt diferite, rezultă că funcția f nu este continuă în -1,
deci nu este derivabilă în -1.

b) lim f ( x) = lim(x 3 + 2) = 1 + 2 = 3 , ( )
lim f ( x) = lim x 5 + 2 = 1 + 2 = 3
x →1 x →1 x →1 x →1
x 1 x 1 x 1 x 1

f (1) = 4 − 1 = 3

Deoarece limitele laterale și f(1) sunt egale, rezultă că funcția f este continuă în 1. Calculăm
acum derivatele laterale în 1.



f s (1) = lim
f ( x) − f (1)
= lim
x3 + 2 − 3
= lim
x3 −1
= lim
x3 −1( )
= lim
3x 2
=3

x →1
x 1
x − 1 x →1
x 1
x − 1 x →1 x − 1
x 1
x →1
x 1 ( x − 1) x →1 1
x 1



f d (2) = lim
f ( x) − f (1)
= lim
x5 + 2 − 3
= lim
x5 −1
= lim
x5 −1( )
= lim
5x 4
=5

x →1
x 1
x − 1 x →1
x 1
x − 1 x →1 x − 1
x 1
x →1
x 1 ( x − 1) x →1 1
x 1

Deoarece derivatele laterale sunt diferite, rezultă că funcția f nu este derivabilă în 2.

17
6. (
Calculăm mai întâi f ' ( x) = x 3 − 3x 2 ) = 3x 2
− 6 x, egalăm prima derivată cu 0 și
obținem 3x 2 − 6 x = 0  x  0,2. În continuare construim pentru funcția f tabelul de
variație:

x - 0 2 +
f' ++++++ 0 ------ 0 + + + + + + + ++
f  0  -4 

Din tabel rezultă că punctul 0 este punct de maxim local și punctul 2 este punct de minim
local.


7. ( )
Calculăm mai întâi f ' ( x) = x 4 − 12x 2 = 4 x 3 − 24x ,

( )
f ( x) = 4 x 3 − 24x = 12x 2 − 24, egalăm a doua derivată cu 0 și obținem
12x 2 − 24 = 0  x  2. În continuare construim pentru funcția f tabelul de variație:

x - - 2 2 +
f  ++++++ 0 ------ 0 ++++++++
f  -20  -20 

Din tabel rezultă că pe intervalele (-, - 2 ) și ( 2 , ) funcția este convexă, iar pe

intervalul (- 2 , 2 ) este concavă.

f  4
8. a) =
x x
( )
x − y = 4x 3
f
=
 4
(x − y ) = −1;
y y
f  f 
b) = ( xy ) = y = (xy) = x;
x x y y
f   x  1 f   x  
c) =  5  = 5
x x  y  y
=  5  =
y y  y  y
( ) ( )
xy −5 = x − 5 y −5−1 = −5 xy −6 .

18
 f  5
9. a) =
x x
(
x + y 2 = 5x 4 ) f
=
 5
(x + y2 ) = 2y
y y
 
f =  5 x 4 , 2 y ;
 

f   e xy  1  xy 
b) = 
x x  z
 = ( )
e = e xy (xy) = e xy  y =
1 1 ye xy
 z x z x z z

f   e xy  1  xy 1 xy 
= 
y y  z
 = e = e( ) (xy) = e  x =
1 xy xe xy
 z y z y z z

f   e xy  e xy
=   = − 2
z z  z  z

 ye xy xe xy e xy 
f =  , , − 2 .
 z z z 

f  x
10. =
x x
( )
e cos y = e x cos y
f
=
 x
(e cos y ) = −e x sin y
y y
2 f  2 f 
x 2
= (e x cos y ) = e x cos y
x
=
xy x
( )
− e x sin y = −e x sin y

2 f 
2 f
=
 x
( )
e cos y = −e x sin y =
y
( )
− e x sin y = −e x cos y
yx y y 2

 e x cos y − e x sin y 
H f =  x 

 − e sin y − e cos y 
x

19