TEOREMA LUI ROLLE

𝐟 𝐜𝐨𝐧𝐭𝐢𝐧𝐮ă 𝐩𝐞 ሾ𝒂, 𝒃ሿ
Definiţia 1.2.1 f:[a,b]→R se numește funcție Rolle dacă {
𝐟 𝐝𝐞𝐫𝐢𝐯𝐚𝐛𝐢𝐥𝐚 𝐩𝐞(𝐚, 𝐛)
Teorema lui Rolle
Dacă f:[a,b]→R funcţie Rolle a.î. f(a)=f(b), atunci există cel puţin un punct
c ϵ(a,b) astfel încât f ’(c)=0.
DemonstraţieDin f continuă pe [a, b]  f este mărginită şi îşi atinge marginile . Fie m = inf f ( x) şi
x[ a ,b ]

M = sup f ( x) . Distingem următoarele cazuri:

x[ a ,b ]

Cazul I M  f (a) . Deoarece f îşi atinge marginile  c  [a, b] astfel încât M = f (c)
Presupunem prin absurd că c = a sau c = b  M = f(c) = f(a) = f(b) contradicţie cu M  f (a) .
Prin urmare c  (a, b) astfel încât M = f (c) şi cum c este punct de maxim local, atunci conform
teoremei lui Fermat, f (c) = 0.
Cazul II m  f (a ) . Deoarece f îşi atinge marginile  c  [a, b] astfel încât m = f (c)
Presupunem prin absurd că c = a sau c = b  m = f(c) = f(a) = f(b) contradicţie cu m  f (a ) .
Prin urmare c  (a, b) astfel încât m = f (c) şi cum c este punct de minim local, atunci conform
teoremei lui Fermat, f (c) = 0.
Cazul III m = M. Atunci f este constantă pe [a, b]  f (c) = 0, c  (a, b) .

Contraexemple:
1. Domeniul de definiţie trebuie să fie un interval:
6 − 𝑥, 𝑥 ∈ ሾ0,3)
Exemplu: f: [0,6]-3→R, f(𝑥 ) = {
𝑥, 𝑥 ∈ (3,6ሿ
f continuă pe [0,3)(3,6] și f derivabilă pe (0,3)(3,6)
f(0)=f(6)=6, dar f(x)0, funcţia fiind constantă şi diferită pe cele două intervale.
2. Să îndeplinească condiţia f(a)=f(b)
Exemplu: f:[-2,2] →R, f(x)= x-1
f continua pe [-2,2] și f derivabilă pe (-2,2)
f(-2) f(2) şi f(x)=10  x(-2,2)
3. f trebuie să fie continuă pe [a,b]
−3𝑥 + 1, 𝑥 ∈ ሾ0,1)
Exemplu: f: [0,2] →R, f(𝑥 ) = {
2𝑥 + 3, 𝑥 ∈ (1,2ሿ
f nu este continuă în punctul 1 deoarece limitele laterale lim 𝑓(𝑥 ) = −2, lim 𝑓 (𝑥) = 5 sunt diferite,
𝑥⟶1 𝑥⟶1
𝑥<1 𝑥>1
−3, 𝑥 ∈ ሾ0,1)
iar f′(𝑥 ) = {
2, 𝑥 ∈ (1,2ሿ
4. Funcţia trebuie să fie derivabilă pe (a,b)
−𝑥, 𝑥 ∈ ሾ−1,0)
Exemplu: f: [-1,1] →R, f(x)=x={ , funcţie continuă pe [-1,1], f(-1) = f(1) =1, dar f nu este
𝑥, 𝑥 ∈ ሾ0,1ሿ
−1, 𝑥 ∈ ሾ−1,0)
derivabilă în 0 pentru căf′(𝑥 ) = { , fs(0)=-1 fd(0)=1.
1, 𝑥 ∈ ሾ0,1ሿ
Prof Graure Silviu
Colegiul Economic ,,Maria Teiuleanu’’ Pitești
Interpretarea geometrică a teoremei lui Rolle).
Teorema lui Rolle admite următoarea interpretare geometrică: Dacă dreapta determinată de punctele
(a, f (a)), (b, f (b)) este paralelă cu axa Ox, atunci există cel puţin un punct între a şi b în care tangenta la
graficul lui f este paralelă cu axa Ox y

f(a)=f(b)

O a c b x
Consecinţa1. Între două zerouri ale unei funcţii derivabile pe un interval se află cel puţin un zerou al
derivatei.
Demonstraţie
Fie f : I → R o funcţie derivabilă pe un inteval I şi a, b  I , a  b două zerouri ale lui f 
f ( a ) = 0 = f (b) .
Aplicând teorema lui Rolle funcţiei f pe intervalul [a,b]  există cel puţin un punct c  (a, b ) astfel încât
f (c ) = 0  f  are cel puţin un zerou în intervalul (a, b ) .

Exemplu: f: R →R, f(x)= (x-1)2(x+3)

Cum f continuă pe [-3,1], derivabilă pe (-3,1) si f(-3)=f(1)=0, atunci  c(-3,1) a.î. f( c) = 0.
5 5
f(x)=2(x-1)(x+3)+(x-1)2=(x-1)(3x+5); pentru x = − 3 (−3,1), f ′ (− 3) = 0.

Consecinţa2. Șirul lui Rolle Între două rădăcini ale derivatei există cel mult o rădăcină a funcției.
Exemplu: f: [0,]→R, f(x) = sin x ; f funcție Rolle, f(0)=f()=0, atunci f(x)= cosx , f(x)=0, în intervalul
𝜋
(0,) are soluţia c=2 .

APLICAȚII TEOREMA LUI ROLLE

Exemplul 1 . Arătați că ecuația 𝐚𝟐𝐧 ∙ 𝐱𝟐𝐧 + 𝐚𝟐𝐧−𝟏 ∙ 𝐱𝟐𝐧−𝟏 + ⋯ . +𝐚𝟏 ∙ 𝐱 + 𝐚𝟎 = 𝟎(𝟏)

𝐚𝟐𝐧 𝐚𝟐𝐧−𝟐 𝐚𝟐𝐧−𝟒 𝐚
are cel puțin o soluție in intervalul (-1,1)dacă + + + ⋯ + 𝟎=0(𝟐).
𝟐𝐧+𝟏 𝟐𝐧−𝟏 𝟐𝐧−𝟑 𝟏
𝒙𝟐𝒏+𝟏 𝒙𝟐𝒏 𝒙𝟐𝒏−𝟏 𝒙𝟐
Soluție: Fie 𝐟(𝒙) = 𝒂𝟐𝒏 ∙ + 𝒂𝟐𝒏−𝟏 ∙ + 𝒂𝟐𝒏−𝟐 ∙ + ⋯ . +𝒂𝟏 ∙ + 𝒂𝟎 𝒙,
𝟐𝒏+𝟏 𝟐𝒏 𝟐𝒏−𝟏 𝟐

𝐟: (−𝟏, 𝟏) → 𝐑 , derivabilă pe (-1,1) și continuă pe[-1,1]. Relația f(-1)=f(1) necesară

pentru a aplica teorema Rolle este echivalentă cu relația (𝟐)din ipoteză
𝒂𝟐𝒏 𝒂𝟐𝒏−𝟐 𝒂𝟐𝒏−𝟒 𝒂𝟎
+ + +⋯+ =0. Aplicând teorema Rolle, există c  (-1,1) astfel incat
𝟐𝒏+𝟏 𝟐𝒏−𝟏 𝟐𝒏−𝟑 𝟏
𝟐𝐧
f’(c )=0. Dar 𝐟′(𝐱) = 𝐚𝟐𝐧 ∙ 𝐱 + 𝐚𝟐𝐧−𝟏 ∙ 𝐱𝟐𝐧−𝟏 + ⋯ . +𝐚𝟏 ∙ 𝐱 + 𝐚𝟎 deci c este soluție a
ecuației (𝟏).
Prof Graure Silviu
Colegiul Economic ,,Maria Teiuleanu’’ Pitești
Exemplul 2. (caz particular) Să se arate ca ecuatia 6x5+4x3-2x-1=0 are cel puțin o
solutie in intervalul (0,1).

Soluție: Fie f:[0,1] → R, f(x)=x 6 +x 4 -x 2 -x care este este o functie Rolle și f(0)=f(1)=0.
Conform teoremei lui Rolle există c  (0,1) astfel incat f’(c )=0. Dar f’(x)= 6x5+4x3-2x-
1 deci ecuatia 6x5+4x3-2x-1=0 are cel puțin o solutie in intervalul (0,1).

Exemplul 3 . Arătați că ecuația 𝒂𝟐𝒏+𝟏 ∙ 𝒙𝟐𝒏+𝟏 + 𝒂𝟐𝒏 ∙ 𝒙𝟐𝒏 + ⋯ . +𝒂𝟏 ∙ 𝒙 + 𝒂𝟎 = 𝟎(𝟏)

𝒂𝟐𝒏 𝒂𝟐𝒏−𝟐 𝒂𝟐𝒏−𝟒 𝒂𝟎
are cel puțin o soluție in intervalul (-1,1)dacă + + + ⋯+ =0(𝟐).
𝟐𝒏+𝟏 𝟐𝒏−𝟏 𝟐𝒏−𝟑 𝟏
Soluție: vezi ex 1.

Exemplul 4. Fie f:[a,b]→R funcţie Rolle. Arătați că există cel puţin un punct
c ϵ(a,b) astfel încât f(a)-f(c)=(c-b)·f ’(c).
Indicație: Aplicăm teorema Rolle funcției h(x)=(x-b)f(x)-xf(a), h:[a,b]→R.

Exemplul 5. Fie f:[0,π]→R funcţie Rolle, f(x)≠0, f ‘(x)≠0 Arătați că există cel puţin un
punct c ϵ(0, π) astfel încât f ’(c)= f(c)·ctg(c).
𝐬𝐢𝐧𝐱
Indicație: Aplicăm teorema Rolle funcției h(x)= ,h:[o, π]→R.
𝐟(𝐱)

Exemplul 6. Fie f:[0,4]→ [1,2] derivabilă pe [0,4]. Arătați că există cel puţin un
punct c ϵ(0, 4) astfel încât (c-1)· (c-2)·f ’(c)= 3-2c.
Indicație: Aplicăm teorema Rolle funcției h(x)=(𝐱 − 𝟏) · (𝐱 − 𝟐) · 𝒆𝐟(𝐱 a),
h:[0,4]→[1,2]

Exemplul 7. Aplicând teorema lui Rolle funcţiei f:[3,5] →R, f(x)= (3-x)(5-x) arătați
că derivata f a funcţiei f: R →R, f(x)=(x-3)(x+1) are două rădăcini reale.
Prof Graure Silviu
Colegiul Economic ,,Maria Teiuleanu’’ Pitești