Functii

Generalitati
Definitie. Fie , doua multimi nevide. Un element din si un element din , luate in aceasta ordine formeaza
un cuplu notat .
In cuplul : se numeste primul element (sau prima componenta sau abscisa) al cuplului; se numeste al doilea element (sau
a doua componenta sau ordonata) cuplului.
Doua cupluri si sunt egale si scriem .
Definitie. Fie , doua multimi nevide. Se numeste produsul cartezian al multimii cu multimea , luate in aceasta ordine,
multimea cuplurilor avand prima componenta in si a doua componenta in .
Notatie. Produsul cartezian al multimii cu multimea se noteaza :
.
Definitie. Fie , doua multimi nevide. Spunem ca am definit o functie pe multimea cu valori in multimea daca printr-un
procedeu oarecare facem ca fiecarui element sa-i corespunda un sinur element .

Notatie. ! functie definita pe cu valori in se noteaza (citim " definita pe cu valori in #)
sau . Uneori o functie se noteaza sim$olic , (citim % de %), unde
este imaginea elementului din sau valoarea functiei in . &lementul se numeste argument al functiei sau varia$ila
independenta.
&lementele care definesc o functie sunt :
domeniul de definitie ;
multimea de valori ale lui sau codomeniul ;
leea care leaa cele doua multimi.
Definitie. ! functie se numeste numerica daca .
Definitie. Fie o functie. Se numeste graficul functiei multimea de
cupluri .
Definitie. Fie , doua functii. Spunem ca functiile sunt egale (si scriem ) daca :
o (domeniile lor sunt eale) ;
o (codomeniile lor sunt eale) ;
o (functiile coincid in fiecare punct din domeniu).

Operatii cu functii
Fie o multime nevida si doua functii reale.
Functia definita prin , , se numeste suma dintre
functia si functia .
Functia definita prin , , se
numeste produsul functiilor si .
Functia definita prin , , unde , , se
numeste catul (raportul) dintre functia si functia .
Fie acum si . Functia definita prin
, , se numeste compusa lui cu .
Sc'ema compunerii :
Observatie. Pentru doua functii are sens compunerea acestora numai daca codomeniul primei functii coincide cu domeniul celei de a
doua.
Observatie. (ompunerea functiilor este asociativa, adica , astfel incat sa ai$a sens
compunerea acestora.
Exemple :
). Fie definite prin : , . Sa se determine functiile
si .
Deoarece codomeniul lui coincide cu domeniul lui (* ), are sens compunerea .

Deoarece codomeniul lui coincide cu domeniul lui (* ), are sens compunerea .
+. Fie definite prin :
, . Sa se determine functiile si .
Deoarece codomeniul lui coincide cu domeniul lui (* ), are sens compunerea .
Deoarece codomeniul lui coincide cu domeniul lui (* ), are sens compunerea .
.
Definitie. Functia , definita prin , , se numeste functia identica a multimii .
Observatie. Daca este o functie ar$itrara, atunci , iar daca este o functie ar$itrara,
atunci .
Definitie. Fie o functie. Se numeste imaginea functiei multimea notata cu si eala
cu . Uneori in loc de se scrie . Se numeste preimaginea functiei multimea notata
cu si eala cu .
Observatie.
Exemple :
). Fie , . Sa se determine .
,vem . Din rezulta si
deci . (um , rezulta . Deci .
+. Fie , . Sa se determine .
Fie . Deci e-ista astfel incat , adica . De aici si .
(um se distin doua cazuri :

.
Prin urmare, daca , atunci . Deci .
.. Se considera functia , . Se cere .
Fie . Deci e-ista astfel incat , adica . De aici . (um
rezulta . De aici si rezulta . ,sadar .
Definitie. Fie si doua functii cu proprietatile :
).
+. ,
atunci se numeste prelungirea functiei la , in timp ce este numita restrictia lui la .
Definitie. ! multime se numeste simetrica in raport cu 0 (zero) daca pentru orice si .
Exemple : Urmatoarele multimi sunt simetrice in raport cu / : , ,
, , etc.
Urmatoarele multimi nu sunt simetrice in raport cu / : , , , etc.
Definitie. Fie o multime simetrica in raport cu zero. Functia se
numeste para daca . Functia se
numeste impara daca .
Observatie. 0raficul unei functii pare este simetric fata de a-a , iar cel al unei functii impare este simetric in raport cu oriinea !.
Exemple :
). Sa se arate ca functia , este para, in timp ce functia , .
Intr-adevar, avem : . Deci este functie para. Din
se deduce ca este functie impara.
+. Sa se arate ca functia , nu este nici para nici impara.
(alculam . Pentru avem , iar pentru
Se o$tine . Deci . Prin urmare, nu pentru oricare avem
sau .
Observatie. Dupa cum am vazut mai sus, e-ista functii care nu sunt nici pare, nici impare .
Definitie. ! functie se numeste periodica daca e-ista un numar real nenul astfel
incat . 1umarul se numeste perioada a functiei .
Daca printre numerele nenule pozitive e-ista un cel mai mic numar pozitiv , atunci acesta se va numi perioada principala a
functiei .
Observatie. Daca este perioada pentru , atunci orice numar de forma , este de asemenea o perioada pentru .
Exemplu : Functia , este periodica, de perioada principala .
Monotonia functiilor
, studia monotonia unei functii revine la a preciza :
o su$multimea lui pe care este strict crescatoare (sau crescatoare) si
o su$multimea lui pe care este strict descrescatoare (sau descrescatoare).
Definitie. Fie o functie de varia$ila reala si .
Spunem ca functia este strict crescatoare pe daca :
Spunem ca functia este strict descrescatoare pe daca :
Spunem ca functia este crescatoare pe daca :
Spunem ca functia este descrescatoare pe daca :
Observatie. ! functie strict crescatoare pe sau strict descrescatoare pe se numeste functie strict monotona pe . !
functie crescatoare pe sau descrescatoare pe se numeste monotona pe . Daca este strict monotona (sau monotona)
pe (pe tot domeniul de definitie) spunem simplu ca este strict monotona (sau monotona) fara a mai indica multimea.
Teorema. Fie o functie numerica si . ,tunci :
o este strict crescatoare pe .
o este crescatoare pe .
o este strict descrescatoare pe .
o este descrescatoare pe .

Observatie. Demonstratia teoremei precedente rezulta direct din definitie. 2aportul se mai numeste raportul de
variatie asociat lui si numerelor .
Observatie. Folosind cunostintele de analiza matematica, teorema precedenta se poate reformula : Daca prima derivata a functiei
este strict pozitiva, atunci functia este strict crescatoare, daca prima derivata a functiei este strict negativa, atunci functia este strict
descrescatoare.
Observatie. ! functie monotona pe o multime , ramane monotona pe orice su$multime a sa.
Exemple :
). Functia de gradul intai , .
Daca , atunci este strict crescatoare, deoarece, daca , , atunci :
si conform teoremei precedente, functia este strict
crescatoare.
Daca , atunci este strict crescatoare, deoarece, daca , , atunci :
si conform teoremei precedente, functia este strict
descrescatoare.
+. Functia de gradul doi , , , /. Intervalele de monotonie ale
aceste functii sunt : , .
Daca , atunci monotonia lui este indicata in ta$elul :


descrescatoare crescatoare
Daca , atunci monotonia lui este indicata in ta$elul :


crescatoare descrescato
are
.. Functia putere cu exponent natural , , .
Daca este par, atunci monotonia lui este indicata in ta$elul :
0
descrescatoare 0 crescatoare
Daca este impar, atunci monotonia lui este indicata in ta$elul :
0
crescatoare 0 crescatoare
Observatie. Daca o functie este strict crescatoare pe si pe , nu rezulta neaparat ca este strict
crescatoare pe (adica pe tot domeniul). De e-emplu, fie , definita prin .
(um functiile , , , sunt strict crescatoare pe , atunci ele raman la fel si pe
intervalele si respectiv . Deci este strict crescatoare pe , , fara a fi strict crescatoare
pe , deoarece pentru avem .
(onditiile ce ar tre$ui verificate pentru ca functia sa fie strict crescatoare pe sunt :

, evident .
Observatie. Un alt mod de a studia monotonia este acela de a utiliza raficul.

Definitie. Daca e-ista astfel incat , , atunci se numeste maximul functiei pe
multimea si scriem . Punctul pentru care se o$tine valoarea ma-ima a lui pe se
numeste punct de maxim pentru functia pe .
Definitie. Daca e-ista astfel incat , , atunci se numeste minimul functiei pe
multimea si scriem . Punctul pentru care se o$tine valoarea minima a lui pe se numeste punct
de minim pentru functia pe .
Definitie. 3aloarea ma-ima sau minima a lui pe se numeste valoare extrema a functiei pe . Punctul de ma-im
sau de minim se numeste punct de extrem pentru functia pe .

Definitie. ! functie numerica se numeste marginita, daca e-ista doua numere reale astfel
incat , .
Observatie. Semnificatia eometrica a unei functii marinite este ca aceea ca raficul functiei este cuprins intre dreptele
orizontale , .
Operatii cu functii strict monotone
Teorema. Fie doua functii.
). Daca este strict crescatoare (strict descrescatoare), atunci este strict descrescatoare (strict crescatoare).
+. Daca este strict crescatoare (strict descrescatoare), atunci :
daca , functia este strict crescatoare (strict descrescatoare)
daca , functia este strict descrescatoare (strict crescatoare).
.. Daca sunt strict crescatoare (strict descrescatoare), atunci este strict crescatoare (strict descrescatoare).
(Suma a doua functii strict crescatoare (strict descrescatoare) este o functie strict crescatoare (strict descrescatoare)).
4. Daca sunt strict crescatoare (sau strict descrescatoare), atunci este strict crescatoare. (Compunerea a doua
functii de aceeasi monotonie da o functie strict crescatoare).
5. Daca au monotonii diferite, atunci este strict descrescatoare.
Definitie. Fie functia , interval. Se spune ca functia este convexa pe , daca
si , , avem :
.
Functia se numeste conacava pe ,daca si , , avem :
.

Exemplu :
Functia de gradul al doilea, , , , /.
Daca , atunci este conve-a .
Daca , atunci este concava .
Observatie. Interpretarea eometrica a concavitatii si conve-itatii :

In lim$a6 trivial spunem despre raficul functiei conve-e ca % tine apa % in timp ce raficul functiei concave % nu tine apa #.
Injectivitate, surjectivitate, bijectivitate
Definitie. Fie o functie , unde . Functia se numeste injectiva, daca si numai daca :
Propozitie. este in6ectiva
Observatie. In e-ercitii, pentru a pro$a ca o functie este in6ectiva, este mai practic sa se foloseasca propozitia precedenta.
Propozitie. !rice functie strict monotona este in6ectiva.
Observatie. Foloind cunostintele de analiza matematica, propozitia precedenta se poate reformula astfel : O functie a carei derivata este
strict pozitiva sau strict negativa este injectiva.
Propozitie. Daca si sunt doua functii in6ective, atunci este o functie in6ectiva.
(Compunerea a doua functii injective este tot o functie injectiva).
Propozitie. Functia este in6ectiva daca : pentru orice (codomeniului), ecuatia are cel mult o
solutie.
Observatie. Folosind raficul functiei , putem sta$ili in6ectivitatea astfel : Daca
orice paralela dusa prin un punct al codomeniului la a-a intersecteaza raficul in cel mult un punct, atunci
functia este injectiva. Functianu este injectiva, daca e-ista cel putin o paralela dusa prin un punct al codomeniului la a-a care
intersecteaza raficul in cel putin doua puncte.
Exemple :
). Sa se arate ca functia de radul intai
, este in6ectiva.
Metoda 1. Folosim prima propozitie : Fie (domeniului), astfel
incat si deci functia este in6ectiva.
Metoda 2. 1e folosim de monotonia functiei de radul intai :
daca , atunci este strict crescatoare, deci in6ectiva .
daca , atunci este strict descrescatoare, deci in6ectiva .
Metoda 3. Folosim raficul functiei de radul intai :
Dupa cum stim din clasa a-3II-a, arficul functiei de radul intai este o dreapta, care nu este paralela cu a-a (ar fi paralela cu
a-a numai in cazul in care , e-clus in cazul functiei de radul intai) si deci orice paralela la a-a poate intersecta
raficul functiei in e-act un punct.
+. Sa se studieze in6ectivitatea functiei ,
Metoda 1. Fie cu
, intrucat
Fie cu
Fie si , evident . Sa analizam imainile acestor arumente :
, , adica
Din si rezulta ca este in6ectiva.
Metoda 2. Se arata ca este strict descrescatoare, considerand de asemenea cele trei cazuri.
Metoda 3. &ste metoda verificarii dupa trasarea raficului .
Dupa cum se vede in fiura din stana, orice paralela (doua dintre ele au fost trasate punctat) dusa prin un punct al
codomeniului la a-a , intersecteaza raficul functiei in e-act un punct, deci functia este in6ectiva .
.. ,ratati ca functia , nu este in6ectiva.
Pentru a demonstra ca aceasta functie nu este in6ectiva vom utiliza ultima propozitie. ,ceasta se traduce in cazul nostru prin : Pentru orice
valoare (din codomeniu), ecuatia are cel mult o solutie , adica ,
ecuatia are cel mult o solutie. Fie , atunci ecuatia se
scrie care admite
solutiile distincte si conform ultimei propozitii rezulta ca functia nu este in6ectiva .
Definitie. Fie o functie , unde . Functia se numeste surjectiva daca pentru orice
(codomeniului), e-ista cel putin un element (domeniului) astfel incat .
Observatie. &lementul care apare in definitie se o$tine rezolvand ecuatia .
Propozitie. Functia este sur6ectiva daca : pentru orice (codomeniului), ecuatia are cel putin o
solutie .
Observatie. Folosind raficul unei functii , putem sta$ili sur6ectivitatea acesteia astfel : Daca orice
paralela dusa prin un punct al codomeniului la a-a intersecteaza raficul in cel putin un punct, atunci functia este
surjectiva. Functia nu este surjectiva, daca e-ista cel putin o paralela dusa prin un punct al codomeniului la a-a care nu
intersecteaza raficul in nici un punct.
Propozitie. Daca , sunt doua functii sur6ective, atunci si functia este sur6ectiva .
((ompunerea a doua functii sur6ective este tot o functie sur6ectiva).
Propozitie. ! functie este sur6ectiva, daca codomeniul coincide cu imainea functiei prin domeniul de definitie.
Exemple :
). Sa se arate ca functia de radul intai , este sur6ectiva.
(onform definitiei, vrem sa aratam ca pentru orice (codomeniului) e-ista cel putin un (domeniului), astfel
incat . Fie pentru aceasta astfel incat
si cum rezulta ca pentru , e-ista
un , astfel incat . In concluzie, conform definitiei rezulta ca functia este sur6ectiva.
+. Sa se studieze sur6ectivitatea functiei ,
Metoda 1. Deoarece si , rezulta ca imainea functiei
este , cu alte cuvinte si conform ultimei propozitii, functia este sur6ectiva.
Metoda 2. Fie , atunci si deci , adica
ecuatia are solutii in domeniu.
Fie , atunci si cum , adica
ecuatia are si in acest caz solutie in domeniu.
Din si rezulta ca este sur6ectiva .
Metoda 3. &ste metoda rafica .
.. Sa se arate ca functia , este sur6ectiva.
,ratam ca ecuatia in , , are cel putin o radacina reala. Distinem doua cazuri :
, ecuatia este . 7em$rul stan fiind pozitiv, se impune . Din .
(um , care coro$orat cu da . ,sadar pentru , e-ista astfel
incat .
, ecuatia este cu solutia . Din rezulta , adica . Deci
pentru , e-ista astfel incat .
Din si rezulta ca , e-ista astfel incat , ceea ce arata ca este sur6ectiva.
4. Sa se arate ca functia , nu este sur6ectiva.
Metoda 1. Utilizam raficul functiei .
8rasam raficul functiei (vezi fiura din stana) si constatam ca o paralela la
a-a dusa printr-un punct din intervalul al codomeniului nu taie
raficul in nici un punct .
Metoda 2. ,ratam ca ecuatia nu are solutii pentru orice .
,nalizam cele doua cazuri date de definitia functiei :
, ecuatia este . Se impune ,
unde . (um rezulta ca ,
adica . Deci pentru , e-ista astfel incat .
, ecuatia este , care are solutia . Din se deduce . Deci pentru ,
e-ista , astfel incat .
Din si se vede ca numai pentru si ecuatia are solutie. Daca , ecuatia nu mai are solutii, deci
functia nu este sur6ectiva.
Definitie. Fie o functie , unde . Functia se numeste bijectiva daca este atat in6ectiva cat si sur6ectiva.
Propozitie. Functia este $i6ectiva daca : pentru orice (codomeniului), ecuatia are e-act o
solutie .

Observatie. Folosind raficul unei functii , putem sta$ili $i6ectivitatea acesteia astfel : Daca orice
paralela dusa prin un punct al codomeniului la a-a intersecteaza raficul in e-act un punct, atunci functia este
bijectiva. Functia nu este bijectiva, daca e-ista cel putin o paralela dusa prin un punct al codomeniului la a-a care nu
intersecteaza raficul in nici un punct sau il intesecteaza in mai multe puncte .
Exemple de functii bijective :
). Functia de gradul intai , este $i6ectiva deoarece este atat
in6ectiva cat si sur6ectiva.
+. Functia cubica , este $i6ectiva.
.. Functia radical de ordinul doi , este $i6ectiva .
Propozitie. Daca , sunt doua functii $i6ective, atunci si functia este $i6ectiva.
(Compunerea a doua functii bijective este tot o functie bijectiva).
Definitie. ! functie se numeste inversabila daca e-ista o functie astfel incat :
si . Functia din definitie se numeste inversa functiei si se noteaza .
Teorema. ! functie este inversa$ila daca si numai daca este $i6ectiva.
Observatie. Practic, inversa lui se determina prin rezolvarea ecuatiei in , , . Solutia
unica , precizeaza inversa lui .
Propozitie. Fie o functie $i6ectiva si strict crescatoare (strict descrescatoare).
,tunci este de asemenea, strict crescatoare (strict descrescatoare).
Exemple :
). Sa se determine inversa functiei de radul intai , .
,tat in6ectivitatea cat si sur6ectivitatea functiei de radul intai au fost demonstrate mai sus. Functia fiind $i6ectiva, conform teoremei
precedente, admite inversa.
(onform o$servatiei, inversa este precizata de solutia ecuatiei in , . Deci inversa este data de . Inversa
este . 8recand la varia$ila , putem scrie .
+. Fie functia definita prin . Sa se arate ca este $i6ectiva si sa
se calculeze inversa .
9i6ectivitatea (in6ectivitatea : sur6ectivitatea) functiei a fost demonstrata mai sus. Pentru determinarea functiei inverse, avem :
, cu , cu .
, cu , cu . In final rezulta
deci