Transformări elementare ale liniilor unei matrice.

Orice matrice A M m,n  K  se poate scrie în una din formele:

 L1 
 
. 
A   .  , cu ajutorul liniilor Li   ai1 ,..., ain  , i  1, m sau
 
. 
L 
 m
 a1 j 
 
. 
A   C1 ,..., Cn  , cu ajutorul coloanelor C j   .  , j  1, n .
 
. 
a 
 mj 
Se numesc transformări elementare asupra liniilor matricei A:
- T1 : transformarea prin care se înmulțește o linie cu un scalar nenul;
- T2 : transformarea prin care se schimbă două linii între ele;
- T3 : transformarea prin care se adună la elementele unei linii elementele corespunzătoare
altei linii înmulțite, eventual, cu un scalar nenul.

Folosind scrierea matricei cu ajutorul liniilor, cele trei transformări elementare se reprezintă
prin schemele:
 L1   L1   L1   L1 
       
 L1   L1   .  .  .  . 
    .  .  .  . 
.
   .         
.  .   Li   Lj   Li   Li   L j 
  T1    .  T2  .   .  T3  . 
A   Li     Li  ,   0 ; A       , A    .
.  .  .  .  .  . 
     Lj    L   
 
.  .     Li   j  Lj 
L  L  .  .  .   . 
 m  m         
.  .  .  . 
L  L  L  L 
 m  m  m  m 

Două matrice de același tip se numesc echivalente pe linii dacă una se obține din cealaltă
printr-un număr finit de transformări elementare ale liniilor.
O matrice A M m,n  K  se numește matrice eșalon dacă îındeplinește următoarele condiții:
a) primul element diferit de zero din fiecare linie cu elemente diferite de zero este 1,
b) coloana care conține numărul 1 al unei linii este situată la dreapta coloanelor care conțin
1 de pe liniile precedente,
c) numărul 1 din condiția a) este singurul element diferit de zero din coloana în care acest
număr se află,
d) liniile cu elementele diferite de zero sunt înaintea liniilor care au toate elementele egale cu
zero.
Teoremă . Orice matrice este echivalentă pe linii cu o matrice eșalon.
Observație. Transformările elementare asupra liniilor se realizează folosind operația de
înmulțire a matricelor, după cum urmează:
- T1. Transformarea prin care se înmulțește (multiplică) linia Li cu un scalar (multiplicator)
nenul  , se realizează înmulțind la stânga matricea A cu matricea pătratică de ordin n, M i  
de mai jos:
 i

 1 0 . . . . 0 ..0

 
............. 
 
 0 0 . .1 0 . . 0

M i      , det  M i       0 .
 0 0 . . . . . . 0

 i

............. 
 
 
 0 0 . . . . 0 . .1

Această matrice are pe diagonala principală 1 cu excepția poziției (i, i) al cărei element este 
1
iar elementele nediagonale sunt toate egale cu zero. Inversa matricei M i   este M i   .
 
- T2. Transformarea prin care se schimbă între ele (transpoziție) linia Li cu linia Lj , se
realizează înmulțind matricea A la stânga cu matricea pătratică de ordin n:
 i j

 1. . 0 . . 0 ..0 
 
............ 
 
 0 . . 0 . .1. . 0 i 
 
M ij  . . . . . . . . . . . .  , det  M ij   1  0 ,

 
 0 . .1. . 0 . . 0 
 j
 
........... 
 
 0 . . 0 . . 0 . .1 
 
matrice care are pe diagonala principală 1 cu excepția pozițiilor (i, i) și (j, j) care sunt egale
cu 0, iar elementele care nu sunt pe diagonala principală sunt zero cu excepția elementelor de
pe pozițiile (i, j) și (j, i) care sunt egale cu 1. Inversa matricei M ij este ea însăși.
- T3. Transformarea T3 prin care linia j înmulțită cu un scalar (multiplicator)  , se adună la
linia i , se realizează prin înmulțirea la stânga a matricei A cu o matrice pătratică de ordin n de
forma:
 i j

 1. . 0 . . 0 ..0 
 
............ 
 
0..0..  ..0 i

 
M ij      . . . . . . . . . . . . , det  M ij      1  0 ,
 
 0 . .1. . 0 . . 0 
 j 
 
........... 
 
 0 . . 0 . . 0 . .1 
 

matrice care are pe diagonala principală 1, iar elementele care nu sunt pe diagonala principală
sunt zero cu excepția elementului de pe poziția (i, j) care este egal cu  . Inversa matricei
M ij    este matricea M ij    .
Matricele introduse mai sus M i   , M ij , M ij    poartă denumirea de matrice elementare.

Teoremă. Dacă matricea B se obține prin aplicarea a k transformări elementare liniilor lui A,
atunci există k matrici elementare E1 , E2 ,..., Ek astfel îıncât are loc egalitatea
B  E1  E2  Ek  A .

Corolarul 1. Dacă matricea B se obține din matricea A prin aplicarea de transformăari

elementare aupra liniilor acesteia, atunci rang(A) = rang(B).
 
Demonstrație. Afirmația rezultă dacă în relația precedentă se ia în considerare că det E j  0, i  1, k .

1 2 0 2
1
 
2 4 2 2 0
Exemplu: Să se determine rangul matricei A   .
3 6 3 2 2 
 
5 12 6 4 4 
 
 1 2 10 2 1 2 1 02  1 2 1 2 
0
  LL32 32LL11    
2 4 2 2 0  L4 5 L1  0 0 0 2 4  L2  L4  0 2 1 4 6 
6 3 2 2   0 0 1 4    0
Rezolvare:      B.
3 0 0 0 1 4 
     
5 12 6 4 4  0 2 1 4 6  0 0 0 2 4 
     
Deoarece pe o diagonală care pleacă din poziția 1,1 sunt trei elemente nenule rezultă că
rangul matricei B este egal cu trei. Deci rang  A  3 .
Observație: Pentru a obține matricea B, matricea A se înmulțește la stânga, pe rând, cu
matricele elementare:
1 0 0 0 1 0 0 0 1 0 0 0
     
2 1 0 0 0 1 0 0 0 1 0 0
M 21 (2)   , M 31 (3)   , M 41  5    și
0 0 1 0  3 0 1 0 0 0 1 0
     
0 0 0 1 0 0 0 1  5 0 0 1
1 0 0 0
 
0 0 0 1
M 24   .
0 0 1 0
 
0 1 0 0

Corolarul 2. Dacă matricea A este inversabilă atunci A1  E1  E2  Ek

Demonstrație. Afirmația rezultă dacă în relația precedentă se consideră B = In .
Ca o aplicație a acestui Corolar este algoritmul Gauss-Jordan de inversare a unei matrice:

 A | I n    I n | A1 
T

Exemplu: Să se calculeze, folosind transformări elementare, inversa matricei

 2 1 0 2
 
2 1 3 0
A .
 2 2 1 3 
 
1 1 0 2
 
2 1 0
2 |1 0 0 0 
 
 2 1 3 0 | 0 1 0 0  L1  L4
Rezolvare:  A | I 4    
 2 2 1 3 | 0 0 1 0 
 
 
1 1 0 2 | 0 0 0 1
    
1 1 0 2|0 0 0 1 
L2  2 L1 
1 1 0 2|0 0 0 1 
  L 2 L
 2 1 3 0 | 0 1 0 0  L34  2 L11  0 1 3 4 | 0  L1  L2
1 0 2  L4  L2

   
 2 2 1 3 | 0 0 1 0   0 0 1 1| 0 0 1 2 
   
   0 1 0 2 |1 0 0 2 
2 1 0 2 |1 0 0 0  
 
1 0 3 2 | 0 1 0 1 
L1  L3
  L2L3L33L
0 1 3 4 | 0 1 0 2 4 3
 
0 0 1 1| 0 0 1 2 
 
0 0 3 2 |1 1 0 0 

   
1 0 0 1| 0 1 5 3 1 0 0 0 |1 0 1 
0
L1  L4 
  2 4
L  L 
0 1 0 1| 0 1 3 4  L3  L4  0 1 0 0 |1 2 6 10 
 1

    = I4 | A  .
0 0 1 1| 0 0 1 2  0 0 1 0 |1 1 2 4 
   
0 0 1| 1 1 3 6  0 1| 1 1 3 6 
 0  0 0

1 0 0 1 
 
1  1 2 6 10 
Astfel A  . Verificare : A  A1  A1  A  I 4 .
 1 1 2 4 
 
 1 1 3 6 

Corolarul 3. Prin eliminare gaussiană se urmărește ca matricea B să fie superior triunghiulară

(matrice U), atunci inversa matricii produs (a multiplicatorilor) E1  E2  Ek este o matrice
inferior triunghiulară (matrice L). Astfel se obține descompunerea (factorizarea) LU a matricii
date  A  LU  .

 1 2 1  L  2 L , L  4 L  1 2 1 L3  9 L1  1 2 1 
  2 1 3 1   7
 
Exemplu: A   2 3 1   0 7 1  0 7 1  .
 4 1 3   0 9 1  0 0 2 / 7 
    
Matricea A se înmulțește la stânga, pe rând, cu matricele elementare:
1 0 0  1 0 0 1 0 0
    9  
M 21 (2)   2 1 0  , M 31 (4)   0 1 0  , M 32     0 1 0 :
0 0 1  4 0 1  7 
    0 9 / 7 1 
 9
 M 21 (2)  M 31 (4)  M 32    A  U 
7
1 0 0  1 2 1   1 0 0   1 2 1   1 2 1
         
 2 1 0   A   0 7 1  ,  0 1 0    0 7 1    0 7 1 , apoi
0 0 1  4 1 3   4 0 1   4 1 3   0 9 1 
         
 1 0 0   1 2 1  1 2 1 
     
 0 1 0    0 7 1   0 7 1   U .
 0 9 / 7 1   0 9 1   0 0 2 / 7 
     

1
 1
1 0 0 1 0 0
 9     
Deci L   M 32    M 31 (4)  M 21 (2)    2 1 0    2 1 0 
 7   10 / 7 9 / 7 1   4 9 / 7 1 
   
1  1 0 0 1 0 0 1 0 0
9      
Observație: L  M 21  2 
1 1
 M 31 (4)  M 32     2 1 0    0 1 0    0 1 0 .
7  0 0 1   4 0 1   0 9 / 7 1 
     
1 0 0 1 2 1   1 2 1 
     
Verificare LU  A   2 1 00 7 1    2 3 1  .
 4 9 / 7 1   0 0 2 / 7   4 1 3 
     