CAP. VI.

ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE

§ 1. ŞIRURI DE NUMERE REALE

Se numeşte şir de numere reale o funcţie reală definită pe mulţimea numerelor naturale:
f : �� �. Astfel oricărui număr n �� îi corespunde prin funcţia f un număr f ( n) = an ��.
Notaţia an pune în evidenţă pe n ca un număr de ordine (numit rangul termenului an ). Numărul
real an se numeşte termenul general al şirului. Şirul astfel definit se notează { an } n�� sau mai pe
scurt { an } , deşi această ultimă notaţie se foloseşte şi pentru mulţimea valorilor şirului (a funcţiei
f). Termenii an ai șirului de numere reale pot fi reprezentați grafic prin puncte situate pe o axă
(axa numerele reale).
Şirul fiind o funcţie reală, pentru definirea lui există mai multe posibilităţi, ca de exemplu:
- prin enumerarea termenilor: 1,4 ,1,41, 1,414, 1,4141, 1,41414, ...
1, 11, 21, 1211, 111221, 312211, ... (după o anumită regulă),
- printr-o formulă de calcul: n = a + n �
a r (progresia aritmetică), a, r ��.
sin n
an = , n ��.
n2 + 1
�0, pt.n = 3k
� k
sau prin mai multe formule de calcul: an = � (-1) , pt.n = 3k + 1 , k ��
�arctgk , pt .n = 3k + 2
�
-printr-o relaţie de recurenţă (termenul de rang n se calculează în funcţie de precedentul termen
1� 1 �
sau de câţiva termeni precedenţi): an = � an -1 + , a0 = a > 0 ,
�
2� an -1 �
an = an -1 + an - 2 , a0 = 0, a1 = 1, (n �2) , (şirul lui Fibonacci)
Modul de definire trebuie să fie suficient pentru a obține toți termenii șirului în ordinea
lor: a1 , a2 ,..., an , an +1 ,... și a-i putea reprezenta grafic.

Operaţii cu şiruri: Se definesc ca şi operaţiile cu funcţii reale:

Suma a două şiruri cu termenii generali an şi respectiv bn este şirul cu termenul general an + bn .
Combinaţia liniară a două şiruri cu termenii generali an şi respectiv bn cu scalarii reali a ,
respectiv b , este şirul cu termenul general a an + b bn .
Produsul a două şiruri cu termenii generali an şi respectiv bn este şirul cu termenul general
an �bn .
an
Câtul a două şiruri cu termenii generali an şi respectiv bn �0 este şirul cu termenul general .
bn
Ridicarea la exponent a două şiruri cu termenii generali an > 0 şi respectiv bn este şirul cu
b
termenul general an n .

Şiruri monotone: Un şir se numeşte monoton crescător sau mai simplu, crescător, dacă
are loc inegalitatea an �an +1 , pentru "n γ �, n n0 (începând de la un anumit rang). Un şir se
numeşte strict crescător, dacă are loc inegalitatea strictă: an < an +1 , pentru "n γ �, n n0 . Un şir
se numeşte monoton descrescător sau mai simplu, descrescător, dacă are loc inegalitatea
an �an +1 , pentru "n γ �, n n0 . Un şir se numeşte strict crescător, dacă are loc inegalitatea
strictă: an > an +1 , pentru "n γ �, n n0 .
Stabilirea monotoniei unui şir se poate face prin:
- comparaţia directă între doi termeni consecutivi oarecare an şi an +1 (după definiţie),
- comparaţia diferenţei an +1 - an cu 0,
an +1
- comparaţia câtului cu 1,
an
- utilizarea monotoniei unor funcţii reale elementare (se consideră restricţia acestor funcţii
la �),
- inducţie matematică completă.
Şirurile care nu sunt monotone se numesc şiruri oscilante. De exemplu şirul cu termenul
general an = (-1) ; ( an = 1 , pentru n – par, an = -1 , pentru n – impar, deci mulțimea valorilor
n

șirului este { an ; n ��} = { 1, -1} ).

Şiruri mărginite: Un şir este mărginit dacă mulţimea valorilor sale este mărginită. Acest
lucru se poate exprima astfel:
$a , b �� aşa încât a �� an "bγ, n �, n n0 sau echivalent
$M > 0 aşa încât an �M "γ, n �, n n0 .
Şirurile care nu sunt mărginite se numesc nemărginite.
Dacă şirul cu termenul general an este crescător (descrescător), atunci el este mărginit
inferior (superior) de unul din primii n0 termeni.
Stabilirea mărginirii unui şir se poate face prin:
- majorare sau minorare a lui an folosind inegalităţi cunoscute,
- utilizarea monotoniei şirului,
- inducţie matematică completă.

Subşiruri: Fiind dat un şir de numere reale { an } n�� şi un şir strict crescător de numere
naturale { kn } n��: k1 < k2 < ... < kn < kn +1 < ... , se numeşte subşir al şirului { an } n�� , şirul de
numere reale akn{ } n��
: ak1 , ak2 ,..., akn ,... .
n + ( -1) n
Exemplu: Dat şirul cu termenul general an = , atunci
n2
2k + 1 2k - 2
a2 k = , a2 k -1 = , k �� constituie termenii generali a două subşiruri ale şirului dat.
4k 2
(2k - 1) 2

Şiruri convergente: Şirul { an } n�� se spune că este convergent şi are limita a ��(finită),
dacă: "e > 0, $N (e ) ��, aşa încât, pentru "n �N (e ) � an - a < e . Se scrie lim an = a sau mai
n ��

pe scurt an � a .
 Fig. 80. Șir convergent de numere reale

Observaţii: Numărul pozitiv oarecare e se consideră oricât de mic, numărul natural N (e )

depinde de e şi reprezintă rangul începând de la care termenii şirului satisfac inegalitatea
indicată (o infinitate de termeni satisfac inegalitatea, un număr finit nu o satisfac). Inegalitatea se
mai scrie -e < an - a < e � a - e < an < a + e � an �( a - e , a + e ) . Intervalul ( a - e , a + e )
reprezintă o vecinătate a lui a (Cap. III), în care sunt situaţi o infinitate de termeni ai şirului.
1
1 1 1 - 1
Exemplu: lim k = 0, (k > 0) : an = k , a = 0 � an - a = k < e � n > e k . Cum e - k nu
n �� n n n
� k�-
1

este în general un număr natural, se ia N (e ) = � e �+ 1 , unde [ x ] este partea întreagă a

� �
�- 1k � -
1
1
numărului real x. Într-adevăr, pentru n � N (e ) = e
� � + 1 > e k
� k < e . Ca precizare, pentru
� � n
�- 12 � �1 �
k = 2 , pentru N (e ) = �
e �+ 1 = � �+ 1 se poate alcătui tabelul: an = 1/n
� � �e �
e 0,1 0,01 0,001 0,0001
N (e ) 4 11 32 101

Fig. 81. Șirul an = 1/n convergent la 0

Un şir care nu este convergent se numeşte divergent. Acest lucru se întâmplă când nu
există limita sau aceasta este infinită. A stabili natura unui şir înseamnă a stabili dacă şirul este
convergent sau divergent.
Un şir de numere reale strict crescător şi nemărginit are limita +�. Un şir de numere
reale strict descrescător şi nemărginit are limita -�. Cu inegalităţi se exprimă astfel:
lim an = +�: e > 0, $N (e ) ��, aşa încât, pentru "n �N (e ) � an > e .
n ��

lim an = -�: e > 0, $N (e ) ��, aşa încât, pentru "n �N (e ) � an < -e .

n ��

Exemplu: lim a n = +�, (a > 1) : an = a n > e � n > log a e � N (e ) = [ log a e ] + 1 .

n ��
 Fig. 82. Șiruri exponențiale an

Problemă propusă: Să se arate că pentru a < 1 , lim a n = 0 , iar pentru a < -1 şirul cu
n ��

termenul general an = a este nemărginit şi nu are limită.

n

Pentru a = -1 şirul an = (-1) este şir oscilant, deci nu are limită, iar pentru a = 1 şirul
n

este constant an = 1 , deci are limita egală cu 1.

Observaţii: an > e � an �(e , +�) , interval considerat ca o vecinătate a lui +�.
an < -e � an �( -�, -e ) , interval considerat ca o vecinătate a lui -�.
Numerele reale se reprezintă pe o axă (o dreaptă pe care s-a fixat o origine O, un sens
pozitiv şi o unitate de măsură) prin puncte M, determinate prin măsurarea segmentului OM = x .
Vecinătăţile punctului M sunt intervale ce conţin acest punct şi determină �ca spaţiu topologic
(cu topologia indusă de metrica x , Cap. III, §5). Cu vecinătăţile definite anterior pentru +� şi
-�, acestea pot fi considerate puncte aderente pentru mulţimea �. Se notează
�= ��{ +�, -�} (închiderea mulţimii). Atunci +� şi -� sunt puncte de acumulare pentru
mulţimea �.

Definiţia limitei cu vecinătăţi: lim an = l ��, dacă oricare ar fi vecinătatea Vl, există un
n ��

rang N (depinzând de această vecinătate Vl) începând de la care toţi termenii şirului aparţin
vecinătăţii Vl : "Vl , $N (Vl ) aşa încât, pentru "n �N (Vl ) � an �Vl .
Deci în afara oricărei vecinătăţi a lui l rămâne cel mult un număr finit de termeni ai
şirului.
Observaţie: Suprimarea sau adăugarea unui număr finit de termeni la termenii unui şir nu
schimbă natura şirului (nici limita, dacă aceasta există).

Teoreme: 1. Dacă un şir are limită, atunci această limită este unică (se demonstrează prin
reducere la absurd).
2. Dacă un şir are limită, atunci orice subşir al său are aceeaşi limită (demonstrația se
bazează pe unicitatea limitei).
3. Dacă două subşiruri ale unui acelaşi şir au limite distincte, atunci şirul nu are limită.
De exemplu şirul oscilant an = (-1)n are două subşiruri constante:
a2 k = 1 � 1, a2 k -1 = -1 � -1 , cu limite diferite, deci nu există limita acestui şir.
 4. Orice şir convergent este mărginit. Reciproca nu este întotdeauna adevărată (de
exemplu şirul anterior an = (-1) ).
n

5. Lema lui Cesáro (Ernesto Cesáro, 1859-1906, matematician italian): Orice şir mărginit conţine
cel puţin un subşir convergent (demonstrația acestei afirmații este constructivă și se bazează pe
înjumătățirea intervalului în care este inclusă mulțimea valorilor șirului).
6. lim an = a ��� lim( an - a ) = 0 .
n �� n ��

Observație: Având în vedere definiția limitei șirului { an } n�� (cu ε) și proprietatea enunțată
se deduce că limita a se poate aproxima a �an ; această aproximare este cu atât mai bună cu cât
rangul n este mai mare.
7. lim an = a ��� lim an = a .
n �� n ��

8. lim an = 0 � lim an = 0 .
n �� n��

( -1)
n
( -1)
n
1
De exemplu: an = � 0 , deoarece an = = �0.
n n n
9. Criteriul comparaţiei: Dacă şirurile { an } n�� şi { bn } n�� satisfac condiţiile:
i) bn > 0, "n �n0 ; ii) lim bn = 0 ; iii) an - a �bn , "n �n1 , atunci lim an = a .
n �� n ��

2n + sin n 2n + sin n sin n 1

De exemplu: lim = 2 deoarece -2 = � �0 .
n �� n n n n
10. Trecerea la limită în inegalităţi: Dacă şirurile { an } n�� şi { bn } n�� au limită şi, în plus
an �bn , "n �n0 , atunci: i) dacă şirurile sunt convergente � lim an �lim bn ,
n �� n ��

ii) dacă lim an = +�� lim bn = +�,

n �� n ��

iii) dacă lim bn = -�� lim an = -�.

n �� n ��

11. Şiruri intercalate: Date şirurile cu termenii generali an , bn , cn satisfăcând condiţiile:

an �bn �cn , "n �n0 şi lim an = lim cn = l , atunci şirul cu termenul general bn are limită şi
n �� n ��

lim bn = l . De exemplu, pentru şirul cu termenul general an = 1 1 1

+ 2 + ... + 2 (scris
n ��
n +1 n + 2 2
n +n
1
ca suma a n termeni descrescători, cel mai mare termen fiind primul 2 ), au loc inegalităţile:
n +1
1 1 1
0 < an < n �2 < . Cum lim = 0 � lim an = 0 .
n +1 n n �� n n ��

12. Teorema cleştelui: Dacă şirurile { an } n�� (şir crescător) şi { bn } n�� (şir descrescător),
satisfac condiţiile:i) a1 �a2 �... �an -1 �an �bn �bn -1 �... �b2 �b1 şi
ii) lim(bn - an ) = 0 ,
n ��

atunci ele converg la aceeaşi limită: lim an = lim bn .

n �� n��

13. Orice şir monoton (crescător sau descrescător) şi mărginit este convergent (Teorema
lui Weierstrass) (Karl Theodor Wilhelm Weierstrass, 1815-1897, matematician german).
 n
� 1�
De exemplu şirul cu termenul general en = �
1 + � se arată că este monoton crescător şi
� n�
mărginit ( 2 �en < 3) , deci este convergent. Limita sa este numărul e a lui Euler:
n
� 1�
lim en = lim �
1 + �= e �2, 71828 (Leonhard Euler, 1707-1783, matematician elvețian).
n �� n��
� n�
O demonstrație a monotoniei șirului { en } n�� este următoarea:
�n �
Din identitatea a n +1 - b n +1 = (a - b) �a1 4+ a4n -41
b4+2 + ab
... 4 n -1
+
4 4 43 � b n
, "a, b ��, "n ��, pentru
� �
� n +1_ termeni �
a > b se obțin inegalitățile: ( a - b) � b n < a n +1 - b n+1 < (a - b) �
( n + 1) � a n ( *)
(n + 1) �
1 1 1
Fie a = 1 + > 1 + = b � a-b = > 0; a, b > 1 .
n n +1 n(n + 1)
n n +1 n +1

Atunci en = �
� 1� n � 1 � n +1 n +1 � 1� � 1� .
1 + �= a , en +1 = � 1+ � = b ,a = � 1+ � = � 1+ � �en
� n� � n +1� � n� � n�
� 1� 1
Din inegalitatea din dreapta ( * ) se obține: �
1+ ��en - en +1 < �(n + 1) �
en � en +1 < en
� n� n (n + 1)
n +1
� 1�
Observație: Șirul cu termenul general un = �
1 + � este monoton descrescător:
� n�
n +1 n+2
� 1� � 1 �
Cu aceleași notații ca mai sus 1 + � = a n +1 , un +1 = �
un = � 1+ n+2
� =b .
� n� � n +1�
1
1 n +1 a -1 1 1
Dar a = 1 + = = n = > b , de unde a - 1 > b 2 - b � b 2 <a + b - 1 = 1 + +
n n 1 b -1 n n +1
n +1
� 1 1 �n �1 �n
� bn+2 < � 1+ + � �b � un +1 < � + b � �b
� n n +1 � �n �
1 1
Din inegalitatea din stânga ( *) se obține: �(n + 1) � b n < un - b n +1 de unde �
�
�n
+ b�
� b < un . În
n (n + 1) �n �
concluzie un +1 < un , "n ��.
n n +1
� 1� � 1�
Evident en = �1 + �< � 1 + � = un , "n ��.
� n� � n�
Șirul cu termenul general en este monoton crescător, iar șirul cu termenul general un este
6
� 1�
2 = e1 < ... < en -1 < en < u n < un-1 < ... < u5 = �1 + �< 3
monoton descrescător:
14 2543�
�
�2,985984

Astfel s-a demonstrat că șirurile sunt mărginite, deci convergente. Dacă lim en = e �(2,3) atunci
n ��
n +1 n
� 1� � 1�� 1�
și șirul cu termenul general un = �
1+ � = �
1 + ��
�1 + �are limita egală tot cu e.
� n� � n� � n�
 Șirul cu termenul general en este monoton crescător la e, iar șirul cu termenul general un
n n +1
� 1� � 1�
1 + �< e < �
este monoton descrescător la e. Astfel: � 1 + � , "n ��.
� n� � n�

Problemă rezolvată: Să se determine limita şirului definit prin recurenţă simplă:

a1 = 2, an +1 = 2 + an , n ��.
Rezolvare: Evident şirul este mărginit inferior: an > 0 . Se arată prin inducţie matematică
completă că şirul este mărginit superior: an < 2 , "n ��. Într-adevăr, pentru n = 1 : a1 = 2 < 2
afirmaţia este adevărată. Acum, presupunând afirmaţia adevărată pentru n : an < 2 se arată că, în
această ipoteză, afirmaţia este adevărată pentru n + 1: an +1 < 2 . Într-adevăr,
an +1 = 2 + an < 2 + 2 = 2 . Acum se poată arăta că şirul este monoton crescător: an +1 > an .
Astfel an+1 = 2 + an > an � 2 + an > an 2 � an 2 - an - 2 < 0 � ( an - 2 ) ( an + 1) < 0 , adevărat
deoarece 0 < an < 2 . Dacă şirul este monoton şi mărginit, atunci este convergent: $ lim
n ��
an = l
finită. Dar şirul cu termenul general an +1 este acelaşi şir din care lipseşte a1 , deci este convergent
şi are aceeaşi limită. Atunci, trecând la limită în relaţia de recurenţă
an +1 = 2 + an � l = 2 + l � l 2 - l - 2 = 0 � l = 2 ( l = -1 este rădăcină străină).
Observaţie. Şirul fiind strict crescător � an �a1 = 2 .
2n
Problemă propusă: Să se arate că şirul cu termenul general an = este convergent şi
n!
are limita egală cu 0.
2
Indicaţie: an +1 = an � .
n +1

Operaţii cu şiruri convergente:

i) Dacă două şiruri { an } n�� şi { bn } n�� sunt convergente, atunci şi suma (diferenţa) lor este un şir
convergent la suma (diferenţa) limitelor celor două şiruri: lim(an �bn ) = lim an �lim bn .
n �� n �� n ��

ii) Produsul a două şiruri convergente este un şir convergent la produsul limitelor celor două
şiruri: lim(
n ��
an � (n��
)(
n ��
)
bn ) = lim an �lim bn . Rezultatul se extinde pentru un număr finit de şiruri
convergente.
Consecinţe: Dacă lim an = a şi a ��, atunci lim ( a �
an ) = a �
a , iar
n �� n ��

dacă lim an = a şi k ��, atunci lim an k = a k .

n �� n ��

iii) Produsul dintre un şir convergent la zero şi un şir mărginit este un şir convergent la zero.
sin n 1
De exemplu lim = 0 deoarece lim = 0 şi -1 �sin n �1 .
n �� n n �� n

iv) Dacă două şiruri { an } n�� şi { bn } n�� sunt convergente, în plus bn �0, "n �n0 şi limn ��
bn �0 ,

an lim an
atunci şi câtul lor este un şir convergent la câtul limitelor celor două şiruri: lim = n�� .
n �� bn lim bn
n ��
v) Dacă şirul cu termenul general an are limita infinită: lim an = ��, atunci şirul cu termenul
n ��

1 1
general este convergent la zero: lim = 0.
an n �� a
n

vi) Dacă două şiruri { an } n�� şi { bn } n�� sunt convergente, în plus an > 0, "n �n0 şi lim
n ��
an > 0 ,

( )
lim bn
b
atunci şi şirul an n este convergent şi lim an bn = lim an
n��
.
n �� n ��

Consecinţă: Dacă şirul { an } n�� este convergent cu lim

n ��
an = a şi pentru a �� sunt definite şi

există an şi aa , atunci şirul cu termenul general an este convergent şi lim

a a a na = a a .
n ��

Limitele funcţiilor elementare de şiruri:

i) Dacă şirul { an } n�� este convergent şi a > 0 , atunci şi şirul cu termenul general a an este
lim an
convergent şi lim a n = a n�� .
a
n ��

Dacă a > 1 şi lim an = +�, atunci lim a an = +�.

n �� n ��

Dacă a > 1 şi lim an = -�, atunci lim a an = 0 .

n �� n ��

Dacă a < 1 şi lim an = +�, atunci lim a an = 0 .

n �� n ��

Dacă a < 1 şi lim an = -�, atunci lim a an = +�.

n �� n ��

ii) Dată funcţia elementară sau compusă de funcţii elementare f : D � �, unde D �� este
domeniul de definiţie şi şirul cu termenul general an �D, "n �� , convergent cu lim an = a �D ,
n ��

atunci şirul cu termenul general f (an ) este convergent şi are limita f(a).
De exemplu: lim(log b an ) = log b (lim an ), b > 0, b �1 , dacă an > 0, "n �� şi lim an > 0 .
n �� n �� n ��
n n
� � 1� � � 1� � 1�
În particular: lim �n� ln �1+ � �= lim ln �
1 + �= ln lim � 1 + �= ln e = 1 .
n ��
� � n� � n ��
� n� n ��
� n�
iii) Dacă şirul cu termenul general an �0, "n �n0 este convergent şi are lim an = 0 , atunci şirul
n ��

sin an sin an
cu termenul general este convergent şi lim = 1 . Demonstrația se bazează pe limita
an n �� an
de funcții (vezi Cap. VII).
3 3 3
sin sin sin
3 3 n� 1
lim n � tg = lim n � n = lim n� = 3�
lim =3
De exemplu: n�� n n�� cos 3 n�� 3 cos 3 n �� 3
cos lim
3 .
n n n n
14 2 43 n
1 14n2��43
cos0 =1

iv) Dacă şirul cu termenul general an �0, "n �n0 are lim an = +�, atunci şirul cu termenul
n ��
an an
� 1 � � 1 �
1 + � este convergent şi lim �
general � 1 + � = e . Rezultatul rămâne valabil și dacă
a
� n� n ��
� an �
lim an = -�. Echivalent, dacă şirul cu termenul general an �0, "n �n0 are lim an = 0 , atunci
n �� n ��
1 1
şirul cu termenul general ( 1 + an ) an este convergent şi lim ( 1 + an ) an = e .
n ��

Demonstrațiile se bazează pe limita de funcții (vezi Cap. VII).

n +1 n+1 3
3
�
� 1 �� 3
n
3 3
�3n + 1 � � 1�
De exemplu: lim � n � = lim �
1 + n � = lim �
�1 + n � �= e .
n ��
� 3 � n��� 3 � n��� �
�
3 ��
�

Operaţii cu +� şi -�: Fie date două şiruri { an } n�� şi { bn } n�� .

- Dacă lim an = +� şi lim bn = b ��� lim(an + bn ) = +�.

n �� n �� n ��

- Dacă lim an = -� şi lim bn = b ��� lim(an + bn ) = -�.

n �� n �� n ��

- Dacă lim an = +� şi lim bn = +�� lim(an + bn ) = +�.

n �� n �� n ��

- Dacă lim an = -� şi lim bn = -�� lim(an + bn ) = -�.

n �� n �� n ��

Convenţii: +�+ b = b + �= +�, "b ��,

-�+ b = b - �= -�, "b ��,
+�+�=+�, -�- �= - �.

Dacă lim an = +� şi lim bn = -�, despre lim(an + bn ) nu se poate face nici o afirmaţie (sunt
n �� n �� n ��

exemple când limita este finită, este infinită sau nu există), de aceea se spune că operaţia �- �
nu are sens (caz de excepţie).
�+�, pt.b > 0
- Dacă lim an = +� şi lim bn = b ��� lim(an � bn ) = � .
n �� n �� n ��
�-�, pt.b < 0
- Dacă lim an = +� şi lim bn = +�� lim(an �
n �� n �� n��
bn ) = +�.

- Dacă lim an = -� şi lim bn = -�� lim(an �

bn ) = +�.
n �� n �� n��

- Dacă lim an = +� şi lim bn = -�� lim(an �

bn ) = -�.
n �� n �� n��

�+�, pt.b > 0 � -�, pt.b > 0

Convenţii: (+�) �
b=� ; (-�) �b=� , "b ��.
�-�, pt.b < 0 � +�, pt.b < 0
(+�) �
(+�) = +�, (-�) � (-�) = +�, (+�) �(-�) = (-�) � (+�) = -�.

( +�) , ( +�) �
Nu au sens operaţiile 0 � ( -�) , ( -�) �
0, 0 � 0 , deoarece dacă lim
n ��
an = 0 şi lim bn = ��
n ��

, lim( an �
bn ) este imprevizibilă (cazuri de excepţie).
n ��

Date două şiruri { an } n�� şi { bn } n�� cu bn �0, "n �n0 :

+�, pt.b > 0
- Dacă lim an = +� şi lim bn = b ��\ { 0} � lim an = � � .
n �� n �� n �� b
n �-�, pt.b < 0
 -�, pt.b > 0
- Dacă lim an = -� şi lim bn = b ��\ { 0} � lim an = � � .
n �� n �� n �� b
n � +�, pt.b < 0
a
- Dacă lim an = a �� şi lim bn = ��� lim n = 0 .
n �� n �� n �� b
n

�+�, pt.b > 0 �-�, pt.b > 0

Convenţii: (+�) / b = � ; (-�) / b = � , "b ��,
�-�, pt.b < 0 �+�, pt.b < 0
a / (��) = 0, "a ��

Date două şiruri { an } n�� şi { bn } n�� cu an > 0, "n �n0 :

- Dacă lim an = a > 1 şi lim bn = +� � lim an bn = +�.
n �� n �� n ��

- Dacă lim an = a �(0,1) şi lim bn = +� � lim an bn = 0 .

n �� n �� n ��

- Dacă lim an = a > 1 şi lim bn = -� � lim an bn = 0 .

n �� n �� n ��

- Dacă lim an = a �(0,1) şi lim bn = -� � lim an bn = +�.

n �� n �� n ��

- Dacă lim an = +� şi lim bn = b > 0 � lim an bn = +�.

n �� n �� n ��

- Dacă lim an = +� şi lim bn = b < 0 � lim an bn = 0 .

n �� n �� n ��

- Dacă lim an = 0 şi lim bn = +� � lim an bn = 0 .

n �� n �� n ��

+� �+�, pt.a > 1 -� 0, pt.a > 1

�
Convenţii: a = � ; a =� .
�0, pt.a �(0,1) �+�, pt.a �(0,1)
�+�, pt.b > 0 +�
(+�)b = � , 0 =0.
�0, pt.b < 0

Nu au sens operaţiile 00 ,1�, �0 (cazuri de excepţie) din motive evidente.

v
( )
Observaţii: 1) Pentru şirurile în cazul 00 un n , cu : un , vn � 0 se poate folosi identitatea
(-�) .
un vn = evn �ln un şi la exponent se ajunge la cazul 0 �
1
1 1 1
1 �1 �
ln n �
ln ( - ln n )
�

De exemplu: lim 1
= lim � � = lim e ln n n = lim e ln n = lim e-1 = e -1
n�� n
1 4� �
n �� n�� n �� n��
n ln n 2 43
00
v
( )
2) Pentru şirurile în cazul 1� un n , cu : un � 1, vn � � se poate folosi afirmaţia iv)
vn ( un -1)
� 1 �
�� � �
�un -1 �
� �
anterioară un vn = ��
1+ � un - 1�
� � .
�{ �
�� � �
�3 �
�
�
1 4 20 4�
4� 4 �
� �e
 2
2+
2n + 2 n � 1 , pentru șirul cu termenul general
De exemplu: Deoarece =
2n + 1 2 + 1
n
6 n +3
�2n + 2 �
an = � �
� este cazul 1 și atunci :
�2n + 1 �
6n+3

6 n +3 6 n +3
� 2 n +1
�
{2 n +1

� 2n + 2 � � 1 � �
=3
� 1 � �
an = �
1+ - 1� = � 1+ � =� �1+ � � �e
3

� 2 n + 1 � � 2 n + 1 � � 2 n +
1 44 2 4 �
� 1 43 �
� �e �

Probleme rezolvate: Să se studieze convergenţa următoarelor şiruri, date prin termenul lor
general:
a0 n p + a1n p -1 + ... + a p -1n + a p
1. xn = , ai ��(i = 1, p), b j ��( j = 1, q ); a0 , b0 �0; p, q �� (funcţie
b0 n q + b1n q -1 + ... + bq -1n + bq
raţională, fracţie).
1 1 1
a + a � + ... + a p -1 � p -1 + a p � p
np 0 1 n n n .
Rezolvare: Termenul general se poate scrie xn = q �
1
n b + b � + ... + b � + b � 1 1
q -1
n q -1
0 1 q
n nq
Atunci limita acestui şir este egală cu:
a0
- câtul coeficienţilor de grad superior , dacă gradele polinoamelor de la numărător şi numitor
b0
sunt egale p = q .
- 0, dacă gradul polinomului de la numărător este mai mic decât gradul polinomului de la
numitor p < q .
a0
- � cu semnul câtului , dacă gradul polinomului de la numărător este mai mare decât
b0
gradul polinomului de la numitor p > q .

Exemple:
2n 2 - 3n + 1 2 3n + 1 n 2 - 2n + 6 -2n3 + n 2 - 3n + 1
lim 2 = ; lim = 0 ; lim = +�; lim = -�.
5 n�� 2n + 4n + 5
2
n �� 5n + 4n + 2 n �� 4n + 3 n �� 3n 2 + 4n + 2
an
2. an = k , a > 1, k ��.
n

Rezolvare: Dacă a > 1 � b = a - 1 > 0 � a = 1 + b �

� a n = (1 + b) n = 1 + Cn1b + ... + Cnk b k + ... + Cnnb n �
n(n - 1) � � �(n - k )
= γ a n Cnk +1b k +1 (a 1) k +1 , pentru n �k + 1 .
(k + 1)!
 k +1. factori
644 7 4 48
a n( n - 1) �
n
�� (n - k ) ( a - 1) k +1 � 1� � k �( a - 1)
k +1

Astfel k �+γ- �k �� -�=�� n �1 � �1 � . Atunci, conform

n n ( k + 1)! 1 4 n4�
� 2 4 4 n3� (k + 1)!
�
k . factori

a n
nk
criteriului comparaţiei an =
� +�. De aici rezultă lim = 0 , pentru a > 1, k ��
nk n �� a n

(exponenţiala creşte mai repede decât orice putere).

ln n
3. an = .
n

ln n 2 ln n 2 n 2
Rezolvare: 0 < an = = < = � 0 (deoarece ln x < x, "x > 0 ). Atunci,
n n n n
ln n
conform teoremei şirurilor intercalate, şirul dat are limita egală cu zero: lim =0.
n �� n

1
ln n 1 n
n =1.
Consecinţă: Dacă = ln n = ln n n = ln n n � 0 , atunci lim
n ��
n n
Observaţie: Este adevărată afirmaţia: Dacă şirul cu termenul general xn > 0, "n �n0 are
ln xn ln x
lim xn = +�, atunci lim = 0 şi chiar lim k n = 0, "k �� (logaritmul creşte mai încet
n �� n �� x n �� x
n n

decât orice putere).

4. an = n ( n
)
a - 1 , a > 0, a �1 .

Rezolvare:
1 1
1 1
Fie y = n a - 1 = a n - 1 � 0 � a n = 1 + yn � ln a n = ln(1 + yn ) � ln a = ln(1 + yn )
n n
ln a ln a ln a ln a
ln a an = yn =
� = � = ln a
� n= şi astfel ln ( 1 + yn ) 1
ln ( 1 + yn ) � 1
� ln e
ln ( 1 + yn )
yn
� ln �( 1 + yn ) yn �
� �
Deci lim
n ��
n ( n
)
a - 1 = ln a, a > 0, a �1 .

Observaţie: Este adevărată afirmaţia: Dacă şirul cu termenul general xn are lim xn = 0 , atunci
n ��

a xn - 1
lim = ln a, a > 0, a �1 . Demonstrația se bazează pe limita de funcții (vezi Cap. VII).
n �� x
n

Teorema Stolz-Cesàro (Otto Stolz, 1842-1905, matematician austriac):

Dacă şirurile { an } n�� şi { bn } n�� îndeplinesc condiţiile:
1) Şirul { bn } n�� este strict crescător şi nemărginit, bn �0, "n �n0 şi lim
n ��
bn = +� ,
 an +1 - an
2) lim = l (limita finită sau infinită),
n ��bn +1 - bn
an
atunci şi lim =l.
n �� b
n

1�1!+ 2 � 2!+ ... + n �

n!
Exemplu: Să se studieze convergenţa şirului cu termenul general xn = .
(n + 1)!
Rezolvare: Fie an = 1 � 1!+ 2 �2!+ ... + n � n !, bn = ( n + 1)! � +� strict crescător. Aşadar
a -a 1�1!+ 2 � 2!+ ... + n �n !+ (n + 1) � ( n + 1)!- ( 1�1!+ 2 �2!+ ... + n �n !)
lim n +1 n = lim =
n +1 - bn (n + 2)!- (n + 1)!
n �� b n ��

(n + 1) �
(n + 1)! 1�1!+ 2 �2!+ ... + n �n!
= lim = lim1 = 1 . Atunci şi lim xn = lim = 1.
n �� ( n + 2 - 1) �(n + 1)! n �� n �� n �� (n + 1)!

Probleme propuse: Să se studieze convergenţa şirurilor cu termenii generali:

1k + 2k + ... + n k 1
a) xn = , k ��. Răspuns: .
n k +1
k +1
1k + 2 k + ... + n k n 1
b) xn = - , k ��. Răspuns: .
nk k +1 2

Consecinţă (Cauchy)(Augustin Louis Cauchy, 1789-1857, matematician francez) : Şirul cu termenul

general bn = n satisface prima condiţie. Dacă se
consider㠺irul convergent { xn } n�� ( lim n ��
xn = l finit) şi apoi an = x1 + x2 + ... + xn
a -a ( x + x + ... + xn + xn +1 ) - ( x1 + x2 + ... + xn )
� lim n +1 n = lim 1 2 = lim xn +1 = lim xn .
n +1 - bn n +1- n
n �� b n �� n�� n ��

x1 + x2 + ... + xn
În concluzie lim = lim xn , dacă această limită există.
n �� n n��

1 + 2 + 3 3 + ... + n n
Exemplu: lim = lim n n = 1
n �� n n ��

Probleme propuse: Să se studieze convergenţa şirurilor cu termenii generali:

1 1 1
a) xn = + + ... + . Răspuns: 0.
1� n 2� n n� n
1 2 n
� 1� � 1 � � 1�
�1 + �+ � 1 + �+ ... + �1+ �
b) � 1� � 2 � � n � . Răspuns: e.
xn =
n
1 1
1+ + ... +
c) 2 n . Răspuns: 2.
xn =
n
Consecinţă (lema lui Cauchy-D’Alembert) (Jean Le Rond d’Alembert, 1717-1783, matematician și
filozof francez): Fie dat un şir de numere reale pozitive cu termenul general xn > 0, "n �n0 şi se
consideră şirul cu termenul general yn = n xn . Pentru a calcula limita şirului cu termenul general
 1 ln xn
ln yn = ln n xn = ln xn = se aplică teorema lui Stolz-Cesàro cu an = ln xn şi bn = n � +�
n n
an +1 - an ln xn +1 - ln xn x x
monoton crescător: � lim = lim = lim ln n +1 = ln lim n +1 .
n +1 - bn n +1- n
n �� b n �� n �� xn n�� x
n
xn +1
Dacă există limita lim n �� x
atunci există şi este egală cu limita de mai sus şi
n

x x
n x = lim n +1
lim ln yn = ln lim yn = ln lim n xn . În concluzie ln lim n xn = ln lim n +1 � lim n ,
n �� n�� n �� n �� n �� x n �� n �� x
n n

pentru orice şir de numere reale pozitive { xn } n�� , dacă această ultimă limită există. Afirmația
reciprocă nu este în general adevărată.
n +1 (n + 1)!
Exemple: lim n n = lim = 1 ; lim n n ! = lim = lim( n + 1) = +�.
n �� n �� n n �� n �� n! n ��

Șiruri recurente

Un șir se numește recurent, dacă termenul general al său se exprimă printr-o relație de
recurență, adică printr-o formulă în funcție de unul sau mai mulți termeni precedenți.
Șirul de numere reale { xn } n�� este definit printr-o relație de recurență liniară omogenă
de ordin p ( p �� ) , în care diferența maximă a rangurilor termenilor ce intervin este p:
*

xn + p = a1 �
xn + p -1 + a2 �
xn + p - 2 + ... + a p �
xn , a1 , a2 ,..., a p ��.

Pentru determinarea completă a șirului sunt necesare p – 1 relații date pentru primii p – 1
termeni ai șirului.
Se caută termenul general de forma exponențială xn = t . Dacă se impune ca acesta să
n

verifice relația de recurență liniară și omogenă de ordin p se obține

t n + p = a1 �
t n + p -1 + a2 �t n + p - 2 + ... + a p �t n , de unde după simplificarea cu t n �0 rezultă ecuația
caracteristică:
t p - a1 � t p -1 - a2 �
t p - 2 - ... - a p = 0 ,
care este o ecuație algebrică de ordin p cu coeficienți reali. Ecuația caracteristică are p rădăcini,
în general, complexe.
Mulțimea șirurilor care verifică relația de recurență liniară omogenă de ordin p dată,
formează un spațiu vectorial real de dimensiune p. O bază este format din p șiruri
{ } {
xn ( 1)
n��
}
, xn ( 2 )
n��
{ }
,..., xn ( p )
n��
liniar independente.
Dacă ecuația caracteristică are p rădăcini reale distincte: t1 , t2 ,..., t p , atunci baza este
formată din șirurile cu termenii generali: xn = t1 , xn = t2 ,..., xn = t p .
(1) n (2) n ( p) n

Soluția problemei este un șir al cărui general este o combinație liniară a termenilor
generali a șirurilor din bază: xn = C1 xn + C2 xn + ... + C p xn , unde C1 , C2 ,..., C p sunt constante
(1) (2) ( p)

reale, ce se determină din relațiile date pentru primii p – 1 termeni ai șirului.

Exemple:
1) Se consideră șirul { xn } n�� , unde x1 = a �� și xn +1 = q �
xn , (q ��* ) .
Să se deducă termenul general al șirului și să se studieze existența limn ��
xn .
Rezolvare: Șirul este definit printr-o relație de recurență liniară omogenă de ordin 1
(simplă). Ecuația caracteristică este de gradul 1 și indică rădăcina reală t = q . Prin urmare
termenul general al șirului este xn = C �q n , unde C este o constantă ce se determină din relația
a
pentru x1: x1 = Cq = a � C = . Astfel xn = a � q n -1 , deci șirul este o progresie geometrică cu
q
primul termen x1 = a și rația q. Dacă a = 0 , șirul este constant și lim xn = 0 . Dacă a �0 și q = 1 ,
n ��

șirul este de asemenea constant și lim xn = a . Dacă a �0 și q > 1 , atunci lim xn = +�, pentru
n �� n ��

a > 0 și lim xn = -�, pentru a < 0 . Dacă a �0 și q < 1 , atunci lim xn = 0 . Dacă a �0 și
n �� n ��

q �-1 , atunci lim

n ��
xn nu există.

2) Fie șirul lui Fibonacci { xn } n �0 , unde x0 = 0, x1 = 1 și xn + 2 = xn +1 + xn , n �0 .

Să se deducă termenul general al șirului și să se studieze existența lim xn . n ��

Rezolvare: Șirul este definit printr-o relație de recurență liniară omogenă de ordin 2.
1� 5
Ecuația caracteristică este de gradul 2 : t 2 = t + 1 cu rădăcinile reale t1,2 = . Prin urmare
2
n n
�1+ 5 � �1- 5 �
termenul general al șirului este de forma xn = C1 �
�
� 2 � �+ C 2 �
�
� 2 � �, unde C1 și C2 sunt
� � � �
constante ce se determină din relațiile pentru primii doi termeni : x0 = C1 + C2 = 0 și
�1+ 5 � �1- 5 � 1 1
x1 = C1 � + C = , C2 = -
� � C �
� 2 � 2 � 2 �
� �= 1 , de unde 1 5 5
.
� � � �
n n
1 � 1+ 5 � 1 � 1- 5 �
Deci xn = � � -
� 5� 2 � � �, numită formula lui Binet (Jacques Philippe Marie Binet, 1786-
5�� 2 � � �
1856, matematician și fizician francez). Șirul este monoton crescător și are limita +�.
n
1+ 5 �1- 5 �
xn +1 2
- 1- 5 � �
1+ 5 �
( )
�
Observație: Șirul cu termenul general yn = = n este convergent și
xn �
1- 5 �
1- � �
1+ 5 �
�
1+ 5
�1, 618034 numit și numărul de aur ( j = 2 cos 36 ) .
0
are limita egală cu j =
2

3) Se consideră șirul { xn } n�� , unde x1 = a, x2 = a + r ; a, r �� și xn + 2 = 2 xn+1 - xn .

Să se deducă termenul general al șirului și să se studieze existența lim xn . n ��

Rezolvare: Șirul este definit printr-o relație de recurență liniară omogenă de ordin 2.
Ecuația caracteristică este de gradul 2 : t 2 = 2t - 1 cu rădăcina dublă t1 = t2 = 1 . Deoarece baza
trebuie să conțină două șiruri liniar independente, ea este formată din șirurile cu termenii
generali: xn (1) = 1n , xn (2) = n �
1n .Prin urmare termenul general al șirului este de forma
xn = C1 �1n + C2 ��
n 1n = C1 + C2 � n , unde C1 și C2 sunt constante ce se determină din relațiile
pentru primii doi termeni : x1 = C1 + C2 = a, x2 = C1 + 2C2 = a + r � C1 = a - r , C2 = r . Astfel
xn = a + (n - 1)r , deci șirul este o progresie aritmetică cu primul termen x1 = a și rația r. Dacă
r = 0 , șirul este constant și lim xn = a . Dacă r �0 , atunci lim xn = +�, pentru r > 0 și
n �� n ��

lim xn = -�, pentru r < 0 .

n ��

4) Se consideră șirul { xn } n�� , unde x1 = 2, x2 = 1 și xn + 2 = xn +1 - xn .

Să se deducă termenul general al șirului și să se studieze existența lim xn . n ��

Rezolvare: Șirul este definit printr-o relație de recurență liniară omogenă de ordin 2.
Ecuația caracteristică este de gradul 2 : t 2 = t - 1 cu rădăcinile complex conjugate
1 �i 3 p p
t1,2 = = cos �i sin . Baza este formată din șirurile cu termenii generali complecși:
2 3 3
n n
� p p� np np � p p� np np
xn = �
(1)
cos + i sin �= cos + i sin , xn = �
(2)
cos - i sin �= cos - i sin . O altă
� 3 3� 3 3 � 3 3� 3 3
(1) np (2) np
bază este formată din șirurile cu termenii generali reali: x n = cos , x n = sin . Prin urmare
3 3
np np
termenul general al șirului este de forma xn = C1 cos + C2 sin , unde C1 și C2 sunt
3 3
constante ce se determină din relațiile pentru primii doi termeni :
p p C + C2 3 2p 2p -C1 + C2 3
x1 = C1 cos + C2 sin = 1 =2, x2 = C1 cos + C2 sin = =1
3 3 2 3 3 2
np np � p np p np � (2n + 1)p
� C1 = 1, C2 = 3 , xn = cos + 3 sin = 2� sin � cos + cos � sin �= 2sin .
3 3 � 6 3 6 3 � 6
Nu există lim xn .
n ��

Probleme propuse:
Să se deducă termenul general și să se studieze existența limitei șirurilor recurente { xn } n��
definite prin:

1) x1 = 4, x2 = 5 și xn + 2 = 5 xn +1 - 6 xn ; 2n -1 - 3n .
Răspuns: xn = 7 �

2) x1 = 2, x2 = 7 și xn + 2 = 6 xn +1 - 9 xn ; 3n - 2 .
Răspuns: xn = ( n + 5) �
(2n + 1)p
3) x1 = 0, x2 = -2 3 și xn + 2 = -2 xn +1 - 4 xn ; Răspuns: xn = 2 sin
n
.
3

Şiruri de puncte în spaţii metrice

 Noţiunea de şir şi limită se extinde în spaţii metrice (Cap. III, §1). Astfel, fie (X,d) un
spaţiu metric (X este o mulţime de puncte, d este metrica sau distanţa între puncte).
Se numeşte şir de puncte în spaţiul metric (X,d) o funcţie f : �� X . Astfel oricărui
număr n �� îi corespunde prin funcţia f un punct f (n) = M n �X . Şirul astfel definit se notează
{ M n } n��, unde Mn este termenul general al şirului.
Se poate vorbi de şiruri monotone de puncte, doar dacă în mulţimea X este, în plus,
definită peste tot o relaţie de ordine (X să fie mulţime total ordonată).
Despre şiruri mărginite se poate vorbi, dacă X este spaţiu vectorial normat (Cap. III, §2,
norma �): $a , b �� aşa încât a �� M n"γ b , n �, n n0 sau echivalent
$M > 0 aşa încât M n �M"γ, n �, n n0 .
Un spaţiu vectorial normat este şi spaţiu metric cu metrica (distanţa) definită (indusă) de
normă: d ( x, y ) = x - y , "x, y �X .
Şirul { M n } n��
se spune că este convergent şi are ca limită punctul A �X , dacă:
"e > 0, $N (e ) ��, aşa încât, pentru "n �N (e ) � d ( M n , A ) < e . Se scrie lim
n ��
M n = A sau mai
pe scurt M n � A .

Exemplu: Şiruri de puncte în �p ( p ��) .

Spaţiul �p cu p un număr natural fixat, este spaţiu vectorial normat, deci şi spaţiu metric.
Orice punct din acest spaţiu are p coordonate (componente) numere reale:
( )
A = a1 , a 2 ,..., a p ��p . Atunci un şir de puncte din �p are termenul general de forma:
Mn ( a , a ,..., a ) , deci determinat ca un ansamblu de p şiruri de numere reale: { a }
1
n
2
n
p
n
k
n n�� , k = 1, p .
Spaţiul �p este spaţiu metric cu următoarele distanţe (metrice) echivalente:
( ) ( )
d : �p ��p � �: "x = x1 , x 2 ,..., x p ��p , "y = y1 , y 2 ,..., y p ��p
p
d ( x, y ) = �( y - xk ) ,
2
k
k =1

d1 ( x, y ) = max { xk - yk } ,
k =1, p
p
d 2 ( x, y ) = �xk - yk
k =1

Folosind metrica d1, se defineşte şirul { M n } n�� convergent la punctul A �X , dacă:

"e > 0, $N (e ) ��, aşa încât, pentru "n �N (e ) � d1 ( M n , A ) = max {
k =1, p
}
ank - a k < e

� ank - a k < e , "k = 1, p .

Acest fapt arată că şirul de puncte este convergent dacă şi numai dacă toate şirurile
componente (coordonate) sunt respectiv, convergente: ank � a k , "k = 1, p .
 �n � 1 �n
�
Aplicaţie: În � fie şirul de puncte cu termenul general: M n �
2 1 + ��. Deoarece
n,�
� � n ��
� �
n
� 1�
şirurile coordonate sunt convergente: lim n = 1, lim �
n
1 + �= e , atunci şirul de puncte este
n �� n ��
� n�
convergent la punctul A(1, e) . Punctele şirului, precum şi limita pot fi figurate ca puncte în plan.

Criteriul general de convergenţă al lui Cauchy

Se numeşte şir fundamental sau şir Cauchy un şir { an } n�� ( an ��, "n ��) care are
proprietatea:
"e > 0, $N (e ) �� astfel încât "m, n -<�, m, n N (e )
γ� am an e .
Deoarece numerele naturale m şi n sunt evident distincte, dar arbitrare, se poate considera
m = n + p , cu p un număr natural arbitrar. Atunci proprietatea anterioară se poate enunţa
echivalent: "e > 0, $N (e ) �� astfel încât "nγ�� n -<N (e )
",� (
p �: an + p an e . )
Criteriul general de convergenţă al lui Cauchy pentru şirurile de numere reale se enunţă
astfel: Un şir de numere reale { an } n�� este convergent dacă şi numai dacă este şir fundamental
(şir Cauchy), adică are proprietatea enunţată mai sus.
Acest criteriu are avantajul că stabileşte convergenţa unui şir folosind numai termenii
şirului, faţă de definiţia limitei unui şir care implică valoarea acestei limite l (finite). Poate fi
considerat un dezavantaj faptul că acest criteriu nu determină limita şirului.

Exemple: 1. Să se arate că şirul cu termenul general

sin a sin 2a sin na
an = + 2
+ ... + , a �� este un şir fundamental deci convergent.
3 3 3n

Rezolvare: Termenul general al şirului an este o sumă de n fracţii şi deci se poate scrie
n
sin ka sin ka
prescurtat n � k , unde
a = este termenul general al sumei. Atunci termenul an + p
k =1 3 3k
este o sumă de n+p fracţii:
sin a sin 2a sin na sin( n + 1)a sin( n + 2)a sin( n + p)a
an + p = + + ... + + n +1
+ n+2
+ ... +
1 34 4 4 4
2 n
3 2 4 4 4 43 3 1 434 4 4 4 4 344 2 4 4 4 4 4 4 3n +4p 43 .
n.termeni p .termeni
 sin(n + 1)a sin( n + 2)a sin( n + p)a
� an + p - an = n +1
+ n+ 2
+ ... + �
1 434 4 4 4 4 344 2 4 4 4 4 4 4 3n +4p 43
p .termeni

� �
sin(n + 1)a sin( n + 2)a sin( n + p)a 1 1 1 1 � 1 1 �
� + + ... + � n +1 + n + 2 + ... + n+ p = n +1 �
1 + + ... + p -1 �=
3n +1 3n + 2 3n + p 3 3 3 3 �1 44 3 2 4 343 �
� progresie . geometrica �

1
1- p
1 1 1 1 � 1 �
= n +1 � 3 < n +1 � = < e , pentru n �N (e ) = �log3 �, "e > 0 .
1 3 2 { � 2e �
n
3 1- 2�3
3 3 �0

cos1! cos 2! cos n !

2. Aceeaşi problemă pentru şirul cu termenul general an = + + ... + .
1�2 2�3 n�( n + 1)

Rezolvare: Termenul general al şirului an este o sumă de n fracţii şi deci se poate scrie
n
cos k ! cos k !
prescurtat n �
a = , unde este termenul general al sumei.
k =1 k �(k + 1) k�(k + 1)
Atunci termenul an + p este o sumă de n+p fracţii:
cos1! cos 2! cos n ! cos( n + 1)! cos( n + 2)! cos( n + p)!
an + p = + + ... + + + + ... +
1�2 2�3 n�( n + 1) ( n + 1) �
( n + 2) ( n + 2) �( n + 3) ( n + p) �( n + p + 1) .
1 4 4 4 44 2 4 4 4 4 43 1 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 2 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 3
n.termeni p .termeni

cos(n + 1)! cos(n + 2)! cos( n + p)!

� an + p - an = + + ... + �
(n + 1) �
( n + 2) ( n + 2) �
( n + 3) ( n + p) �(n + p + 1)
1 4 4 4 4 4 4 4 4 4 42 4 4 4 4 4 4 4 4 4 43
p .termeni

cos(n + 1)! cos(n + 2)! cos( n + p)!

� + + ... + �
(n + 1) �( n + 2) (n + 2) �( n + 3) (n + p) � (n + p + 1)
1 1 1
� + + ... + =
(n + 1) �( n + 2) (n + 2) �(n + 3) (n + p) � (n + p + 1)
1 1 1 1 1 1
= - + - + ... + - =
(n + 1) ( n + 2) (n + 2) (n + 3) (n + p) (n + p + 1)
1 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 44 2 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 43
suma .telescopica

1 1 1 �1�
= - < <e
(n + 1) (n + p + 1) {n +1 , pentru n �N (e ) = � �- 1 , "e > 0 .
e�
�
�0

Probleme propuse:

Aceeaşi problemă pentru şirurile:

 cos x cos 2 x cos nx
3. an = + 2
+ ... + , x ��, a > 1 ,
a a an
sin1 sin 2 sin n 1 1
4. an = 2 + 2 + ... + 2 , (Indicaţie: 2 < , "k > 1 )
1 2 n k ( k - 1) �
k
1 1 1
5. an = + + ... + ,
1�4 4� 7 (3n - 2) � (3n + 1)
6. an = a1 + a 2 �q + a3 � q 2 + ... + a n �q n -1 , q < 1,
iar { a n } n�� un şir mărginit . (a n �M , "n ��) .

Observaţie:

Negaţia criteriului general de convergenţă al lui Cauchy este:

Şirul { an } n�� este divergent dacă şi numai dacă:
$e > 0, "N (e ) �� astfel încât "nγ��
$� N (e )
, n -� ( p �: an + p an )
e .

n
1 1 1 1
Exemplu: Să se arate că şirul cu termenul general an = � = 1 + + + ... + este
k =1 k 2 3 n
divergent.
1 1 1 1 1 1
an + p = 1 + + + ... + + + + ... +
Rezolvare: 3 4 4 3n n + 1 n + 2
1 42 4 2 n+ p
1 4 4 44 2 4 4 4 43
n.termeni p.termeni

1 1 1 1 1
‫�׳‬a+++=- a� ... p
2 pentru p �n .
n+ p n
n +1 n + 2 n+ p n+ p
1 4 4 44 2 4 4 4 43
p .termeni

1
Deci $e = , $p �n aşa încât "n ��: an + p - an �e , prin urmare şirul este divergent.
2
Dacă se observă că şirul dat este monoton crescător, se deduce că limita sa este +�.

Noţiunea de şir fundamental sau şir Cauchy se extinde pentru şiruri de puncte în spaţii
metrice (X,d), unde d este metrica sau distanţa . Astfel şirul { M n } n�� ( M n �X , "n ��) care are
proprietatea: "e > 0, $N (e ) �� astfel încât "γ� n �",�n < N (e ) ( p �: d ( an + p , an ) e ) este
un şir fundamental.
Într-un spaţiu metric oarecare un şir convergent este şi fundamental, dar nu în orice spaţiu
metric un şir fundamental este şi convergent. Un spaţiu metric în care orice şir fundamental este
convergent (are loc criteriul general de convergenţă al lui Cauchy) se numeşte spaţiu metric
complet. Astfel spaţiile �p sunt spaţii metrice complete pentru orice p ��.

Puncte limită şi limite extreme ale unui şir de numere reale.

 Elementul x �� (deci finit sau infinit) se numeşte punct limită al şirului de numere reale
{ an } n�� dacă orice vecinătate a lui x conţine o infinitate de termeni ai şirului. Un element x ��
este un punct limită al şirului { an } n�� dacă şi numai dacă există un subşir akn { } n��
al şirului
considerat cu limita egală cu x. Mulţimea punctelor limită ale şirului de numere reale { an } n�� se
notează cu L(an ) .
Se numeşte limită superioară a şirului { an } n�� cel mai mare punct limită: sup L(an ) . Se
notează: lim an sau lim sup an .
n �� n ��

Se numeşte limită inferioară a şirului { an } n�� cel mai mic punct limită: inf L(an ) . Se
notează: lim
n ��
an sau lim inf an .
n ��

Aceste două limite (numite limite extreme ale şirului) sunt egale cu l, dacă şi numai dacă
şirul este convergent la limita l.

Fig. 83. Puncte limită ale unui șir de numere reale

Fie A = { an } mulţimea valorilor şirului { an } n�� .

Dacă are loc inegalitatea an �M , "n �� ( "an �A ) mulţimea A este mărginită superior
(şirul este mărginit superior), iar numărul M se numeşte majorant pentru mulţimea A. Cel mai
mic majorant al mulţimii A se numeşte marginea superioară a mulţimii şi se notează sup A
(supremum de A). Numărul M A = sup A poate aparţine mulţimii A (în acest caz, se numeşte
maximum de A : max A) sau nu şi este caracterizat prin:
i) an �M A , "an �A şi
ii) "e > 0, $aN (e ) �A aşa încât aN (e ) > M A - e .
O mulţime nemărginită superior se consideră că are supremum egal cu +�.
Un şir monoton crescător şi mărginit superior este convergent la marginea superioară a
mulţimii valorilor sale lim an = sup { an } .
n ��

Dacă are loc inegalitatea an �m, "n �� ( "an �A ) mulţimea A este mărginită inferior
(şirul este mărginit inferior), iar numărul m se numeşte minorant pentru mulţimea A. Cel mai
mare minorant al mulţimii A se numeşte marginea inferioară a mulţimii şi se notează inf A
(infimum de A). Numărul mA = inf A poate aparţine mulţimii A (în acest caz, se numeşte
minimum de A : min A) sau nu şi este caracterizat prin:
i) an �mA , "an �A şi
ii) "e > 0, $aN (e ) �A aşa încât aN (e ) < mA + e .
O mulţime nemărginită inferior se consideră că are infimum egal cu -�.
 Un şir monoton descrescător şi mărginit inferior este convergent la marginea inferioară a
mulţimii valorilor sale lim an = inf { an } .
n ��

Pentru orice şir de numere reale { an } n�� au loc inegalităţile:

inf { an } �lim an �lim an �sup { an }
n �� n ��

Fig. 84. Mulțime mărginită de numere reale

Exemple: Să se determine lim an , lim an , sup { an } şi inf { an } pentru următoarele şiruri

n �� n ��
date prin termenul general:
(-1) n 1 + (-1) n
1. an = + ,
n 2
n
� 1� np
2. an = �1 + �� cos .
� n� 2
Rezolvări:
1. Şirul cu termenul general xn = (-1) este un şir oscilant (divergent) format din două
n

2 k -1
subşiruri constante, cu termenii generali: x2 k = (-1) = 1 şi x2 k -1 = (-1) = -1 , k ��. Şirul
2k

1
cu termenul general este monoton descrescător la 0. Atunci şirul dat este format din două
n
subşiruri:
1 1+1 1 1 3
a2 k = + = + 1 � 1 monoton descrescător: 1 < ���< a2 k + 2 < a2 k < � �� < a2 = + 1 = .
2k 2 2k 2 2
-1 1-1 1
şi a2 k -1 = + =- � 0 monoton crescător: -1 = a1 < a3 < � �
� < a2 k -1 < a2 k +1 < �
��< 0.
2k - 1 2 2k - 1
Aşadar şirul dat are două puncte limită: 0 şi 1 � lim an = 1 şi lim an = 0 (este un şir
n �� n ��
divergent).
3
Din inegalităţile de mai sus rezultă sup { an } = max { an } = şi inf { an } = min { an } = -1 .
2
n
� 1�
2. Şirul cu termenul general xn = �1 + � este monoton crescător la e. Funcţia cosinus
� n�
np
este periodică de perioadă T = 2p şi astfel cos ia următoarele valori:
2
np
- pentru n = 4k : cos = cos 2kp = 1
2
 np � p�
- pentru n = 4k + 1: cos = cos � 2kp + �= 0
2 � 2�
np
- pentru n = 4k + 2 : cos = cos ( 2kp + p ) = -1
2
np � 3p �
- pentru n = 4k + 3 : cos = cos � 2 kp + �= 0 .
2 � 2 �
Aşadar şirul dat este format din trei subşiruri cu termenii generali:
4k 4
� 1 � � 1�
γ +a4 k = �
1 � 1 e monoton crescător: � 1 + �= a4 < a8 < � �< a4 k < a4 k + 4 < �
� ��< e.
� 4k � � 4�

4k +2
� 1 �
a4 k + 2 = �
1+ (-1) � -e monoton descrescător:
� �
� 4k + 2 �
2
� 1�
-e < �
��< a4 k + 2 < a4 k -2 <�
��< a2 = - �
1+ �
� 2�
şi a4 k +1 = a4 k +3 = 0 şir constant convergent la 0.
Punctele limită ale şirului dat sunt e, -e şi 0. Prin urmare lim an = e şi lim an = -e (este
n �� n ��

un şir divergent).
În plus sup { an } = e şi inf { an } = -e .

Observație: Există șiruri cu o infinitate de puncte limită. De exemplu șirul:

1, 1, 2, 1, 2, 3, 1, 2, 3, 4, ... are ca puncte limită: 1, 2, 3, ...

Probleme propuse: Să se determine lim an , lim an , sup { an } şi inf { an } pentru

n �� n ��
următoarele şiruri date prin termenul general:
� n ( n2-1) np �n + 1 5
3. an = �( -1) + cos �� . Răspuns: lim an = 2, lim an = -2,sup { an } = ,inf { an } = -3.
� 2 � n n �� n �� 2
n -1 2np 1
4. an = �cos . Răspuns: lim an = sup { an } = 1, lim an = inf { an } = - .
n +1 3 n �� n �� 2
np an = sup { an } = +�, lim an = inf { an } = -�.
5. an = 1 + n �sin . Răspuns: lim
n ��
2 n ��

2. SERII DE NUMERE REALE

 Fie { an } nN un şir de numere reale. Se alcătuiește un nou șir { sn } n�N astfel:
s1 = a1
s2 = a1 + a2
....................
n
sn = a1 + a2 + ... + an = �ak
k =1

.................................


Dacă acest șir este convergent și lim sn = s (finită) atunci se spune că seria a n este
n ��
n =1
�
convergentă şi are suma s = �an . În caz contrar (şirul { sn } n�N are limită infinită sau nu are
n =1

limită) seria se numeşte divergentă. Prin natura seriei a
n =1
n se înțelege proprietatea acesteia
de a fi convergentă sau divergentă.


Şirul { sn } n�N se numeşte şirul numerelor parţiale al seriei a n (sn este suma
n =1

parţială de ordinul n), iar an se numeşte termenul general al seriei (n este rangul termenului
an).

Observații: Așadar o serie de numere reale este cuplul format din șirul de numere reale
{ an } nN (șirul dat al termenilor generali) și șirul { sn } n�N (șirul sumelor parțiale format din șirul
dat). O serie poate fi privită simplificat (dar nu și corect) ca fiind o “sumă infinită” de termeni (de
 
unde și notația a
n =1
n ). Se face distincție între seria de numere reale notată a
n =1
n și suma sa (în
�
caz de convergență) notată s = �an .
n =1

Considerând aproximarea sumei s a unei serii convergente ca limită a șirului { sn } n�N se

poate scrie s �sn = a1 + a2 + ... + an , această aproximare fiind cu atât mai bună cu cât rangul n este
mai mare. Importantă ramâne stabilirea naturii seriei (convergența).

Aplicând proprietățile șirurilor (convergente) la șirul { sn } n�N rezultă următoarele

proprietăți pentru serii de numere reale:
- Schimbarea ordinii unui număr finit de termeni an ai seriei (la însumare) nu schimbă
natura seriei.
- Eliminarea sau adăugarea unui număr finit de termeni an ai seriei (la însumare) nu
schimbă natura seriei. Se modifică doar suma seriei în caz de convergență.
 �
Dacă seria a
n =1
n este convergentă și are suma s, atunci seria �a
k = n +1
k este de asemenea

convergentă. Suma acestei serii se notează rn și se numește restul de ordin n al seriei date
 � n �

a n . Are loc egalitatea: s = �an = �ak + �a k = sn + rn . Prin trecere la limită, deoarece

n =1 n =1 k =1 k = n +1
lim sn = s rezultă lim rn = 0 , așadar resturile unei serii convergente formează un șir
n �� n ��
{ rn } n�N
convergent la zero.
 �
- Seriile a
n =1
n și �a a ,a �0
n =1
n au aceeași natură (prin amplificarea termenului general
� �
an al unei serii se obține o serie cu aceeași natură; dacă �an = s finit, atunci
n =1
�a a
n =1
n = a s ).

Exemple:
�
1) �q , q ��
n =0
n
(seria geometrică)

Rezolvare: an = q (termenii seriei sunt în progresie geometrică cu rația q). Prin definiție
n

1 - q n +1
sn = a0 + a1 + ... + an = 1 + q + ... + q n = , pentru q �1
1- q

pentru q = 1, Sn = 11+412
+ ...
43 + 1 = n + 1 � +�
n +1ori

+�, pentru q >1 � 1

� � 1 - q , pentru q < 1
�
1 , pentru q = 1 �
� �
lim q n = � � lim sn = � +�, pentru q �1
n �� 0 , pentru - 1 < q < 1 � q < 1 n��
� �nu exista, pentru q �-1
�nu exista , pentru q �-1 �
� �

1
Deci seria geometrică este convergentă pentru q < 1 şi are suma q
n =0
n
=
1- q
, iar

pentru q �1 seria este divergentă.

Observație: Pentru q = - 1 șirul sumelor parțiale { sn } n�N este mărginit ( sn = 1 , dacă n este
�
un număr par și sn = 0 , dacă n este un număr impar) dar nu are limită, deci seria �(-1)
n =0
n
este
divergentă.

�
1
2) �n(n + 1)
n =1

Rezolvare:
n n
1 �1 1 �1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
sn = � = �� - �= - + - + - + ... + - + - = 1-
k =1 k ( k + 1) k =1 �k k +1� 1 2 2 3 3 4 n -1 n n n +1 n +1

(Suma parțială sn este o sumă telescopică) Limita șirului { sn } n�N este egală cu 1, astfel seria dată
este convergentă și are suma 1.
 Observație: O serie al cărei termen general an se poate scrie an = bn +1 - bn , unde { bn } n�N
este un alt șir de numere reale, se numește serie telescopică. Rezultă suma parțială s n = bn +1 - b1 .
�
n +1
3) �ln
n =1 n

n
k +1 n
Rezolvare: sn = �ln = �[ ln(k + 1) - ln k ] = ln(n + 1) - ln1 = ln(n + 1)
k =1 k k =1

Limita șirului { sn } n�N este +�, astfel seria dată este divergentă.

�
1
4) �n
n =1

1 1 1 1
sn = + + ... + > n� = n sn = +�și seria dată este
Rezolvare: . Deci lim
114 4422 4 4 43n n n ��
n_termeni

divergentă.

�
1
5) �n
n =1
(seria armonică)

1 1 1
Rezolvare: Termenul general este an = � an -1 = și an +1 = . Se verifică faptul
n n -1 n +1
1
an =
1 1
că termenul an este media armonică a termenilor adiacenți an -1 și an +1 : + , de
an -1 an +1
2
1 1
unde și denumirea seriei date. Suma parțială de ordin n este sn = 1 + + ... + .
2 n
{ }
Se consideră subșirul s2k k�� al șirului sumelor parțiale { sn } n�N și se ține cont de
1 1 1 1 1
+ + ... + > n� =
inegalitatea: 1
n +41 4 n4+224 4 4 23n 2n 2 . Atunci:
n _ termeni
 1 1 1 1
s21 = 1 + > + = 2�
2 2 2 2
1 �1 1 � 1 1 1 1
s22 = 1 + + � + �> + + = 3 �
2 �3 4 � 2 2 2 2
1 �1 1 � �1 1 1 1 � 1 1 1 1 1
s23 = 1 + + � + �+ � + + + �> + + + = 4 �
2 �3 4 � �5 6 7 8 � 2 2 2 2 2
..................................................................................................
1 �1 1 � �1 1 1 1 � � 1 1 1 �
s2 k = 1 + + � + �+ � + + + �+ ... + � k -1 + k -1 + ... + k �>
2 �3 4 � �5 6 7 8 � �2 + 1 2 + 2 2 �
1 1 1 1
> + + ... + = (k + 1) �
2 4422 4 432
1 2.
k +1_ ori

k +1
De aici rezultă că subșirul {s }
2k k��
�
este divergent �s2k >
2
�
� +��, prin urmare și șirul
� �
{ sn } n�N este divergent. În concluzie, seria armonică este divergentă.
� 1 �
Observație: Șirul { sn } n�N este monoton crescător �sn +1 - sn = > 0 �, deci lim sn = +�,
� n +1 � n ��

dar crește foarte încet: de exemplu s1000 ; 7, 48...; s1000000 ; 14,39...

�
1
6) �n
n =1
a
, a �� (seria armonică generalizată)

Rezolvare: Se observă că șirul sumelor parțiale { sn } n�N este monoton crescător:

1
sn +1 - sn = > 0.
(n + 1)a
Din exemplul precedent rezultă că pentru a = 1 seria este divergentă (seria armonică
propriu zisă).
1 1 1 1 1 1
Pentru a < 1 � a > � sn = 1 + a + ... + a > 1 + + ... + adică suma parțială de
n n 2 n 2 n
ordin n a seriei date este, în acest caz, mai mare decât suma parțială de ordin n a seriei armonice
(ce are limita + �). Așadar șirul { sn } n�N pentru seria armonică generalizată are limita + �, prin
urmare seria este divergentă.
Pentru a < 1 , se folosește faptul cunoscut din teoria numerelor naturale:
"n�$� Σ,- k �: n 2k 1 și astfel pentru termenii șirului sumelor parțiale (crescător):
"n�$� Σ, k �: sn s2k -1
� �
�1 1 � �1 1 1 1 � �1 1 � 1 1
s2k -1 = 1 + � a + a �+ � a + a + a + a �+ �a + ... + a �+ ... + � + ... �<
( 24 4) 44 2 4( 24-41)43�
k -1 a a
Dar �2 3 � �4 5 6 7 � �8 15 � � k
1 4 2 43 1 4 4 4 2 4 4 43 1 4 4 2 4 43 � �
2 _ termeni 2
2 _ termeni 3
2 _ termeni 1
2k -1 _ termeni
 � �
�1 1 � �1 1 1 1 � �1 1 � � 1 1 �
< 1 + � a + a �+ � a + a + a + a �+ �a + ... + a �+ ... + + ... =
(�2k -1 ) ( 2k -1 ) �
a a
�
124 2 43
� 2 �� 144 4 44 2 4 4 4 44 3 � �
1844 2 4 843 �
2 _ termeni 4 _ termeni 8 _ termeni 1 4 4 4 2 4 4 4 3�
2k -1 _ termeni

1 1 1 1 1 1 1 1
= 1 + 2 �a + 4 �a + 8 �a + ... + 2k -1 � = 1 + a -1 + a -1 + a -1 + ... + =
( 2k -1 ) ( 2k -1 )
a a -1
2 4 8 2 4 8
k
�1 �
1 - � a -1 �
1 1 1 1 2 1
= 1 + a -1 + + + ... + = � �<
( 2a -1 ) ( 2a -1 ) ( 2a -1 )
-
2 2 3 k 1
1 1
1 - a -1 1 - a -1
14 44 4 4 4 42 4 4 4 4 44 43 2 2
k _ termeni _ în _ progresie _ geometrică

Așadar șirul crescător al sumelor parțiale este mărginit superior:

1
sn < s2k -1 < (a > 1)
1 deci convergent � seria este convergentă în acest caz.
1- a -1
2
�
1
În concluzie, seria armonică generalizată �n
n =1
a
, a �� este convergentă pentru a > 1 și
�
1
divergentă pentru a �1 . Suma seriei convergente se notează V (a ) = � a , _ pentru _ a > 1 și se
n =1 n

numește funcția ς (zeta) a lui Riemann (Georg Friedrich Bernhard Riemann, 1826-1866, matematician
german).
�
1 p2 �
1 p4 �
1 p6
De exemplu, Euler a demonstrat egalitățile: �
n =1 n
2
=
6
, �
n =1 n
4
=
90
și �
n =1 n
6
=
945
.

Probleme propuse:

Pornind de la definiția convergenței să se studieze natura seriilor:

�
1
1) �( a + n ) ( a + n + 1) , a ��
n =1
-

�
� 1 �
2) �ln �
n=2
1-
� n
2 �
�
�
1
3) �arctg 2
n =1 n + n +1
�
1
4) �
n =0 n +1 + n
 1 1 1 1 1
Indicații și răspunsuri: 1) an = = - � sn = - .
(a + n)(a + n + 1) n + a n + a + 1 1+ a n + a +1
1
Seria este convergentă și are suma .
1+ a
( n - 1)( n + 1) 1������
3 2 4 3 5 �
��
�( n - 2) ��
n ( n - 1) �
( n + 1) n +1
2) an = ln � sn = ln = ln
2n .
( 2 �� n)
2
n2 3��
��
Seria este convergentă și are suma – ln 2.
1 1 1
-
1 1 n(n + 1)
3) 2 = = = n n + 1 și ținând cont de formula trigonometrică:
n + n + 1 n(n + 1) + 1 1 + 1 1 1
1+ �
n(n + 1) n n +1
a -b 1 1 1
arctga - arctg b = arctg rezultă an = arctg 2 = arctg - arctg . De aici
1+a � b n + n +1 n n +1
1 p
� sn = arctg1 - arctg . Seria este convergentă și are suma egală cu .
n +1 4
4) an = n + 1 - n � sn = n + 1 . Seria este divergentă.

Criteriul general de convergenţă al lui Cauchy pentru serii de numere reale.


Condiția necesară și suficientă ca seria a
n =1
n să fie convergentă este ca să fie îndeplinită
condiţia:
{
"e > 0, $N ( e ) �� astfel încât "n �N ( e ) � "p ��: an +1 + an + 2 + ... + an + p < e }


Demonstraţie: Seria a n este convergentă � şirul { sn } n�N (al sumelor parţiale) este
n =1

convergent. Criteriul general de convergență a lui Cauchy aplicat pentru şirul { sn } n�N indică
îndeplinirea condiției: "e > 0, $N ( e ) �� astfel încât "n �N ( e ) � "p ��: sn + p - sn < e { }
sn = a1 + a2 + ... + an �
Dar �� s - s = an +1 + an + 2 + ... + an + p
sn + p = a1 + a2 + ... + an + an +1 + an +2 + ... + an + p � n + p n
�
cos nx
Exemplu: Să se demonstreze că seria �n ( n + 1) , x �� este convergentă.
n =1

Rezolvare: Șirul sumelor parțiale { sn } n�N pentru această serie este șirul din exemplul 2
din paragraful precedent (criteriul general de convergență a lui Cauchy pentru şiruri) :
cos x cos 2 x cos nx
sn = + + ... + , care este convergent. Așadar seria este convergentă "x ��.
1�2 2�3 n ( n + 1)
Observaţie: Negația criteriului general de convergență al lui Cauchy pentru serii de


numere reale se enunță astfel: Seria a

n =1
n este divergentă dacă şi numai dacă:

$e > 0, "N (e ) �� astfel încât "γ�$�

n � �(e )
, n ++N { p �: an +1 ... an+ p }
e .
 Exemplu: Utilizând negația criteriului general de convergență al lui Cauchy pentru serii
�
1
să se arate că seria armonică � este divergentă.
n =1 n

Rezolvare:
1 1 1 1 1 1
an = � an +1 + an + 2 + ... + an + p = + + ... + > p� > = e,
n n +1 n + 2 n+ p n+ p 2
_ pentru _ p �n
n
1 1 1 1
Suma parțială de ordinul n este sn = � = 1 + + + ... + (vezi negația criteriului
k =1 k 2 3 n
general de convergență al lui Cauchy pentru șiruri).

Consecință: Dacă în enunțul criteriului general de convergență al lui Cauchy pentru serii
se consideră în particular p = 1 se obține:


Seria a n convergentă � "e > 0, $N ( e ) �� astfel încât "n �N ( e ) � an +1 < e �

n =1

 an+1  0 (zero)  lim an = 0 (termenul general al seriei să tindă la zero este o

n

condiţie necesară de convergenţă).

Reciproca nu este întotdeauna adevărată (vezi seria armonică).
Dar dacă termenul general nu tinde de la 0 atunci seria este divergentă (condiţie
�
1
suficientă de divergenţă). De exemplu seria armonică generalizată a lui Riemann � a este
n =1 n

divergentă pentru a �0 .

Problemă: Să se arate că următoarele serii sunt divergente:

�
1 � �
n2 + 1 �
n
1) �n ; 2) � a , a > 0 ; 3) � 2 ; 4) �( -1)
n n
.
n=2 n n =1 n = 0 2n + n + 1 n =1 n +1
Indicație: Termenii generali ai seriilor date au limitele egale cu 1 (seriile 1) și 2)), cu
½ (seria 3)) sau nu are limită (seria 4)).

Observaţii: Noţiunea de serie se poate extinde pe spaţii vectoriale normate (serii de

vectori). Criteriul Cauchy este valabil în spaţii metrice complete. Un spaţiu normat este spaţiu
metric. Criteriul general al lui Cauchy pentru serii este valabil în spaţii vectoriale normate şi
complete. Asemenea spaţii se numesc spaţii Banach. De exemplu: �p este un spațiu Banach
(Stefan Banach, 1892-1945, matematician polonez).

Bazându-se pe operații cu şiruri se pot defini şi operaţii cu serii:

� �
Dacă seriile s1 = �an și s2 = �bn sunt serii convergente (cu sumele indicate) atunci și
n =1 n =1
�
seria �( a a
n =1
n + b bn ) = a S1 + b S 2 este convergentă (și are suma indicată), "a , b ��.

Observație: Mulțimea seriilor convergente formează un spațiu vectorial real.

2 n + ( -3 )
n
�
Exemplu: Să se arate că seria � este convergentă și să se calculeze suma ei.
n =0 6n
 2 n + ( -3 ) 2 n � ( -3 )
n n n n
� � �
Rezolvare: � �1 � � � 1 �= suma a două serii
n =0 6n
= �
n=0 6
n
+ �
n =0 6n
= � � �+ ��
n =0 �
- �
3 � n =0 � 2 �
1 1
geometrice cu rațiile și respectiv - subunitare în valoare absolută, deci convergente.
3 2
1 1 13
+ =
Suma acestei seri este 1 1 6
1- 1+
3 2

�
Serii cu termeni pozitivi : �a , a
n =1
n n >0

Se observă că şirul numerelor parţiale al unei serii cu termeni pozitivi este monoton crescător:
sn = a1 + a2 + ... + an > 0, sn +1 = a1 + a2 + ... + an + an +1 > 0 � sn +1 - sn = an+1 > 0 � sn +1 > sn , "n ��.
�
Seria �a n este convergentă, dacă și numai dacă şirul { sn } n�N este convergent. Aplicând
n =1

teorema lui Weierstrass pentru şiruri se obține următoarea

Teoremă (criteriul monotoniei). Dacă şirul sumelor parțiale { sn } n�N este mărginit

superior atunci seria a
n =1
n este convergentă (este o condiție suficientă de convergență).
Alte condiții suficiente de convergență constituie criteriile de convergență pentru seriile
cu termeni pozitivi (mai ușor de aplicat decât criteriul general al lui Cauchy).

Criterii de comparație pentru serii cu termeni pozitivi:

Se compară termenii seriei a cărei natură trebuie studiată cu termenii unei serii a cărei
natură este cunoscută (de exemplu seria geometrică, seria armonică generalizată).

Criteriul I de comparaţie (cu inegalități)

� �
Fie seriile cu termeni pozitivi �an , an > 0 şi �b , b n n > 0 , între termenii generali ai
n =1 n =1

cărora are loc inegalitatea an  bn , pentru n  n0 .

 �
i) Dacă seria b n este convergentă atunci și seria �an este convergentă.
n =1 n =1
 �
ii) Dacă seria  an este divergentă atunci și seria
n =1
�b n =1
n este divergentă.

�
Demonstraţie: Fie { sn } n�N șirul crescător al sumelor parțiale pentru seria cu termeni pozitivi �a n , iar
n =1
�
{ s n } n�N șirul crescător al sumelor parțiale pentru seria cu termeni pozitivi �b n :
n =1

sn = a1 + a2 + ... + an , s n = b1 + b2 + ... + bn .
Pentru n �n0 :
 ( ) (
sn = a1 + a2 + ... + an0 + an0 +1 + ... + an � a1 + a2 + ... + an0 + bn0 +1 + ... + bn = A - s n0 + s n
1 4 44 2 4 4 43 1 44 2 4 43
) ( )
A s n -s n
0

Dacă seria b n este convergentă, şirul { s n } n�N este convergent, deci mărginit, atunci și şirul
n =1

{ sn } n�N mărginit deci convergent  seria a n este convergentă.
n =1

Dacă seria cu termeni pozitivi a n este divergentă, șirul crescător { sn } n�N este divergent, deci are
n =1

limita +�, atunci și șirul { s n } n�N are limita +� deci este divergent  seria cu termeni pozitivi b n este
n =1
divergentă.

Exemple: Să se studieze natura seriiilor cu termeni pozitivi:

�
1
1) �n + a
n =1
n
,a >1
n
1 1 1 �1 �
Rezolvare : an = > 0 � an < n , "n ��; bn = n = � �.
n+a n
a a �a �
� � n
�1 �
Seria �
n =1
bn = � � � este convergentă, fiind o serie geometrică cu
n =1 �a�
rația

1
q= �( -1,1) � seria dată convergentă (conform criteriului I de comparaţie).
a

�
ln n
2) �n
n=2
� �
ln n 1 1
Rezolvare: an = > = bn , pentru "n > 3 . Seria � n � este seria armonică (fără
b =
n n n=2 n= 2 n

primul termen) divergent, deci și seria dată este divergentă (conform criteriului I de comparaţie).

Probleme propuse: Utilizând criteriul I de comparație să se studieze natura următoarelor

serii cu termeni pozitivi:

� �
1 1 1 1
1) �
n =1 n
n ; Indicație: n �n , "n �2 � an =
n 2

n n
� 2 = bn și
n
�n
n =1
2 convergentă.

1 1
� 1+ + ... + 1 1
2) 2 n ; Indicație: Din inegalitatea mediilor pentru numerele 1, ,..., rezultă
�
n =1 n 2 n
 1 1
1 + + ... +
2 n� 1 n n(n + 1)
n � și egalitatea 1 + 2 + .. + n = rezultă
n
1 44 2 4 43 {n ! 11+42 2
+ ...
4+3n 2
media _ aritmetică media _ geometrică media _ armonică

1 1 � �
1 + + ... + 2 1
an = 2 n �
2
= bn
, iar seria �n =1 n + 1
= 2 ��
n= 2 n
este divergentă.
n n +1
�
�1 n +1�
3) �� - ln �; Indicație: Utilizând inegalitatea ln(1 + x ) < x, "x > -1, x �0 rezultă
n =1 �n n �
n +1 � 1� 1
ln = ln � 1 + �< , deci seria este cu termeni an pozitivi. Cu aceeași inegalitate se obține
n � n� n
� 1 � 1 n +1 n � 1 � 1
ln � 1- �< - � - ln = ln = ln �1- �< - , de unde
� n +1� n +1 n n +1 � n +1� n +1
1 n +1 1 1 1 �
1
an = - ln < - = = bn . Seria � este convergentă (a fost studiată
n n n n + 1 n( n + 1) n =1 n( n + 1)
într-un exemplu anterior).

Criteriul II de comparaţie (logaritmic sau cu inegalități de rapoarte)

� �
Fie seriile cu termeni pozitivi �an , an > 0 şi
n =1
�b , b
n =1
n n > 0 , între termenii generali ai

an +1 bn +1
cărora are loc inegalitatea: � , pentru n  n0 .
an bn
 �
i) Dacă seria b n este convergentă atunci și seria �an este convergentă.
n =1 n =1
 �
ii) Dacă seria  an este divergentă atunci și seria
n =1
�b
n =1
n este divergentă.

an +1 bn +1 a an an
Demonstraţie: �"‫ �ޣ‬n+1 , n n0 , deci șirul cu termenul general este un șir de
an bn bn +1 bn bn
an an0
numere pozitive descrescător pentru n  n0 . Așadar � = c (o constantă).
bn bn0
De aici bn , "n �n0 .
an �c �
 � �
Dacă seria b
n =1
n este convergentă atunci și seria �c �bn = c ��bn este convergentă. Aplicând criteriul I de
n =1 n =1
�
comparație rezultă că seria �a
n =1
n este convergentă. Pentru demonstrarea afirmației ii) se presupune, prin reducere la

 
absurd, că seria b
n =1
n este convergentă și seria a
n =1
n este divergentă, ceea ce contrazice criteriul I de

comparație. Rezultă astfel că seria b
n =1
n este divergentă.
 Exemple: Utilizând criteriul II de comparație să se studieze natura următoarelor serii cu
termeni pozitivi:
�
nn 1
1) � �n
n =1 n ! e

Rezolvare:
n +1 n
n
n 1 (n + 1) 1 (n + 1) n
1 a (n + 1) n
� 1� 1
an = �n � an +1 = �n +1 = �n +1 � n +1 = n =�
1 + ��
n! e (n + 1)! e n! e an n � e � n� e
n
� 1� 1
n +1 �1+ �
� 1� an +1 � n � 1 n b
Utilizând inegalitatea e < �
1 + � rezultă > n +1
= = = n + 1 = n +1 .
� n� an � 1 � 1+ 1 n +1 1 bn
1+ �
� n n
� n�
� �
1
Dar seria �bn = � este seria armonică divergentă, deci și seria dată este divergentă.
n =1 n =1 n

�( 2 - e ) ( 2 - e ) ���( 2 - e )
�
3 n
2)
n=2

Rezolvare:
( )(
an = 2 - e 2 - 3 e �
� ) (
�2 - n e > 0 � ) an +1
an
= 2 - n +1 e . Utilizând aceeași inegalitate

1
n +1 n +1
� 1� a � �1 1 n - 1 b
e<� 1 + � rezultă
n +1
> 2 - n +1 �
1 + � = 1- = = n = n +1 .
� n� an � n� n n 1 bn
n -1
� � �
1 1
Seria �bn = � = � este seria armonică divergentă, deci și seria dată este divergentă.
n=2 n=2 n - 1 n =1 n

�
1
3) �ln n
n=2
Rezolvare:
1 1 a ln n n
an = > 0 � an +1 = � n +1 = > .
ln n ln ( n + 1) an ln(n + 1) n + 1
Această ultimă inegalitate este adevărată pentru n �3 deoarece
n
�n + 1 �
n ln( n + 1) < ( n + 1) ln n � ln ( n + 1) < ln nn +1 � ( n + 1) < n n +1 � � �< n . Într-adevăr
n n

�n �
n n n
�n + 1 � � 1� � 1�
lim � �= lim � 1 + �= e crescător, deci 1 + �< e < 3 .
�
n ��
�n � n ��
� n� � n�
 1
� �
an +1 n b 1
Așadar > = n + 1 = n +1 . Seria � bn = � este seria armonică divergentă, deci și seria
an n +1 1 bn n=2 n= 2 n
n
dată este divergentă.
�
Observație: Dacă în criteriul II de comparație seria de studiat �a , a
n =1
n n > 0 se compară cu
� �
seria �b = �q
n =0
n
n=0
n
, q > 0 (seria geometrică convergentă pentru q < 1 și divergentă pentru q �1 )

�b �
se obține �n +1 = q �, în consecință, următorul criteriu de convergență:
�bn �
an +1 �
Dacă există un număr pozitiv q astfel încât
an
�q < 1 , pentru n �n0 , atunci seria �a
n =1
n

este convergentă.
an +1 �
Dacă există un număr pozitiv q astfel încât
an
�q �1 , pentru n �n0 , atunci seria �a
n =1
n

este divergentă.

Criteriul III de comparaţie (cu limită)

� �
Fie seriile cu termeni pozitivi �an , an > 0 şi
n =1
�b , b
n =1
n n > 0;

an
Dacă există lim = k �0 , atunci:
n �� bn
i) Dacă k > 0 finit, atunci cele două serii au aceeași natură.
 �
ii) Dacă k = 0 și seria  bn este convergentă atunci și seria �an este
n =1 n =1

convergentă.
� 
iii) Dacă k = +� și seria �bn este divergentă atunci și seria a n este divergentă.
n =1 n =1

an
Demonstraţie: i) Dacă lim = k > 0 , finit, atunci, prin definiție:
n �� b
n

an
"e > 0, $N (e ) ��, aşa încât, pentru "n �N (e ) � -k <e .
bn
an
Inegalitatea din definiție se mai scrie: k -e < < k + e � bn (k - e ) < an < bn (k + e )
bn
 � �
Dacă seria b
n =1
n este convergentă, atunci și seria �b (k + e ) =(k + e ) ��b
n =1
n
n =1
n este convergentă. Din


ultima inegalitate din dreapta (pentru n > N (e ) ), aplicând criteriul I de comparație rezultă că și seria a
n =1
n este

convergentă.
 
Dacă seria b n =1
n este divergentă, atunci alegând e convenabil încât k - e > 0 rezultă că și seria
� �

�bn (k - e ) =(k - e ) ��bn este divergentă. Din ultima inegalitate din stânga (pentru n > N (e ) ), aplicând
n =1 n =1

criteriul I de comparație rezultă că și seria a
n =1
n este divergentă.

Dacă seria a
n =1
n este convergentă, atunci din ultima inegalitate din stânga (pentru n > N (e ) ), aplicând
� �
criteriul I de comparație rezultă că și seria �bn (k - e ) =(k - e ) ��bn este convergentă. Alegând e convenabil
n =1 n =1

încât k - e > 0 , rezultă că și seria b
n =1
n este convergentă.

Dacă seria a
n =1
n este divergentă, atunci din ultima inegalitate din dreapta (pentru n > N (e ) ), aplicând
� � 
criteriul I de comparație rezultă că și seria �bn ( k + e ) =( k + e ) �
�bn este divergentă, deci și seria b n
n =1 n =1 n =1

este divergentă.
an
ii) Dacă lim = k = 0 , atunci, prin definiție:
n �� bn
an
"e > 0, $N (e ) ��, așa încât, pentru "n �N (e ) � <e
bn
an
Inegalitatea din definiție se mai scrie: -e < < +e � -e �
bn < an < e �
bn
bn
 � �
Dacă seria  bn este convergentă deci și seria
n =1
�e �bn = e ��bn este convergentă, atunci din ultima
n =1 n =1

inegalitate din dreapta (pentru n > N (e ) ), aplicând criteriul I de comparație rezultă că și seria a
n =1
n este

convergentă.
an 
Observație: Dacă lim
n �� b
= k = 0 și seria a
n =1
n este divergentă, atunci din ultima inegalitate din dreapta
n
� �
(pentru n > N (e ) ), aplicând criteriul I de comparație rezultă că și seria �e �bn = e ��bn este divergentă, deci
n =1 n =1

și seria b
n =1
n este divergentă.

an b
iii) Dacă lim = +�� lim n = 0 și atunci, prin definiție:
n �� b n �� a
n n

bn
"e > 0, $N (e ) ��, așa încât, pentru "n �N (e ) � <e
an
bn
Inegalitatea din definiție se mai scrie: -e < < +e � -e �
an < bn < e �
an .
an
 �
Dacă seria �b
n =1
n este divergentă, atunci din ultima inegalitate din dreapta (pentru n > N (e ) ), aplicând
� � �
criteriul I de comparație rezultă că și seria �e �an = e ��an este divergentă, deci și seria
n =1 n =1
�a
n =1
n este

divergentă.
an  � �
Observație: Dacă lim
n �� b
n
= +� și seria a
n =1
n este convergentă, deci și seria �e �a
n =1
n �an este
=e�
n =1

convergentă și atunci din ultima inegalitate din dreapta (pentru n > N (e ) ), aplicând criteriul I de comparație

rezultă că și seria b
n =1
n este convergentă.

Exemple: Utilizând criteriul III de comparație să se studieze natura următoarelor serii cu

termeni pozitivi:

�
� 1�
1) �ln �
1+ �
� n�
n =1
� �
� 1� 1 1
Rezolvare: an = ln �
1 + �> 0, "n ��. Fie bn = , unde seria
� n� n
�
n =1
bn = �
n =1 n
este divergentă
n
an � 1� � 1�
(seria armonică). = lim n �
lim
ln � 1 + �= ln e = 1 � seria dată are aceeași
1 + �= lim ln �
n �� b n n�
n
n ��
� � n ��
�
natură, deci divergentă.

�
1
2) �arctg n
n =1
2

� �
1 1 1
Rezolvare: an = arctg
n 2
> 0 . Fie bn = 2 , unde seria
n
�b = �n
n =1
n
n =1
2 este convergentă

1
arctg
a n 2 = 1 (deoarece dacă șirul cu
(serie armonică generalizată cu a = 2 > 1 ). lim n = lim
1 n �� b
n
n ��

n2
termenul general xn � 0 , atunci și șirul cu termenul general yn = arctgxn � 0 ; astfel
arctgxn y cos yn
lim = lim n = lim =1
xn �0 xn yn �0 tgy yn �0 sin y ) � seria dată are aceeași natură, deci divergentă.
n n
yn

�
ln ( n !)
3) �
n =1 n2
 ln ( n !) 1 � �
1
Rezolvare: an =
n 2
> 0 . Fie bn =
n
, unde seria �
n =1
bn = �
n =1 n
este divergentă (seria

an ln ( n !)
armonică). Calculul limitei lim = lim se face aplicând teorema lui Stolz-Cesàro,
n �� b n �� n
n

ln ( n !) ln ( n + 1) !- ln n! (n + 1)!
lim = lim = lim ln = +�� seria dată este deci divergentă.
n �� n n �� n +1- n n �� n!

�
n3 + 1
4) �
( 2n + 1)
2 2
n =1

n3 + 1 1 � �
1
Rezolvare: an = > 0 . Fie bn = 5 , unde seria � n b = � 5 este convergentă
( 2n + 1)
2 2
n =1 n =1
n 2
n2
5
(serie armonică generalizată cu a = > 1 ).
2
3
1
n 2 �1 +
a n3 + 1 5 5
n3 �n 2 = 1 �
lim n = lim �
n 2
= lim seria dată are aceeași natură, deci
( )
n �� b 2 2
n ��
2 n 2
+ 1 n ��
4 � 1 � 4
n
n ��2+ 2 �
� n �
convergentă.

Consecință: Dacă în criteriul III de comparație seria de studiat a
n =1
n se compară cu
� �
1
seria armonică generalizată � n � a , a �� (convergentă pentru a > 1 și divergentă pentru
b =
n =1 n =1 n
a �1 ) se obține următorul criteriu (criteriul în α):
na = k �0 , atunci:
Dacă există lim an �
n ��
�
Dacă k > 0 finit, seria �an este convergentă pentru a > 1 și divergentă pentru a �1 .
n =1
�
Dacă k = 0 și a > 1 atunci seria �an este convergentă.
n =1


Dacă k = +� și a �1 atunci seria a

n =1
n este divergentă.

Criteriul de comparație în α (cu limită) se enunță, în concluzie, astfel:

�
Dacă pentru a > 1 există lim na = k �0 (finit), atunci seria �an este convergentă.
an �
n ��
n =1
 �
Dacă pentru a �1 există lim na = k > 0 (finit sau infinit), atunci seria �an este divergentă.
an �
n ��
n =1

1 �
na 1
Exemplu: Seria �
a
lim a
2 este convergentă, deoarece n �� n
�
n = lim = ,
n =1 (2 n - 1) (2n - 1) 2
n �� 4
�
1 p 2
pentru a = 2 > 1 . Se demonstrează că � = .
n =1 (2 n - 1)
2
8

Probleme propuse: Utilizând criteriul III de comparație să se studieze natura

următoarelor serii cu termeni pozitivi:
�
� a� a a 1 �
1
1) �� 1 - cos �, a �� ; Indicație: an = 1 - cos = 2sin 2 și bn = 2 (seria � 2
n =1 � n� n n n n =1 n
2
� a �
an �sin n �
este convergentă). lim = 2a lim �
2
�= 2a , deci seria dată este convergentă.
2
n �� b
n
n ��
�
a �
�n �

�( )
� �
1 1
2)
n =1
n
a - 1 , a > 1, a �1 ; Indicație: an = n a - 1 și bn =
n
(seria �n
n =1
este divergentă).

lim
an
n �� b
n
= lim n
n��
( n
)
a - 1 = ln a , deci seria dată este divergentă.

n
�
1 1 1 �
� 1 �
3) � n 3 ; Indicație: an = n 3 și bn = n (seria geometrică �� � este
n =1 3 + n 3 + n 3 n =1 � 3�
a 1
lim n = lim =1
convergentă). n �� bn n �� 3
n , deci seria dată este convergentă.
1+ n
3
�
n + 1 - n -1 2 1
4) � an = a bn =
n =1 na
, a �� ; Indicație:
n (
n +1 + n -1
și
) a+
n 2
1 (seria

� �
1 1
armonică generalizată � n � a + 1 . Seria dată este convergentă pentru a > și divergentă
b =
n =1 n =1
n 2 2
1
pentru a � .
2

Criteriul de condensare al lui Cauchy

 �
Fie seria �a , a n n > 0 pentru care se presupune că șirul termenilor generali { an } n�N este
n =1
�
monoton descrescător. Atunci seria dată are aceeași natură cu seria �2 �
n
a2n (care se numește
n =1
�
seria condensată a seriei �a
n =1
n ).
�
Demonstrație: Seria �a
n =1
n are aceeași natură cu seria obținută printr-o grupare convenabilă a termenilor.

�
bm = a2m + a2m +1 + ... + a2m+1 -1
De exemplu cu seria �b
m =0
m , unde 1 4 4 4 2 4 4 4 3 (sunt grupați 2m termeni consecutivi an),
m
2 _ termeni

"m ��. Deoarece termenii sunt descrescători: 2m ��‫ף‬

a2m+1 -1 bm 2 m a 2m �
�
1 m +1
2
��‫�ףף‬
2 a2m+1 2m a2m+1 -1 bm 2 m
a2m . Conform criteriului I de comparație seria �b
m =0
m și seria

�2
n =1
n
�
a2n au aceeași natură, de unde concluzia criteriului de condensare a lui Cauchy.

Exemple: Utilizând criteriul de condensare al lui Cauchy să se studieze natura

următoarelor serii cu termeni pozitivi:
�
1
1) �
n = 2 n ln n

1 1 1
Rezolvare: an =
n
> 0 monoton descrescător � 2 � a2n = 2n � n = .
n ln n 2 �
ln 2 n
n�
ln 2
� �
1 1
Seria �2 � a2n = �
n
� este divergentă (seria armonică), deci și seria dată este
n=2 ln 2 n= 2 n
divergentă.
�
1
2) � a , a �� (seria armonică generalizată a lui Riemann)
n =1 n

Rezolvare: Pentru a �0 termenul general al seriei nu tinde de la 0, deci seria este

divergentă (condiţia suficientă de divergenţă).
Pentru a > 0 șirul termenilor generali ai seriei este monoton descrescător, deci seria dată
� � �
1 1
are aceeași natură cu seria condensată � = � = �
n n
2 �
a 2
( 2n ) n=1 ( 2a -1 ) . Dar această serie
2 n a n
n =1 n =1

1
este o serie geometrică cu rația q = >0. a -1
2
Dacă q < 1 seria geometrică este convergentă, ceea ce înseamnă că dacă a > 1 seria
armonică generalizată este convergentă.
Dacă q �1 seria geometrică este divergentă, ceea ce înseamnă că pentru a > 1 seria
armonică generalizată este divergentă.
�
1
3) �
n=2 n �
ln n �ln ln n
 1
Rezolvare: an = > 0 monoton descrescător
n� ln n � ln ln n
1 1
a2n = 2n � n
� 2n � = .
2 � n
ln 2 � ln ln 2 n
n ( ln n + ln 2 )
ln 2 ��
�
1 � 1
Seria �2 � a2n = �
n
� este divergentă (se arată folosind criteriul III de
n=2 ln 2 n =2 n ( ln n + ln 2 )
�
1
comparație cu seria �n ln n ), deci și seria dată este divergentă.
n=2

Probleme propuse: Cu ajutorul criteriului de condensare (Cauchy) să se studieze natura

următoarelor serii cu termeni pozitivi:
�
1
1) � ,p>0 ;
(ln n) p
n=2 n �

1
Indicație: 2 �
n
a2n = . Pentru p > 1 seria este convergentă, iar pentru p �1
(ln 2) p �
np
seria este divergentă (criteriul III de comparație cu seria armonică generalizată a lui Riemann).

� n
1 1 �1 �
2) � p ,p>0 ; Indicație: 2 � a2n =n
� �. Pentru p > 1 seria este
�
n = 2 n ln n n �2 p -1 �
ln 2 �
1
convergentă (criteriul I de comparație cu seria geometrică cu rația q = p -1 < 1 ). Iar pentru p �1
2
seria este divergentă (criteriul I de comparație cu seria armonică).

�
1
3) �n �(ln n)
n=2
p
ln(q �ln n)
, p, q > 0 ;

1
n
Indicație: 2 �a2n = p > 1 seria este convergentă,
(ln 2) �p p
n � ( ln n + ln q + ln ln 2 ) . Pentru
iar pentru p �1 seria este divergentă (criteriul III de comparație cu seria precedentă).

Criteriul raportului al lui D´Alembert

�
an+1
Fie seria �a , a
n =1
n n > 0 pentru care se presupune că $ lim
n  an
=  (   0 finit sau

infinit). Atunci:
 �
- dacă  < 1 seria �a
n =1
n este convergentă.
�
- dacă  > 1 seria �a
n =1
n este divergentă.
Observaţie. Dacă  = 1 nu se poate preciza natura seriei cu acest criteriu (caz de dubiu).
Se spune că acest criteriu nu se poate aplica.
a
Demonstraţie: lim n +1 =  ( finit ) � "e > 0, $N ( e ) �� astfel încât
n �� a
n

an +1 a
"n �N ( e ) � -  < e . Ultima inegalitate se mai scrie: -e < n +1 -  < e sau încă:
an an
a
 - e < n +1 <  + e , de unde pentru că an > 0 � (  - e ) an < an +1 < (  + e ) an
an
- Pentru  < 1 se alege e > 0 , e < 1 -  , astfel încât  + e < 1 .
Deci an +1 < (  + e ) an pentru n �N (e ) �
aN +1 < (  + e ) a N
aN + 2 < (  + e ) a N +1 < (  + e ) a N
2

aN +3 < (  + e ) aN +2 < (  + e ) a N
3

..................................................
aN + p < (  + e ) a N
p

� �

�(  + e ) �(  + e )
p p
Seria aN = aN �
� este o serie geometrică convergentă, deoarece are rația
p =1 p =1
�
 + e < 1 . Atunci conform criteriului I de comparaţie și seria �a
p =1
N+p este convergentă. Aceasta din urmă este

�
seria �a
n =1
n dată din care sunt omiși primii N termeni.

- Pentru  > 1 se alege e > 0 , e <  - 1 , astfel încât  - e > 1 .

Deci (  - e ) an < an +1 pentru n �N (e ) �
aN +1 > (  - e ) aN
aN + 2 > (  - e ) aN +1 > (  - e ) aN
2

a N + 3 > (  - e ) aN + 2 > (  - e ) a N
3

..................................................
aN + p > (  - e ) aN
p
 � �

�(  - e ) �(  - e )
p p
Seria aN = a N � este o serie geometrică divergentă, deoarece are rația
n =1 p =1
�
 - e > 1 . Atunci conform criteriului I de comparaţie și seria �a
p =1
N+p este divergentă. Aceasta din urmă este seria

�a
n =1
n dată din care sunt omiși primii N termeni.

an +1 a
- Dacă lim = +�� "e > 0, $N ( e ) �� astfel încât "n �N ( e ) � n +1 > e . Cum aici e se
an
n �� an
este oricât de mare, se poate considera e > 1 . Deci an +1 > e �
an pentru n �N (e ) �
aN +1 > e � aN
aN + 2 > e �
aN +1 > e 2 �
aN
aN +3 > e �
aN + 2 > e �
3
aN
..................................................
aN + p > e p �
aN
� �
Seria �e
n =1
p
� �e p este o serie geometrică divergentă, deoarece are rația e > 1 . Atunci
aN = a N �
p =1
� �
conform criteriului I de comparaţie și seria �a
p =1
N+p este divergentă. La fel este și seria �a n dată.
n =1

Exemple: Utilizând criteriul raportului (D’Alembert) să se studieze natura următoarelor

serii cu termeni pozitivi:

�
3n �
n!
1) � n
n =1 n
3n �
n! (
3n +1 � n + 1) ! 3n +1 � n!
Rezolvare: an = n > 0 � an +1 = =
( n + 1) ( n + 1)
n +1 n
n
n
a 3 n +1 �n ! nn �n � 1 3
lim n +1 = lim � = 3�
lim � � = 3 � = >1
( n + 1) 3 �n ! n �� n + 1
n n
n �� a
n
n �� n
� � � 1� e , deci seria dată
lim �1+ �
n ��
� n�
este divergentă.

�
2 ���
5 8 �
��
�(3n - 1)
2) �1���
5 9 �
n =1 ��
�(4n - 3)
2 ���
5 8 ����(3n - 1) 2 ���
5 8 ��
��(3n - 1) �
(3n + 2)
Rezolvare: an = > 0 � an +1 =
1 ���
5 9 � ��
�(4n - 3) 1���
5 9 ��
�(4n - 3) �
� (4n + 1)
a 3n + 2 3
lim n +1 = lim = < 1 , deci seria dată este convergentă.
n �� a n �� 4n + 1 4
n
 ( a �n )
n
�
3) �
n =1 n!
,a > 0

( a�
n) ( n + 1) ( n + 1)
n n +1 n
a n +1 � a n +1 �
Rezolvare: an = > 0 � an +1 = =
n! ( n + 1) ! n!
n
a a n +1 �( n + 1) n n! � 1�
lim n +1 = lim �n n = a� lim �1 + �= a �
e , deci seria dată este
n �� a
n
n �� n! a �n n ��
� n�
1 1 1
convergentă pentru a < și divergentă pentru a > . Pentru a = acest criteriu nu poate preciza
e e e
� n
n 1
natura seriei. Dar seria � �n este divergentă după cum s-a arătat cu criteriul II de
n =1 n ! e
comparație.

Observație: Criteriul raportului (D’Alembert) se aplică atunci când termenul general al

an +1
seriei conține produse de n numere (în particular factoriale) și este ușor de calculat lim
n �� a
.
n

Probleme propuse: Cu ajutorul criteriului raportului (D’Alembert) să se studieze natura

următoarelor serii cu termeni pozitivi:
�
2n an +1 2
1) � ; Indicație: lim
n �� a
= lim
n �� 2n + 1
= 0 <1
n =1 1 ���
3 5 �
� ��(2n - 1) n

( n !)
2
�
an +1 ( n + 1) 2 1
2) � ; Indicație: lim = lim = <1
n =1 ( 2n ) ! an n�� (2n + 1)(2n + 2) 4
n ��

�( 2 - e ) ( 2 - e ) ���( 2 - e ) �a , a > 0
�
3 n n
3)
n =1

Indicație: lim
n ��
an +1
an
= a� ( )
lim 2 - n +1 e = a , deci seria dată este convergentă pentru
n ��

�( 2 - e ) ( 2 - e ) ���( 2 - e )
�
a < 1 și divergentă pentru a > 1 . Pentru a = 1 seria 3 n
este
n=2

divergentă după cum s-a arătat cu criteriul II de comparație.

( n !)
2
� an +1 (n + 1) 2
4) � 2 ; Indicație: lim = lim 2 n +1 = 0 < 1
n n �� a n �� 2
n =1 2 n
�
n!
5) �n
n =1
2n ;
2n
a �n � 1 1 1
lim n +1 = lim � � � = lim � = 0 <1
n �� n + 1
� � n + 1 n�� � � 1 �� n + 1
2
Indicație: n�� an n

��1 + ��
�� n ��
�
(n + 1)! n
an +1 n + 2 12 3
6) � �
3 2
; Indicație: lim = lim �3 = <1
n �� 2 n + 2
n =1 2 ��
4 ... �
(2n) n �� a 2
n
 [ (n + 1)!] ( n + 2)
n n n
�
a �n + 2 �
7) � ; Indicație: n +1 = <� -1
�� e < 1
n =1 2!��
4! ... �
(2 n)! an (n + 3)(n + 4) ��� ( n + n + 2) �n + 3 �

Criteriul rădăcinii (radicalului) al lui Cauchy

�
Fie seria �a , a
n =1
n n > 0 pentru care se presupune că $ lim n an =  (   0 finit sau infinit).
n 

Atunci:
�
- dacă  < 1 seria �a
n =1
n este convergentă.
�
- dacă  > 1 seria �a
n =1
n este divergentă.
Observaţie. Dacă  = 1 nu se poate preciza natura seriei cu acest criteriu (caz de dubiu).
Se spune că acest criteriu nu se poate aplica.

Demonstraţie:
lim n an =  ( finit ) � "e > 0, $N ( e ) �� astfel încât "n �N ( e ) � n an -  < e
n ��

Ultima inegalitate se mai scrie: -e < n an -  < e sau încă:

 - e < n an <  + e � (  - e ) < an < (  + e )
n n

- Pentru  < 1 se alege e > 0 , e < 1 -  , astfel încât  + e < 1 .

an < (  + e ) pentru n  N ( e ) .
n
Deci
�

�(  + e )
n
Seria este o serie geometrică convergentă, deoarece are rația  + e < 1 . Atunci conform
n =1
�
criteriului I de comparaţie și seria �a
n =1
n este convergentă.

- Pentru > 1 se alege e > 0 , e < 1 -  , astfel încât  - e > 1 .

Deci an > (  - e ) pentru n  N ( e )
n


Seria ( - e )
n =1
n
este o serie geometrică divergentă, deoarece are rația rația  - e > 1 . Atunci conform

criteriului I de comparaţie și seria   a n este divergentă.
n =1

- Dacă lim n an = +�� "e > 0, $N ( e ) �� astfel încât "n �N ( e ) � n an > e . Cum aici e se
n ��

este oricât de mare, se poate considera e > 1 . Deci an > e n pentru n �N (e ) �

�
Seria �e
n =1
n
este o serie geometrică cu rația e > 1 , deci divergentă. Conform criteriului I de comparaţie și
�
seria dată �a
n =1
n este divergentă. .

Exemple: Utilizând criteriul rădăcinii (Cauchy) să se studieze natura următoarelor serii cu

termeni pozitivi:
 � n2
1 � 1�
1) � n � 1+ �
�
n =1 2 � n�
n2 n
1 � 1� 1 � 1� 1
Rezolvare: an = n �
�1 + � > 0 � lim n an = lim � 1 + �= �
� e > 1 , deci seria
2 � n� n �� n �� 2
� n� 2
dată este divergentă.
�
nn+2
2) �
n =1 ( 2n + 1)
n

nn+2 n
( ) 1
2
Rezolvare: an = > 0 � lim n an = lim �n n = < 1 , deci seria dată
( 2n + 1) n �� 2n + 1
n n �� 2
este convergentă.

�( )
� n
3) (n + 1)(n + a ) - n , a > 0
n =1

( ) ( )
n
Rezolvare: an = (n + 1)(n + a) - n > 0 � lim n an = lim ( n + 1)( n + a) - n =
n �� n ��

(n + 1)(n + a) - n 2 a +1 (a + 1) + a
= lim = lim =
n �� ( n + 1)( n + a ) + n �� 1 � � a � � 2 , deci seria dată este
n ��
n�� �1+ � �1 + �+ 1�
�� n � � n� �
� �
convergentă pentru a < 1 și divergentă pentru a > 1 . Pentru a = 1 seria are termenul general
an = 1 , așadar este divergentă, deoarece nu este îndeplinită condiția necesară de convergență.

Observații: Criteriul rădăcinii (Cauchy) se aplică atunci când termenul general al seriei
an +1
conține exponenți multipli de n (puteri la n) și este mai ușor de calculat lim
n ��
n a
n (decât lim
n �� a
).
n
Acest criteriu este o alternativă la criteriul raportului (D’Alembert) deoarece din
n a = lim n +1
a
consecința teoremei lui Stolz-Cesàro este cunoscut rezultatul lim n ��
n
n �� a
(dacă această
n
din urmă limită există). Atunci când criteriul raportului stabilește convergența, același lucru îl
face și criteriul rădăcinii. Dacă criteriul rădăcinii nu poate preciza natura unei serii, atunci nici
criteriul raportului nu poate. Dar există cazuri când se poate preciza natura seriei cu ajutorul
criteriului rădăcinii, dar nu criteriul raportului nu se aplică. În acest sens criteriul rădăcinii este
mai tare (puternic) decât criteriul raportului.

Probleme propuse: Cu ajutorul criteriului rădăcinii (Cauchy) să se studieze natura

următoarelor serii cu termeni pozitivi:

�
1 1
1) �ln
n=2
n
n
; Indicație: lim n an = lim
n �� n �� ln n
= 0 <1
�
nn
2) � n +1 ;
( 2n
n =1 2
+ 1) 2
 n n 1 1
lim n an = lim n +1
= lim n +1
= lim n +1
= <1
( 2n + 1)
2
n �� n �� n �� n +1 n ��
Indicație: 2 2n � 1 � 2n
1
� 1 � 2n
n n
�2+ 2 � nn �2+ 2 �
� n � � n �

n ln n ln n
�
�n + 3 � �n + 3 �
3) �� � ; Indicație: lim an = lim � � = 0 <1
n

n =1 �2n + 1 � n �� n �� 2n + 1
� �

n
� n2 + n + 1 �
�
n2 + n + 1
4) �� a� 2 � , a > 0 ; Indicație: lim n a = a�
lim = a , deci seria dată
n =1 � n +1 � n ��
n
n �� n 2 + 1

este convergentă pentru a < 1 și divergentă pentru a > 1 . Pentru a = 1 seria are termenul general
an � e , așadar este divergentă, deoarece nu este îndeplinită condiția necesară de convergență.
n2 n
�
n+a � �n + a � a -b
5) �� � � , a, b > 0 ; Indicație: lim
n a = lim
n � �= e , deci seria dată este
n =1 �n+b � n �� n ��
�n + b �
convergentă pentru a < b și divergentă pentru a > b . Pentru a = b seria are termenul general
an = 1 , așadar este divergentă, deoarece nu este îndeplinită condiția necesară de convergență.

( ln n ) 2
�
n ln n ln n

6) � ln n ; Indicație: lim n a = lim n = lim e n = 0 < 1 n

( )
n
n=2 n
n �� n �� ln n n �� ln n

n ( n +1)!
�
�
1�1!+ 2 �
2!+ ... + n �
n !�
7) �� � ;
n=2 � (n + 1)! �
n n
1!+ 2 �
Indicație: 1 � n ! = �k �
2!+ ... + n � ( k + 1) !- k !�
k ! = ��
� �= (n + 1)!- 1
k =1 k =1
( n +1)!
� 1 �
lim n an = lim �1- � = e -1 < 1
n �� n ��
� (n + 1)!�

Criteriul lui Raabe – Duhamel

(Joseph Ludwig Raabe, 1801–1859, matematician elvețian; Jean-Marie Constant Duhamel, 1797 –1872,
matematician francez)
 �
�an �
Fie seria �a , a n n > 0 pentru care se presupune că $ lim n �
� - 1�= k ( k �0 finit sau
n =1
n ��
�an +1 �
infinit). Atunci:
�
- dacă k > 1 seria �a
n =1
n este convergentă.
�
- dacă k < 1 seria �a
n =1
n este divergentă.

Observaţie. Dacă k = 1 nu se poate preciza natura seriei cu acest criteriu (caz de dubiu).
Se spune că acest criteriu nu se poate aplica.

�an �
Demonstraţie: lim n �
� - 1�= k ( finit ) � "e > 0, $N ( e ) �� astfel încât
n ��
�an +1 �
�an � �an �
"n �N ( e ) � n �
� - 1�- k < e . Ultima inegalitate se mai scrie: -e < n �� - 1�- k < e sau încă:
�an +1 � �an +1 �
�an �
k -e < n� � - 1�< k + e , de unde pentru că an +1 > 0 �
�an +1 �
( k - e ) an+1 < n ( an - an+1 ) < ( k + e ) an+1
- Pentruk > 1 se alege e > 0 , e < k - 1 , astfel încât k - e > 1 .
Deci ( k - e ) an +1 < nan - nan +1 pentru n �N (e ) �

( k - e ) aN +1 < NaN - NaN +1

( k - e ) aN + 2 < ( N + 1) aN +1 - ( N + 1) aN +2
( k - e ) a N +3 < ( N + 2 ) aN + 2 - ( N + 2 ) a N +3
...............................................................
( k - e ) an < ( n - 1) an -1 - ( n - 1) an
Prin sumarea inegalităților, membru cu membru rezultă:
( k - e ) (sn - sN ) < sn -1 - s + ( N - 1) aN - ( n - 1) an
N

� ( k - e ) ( sn - sN ) < sn - s + ( N - 1) aN - nan
N

� ( k - e - 1) ( sn - s N ) < ( N - 1) aN - nan < ( N - 1) a N

�s <s +
( N - 1) aN
k - e -1
n N

Așadar şirul { sn } n�N al sumelor parțiale ( sn = a1 + a2 + ... + an ) este mărginit superior și atunci seria


a
n =1
n este convergentă conform criteriului monotoniei.

k < 1 se alege e > 0 , e < 1 - k , astfel încât k + e < 1 .

- Pentru
Deci nan - nan +1 < ( k + e ) an +1 < an +1 pentru n �N (e ) � nan < ( n + 1)an +1
 1
an +1 n an+1 n + 1 bn +1
� > � > = pentru n �N (e ) .
an n +1 an 1 bn
n
� �
1 
Întrucât seria �bn = � este seria armonică divergentă, atunci și seria a n este divergentă,
n =1 n =1 n n =1

conform criteriului II de comparație.

�an �
- Dacă lim n �
� - 1 �= +�� "e > 0, $N ( e ) �� astfel încât
n ��
�an +1 �
�an �
"n �N ( e ) � n �
� - 1�> e . Cum aici e se este oricât de mare, se poate considera e > 1 .
�an +1 �
Deci e � an +1 < nan - nan +1 pentru n �N (e ) �
e� aN +1 < NaN - NaN +1
aN + 2 < ( N + 1) aN +1 - ( N + 1) aN + 2
e�
a N + 3 < ( N + 2 ) aN + 2 - ( N + 2 ) aN + 3
e�
...............................................................
an < ( n - 1) an -1 - ( n - 1) an
e�
Prin sumarea inegalităților, membru cu membru rezultă:
( sn - sN ) < sn -1 - s N + ( N - 1) aN - ( n - 1) an
e�
( sn - sN ) < sn - s N + ( N - 1) aN - nan
�e�
� ( e - 1) ( sn - sN ) < ( N - 1) aN - nan < ( N - 1) aN

� sn < sN +
( N - 1) aN
e -1

Așadar şirul sumelor parțiale { sn } n�N este mărginit superior și atunci seria a n este convergentă
n =1
conform criteriului monotoniei.

Criteriul lui Raabe-Duhamel se aplică atunci când criteriul raportului dă caz de dubiu (nu
se poate aplica). În acest sens acest criteriu este mai tare (puternic) decât criteriul raportului
(D’Alembert).
an
Se observă că raportul utilizat în criteriul lui Raabe-Duhamel este inversul raportului
an +1
calculat în criteriul lui D’Alembert.

Exemple: Să se studieze natura următoarelor serii cu termeni pozitivi:

�
1 ���
3 5 �
�(2n - 1)
�
1) � 2 ���
n =14 6 �
��
(2n)
1 ���
3 5 �
�(2 n - 1)
� 1 ���
3 5 �
�(2 n - 1) �
� (2 n + 1)
Rezolvare: an = > 0 � an +1 =
2 ���
4 6 ��
�(2n) 2 ���
4 6 �
��(2 n) �(2 n + 2)
 an +1 2n + 1
lim = lim = 1 , deci criteriul raportului nu poate preciza natura seriei (caz de
n �� an n �� 2n + 2
�an � �2n + 2 � n 1
dubiu). Dar lim n�� - 1�= lim n�� - 1�= lim = < 1 . Rezultă că seria dată este
n ��
�an +1 � n ��
�2n + 1 � n �� 2n + 1 2
divergentă, conform criteriului lui Raabe-Duhamel.

Observație: Sunt utilizate notațiile: 1 ���

3 5 �
�(2n - 1) = (2n - 1)!! și 2 ���
� 4 6 �
�(2n) = (2n)!!
�

�
1 ���
4 7 �
�(3n - 2)
� 1
2) �2 ���
5 8 �
n =1 ��
�
(3n - 1) n + 3

1 ���
4 7 ��(3n - 2) 1
� 1���
4 7 ��(3n - 2) �
� (3n + 1) 1
Rezolvare: an = � > 0 � an +1 = �
2 ���
5 8 ���(3n - 1) n + 3 2 ���
5 8 ��(3n - 1) �
� (3n + 2) n + 4
a 3n + 1 n + 3
lim n +1 = lim � = 1 , deci criteriul raportului nu se poate aplica (caz de dubiu).
n �� a n ��3n + 2 n + 4
n

�an � �3n 2 + 14n + 8 � 4n 2 + 5n 4

lim
Dar n�� �n � - 1 = lim n
� n�� � 2� - 1 = lim
� n �� 2 = > 1 . Rezultă că seria dată
�an +1 � �3n + 10n + 3 � 3n + 10n + 3 3
este convergentă, conform criteriului lui Raabe-Duhamel.

�
n!
3) �a �(a + 1) �����(a + n - 1) , a > 0
n =1

n! (n + 1)!
Rezolvare: an = > 0 � an +1 =
( a + 1) �
a� ����( a + n - 1) ( a + 1) �
a� ��
��( a + n - 1) �
( a + n)
an +1 n +1
lim = lim = 1 , deci criteriul raportului nu poate preciza natura seriei.
n �� an n �� n+a
�an � �n + a � (a - 1)n
Dar lim n� � - 1�= lim n �
� - 1�= lim = a - 1 . Conform criteriului lui Raabe-
n ��
�an +1 � n�� �n + 1 � n�� n + 1
Duhamel, seria dată este convergentă pentru a > 2 și divergentă pentru a < 2 . Pentru a = 2 seria
� � �
n! 1 1
dată este � = � = � divergentă (seria armonică).
n =1 2 ��
3 �� �(n + 1) n =1 n + 1 n = 2 n
�

Probleme propuse: Să se studieze natura următoarelor serii cu termeni pozitivi:

�
2 ��
7 12 �
��
�(5n - 3)
1) �3 ��
8 13 �
n =1 ��
�(5n - 2)
;

an +1 5n + 2 �an � �5n + 3 � 1
Indicație: lim = lim = 1 , dar lim n �
� - 1 �= lim n �
� - 1 �= < 1 .
n �� an n�� 5n + 3 n ��
�an +1 � n�� �5n + 2 � 5
 ( 2n + 1)
2
�
1 1 ���3 5 �
�(2n - 1)
� a
2) � � ; Indicație: lim n +1 = lim = 1 ,dar
n �� ( 2n + 2 ) ( 2n + 3 )
n =1 2n + 1 2 ���
4 6 ��
�(2n) n �� a
n

�an � �(2n + 2)(2n + 3) � 3

� - 1�= lim
lim n � n�
� - 1�= > 1 .
� (2n + 1)
2
n ��
�an +1 � n ��
� 2

�
(2n)! a (2n + 1)(2n + 2)
3) �4
n =1
n
�( n !)
lim n +1 = lim
2 ; Indicație: n ��
an n�� 4(n + 1) 2
= 1 ,dar

�an � �2n + 2 � 1
lim n �
� - 1�= lim n �
� - 1�= < 1 .
n ��
�an +1 � n ��
�2n + 1 � 2

2
�
�a�(a - 1) �
(a - 2) �
��(a - n + 1) �
�
4) �(2n + 1) �
�(a + 1) � , a ��;
n =1 � (a + 2) �
��
�(a + n + 1) ��
2
an +1 2n + 3 � a - n �
Indicație: lim = lim �
� �= 1 , dar
n �� a
n
n �� 2n + 1
�a + n + 2 �

�an � �2n + 1 (a + n + 2) 2 � 1 �
1
lim n �
� - 1 �= lim n �
� �
2n + 3 (a - n) 2
- 1�= 4a + 3 . Pentru a = - seria �2n + 1
n ��
�an +1 � n�� � � 2 n =1

. este divergentă (prin comparație cu seria armonică).

�
an
n !�
5) � , a, b > 0 ;
n =1 ( a + b ) �
(2a + b) � ��
�(na + b)
an +1 (n + 1)a
Indicație: lim = lim = 1 , dar
n �� a n �� ( n + 1) a + b
n

�an � � (n + 1)a + b � b
lim n �
� - 1�= lim n � � - 1�= .
n ��
�an +1 � n�� � (n + 1)a � a
� �
1 1
Pentru a = b seria � = � este divergentă (seria armonică).
n =1 n + 1 n=2 n

�
6) �a
n =1
ln n
,a > 0;
n +1
an +1 ln
Indicație: lim = lim a n = 1 , dar
n �� an n��
 n
ln
�an � � ln nn+1 � a n +1 - 1 � n �
lim n �
� - 1 �= lim n ��a - 1 �= lim �� n ln �= - ln a , deoarece
n ��
�an +1 � n�� � � n �� ln n � n + 1 �
n +1
n a -1
xn
lim ln = 0 � lim = ln a
n �� n +31 n �� x , iar .
12 n
xn
n
- ( n +1) -
n �n � �
n
� 1 � �
n +1
lim n ln = lim ln � �= ln lim �1
� - � � = ln e -1 = -1
n �� n + 1 n �� �n + 1 � n ��
�� n + 1 � �
� �
1 1 1
Pentru a =
e
seria �
n =1 e
ln n
= �
n =1 n
este seria armonică divergentă.

�
(a + 1) �
a� ��
�( a + n)
7) �(n + 1) �b �(b + 1) ����
n =1 (b + n)
c , a , b, c > 0 ;
� n

an +1 n + 2 a + n +1
Indicație: Criteriul raportului: lim = lim � c=c.
�
n �� an n�� n + 1 b + n + 1
Pentru c = 1 se aplică Raabe-Duhamel:

�an � �n + 1 b + n + 1 �
lim n �� - 1�= lim n �� � -1 = b - a -1 .
n ��
�an +1 � n ��
�n + 2 a + n +1 � �
�
n +1
�
Pentru b = a + 2 seria a (a + 1) �
n =1 ( n + a + 1)(n + a + 2)
este divergentă (prin comparație

. cu seria armonică).

Criteriul lui Bertrand

(Joseph Louis François Bertrand,1822-1900, matematician francez)
� � �an � �
Fie seria �a , a
> 0 pentru care se presupune că $ lim ln n �
n n n�� - 1�- 1�= 
� �an +1 � �
n ��
n =1

(  �0 finit sau infinit). Atunci:

�
- dacă  > 1 seria �a
n =1
n este convergentă.
�
- dacă  < 1 seria �a
n =1
n este divergentă.
Observaţie. Dacă  = 1 nu se poate preciza natura seriei cu acest criteriu (acest criteriu
nu se poate aplica, caz de dubiu).

Demonstraţie:

� �an � � �
n +1
1�
n�
Fie lim ln n � � - 1�- 1�=  (finit) și lim 1 + � = ln e = 1 .
ln �
� �an +1 � � � n�
n �� n ��
 n +1
� �an � � � 1�
Atunci lim ln n n
��� - 1 � � � � =  - 1 , ceea ce înseamnă că:
- 1 - ln 1 +
� � n +1 � � � n �
a
n ��

n +1
� �an � � � 1�
"e > 0, $N (e ) �� astfel încât, "n �N (e ) � ln n �
n� 1+ � -  +1 < e
� - 1�- 1�- ln �
� �an +1 � � � n �
n +1
� �an � � � 1�
�  - 1 - e < ln n � n�� - 1�- 1�- ln � 1 + � <  -1 + e
� �an +1 � � � n �
- Pentru  > 1 se alege e > 0 , e <  - 1 așa încât  - 1 - e > 0 . Deci:
a n +1 a
0 <  -1 - e < n �ln n � n - (n + 1) � ln n - (n + 1) �ln = n� ln n � n - (n + 1) �
ln(n + 1)
an +1 n an +1
adică (deoarece an +1 > 0 ) : (  - 1 - e ) �
an +1 < n � an - ( n + 1) �
ln n � an +1 , pentru n �N (e ) .
ln( n + 1) �
(  -1- e ) �
aN +1 < N � ln N � aN - ( N + 1) �ln( N + 1) �aN +1
(  -1- e ) �
aN + 2 < ( N + 1) �
ln ( N + 1) �
a N +1 - ( N + 2) �
ln( N + 2) �
aN + 2
�
...........................................................................................................
(  -1- e ) �
an < ( n - 1) �
ln(n - 1) �
an -1 - n �
ln n �
an
Prin însumarea acestor inegalități rezultă:
(  -1- e ) �
( sn - s N ) < N � aN - n �
ln N � an < N �
ln n � ln N �
aN
N�ln N �
aN
de unde sn < s N + , deci șirul crescător { sn } n�� al sumelor parțiale sn = a1 + a2 + ... + an este
 -1- e
�
mărginit superior, deci convergent. În acest caz seria �a
n =1
n este convergentă (criteriul monotoniei).

n +1
� �an � � � 1�
- Dacă  = +�, atunci lim ln n � n� � - 1�- 1�- ln � 1 + � = +�, ceea ce înseamnă că:
� �an +1 � � � n �
n ��

n +1
� �an � � � 1�
"e > 0, $N (e ) �� astfel încât "n �N (e ) � ln n � n� � - 1�- 1�- ln � 1+ � > e
� �an +1 � � � n �
adică e �
an +1 < n �
ln n �an - (n + 1) � an +1 , pentru n �N (e ) .
ln(n + 1) �
Procedând ca mai sus rezultă analog, că șirul crescător al sumelor parțiale { sn } n�� este mărginit superior:
�
N� ln N �aN
sn < s N + , deci seria �an este convergentă.
e n =1
- Pentru  < 1 se alege e > 0 , e < 1 -  așa încât  - 1 + e < 0 . Deci:
a n +1 a
n� ln n � n - (n + 1) � ln n - (n + 1) � ln = n�ln n � n - (n + 1) � ln(n + 1) <  - 1 + e < 0
an +1 n an+1
adică (deoarece an +1 > 0 ) : n � ln n �an < (n + 1) �ln(n + 1) �an +1 , pentru n �N (e ) .
1
� �
a n� ln n (n + 1) �ln(n + 1) bn+1 1
Atunci n +1 < = = . Deoarece seria �bn = � este divergentă
an (n + 1) �
ln( n + 1) 1 bn n=2 n = 2 n ln n
n�ln n
�
(criteriul condensării al lui Cauchy), atunci conform criteriului II de comparație și seria �a
n =1
n este divergentă.
 Criteriul lui Bertrand se aplică atunci când criteriul lui Raabe-Duhamel dă caz de dubiu
(nu se poate aplica). În acest sens acest criteriu este mai tare (puternic) decât criteriul Raabe-
�a �
Duhamel. Se observă că expresia n � n - 1�utilizată în criteriul lui Raabe-Duhamel este intră și
�an +1 �
în calculul limitei din criteriul lui Bertrand.

Exemple: Să se studieze natura următoarelor serii cu termeni pozitivi:

2
�
�
1 ���
3 5 �
�(2n - 1) �
�
1) ��
n =1 �2 ���
4 6 ��
�(2n) � �
2 2
�
1���
3 5 �
�(2 n - 1) �
� �
1 ���
3 5 �
�(2n - 1) �
� (2 n + 1) �
Rezolvare: an = � � > 0 � an +1 = �
�2 ���
4 6 ��
�(2n) � �2 ���
4 6 �
�� (2 n + 2) �
(2 n) � �
2
a �2n + 1 �
lim n +1 = lim � �= 1 , deci criteriul raportului nu poate preciza natura seriei (caz de
n �� a n �� 2n + 2
n � �
dubiu).
�an � �
�2n + 2 � �
2
4n 2 + 3n
lim n � � - 1�= lim n��
� �- 1�= lim 2 = 1 , deci nici criteriul lui Raabe-
n ��
�an +1 � n�� � �2n + 1 � � n�� 4n + 4n + 1
Duhamel nu se poate aplica (caz de dubiu).

� �an � � � 4n 2 + 3n � ( n + 1) ln n
lim ln n �n�� - 1 �- 1�= lim ln n � - 1�= - lim 2 =
n �� a
� � n +1 � �
n ��
�4 n 2
+ 4 n + 1 � n �� 4n + 4n + 1

Dar n(n + 1) ln n
= - lim 2 � = 0 <1
n �� 4n + 4 n + 1
1 4 2 4 3 {n
1 �0
�
4
rezultă că seria dată este divergentă, conform criteriului lui Bertrand.

2
�
�
1 ���
3 5 �
�(2n - 1) � n
�
2) �� �
n =1 �2 ���
4 6 ��
�(2n) � � n +1
Rezolvare:
2 2
�
1���
3 5 �
�(2n - 1) � n
� �
1 ���
3 5 �
�(2 n -1) �
� (2 n + 1) � n + 1
an = � �� > 0 � an +1 = � �
�2 ���
4 6 ��
�(2n) � n + 1 �2 ���
4 6 �
��(2n) �(2n + 2) � � n+2
2
�2n + 1 � (n + 1) (2n + 1) 2
2
a
lim n +1 = lim � � � = lim = 1 , deci criteriul raportului nu se poate aplica
n �� 2n + 2
n �� a
n � � n(n + 2) n�� 4n(n + 2)
(caz de dubiu).
�an � � 4n 2 + 8n � 4n 2 - n
lim n �� - 1 = lim n
� n�� � 2� - 1� n�� 4n 2 + 4n + 1 = 1 , deci nici criteriul lui Raabe-
= lim
n �� a
� n +1 � �4 n + 4 n + 1 �
Duhamel nu poate preciza natura seriei (caz de dubiu).
 � �an � � � 4n 2 - n � (5n + 1) ln n
lim
Dar n�� ln n n
��� - 1 - 1 =
� � n��lim ln n � 2 - 1 �= - lim 2 = 0 < 1 , deci
a
� � n +1 � � �4 n + 4 n + 1 � n �� 4 n + 4 n + 1
conform criteriului lui Bertrand, rezultă că seria dată este divergentă.

�
np
n !�
3) �
n =1 ( q + 1)( q + 2) ��
�( q + n)
�
, p ��, q > 0

Rezolvare:
( n + 1)
p
np
n !� (n + 1)!�
an = > 0 � an +1 =
(q + 1)( q + 2) ��
�( q + n)
� (q + 1)( q + 2) ���( q + n)( q + n + 1)
�
p
a n + 1 �n + 1 �
lim n +1 = lim � � = 1 , deci criteriul raportului nu se aplică (caz de dubiu).
�
n �� a n �� n + q + 1
n �n �
�an � � n p (n + q + 1) � n��n p (n + q + 1) - (n + 1) p +1 �
�,
lim n � � - 1�= lim n � � +
- 1�= lim +
�an +1 � n�� � (n + 1) (n + 1)
n �� p 1 p 1
� n��
Folosind binomul lui Newton pentru dezvoltarea lui
( p + 1) � p
(n + 1) p +1 = n p +1 + ( p + 1) �
np + n p -1 + ... se obține
�
2
( p + 1) �
p p
�an � n p + 2 + (q + 1) n p +1 - n p + 2 - ( p + 1) � n p +1 + �n + ...
lim n � - 1 = lim 2 =q- p
� � ( p + 1) � p p -1
n ��
�an +1 � n �� p +1
n + ( p + 1) � n +
p
�n + ...
2

deci conform criteriului lui Raabe-Duhamel: - pentru q > p + 1 seria este convergentă
- pentru q < p + 1 seria este divergentă

iar pentru q = p + 1 nu poate preciza natura seriei (caz de dubiu).

Dar pentru q = p + 1 :

� p +1 ( p + 1) p p � ( p + 1) p p
� �an � � �n + n + ... � n + ...
n�
lim ln n � - 1 - 1 = lim ln n � 2 - 1 = - lim 2 ln n = 0
� � � n �� � p +1 � n�� p +1
n ��
� �an +1 � � � n + ( p + 1) n p
+ ... � n + ( p + 1) n p
+ ...
� �
deci conform criteriului lui Bertrand, rezultă că seria este divergentă.

Probleme propuse: Să se studieze natura următoarelor serii cu termeni pozitivi:

2
�
�1 ���
5 9 �
�(4n - 3) �
�
1) �� ;
n =1 �3 ��
7 11�
��
�(4n - 1) �
�
 2
an +1 �4n + 1 �
Indicație: lim = lim � �= 1 ,
n �� a n �� 4n + 3
n � �
�an � ��4n + 3 � �
2
16n 2 + 8n
lim n �
� - 1 �= lim n �
�� � - 1�= lim = 1.
�4n + 1 � � n��16n + 8n + 1
2
n ��
�an +1 � n �� �
� �an � � � 16n 2 + 8n � ln n
n�
lim ln n � � - 1 �- 1�= lim ln n � - 1�= - lim = 0 < 1.
n ��
� �an +1 � �
n �� 16n + 8n + 1 � n��16n + 8n + 1
�
2 2

p
�
�2 ���
4 6 ��
�(2n) �
2) �� , p ��;
1 ���
n =1 � 3 5 �
�(2n + 1) �
� �
p
a �2n + 2 �
Indicație: lim n +1 = lim � �= 1
n �� a n �� 2n + 3
n � �

�an � ��2n + 3 � �
p

� - 1�= lim
lim n � n�
�� �- 1�=
n ��
�an +1 � n�� ��2n + 2 � �
(2n) p + 3 p (2n) p -1 + ... - (2n) p - 2 p (2n) p -1 + ... p�2 p -1 �
n p + ... p
= lim n � -
== lim -
=
n �� (2n) + 2 p (2n) + ...
p p 1 n �� 2 n + 2 p �
p p p
n + ... 2
p 1

Deci pentru p > 2 seria este convergentă, iar pentru p < 2 seria este divergentă.

Pentru p = 2 :
� �an � � � 4n 2 + 5n � (3n + 4) �
ln n
n�
lim ln n � � - 1�- 1�= lim ln n � 2 - 1�= - lim 2 = 0 <1.
n ��
� �an +1 � �
n ��
�4n + 8n + 4 � n �� 4n + 8n + 4

�
a (a + 1) �
���(a + n - 1) �
b(b + 1) ���
�(b + n - 1)
3) �
n =1 c (c + 1) �
��(c + n - 1) �
� n!
, a, b, c > 0

an +1 (n + a )(n + b)
Indicație: lim = lim =1
n �� an n�� (n + c)(n + 1)

�an � �(n + c )(n + 1) � (c - a - b + 1) n 2 + (c - ab)n

� - 1�= lim
lim n � n�
� - 1 = lim = c - a - b +1
n ��
�an +1 � n�� �(n + a )(n + b) � � n�� n 2 + (a + b)n + ab

Deci pentru c > a + b seria este convergentă, iar pentru c < a + b seria este
divergentă.

Pentru c = a + b :

� �an � � �n 2 + (a + b - ab)n � (n + 1) �ln n

n�
lim ln n � � - 1 �- 1�= lim ln n � - 1�= -ab �
lim 2 = 0 <1
n ��
� �an +1 � �
n �� n
�
2
+ ( a + b ) n + ab � n �� n + (a + b )n + ab
 Criteriile de convergență ale lui D’Alembert, Raabe-Duhamel și Bertrand urmează, după
cum s-a văzut, un șir logic de aplicare. Acesta se numește ierarhia lui Kummer, după numele
matematicianului care le-a generalizat într-un criteriu care-i poartă numele (Ernst Eduard Kummer,
1810-1893, matematician german).

Criteriul lui Gauss

(Carl Friedrich Gauss, 1777 – 1855, matematician german)
�
an
Fie seria �a , a
n =1
n n > 0 pentru care se presupune că raportul
an +1
pentru n  n0 se poate

an b q
pune sub forma : = a + + 1+ng
an +1 n n
unde a , b și g > 0 sunt constante, iar { q n } n�� este un șir mărginit. Atunci:
�
- seria �a
n =1
n este convergentă, pentru a > 1 sau pentru a = 1 și b > 1 .
�
- seria �a
n =1
n este divergentă, pentru a < 1 sau pentru a = 1 și b �1 .

Demonstrație:

an +1 1 1
lim = lim =
b q
a + + 1+ng a
Deoarece n �� an n �� (finit sau infinit), atunci conform criteriului raportului a lui
n n
�
D’Alembert rezultă că seria �a
n =1
n este convergentă pentru a > 1 și este divergentă pentru a < 1 .
Pentru a = 1 criteriul raportului nu se poate aplica, așa că se trece la criteriul lui Raabe-Duhamel:
�a � � q � �
lim n � n - 1�= lim �b + gn �= b . Deci că seria �an este convergentă pentru b > 1 și este divergentă
n ��
�an +1 � n��� n � n =1

pentru b < 1 . Pentru b = 1 criteriul Raabe-Duhamel nu se poate aplica, deci se trece la criteriul lui Bertrand:
��an � � ln n ln n
n � - 1�- 1�= lim g �
lim ln n � q n = 0 < 1 (deoarece lim g = 0 , iar q n este mărginit), prin urmare
��an +1 � � n
n �� n �� n �� n

�
seria �a
n =1
n este divergentă.

an
Se observă că acest criteriu nu are caz de dubiu, deci dacă raportul se poate pune sub
an +1
forma cerută, criteriul precizează cu siguranță natura seriei date.
 �
Serii cu termeni oarecare: �a , a
n =1
n n ��
�
Seria �a
n =1
n se numeşte absolut convergentă dacă seria valorilor absolute (a modulelor)


a
n =1
n este convergentă. Seria valorilor absolute este o serie cu termeni pozitivi, căreia i se
poate stabili natura cu ajutorul criteriilor anterioare (pentru serii cu termeni pozitivi).

Teoremă. O serie absolut convergentă este convergentă.

Observaţie: Reciproca acestei teoreme nu este întotdeauna adevărată.

 

Demonstraţie: Seria  an este absolut convergentă  a n convergentă (prin

n =1 n =1

definiție).
Acest lucru este echivalent, conform criteriului general al lui Cauchy, cu:
( " ) e > 0, $N ( e ) �� astfel încât
( " ) n �N ( e ) � �
�an +1 + an + 2 + ... + an + p < e , ( " ) p ���
�.
Dar, evident: an +1 + an + 2 + ... + an + p �an +1 + an+ 2 + ... + an + p

Atunci este satisfăcut criteriul general al lui Cauchy pentru seria a
n =1
n :

( " ) e > 0, $N ( e ) �� astfel încât

( " ) n �N ( e ) � �
�an +1 + an + 2 + ... + an + p < e , ( " ) p ���
�.


Prin urmare seria a

n =1
n este și convergentă.

Observaţii: i) Reciproca acestei teoreme nu este întotdeauna adevărată.

ii) O serie convergentă dar care nu este absolut convergentă se numeşte
semiconvergentă.
iii) Suma unei serii semiconvergente, prin schimbarea ordinii termenilor, poate
făcută
egală cu orice număr real (teorema lui Riemann).
 Criterii de convergență pentru serii cu termeni oarecare :

�
Fie seria cu termeni oarecare �a , a
n =1
n n ��.

Criteriul lui Dirichlet.

(Johann Peter Gustav Lejeune Dirichlet, 1805-1859, matematician german)
Dacă termenul general al seriei se poate scrie : an = a n �
un , unde
1) şirul { a n } n�� este monoton descrescător convergent la 0.
�
2) seria �u n are şirul numerelor parţiale { sn } n�� ( sn = u1 + u2 + ... + un ) mărginit
n =1
� �
atunci seria �an = �a nun este convergentă.
n =1 n =1

Criteriul lui Abel.

(Niels Henrik Abel, 1802-1829, matematician norvegian)
Dacă termenul general al seriei se poate scrie : an = a n �
un , unde
1) şirul { a n } n�� este monoton şi mărginit (  convergent a n  a )
�
2) seria �u
n =1
n este convergentă
� �
atunci seria �an = �a nun este convergentă.
n =1 n =1

Se observă următorul fapt: în privința șirului { a n } n��, condiția 1) a criteriului lui Dirichlet
�
este mai tare decât condiția 1) a criteriului lui Abel; în schimb, în privința seriei �u
n =1
n , condiția
2) a criteriului lui Dirichlet este mai slabă decât condiția 2) a criteriului lui Abel.

Demonstraţia criteriului lui Dirichlet: Ipotezele se transcriu astfel:

1) a n  0 monoton descrescător � ( " ) e > 0, ( $) N ( e ) ��, astfel încât "n �N ( e ) � a n < e

şi în plus 0 < a n +1 < a n .

2) a
n =1
n are şirul numerelor parţiale mărginit: sn = a1 + a2 + ... + an

$M > 0 astfel încât sn �M , "n ��.

� �
Se arată că �a = �a u
n =1
n
n =1
n n este convergentă folosind criteriul general al lui Cauchy:
 an +1 + an + 2 + ... + an + p = a n +1 �
un +1 + a n + 2 �
un + 2 + ... + a n + p �
un + p =

( sn+1 - sn ) + a n+ 2 �
= a n +1 � ( sn+ p - sn+ p-1 ) =
( sn+ 2 - sn+1 ) + ... + a n+ p �

‫ף‬+-a�
n +++- +-
1 sn �sn +1�( a+�
n +1 -=a n + 2 ) sn + 2 ( a n + 2 a n + 3 ) ... sn + p -1 ( a n + p -1 a n + p ) a n + p sn + p

�a n +1 �sn + sn+1 �
a n+1 ‫ף‬+-
a n +�
2 ++-
s �+-a + 2 a n +3 ... sn+ p -1 a n+ p -1 a n + p a s
{ { { 1 4 2 43 {n+ 2 1n4 2 43 { 1 44 2 4 43 {n+1 {n + o
>0 �M �M >0 �M >0 �M >0 >0 �M

�M ( a n +1 + a n +1 - a n + 2 + a n + 2 - a n +3 + ... + a n + p -1 - a n + p + a n + p ) = 2 M �
a < 2M e
{n +1
�0

pentru n �N ( e ) , "p ��.

Demonstraţia criteriului lui Abel: Ipotezele teoremei se transcriu astfel:

1) Dacă șirul cu termenul general a n  a monoton (crescător sau descrescător), atunci șirul cu termenul
general a n - a � 0 monoton (crescător sau descrescător).
�
2) Dacă seria �u n este convergentă � șirul { sn } n�� este convergent deci mărginit.
n =1
� � � �
Atunci seria �a nun = �( a n - a + a ) un = �( a n - a ) un + a ��un este convergentă ca sumă a
n =1 n =1 n =1 n =1
două serii convergente (prima conform criteriului lui Dirichlet, a doua din ipoteză).

Exemple:

�
sin n 2
sin n �
1) �
n =1 n
1
Rezolvare: a n = � 0 monoton descrescător.
n
�
1
un = sin n �sin n = �
2
�cos ( n - n ) - cos ( n + n ) �. Seria �un are suma parțială telescopică:
2 2
�
2 n =1

1
sn = u1 + u2 + ... + un = � 1 - cos ( n + n 2 ) �
�
s < 1.
�, deci șirul sumelor parțiale este mărginit: n
2
Sunt îndeplinite condițiile criteriului lui Dirichlet, deci seria dată este convergentă.

�
xn
2)
� n
, x <1
n =1 � 1�
1+ �
�
� n�
 1
an = n
Rezolvare: Șirul cu termenul general � 1 � este monoton descrescător și mărginit
1+ �
�
� n�
� �
1
(convergent la ), iar seria � n �x , x < 1 este o serie geometrică convergentă. Sunt
= n
u
e n =1 n =1
îndeplinite condițiile criteriului lui Abel, deci seria dată este convergentă.

3) Să se demonstreze că dacă șirul { an } n�� este monoton descrescător la 0, atunci seria

� �

�an �sin nx este convergentă pentru "x ��, iar seria

n =1
�a
n =1
n �
cos nx este convergentă pentru

"x ��\ { 2kp , k ��} .

� �
Rezolvare: Se consideră a n = an � 0 monoton descrescător și seriile �u = �sin nx ,
n =1
n
n =1
� �
respectiv �u = �cos nx . Sumele parțiale de ordinul n sunt:
n =1
n
n =1

x (2n + 1) x nx (n + 1) x
cos - cos sin � sin
n
1 � (2k - 1) x
n
(2k + 1) x � 2 2 2 2
� sin kx = �
� cos
�
x k =1 � 2
- cos
2 �
�
=
x
=
x
k =1
2sin 2sin sin
2 2 2
(2n + 1) x x nx (n + 1) x
sin - sin sin � cos
n
1 n
� (2k + 1) x (2k - 1) x � 2 2= 2 2
� cos kx =
x �
� sin
�
k =1 � 2
- sin
2 �
�
=
x x
k =1
2sin 2sin sin
2 2 2

� x �
pentru x �2kp , k �� �
sin �0 �.
� 2 �

n n n n
1 1
� �uk =
k =1
�
k =1
sin kx � �
x și k =1
u k = �
k =1
cos kx �
x mărginite.
sin sin
2 2
Deci conform criteriului lui Dirichlet seriile date sunt convergente pentru x �2kp , k ��.
� �
Pentru x = 2kp , k �� seria �an �sin nx = �0 este convergentă.
n =1 n =1
� �
sin nx cos nx
În particular, seria � a , a > 0 este convergentă pentru "x ��, iar seria �n a
,a > 0
n =1 n n =1

este convergentă pentru "x ��\ { 2kp , k ��} .

Serii alternate
 �

�( -1)
n
Sunt serii de forma: an , an > 0 .
n =1

Se observă că nu sunt serii cu termeni pozitivi, deoarece termenul general are semnul
�+1, pentru n = par
alternat, dat de ( -1) = �
n
.
�-1, pentru n = impar

Criteriul de convergenţă a lui Leibniz

(Gottfried Wilhelm Freiherr von Leibniz, 1646-1716, filozof și matematician german, considerat fondatorul
analizei matematice moderne, alături de I. Newton)
�

�( -1)
n
Seria alternată an , an > 0 este convergentă dacă șirul cu termenul general an este
n =1

monoton descrescător convergent la 0 ( an  0 ).

Demonstraţia se poate face cu criteriul lui Dirichlet :

Prima condiție este îndeplinită pentru a n = an  0 monoton descrescător.
� �
un = ( -1) și deci seria �u = �( -1)
n n
Se consideră atunci n are şirul sumelor parţiale cu termenul
n =0 n =0
general
�1, pentru n = par
sn = u1 + u2 + ... + un = 1 - 1 + 1 - ... + ( -1) = �
n

�0, pentru n = impar

Prin urmare, este mărginit. Astfel și a doua condiţie a lui Dirichlet este îndeplinită. În aceste condiții seria alternată
este convergentă.

Observații : 1) Pentru ca primul termen al seriei să fie pozitiv seriile alternate pot fi scrise
� �

�( -1) �( -1)
n -1 n +1
sub forma an , an > 0 sau an , an > 0 .
n =1 n =1
�
1 1
2) Seria �(-1)
n =1
n +1

n 2 + ( -1)n
este o serie alternată cu an =
n
> 0 care constituie un șir2 + ( -1) n

� 1 1 1 1 1 1 �
convergent la 0, dar nu este monoton descrescător � an : , 3 , , 3 , , 3 ,... �. Seria se scrie:
� 1 2 3 4 5 6 �
� � �
1 1 1
�n =1
(-1) n +1 2+ ( -1)n = �
n k =1 2k - 1
-�
k =1 ( 2k )
3 și este deci divergentă (prima serie este divergentă, a

doua convergentă, vezi criteriul în α).

�
1 1
3) Seria �(-1)
n +1
3+ ( -1)n
este o serie alternată cu an = 3+ ( -1)n > 0 care constituie un șir
n =1 n n
� 1 1 1 1 1 1 �
convergent la 0, dar nu este monoton descrescător � an : 2 , 4 , 2 , 4 , 2 , 4 ,... �. Seria se scrie:
� 1 2 3 4 5 6 �
� � �
1 1 1
�n =1
(-1) n +1 3+ ( -1)n = �
n k =1 (2k - 1)
2
-�
k =1 ( 2k )
4 și este deci convergentă (diferența a două serii

convergente, după criteriul în α).

 Exemple: Să studieze convergența simplă și convergența absolută a următoarelor serii
alternate:

�
(-1) n -1
1) �
n =1 na
,a > 0

1
Rezolvare: Șirul cu termenul general an = � 0 monoton descrescător (pentru a > 0 ),
na
deci seria dată este convergentă, conform criteriului lui Leibniz. Seria valorilor absolute
�
( -1) n -1 �
1
�
n =1 na
= �
n =1 n
a este seria armonică generalizată a lui Riemann (convergentă pentru

a > 1 și divergentă pentru a �1 ). În concluzie seria dată este absolut convergentă pentru
a > 1 și semiconvergentă pentru a �1 .

�
(-1) n -1 �
(-1) n -1 p 2
Observație: Se poate demonstra că �
n =1 n
= ln 2 și �
n =1 n2
=
12
.

�
ln n
2) �(-1)
n=2
n

ln n 1
Rezolvare: lim an = lim = lim ln n = ln lim n n = ln1 = 0 . Șirul cu termenul general
n �� n �� n n �� n n ��

ln n
an = este monoton descrescător:
n
ln(n + 1) ln n
an +1 < an � < � n ln(n + 1) < (n + 1) ln n � ln(n + 1) n < ln n n +1 �
n +1 n
n
(n + 1) n � 1�
� (n + 1) n < n n +1 � n
<n��
1 + �< n
n � n�
n
� 1�
Deoarece șirul cu termenul general � 1 + �� e și este mărginit, ultima inegalitate este
� n�
adevărată pentru n �3 . Așadar seria dată este convergentă, conform criteriului lui Leibniz.
ln x
Observație: Funcția f ( x ) = definită pentru x �2 , care prelungește în � funcția termen
x
ln n f ( x) = 0 și este monoton descrescătoare � 1 - ln x �
general an = , are lim
x �� �f '( x) = 2
< 0�
n � x �
pentru x > e .
� �
n ln n ln n
Seria valorilor absolute �(-1) =� este divergentă (conform criteriului I de
n=2 n n=2 n
�
�ln n 1 � 1
comparație � > �cu seria armonică � .
�n n� n=2 n

În concluzie seria dată este simplu convergentă, dar nu și absolut convergentă, deci se
spune că este semiconvergentă.
 �sin ( p )
�
3) n2 + 1
n =1

Rezolvare: Este o serie alternată deoarece termenul general al seriei se mai scrie:
( ) (
sin p n 2 + 1 = sin p n 2 + 1 - np + np = sin p n 2 + 1 - np cos
1 2n3p + ) ( ) = ( -1) n

(
+ cos p n 2 + 1 - np sin
{ np = (-1) �
n
)
sin p n 2 + 1 - np = (-1) n �
=0
sin ( ) p
n +1 + n
2

p p
an = sin > 0 și lim sin = 0 monoton descrescător:
n2 + 1 + n n ��
n2 + 1 + n
p p
(n + 1) 2 + 1 + (n + 1) > n2 + 1 + n � < �
( n + 1) 2 + 1 + (n + 1) n2 + 1 + n
p p
� an +1 = sin < sin = an
(n + 1) + 1 + (n + 1)
2
n +1 + n
2

Așadar seria dată este simplu convergentă, conform criteriului lui Leibniz.
�
p �
p
Seriei valorilor absolute � - = �
n
( 1) sin sin i se aplică criteriul III
n =1 n + 1 + n n =1
2
n +1 + n
2

� �
1
de comparație, cu seria armonică � n � (divergentă). Astfel:
b =
n =1 n =1 n

p p
sin sin
a n + 1 + n = lim
2
n +1 + n � n
2 1 2
lim n = lim �=
n �� b 1 p + n p p (finit).
1 n4 2+ 143
n �� n �� 2
n
n n 2+ 14+43
2
n 1
1 44 �
2
�1

Astfel, seria dată nu este absolut convergentă, deci este semiconvergentă.

Probleme propuse: Să studieze convergența simplă și convergența absolută a următoarelor

serii alternate:

�
2n + 1
1) �(-1)
n =1 3n
n +1

2n + 1
Indicație: an = n � 0 monoton descrescător ( an +1 < an , "n ��). Seria valorilor
3
n +1 2n + 1 2n + 1
� �
absolute �(-1) n
= � este convergentă (criteriul raportului a lui D’Alembert
n =1 3 n =1 3n
a 1
lim n +1 = < 1 ). Observație: Dacă se arată mai întâi că seria este absolut convergentă
n �� a 3
n
atunci este evident că este și simplu convergentă.
 �
(-1) n +1
2) � 2n - 1 ,a > 0
( )
a
n =1

1
Indicație: an = � 0 monoton descrescător pentru a > 0 . Seria valorilor absolute
(2n - 1)a
�
1
�( 2n - 1)
n =1
a este convergentă, pentru a > 1 și divergentă pentru a �1 (criteriul de
�
(-1) n +1 p
convergență în α). Se demonstrează că �
n =1 2n - 1
=
4
(seria lui Leibniz) și
�
(-1) n +1 p 3
�
n =1 (2 n - 1)
3
=
32
.

( n !)
2
�
3) �(-1)
n =1
n -1

( 2n ) !
( n !)
2

Indicație: Șirul cu termenul general an = este monoton descrescător :

( 2n ) !
an +1 n +1
= < 1, " ��. Fiind și mărginit inferior ( an > 0 ) � $ lim an = x . Din relația de
an 2(2n + 1) n ��

n +1
recurență an +1 = �
an prin trecere la limită rezultă x = 0 . Seria este absolut
2(2n + 1)
( n !)
2
�
convergentă ( seria �
n =1 ( 2n ) !
este convergentă conform criteriului raportului al lui

D’Alembert).

�
(-1) n
4) �
n =1 n + n +1
1
Indicație: an = � 0 monoton descrescător. Seria nu este absolut convergentă
n + n +1
�
1
(seria � n+
n =1 n +1
este divergentă conform criteriului III de comparație cu seria
�
1
divergentă � n ).
n =1

( -1)
n
�
5) �n �(ln n)
n=2
p
,p>0

1
Indicație: an = � 0 monoton descrescător pentru p > 0 . Seria valorilor absolute
(ln n) p
n�
�
1
�n �(ln n)
n=2
p
, p > 0 este convergentă pentru p > 1 și divergentă pentru p �1 (conform

criteriului condensării al lui Cauchy).

 ( -1)
n
�
6) �n
n =1
2
+ sin n 2
�
1
Indicație: Seria valorilor absolute
n =1
�n+ sin n 2
2 este convergentă (se arată cu ajutorul

1 1
criteriului III de comparație: an = 2 > 0 și bn = 2 ). Se observă și că an � 0
n + sin n 2
n
monoton descrescător.

�
(-1) n +1
7) �
n =1 e - n
n

1
Indicație: Șirul cu termenul general an = este monoton descrescător la 0 (monotonia
e -n n

1
se demonstrează direct sau cu ajutorul funcției f ( x) = x , pentru x > 0 ). Seria valorilor
e -x
�
1
absolute � n este convergentă (se demonstrează cu ajutorul criteriului III de
n =1 e - n
� n
�1 �
comparație cu seria � � �).
n =1 �e�

� 2
n ln n
8) � ( -1) �
n =1 n
ln 2 n
Indicație: Monotonia șirului cu termenul general an = se arată cu ajutorul funcției
n
ln 2 x �
ln 2 n
f ( x) = (descrescătoare pentru x > e 4 ). Seria valorilor absolute � este
x n =1 n
divergentă (criteriul condensării al lui Cauchy).

Alte probleme propuse:

* Folosind criteriul lui Dirichlet, să se studieze convergența seriilor:

�
cos nx - cos(n + 1) x
1) �
n =1 na
, x ��, a > 0

1
Indicație: a n = a � 0 monoton descrescător, pentru a > 0 .
n
�
un = cos nx - cos(n + 1) x . Seria �u
n =1
n are suma parțială telescopică:

nx (n + 2) x
sn = u1 + u2 + ... + un = cos x - cos(n + 1) x = 2sin �
sin , deci șirul sumelor parțiale este
2 2
mărginit: sn �2 .
Sunt îndeplinite condițiile criteriului lui Dirichlet, așadar seria dată este convergentă.

�
cos n 2
sin n �
2) �
n =1 n
1
Indicație: a n = � 0 monoton descrescător.
n
�
1
un = sin n � cos n 2 = �
2�
sin ( n 2
+ n ) (
- sin n 2
- n )�
�. Seria �
n =1
un are suma parțială telescopică:

1 1
sn = u1 + u2 + ... + un = sin ( n 2 + n ) , deci șirul sumelor parțiale este mărginit: sn � .
2 2
Sunt îndeplinite condițiile criteriului lui Dirichlet, deci seria dată este convergentă.

�( )
�
3)
n
3 - 1 sin 3n
n=2

Indicație: a n = n 3 - 1 � 0 monoton descrescător.

� �
Seria �un = �sin 3n are șirul sumelor parțiale mărginit. Deci seria dată este convergentă.
n =1 n =1

�
� 1 1 1 �sin nx
4) �� 1 + + + ... + � � , x ��
n =1 � 2 3 n� n
1 1 1
1 + + + ... +
Indicație: 2 3 n � 0 (cu teorema Stolz-Cesàro) monoton descrescător:
an =
n
n +1 � 1 1 1� 1
� � 1 + + + ... + �> 1 � a n >
n � 2 3 n� n +1
1 1 1 1
1 + + + ... + +
a n +1 = 2 3 n n + 1 � (n + 1)a - na = 1 �
n +1 n
n +1 n +1
1 1 �1 �
� (n + 1) ( a n +1 - a n ) = - a n � a n +1 - a n = �� - a n �< 0
n +1 n + 1 �n + 1 �
� �
Seria �un = �sin nx, x �� are șirul sumelor parțiale mărginit. Deci seria dată este convergentă.
n =1 n =1

* Folosind criteriul lui Abel, să se determine natura seriilor:

�
(n + 1) n
1) �(-1)
n =1
n +1
� n +1
n
n
(n + 1) n � 1 � (-1) n +1
Indicație: a n = = 1 +
� � � e monoton crescător; u n = .
nn � n� n
 (-1) n +1
�
Seria �
n =1 n
este convergentă (criteriul lui Leibniz pentru serii alternate). Deci seria dată este

convergentă.
Observații: - Seria dată este ea însăși o serie alternată.
n
�
(n + 1) n �
� 1� 1
- Seria valorilor absolute este divergentă: � n +1 = �� 1 + �� are aceeași
n =1 n n =1 � n � n
�
1
natură cu seria armonică � (criteriul III de comparație).
n =1 n

�
( -1) n +1
2) �n
n =1
a n
�n
,a > 0

1
Indicație: Șirul cu termenul general a n = n
� 1 (convergent, deci mărginit). Este și monoton
n
n
� 1�
crescător: a n +1 > a n � n +1 n + 1 < n n � (n + 1) n < n n +1 � �
1 + �< n .
� n�
� �
(-1) n +1
Seria �un = � a , a > 0 este convergentă (criteriul lui Leibniz pentru serii alternate).
n =1 n =1 n
Așadar seria dată este convergentă.
Observație: Seria valorilor absolute are aceeași natură cu seria armonică generalizată a lui
�
1
Riemann � a (criteriul III de comparație).
n =1 n

�
arctgn
3) �(-1)
n =1
n +1
�
n
p
Indicație: Șirul cu termenul general a n = arctgn � monoton crescător și este mărginit:
2
p p � �
(-1) n +1
�a n < . Seria �un = � este convergentă (criteriul lui Leibniz pentru serii
4 2 n =1 n =1 n
alternate). Așadar seria dată este convergentă.
� �
arctgn 1
Observație: Seria valorilor absolute este divergentă: � are aceeași natură cu seria �
n =1 n n =1 n
(criteriul III de comparație).

�
sin nx � 1�
4) �n
n =1
a
�
ln � , x ��, a > 0.
1+ �
� n�
� 1�
Indicație: Șirul cu termenul general a n = ln �
1 + �� 0 monoton descrescător și este mărginit:
� n�
� �
sin nx
ln 2 �a n > 0 . Seria �un = � a , x ��, a > 0 este convergentă conform criteriului lui
n =1 n =1 n
Dirichlet. Prin urmare seria dată este convergentă.