Functii

Generalitati

Definitie. Fie , doua multimi nevide. Un element din si un element din ,

luate in aceasta ordine formeaza un cuplu notat .

In cuplul : se numeste primul element (sau prima componenta sau abscisa) al

cuplului; se numeste al doilea element (sau a doua componenta sau ordonata) cuplului.

Doua cupluri si sunt egale si scriem .

Definitie. Fie , doua multimi nevide. Se numeste produsul cartezian al multimii cu

multimea , luate in aceasta ordine, multimea cuplurilor avand prima componenta in
si a doua componenta in .

Notatie. Produsul cartezian al multimii cu multimea se noteaza :

Definitie. Fie , doua multimi nevide. Spunem ca am definit o functie pe multimea

cu valori in multimea daca printr-un procedeu oarecare facem ca fiecarui
element sa-i corespunda un singur element .

Notatie. O functie definita pe cu valori in se noteaza (citim definita

pe cu valori in ) sau . Uneori o functie se noteaza simbolic

, (citim de ), unde este imaginea elementului din sau

valoarea functiei in . Elementul se numeste argument al functiei sau variabila
independenta.

Elementele care definesc o functie sunt :

domeniul de definitie ;

multimea de valori ale lui sau codomeniul ;

legea care leaga cele doua multimi.

Definitie. O functie se numeste numerica daca .

Definitie. Fie o functie. Se numeste graficul functiei multimea de

cupluri .

1
Definitie. Fie , doua functii. Spunem ca functiile
sunt egale (si scriem ) daca :

o (domeniile lor sunt egale) ;

o (codomeniile lor sunt egale) ;

o (functiile coincid in fiecare punct din domeniu).

Operatii cu functii

Fie o multime nevida si doua functii reale.

Functia definita prin , , se

numeste suma dintre functia si functia .

Functia definita prin , , se

numeste produsul functiilor si .

Functia definita prin , , unde

, , se numeste catul (raportul) dintre functia si functia .

Fie acum si . Functia definita

prin , , se numeste compusa lui cu .

Schema compunerii :

Observatie. Pentru doua functii are sens compunerea acestora numai daca codomeniul
primei functii coincide cu domeniul celei de a doua.

Observatie. Compunerea functiilor este asociativa, adica

, astfel incat sa aiba sens compunerea acestora.

Exemple :

1. Fie definite prin : , . Sa se determine

functiile si .

2
 Deoarece codomeniul lui coincide cu domeniul lui (= ), are sens
compunerea .

Deoarece codomeniul lui coincide cu domeniul lui (= ), are sens

compunerea .

2. Fie definite prin :

, . Sa se determine functiile si .

Deoarece codomeniul lui coincide cu domeniul lui (= ), are sens

compunerea .

Deoarece codomeniul lui coincide cu domeniul lui (= ), are sens

compunerea .

3
Definitie. Functia , definita prin , , se numeste functia
identica a multimii .

Observatie. Daca este o functie arbitrara, atunci , iar

daca este o functie arbitrara, atunci .

Definitie. Fie o functie. Se numeste imaginea functiei multimea notata

cu si egala cu . Uneori in loc de se scrie . Se

numeste preimaginea functiei multimea notata cu si egala

cu .

Observatie.

Exemple :

1. Fie , . Sa se determine .

Avem . Din
rezulta si deci . Cum , rezulta .

Deci .

2. Fie , . Sa se determine .

Fie . Deci exista astfel incat , adica . De aici

si . Cum se disting doua cazuri :

Prin urmare, daca , atunci . Deci .

3. Se considera functia , . Se cere .

Fie . Deci exista astfel incat , adica . De

aici . Cum rezulta . De aici si rezulta .

Asadar .

Definitie. Fie si doua functii cu proprietatile :

1.

4
 2. ,

atunci se numeste prelungirea functiei la , in timp ce este

numita restrictia lui la .

Definitie. O multime se numeste simetrica in raport cu 0 (zero) daca pentru

orice si .

Exemple : Urmatoarele multimi sunt simetrice in raport cu 0 : ,

, , , etc.

Urmatoarele multimi nu sunt simetrice in raport cu 0 : ,

, , etc.

Definitie. Fie o multime simetrica in raport cu zero. Functia se

numeste para daca . Functia se

numeste impara daca .

Observatie. Graficul unei functii pare este simetric fata de axa , iar cel al unei functii
impare este simetric in raport cu originea O.

Exemple :

1. Sa se arate ca functia , este para, in timp ce functia

, .

Intr-adevar, avem : . Deci este functie para.

Din

se deduce ca este functie impara.

2. Sa se arate ca functia , nu este nici para nici impara.

Calculam . Pentru avem , iar pentru

Se obtine . Deci . Prin urmare, nu pentru oricare

avem sau .

Observatie. Dupa cum am vazut mai sus, exista functii care nu sunt nici pare, nici
impare .

5
Definitie. O functie se numeste periodica daca exista un numar real nenul

astfel incat . Numarul se numeste perioada a

functiei .

Daca printre numerele nenule pozitive exista un cel mai mic numar pozitiv , atunci
acesta se va numi perioada principala a functiei .

Observatie. Daca este perioada pentru , atunci orice numar de forma ,

este de asemenea o perioada pentru .

Exemplu : Functia , este periodica, de perioada

principala .

Monotonia functiilor

A studia monotonia unei functii revine la a preciza :

o submultimea lui pe care este strict crescatoare (sau crescatoare) si

o submultimea lui pe care este strict descrescatoare (sau descrescatoare).

Definitie. Fie o functie de variabila reala si .

Spunem ca functia este strict crescatoare pe daca :

Spunem ca functia este strict descrescatoare pe daca :

Spunem ca functia este crescatoare pe daca :

Spunem ca functia este descrescatoare pe daca :

6
Observatie. O functie strict crescatoare pe sau strict descrescatoare pe se
numeste functie strict monotona pe . O functie crescatoare pe sau descrescatoare
pe se numeste monotona pe . Daca este strict monotona (sau monotona) pe (pe
tot domeniul de definitie) spunem simplu ca este strict monotona (sau monotona) fara a
mai indica multimea.

Teorema. Fie o functie numerica si . Atunci :

o este strict crescatoare pe .

o este crescatoare pe .

o este strict descrescatoare pe .

o este descrescatoare pe .

Observatie. Demonstratia teoremei precedente rezulta direct din definitie.

Raportul se mai numeste raportul de variatie asociat lui si

numerelor .

Observatie. Folosind cunostintele de analiza matematica, teorema precedenta se poate

reformula : Daca prima derivata a functiei este strict pozitiva, atunci functia este strict
crescatoare, daca prima derivata a functiei este strict negativa, atunci functia este
strict descrescatoare.

Observatie. O functie monotona pe o multime , ramane monotona pe orice submultime

a sa.

Exemple :

1. Functia de gradul intai , .

Daca , atunci este strict crescatoare, deoarece, daca , , atunci

:

si conform teoremei precedente,

functia este strict crescatoare.

Daca , atunci este strict crescatoare, deoarece, daca , , atunci

:

7
 si conform teoremei precedente,
functia este strict descrescatoare.

2. Functia de gradul doi , , , 0.

Intervalele de monotonie ale aceste functii sunt : , .

Daca , atunci monotonia lui este indicata in tabelul :

descrescatoare crescatoare

Daca , atunci monotonia lui este indicata in tabelul :

crescatoare descrescatoare

3. Functia putere cu exponent natural , , .

Daca este par, atunci monotonia lui este indicata in tabelul :

0
descrescatoare 0 crescatoare

Daca este impar, atunci monotonia lui este indicata in tabelul :

0
crescatoare 0 crescatoare

Observatie. Daca o functie este strict crescatoare pe si pe ,

nu rezulta neaparat ca este strict crescatoare pe (adica pe tot domeniul). De exemplu,

fie , definita prin . Cum functiile

, , , sunt strict crescatoare pe , atunci ele raman la fel si pe

intervalele si respectiv . Deci este strict crescatoare pe ,

8
, fara a fi strict crescatoare pe , deoarece pentru

avem .

Conditiile ce ar trebui verificate pentru ca functia sa fie strict crescatoare pe sunt :

, evident .

Observatie. Un alt mod de a studia monotonia este acela de a utiliza graficul.

Definitie. Daca exista astfel incat , , atunci se

numeste maximul functiei pe multimea si scriem . Punctul

pentru care se obtine valoarea maxima a lui pe se numeste punct de maxim pentru
functia pe .

Definitie. Daca exista astfel incat , , atunci se

numeste minimul functiei pe multimea si scriem . Punctul

pentru care se obtine valoarea minima a lui pe se numeste punct de minim pentru
functia pe .

Definitie. Valoarea maxima sau minima a lui pe se numeste valoare extrema a

functiei pe . Punctul de maxim sau de minim se numeste punct de

extrem pentru functia pe .

Definitie. O functie numerica se numeste marginita, daca exista doua numere

reale astfel incat , .

Observatie. Semnificatia geometrica a unei functii marginite este ca aceea ca graficul

functiei este cuprins intre dreptele orizontale , .

Operatii cu functii strict monotone

Teorema. Fie doua functii.

1. Daca este strict crescatoare (strict descrescatoare), atunci este strict

descrescatoare (strict crescatoare).
2. Daca este strict crescatoare (strict descrescatoare), atunci :

9
 daca , functia este strict crescatoare (strict descrescatoare)

daca , functia este strict descrescatoare (strict crescatoare).

3. Daca sunt strict crescatoare (strict descrescatoare), atunci este strict

crescatoare (strict descrescatoare). (Suma a doua functii strict crescatoare (strict
descrescatoare) este o functie strict crescatoare (strict descrescatoare)).

4. Daca sunt strict crescatoare (sau strict descrescatoare), atunci este

strict crescatoare. (Compunerea a doua functii de aceeasi monotonie da o functie strict
crescatoare).

5. Daca au monotonii diferite, atunci este strict descrescatoare.

Definitie. Fie functia , interval. Se spune ca functia este convexa pe ,

daca si , , avem :

Functia se numeste conacava pe ,daca si , ,

avem :

Exemplu :

Functia de gradul al doilea, , , , 0.

Daca , atunci este convexa .

Daca , atunci este concava .

Observatie. Interpretarea geometrica a concavitatii si convexitatii :

10
In limbaj trivial spunem despre graficul functiei convexe ca tine apa in timp ce graficul
functiei concave nu tine apa .

Injectivitate, surjectivitate, bijectivitate

Definitie. Fie o functie , unde . Functia se numeste injectiva,

daca si numai daca :

Propozitie. este injectiva

Observatie. In exercitii, pentru a proba ca o functie este injectiva, este mai practic sa se
foloseasca propozitia precedenta.

Propozitie. Orice functie strict monotona este injectiva.

Observatie. Foloind cunostintele de analiza matematica, propozitia precedenta se poate

reformula astfel : O functie a carei derivata este strict pozitiva sau strict negativa este
injectiva.

Propozitie. Daca si sunt doua functii injective,

atunci este o functie injectiva. (Compunerea a doua functii injective este
tot o functie injectiva).

Propozitie. Functia este injectiva daca : pentru orice (codomeniului),

ecuatia are cel mult o solutie.

Observatie. Folosind graficul functiei , putem stabili injectivitatea astfel : Daca

orice paralela dusa prin un punct al codomeniului la axa intersecteaza

graficul in cel mult un punct, atunci functia este injectiva. Functia nu este injectiva, daca
exista cel putin o paralela dusa prin un punct al codomeniului la axa care
intersecteaza graficul in cel putin doua puncte.

Exemple :

1. Sa se arate ca functia de gradul intai , este

injectiva.

Metoda 1. Folosim prima propozitie : Fie (domeniului), astfel

incat si deci functia este

injectiva.

Metoda 2. Ne folosim de monotonia functiei de gradul intai :

11
 daca , atunci este strict crescatoare, deci injectiva .

daca , atunci este strict descrescatoare, deci injectiva .

Metoda 3. Folosim graficul functiei de gradul intai :

Dupa cum stim din clasa a-VII-a, garficul functiei de gradul intai este o dreapta, care nu
este paralela cu axa (ar fi paralela cu axa numai in cazul in care , exclus in
cazul functiei de gradul intai) si deci orice paralela la axa poate intersecta graficul
functiei in exact un punct.

2. Sa se studieze injectivitatea functiei ,

Metoda 1. Fie

cu

, intrucat

Fie cu

Fie si , evident . Sa analizam imaginile acestor

argumente :

, , adica

Din si rezulta ca este injectiva.

Metoda 2. Se arata ca este strict descrescatoare, considerand de asemenea cele trei

cazuri.

Metoda 3. Este metoda verificarii dupa trasarea graficului .

Dupa cum se vede in

figura din stanga, orice paralela
(doua dintre ele au fost trasate
punctat) dusa prin un punct al
codomeniului la axa ,
intersecteaza graficul functiei in
exact un punct, deci functia
este injectiva .

3. Aratati ca functia

, n
u este injectiva.

Pentru a demonstra ca aceasta

functie nu este injectiva vom utiliza ultima propozitie. Aceasta se traduce in cazul nostru

prin : Pentru orice valoare (din codomeniu), ecuatia are cel mult o

12
solutie , adica , ecuatia are cel mult o solutie.
Fie , atunci ecuatia se scrie

care admite solutiile distincte si

conform ultimei propozitii rezulta ca functia nu este injectiva .

Definitie. Fie o functie , unde . Functia se

numeste surjectiva daca pentru orice (codomeniului), exista cel putin un

element (domeniului) astfel incat .

Observatie. Elementul care apare in definitie se obtine rezolvand

ecuatia .

Propozitie. Functia este surjectiva daca : pentru orice (codomeniului),

ecuatia are cel putin o solutie .

Observatie. Folosind graficul unei functii , putem stabili surjectivitatea

acesteia astfel : Daca orice paralela dusa prin un punct al codomeniului la

axa intersecteaza graficul in cel putin un punct, atunci functia este surjectiva.
Functia nu este surjectiva, daca exista cel putin o paralela dusa prin un punct al
codomeniului la axa care nu intersecteaza graficul in nici un punct.

Propozitie. Daca , sunt doua functii surjective, atunci si

functia este surjectiva . (Compunerea a doua functii surjective este tot o
functie surjectiva).

Propozitie. O functie este surjectiva, daca codomeniul coincide cu imaginea functiei prin
domeniul de definitie.

Exemple :

1. Sa se arate ca functia de gradul intai , este

surjectiva.

Conform definitiei, vrem sa aratam ca pentru orice (codomeniului) exista cel putin

un (domeniului), astfel incat . Fie pentru aceasta astfel

incat

si cum rezulta ca pentru , exista

un , astfel incat . In concluzie, conform definitiei rezulta ca functia

este surjectiva.

2. Sa se studieze surjectivitatea functiei ,

13
Metoda 1. Deoarece si , rezulta ca

imaginea functiei este , cu alte cuvinte si conform ultimei

propozitii, functia este surjectiva.

Metoda 2. Fie , atunci si

deci , adica ecuatia are solutii in domeniu.

Fie , atunci si

cum , adica ecuatia are si in acest caz solutie in

domeniu.

Din si rezulta ca este surjectiva .

Metoda 3. Este metoda grafica .

3. Sa se arate ca functia , este surjectiva.

Aratam ca ecuatia in , , are cel putin o radacina reala. Distingem doua

cazuri :

, ecuatia este . Membrul stang fiind pozitiv, se impune .

Din . Cum , care coroborat cu da .

Asadar pentru , exista astfel incat .

, ecuatia este cu solutia . Din rezulta ,

adica . Deci pentru , exista astfel incat .

Din si rezulta ca , exista astfel incat , ceea ce arata

ca este surjectiva.

4. Sa se arate ca functia , nu este surjectiva.

Metoda 1. Utilizam graficul functiei .

14
 Trasam graficul functiei (vezi
figura din stanga) si constatam
ca o paralela la axa dusa
printr-un punct din

intervalul al codomeniului
nu taie graficul in nici un punct .

Metoda 2. Aratam ca

ecuatia nu are solutii

pentru orice . Analizam
cele doua cazuri date de
definitia functiei :

, ecuatia

este . Se

impune , unde . Cum rezulta ca , adica . Deci

pentru , exista astfel incat .

, ecuatia este , care are solutia . Din se

deduce . Deci pentru , exista , astfel incat .

Din si se vede ca numai pentru si ecuatia are solutie. Daca

, ecuatia nu mai are solutii, deci functia nu este surjectiva.

Definitie. Fie o functie , unde . Functia se

numeste bijectiva daca este atat injectiva cat si surjectiva.

Propozitie. Functia este bijectiva daca : pentru orice (codomeniului),

ecuatia are exact o solutie .

Observatie. Folosind graficul unei functii , putem stabili bijectivitatea acesteia

astfel : Daca orice paralela dusa prin un punct al codomeniului la axa

intersecteaza graficul in exact un punct, atunci functia este bijectiva. Functia nu este
bijectiva, daca exista cel putin o paralela dusa prin un punct al codomeniului la axa
care nu intersecteaza graficul in nici un punct sau il intesecteaza in mai multe puncte .

Exemple de functii bijective :

1. Functia de gradul intai , este

bijectiva deoarece este atat injectiva cat si surjectiva.

2. Functia cubica , este bijectiva.

3. Functia radical de ordinul doi , este bijectiva .

15
Propozitie. Daca , sunt doua functii bijective, atunci si
functia este bijectiva. (Compunerea a doua functii bijective este tot o
functie bijectiva).

Definitie. O functie se numeste inversabila daca exista o functie

astfel incat : si . Functia din definitie se numeste inversa

functiei si se noteaza .

Teorema. O functie este inversabila daca si numai daca este bijectiva.

Observatie. Practic, inversa lui se determina prin rezolvarea ecuatiei in

, , . Solutia unica , precizeaza inversa lui .

Propozitie. Fie o functie bijectiva si strict crescatoare (strict descrescatoare).

Atunci este de asemenea, strict crescatoare (strict descrescatoare).

Exemple :

1. Sa se determine inversa functiei de gradul intai

, .

Atat injectivitatea cat si surjectivitatea functiei de gradul intai au fost demonstrate mai sus.
Functia fiind bijectiva, conform teoremei precedente, admite inversa.

Conform observatiei, inversa este precizata de solutia ecuatiei in , . Deci

inversa este data de . Inversa este . Trecand la variabila ,

putem scrie .

2. Fie functia definita prin . Sa se arate

ca este bijectiva si sa se calculeze inversa .

Bijectivitatea (injectivitatea + surjectivitatea) functiei a fost demonstrata mai sus. Pentru

determinarea functiei inverse, avem :

, cu , cu .

, cu , cu . In

final rezulta deci

16
 Exercitii propuse

1. Fie aplicatia prin care, fiecarui cetatean roman (nascut pe teritpriul Romaniei) ii
corespunde localitatea sa natala si aplicatia care face ca fiecarei localitati sa-i
corespunda codul sau postal.

o Este aplicatia o functie ? Dar aplicatia ?

o Este functia surjectiva ? Dar injectiva ?

o Este functia bijectiva ?

o In ce consta aplicatia ?

2. Fie si , o functie care indeplineste conditiile :

1. ,

2. .

a) Sa se determine si functia de gradul intai care verifica conditiile 1), 2).

b) Sa se arate ca singura functie care verifica conditiile 1), 2) este functia

gasita la punctul a).

3. Fie functia , , unde . Sa se detremine :

4. Fie functiile , si , . Sa se
determine si .

5. Fie functia , . Sa se arate ca este

inversabila si sa se determine .

6. Sa se arate ca functia , definita prin admite restrictii

inversabile definite pe :

i) ; ii) ; iii) .

7. Sa se demonstreze ca urmatoarele functii sunt injective :

a) ,

b) , .

17
8. Sa se determine imaginea urmatoarelor functii :

a) , ;

b) , ;

c) , ;

d) , .

9. Fie functiile si definite prin :

a)

b) , .

Sa se calculeze si .

10. Fie , unde este o multime finita. Sa se arate ca urmatoarele afirmatii

sunt echivalente :

a) este injectiva ;

b) este surjectiva ;

c) este bijectiva .

11. Fie , doua functii. Sa se arate ca daca

a) este injectiva, atunci este injectiva ;

b) este surjectiva, atunci este surjectiva ;

c) este bijectiva, atunci este injectiva, iar este surjectiva ;

d) este injectiva, iar este surjectiva , atunci este injectiva .

18
12. Sa se arate, folosind graficul, ca functia

, este bijectiva si sa se determine .

13. Sa se arate ca urmatoarele functii nu sunt injective :

a) , ;

b) , ;

c) , ;

d) , .

14. Fie functia de forma :

a) Sa se determine astfel incat graficul functiei sa treaca prin punctul .

b) Sa se cerceteze daca functia este injectiva .

15. Pentru orice se considera functia :

, . Sa se determine valorile lui si

pentru care este :

a) injectiva ; b) surjectiva ; c) bijectiva .

16. Fie functia , definita prin

unde este un parametru real. Sa se determine valorile lui pentru care este

surjectiva, injectiva, respectiv inversabila. In cazul in care este inversabila, sa se

determine inversa functiei .

17. Se considera functia care verifica relatia : ,

si . Sa se arate ca este functie periodica de perioada 4.

18. Sa se arate ca functia , , este impara.

19
19. Sa se determine , astfel incat :

20. Exista functii cu proprietatea :

, ?

21. Fie functiile , unde si . Sa se

arate ca nu este injectiva, iar este injectiva .

22. Fie functia , . Sa se determine si astfel

incat .

23. Fie functia , , . Sa se determine valorile lui

astfel incat .

24. Fie functiile definite prin :

; .

Sa se determine functiile :

25. Sa se determine functiile care satisfac relatia : .

26. Fie functia , .

a) Sa se determine functiile si si

verificati egalitatea ;

b) Studiati paritatea functiilor .

20
27. Utilizand metoda grafica sa se precizeze care din functiile de mai jos sunt bijective :

a) , ;

b) ,

28. Daca , sa se arate ca functia definita

prin este injectiva (s-a notat )

21