Sunteți pe pagina 1din 4

Funcţia radical

O funcţie f : D  , f ( x)  n x cu n  *
\{1} se numeşte funcţie radical.

Dacă n  2k atunci funcţia se numeşte funcţie radical de ordin par şi are domeniul
D  0;   f :  0;     0;    iar dacă n  2k 1 atunci funcţia se numeşte funcţie radical
de ordin impar şi are domeniul D  f :  .
Voi analiza fiecare caz în parte.

Proprietăţi:

Cazul I : f : 0;    0;   , f ( x )  2 k x

1. Graficul funcţiei radical de ordin par


Intersecţia cu axele de coordonate: Gf Ox  Gf Oy  {O(0;0)}

2. Monotonia funcţiei radical de ordin par


Funcţia este strict crescătoare pe 0; 

3. Convexitatea / Concavitatea funcţiei radical de ordin par


Funcţia este concavă pe 0;  .

4. Continuitatea funcţiei radical de ordin par


Funcţia radical este o funcţie continuă pe domeniul de definiţie.
lim f ( x)  lim n x  
x  x 

5. Derivabilitatea funcţiei radical de ordin par


Funcţia radical este o funcţie derivabilă pe domeniul de definiţie şi derivata ei este

funcţia f : 0;    0;   , f '( x)   x '  n


n
n
1
x n 1
.

Cazul II : f :  , f ( x)  2 k 1 x

1. Graficul funcţiei radical de ordin impar:


 Intersecţia cu axele de coordonate Gf Ox  Gf Oy  {O(0;0)} .

 Graficul funcţiei este simetric faţă de punctul de origine al reperului cartezian O(0;0).
2. Monotonia funcţiei radical de ordin impar
Funcţia radical de ordin impar este strict crescătoare pe .
3. Convexitatea / Concavitatea funcţiei radical de ordin impar
Funcţia radical de ordin impar este covexă  ;0 şi concavă pe 0;  .
Funcţia exponenţială
O funcţie f :   0;  , f ( x)  a x cu a  0, a  1 se numeşte funcţie exponenţială.

Reprezentarea geometrică a graficului funcţiei exponenţiale este o curbă exponenţială.

Proprietăţi:
1. Graficul funcţiei exponenţiale
 f(0)=a0=1, graficul funcţiei taie axa Oy în punctul (0,1).
 Axa Ox este asimptotă orizontală la  pentru f ( x)  a x , a  1 şi asimptotă

orizontală la  pentru f ( x)  a x ,0  a  1.
2. Mărginirea funcţiei exponenţiale
Funcţia exponenţială nu este mărginită.
3. Monotonia funcţiei exponenţiale
Dacă a>1, atunci f este strict crescătoare;
Dacă 0<a<1, atunci f este strict descrescătoare.
4. Continuitatea funcţiei exponenţiale
Funcţia exponenţială este continuă pe .
, dacă 0  a  1 0, dacă 0  a  1
lim a x   e  0 , e   lim a x  
x 
0, dacă a  1 x 
, dacă a  1
5. Derivabilitatea funcţiei exponenţiale
Funcţia exponenţială este derivabilă pe , derivata ei fiind funcţia
f:  , f ( x)   a x  '  a x ln a .

6. Convexitatea/ concavitatea funcţiei exponenţiale


Funcţia exponenţială este convexă.
Funcţia logaritmică
O funcţie f :  0;    , f ( x)  log a x cu a  0, a  1 se numeşte funcţie
logaritmică.
Funcţiile exponenţială şi logaritmică în aceiaşi bază a sunt inverse uneia celeilalte
deci graficele lor sunt simetrice faţă de prima bisectoare.
Proprietăţi :

1. Graficul funcţiei logaritmice


 Intersectează axa Ox în (1;0), care este simetricul, în raport cu prima bisectoare,
punctului (0;1) în care graficul funcţiei exponenţiale intersectează Oy .
 Axa Oy este asimptotă verticală la  pentru f ( x)  log a x, a  1 şi asimptotă

verticală la  pentru f ( x)  log a x, 0  a  1

2. Mărginirea funcţiei logaritmice


Funcţia logaritmică nu este mărginită.
3. Monotonia funcţiei logaritmice
Dacă a  1 atunci funcţia logaritmică este strict crescătoare.
Dacă 0  a  1atunci funcţia logaritmică este strict descrescătoare.
4. Continuitatea funcţiei logaritmice
Funcţia logaritmică este continuă pe domeniul de definiţie.
, dacă 0  a  1
 lim log a x   lim ln x  
x 0
x 0 , dacă a  1 x 0
x 0

, dacă 0  a  1
 lim log a x   lim ln x  
x 
, dacă a  1 x 

5. Derivabilitatea funcţiei logaritmice


Funcţia logaritmică este derivabilă pe domeniul de definiţie. Derivata funcţiei
1
logaritmice este funcţia f : (0; )  , f ( x)   log a x  '  ; pentru x=e
x ln a
1
f '( x)   ln x  '  ;
x
6. Convexitatea/concavitatea funcţiei logaritmice
Graficul funcţiei logaritmice cu baza supraunitară este format dintr – o singură ramură
care urcă concav.
Graficul funcţiei logaritmice cu baza subunitară este format dintr – o singură ramură
care coboară convex.
Tipuri de ecuatii irationale

Etape in rezolvarea ecuatiilor irationale:


1. Analizam radicalii din ecuatie pentru a stabili daca trebuie impuse conditii de existenta a
acestor radicali . Daca avem radicali de ordin par atunci trebuie impuse asemenea conditii
(expl.: expresia de sub radical si cea de dupa = trebuie sa fie  0) . Solutia finala trebuie sa
verifice aceste conditii;
2. Eliminam radicalii prin diferite metode: ridicare la putere, introducerea unor necunoscute
auxiliare si rezolvarea unui sistem de ecuatii, etc.;
3. Vom ajunge in final la o ecuatie algebrica de gradul I, II care trebuie rezolvata;
4. Verificam daca solutiile gasite verifica conditiile impuse la 1 si astfel determinam solutiile
ecuatiei irationale.
ax  b  c ax  b  cx  d
ax  b  0
C.E. ax  b  0 C.E. 
cx  d  0

ax  b  c    
2 2
ax  b  cx  d

c2  b
ax  b  c 2  x  ax  b  (cx  d )2
a
Tipuri de ecuatii exponentiale

1. a x  ar  x  r

2. a  a  f  x   g  x 
f  x g  x

f  a x   0 . Cu a x  y, y  0 , se rezolvă ecuaţiile: f  y   0() şi a x  yi , unde yi sunt


not .
3.

soluţiile ecuaţiei.  a 2   a 2 x   a x 
x 2

Tipuri de ecuatii logaritmice


Ecuatia ce contine necunoscuta sub semnul logaritmului sau (si) in baza lui se numeste
ecuatie logaritmica.
1 Ecuatia de tipul loga x = b. Daca a > 0, a  1, ecuatia pentru orice numar real b are o solutie
unica, x = ab.
2. Ecuatia loga f(x) = loga g(x) (a > 0, a  1) este echivalenta cu unul din sistemele
 f ( x)  g ( x)

 f ( x)  0
 g ( x)  0

3 Ecuatia m log 2a f ( x)  n log a f ( x)  p  0 prin intermediul substitutiei log a f ( x)  t  0 se
reduce la o ecuatie algebrica in raport cu t.