Sunteți pe pagina 1din 3

Stabilizarea rangului în șirul puterilor unei matrice

Andrei Nedelcu 1)

Ne interesează cum se stabilizează rangul în șirul puterilor cu exponent natural nenul al


unei matrice pătratice.

Propoziția 1. Fie A  M n  , n 
. Dacă există k , i  
, astfel încât

rang  Ak   rang  Ak i  , atunci rang  Ak   rang  Ak 1   ...  rang  Ak i  .

Demonstrație.

Pentru orice matrice A  M n   , n 


 
, avem că rang  A  rang A2  rang A3  ... ,  
așadar, dacă există k , i  
 
, astfel încât rang Ak  rang Ak i , atunci   rang  A  
k

rang  Ak 1   ...  rang  Ak i  .

Propoziția 2. Fie A  M n  , n 
   
. Dacă rang Ak 1  rang Ak , k  , k  2, atunci

rang  Ak   rang  Ak 1  .

Demonstrație.

   
Folosind inegalitatea lui Frobenius, rezultă că: 2rang Ak  rang AAk 1  rang Ak 1 A   
rang  A   rang  A  . Prin urmare, dacă rang  A   rang  A  , atunci
k 1 k 1 k 1 k

rang  A   rang  A  , deci rang  A   rang  A  .


k k 1 k k 1

Propoziția 3. Fie pA  X   X n  1 X n1   2 X n2  ...   1  n , polinomul caracteristic al


n

matricei A  M n  , n 
. Atunci:

a) dacă  n  0 , atunci rang  A  rang A2  rang A3  ...  n ;   


  
b) dacă  i  0, i  1, n, atunci rang An  rang An1  rang An 2  ...  0 ;   
c) dacă  n i  0 , unde i 1, 2,..., n 1 și  j  0, j  n  i  1, n , atunci

rang  Ai   rang  Ai 1   rang  Ai 2   ... .

Demonstrație.

a) Dacă  n  det A  0 , atunci Ak este inversabilă pentru orice k  


, deci
rang  Ak   n, n  
.

1)
Profesor, Liceul Teoretic de Informatică „Grigore Moisil”, Iași
b) Dacă  i  0, i  1, n, atunci An  An 1  ...  On , deci rang An  rang An1  ...  0 .    
c) Dacă  n i  0 , unde i 1, 2,..., n 1 și  j  0, j  n  i  1, n , atunci

 1
n i 1

 ni Ai  Ai 1 Ani 1  1 Ani 2  ...   1
n i 1

 ni 1I n , de unde rezultă că
rang  Ai   rang  Ai 1  . Deci rang  Ai   rang  Ai 1  și, conform propoziției 2, avem
rang  Ai   rang  Ai 1   rang  Ai 2  ... .

Propoziția 4. Fie A  M n  , n 
. Dacă i este numărul valorilor proprii nule ale

    
matricei A , atunci rang Ai  rang Ai 1  rang Ai  2  ... ( cu convenția A0  I n ). 
Demonstrație.

Concluzia rezultă din propoziția 3 și din observația că: dacă toate valorile proprii ale
matricei A sunt nenule, atunci  n  0 ; dacă toate valorile proprii sunt nule, atunci

 i  0, i  1, n ; dacă i valori proprii sunt nule și n  i sunt nenule, unde i 1, 2,..., n 1 ,
atunci  n i  0 și  j  0, j  n  i  1, n (  n i va fi produsul valorilor proprii nenule).

Comentarii.

1) Propoziția 4 asigură doar existența unui k0  , cu proprietatea că rangul matricelor

Ak , k  , se stabilizează de la k0 încolo. Ne-ar interesa să găsim k0 minim cu proprietatea

   
că rang Ak0  rang Ak0 1 și să determinăm cât este rang Ak0 . Putem lămuri complet  
aceste două chestiuni folosind matricea canonică Jordan. Pe scurt, matricea A și matricea
Jordan asociată ei, notată J A , satisfac relația A  UJ AU 1 , unde U  GLn   . Prin urmare,
A și J A au același rang și aceeași urmă. Același lucru este valabil și pentru Ak și J Ak , pentru
 
orice k  . Revenind la problema noastră, cel mai mic număr k0  cu proprietatea că

   
rang Ak0  rang Ak0 1 este 1 , dacă A este inversabilă, iar dacă există valori proprii nule,
este ordinul maxim al blocurilor Jordan care compun matricea J A , ce corespund valorii
proprii   0 ( sau, echivalent, exponentul la care apare factorul X în descompunerea în
factori ireductibili a polinomul minimal al lui A ) . În ce privește rangul lui Ak0 , avem
 
rang Ak0  n  i , unde i este ordinul de multiplicitate al valorii proprii   0 .

2) Folosind forma canonică Jordan a unei matrice, putem aborda anumite probleme dintr-o
perspectivă mai largă. Exemplificăm acest lucru rezolvând următoarea problemă:

Fie n, p  , n, p  2 și A  M n   astfel încât Ap1  A .

a) Demonstrați că rangA  rang I n  A p  n .  

2
   
b) Dacă, în plus, p este prim, atunci rang  I n  A  rang I n  A2  ...  rang I n  A p 1 .

(Marius Ghergu, Olimpiada județeană, 2006)

Soluție.

Întrucât ecuația x p 1  x, p  , p  2 , nu are decât rădăcini simple, matricea A este


diagonalizabilă (adică matricea J A este o matrice diagonală). Dacă r este numărul

 
valorilor proprii nule, atunci rang  A  rang  J A   n  r , iar rang I n  A p 

rang  I n  AJp   r , deoarece orice   Spec  A \ 0 , satisface condiția  p  1 . Dacă p este
număr prim, atunci  k  1 , pentru orice k 1, 2,..., p 1 și orice   Spec  A \ 1 . Reiese

   
că rang  I n  A  rang I n  A2  ...  rang I n  A p 1  n  t , unde t este ordinul de
multiplicitate al valorii proprii   1 .

Bibliografie

Colecția Gazeta Matematică, Seria B.

Ion D. Ion, N. Radu , ALGEBRA , Editura Didactică și Pedagogică, București- 1981.

Iași, octombrie 2022

S-ar putea să vă placă și