Clasa a XI-a M2 / Prof.

Cornelia Mestecan
Mulţimea numerelor reale / Limite de funcţii - Definiţii
Mulţimea numerelor reale
Dreapta reală : -se numeşte axa numerelor reale (axă de coordonate) o dreaptă d pe care sunt fixate :
un punct O (originea), un segment OE (de lungime unitate) şi un sens pozitiv ( de la O la E ).

P(b)O E M (a)  OE  dist(O; E)  1, a  este abscisa

punctului M; O(0) adică
abscisa lui O este 0; pe dreapta reală se reprezintă toate numerele reale, adică mulţimea
( mulţimea numerelor reale )
Dreapta reală încheiată:  ;
Pentru orice număr real x considerăm:
   x  
 x    x  
 x    x  
, x  0
 x    x 
, x
x x
  0
 
     ;    ;  ;  ;  
Nu definim şi nu dăm sens scrierilor ( le mai spunem şi0 operaţii fără sens ):
  ;   ; 0 ;); ;
 0
Mulţimea numerelor reale este înzestrată cu trei tipuri de structuri fundamentale:
-structura algebrică ( dată de cele două operaţii fundamentale: "";"" împreună cu proprietăţile lor )
-structura de ordine (definită de relaţia  sau de relaţiile înrudite : ;;  )
-structura topologică ( modul cum se leagă între ele numerele , adică orice număr real are o vecinătate şi
în orice vecinătate, oricât de mică, a unui număr real se află o infinitate de numere; prin urmare ca să
studiem unele numere vom apela la vecinii lor )

Intervalele nemărginite de numere reale Intervalele mărginite de numere reale

a;   x x  , x  a a;b  x x  , a  x  b, a,b  , a  b
a;   x x  , x  a a;b  x x , a  x  b, a,b ,ab


1
Clasa a XI-a M2 / Prof. Cornelia Mestecan
Mulţimea numerelor reale / Limite de funcţii - Definiţii
; a  x x  , x  a a;b  x x , a  x  b, a,b ,ab

; a  x x  , x  a a;b  x x  , a  x  b, a,b  , a  b

2
Clasa a XI-a M2 / Prof. Cornelia Mestecan
Mulţimea numerelor reale / Limite de funcţii - Definiţii

Limita unei funcţii într-un punct

Definiţii
Limita unei funcţii într-un punct
-Fie f : D  , D , a  D,l  . Funcţia f are limita l în punctul a, dacă pentru orice vecinătate V a
punctului l, există o vecinătate U a lui a astfel încât x U D \ a, f (x) V . În acest caz notăm
lim f (x)  l şi citim “ limită când x tinde la a din f(x) este egală cu l ”
xa
Limite laterale
-Fie f : D  , D , a  D,l 
funcţia
- dacă a este punct de acumulare la dreapta, spunem că funcţia f are limită la dreapta în a dacă
V o vecinătate a lui l , U o vecinătate a lui a , astfel încât x U D a; , f (x) V şi notăm
lim f  x  f a  0
x a
xa
- dacă a este punct de acumulare la stânga, spunem că funcţia f are limită la stânga în a dacă
V o vecinătate a lui l , U o vecinătate a lui a , astfel încât x U D ; a  , f (x) V şi notăm
lim f
x a
 x   f  a  0
xa

Teoramă: Fie f : D ,D , a  D. Funcţia f are limită în a dacă şi numai dacă f are limită la
 
dreapta şi la stânga în a şi aceste limite sunt egale,
sau simbolic:
există lim f  x  există lim f  x  , lim f  x şi sunt egale
xa xa xa
xa xa

în acest caz lim f

x a
 x  lim
x a
f  x  lim f  x
x a
 
xa 
xa

Calculul limitelor funcţiilor elementare

Nr. crt. Funcţia Calculul limitei
1 Funcţia constantă: f :  , f  x  c, c  lim f  x  c,a 
xa
2 Funcţia identică: f :  ,f  x  x lim x  a,a 
xa
lim x  ; lim x  
x x
3 Funcţia putere lim f  x  f  , 
f :  , f  x  xn , n  , n  2 (exponent natural) x

lim xn   ;
x

 , n  2k k  
lim xn   , n  2k 1 k 
x   

3
Clasa a XI-a M2 / Prof. Cornelia Mestecan
Mulţimea numerelor reale / Limite de funcţii - Definiţii
f : 0;   0; , f  x  x ,  (exponent real) lim f  x  f  , 0; 
x
,  0
lim x  ;

x
0,  0
 0,  0
lim x  ,  0
x

4 Funcţia radical lim f  x  f  , 0; 
x
1. f :0;  0; , f  x  k x, k  , n  2, k par lim f  x  
x

2. f :  ,f  x  k x, k  , n  2, k impar lim f  x  f  , 

x
lim f  x   ; lim f  x  
x x

3 Funcţia exponenţială lim a  a , 

x 

f :  0; , f  x  ax , a  0, a  1
x

, a  1
lim a
x
 
x
0, 0  a  1
x 0, a  1
lim a  , 0  a  1
x

4 Funcţia logaritmică limloga x  loga  ,  0; 
f : 0;   , f  x  loga x, a 0;  \ 1
x

Dacă a  1
limloga x  ; limloga x  
x x0
x0

Dacă 0  a  1
limloga x  ; limloga x  
x x0
x0

5 Funcţii trigonometrice limsin x  sin ,  

x
Funcţia sinus: f : 1;1, f  x  sin x nu există limsin x şi lim sin x
x x

Funcţia cosinus: f : 1;1, f  x  cos x limcos x  cos ,  

x
nu există limcos x şi lim cos x
x x

4
Clasa a XI-a M2 / Prof. Cornelia Mestecan
Mulţimea numerelor reale / Limite de funcţii - Definiţii

Funcţia tangentă: 1. lim tgx  tg ,

    sin x  x
f : \  k  k   , f  x  tgx , tgx     \ k   k  
2 cos x
     
 2 
2. lim  tgx   ; lim tgx  
xk  xk 
2 2
xk   xk 
2 2
3. nu există lim tgx şi lim tgx
x x

1. lim ctgx  ctg ,

x
Funcţia cotangentă:
f : \  k k    , f  x  ctgx ,

ctgx 
cos x    \ k k  

sin x 2. lim ctgx   ; lim ctgx  
  xk xk
xk xk

3. nu există lim ctgx şi lim ctgx

x x

    limarcsin x  arcsin ,  1;1

Funcţia arcsinus: f :  1;1    ;  , f  x   x

arcsin x
 2 2
Funcţia arccosinus: f :1;1 0; , f  x  arccos x limarccos x  arccos ,
x

 1;1
   lim arctgx  arctg ,  
Funcţia arctangentă: f :   ;
 
,f  x  arctgx x
 
 2 2 lim arctgx  ; lim arctgx

x 2 x 2
lim arcctgx  arcctg ,  
x
Funcţia arccotangentă f :  0; , f  x  arcctgx lim arcctgx  0 ; lim arcctgx  
x x