PORTOFOLIU MATEMATICĂ

Clasa a IX-a

1. Mulțimi și elemente de logică matematică

 0,1, 2,..., n,... - mulțimea numerelor naturale
 ..., n,..., 2, 1, 0,1, 2,..., n,... - mulțimea numerelor întregi
a 
  / a  , b  *  - mulțimea numerelor raționale
b 
  ,   - mulțimea numerelor reale
\ - mulțimea numerelor iraționale
 a  bi / a, b  ; i 2  1 - mulțimea numerelor complexe
   

Intervale de numere reale:

 a, b    x  / a  x  b
 a, b   x  / a  x  b
 a, b    x  / a  x  b
 a, b   x  / a  x  b
 a,     x  / a  x
 a,     x  / a  x
 , b   x  / x  b
 , b    x  / x  b .
Observație: Pentru a  b avem  a, a   a și  a, a    a, a    a, a    .

 x, x  0
Modulul unui număr real: x   .
  x, x  0
Proprietăți:
1. x  0, x  2. x 0 x0
3. x  a, a  0  x   a 4.  x  x , x 
5. x  a, a  0   a  x  a  x    a , a 
6. x  a, a  0  x   , a    a,  
7. x  y  x  y , x, y  8. xy  x  y , x, y 
9. x x 10. x  y  x  y , x, y 
 , x, y  , y  0
y y

Partea întreagă a unui număr real x reprezintă cel mai mare număr întreg, mai mic
sau egal cu x .
Notație  x  .
Proprietăți:
1.  x   , x  2.  x    y   x, y   k , k  1 , k 
3.  x   x   x   1, x  4. x  1   x   x, x 
5.  x  x  x  6.  x  k    x   k , x  , k 
7. Identitatea lui Hermite:
n  1
 x   x     x    ...   x 
1 2
  nx  , x  , n  *
.
 n  n  n 

Partea fracționară a unui număr real x reprezintă numărul x   x  .

Notație:  x .
Observație: x   x    x , x  .
Proprietăți:
1.  x  0,1 , x  2.  x   y  x  y  , x, y 
3.  x  0  x  4.  x  k   x , x  , k 

Operații cu intervale de numere reale:

1. Reuniunea intervalelor I  J   x  / x  I sau x  J  .
2. Intersecția intervalelor: I  J   x  / x  I si x  J  .
3. Diferența a două intervale: I \ J   x  / x  I si x  J  .
4. Complementara unui interval
Fie I și J două intervale de numere reale astfel încât J  I . Complementara intervalului J
în raport cu intervalul I este mulțimea formată din elementele lui I care nu aparțin lui J .
CI  J    x  / x  I si x  J   I \ J .

Reducere la absurd. Inducție matematică

Șiruri

Progresii aritmetice
an 1  an 1
an  a1   n  1 r  an 1  r   Sn  S n 1
2
a  a   n
Sn  a1  a2  ...  an  1 n
2
a1  an  a2  an 1  a3  an  2  ...

Progresii geometrice

bn  b1  q n 1  bn 1  q  bn 1  bn 1  S n  S n 1

b1  q n  1
Sn  b1  b2  ...  bn 
q 1
b1  bn  b1  bn 1  b3  bn  2  ...

Funcții

Definiție: Fie A și B două mulțimi nevide. Prin funcție definită pe mulțimea A cu valori în
mulțimea B se înțelege orice lege (procedeu, convenție, corespondență) f , în baza căreia
fiecărui element x  A i se asociază un unic element din B notat f  x  .
Notație: f : A  B sau A  f
B.
Observații:
1. Mulțimea A se numește domeniul de definiție al funcției;
2. Mulțimea B se numește codomeniul funcției;
3. Elementul y  f  x  se numește valoarea funcției f în x , sau imagine lui x prin
funcția f , iar x  A se numește preimaginea elementului y .
Definiții:
1. Două funcții f : A  B și g : C  D se numesc funcții egale dacă A  C , B  D și
f  x   g  x  , x  A .
2. Fie f : A  B . Mulțimea f  A    y  B / x  A, f  x   y se numește imaginea
funcției f .
3. Fie f : A  B și C  A . Mulțimea f  C    y  B / x  C , f  x   y se numește
imaginea mulțimii C prin funcția f .
4. Fie f : A  B și D  B . Mulțimea f 1  D    x  A / f  x   D se numește
preimaginea mulțimii D prin funcția f .
5. Fie f : A  B . Mulțimea G f   a, f  a   / a  A  A  B se numește graficul
funcției f .
6. O funcție f : A  B cu proprietatea că A, B  se numește funcție reală de variabilă
reală sau funcție numerică.
7. Fie f : A  B o funcție numerică. Funcția f se numește funcție mărginită dacă
există două numere reale a și b , a  b astfel încât a  f  x   b, x  A .
8. Fie mulțimea D  . D se numește mulțime simetrică dacă x  D   x  D .
9. Fie f : D  o funcție numerică și D o mulțime simetrică. Funcția f se numește
funcție pară dacă f   x   f  x  , x  D .
10. Fie f : D  o funcție numerică și D o mulțime simetrică. Funcția f se numește
funcție impară dacă f   x    f  x  , x  D .
11. Funcția f : D  , D se numește funcție periodică dacă T  *
astfel încât
f  x  T   f  x  , x  D / , unde numărul T se numește perioadă a funcției f .
12. Fie f : A  B și g : C  D, B  C . Se numește compusa funcției g cu funcția f ,
funcția h : A  D cu proprietatea că h  x    g f  x   g  f  x   .
Observații:
1. Graficul unei funcții pare este simetric față de Oy .
2. Graficul unei funcții impare este simetric față de O  0, 0  .
 3. Graficul funcției f :D este simetric față de dreapta xa dacă
f  a  x   f  a  x  , x  D sau f  x   f  2a  x  , x  D .
4. Graficul funcției f :D are ca centru de simetrie punctul P  a, b  dacă
f  a  x   f  a  x   2b, x  D sau f  x   f  2a  x   2b, x  D .

Funcția de gradul I

Definiție: Funcția polinomială de gradul I este funcția f:  , f  x   ax  b ,

a, b  , a  0 .
Observații:
 b 
1. Graficul acestei funcții este o dreaptă ce trece prin punctele A   , 0  și B  0, b  .
 a 
2. Dacă a  0 funcția de gradul I este funcție strict crescătoare pe .
3. Dacă a  0 funcția de gradul I este funcție sctrict descrescătoare pe .
4. Semnul funcției de gradul I:
b
x   
a
f  x   ax  b semn contrar semnului lui a 0 semnul lui a

Funcția de gradul al II-lea

Definiție: Funcția polinomială de gradul al doilea este funcția f:  ,

f  x   ax  bx  c , a, b, c  , a  0 .
2

Observații:
1. Graficul funcției de gradul al doilea se numește parabolă, admite ca axă de simetrie
b  b  
dreapta x  și are ca vârf punctul V  ,  - punct de extrem al graficului.
2a  2a 4a 
2. Dacă a  0 avem:

 Punctul V este punct de minim, iar numărul se numește minimul funcției.
4a
  
 Im f   ,   .
 4a 
 b 
 Funcția f este strict descrescătoare pe  ,  și strict crescătoare pe
 2a 
 b 
 2a ,   .
 Funcția f este convexă pe .
3. Dacă a  0 avem:

 Punctul V este punct de maxim, iar numărul se numește maximul funcției.
4a
   
 Im f   ,  .
 4a 
 b 
 Funcția f este strict crescătoare pe  ,  și strict descrescătoare pe
 2a 
 b 
 2a ,   .
 Funcția f este concavă pe .
4. Descompunerea trinomului de gradul II: ax 2  bx  c  a  x  x1  x  x2  .

5. Semnul funcției de gradul II:

0
x  x1 x2

f  x semnul lui a 0 semn contrar semnului lui a 0 semnul lui a

0
x b
 x1  x2  
2a
f  x semnul lui a 0 semnul lui a

0
x  
f  x semnul lui a

6. Fie f :  , f  x   ax 2  bx  c . Atunci:
  0
 f  x   0, x 
 .
a  0
  0
 f  x   0, x    .
a  0
  0
 f  x   0, x    .
a  0
  0
 f  x   0, x    .
a  0
G f  Gg : Rezolvăm ecuația f  x   g  x   P  x, f  x   .
Fie f : A  B .
Funcția f se numește injectivă dacă x1 , x2  A, f  x1   f  x2   x1  x2 .
Funcția f se numește surjectivă dacă y  B, x  A astfel încât f  x   y .
Funcția f : A  B se numește bijectivă dacă este injectivă și surjectivă.
Inversa funcției bijective f : A  B este f 1 : B  A . Scriem f  x   y și scoatem x în
funcție de y .
 Vectori
AA  0
AB  BA  0 .
AB  BC  AC
AB  AC
1. Teorema medianei: Dacă M este mijlocul segmentului AB atunci AM  .
2
AM
2. Teorema lui Arhimede: Dacă M   AB  astfel încât k atunci
MB
OA  k  OB
OM  .
k 1
3. Teorema centrului de greutate: Dacă G este centrul de greutate al triunghiului
OA  OB  OC
ABC atunci OG  , pentru orice punct O din plan.
3
4. Teorema centrului cercului înscris într-un triunghi: Dacă I este centrul cercului
a  rA  b  rB  c  rC
înscris în triunghiul ABC atunci rI  .
abc
5. Vectorii a și b sunt coliniari    * astfel încât a    b .
6. Punctele A, B, C sunt coliniare    * astfel încât AB    AC .
7. AB   xB  xA   i   yB  y A   j .

AB   xB  x A    y B  y A   AB
2 2
8.

9. Produsul scalar a doi vectori: AB  AC  AB  AC  cos A .

AB  AC
10. Cosinusul unghiului format de doi vectori: cos A  .
AB  AC
11. Fie u  x1 i  y1 j și v  x2 i  y2 j . Atunci:
 u  x12  y12
 u  v  x1  x2  y1  y2
2
 u u  u
x1 y1
 u și v coliniari   .
x2 y2
 u și v perpendiculari  x1  x2  y1  y2  0
x1  x2  y1  y2
 cos  u, v   uu  vv  x12  y12  x22  y22
.

 Unghiul dintre doi vectori este obtuz  x1  x2  y1  y2  0 .

 Dreapta în plan

Panta
 m  tg , unde  este unghiul ascuțit pe care îl face dreapta cu axa Ox .
y  yA
 mAB  B .
xB  x A
a
 Dacă d : ax  by  c  0 atunci md  .
b
Ecuații ale dreptei:
 Trece prin punctul  x0 , y0  și are panta m :
d : y  y0  m  x  x0 
 Este determinată de punctele A și B :
x y 1
x  xA y  yA
d:  sau d : x A yA 1  0
xB  x A y B  y A
xB yB 1
 d1 d 2  md1  md2
 d1  d 2  md1  md2  1
 Dreptele d1 : a1 x  b1 y  c1  0 , d 2 : a2 x  b2 y  c2  0 , d3 : a3 x  b3 y  c3  0 sunt
a1 b1 c1
concurente  a2 b2 c2  0 .
a3 b3 c3
 x A  xB
 xM  2
 M este mijlocul segmentului AB   .
y  y A  y B
 M 2
 x A  xB  xC
 xG  3
 G este centrul de greutate al ABC   .
 y  y A  yB  yC
 G 3
 x  x  xB  xD
 ABCD paralelogram   A C .
 y A  yC  yB  yD
xA y A 1
 Punctele A, B, C sunt coliniare  xB yB 1  0 .
xC yC 1
xA yA 1
1
 A ABC    , unde   xB yB 1 .
2
xC yC 1
 Distanța de la punctul A  x0 , y0  la dreapta d : ax  by  c  0 este:
ax0  by0  c  0
d .
a 2  b2
 2  b2  c 2   a 2
 Lungimea medianei din A în triunghiul ABC : m 2
A .
4
2bc A
 Lungimea bisectoarei A în triunghiul ABC : l A  cos .
bc 2
b c a
2 2 2
 Teorema cosinusului: cos A  .
2bc
a b c
 Teorema sinusurilor:    2R .
sin A sin B sin C
abc
 Raza cercului circumscris unui triunghi: R  .
4A
A abc
 Raza cercului înscris în triunghi: r  , unde p  .
p 2
b  h AB  AC  sin A
 Aria unui triunghi: A    p  p  a  p  b  p  c  .
2 2
l2 3
 Aria unui triunghi echilateral: A  .
4
c c
 Aria unui triunghi dreptunghic: A  1 2 .
2
 Aria unui paralelogram: A  b  h  AB  AC  sin A .
 B  b  h Bb
 Aria unui trapez: A  ; linia mijlocie în trapez: lm  .
2 2
Lini importante în triunghi:
Mediana reprezintă segmentul de dreaptă ce unește vârful unui triunghi cu mijlocul
laturii opuse. Punctul de intersecție al medianelor unui triunghi se numește centru de
greutate, notat G , care se află pe fiecare mediană la două treimi de vârf și o treime de bază.
Mediatoarea reprezintă dreapta perpendiculară în mijlocul segmentului. Punctul de
intersecție al mediatoarelor unui triunghi se numește centrul cercului circumscris, notat O ,
care este egal depărtat de toate vârfurile triunghiului.
Înălțimea reprezintă sejmentul de dreaptă ce unește vârful unui triunghi cu piciorul
perpendicularei dusă din vârful triunghiului pe latura opusă. Punctul de intersecție al
înălțimilor unui triunghi se numește ortocentru, notat H .
Bisectoarea reprezintă semidreapta interioară unghiului, cu originea în vârful
unghiului și care formează cu laturile unghiului două unghiuri congruente. Punctul de
intersecție al bisectoarelor unui triunghi se numește centrul cercului înscris, notat I , care
este egal depărtat de laturile triunghiului.
Linia mijlocie reprezintă segmentul de dreaptă determinat de mijloacele a două laturi
ale unui triunghi; este paralelă cu cea de-a treia latură și are lungimea egală cu jumătate din
lungimea acesteia.
Teoreme importante:
Teorema lui Pitagora: Triunghiul ABC este dreptunghic în A  BC 2  AB 2  AC 2
.
Teorema unghiului de 300 : Într-un triunghi dreptunghic, cateta opusă unghiului de
300 are lungimea egală cu jumătate din lungimea ipotenuzei.
 Teorema bisectoarei: Dacă în triunghiul ABC , AD este bisectoare, D   BC 
BD AB
atunci:  .
DC AC
Teorema lui Thales: Dacă în triunghiul ABC , MN BC , M  AB, N  AC atunci:
AM AN
 .
MB NC
Teorema fundamentală a asemănării: Dacă în triunghiul ABC , MN BC ,
AM MN AN
M  AB, N  AC atunci: AMN ABC    .
AB BC AC
Teorema lui Menelaus:

AM BP CN
Punctele M , N , P coliniare    1
MB PC NA

Teorema lui Ceva:

AM BN CP
Dreptele AN , BP, CM sunt concurente    1
MB NC PA
 Trigonometrie

Formula fundamentală: sin 2 x  cos 2 x  1, x  .

Formule pentru unghiu dublu:

sin 2 x  2sin x cos x cos 2 x  cos 2 x  sin 2 x  1  2sin 2 x  2 cos 2 x  1
tg 2 x 
2tgx ctg 2 x  1
ctg 2 x 
1  tg 2 x 2ctgx

Formule pentru unghi triplu:

sin 3 x  3sin x  4sin 3 x cos 3 x  4 cos3 x  3cos x
3tgx  tg 3 x ctg 3 x  3ctgx
tg 3x  ctg 3x 
1  3tg 2 x 3ctg 2 x  1

Formule pentru jumătate de unghi:

x 1  cos x x 1  cos x
sin   cos 
2 2 2 2
x sin x 1  cos x x sin x 1  cos x
tg   ctg  
2 1  cos x sin x 2 1  cos x sin x

x
Formule cu tg :
2
x x x x
2tg 1  tg 2 2tg 1  tg 2
sin x  2 cos x  2 tgx  2 ctgx  2
x x x x
1  tg 2
1  tg 2 1  tg 2
2tg
2 2 2 2

Formule pentru sumă și diferență de unghiuri:

sin  x  y   sin x  cos y  sin y  cos x sin  x  y   sin x  cos y  sin y  cos x
cos  x  y   cos x  cos y  sin x  sin y cos  x  y   cos x  cos y  sin x  sin y
tgx  tgy tgx  tgy
tg  x  y   tg  x  y  
1  tgx  tgy 1  tgx  tgy
ctgx  ctgy  1 ctgx  ctgy  1
ctg  x  y   ctg  x  y  
ctgx  ctgy ctgy  ctgx
tgx  tgy  tgz  tgx  tgy  tgz
tg  x  y  z  
1  tgx  tgy  tgx  tgz  tgy  tgz
Formule pentru transformarea sumelor și a diferențelor în produse:
ab a b a b ab
sin a  sin b  2sin cos sin a  sin b  2sin cos .
2 2 2 2
ab a b ab a b
cos a  cos b  2 cos cos cos a  cos b  2sin sin
2 2 2 2
sin  x  y  sin  x  y 
tgx  tgy  tgx  tgy 
cos x  cos y cos x  cos y
sin  y  x  sin  y  x 
ctgx  ctgy  ctgx  ctgy 
sin x  sin y sin x  sin y

Formule pentru transformarea produselor în sume:

sin  x  y   sin  x  y  sin  x  y   sin  x  y 
sin x  cos y  sin y  cos x 
2 2
cos  x  y   cos  x  y  cos  x  y   cos  x  y 
sin x  sin y  . cos x  cos y 
2 2

Relații între funcțiile trigonometrice directe și inverse:

sin  arcsin x   x, x   1,1 sin  arccos x   1  x 2 , x   1,1
x 1
sin  arctgx   , x  sin  arcctgx   , x 
1  x2 1  x2

cos  arccos x   x, x   1,1 cos  arcsin x   1  x 2 , x   1,1

1 x
cos  arctgx   , x  cos  arcctgx   , x 
1  x2 1  x2

tg  arctgx   x, x  x
tg  arcsin x   , x   1,1
1  x2
1  x2 1
tg  arccos x   , x   1, 0    0,1 tg  arcctgx   , x  *

x x

ctg  arcctgx   x, x  1  x2
ctg  arcsin x   , x   1, 0    0,1
x
x 1
ctg  arccos x   , x   1,1 ctg  arctgx   , x  *
1  x2 x

   arccos  cos x   x, x   0,  
arcsin  sin x   x, x    , 
 2 2
   arcctg  ctgx   x, x   0,  
arctg  tgx   x, x    , 
 2 2
 
arcsin x  arccos x  , x   1,1 arctgx  arcctgx  , x 
2 2
 Numere complexe

Forma algebrică: z  a  bi , a, b  și i 2  1 .
Observații:
 Re  z   a se numește partea reală
 Im  z   b se numește partea imaginară
 Dacă b  0  z  a 
 Dacă a  0  z  bi  i (număr pur imaginar)
 Modulul z  a  b2 2

 Conjugatul z  a  bi
Fie z1  a1  b1i , z2  a2  b2i . Atunci:
z1  z2   a1  a2    b1  b2  i z1  z2   a1  a2    b1  b2  i
z1  z2   a1a2  b1b2    a1b2  a2b1  i z1 z1  z2

z2 z2  z2

Proprietăți ale modulului:

z1  z2  z1  z2 z1 z
 1
z2 z2
zn  z
n
z1  z2  z1  z2

Proprietăți ale conjugatului:

z1  z2  z1  z2 z1  z2  z1  z2
n
zn  z  z1  z1
 
 z2  z2

Important:
z  zz z zz z i  z  z
2

Puterile numărului i :
i 4 k  1, k  i 4 k 1  i, k  i 4 k  2  1, k  i 4 k 3  i, k 

Forma trigonometrică: z  r  cos t  i sin t  , unde r  z și t  arg  z  .

Argumentul redus se află astfel:
 
 t  , a  0, b  0
b  2  t  0, a  0, b  0
tgt  , a  0 ,  ,  .
a t  3 , a  0, b  0 t   , a  0, b  0
 2
Fie z1  r1  cos t1  i sin t1  , z2  r2  cos t2  i sin t2  . Atunci:
z1  z2  r1  r2 cos  t1  t2   i sin  t1  t2   z1 r1
 cos  t1  t2   i sin  t1  t2  
z2 r2 

Fie z  r  cos t  i sin t  . Atunci:

z1n  r1n cos  t1  n   i sin  t1  n    t  2 k t  2k  
n
 
z  zk / k  0, n  1 , zk  n r  cos
 n
 i sin
n 


Exemplu: z  1  3i  A 1,  3  CIV .  
 
2
r  12   3  42

b  3
tgt     3.
a 1
  5
Unghiul din cadranul I care are tangenta 3 este . Dar t  2   .
3 3 3
 5 5 
Deci, z  2  cos  i sin .
 3 3 

Logaritmi
log a x  n  a  x n

C.E.: x  0, a  0, a  1
log10 x  lg x - logaritm zecimal
log e x  ln x - logaritm natural / neperian; e 2, 718281...

Fie x, y  0, a, b  0, a  1, b  1 . Atunci:
log a a  1 log a 1  0
x
log a x  log a y  log a xy log a x  log a y  log a
y
log a x1  log a x2  ...  log a xn  log a x1  x2  ...  xn
1
log a x n  n log a x log a   log a x
x
log b x 1
log a x  log a x 
log b a log x a
x loga y  y log a x a loga x  x
 x  y, a  1
log a x  log a y  
 x  y, a   0,1
 Radicali de ordin n
Fie a, b  0 . Atunci:
n
a  n b  n ab n
a na n a1  n a2  ...  n ak  n a1  a2  ...  ak
n
 ,b  0
b b

 a
m
n
 n am
n
a mn  b  a m  n b n
a  nk a k
nk
a mk  n a m n m
a  m n a

Raționalizarea numitorilor:
Expresia Expresia conjugată Produsul/numitorul nou
a b a b a b
a b a b a b

 
2
a b c a b c a b c
3
a3b 3
a 2  3 ab  3 b 2 ab
3
a3b 3
a 2  3 ab  3 b 2 a b

Puteri cu exponent rațional

1 m
a a
n n n
a a
m n

a  a y  a x y
x
a : a y  a x y
x

a 
y
x
 a xy a 0  1 , 0 n  0 , 1n  1
a x  b x   ab  ax : bx   a : b
x x

n n
a b
  
b a
 x  y, a  1
ax  bx  
 x  y, a   0,1
 a x  1, x  0
Dacă a  1 , atunci  x
a   0,1 , x  0
a x   0,1 , x  0
Dacă a   0,1 , atunci  x
 a  1, x  0
 Metode de numărare

Pn  n ! C.E.:
n! n, k 
Ank  nk
 n  k !
n!
Cnk 
k !  n  k !
n !  1  2  3  ...  n 0!  1
Cnk  Cnn k Cnk  Cnk1  Cnk11
n n
Cnk  Cnk11 Cnk  Cnk1
k nk
Cn  Cn  Cn  ...Cn  2 numărul total de submulțimi ale unei mulțimi cu n elemente
0 1 2 n n

Cn0  Cn2  Cn4  ...  2n 1  Cn1  Cn3  Cn5  ...

Fie f : A  B , cardA  m, cardB  n . Atunci:

Număr total de funcții nm
Număr de funcții injective Anm , n  m
Număr de funcții bijective n !, n  m
Număr de funcții strict crescătoare Cnm , n  m
Număr de funcții strict descrescătoare Cnm , n  m

nr.cazurifavorabile
Probabilitatea: P 
nr.cazuriposibile
Binomul lui Newton

a  b  Cn0  a n  Cn1  a n 1  b  Cn2  a n 2  b 2  Cn3  a n 3  b3  ...Cnn  b n

n

 Dezvoltarea are n  1 termeni

 Numerele Cn0 , Cn1 , Cn2 ,...Cnn se numesc cprficienții binomiali ai dezvoltării
 Formula termenului general: Tk 1  Cnk  a n  k  b k
Tk 1 b n  k  1
  
Tk a k

Triunghiul lui Pascal

 Permutări

S n - mulțimea permutărilor de ordin n

1 2 3 4 5 1 2 3 4 5
Ex:      S5 ,      S5 .
 4 3 5 1 2 5 1 2 3 4
 cardS n  n !
1 2 3 4 5 
 Elementul neutru: e     S5
1 2 3 4 5 
 Produsul / compunerea permutărilor:
 1 2 3 4 5  1 2 3 4 5   1 2 3 4 5 
      
 4 3 5 1 2  5 1 2 3 4   2 4 3 5 1 

 1 2 3 4 5  1 2 3 4 5  1 2 3 4 5
      
 5 1 2 3 4  4 3 5 1 2 3 2 4 5 1
1 2 3 4 5 1 2 3 4 5
 Inversa:  1   ,   
1
 (citim de jos in sus)
4 5 2 1 3 2 3 4 5 1
    1   1    e
 n      ...  
 de n ori
  e
0

 Puterea unei permutări:    , m, n 
   n   1 n

  n   n 1  
 m n
    
mn


    
m n mn

 Numărul de inversiuni: m  
4  3, 4  1, 4  2,3  1,3  2,5  1,5  2  m    7
5  1,5  2,5  3,5  4  m     4
m  
 Signatura / semnul:      1
     1  1   se numește permutare impară
7

      1  1   se numește permutare pară

4

Observații:
               
   2 n   1
 S n are jumătate din permutări pare și jumătate impare.
Ecuații:
  x    x   1
 x    x   1
  x    x   1 1
 Matrice
 a11 a12 ... a1n 
 
 a21 a22 ... a2 n 
A  M m,n   - mulțimea matricelor cu m linii și n coloane cu
 ... ... ... ... 
 
 am1 am 2 ... amn 
elemente numere complexe.
 Dacă m  n atunci A se numește matrice pătratică.  M n   
 Sistemul ordonat de elemente  a11 a22 a33 ... ann  se numește diagonala
principală a matricei A.
 Sistemul ordonat de elemente  a1n a2,n 1 a3,n 2 ... an1  se numește diagonala
secundară a matricei A.
 Adunarea / Scăderea matricelor – doar dacă sunt de același tip (element cu element).
 Înmulțirea matricelor cu un scalar – se înmulțește fiecare element cu scalarul.
 Înmulțirea matricelor – A  B are sens doar dacă numărul de coloane ale matricei A
este egal cu numărul de linii ale matricei B.
A  M m,n   , B  M n, p    A  B  M m, p   .
- Se înmulțește linia cu coloana și se scriu rezultatele pe linie.
 A  I n  I n  A  A, A  M n   , unde I n se numește matricea

1 0 0 0 0 0
1 0 0 0    
I2    , O2    , I 3   0 1 0  , O3   0 0 0 
0 1 0 0 0 0 1 0 0 0
   