CLASA a IX-a

1. Mulţimi şi elemente de logică matematică , aproximări prin lipsă sau prin adaos, partea întreagă, partea
fracţionară a unui număr real; operaţii cu intervale de numere reale
1. Să se calculeze suma tuturor numerelor naturale de două cifre care se divid cu 11 .
2. Să se demonstreze că dacă x și | x | 1 atunci (1  x)2  (1  x)2  4 .
1 1
3. Se consideră numărul rațional scris sub formă de fracție zecimală infinită  0, a1a2a3 ... . Să se determine a60 .
7 7
1 1 1
4. Să se calculeze partea întreagă a numărului 1   2  3 .
3 3 3
7
5. Să se determine partea întreagă a numărului .
5 2 1
10
6. Să se calculeze partea întreagă a numărului .
2 1
1
7. Să se calculeze partea întreagă a numărului .
3 2
8. Să se determine valoarea de adevăr a propoziției :”Suma oricăror două numere iraționale este număr irațional”.
9. Să se determine numărul elementelor mulțimii (A \ B)  știind că A  (3;4] și B  (1;5] .
 1
10. Să se calculeze  2009   3    , unde  x  reprezintă partea întreagă a lui x și  x reprezintă partea
 3
fracționară a lui x .
11. Să se calculeze partea întreagă a numărului ( 3  7)2 .
12. Să se calculeze   8   2,8 , unde  x  reprezintă partea întreagă a lui x și  x reprezintă partea fracționară
a lui x .
a b
13. Numerele reale a și b au suma 5 și produsul 2 . Să se calculeze valoarea sumei  .
b a
14. Să se determine toate perechile (a, b) de numere reale pentru care a  b  a  b  2 .
2 2

15. Să se determine numerele reale x și y știind că x  2y  1 și că x 2  6y 2  1 .

16. Câte numere naturale de la 1 la 100 sunt divizibile cu 6 și cu 8 ? .

2. Şiruri particulare: progresii aritmetice, progresii geometrice

4n
1. Să se arate că șirul (an )n , de termen general an  este crescător .
n3
2. Să se arate că șirul (an )n1 , de termen general an  n2  n , este strict monoton .
3. Să se determine a, b știind că numerele 2, a, b sunt în progresie geometrică și 2,17,a sunt în progresie
aritmetică .
4. Să se determine numărul real x știind că numerele x  1 , 1  x și 4 sunt în progresie aritmetică .
5. Să se determine primul termen al progresiei aritmetice a1 , a2 , 13 , 17 , ...
6. Se consideră progresia aritmetică (an )n1 de rație 2 și cu a3  a4  8 . Să se determine a1 .
7. Se consideră progresia aritmetică (an )n1 cu rația 3 .Știind că suma primilor 10 termeni ai progresiei este 150 , să
se determine a1 .
8. Să se determine numărul natural x din egalitatea 1  5  9  ...  x  231 .
9. Să se determine numărul natural x pentru care 1  3  5  ...  x  225 .
10. Să se calculeze suma 1  4  7  ...  100 .

1|P ag e
 11. Să se calculeze suma primilor 20 de termeni ai progresiei aritmetice (an )n1 , știind că a4  a2  4 și
a1  a3  a5  a6  30 .
12. Fie (an )n1 o progresie aritmetică . Știind că a3  a19  10 , să se calculeze a6  a16 .
13. Să se determine x  0 știind că numerele x , 6 și x  5 sunt în progresie geometrică .
14. Să se determine primul termen al progresiei geometrice cu termeni pozitivi b1 ,6, b3 ,24,...
1 1 1 1
15. Se consideră numărul real s  1   2  3  ...  2009 . Să se demonstreze că s(1;2) .
2 2 2 2
16. Să se arate că 2(1  3  3  ...  3 )  3 .
2 8 9

17. Numerele reale pozitive a , b , c , d sunt în progresie geometrică . Știind că d  a  7 și c  b  2 , să se determine

rația progresiei .
18. Fie a, b, c numere naturale nenule în progresie geometrică . Știind că a  b  c este un număr par , să se arate că
numerele a , b , c sunt pare .

3. Funcţia: Egalitatea a două funcţii, imaginea unei mulţimi printr-o funcţie , paritate, imparitate, periodicitate
compunerea funcţiilor;

1. Să se determine funcția de gradul întâi , pentru care f ( f (x))  2 f (x)  1 , oricare ar fi x .

2. Să se rezolve ecuația f ( f (x))  0 , știind că f :  , f (x)  3x  2 .
3. Se consideră funcțiile f , g :  , f (x)  x2  3x  2 , g(x)  2x  1 . Să se rezolve ecuația ( f g)(x)  0 .
4. Se consideră funcția f :  , f (x)  1  2x . Să se arate că funcția f f f este strict descrescătoare .
5. Fie funcțiile f , g :  , f (x)  2  x , g(x)  3x  2 . Să se calculeze ( f g)(x)  (g f )(x) .
6. Se consideră funcția f :  , f (x)  x  2 . Să se rezolve ecuația f ( f (x))  f 2 (x) .
7. Se consideră funcția f :  , f (x)  x 2  x  2 . Să se calculeze f (2  ( f (1))) .
1
8. Se consideră funcția f :   , f ( x )  . Să se calculeze suma S  f ( f (10))  f ( f (9))  ...  f ( f (1)) 
x
 f ( f (1))  ...  f ( f (9))  f ( f (10)) .
9. Se consideră funcțiile f :  și g :  definite prin f (x)  x2  2x  1 și g(x)  x  2009 . Să se
demonstreze că , pentru orice x , ( f g)(x)  0 .
10. Se consideră funcția f :  , f (x)  x2  x 4 . Să se calculeze ( f f f f )(1) .
11. Se consideră funcțiile f :  , f (x)  1  x și g :  , g(x)  2x  1 . Să se arate că funcția f g este
descrescătoare .
12. Să se determine funcția f :  știind că graficul său și graficul funcției g :  , g(x)  3x  3 sunt
simetrice față de dreapta x  1 .
13. Se consideră funcțiile f , g :  , f (x)  2x 1 și g(x)  4 x  1 . Să se determine coordonatele punctului de
intersecție a graficelor celor două funcții .
2x
14. Să se determine imaginea funcției f :  , f (x)  2 .
x 1
x
15. Să se determine imaginea funcției f :  , f (x)  .
1  4 x2
16. Să se arate că funcția f :  , f (x)  x 3  2sin x este impară .
1
17. Se consideră funcția f :   , f (x)  x 2  2 . Să se arate că funcția f este pară .
x
1
18. Se consideră funcția f :   , f (x)  x 3  .Să se arate că funcția f este impară .
x
1
19. Să se arate că este o perioadă a funcției f :  , f (x)  {3x} , unde a este partea fracționară a lui a .
3

2|P ag e
4. Funcţia de gradul I : intersecţia graficului cu axele de coordonate , ecuaţia f(x)=0 , monotonia şi semnul funcţiei

1. Să se rezolve în mulțimea numerelor reale ecuația | x  3||4  x | 1 .

2. Să se arate că funcția f :  , f (x) |4 x  8| 2|4 2 x| este constantă .
3. Să se rezolve în mulțimea numerelor reale ecuația |1  2x || x  4| .
1
4. Să se rezolve în mulțimea numerelor reale ecuația x  1.
|1  x |
5. Să se rezolve în mulțimea numerelor reale ecuația |1  x | 1  x .
6. Să se determine m astfel încât funcția f :  , f (x)  (3  m2)x  3 , să fie strict crescătoare .
7. Să se determine m astfel încât funcția f :  , f (x)  (m2  2)x  3 să fie strict descrescătoare .
8. Fie funcția f :  , f (x)  2x  1 . Să se calculeze f (1)  f (2)  f (3)  ...  f (50) .
9. Fie f :  , f (x)  1  x . Să se calculeze f (1)  f (2)  f (3)  ...  f (10) .
10. Se consideră funcția f :(0, )  , f (x)  x  2m  2 . Să se determine m astfel încât graficul funcției f să
nu intersecteze axa Ox .
11. Să se determine funcțiile de gradul întâi f :  , care sunt strict crescătoare și îndeplinesc condiția
f ( f (x))  4 x  3 , oricare ar fi x .
12. Fie f o funcție de gradul întâi . Să se arate că funcția f f este strict crescătoare .

5. Funcţia de gradul al II-lea : Reprezentarea grafică , intersecţia graficului cu axele de coordonate, ecuaţia f (x)= 0
, simetria faţă de drepte de forma x=m , relaţiile lui Viète, rezolvarea sistemelor simetrice

1. Să se arate că vârful parabolei y  x 2  5x  1 este situat în cadranul III .

2. Să se arate că vârful parabolei asociate funcției f :  , f (x)  2x2  2x  1 se găsește pe dreapta de ecuație
xy 0.
3. Să se arate că vârful parabolei y  x2  (2a  1)x  a2 , a , este situat pe dreapta de ecuație 4x  4y  1 .
4. Să se arate că vârful parabolei asociate funcției f :  , f (x)  x 2  4 x  9 se află pe dreapta de ecuație
x y 7 .
5. Să se determine a știind că distanța de la vârful parabolei de ecuație y  x2  2x  a la axa Ox este egală cu 1
6. Să se determine axa de simetrie a graficului funcției f :  , f (x)  3x 2  6x  1 .
3x  1 x  1
7. Să se rezolve în mulțimea numerelor reale ecuația  3.
x  1 2x  1
x 1 x 2 7
8. Să se rezolve în mulțimea numerelor reale ecuația   .
x 2 x 3 6
2x  3 x  1
9. Să se rezolve în mulțimea numerelor reale ecuația  .
x 2 x 2
10. Să se determine funcția f de gradul al doilea știind că f (1)  1 , f (0)  1 , f (1)  3 .
11. Se consideră funcția f :  , f (x)  ax2  x  c . Știind că punctele A(1,2) și B(0,3) aparțin graficului funcției f
, să se determine numerele reale a și c .
12. Să se determine funcția de gradul al doilea f :  pentru care f (1)  f (1)  0 , f (2)  6 .
13. Graficul unei funcții de gradul al doilea este o parabolă care trece prin punctele A(1, 3) , B(1,3) , C(0,1) . Să se
calculeze valoarea funcției în punctul x  2 .
14. Să se determine funcția de gradul al doilea al cărei grafic conține punctele (0,4) , (1, 2) și (1,1) .
15. Se consideră funcția f :  , f (x)  x 2  4 x  3 . Să se determine abscisele punctelor de intersecție a graficului
funcției f cu axa Ox .

3|P ag e
 16. Să se determine valorile parametrului real m știind că graficul funcției f :  , f (x)  x 2  mx  2m
intersectează axa Ox în două puncte situate la distanța 3 .
17. Să se determine punctele de intersecție a parabolei y  x2  5x  6 cu axele de coordonate .
18. Se consideră funcția f :  , f (x)  x 2  mx  2 . Să se determine mulțimea valorilor parametrului real m
pentru care graficul funcției f intersectează axa Ox în două puncte distincte .
19. Să se determine m pentru care parabola asociată funcției f :  , f (x)  x 2  (m  1)x  m este tangentă
la axa Ox .
20. Să se determine funcția de gradul al doilea al cărei grafic este tangent la axa Ox în punctul (1,0) și trece prin
punctul (0,2) .
x x
21. Fie x1 și x 2 soluțiile reale ale ecuației x 2  x  1  0 . Să se arate că 1  2  .
x2 x1
22. Știind că x1 și x 2 sunt rădăcinile ecuației x 2  3x  1  0 , să se calculeze x13  x23 .
23. Se consideră ecuația x 2  3x  1  0 , cu rădăcinile x1 și x 2 . Să se arate că x12  x22  .
24. Fie x1 , x 2 soluțiile ecuației x 2  5x  7  0 . Să se arate că numărul x13  x23 este întreg .
25. Se consideră ecuația x2  2x  m  0 , m , care are rădăcinile reale x1 și x 2 . Știind că | x1  x2 | 1 , să se
determine m .
26. Să se dea exemplu de ecuație de gradul al doilea cu coeficienți întregi care are o soluție egală cu 3 .
x  y  4
27. Să se rezolve în  sistemul de ecuații  .
 xy  3
28. Să se determine două numere reale care au suma 1 și produsul 1 .
 x 2  y 2  13
29. Să se rezolve în mulțimea  sistemul  .
 x  y  5

6. Interpretarea geometrică a proprietăţilor algebrice ale funcţiei de gradul al II-lea : monotonie , punct de extrem
, vârful parabolei , poziţionarea parabolei faţă de axa Ox , semnul funcţiei , inecuaţii , imagini ale unor intervale ,
poziţia relativă a unei drepte faţă de o parabolă , rezolvarea sistemelor

1. Să se determine valoarea minimă a funcției f :  , f (x)  4 x 2  8x  1 .

2. Să se determine valoarea maximă a funcției f :  , f (x)  x 2  6x  9 .
3. Să se afle valoarea minimă a funcției f :  , f (x)  x 2  3x  2 .
4. Să se determine valoarea maximă a funcției f :  , f (x)  2x 2  x .
5. Să se determine valoarea minimă a funcției f :  , f (x)  3x 2  4 x  2 .
6. Să se determine imaginea funcției f :  , f (x)  x 2  x  2 .
7. Săs edetermine imaginea funcției f :  , f (x)  x 2  x  1 .
8. Să se determine imaginea intervalului [2;3] prin funcția f :  , f (x)  x 2  4 x  3 .
9. Să se determine imaginea funcției f :[1;4]  , f ( x)  x 2  x .
10. Să se rezolve în mulțimea numerelor reale inecuația 2x 2  5x  3  0 .
11. Să se rezolve în inecuația x 2  10 x  12  0 .
12. Se consideră funcția f :  , f (x)  2x 2  5x  2 . Să se rezolve inecuația f (2x)  0 .
13. Să se rezolve în mulțimea numerelor reale inecuația  x2  4 x  3  0 .
14. Să se determine soluțiile întregi ale inecuației x 2  x  6  0 .
2 x  1 3x  2
15. Să se rezolve în mulțimea numerelor reale inecuația  .
1  x 1  2x
16. Să se rezolve în mulțimea numerelor reale inecuația 2x 2  3x  1  0 .
17. Să se arate că (x 2  4 x  5)(x 2  2 x  2)  1 , oricare ar fi x .

4|P ag e
 18. Să se determine valorile reale ale lui m pentru care x2  3x  m  0 , oricare ar fi x .
19. Să se determine a pentru care x 2  ax  2  0 , oricare ar fi numărul real x.
20. Să se determine a \ {3} pentru care (a  3)x 2  ax  a  0 , oricare ar fi x .
21. Să se determine valorile reale ale lui m pentru care x 2  mx  1  0 , oricare ar fi x .
22. Să se determine valorile reale nenule ale lui m știind că mx 2  x  2  0 , oricare ar fi x .
23. Să se determine valorile parametrului real m știind că parabola asociată funcției f :  , f (x)  x 2  mx  2m
se află situată deasupra axei Ox .
24. Se consideră funcția f :  , f (x)  mx 2  2mx  m  1 , m  . Să se determine m  astfel încât f (x)  0 ,
pentru orice x .
25. Să se determine valorile reale ale lui m știind că x2  3x  m  0 , oricare ar fi x .
26. Să se arate că x2  3xy  4y2  0 , oricare ar fi x , y  .
27. Fie funcția f :  , f (x)  x 2  3x  2 . Să se arate că f (a)  f (a  1)  0 , oricare ar fi a .
28. Să se determine a , pentru care graficul funcției f :  , f (x)  (a  1)x  3(a  1)x  a  1 , intersectează
2

axa Ox în două puncte distincte .

29. Să se determine a pentru care parabola y  x 2  2x  a  1 și dreapta y  2x  3 au două puncte distincte
comune .
30. Să se arate că pentru oricare a   , dreapta y  x  4 intersectează parabola y  ax2  (a  2)x  1 .
31. Să se demonstreze că dreapta de ecuație y  2x  3 intersectează parabola de ecuație y  x2  4 x  12 într-un
singur punct .
32. Să se determine coordonatele punctelor de intersecție dintre dreapta de ecuație y  2x  1 și parabola de
ecuație y  x 2  x  1 .
33. Să se determine coordonatele punctelor de intersecție a dreptei y  2x  1 cu parabola y  x 2  x  3 .
34. Să se determine coordonatele punctelor de intersecție a parabolelor y  x 2  x  1 și y  x2  2x  6 .
35. Fie funcția f :  , f (x)  6x  3x 2 . Să se ordoneze crescător numerele f ( 2) , f ( 3) și f (2) .

 y  x  3x  1
2
36. Să se rezolve în  sistemul  .
y  2x  x  4
2


7. Vectori în plan : vectori, vectori coliniari ,operaţii cu vectori: adunarea (regula triunghiului ,
regula paralelogramului) , condiţia de coliniaritate, descompunerea după doi vectori necoliniari

1. Se știe că , în triunghiul ABC , vectorii AB  AC și AB  AC au același modul . Să se demonstreze că triunghiul

ABC este dreptunghic .
2. Fie hexagonul regulat ABCDEF de latură 4 . Să se calculeze modulul vectorului AC  BD .
BM 1 2 1
3. Fie triunghiul ABC și M(BC) astfel încât  . Să se demonstreze că AM  AB  AC .
BC 3 3 3
4. Fie ABCD un pătrat de latură 1 . Să se calculeze lungimea vectorului AB  AC  AD .
3 3 1
5. Fie triunghiul ABC și M(BC) astfel încât MC   CB . Să se demonstreze că AM  AB  CA .
4 4 4
6. Trapezul isoscel ABCD are bazele [ AB] și [CD] și lungimea înălțimii egală cu 4 . Să se calculeze | AC  BD|.
2
7. Fie ABCD un paralelogram și P un punct astfel încât BP  2PD . Să se arate că BP  (BA  BC ) .
3
8. Se consideră punctele A, B,C , D astfel încât AB  CD . Să se arate că AC  DB  0 .
9. Fie ABCD un dreptunghi cu AB  3 și AD  6 . Să se calculeze modulul vectorului AB  AC  AD .
10. Punctele E , F , G, H sunt mijloacele laturilor [BC ],[DA],[AB] respectiv [CD] ale patrulaterului ABCD . Să se
demonstreze că EF  HG  CA .

5|P ag e
 11. Să se demonstreze că pentru orice punct M din planul paralelogramul ABCD are loc egalitatea
MA  MC  MB  MD .
12. Fie ABCD un paralelogram . Știind că vectorii AB  AD și AB  AD au același modul , să se arate că ABCD este
dreptunghi .
13. Fie ABC un triunghi și O centrul cercului circumscris lui . Știind că BO  OC , să se arate că triunghiul ABC este
dreptunghic .

8. Coliniaritate, concurenţă, paralelism – calcul vectorial în geometria plană : vectorul de poziţie a unui punct
vectorul de poziţie a punctului care împarte un segment într-un raport dat, teorema lui Thales (condiţii de
paralelism) , vectorul de poziţie a centrului de greutate al unui triunghi (concurenţa medianelor unui triunghi) ,
Teorema lui Menelau, Teorema lui Ceva

1. Fie A, B,C trei puncte distincte și rC  krA  lrB . Atunci A, B,C sunt coliniare dacă și numai dacă l  k  1 .
2. Fie ABCD un paralelogram . Să se arate că rA  rC  rB  rD .
3. Se consideră paralelogramul ABCD și punctele E și F astfel încât AE  EB , DF  2FE . Să se demonstreze că
punctele A , F și C sunt coliniare .
4. Pe laturile AB și AC ale triunghiului ABC se consideră punctele M respectiv N astfel încât AM  4MB și
MN BC . Să se determine m astfel încât CN  mAC .
5. Se consideră triunghiul ABC și punctele D , E astfel încât AD  2DB , AE  2EC . Să se arate că dreptele DE și
BC sunt paralele .
6. În triunghiul ABC punctele M , N , P sunt mijloacele laturilor . Fie H ortocentrul triunghiului MNP . Să se
demonstreze că AH  BH  CH .
7. Se consideră G , centrul de greutate al triunghiului ABC . Prin punctul G se duce paralela la AB care
intersectează dreapta BC în punctul P . Să se determine m astfel încât GP  mAB .
8. Pe laturile AB și AC ale triunghiului ABC se consideră punctele M și respectiv N astfel încât AM  3MB și
3
AN  AC . Să se demonstreze că vectorii MN și BC sunt coliniari .
4
2
9. Se consideră triunghiul ABC și punctele A , B , C  astfel încât AC  2BA , BC  AC , C A  3BC  . Să se arate că
5
dreptele AA , BB și CC  sunt concurente .
10. Se consideră un triunghi ABC , cu lungimile laturilor AB  c , AC  b și un punct D astfel încât AD  bAB  cAC .
Să se arate că semidreapta [AD este bisectoarea unghiului BAC .
11. Fie ABC un triunghi și G centrul său de greutate . Se consideră punctul M definit prin MB  2MC . Să se arate
că dreptele GM și AC sunt paralele .
12. Fie G centrul de greutate al triunghiului ABC . Să se determine a, b astfel încât să aibă loc egalitatea
aGA  bGB  GC .

9. Elemente de trigonometrie : cercul trigonometric, definirea funcţiilor trigonometrice , reducerea la primul

cadran; formule trigonometrice

1
1. Știind că sin  , să se calculeze cos2 .
3
2. Știind că tg  2 , să se calculeze sin4 .
3. Știind că ctgx  3 , să se calculeze ctg2 x .
 
4. Știind că x   0,  și tgx  3 , să se calculeze sin2x .
 2
1
5. Să se calculeze cos2 , știind că cos   .
3

6|P ag e
 1
6. Fie x astfel încât sin x   cos x . Să se calculeze sin2x .
2
  1
7. Fie    ;  astfel încât cos2  . Să se calculeze cos  .
2  2
 3  5
8. Fie     ;  astfel încât cos    . Să se calculeze sin .
 2  13
  3
9. Fie    0;  , astfel încât sin  . Să se calculeze tg .
 2 4
  3
10. Fie    ;  astfel încât sin  . Să se calculeze sin2 .
2  5
  1
11. Fie    ;  cu sin  . Să se calculeze tg .
2  3
  3
12. Știind că a   ;  și sin a  , să se calculeze tga .
2  5
13. Fie x , astfel încât tg2 x  6 . Să se calculeze cos2 x .
1
14. Știind că   și că sin  cos   . Să se calculeze sin2 .
3
15. Fie   , astfel încât sin  cos   1 . Să se calculeze tg2 .
  3
16. Știind că    ;  și că sin  , să se calculeze tg .
2  5
 
17. Știind că    0,  și că tg  ctg  2 , să se calculeze sin2 .
 2
 3  1
18. Fie     ;  astfel încât cos    . Să se calculeze sin2 .
 2  3

19. Fie a și b numere reale , astfel încât a  b  . Să se arate că sin2a  sin2b  sin(a  b)  0 .
3
   3
20. Știind că    ;  și sin  , să se calculeze ctg .
 2  5
  12
21. Să se calculeze tg2 , știind că    0,  și sin  .
 2 13
  1
22. Fie    ;  astfel încât cos2   . Să se calculeze sin .
2  2
1
23. Fie a , astfel încât sin a  . Să se calculeze sin3a .
4
 3  3
24. Să se calculeze tgx , știind că x   ;  și sin2 x   .
 4  5
25. Să se calculeze sin x , știind că ctgx  6 .
2

26. Să se calculeze cos2 x , știind că tgx  4 .

 2 2
27. Să se demonstreze că sin  .
8 2
6 2
28. Să se arate că sin105  .
4
6 2
29. Să se arate că sin15  .
4
30. Să se arate că 2  (sin75  sin15 )  2 .

7|P ag e
 31. Să se calculeze cos75  cos15 .
32. Să se arate că 2  (cos75  cos15 )  6 .
33. Să se calculeze sin75  cos15 .
91
34. Să se arate că sin2 1  sin2 2  ...  sin2 90  .
2
35. Să se calculeze suma cos1  cos2  cos3  ...  cos179 .
36. Să se arate că tg1  tg2  tg3  ...  tg89  1 .
23 
37. Să se calculeze cos  sin .
12 12
11
38. Să se calculeze sin .
12
7
39. Să se calculeze cos .
12
ctg1  tg1
40. Să se arate că ctg2  .
2
41. Să se calculeze sin75  sin15 .
6 2
42. Să se arate că sin105  sin75  .
2
43. Să se arate că sin x  sin3x  sin5x  (1  2cos2x)  sin3x , oricare ar fi x .
 2 3 4
44. Să se calculeze sin  sin  sin  sin .
3 3 3 3
     
45. Să se calculeze sin     sin   .
6 4 6 4
46. Să se arate că sin6  0 .
47. Să se determine cel mai mare element al mulțimii {cos1,cos2,cos3} .
  3 x
48. Știind că x   ;  și că sin x  , să se calculeze sin .
2  5 2
1  
49. Știind că x și că tgx  , să se calculeze tg  x   .
2  3
50. Se consideră triunghiul ascuțitunghic ABC în care are loc relația sin B  cos B  sinC  cos C . Să se demonstreze că
triunghiul ABC este isoscel .
51. Să se arate că sin(a  b)  sin(a  b)  sin2 a  sin2 b , pentru orice a, b .
1
52. Fie a și b numere reale astfel încât sin a  sin b  1 și cos a  cos b  . Să se calculeze cos(a  b) .
2
53. Fie a, b , astfel încât a  b   . Să se arate că are loc relația cos a  cos b  0 .
54. Să se calculeze tg(a  b) știind că ctga  2 și ctgb  5 .
55. Să se calculeze tg2 x , știind că ctgx  3 .
 1
56. Știind că tg  , să se calculeze sin .
2 3
  3 
57. Fie    ,  , astfel încât sin  . Să se calculeze tg .
2  5 2
2
58. Fie a cu tga  . Să se calculeze |sin a|.
5
   
59. Fie a, b    ;  , astfel încât a  b  . Să se arate că tga  tgb  tga  tgb  1 .
 2 2 4

60. Fie a, b , astfel încât a  b  . Să se arate că sin2a  sin2b  2cos(a  b) .
2

8|P ag e
 3
61. Fie a, b , astfel încât a  b  . Să se arate că sin2a  sin2b  0 .
2
10. Aplicaţii ale trigonometriei şi ale produsului scalar a doi vectori în geometria plană : Produsul scalar a doi
vectori , teorema cosinusului, condiţii de perpendicularitate, rezolvarea triunghiului dreptunghic , teorema
sinusurilor, rezolvarea triunghiurilor oarecare , calcularea razei cercului înscris şi a razei cercului circumscris în
triunghi, calcularea lungimilor unor segmente importante din triunghi, calcularea unor arii

1. Să se calculeze lungimea laturii BC a triunghiului ascuțitunghic ABC știind că AB  6 , AC  10 și că aria

triunghiului ABC este egală cu 15 3 .

2. Triunghiul ABC are B  și lungimea razei cercului circumscris egală cu 1 . Să se calculeze lungimea laturii AC .
3

3. Să se calculeze lungimea razei cercului circumscris triunghiului ABC știind că C  și AB  6 .
6
4. Să se calculeze lungimea razei cercului înscris în triunghiul ABC care are lungimile laturilor egale cu 3 , 4 și 5 .
5. Fie triunghiul ABC . Să se calculeze lungimea înălțimii corespunzătoare laturii BC știind că AB  13 , AC  14 și
BC  15 .
 
6. Să se calculeze lungimea razei cercului circumscris triunghiului ABC , dacă A  , B  și AB  6 .
4 6
7. Triunghiul ABC are AB  4 , BC  5 și CA  6 . Să se arate că m( B)  2m( C) .
8. Triunghiul ABC ascuțitunghic are AC  2 3 și lungimea razei cercului circumscris egală cu 2 . Să se determine
măsura unghiului B .
 
9. Să se calculeze perimetrul triunghiului ABC știind că AB  6 , B  și C  .
4 6
10. Să se calculeze aria unui paralelogram ABCD cu AB  6 , AD  8 și m( ADC )  135 .
11. Fie ABC un triunghi care are AB  3 , AC  5 și BC  7 . Să se calculeze cos A .
12. Să se calculeze perimetrul triughiului ABC , știind că AB  4 , AC  3 și m( BAC )  60 .
13. Fie ABC un triunghi care are AB  2 , AC  3 și BC  2 2 . Să se calculeze AB  AC .
14. Paralelogramul ABCD are AB  1 , BC  2 și m( BAD)  60 . Să se calculeze produsul scalar AC  AD .
15. Fie vectorii u și v . Știind că u  v  5 , |u| 2 și |v | 3 să se calculeze cos( (u, v)) .

16. Fie vectorii u și v . Dacă |u| 1 , |v | 2 și măsura unghiului vectorilor u și v este , să se calculeze
3
(2u  v)(2v  u) .
17. Fie ABC un triunghi echilateral de arie 3 . Să se calculeze AB  AC .
18. Să se demonstreze că vectorii u  3i  a j și v  (a  1)i  a j nu pot fi perpendiculari pentru nici o valoare reală a
numărului a .
19. Să se arate că unghiul vectorilor u  2i  a j și v  i  j este obtuz dacă și numai dacă a  2 .
20. Să se calculeze lungimea razei cercului înscris în triunghiul care are lungimile laturilor 4 , 5 și 7 .
21. Să se calculeze lungimea razei cercului circumscris unui triunghi care are lungimile laturilor 5 , 7 și 8 .
22. Să se calculeze lungimea medianei duse din A în triunghiul ABC știind că AB  2 , AC  3 și BC  4 .
23. Triunghiul ABC are lungimile laturilor AB  5 , BC  7 și AC  8 . Să se calculeze m( A) .
1
24. Să se calculeze lungimea razei cercului circumscris triunghiului ABC , știind că BC  3 și cos A  .
2
25. Să se calculeze lungimea razei cercului circumscris unui triunghi dreptunghic care are catetele de lungimi 5 și 12 .
26. Triunghiul ABC are AB  2 , AC  4 și m( A)  60 . Să se calculeze lungimea medianei duse din A .

9|P ag e
 27. Fie triunghiul ABC care are AB  AC  5 și BC  6 . Să se calculeze distanța de la centrul de greutate al
triunghiului ABC la dreapta BC .
28. Să se determine numerele naturale a pentru care numerele a , a  1 și a  2 sunt lungimile laturilor unui
triunghi obtuzunghic .
29. Fie ABCD un patrulater . Să se arate că dacă AC  BD  0 , atunci AB2  CD2  AD2  BC 2 .
30. Fie ABC un triunghi cu tgA  2 , tgB  3 . Să se determine măsura unghiului C .
31. Să se calculeze aria triunghiului ABC în care AM  BC  4 , unde M este mijlocul lui (BC ) , iar m( AMC )  150 .
32. Triunghiul ABC are laturile AB  3 , BC  5 și AC  7 . Să se calculeze lungimea razei cercului înscris în triunghiul
ABC .
1
33. Fie ABC un triunghi cu sin A  , sin B  1 și BC  4 . Să se calculeze aria triunghiului ABC .
2
3
34. Fie ABC un triunghi care are BC  8 și cos A  . Să se calculeze lungimea razei cercului circumscris triunghiului
5
ABC .

CLASA a X-a

1. Numere reale : puteri cu exponent raţional, iraţional şi real ale unui număr pozitiv nenul, radical de ordin n
dintr-un număr , noţiunea de logaritm, proprietăţi ale logaritmilor, calcule cu logaritmi
1. Să se ordoneze crescător numerele 2 , 3 4 , 4 5 .
3 4
2. Să se ordoneze crescător numerele 3, 5, 8.
3. Să se demonstreze că numărul a  7  4 3  7  4 3 este număr natural .
1 1 1 1
4. Să se demonstreze că numărul    ...  este natural .
1 2 2 3 3 4 99  100
1
5. Se consideră funcția f :(0, )  , f (x)  3
. Să se calculeze ( f f )(512) .
x

6. Să se arate că numărul 7  4 3  3 este natural .

7. Să se verifice dacă numărul 3  2 2 aparține mulțimii {a  b 2|a, b  } .

8. Să se arate că 6  4 2  {a  b 2|a, b  } .
3
9. Să se ordoneze crescător numerele 3! , 100 , log 2 32 .
1 2 3 99
10. Să se calculeze lg  lg  lg  ...  lg .
2 3 4 100
11. Să se calculeze log3 (5  7)  log 3 (5  7)  log 3 2 .
12. Să se arate că 2 (log3 4; 5) .
1  3a
13. Știind că log 3 2  a să se arate că log16 24  .
4a
14. Să se arate că log2 3 (1;2) .
15. Să se arate că numărul log 4 16  log3 9  3 27 este natural .
16. Să se arate că numărul 100lg 2  3 27 este natural .
17. Să se arate că numărul log9 3  log 4 3 2 este rațional .
 1  1  1  1 
18. Să se arate că numărul lg  1    lg  1    lg  1    ...  lg  1   este întreg .
 2  3  4  100 

10 | P a g e
 19. Să se calculeze log 7 2009  log 7 287  1 .
1
20. Să se ordoneze crescător numerele a   3 27 , b  log 2 și c  2 .
16
21. Să se calculeze 10lg7  3 343 .
 3
22. Să se arate că  ;   log2 3;     .
 2 
23. Să se calculeze partea întreagă a numărului log 2 500 .
3
24. Să se arate că numărul 3 aparține intervalului ( 2,log2 5) .

25. Să se ordoneze crescător numerele a  lg2  lg20 , b  C32  C42 și c   3 4 4 .

2. Mulţimea numerelor complexe : Numere complexe sub formă algebrică, conjugatul unui număr complex,
operaţii cu numere complexe , rezolvarea în a ecuaţiei de gradul al doilea având coeficienţi reali. Ecuaţii bipătrate

2
 1 1  25 25
1. Să se arate că numărul : a) (1  i) 24
este real ; b)    este real ; c)  este întreg ;
1i 1 i  4  3i 4  3i
 
100
1  3i 1  3i 
d)  este real ; e) (2  i)4  (2  i)4 este întreg ; f)  cos  i sin  este real ; g) (1  i 3)2  (1  i 3)2
1  3i 1  3i  4 4
este întreg ; h) (1  i 3)3 este întreg ;
4
1 1  (1  2i)(3i  1) 
2. Să se calculeze : a) (1  i) ; b) 1  i  i  ...  i ; c)
20 2 10
 ; d)   ; e) (1  i)(1  2i)  3(2  i) ;
1  2i 1  2i  5 
1 1
f) (2  i)(3  2i)  (1  2i)(2  i) ; g) (1  i)10  (1  i)10 ; h) |5  12i ||12  5i |; i)  ;
1i 1i
j) (1  i)(1  i 2 )(1  i 3 )...(1  i 2009 ) ;
8i
3. Să se calculeze modulul numărului complex : a) z  1  i  i2  i 3  ...  i 6 ; b) (2  i)3  (2  i)3 ; c) z  ;
7  4i
2i
d) z  ( 2  1  i( 2  1))2 ; e) z  ; f) z  (3  4i)4 ;
2i
1i 1  4i
4. Să se determine partea reală a numărului complex : a) ( 3  i)6 ; b) ; c) ;
1i 4  7i
1 1  i 3
5. Să se calculeze z  pentru z  .
z 2
1
6. Știind că z și că z2  z  1  0 să se calculeze z 4  4 .
z
1  i 3
7. Se consideră numărul complex z  . Să se demonstreze că z2  z .
2
8. Să se rezolve în mulțimea numerelor complexe ecuația : a) z2  4 ; b) x 2  2x  4  0 ; c) x 2  2x  2  0 ;
d) x 2  8 x  25  0 ; e) z2  3z  4  0 ;
9. Fie z1 și z2 soluțiile complexe ale ecuației 2z2  z  50  0 . Să se calculeze | z1 || z2 | .
a  2i
10. Se consideră a și numărul complex z  . Să se determine a pentru care z .
2  ai
8
11. Să se arate că , dacă z este soluție a ecuației z2  2z  4  0 , atunci z 2   0 .
z
12. Să se verifice că numărul 1  i este rădăcină a ecuației z  4  0 . 4

13. Să se rezolve în mulțimea numerelor complexe ecuația 2z  z  3  4i .

z  7i
14. Să se determine z știind că 6.
z

11 | P a g e
 15. Fie z . Să se arate că dacă 2z  3z  , atunci z .
16. Fie z . Să se arate că numărul i(z  z) este real .
17. Fie z o rădăcină de ordinul 3 a unității , diferită de 1 . Să se calculeze 1  z  z2 .
18. Să se determine numerele complexe z care verifică relația z  3i  6  z .
19. Să se calculeze modulele rădăcinilor complexe ale ecuației z2  2z  4  0 .
20. Fie z astfel încât z  2z  3  i . Să se calculeze modulul numărului z

3. Funcţii şi ecuaţii

3.1 Funcții injective , surjective , bijective , inversabile , funcţii trigonometrice directe şi inverse , funcția
exponențială , funcția logaritmică

1. Să se determine inversa funcției bijective f :(0, )  (1, ) , f (x)  x 2  1 .

2. Să se determine inversa funcției bijective f :  (1, ) , f (x)  e x  1 .
3. Să se determine inversa funcției bijective f :(1, )  (0, ) , f (x)  3log 2 x .
4. Fie mulțimea A  {2, 1,0,1,2} și o funcție bijectivă f : A  A . Să se calculeze f (2)  f (1)  f (0)  f (1)  f (2) .
5. Să se demonstreze că funcția f : , f (x)  3x 3  1 este injectivă .

1
6. Să se arate că funcția f :(1, )  , f ( x )  x  este injectivă .
x
7. Să se arate că funcția f :  , f (x)  log 2(3 1) este injectivă .
x

8. Să se arate că funcția f :  , f (x)  log 3 2 x  x este injectivă .

9. Fie f : {1,2,3}  {4,5,6} o funcție injectivă . Să se arate că f (1)  f (2)  f (3)  15 .
10. Se consideră funcția f :  , f (x)  3x  1 . Să se demonstreze că funcția f este neinversabilă .
x 3
11. Să se arate că funcția f :(0, )  (1,3) , f (x)  este bijectivă .
x 1
12. Fie funcția f : (1, )  (2, ) , f (x)  x 2  1 . Să se arate că funcția f este bijectivă .
13. Să se arate că funcția f :  , f (x)  x 2  x  1 nu este injectivă .
 1
14. Să se calculeze tg   arctg  .
2 2
 1  3
15. Să se arate că numărul sin  arcsin   sin  arccos  este natural .
 2  2 

1 x
16. Să se arate că funcția f : (1,1)  , f (x)  ln este impară .
1 x
17. Să se studieze monotonia funcției f :(0; )  , f (x)  2009x  log2009 x .

3.2 Ecuaţii care conţin radicali de ordinul 2 sau de ordinul 3

1. Să se rezolve în mulțimea numerelor reale ecuația : a) 3

7 x  1  x  1 ; b) x  6( x  2  1) ; c) 3
8  x  3 9  4x ;

d) 2 x  1  5 ; e) x  8  6 x  1  1 ; f) 2 x  1  3 ; g) x  2  x ; h) 2 x  1  x ; i) 2x  16  x2  11 ;

j) x  1  2  x  1 ; k) 3
x  1  1  x ; l) x  8  x  2 ; m) 3
2  x  x  2 ; n) 2 x  3 x 2  0 ;

o) x  1  x  1 ; p) 3
1  x  1  x ; q) x  1  5  x ; r) 6
x 2  2x  1  3 3  x ;

2. Să se rezolve în mulțimea numerelor reale inecuația 3

2  x2  1 .

12 | P a g e
3.3 Ecuații exponențiale

1. Să se rezolve în mulțimea numerelor reale ecuația : a) 9x  10  3x 1  1  0 ; b) 32 x 1  10  3x 1  27  0 ;

c) 22 x  3  2x1  8  0 ; d) 3x  9x  2 ; e) 22 x 1  2x 2  160 ; f) 16x  3  4 x  4 ; g) 3  4 x  6x  2  9x ; h) 3x 1  3x  8 ;
i) 4x  2x  12 ; j) 2  3x  31 x  7 ; k) 2x  2x 1  2x 1  56 ; l) 4 x  5  2x1  16  0 ; m) 1  5x  2  25x  0 ;
x 1
4
n) 3x 1  31 x  10 ; o) 2x  4 x  20 ; p) 4 x  2x  56 ; q) 2x  4 2
 12 ; r) 5x  5 x  2 ; s) 3x  9 x  ;
9
2. Să se determine a astfel încât numerele 2a1 , 2a2  1 , 2a1  1 să fie în progresie aritmetică .

3.4 Ecuații logaritmice

1. Să se rezolve în mulțimea numerelor reale ecuația : a) lg(x  1)  lg(6 x  5)  2 ; b) log2 (2 x 1  1)  x ;

11
c) lg(x  1)  lg9  1  lg x ; d) lg(x  9)  lg(7x  3)  1  lg(x2  9) ; e) log 2 x  log 4 x  log 8 x  ; f) lg2 x  5lg x  6  0 ;
6
1 5 5
g) log 3 (x  1)  log 3 (x  3)  1 ; h) lg2 x  lg x  6 ; i) log22 x  log2 (4 x)  4 ; j) log3 x   ; k) log 5 x  log x 5  ;
log3 x 2 2

l) log2 ( x 2  x  2)  1 ; m) lg x  lg(9  2x)  1 ; n) log x 2  log x 2  9 ;

2. Să se rezolve în mulțimea numerelor reale inecuația log2 x  log 4 x  3 ;

3.5 Ecuații trigonometrice

   
1. Să se rezolve în mulțimea (0; ) ecuația : a) sin3x  sin x ; b) tg  x    tg   x  ;
 3   2 
1 1
2. Să se rezolve în mulțimea [0;2 ) ecuația : a) sin x   ; b) cos2 x  ; c) 2sin x  1  0 ; d) tg( x)  1  2tgx ;
2 2
e) sin x  cos x  0 ; f) sin x  cos x  1 ; g) 3 sin x  cos x  1 ;
3. Să se rezolve în mulțimea numerelor reale ecuația : a) sin x  1  cos2 x ; b) sin x  cos(x)  1 ; c) cos2x  sin x  0 ;
           
d) cos  2x    cos  x   ; e) sin  x    sin  3x   ; f) sin  x    cos  x   ; g) 3sin x  3 cos x  0 ;
 2  2  4  4  3  6
   
h) sin  x    cos   x   1 ; i) sin2 x  cos x ;
 6 3 
4. Să se determine numărul soluțiilor ecuației sin x  sin2 x din intervalul [0;2 ) ;
5. Să se determine  (0,2 ) astfel ca tg   sin .
  1
6. Să se rezolve în intervalul (0,5) ecuația sin  2x     ;
 6 2
1  1 
7. Să se rezolve în intervalul [1;1] ecuația : a) arcsin  arcsin x  ; b) arcsin x  arccos  ;
2 3 2 2
1  1
8. Să se rezolve în mulțimea numerelor reale ecuația : a) arctgx  arcctg  ; b) arcsin2 x   ;
3 2 2
x 1  
c) arctg  arctg  ; d) arctg 3  arctg x  ;
3 3 3 2

9. Numerele reale x și y verifică egalitatea arctg x  arctg y  . Să se arate că x  y  1 .
2

13 | P a g e
4. Metode de numărare

4.1 Mulţimi finite ordonate . Numărul funcţiilor f: A→B , unde A şi B sunt mulţimi finite.

1. Să se determine numărul funcțiilor f : {1,2,3,4}  {1,2,3,4} cu proprietatea că f (1)  f (4) .

2. Se consideră mulțimea A  {1,2,3,...,10} . Să se determine numărul submulțimilor cu trei elemente ale mulțimii
A , care conțin elementul 1 .
3. Să se determine numărul funcțiilor f : {0,1,2}  {0,1,2} care verifică relația f (2)  2 .
4. Să se determine numărul funcțiilor f : {0,1,2,3}  {0,1,2,3} care are proprietatea f (0)  f (1)  2 .
5. Să se determine numărul funcțiilor f : {0,1,2,3}  {0,1,2,3} care are proprietatea că f (0) este număr impar .
6. Fie mulțimea A  {2, 1,0,1,2} . Să se determine numărul funcțiilor pare f : A  A .
7. Fie mulțimea A  {1,2,3,4,5} . Să se determine numărul funcțiilor bijective f : A  A , cu proprietatea că f (1)  2
8. Să se determine numărul funcțiilor f : {1,2,3}  {0,1,2,3} pentru care f (1) este număr par .
9. Să se determine numărul funcțiilor f : {1,2,3,4}  {1,2,3,4} care au proprietatea că f (1)  f (3)  7 .
10. Se consideră mulțimile A  {1,2,3,4} și B  {1,2,3,4,5,6} . Să se determine numărul funcțiilor strict crescătoare
f : A B .
11. Se consideră mulțimile A  {1,2,3} și B  {1,2,3,4,5} . Să se determine numărul funcțiilor strict descrescătoare
f : A  B , cu proprietatea că f (3)  1 .
12. Să se calculeze numărul funcțiilor injective f : {1,2,3}  {1,2,3,4,5} cu proprietatea că f (1)  1 .
13. Să se calculeze numărul diagonalelor unui poligon convex cu 8 laturi .
14. Să se determine numărul funcțiilor strict monotone f : {1,2,3}  {5,6,7,8} .

4.2 Permutări : numărul de mulţimi ordonate care se obţin prin ordonarea unei mulţimi finite cu n elemente
, numărul funcţiilor bijective f : A↦B , unde A şi B sunt mulţimi finite.
Aranjamente : numărul submulţimilor ordonate cu câte k elemente fiecare, k ≤ n , care se pot forma cu cele n
elemente ale unei mulţimi finite , numărul funcţiilor injective f : A↦B , unde A şi B sunt mulţimi finite .
Combinări : numărul submulţimilor cu câte k elemente, unde 0 ≤ k ≤ n , ale unei mulţimi finite cu n elemente.
Proprietăţi: formula combinărilor complementare, numărul tuturor submulţimilorunei mulţimi cu n elemente.

1. Câte numere naturale de trei cifre distincte se pot forma cu elemente ale mulțimii {2,4,6,8} ?
2. Să se determine n   pentru care mulțimea {1,2,..., n} are exact 120 de submulțimi cu două elemente .
3. Câte numere naturale de patru cifre distincte se pot forma cu cifre din mulțimea {1,3,5,7,9} ?
4. 3
Să se arate că : a) C17  C17
15
; b) Cn2  Cn3  Cn31 , n  , n  3 ; c) Caab  Cabb , a , b   ; c) C2nn  2  C2nn1 , n  ,
n  1 ; d) (n!) divide (2n)! , n 
2
;
10
C 20
5. Să se calculeze : a) C44  C54  C64 ; b) C84  C74  C73 ; c) 9
; d) A53  6C53 ; e) A43  A32  C42 ; f) C10
3
 C93 ;
C 20
0
g) C16  C16
2
 C16
4
 ...  C16
16
; h) n  C10
0
 C10
2
 C10
4
 C10
6
 C10
8
; i) A53  4C62
6. Să se determine numărul elementelor unei mulțimi știind că aceasta are exact 45 de submulțimi cu două
elemente .
7. Câte numere naturale de patru cifre se pot forma cu elemente ale mulțimii {1,3,5,7,9} ?
8. Să se rezolve ecuația : a) Cn8  Cn10 , n , n  10 ; b) Cn3  Cn5 , n , n  5 ; c) C x2  Ax2  30 , x  , x  2 ;
d) C22x 3  3 , x  , x  3 ; e) 3Cn1  2Cn2  8 , n , n  2 ; f) Cn1  Cn2  120 , n , n2;
9. Să se rezolve inecuația : a) C  10 , n  2 , n natural ; b) C  C  9 , x  , x  3 ;c) 2x!  2048 , x  ;
2
n
x 1
x
x 3
x 1
10. Într-o clasă sunt 22 de elevi , dintre care 12 sunt fete . Să se determine în câte moduri se poate alege un comitet
reprezentativ al clasei format din 3 fete și 2 băieți .
11. Se consideră mulțimea A  {0,1,2,3,...,9} . Să se determine numărul submulțimilor mulțimii A care au 5
elemente , din care exact două sunt numere pare .
12. Se consideră mulțimea M  {0,1,2,3,4,5} . Să se determine numărul tripletelor (a, b, c) cu proprietatea că
a, b, c M și a  b  c .

14 | P a g e
 13. Se consideră dreptele d1 , d 2 distincte , A, B, C  d1 , M , N , P , Q d 2 . Să se determine numărul triunghiurilor care
au toate vârfurile în mulțimea celor șapte puncte date .
14. Să se determine n , n  3 , astfel încât Cn3 să dividă Cn31 .
15. Câte elemente ale mulțimii A  { x|x  C7k , k  , k  7} sunt divizibile cu 7 ?
16. Să se arate că numărul An3 , n , n  3 este divizibil cu 3 .
17. Să se determine numărul submulțimilor cu trei elemente ale mulțimii {1,2,3,4,5} care conțin cel puțin un număr
par .
18. Câte funcții f : {1,2,3,...,10}  {0,1} au proprietatea că f (1)  f (2)  f (3)  ...  f (10)  2 ?
1
19. Să se arate că 11 divide numărul C11  C11
2
 ...  C11
10
.

4.3 Binomul lui Newton

1. Să se determine numărul termenilor raționali din dezvoltarea (3  3 3)10 .
12
 1 
2. Să se determine a  0 știind că termenul din mijloc al dezvoltării  3 a  4  este egal cu 1848 .
 a
9
 1
3. Să se determine termenul care nu conține pe x din dezvoltarea  x 2   .
 x

 
5
4. Să se determine numărul termenilor raționali din dezvoltarea binomului 2 1 .
5. Să se determine numărul termenilor raționali ai dezvoltării ( 4 5  1)100 .

 
9
6. Să se determine numărul termenilor iraționali ai dezvoltării 3 1 .

 
49
7. Se consideră dezvoltarea 3
x2  y . Să se determine termenul care îi conține pe x și y la aceeași putere .
9
 1 
8. Se consideră dezvoltarea  a2  3  , a  0 . Să se determine rangul termenului care-l conține pe a4 .
 a
200
 2 
9. Să se determine termenului care nu-l conține pe x din dezvoltarea  3 x   , x 0.
 x
10. Suma coeficienților binomiali ai dezvoltării (2x2  5y)n este egală cu 32 . Să se determine termenul de rang 4 .
0
11. Să se calculeze C2009  52009  C2009
1
 52008  4  C2009
2
 52007  42  ...  C2009
2009
 42009 .
12. Câți termeni ai dezvoltării (1  2)7 sunt divizibili cu 14 .

5. Matematici financiare - Evenimente aleatoare egal probabile, operaţii cu evenimente, probabilitatea unui eveniment
compus din evenimente egal probabile

1. Să se determine probabilitatea ca :
a) alegând un număr ab din mulțimea numerelor naturale de două cifre , să avem a  b .
b) alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de două cifre , acesta să fie pătrat perfect .
c) alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de trei cifre acesta să aibă exact două cifre egale .
d) alegând un număr ab din mulțimea numerelor naturale de două cifre , să avem a  b  4 .
e) alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de trei cifre , acesta să aibă toate cifrele pare .
f) alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de trei cifre , acesta să fie divizibil cu 50 .
g) alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de patru cifre , acesta să fie divizibil cu 9 .
h) alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de trei cifre , acesta să aibă suma cifrelor egală cu 2 .
i) alegând un număr din mulțimea numerelor naturale pare de două cifre , acesta să fie divizibil cu 4 .
j) alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de două cifre , acesta să aibă ambele cifre impare .
k) alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de trei cifre , prima sa cifră să fie număr prim .
l) alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de trei cifre , produsul cifrelor sale să fie impar .

15 | P a g e
 2. Care este probabilitatea ca :
a) alegând un număr k din mulțimea {0,1,2,...,7} , numărul C 7k să fie prim .
b) alegând un element din mulțimea {1,2,3,...,40} , numărul 2n2  6n să fie pătrat perfect .
c) alegând un număr din mulțimea {10,11,12,...,40} suma cifrelor lui să fie divizibilă cu 3 .
d) alegând un element din mulțimea { n |n  , n  100} acesta să fie număr rațional .
e) alegând un element din mulțimea A  {0,1,2,...,2009} , acesta să fie divizibil cu 5 .
f) alegând un element din mulțimea { 3 n |n  A  {1,2,...,1000}} acesta să fie număr rațional .
g) alegând un număr din mulțimea {11,12,...,50} , acesta să fie divizibil cu 2 și cu 5 .
h) alegând un element al mulțimii divizorilor naturali ai numărului 56 , acesta să fie divizibil cu 4 .
i) alegând un element al mulțimii {1,3,5,...,2009} , acesta să fie multiplu de 3 .
j) alegând un element al mulțimii {2,4,6,...,2010} , acesta să fie divizibil cu 4 dar să nu fie divizibil cu 8 .
k) alegând o cifră din mulțimea {0,1,2,...,9} , aceasta să verifice inegalitatea (x  1)! x!  100 .
l) alegând un element al mulțimii A  {0,5,10,...,2010} , acesta să fie divizibil cu 25 .
m) alegând un număr din mulțimea {1,2,3,...,100} , acesta să nu fie divizibil cu 7 .
n) alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de la 1 la 1000 , acesta să fie cub perfect .
3. Să se calculeze probabilitatea ca :
a) alegând o mulțime din mulțimea submulțimilor nevide ale mulțimii A  {1,2,3,4,5,6} , aceasta să aibă toate
elementele impare .
b) alegând o mulțime din mulțimea submulțimilor nevide ale mulțimii A  {1,2,3,4,5} , aceasta să aibă produsul
elementelor 120 .
c) alegând o pereche (a, b) din produsul cartezian A  A , A  {1,2,3,4,5,6} , să avem egalitatea a  b  6 .
d) alegând o pereche (a, b) din mulțimea A  A , A  {1,2,3,4,5,6} , produsul numerelor a și b să fie impar .
e) alegând una dintre submulțimile mulțimii M  {1,2,3,4,5,6} , aceasta să aibă 2 elemente .
f) alegând o funcție din mulțimea M a tuturor funcțiilor definite pe A  {1,2,3} cu valori în B  {5,6,7} ,
aceasta să fie injectivă .
4. Într-o urnă sunt 49 de bile , inscripționate cu numerele de la 1 la 49 . Să se calculeze probabilitatea ca extrăgând
o bilă din urnă , aceasta să aibă scris pe ea un pătrat perfect .

6. Geometrie

6.1 Coordonatele unui vector în plan, sumei vectoriale, produsului dintre un vector şi un număr real

1. Fie vectorii u  mi  3 j și v  (m  2)i  j . Să se determine m  0 astfel încât vectorii u și v să fie perpendiculari .

2. Să se determine a pentru care vectorii u  ai  (a  1) j și v  (5a  1)i  2 j sunt perpendiculari .
3. Să se arate că unghiul vectorilor u  5i  4 j și v  2i  3 j este obtuz .
4. Fie punctele O(0,0) , A(2,1) , B(2,1) . Să se determine cosinusul unghiului format de vectorii OA și OB .
5. Să se determine a pentru care vectorii u  ai  3 j și v  4i  (a  4) j sunt coliniari .
6. Să se determine m astfel încât vectorii u  (m  1)i  8 j și v  (m  1)i  4 j să fie coliniari .
7. Să se calculeze AB  (AC  BC ) , știind că A(3,4) , B(4, 3) și C (1,2) .
8. Să se calculeze (2i  5 j)  (3i  4 j) .
9. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele M(2, 1) , A(1,2) și B(4,1) . Să se determine
lungimea vectorului MA  MB .
10. Fie vectorii a  i  j , b  i  j și u  6i  2 j . Să se determine p, r  astfel încât u  pa  rb .

16 | P a g e
 11. Fie rA  2i  j , rB  i  3 j și rC  3i  2 j vectorii de poziție ai vârfurilor triunghiului ABC . Să se determine vectorul
de poziție al centrului de greutate a triunghiului ABC .
12. Punctele A , B și G au vectorii de poziție rA  4i  7 j , rB  2i  j , rG  4i  4 j . Să se determine vectorul de poziție
a punctului C astfel încât punctul G să fie centrul de greutate al triunghiului ABC .
2 2
13. Să se calculeze u  v știind că u  v  3i  2 j și u  v  2i  3 j .
14. Se consideră vectorii u  i  j și v  2i  4 j . Să se calculeze modulul vectorului u  v .
15. Se consideră punctele A(1,0) , B(2,3) și C(1,4) . Să se calculeze AB  AC .
16. Să se determine m știind că vectorii u  2i  3 j și v  mi  4 j sunt perpendiculari .
17. Să se determine a pentru care vectorii v1  ai  (a  1) j și v2  3i  5 j sunt coliniari .
18. Să se determine a pentru care vectorii u  (a  1)i  (2a  2) j și v  (a  1)i  j sunt perpendiculari .
19. În sistemul de coordonate xOy se consideră punctele A,B,C astfel încât A(1,3) , B(2,5) și AC  2 AB . Să se
determine coordonatele punctului C .
20. Se consideră punctele M(1,2) , N(2,5) și P(3, m) , m . Să se determine valorile reale ale lui m astfel încât
MN  MP  5 .

6.2 Distanţa dintre două puncte în plan , ecuaţii ale dreptei , condiţii de paralelism și perpendicularitate ,
calcule de distanţe şi arii.

1. Să se determine m , astfel încât distanța dintre punctele A(2, m) și B(m, 2) să fie 4 .
2. Să se calculeze perimetrul triunghiului OAB , știind că O(0,0) , A(1,2) și B(2,3) .
3. Să se calculeze lungimea medianei din A a triunghiului ABC ,unde A(2, 1) , B(2,0) , C(0,6) .
4. Se consideră punctele A(2, m) și B(m, 2) . Să se determine m astfel încât AB  4 .
5. Să se determine ecuația medianei duse din vârful A al triunghiului ABC ,unde A(1,2) , B(2,3) și C(2, 5) .
6. Să se determine ecuația medianei corespunzătoare laturii BC a triunghiului ABC , știind că A(2,2) și ecuațiile
medianelor duse din B și C sunt 2x  y  2  0 , respectiv x  y  2  0 .
7. Să se determine vârful D al paralelogramului ABCD știind că A(2,9) , B(7, 4) , C(8, 3) .
8. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele A(2, 1) , B(1,1) și C (1,3) . Să se determine
coordonatele punctului D știind că patrulaterul ABCD este paralelogram .
9. În sistemul de coordonate xOy se consideră punctele M(2, 1) , N(1,1) și P(0,3) .Să se determine coordonatele
punctului Q astfel încât MNPQ să fie paralelogram .
10. Se consideră punctele A(2,3) , B(4, n) , C(2,2) și D(m,5) . Să se determine m și n astfel încât patrulaterul ABCD
să fie paralelogram .
11. Se consideră triunghiul ABC cu vârfurile în A(1,2) , B(2, 2) și C(4,6) . Să se calculeze cosB .
12. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele O(0,0) , A(1,2) și B(3,1) . Să se determine măsura
unghiului AOB .
13. Să se afle măsura celui mai mare unghi al triunghiului ABC știind că A(2, 2) , B(2,3) , C(2,3) .
14. Fie punctele A(2,0) , B(1,1) și C(3, 2) . Să se calculeze sinC .
15. Să se determine coordonatele centrului de greutate al triunghiului ABC , știind că : a) A(1,0) , B(0,2) , C(2, 1) ;
b) A(5, 3) , B(2, 1) , C(0,9) ; c) A(0,2) , B(1, 1) , C(3,4) ;
16. În sistemul de coordonate xOy se consideră punctele A(1,1) , B(1,3) și C(3,2) . Fie G centrul de greutate al
triunghiului ABC . Să se determine ecuația dreptei OG .
17. Să se determine ecuația simetricei dreptei d :2x  3y  1  0 față de punctul A(3,4) .
18. Să se determine ecuația dreptei AB știind că A(2,3) și B(5,4) .
19. Să se determine ecuația dreptei care conține punctul A(2,2) și este paralelă cu dreapta determinată de
punctele C (2,1) , D(1, 3) .

17 | P a g e
 20. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele A(2, 1) , B(1,1) și C (1,3) . Să se determine
ecuația dreptei care trece prin punctul C și este paralelă cu dreapta AB .
21. Fie ABC un triunghi și G centrul său de greutate . Știind că A(1,1) , B(5,2) și G(3,4) , să se calculeze
coordonatele punctului C .
22. Se consideră dreapta d : 4 x  8y  1  0 și punctul A(2,1) . Să se determine ecuația dreptei care trece prin punctul
A și este paralelă cu dreapta d .
23. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele A(2, 1) , B(1,1) , C (1,3) și D(a,4) , unde a . Să
se determine a astfel încât dreptele AB și CD să fie paralele .
24. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele A(2, 1) și B(1,1) . Să se determine ecuația
dreptei care trece prin originea axelor și este paralelă cu dreapta AB .
25. Să se determine ecuația dreptei care trece prin punctul P(4, 1) și este paralelă cu dreapta x  2y  1  0 .
26. Să se determine a știind că dreptele x  y  1 și 3x  ay  2 sunt paralele .
27. Să se calculeze distanța de la punctul A(3,0) la dreapta d : 3x  4y  1  0 .
28. Să se calculeze distanța de la punctul A(1,1) la dreapta d : 5x  12y  4  0 .
29. Fie punctele A(1,2) , B(1,3) și C(0,4) . Să se calculeze lungimea înălțimii duse din vârful A al triunghiului ABC .
30. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele A(0, 3) și B(4,0) . Să se calculeze distanța de la
punctul O la dreapta AB .
31. Să se determine m știind că distanța de la punctul A(m, m 1) la dreapta d : 3x  4y  1  0 este 1 .
32. Să se determine ecuația dreptei care trece prin punctul A(1,1) și este perpendiculară pe dreapta
d : 5x  4 y  1  0 .
33. Să se determine ecuația perpendicularei duse din punctul A(1,2) pe dreapta d : x  y  1  0 .
34. Să se determine ecuația dreptei care trece prin punctul A(6,4) și este perpendiculară pe dreapta
d :2x  3y  1  0 .
35. Se consideră punctul A(1,2) și dreapta de ecuație d : 4 x  2y  5  0 . Să se determine ecuația perpendicularei
duse din punctul A pe dreapta d .
36. Să se determine ecuația înălțimii duse din B în triunghiul ABC , știind că A(0,9) , B(2, 1) și C(5, 3) .
37. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele A(1,3) și B(1, 1) . Să se determine ecuația
mediatoarei segmentului AB .
38. Se consideră punctele A(2,3) și B(3, 2) . Să se scrie ecuația mediatoarei segmentului AB .
39. Se consideră dreapta d :2x  y  1  0 și punctul A(3,2) . Să se determine ecuația dreptei care trece prin punctul
A și este perpendiculară pe dreapta d .
40. Se consideră punctele A(1,2) și B(3,4) . Să se calculeze distanța de la originea axelor la dreapta AB .
41. Se consideră punctele A(0,2) , B(1, 1) și C (5,1) . Să se determine ecuația dreptei duse din vârful A
perpendiculară pe dreapta BC .
42. Să se determine m știind că dreptele d1 : mx  3y  2  0 și d2 :12 x  2y  1  0 sunt perpendiculare .
43. Se consideră dreptele paralele de ecuații d1 : x  2y  0 și d2 : 2 x  4 y  1  0 . Să se calculeze distanța dintre cele
două drepte .
44. Să se calculeze distanța dintre dreptele paralele de ecuații x  2y  6 și 2x  4y  11 .
45. Să se determine m știind că dreptele d1 : mx  (m  2)y  1  0 și d2 : (m  2)x  4my  8  0 sunt paralele .
46. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele A(1,3) , B(2,1) și C(3, 1) . Să se calculeze
lungimea înălțimii duse din vârful A în triunghiul ABC .
47. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele A(2, 1) , B(1,1) , C (1,3) și D(a,4) , a . Să se
determine a pentru care dreptele AB și CD sunt perpendiculare .
48. Să se determine a pentru care punctele A(1, 2) , B(4,1) și C(1, a) sunt coliniare .
49. Să se arate că punctele A(1,5) , B(1,1) și C(3, 3) sunt coliniare .
50. Să se determine m astfel încât punctele A(3,3) , B(2,4) și C(2m,1  m) să fie coliniare .
51. Se consideră dreptele de ecuații d1 : 2 x  3y  1  0 , d2 : 3x  y  2  0 și d3 : x  y  a  0 . Să se determine a
pentru care cele trei drepte sunt concurente .

18 | P a g e
 52. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele A(1,3) și C(1,1) . Să se calculeze aria pătratului
de diagonală AC .
53. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele B(1,2) și C(2, 2) . Să se determine distanța de
la punctul O la dreapta BC .
54. Se consideră punctele A(3,2) și B(6,5) . Să se determine coordonatele punctelor M și N știind că acestea împart
segmentul [ AB] în trei segmente congruente , iar ordinea punctelor este A , M , N , B .
55. Să se determine m astfel încât dreptele d1 : mx  3y  2  0 și d2 : 2 x  y  8  0 să fie concurente .
56. Să se arate că dreptele de ecuații d1 : 2 x  y  1  0 și d2 : 2 x  y  1  0 sunt simetrice față de axa Oy .
57. Să se determine coordonatele simetricului punctului A(3,2) față de mijlocul segmentului BC , unde B(1, 4) și
C(5, 1) .

19 | P a g e