Subiecte rezolvate Dinamica Sistemelor Economice

 1.Analiza modificării echilibrului cu ajutorul statisticii comparate: concept, metodă.

Statica comparată își propune să examineze cum răspund valorile de echilibru ale variabilelor la
modificarea unuia sau mai multor parametrii.

Statica comparată își propune să examineze cum răspund valorile de echilibru ale variabilelor la
modificarea unuia sau mai multor parametrii.

Considerăm n ecuații în formă implicită, a căror soluție determină punctul de echilibru:

f i ( x1 , x 2 ,..., x n ;  1 ,  2 ,...,  m )  0, i  1,2,...n

Pentru o anumită configurație a parametrilor, să zicem ( 0

1 ,...,  0
m ) sistemul determină soluția

de echilibru corespunzătoare: ( x10 ,..., x n0 ) a variabilei x i .

Statica comparată presupune că există soluție de echilibru și că este semnificativă din punct de vedere
economic.

Putem exprima xi ca o funcție diferențiabilă de vectorul de parametri  într-o vecinătate a

punctului de echilibru ( x10 ,..., x n0 ;  10 ,...,  m0 ) :

xi  xi (1 ,  2 ,...,  m ), i  1,2,..., n

Înlocuind în ecuațiile de mai sus noii parametrii: ( 11 ,...,  m1 ) , putem obține noul echilibru:
( x11 ,..., x 1n ) .
Nu întotdeauna putem determina funcțiile

xi  xi (1 ,  2 ,...,  m ), i  1,2,..., m , pentru aceasta,

căutăm rezultate calitative studiind semnele derivatelor parțiale ale funcțiilor f i :

xi 0
( ) , i  1,...n, j  1,..., m
 j
Calculate în punctul
( x1
0
,..., x 0
n ;  0
1 ,...,  0
m)

Semnele derivatelor ne arată direcția în care noua valoare de echilibru a variabilei i se va îndrepta în
urma modificării parametrului j, adică dacă noua valoare de echilibru a variabilei i va fi mai mare, mai
mică sau egală cu vechea valoare.

xi
Calculul derivatelor  j :

i
Considerăm funcțiile
f ca:

f i ( x1 (1 , 2 ,..., m ),..., xn (1 , 2 ,..., m );1 , 2 ,..., m )  0,

i  1,2,...n

Derivata totală a funcției

f i în raport cu  j va fi :
n
f i x s f i

s 1 x s  j

 j
 0, i  1,..., n

xi
, i  1,..., n :
Obținem un sistem liniar de n ecuații cu n necunoscute  j
 f 1 x1 f 1 x 2 f 1 x n f 1
  ...  
x1  j x 2  j x n  j  j
f 2 x1 f 2 x 2 f 2 x n f 2
  ...  
x1  j x 2  j x n  j  j

f n x1 f n x 2 f n x n f n
  ...  
x1  j x 2  j x n  j  j
Rezolvăm sistemul prin regula lui Cramer:

xi i

 j 

 f 1 f 1 f 1 
  
 x1 x 2 x n 
 f 2 f 2 f 2 
  
   x1 x 2 x n 
 
 
 f n f n
f n

 x 
 1 x 2 x n 

 i
Este determinantul matricei Jacobian a funcțiilor
f în raport cu
xi presupus nenul.

 2. Dinamica comparată: principiul corespondenței. Exemplificare pentru modelul IS-LM

static și dinamic.
Conceptul de dinamică comparată este legat de conceptul de statică comparată. Diferența constă în faptul
că dinamica comparată studiază efectele modificării parametrilor pe întreaga evoluție a modelului
economic dinamic.

Conform Samuelson, modificările studiate de dinamica comparată sunt următoarele:

- Modificări în condițiile inițiale;

- Modificări în variabilele exogene non instrumentale, ex. în investițiile autonome;

- Modificări în parametrii interni, ex. în rata economiilor.

Metoda de bază a dinamicii comparate constă în diferențierea totală a traiectoriei sistemului și

determinarea efectului schimbărilor de parametrii.

Dorim să arătăm consistența între statica și dinamica comparată dată de principiul

corespondenței.

Exemplu “Un model Keynesian complet”

I S
S  S ( y, r ),0  S y  1, S r  0
I  I ( y, r ),0  I Y  1, I r  0
L  L( y, r ), Ly  0, Lr  0
L  Ls
-Prețurile sunt rigide.

Substituind în prima și ultima ecuație obținem:

I ( y, r )  S (Y , r )  0
L( y, r )  Ls  0 *
Ecuațiile de mai sus sunt modelul IS-LM. Modelul are un singur parametru
Ls .
La intersecția celor două curbe se determină echilibrul macroeconomic, perechea

( ye , re ) .
Introducem încă trei parametri:
(1 ,  2 ,  3 ) , respectiv investiția autonomă,
economiile autonome și cererea autonomă de bani, astfel încât
I S L
(  0,  0,  0) .
 1  2  3
Există funcțiile:

y  y( 1 ,  2 ,  3 , Ls )
r  r ( 1 ,  2 ,  3 , Ls )
, cărora le determinăm derivatele parțiale:

y r
, ,...
 1  1 și care ne dau modificările echilibrului (venitul și rata dobânzii) la
modificările parametrilor, cum am văzut la statica comparată.

Studiem modificarea echilibrului în raport cu parametrul

Ls .
Construim Jacobianul atașat modelului IS-LM:

I S I S
 
y y r r
L L presupus nenul în punctul
( ye , re ) .
y r

Făcând derivata totală a ecuațiilor IS-LM,*, în raport cu

Ls , obținem:
 I S y I S r
(  ) (  ) 0
y y Ls r r Ls
L y L r
 1
y Ls r Ls
Cu soluția:

y 1 S / r  I / r
 
Ls  
r  2 I / y  S / y
 
Ls  
 este tocmai determinantul matricei Jacobian:

I S I S
 
y y r r I S I S
 ,  0,  0,  0, 0
L L y y r r
y r
L L
 0, 0
y r

I S
0 
r r
1 
L
1
r
 I S
 0
y y
2 
L
1
y
Considerând acum condițiile impuse derivatelor parțiale în formularea modelului,(

0  S y  1, S r  0 , 0  IY  1, I r  0 ,

y
Ly  0, Lr  0 )putem 0
deduce că numărătorul L , dar nu putem
s

r
stabili semnul derivatei:
Ls și nici al lui  .

Stabilitatea echilibrului modelului IS-LM dinamic folosită pentru determinarea semnului lui


Metoda se bazează pe principiul corespondenței al lui Samuelson

Folosind principiul corespondenței, putem deduce parțial informațiile care ne lipsesc și anume,

semnul lui  .

Modelul IS-LM dinamic:

y (t )  1 ( I ( y, r )  S (Y , r )), 1  0
r(t )   2 ( L( y, r )  Ls ),  2  0
Din condiția de stabilitate, putem determina semnul lui  .

Pentru rezolvarea sistemului, facem aproximarea lineară în jurul echilibrului:

 y (t )  1 (I ( y, r ) / y  S (Y , r ) / y)( y  y )  1 (I ( y, r ) / r  S (Y , r ) / r )(r  r )
r(t )   2 (L( y, r ) / y)( y  y )   2 (L( y, r ) / r )(r  r )
Ecuația caracteristică:

1 (I ( y, r ) / y  S (Y , r ) / y)   1 (I ( y, r ) / r  S (Y , r )

0
2 (L / y) 2 (L / r )  

Adică:

I S L
  (1 (  )   2 ( ))  1 2   0
2

y y r
Unde  are aceeași expresie ca și în cazul staticii comparate a modelului IS-LM.

I S I S
 
y y r r

L L
y r
Condiția necesară și suficientă de stabilitate este:

I S L
(1 (
 )   2 ( ))  0
y y r
0
Observăm acum, conform principiului corespondenței, că condiția de stabilitate, stabilind că 
y
 0 , dar nu putem stabili semnul derivatei
este pozitiv și statica comparată ne asigură că:
L s
r
, adică ceea ce știam din statica comparată.
Ls

y 1 S / r  I / r
 
Ls  
0
S r  0, Lr  0
Rezultă:

y
0
L s

 3. Considerăm modelul IS-LM static:

Piața bunurilor:

c(t )  a  cy d (t ) 0  c  1
 y d (t )  y (t )  tax(t )
i (t )  i0  i( r (t )   e (t )) i0  0, i  0
tax(t )  t0  t y (t ) t0  0,0
d (t )  c(t )  i (t )  g t

Piața banilor:

m (t )  ky(t )  l r (t )
d
k  0, l   0
m s (t )  m(t )  p(t )
m d (t )  m(t )  p(t ) cererea  oferta
c consumul real
y venitul real
tax taxele reale
yd venitul real disponibil
i investitiile reale
r rata no min ala a dobanzii
g cheltuieli le guvernamentale reale
d cheltuieli le reale totale
md cererea reala de bani
 e inf latia asteptata
m p oferta reala de bani in marimi log aritmice

Toate variabilele sunt logaritmice, mai puțin rata dobânzii, rata inflației.

Deduceți curba AD și curba presiunii cererii.

În echilibrul pieței banilor:

 4. Considerăm sistemul dinamic al inflației, constituit din respectiv curba presiunii
cererii, curba Phillips și mecanismul dinamic al așteptărilor adaptive:

y (t )  a1 (m (t )   (t ))  a2 e (t ), a1 , a2  0
   ( y (t )  yn )   e (t ),   0
 e (t )   ( (t )   e (t )),   0
cu sistemul redus la două ecuații:

 e (t )   ( y(t )  y n )
y (t )  a1m (t )   (a1  a2  )( y(t )  y n )  a1 e (t )
Scrieți traiectoriile staționare, marcați vectorii de forțe în spațiul fazelor, analizați natura
punctului staționar și o posibilă traiectorie a variabilelor de stare dacă starea inițială se
află în sectorul sud-est.
 Traiectoria staționară se obține pentru:

y (t )  0,  e (t )  0 .
Pe traiectoria staționară, venitul este la nivelul potențial iar rata de creștere monetară este egală cu
inflația așteptată:

y (t )  yn ,  e (t )  m (t ) .

Considerăm dreapta 
 e
(t )  0 , pentru care y(t )  yn , deci curba este o dreaptă
perpendiculară pe abscisă.

Dacă y (t )  yn , atunci 
 e (t )  0 , deci  e
(t ) crește, la dreapta verticalei,
inflația așteptată crește. În mod similar, când y(t )  yn ,  e (t )  0 , adică inflația
așteptată scade.

Considerăm acum dreapta y (t )  0 . In acest caz:

a1m (t )   (a1  a2  )( y (t )  yn )  a1 e (t )
a2 
 (t )  m (t )   (1 
e
)( y (t )  yn )
a1
a2 
Care are panta negativă dacă: (1  )  0 , ceea ce presupunem pentru acest caz.
a1
y (t )  0
a2 
 e (t )  m (t )   (1  )( y (t )  yn )
a1
Aceasta este varianta simplificata a modelului lui Mc Cafferty, 1990.

Sub curba y (t )  0 ,y va crește, deasupra curbei y (t )  0 , y va scădea.

Combinând cele două figuri, obținem o diagramă cu patru cadrane:
Pornind din punctul A de p această diagramă, mergem împotriva acelor de ceasornic, putem ajunge la
punctul de echilibru direct pe traiectoria T1, sau înspirală pe traiectoria T2.

Traiectoria pe care se va ajunge în punctul de echilibru, depinde de variabilele exogene și de parametrii

sistemului dinamic. Punctul de echilibru este de tip nod spirală.

 5. Considerăm sistemul dinamic al inflației:

 (t )   (t ))  a 2 e (t ),
y (t )  a1 ( m a1 , a 2  0
   ( y (t )  y n )   e (t ),  0
 e (t )   ( (t )   e (t )),  0
Cu forma sa redusă la două ecuații:

 e (t )   ( y(t )  yn )
y (t )  a1m (t )   (a1  a2  )( y(t )  yn )  a1 e (t )
Considerăm valorile:

y n  15
  (t )  15, a2  0,5,   0,2,   1,5
a1  10, m
Determinați traiectoriile de evoluție ale venitului și inflației așteptate, cunoscând valorile

inițiale: ( y0 ,  0e )  (12,12) .
Determinați efectele unui declin al creșterii monetare de la m 0  15 la m 1  12 .
Înlocuim în:

y (t )  a1 (m (t )   (t ))  a 2 e (t ), a1 , a 2  0
   ( y (t )  y n )   e (t ),   0
 e (t )   ( (t )   e (t )),   0
Sistemul rezultat este:

y (t )  10(15   (t ))  0,5 e (t )
 (t )  0,2( y (t )  15)   e (t )
 e (t )  1,5( (t )   e (t ))
Reducem sistemul la două ecuații:

 e (t )   ( y(t )  yn )
y (t )  a1m (t )   (a1  a2  )( y(t )  yn )  a1 e (t )
Rezultă:

Determinarea traiectoriilor de evoluție a celor doi indicatori: venitul și inflația așteptată

Determinăm traiectoria sistemului dinamic:

y (t )  177,75  1,85 y(t )  10 e (t )

 e (t )  4,5  0,3 y(t )
Scriem sistemul omogen:
 y (t )  1,85 y(t )  10 e (t )
 e (t )  0,3 y(t )
Matricea sistemuluieste:

 1,85  10
A 
 0,3 0 

Figura:Traiectoriasistemuluipentru ( y0 ,  0e )  (12,12)
Rădăcinile caracteristice ale lui A sunt:

r , s  0,925  1,4644i
Partea reală estenegativă, ceea ce face ca sistemul să fie asimtotic stabil.

Considerăm un declin al creșterii monetare de la m 0  15 la m 1  12 , echilibrul staționar inițial

yn  15,  e  15 , se deplasează la yn  15,  e  12
Vom avea o spirală împotriva acelor de ceasornic de la vechiul echilibru E0 la noul echilibru E1.

Fig: Declin al creșterii monetare de la  1  12 , punctul de echilibru se deplasează

m 0  15 la m
de la yn  15,  e  15 , la yn  15,  e  12

Sistemul este rezolvat pentru  e

(t ) , putem determina  (t ) din curba Phillips.

În cazul reduceri icreșterii monetare, situația poate fi reflectată în figurile de mai jos:
Ultima figura arată natura ciclică a inflației actuale și așteptate darși faptul că inflația actuală este iniția
lsub inflația așteptată.

Dacă venitul actual inițial scade sub nivelul potențial, inflația actuală scade sub inflația așteptată.

Când venitul actual este peste nivelul potențial, inflația crește peste inflația așteptată.

 6. Considerăm următoarele date:

a  60, c   0.75, t   0,2, i0  430, i   4, g  330, k  0,25,
l   10, m  450, y n  2000,   0,1,   0,08
Ecuația de dinamică a ofertei reale de monedă este:
 A i  / l 
m s (t )  (  y n )  m s (t ) 
ik ik
1  c(1  t )  1  c(1  t ) 
l l
i
(  1) e (t )  A  Bm s (t )  C e (t )
ik
1  c(1  t ) 
l
Iar ecuația de dinamică a inflației așteptate este:
 
 e (t )  ( A  yn ) 
ik
1  c(1  t ) 
l
i / l 
 m s (t ) 
ik
 
1  c (1  t ) 
l
i
  e (t )  D  Em s (t )  F e (t )
ik
 
1  c (1  t ) 
l
A  a  i0  g  ct0
Scrieți modelul dinamic al capcanei de lichidități, calculați punctul staționar, determinați
traiectoriile staționare și analizați, în spațiul fazelor, sensul traiectoriilor, în conformitate
cu vectorii de forțe. Verificați stabilitatea sistemului dinamic.

Modelul IS-LM, curba Phillips, așteptări adaptive este:

c  60  0,75(1  0,2) y
inv  430  4(i   e )
y  c  inv  g
m d  0,25 y  10i
m s  450  p
md  ms
  0,1( y  2000)   e
 e  0,08(   e )
Atunci:
 m s (t )  36  0,08m s  1,8 e
 e  2,88  0,0064m s  0,064 e
Traiectoriile staționare:

0  36  0,08m s  1,8 e
0  2,88  0,0064m s  0,064 e
Punctul fix:

s
(m ,  e )  (450,0)
Cele patru cadrane ale diagramei fazelor se pot vedea înfigura următoare:

Vectorii de forțe:

m s (t )  0 ,  e este mai mic decât pe curbă, m

s
Sub curba crește, iar deasupra curbei, scade.
  e  0 ,   e  0 ,  e
e e
Sub curba este mai mic, deci scade, iar deasupra curbei,
crește.

Vectorii arată că traiectoria se mișcă către punctul de echilibru. Pentru a studia stabilitatea locală, scriem
sistemul dinamic omogen în termenii abaterilor de la echilibru.

m s  0,08(m s  m s )  1,8( e   e )
 e  0,0064(m s  m s )  0,064( e   e )
A căruimatriceeste:

 0,08  1,8 
A
0,0064 0,064

Valorile propriisunt: 1, 2  0,008  0,0796i

deci au partea reală negativă și deci sistemul este asimtotic stabil.Traiectoria este înspirală, împotriva
acelor de ceasornic, către punctul staționar.

 7. Considerăm o economie națională caracterizată de:

i   41  0,08m s  0,2 e
m s  0,08m s  1,8 e
 e  0,0064m s  0,064 e
Analizați înspațiul fazelor cazul i  0
și mecanismul dinamic al dezechilibrului
cunoscut sub numele de “capcană de lichidități”.
Transformarea traiectoriilor staționare  s  0,  e  0 pentru i  0
m
Din IS-LM obținem rata dobânzii de echilibru:

 
k / l 
1 (k / l )(i / l )  s
   ki  / l 
i   A   m  e
  
1  c (1  t ) 
ik  l  1  c (1  t )  i k  1  c (1  t ) 
ik
l 
 
l  l

Adică:

i   G  Hm s  J e
Pentru exemplul numeric:

i   41  0,08m s  0,2 e

Când i  0 avem:

  25  0,4m
e s

Egalând aceasta ecuație cu fiecare dintre ecuațiile:

m s  0  e  20  0,0444ms
 e  0  e  45  0,1ms
Unde ecuațiile 
m s
,  e
sunt date de:

m s  0,08m s  1,8 e
 e  0,0064m s  0,064 e
Obținem coordonatele punctelor pentru care traiectoriile staționare îșischimbă curbura și devin orizontale:

m s  0 (m s ,  e )  (506,3,2,48)
 e  0 (m s ,  e )  (500,5)
Din ecuația:

   ( y  y )
 e n

Care rezultă din curba Phillips șiecuația de dinamicăainflațieiașteptate:

   ( y(t )  yn )   e (t ),   0
 e (t )   ( (t )   e (t )),   0
Imediatrezultă:

 e  0  y  y n
 e  0  y  y n
 e  0  y  y n
Pentru  e
 0 , economia este sub traiectoria stationara  e
 0 , astfel încât identificăm o
recesiune, marcată pegrafic prin aria hașurată.

Consideram punctual initial A, în care economia se aflăînrecesiuneși y  yn .

Linia marcată cu T1 arată traiectoria economiei.

În punctul B, economia atinge limita inferioară a ratei dobânzii ș ideci se deplasează pe cea mai scurtă
rută îndepartându-se de punctul fix.

Nu poateieși în dinamică din capcana de lichidități.

Deviația outputului alimentează deviația inflației(prin curba Phillips, prețurile scad) și, întrucât rata
nominală a dobânzii nu poate scadea sub zero, aceasta implică creșterea ratei reale a dobânzii, (prin
identitatea Fisher).

Creșterea ratei reale a dobînzii, duce la scăderea venitului, accentuându-se deviația outputului, care
accentuează deviația inflației (prețurilescad)și economia intrăîntr-o spirală deflaționistă din care nu mai
poate ieși.

Creșterea ofertei de monedă pentru expandarea economiei, nu ameliorează situația.

 8. Considerăm modelul cu agent economic reprezentativ, al

“cicluriloreconomicereale”:
Consumatorul:
 T
max U (ct )  
t 0
t
u (ct )

S .R.
at 1  wt  (1  rt ) at  ct
a0 dat
ct  0
aT 1  0
  (0,1) factor de scont
1
 
1  , rata de scont;

wt câștiguri salariale în perioada t;

at activele gospodăriei în perioada t, variabilă de stare;

rt rata dobânzii;
ct consumul gospodăriei, variabilă de control.
Scrieți funcția Hamiltonian, condițiile de optim și puneți în evidență ecuația Euler a
consumului.
Problema firmei:
max( yt  wt nt  t kt )
S .R.
yt  At kt nt1
kt , nt  0
yt outputul firmei,

nt numărul de muncitori,
kt stocul de capital fizic

t renta capitalului (prețul închirierii unei unități de capital în perioada t),

Scrieți condițiile de optim în problema firmei.

Scriem funcția Hamiltonian:

H (ct , at ,  t )   t u (ct )   t ( wt  (1  rt )at  ct )

CNO:


H (ct , at ,  t )  0   t u (ct )   t
ct

 t 1  H (ct , at ,  t )   t (1  rt )
at
at 1  wt  (1  rt ) at  ct
t  0,1,2,...
Din primele două condiții rezultă:
 t 1u (ct 1 )   t u (ct )(1  rt )
t  0,1,2,... este ecuația Euler a consumului.

Obs.1: Dacă

ct  c, rt  r  u (c)   (1  r )u (c)  1   (1  r ) rata de

scont este egală cu rata reală a dobânzii.

Reciproc, dacă
rt   consumul este constant.)

Obs.2:

wt , rt sunt date exogen.

Obs.3: Ecuația Euler este o ecuație cu diferențe finite care se rezolvă cu metoda cunoscută.

Problema firmei:

Teoria ciclurilor economice reale presupune că ciclurile economice sunt generate de șocuri reale

(tehnologice), prin intermediul factorului

At . Cu At  A tehnologia devine:
yt  Akt nt1
wt salariul pe persoană pe unitate de timp.

Ipoteză: identificăm activele consumatorilor cu capitalul fizic pe economie (

at  kt ).
Notăm:

t renta capitalului (prețul închirierii unei unități de capital în perioada t),

 t   renta netă a capitalului,  este rata amortizării. Gospodăriile dețin
capitalul pe care-l închiriază firmelor, obținând renta netă.
Piața monetră și piața financiară sunt unite, astfel încât rata reală a dobânzii este egală cu renta
netă a capitalului:

rt   t   .

Problema firmei:

max( yt  wt nt  t kt )
S .R.
yt  At kt nt1
kt , nt  0
Ignorăm restricțiile de ne negativitate asupra inputurilor, întrucât acestea sunt incluse în definiția
funcțiilor de producție.
Rescriem problema:

 1
max( Ak t n t  wt nt   t k t )
F kt 
 0  wt  (1   ) A( )
nt nt
F kt  1
 0  A( )   t
kt nt
Condiție de optim cunoscută din microeconomie: productivitățile marginale sunt egale cu
prețurile factorilor de producție.
 9. Scrieți condițiile de echilibru pe piețele bunurilor, muncii și capitalului și definiți
și caracterizați echilibrul competitiv.
Echilibrul competitiv:

Se realizează simultan pe toate piețele, prețurile sunt constante, consumatorul maximizează

utilitatea și producătorul maximizează profitul.

Echilibrul pe piața bunurilor

Oferta:
yt
Cererea:
c t  it
Echilibrul:
y t  c t  it
Restricția agregată de resurse:

Outputul total produs de o țară:

yt  Akt nt1
Se distribuie în investiții și consum:

y t  c t  it
Structura investițiilor:

- Înlocuirea capitalului fix uzat

k t ,

- Investiția netă:
(k t 1  k t ) .

Rezultă:
it  k t  (k t 1  k t ) .
Restricția agregată de resurse devine:

ct  k t 1  (1   )k t  Akt nt1
Echilibrul pe piața muncii:

Oferta= 1 (prin ipoteză, fiecare gospodărie oferă o unitate de muncă)

Cererea:
nt
Echilibrul: nt  1
Echilibrul pe piața capitalului:

Oferta de active a gospodăriilor:

at
Cererea de capital de închiriat:
kt
Echilibrul:
at  k t .
Definiția echilibrului competitiv:

Dându-se activele inițiale

a0 , echilibru competitiv este o alocație

ct , a  T
t 1 t 0 pentru gospodării, kt 1 , nt Tt0 pentru firme, cu prețurile:

rt , t , w  T
t t 0 , astfel încât:

1. Dându-se
rt , w  T
t t 0 , alocația gospodăriilor este soluția problemei:
 T
max U (ct )    t u (ct )
t 0

S .R.
at 1  wt  (1  rt )at  ct
ct  0
aT 1  0

2. Dându-se t , wt Tt0 , cu t    rt pentru toți t=0,1,2…T, alocația

firmei este soluția problemei:

max( yt  wt nt   t k t )
S .R.
yt  At k t nt1
k t , nt  0
3. Piața se curăță pentru:

ct  k t 1  (1   )k t  Akt nt1
nt  1
at  k t
Caracterizarea echilibrului

Din problema consumatorului rezultă, prin avansarea timpului cu o perioadă, condiția de optim:

u(wt  (1  rt )at  at 1 )   (1  rt 1 )u(wt 1  (1  rt 1 )at 1  at  2 )

ct  wt  (1  rt )at  at 1
U nde: ct 1  wt 1  (1  rt 1 )at 1  at  2
Înlocuim: k t  at , k t 1  at 1 , k t  2  at  2
și

kt 
wt  (1   ) A( )
nt
k t  1
rt   t   A( )  
nt

Rezultate simetrice pentru wt 1 , rt 1 .

Introducem rezultatele la nivel de firmă în ecuația Euler a consumatorului, ținând seama de condițiile de
curățare a pieței:

u ( Akt  (1   ) kt  kt 1 ) 
  u ( Akt1  (1   ) k t 1  kt  2 ) *
* (A( k t 1 ) 1  (1   ))
Din punct de vedere matematic aceasta este o ecuație cu diferențe finite de ordinal doi care poate fi

rezolvată pentru obținerea traiectoriei stării kt , date fiind valorile

k0  a0 , kT 1  aT 1
 10. În modelul ciclurilor economice reale, problema decidentului politic este:
T
max U (ct )  
t 0
t
u (ct )

S .R.
kt 1  Akt  ct  (1   ) kt
ct  0, k0  0 dat
Construiți funcția Hamiltonian, scrieți condițiile de optim, determinați ecuația Euler a
consumului în acest caz, arătați consistența între condițiile de optim ale celor două
probleme ale ciclurilor economice reale: problema cu agent reprezentativ și problema
decidentului politic.
Formulați cele două teoreme de bunăstare.

Ignorăm restricțiile de negativitate și construim funcția Hamiltonian:

H (ct , k t ,  t )   t u (ct )   t ( Akt  ct  (1   )k t )

CNO:


H (ct , k t ,  t )  0   t u (ct )   t
ct

 t 1  H (ct , k t ,  t )   t (Ak t 1  (1   ))
k t
k t 1  Ak t  ct  (1   )k t
k0 dat
Ecuația Euler a consumului:

 t 1u (ct 1 )   t u (ct )(Akt 1  (1   ))

Rezultă:

u (ct 1 )
u (ct ) rata marginală de substituire intertemporală în consum este egală cu rata

marginală intertemporală de transformare a producției.

 Obs.:
Considerând restricția de resurse:


ct  kt 1  (1   )kt  Ak t

ct 1  kt 2  (1   )kt 1  Ak t 1
Înlocuim în ecuația Euler transformată prin avansarea timpului cu o unitate, obținem:

 t u(ct )   t 1u(ct 1 )(Akt11  (1   )) 

 t u(kt 1  (1   )kt  Akt ) 
  t 1u(kt  2  (1   )kt 1  Akt1 ) *
* (Akt11  (1   ))
Adică exact aceeași condiție de optim pe care o obținem din modelul RBC cu agent economic
reprezentativ în condiții de echilibru.

Prima teoremă de bunăstare:

Presupunem că avem un echilibru competitiv cu alocația:

ct , k  T
t 1 t 0 Atunci
alocația este optimală din punct de vedere social, în sensul că este soluție a problemei
decidentului macroeconomic.
A doua teoremă de bunăstare:

Presupunem o alocare ct , kt 1 Tt0 soluție a problemei decidentului macroeconomic.

Atunci există un vector de prețuri: rt , t , wt t  0 care, împreună cu alocările:
T

ct , kt 1 Tt0 și nt , at 1Tt0 , cu nt  1, at 1  kt 1 toți t, formează un

echilibru competitiv.

 11. În modelul de creștere economică Solow-Ramsey:

  T

 max 0 U c t e t

dt


k t   f k t   ct     n k t 

k 0  dat
0  ct   f k t 

Scrieți funcția Hamiltonian, scrieți condițiile de optim, scrieți ecuațiile de evoluție ale
consumului și capitalului per capita.

Funcţia Hamiltonian este:

H C (c(t ), k (t ),  (t ), t )  U (c(t ))   (t )( f (k (t )  (n   )k (t )  c(t ))

Condiţiile necesare de optim sunt:

H c
(i )  U (c)    0
c
H
(ii )    c  f (k )   (n   )  
k
H c
(iii ) k   f (k )  (n   )k  c


Sau:

(i) U (c)  
(ii )   f (k )   (n     )
(iii ) k  f (k )  (n   )k  c
Rearanjând termenii putem determina două ecuaţii de evoluţie: pentru k(t)şi c(t).

Derivăm (i) în raport cu timpul:

d
U (c)  
dt
dc
U (c)    f (k )   (n     )
dt
U (c)c  f (k )   (n     )

Sau, ținînd seama de (i), obținem:

U (c)
c   f (k )  (n     )
U (c)

Notăm:

cU (c)
 (c )  
U (c)

Coeficientul lui Pratt de aversiune relativă la risc.

Atunci:

 (c )
c  f (k )  (n     )
c

Sau:

c
c  ( f (k )  (n     ))
 (c )

Avem deci două ecuaţii diferenţiale:

c
c  ( f (k )  (n     ))
 (c )
k  f (k )  (n   )k  c

 12. În modelul de creștere economică Solow-Ramsey, ecuațiile de evoluție ale

consumului și capitalului per capita sunt:
c
c  ( f (k )  (n     ))
 (c )
k  f (k )  (n   )k  c
Determinați traiectoriile staționare, pinctul staționar și analizați în spațiul fazelor,
traiectoriile în funcție de condițiile inițiale.
Traiectoria staționară:

c  0
Atunci:

f (k  )  n    
k   f 1 (n     )

k  0
Atunci

c  f ( k  )  ( n   ) k 

Dacă

c  0, atunci f (k  )  (n     )

Ceea ce implică:

k  k

Deci, la stânga lui c  0 , c(t)creşte.

Iar la dreapt acurbei c  0 , c(t)scade.
În mod similar, dacă k  0 , atunci

f (k  )  (n   )k   c

Astfel sub k  0 , k(t)creşte, iar deasupra, k(t) scade.

 
Săgeţile arată căpunctul
( k , c ) este o soluţie de tip punct şa.
Figura: Diagrama fazelor

Singura soluţie stabilă este aceea pe domeniul stabil. Pentru orice k 0 , valoarea corespunzătoare a
consumului se determină cu ajutorul traiectoriei stabile, iar sistemul este direcţionat cătrepunctul de
echilibru.

În echilibru, k este constant, astfel încât, capitalul creşte cu aceeaşi rată cu care crește forţa de muncă,
acelaşi lucru se întâmplă cu y, Y. Aceasta înseamnă că avem de a face cu o creştere echilibrată.

 13. Considerăm modelul:

T
max J   (e 0,02t 2 c(t ) )dt
c
0

k(t )  k (t )0, 25  0,06k (t )  c(t )

k (0)  10
Scrieți funcția Hamiltonian, condițiile de optim și deduceți sistemul dinamic de evoluție
 c(t ) 
optimală a vectorului de stare X (t )    .
 k (t ) 
Funcţia Hamiltonian este:

Hc  2 c   (k 0, 25  0,06k  c)

Condiţiile de ordin unu sunt:

H c
(i)  2(1 / 2)c 1 / 2    0
c
(ii )    (0,25)k  0,75  0,06  0,02
(iii ) k  k 0, 25  0,06k  c

Din aceste condiţii rezultă:

c 1 / 2  

Derivând în raport cu timpul obţinem:

1
 c 3 / 2c  
2

Utilizând condiţia (ii) obţinem:

1
 c 3 / 2c   (0,25)k  0, 75  0,08
2

Dar c 1 / 2   , deci:
1
 c 3 / 2c  c 1 / 2 (0,25)k 0, 75  0,08c 1 / 2
2

Împărţind la c 1/ 2 , obţinem:

1
 c 1c  (0,25)k 0, 75  0,08
2

Respectiv:

c  2c(0,25)k 0,75  2(0,08)c 

 (0,5k  0,75  0,16)c

Obţinem cele două ecuaţii diferenţiale pentru vectorul de stare:

c  (0,5k 0,75  0,16)c
k  k 0, 25  0,06k  c

Sistemul este neliniar, se poaterezolva cu Excel, Mathematica sau Mapel.

 14. Pentru modelul de creștere economică Solow-Ramsey, cunoaștem:

c  (0,5k 0,75  0,16)c

k  k 0, 25  0,06k  c
k   4,5688, c  1,1879
k (0)  10, c(0)  1,05
Determinați ecuația traiectoriei șa, ecuația capitalului și a consumului pe această
traiectorie.
Putem aproxima ecuaţia traiectoriei şa utilizând aproximarea liniară a sistemului. Considerăm în primul

rând valoarea proprie 1   0,1869 :

Aw1  1w1

 0,1869  0,0312  w11  0

 1  
  0,1669   w12  0

Considerând a doua ecuaţie drept principală:

 w11  0,1669w12
w11  0,1669w12

(c  c )  0,1669(k  k  )
c  1,1879  0,1669(k  4,5688)
c  0,1669k  0,4254

Traiectoria stabilă este dedusă din:

c  0,1669k  0,4254

Determinăm traiectoria lui k(t):

k  k 0, 25  0,06k  c

Pentru c(t) aflat pe traiectoria șa este

k  k 0, 25  0,06k  (0,1669k  0,4354) 
 k 0, 25  0,2269k  0,4254

Ecuație diferențială de tip Bernoulli:

y (t )  k (t )1 0, 25
y  0,75k  0, 25k
y 0, 25
k  k  k 0, 25  0,2269
0,75
y  0,75  0,1702 y
y G  e  0,1702t Z
y  e  0,1702t Z  D  e  0,1702t Z  4,4066
k0  10, y0  100, 75  5,6234
y  1,2168e  0,1702t  4,4066

k  1,2168e  0,1702t  4,4066 1 / 0 , 75


c(t )  0,1669 1,2168e0,1702t  4,4066 
1 / 0, 75
 0,4254

 15. Pentru modelul de creștere economică Solow-Ramsey, cunoaștem:

c  (0,5k 0,75  0,16)c

k  k 0, 25  0,06k  c
Punctul staționar: k   4,5688, c  1,1879 ,
k (0)  10, c(0)  1,05
Determinați traiectoria optimală a stării, folosind aproximarea liniară în jurul punctului
staționar și analizați în spațiul fazelor traiectoria, știind ca punctul inițial este
k (0)  10, c(0)  1,05 .

Se obţin valorile de echilibru staționar:

k   4,5688, c  1,1879
Curba consumului este c  k 0, 25  0,06k
Derivând această ecuaţie în raport cu k şi egalând cu zero, obţinem valoarea lui k care maximizează
consumul.

c  k 0, 25  0,06k
dc
 0,25k  0, 75  0,06  0
dk
kmax  6,7048
Pentru care:

cmax  1,2069
Pentru a stabili proprietăţile echilibrului, liniarizăm sistemul în jurul punctului:

(k  , c )  (4,5688;1,1879)

c  f (c, k )  (0,5k 0,75  0,16)c  0,5k 0,75c  0,16c

k  g (c, k )  k 0, 25  0,06k  c

Putem scrie sistemul în formă liniarizată:

c  fc (c , k  )(c  c )  f k (c , k  )( k  k  )

k  g (c , k  )(c  c )  g (c , k  )( k  k  )
c k

f c  0,5(4,5688) 0, 75  0,16  0

f k  0,5(0,75)( 4,5688) 1, 75 (1,1879)  0,16(1,1879)  0,0312
g c  1
g k  0,25(4,5688)  0, 75  0,06(4,5688)  0,02

Matricea sistemului fiind în acest caz:

0  0,0312
A
 1 0,02 

Cu valorileproprii: 1   0,1869; 2  0,1669 . Întrucât acestea sunt reale şi au semne opuse,

echilibrul este de tip punct şa.

c(0)=1,05
Aşa cum se poate vedea din figură, sistemul este foarte sensibil la condiţiile iniţiale. Considerăm punctul
iniţial: (k(0), c(0)) = (10, 1,05), traiectoria se depărtează de traiectoria şa înainte să întâlnească echilibrul.

 16. Considerăm modelul de creștere optimală:

 T

max  U c t e dt
t

 0
k t   f k t   c t     n k t 



k 0  dat

0  c t   f k t 



Determinați, cu ajutorul calculului variațional condiția Euler-Lagrange și formulați regula de
investiții și de consum optimal.
Din ecuaţia de evoluţie a capitalului explicitămfunctia
ct  :
ct   f k t   kt     n k t 

Funcţia
ct  astfel obținută, o înlocuim în funcţionala obiectiv:

 
T
max U f k t   kt     nk t  e  t dt
0
Notăm integrantul:

  
Lt   L k t , kt , t  e  tU f k t   kt     n k t  
Conditia de ordin unu, sau ecuaţia Euler-Lagrange:

L d  L 
 0
k t  dt    
 k t 

(15)

DeducereaecuațieiEuler-Lagrange:

L t
k t 

 e U 'c  f k' k t     n 
d  L  d dU c'  t  t dU c 
   U c e   e U 'c 
'
t t  t

'
e  e U 'c e
dt  kt  dt dt dt
Ecuaţia Euler-Lagrangedevine:
 dU c' 
t '
c 
e U  f k t     n   e U   e
k
'
 t '
c
t

dt
0

dU c' 
f k t       n  '
' 1
U c  dt
k

Relaţia de mai sus ne dă regula de investiţii sau de consum optimal:

Trebuie investit până înmomentul în care eficienţa marginală netă

f k
'
k t     a
capitalului per capita, devin eegală cu suma a trei termeni:

- rata de actualizare  ;
- rata de creştere a populaţiein;
- rata cu care utilitateamarginală a consumului per capita descreşteîntimp

 1 dU c' 
 ' 
 U c  dt 

Condiţia de ordinuldoi (Legendre):

 2 L ''  t
  uc e  0
k 2

Condiţia de ordinul doi fiind satisfăcută, regula determinată din conditia de ordin unu, ne conduce
efectiv la optim.

Condiţii finale în cele doua ipoteze:

I. timp infinit, stare finală liberă:

k 0  k 0 dat

L k T , kT , T 
 U c' e T  0
kT 
Pentru valori mari ale lui T, condiția este satisfăcută.
 II. Tf ixat, stare finalăimpusă:
k 0   k 0
k T   kT
Dinamica modelului:

Ecuaţia de evoluţie a capitalului per capita şi ecuaţia Euler-Lagrange sunt:

kt   f k t   ct     n k t 
dU c' 
f k t       n  '
' 1
U c  dt
k

 17. Considerăm modelul de creștere optimală:

max T log ct e  0, 055t dt

 0
kt   k (t ) 0, 45  ct   0,051k t 

k 0   91528,8 mil lei preturi curente 2007

0  ct   k (t )
0 , 45

L(t )  L0 e 0,001t  1000e 0,001t

Scrieți condiția Euler Lagrange, coordonatele punctului staționar și analizați traiectoriile
în spațiul fazelor.
Pentrumodelulnostru, ecuatia Euler va fi:

0, 65 1 dU c' 

0,45k (t )  0,106   '
U c  dt

Condiţia de ordinuldoi (Legendre):

 2 L ''  t
 u e  
1 0,055 t
e 0
k 2
c
c(t ) 2
Pentru modelul aplicat pe date:
 
Ecuatia k (t )  0 este:

ct   k (t )0, 45  0,051k t 

1

 0,45  0 , 65
k (t )     (8,8235)1,5385 mil lei
 0, 051 

P – punctul de intersecţie al traiectoriilor staţionare ct   0 şi kt   0 , vor fi:

1,13855
~  0,45 
k (t )     (4,2453)1,5385
 0,106 
~
 
c (t )  f k t     n k t  
~

Valorile totale se pot obține prin înmulțirea cu L(t )  L0 e 0,001t  1000e 0,001t

Pentru modelul aplica avem:

K t   1000e 0, 001t k miimldrol

~ ~

valoarea consumului total, pentru modelul nostru va fi:

C t   1000e 0, 001t (k ) 0, 45  (0,051)k

~ ~

Condiția de ordin doi:

 2 L ''  t
 u c e  
1 0,055 t
e 0
k  2
c(t ) 2

 18. Considerăm economia mondială compusă din două țări.

Modelele de echilibru pe piața bunurilor în cele două țări sunt:

 C1,t  c1Y1,t 1
I1,t  I 01  h1Y1,t 1
M 1,t  M 01  m1Y1,t 1
X 1,t  M 2,t țara 1

Y1,t  C1,t  I1,t  X 1,t  M 1,t

C2 ,t  c2Y2,t 1
I 2 ,t  I 02  h2Y2,t 1
M 2,t  M 02  m2Y2 ,t 1
X 2,t  M 1,t
Y2,t  C2,t  I 2 ,t  X 2 ,t  M 2 ,t țara 2

Ecuațiile sunt în ordine: ecuația consumului, ecuația investițiilor, ecuația importului, ecuația
de echilibru a contului curent și ecuația venitului în structura cererii.

Scrieți sistemul de ecuații simultane discrete care reflectă echilibrul dinamic pe piața
bunurilor celor două țări, scrieți ecuația caracteristică și puneți în evidentă condițiile de
stabilitate a traiectoriilor sistemului.
Prin înlocuiri, obținem sistemul diferențial:

Y1,t  (c1  h1  m1 )Y1,t 1  m2Y2,t 1  ( I 01  M 02  M 01 )

Y2,t  m2Y1,t 1  (c2  h2  m2 )Y1,t 1  ( I 02  M 01  M 02 )
Ecuația caracteristică:
 (c1  h1  m1 )   m2
0
m1 (c2  h2  m2 )  
 19. Considerăm economia mondială compusă din două țări.
Sistemul de ecuații simultane discrete care reflectă echilibrul dinamic pe piața bunurilor celor
douățări, este:

Y1,t  (c1  h1  m1 )Y1,t 1  m2Y2,t 1  ( I 01  M 02  M 01 )

Y2,t  m2Y1,t 1  (c2  h2  m2 )Y1,t 1  ( I 02  M 01  M 02 )
Cunoscând datele:

c1  0,6; h1  0,2; m1  0,1; c2  0,8; h2  0,25; m2  0,3;

I 01  90; I 02  70; M 01  100; M 02  120; Y1,0  1000; Y2,0  1000
Determinați traiectoria venitului celor două țări.

Exemplu numeric:

c1  0,6; h1  0,2; m1  0,1; c2  0,8; h2  0,25; m2  0,3;

I 01  90; I 02  70; M 01  100; M 02  120; Y1,0  1000; Y2,0  1000

 Y1,t   0,7 0,3  Y1,t 1  110 

Yt          
 Y2,t   0,1 0,75  Y2,t 1   50 
Ecuația caracteristică este:

0,7   0,3
0
0,1 0,75  
Valorile proprii:

1  0,9; 2  0,55
Sunt reale și diferite, pozitive și subunitare. Traiectoria sistemului este stabilă.

( A  1 I ) t ( A  2 I ) t
P( A)  At  1  2 
(2  1 ) (1  2 )
 1  0,7  0,9 0,3  1  0,7  0,55 0,3  t
  0,55 t   0,9 
0,35  0,1 0,75  0,9  0,35  0,1 0,75  0,55 
 0,28571(0,55) t  0,4286(0,9) t 0,8571(0,9 t  0,55 t 
 
 0,2857(0,9 t  0,55 t ) t 
0,4286(0,55)  0,7143(0,9) 
t


 0, 28571( 0,55 ) t
 0, 4286( 0,9) t
0,8571(0,9 t  0,55t  K1 
Yt G    
t  
 0,2857(0,9  0,55 ) 0,4286(0,55)  0,7143(0,9)  K 2 
t t t

Yt P  D
P
Y
Punem condiția ca t să verifice sistemul neomogen.
 D1   0,7 0,3  D1  110 
        
 D2   0,1 0,75  D2   50 
 0,3 0,3  D1  110 
     
 0,1 0,25  D2   50 
 D1   5,56  6,67 110   278,1
        
 D2    2,22 6,67  50   89,3 
 0,28571(0,55) t  0,4286(0,9) t 0,8571(0,9 t  0,55t  K1   278,1
Yt      
t    
 0,2857(0,9  0,55 ) 0,4286(0,55)  0,7143(0,9)  K 2   89,3 
t t t

Determinarea constantelor generalizate:

1000   0,28571  0,4286 0  K1   278,1

        
1000   0 0,428  0,7143  K 2   89,3 
 K1  1,2832 0  278,1  926,342 
        
 K2  0 0,8361 89,3   761,436 
 0,28571(0,55) t  0,4286(0,9) t 0,8571(0,9 t  0,55 t  926,342   278,1
Yt   
t 
   
 0,2857(0,9  0,55 ) 0,4286(0,55)  0,7143(0,9)  761,436   89,3 
t t t


 
 20. Considerăm modelul IS-LM dinamic:
y (t )   (d (t )  y(t ))    (1  c(1  t )) y(t )  A  ir (t )
A  a  i0  g  ct0
r(t )   (m d (t )  m(t ))   m0  ky(t )  l r (t )  m(t )
Deteminați traiectoriile staționare (identice cu modelul IS-LM static), faceți
reprezentarea acestora în spațiul fazelor, determinați vectorii de forțe în acest spațiu ți
analizați traiectoriile posibile de reglare dinamică în echilibru, în cazul creșterii
ofertei nominale de monedă.

Traiectoriile de echilibru staționar în diagrama fazelor ( y , r ) , se obțin pentru: y (t )  0 si

r(t )  0 .
 (t )  0 , traiectoria de echilibrueste:
Pentru y

0   (1  c(1  t )) y(t )   (a  i0  g )  ir (t )

Adică:

(1  c(1  t ) y (t ) A
r (t )  
i i
Care este chiar curba IS.
a  i0  g  ct0 A
(    )
Curba IS are un termen liber (intercept) pozitiv
i i și o pantă negativă
(1  c (1  t )
( )
i .

Asemenea, pentru
r(t )  0 determinăm echilibru staționar care nu este altceva decat curba LM:
r (t ) 
1
(m  m0 )  ky(t )
l
Considerăm m (t )  m
Punctul fix al modeluluieste:

 1 i / l 
y  A ( m  m) 0
ki ki
 (1  c(1  t )  (1  c(1  t )
l l
r 
1
l

m  m0  ky 
Șiestenotat cu E0 înfigură:

Trebuies ăconstruim vectorii forțelor dinamice care orientează traiectoria când cele douapiețe nu sunt în
echilibru.

Considerăm piața bunurilor.

Pentru punctele din dreapta curbei IS, avem:
 (1  c(1  t ) y(t ) A
r (t )  
i i
0  (1  c(1  t ) y(t )  A  i r (t )  y (t )  0
ceea ce înseamna ca la dreapta curbei IS, venitul scădea, iar la stânga dreptei, venitul va crește.

Considerăm piața banilo

Punctele de la dreapta curbei LM satisfac:

1 k m
r (t )  m(t )  y (t )  0
l l l
0  l r  m(t )  ky(t )  m0

Ceeaceimplică rata dobânzii crește la dreapta, iar la stânga curbei LM, scade.

Vectorii de forțe sunt reflectați încele patru cadrane, ceea ceimplică o mișcare împotriva acelor de
ceasornic.

Presupunem economia în punctul de echilibru E0.

Expansiunea monetară

Curba LM se mută la dreapta.

Traiectoria 1:
Ajustarea instantanee.

r  i  y  md  r 
Rata dobânzii scade la punctual A pe noua curbă LM.
Rata dobânzii scade repede, generând creșterea investițiilor și, prin efectul de multiplicator, crește
venitul.
Creșterea venitului generează creșterea cererii de bani și a ratei dobânzii, astfel încât curăță continuu piața
banilor.
Economia se mută de-a lungul curbei LM până la noul echilibru E1.
Rata dobânzii depășește nivelul inițial de echilibru.
Traiectoria T2:

Este proprie situației în care ambele piețe au un grad corect de ajustare.

Piața banilor se ajustează însă mai rapid.
În acestcaz, rata dobânzii scade gradat pană la noul nivel de echilibru r1 iar venitulc rește gradat pană la
noul echilibru y1.
Nu există depașire nici a nivelului ratei dobânzii, nici a venitului de echilibru.

Traiectoria 3:

Este activă încazul în care ambele piețe se ajustează repede, dar nu instantaneu.
Traiectoria este în spirală, împotriva acelor de ceasornic, iar rata dobânzii și venitul vor depași nivelul lor
de echilibru.

Traiectoria 4:

Este probabilă, datorită depășirii vitezei de ajustare a pieței bunurilor de către piața banilor.
Traiectoria va avea un sens împotriva acelor de ceasornic, dar nu va fi în spirală.
Viteza de reacție depinde de parametrii vitezei de reacție și ai sistemului dinamic.

O valoaremai mare a coeficienților determină un răspuns mai rapid al pieței la dezechilibre.

Valoarea acestor coeficienți determină traiectoria pe care va evolua economia.

  21. Considerăm sistemul dinamic:
y    0,4375 y  1,525r  372,5
r    192  0,25 y  0,5r 
  0,5,   0,8 .
Determinați echilibrul inițial IS-LM, traiectoria dinamică a sistemului și analiza
calitativă în spațiul fazelor.

 22. Considerăm sistemul IS-LM dinamic continuu:

y    0,4375 y  1,525r  372,5
r    192  0,25 y  0,5r 
  0,1,   0,8
Scrieți varianta discretă a modelului dinamic și determinați traiectoria acestuia, știind
că valorile inițiale se pot determina din echilibrul IS-LM inițial.
 23. Considerăm modelul ciclului comercial al lui Hicks:
Yt  Ct  I t - venitul în structura cererii este suma între consum și investiții.
Ct  cYt 1 consumul în perioada t este în funcție de venitul perioadei
precedente, 0  c  1 este propensitatea marginală și medie către consum.
Investițiile au două componente: investițiile autonome și investițiile în funcție de venit:

I t  I tY  I tA

I tY  k (Yt 1  Yt 2 ), k  0 investițiile sunt funcție de sporul absolut al venitului în

intervalul, k>0t  1,t  2 este coeficient de accelerare care arată viteza de
transformare a sporului de venit în investiții.

I tA  A0 (1  g ) t , A0  0, g  0 investiția autonomă crește cu o rată

constantă g.
 Determinați ecuația de dinamică a venitului, scrieți ecuația caracteristică atașată sistemului
omogen și analizați zonele de stabilitate și forma soluției generale a ecuației omogene în
fiecare zonă, în planul (s,k).

Determinați soluția particulară a sistemului dinamic.

Substituind în ecuația de distribuție a venitului obținem:

Yt  c Yt 1  A0 (1  g ) t  k (Yt 1  Yt 2 )
Sau, rearanjând termenii:

Yt  (c   k )Yt 1  kYt  2  A0 (1  g ) t
Yt  (c  k )Yt 1  kYt 2  0 ecuația omogenă;

Facem ipoteza că soluția este de forma:

Yt   t

Punem condiția să verifice ecuația omogenă:

t  (c  k )t 1  kt 2  0 / t 2  0

2  (c  k )  k  0
  c  k   4k  k 2  2k (2  c)  c2  f (k )
2

k
parabolă convexă care intersectează abscisa (axa Ok) în două puncte 1, 2  (1  s  ) 2
, unde

s  1  c este propensitatea marginală către economii, egală cu propensitatea medie.

(1  s  ) 2  1, (1  s  ) 2  1
f (k )    0 , în afara rădăcinilor lui  , k  k1 , k  k 2 .
Rădăcinile ecuației caracteristice vor fi reale și diferite:
1  2 ; 1, 2   ,

f (k )    0 , între rădăcinile lui , k1  k  k2 , rădăcinile ecuației

caracteristice vor fi complexe conjugate,

1, 2  C , 1, 2  a  ib

f (k )    0 pentru rădăcinile lui  k  (1  s  ) 2 .

Rădăcinile ecuației caracteristice vor fi reale și egale
1  2 ; 1, 2  
Zonele de stabilitate:

Zona A:

k  (1  s )2  1    0
1  2 ; 1, 2  

Mișcare monotonă: i  1, i  1,2 mișcare amortizată/convergentă

Soluția:

Yt  A1 (1 ) t  A2 (2 ) t  Yt P
Zona B:

(1  s ) 2  k  1    0

1, 2  C , 1, 2  a  ib

Yt  r t A1 cost   A2 sin  t   Yt P

r  a b 2 2
modulul numărului complex

  arctg (b / a) argumentul numărului complex

 r  1, mișcare oscilantă convergentă

Zona C:

1  k  (1  s ) 2    0
Rădăcini complexe conjugate:

Yt  r t A1 cost   A2 sin  t   Yt P

r  1 mișcare oscilantă divergentă

Zona D:

1  (1  s ) 2  k    0
i  1, i  1,2 , mișcare monotonă divergentă.

Soluția:

Yt  A1 (1 ) t  A2 (2 ) t  Yt P
Zona H:

k 1
(1  s  ) 2  k  (1  s  ) 2
Yt  r A1 cost   A2 sin  t   Yt
t P

Mișcare oscilantă.

Zona E:

k  (1  s ) 2  1    0
Rădăcini reale egale:

Yt  ( A1  A2 t )(1 ) t  Yt P
 1
Mișcare monotonă divergentă

Zona F:

k  (1  s ) 2  1    0
 1
Rădăcini reale egale:

Yt  ( A1  A2 t )(1 ) t  Yt P
Mișcare monotonă convergentă.

Determinarea soluției particulare:

Căutăm o soluțieparticulară de forma termenului liber:

Yt P  D(1  g ) t
Pentru determinarea constantei D, utilizăm metoda coeficienților nedeterminați.

Punem c ondiția ca
Yt P  D(1  g ) t să verifice ecuația neomogenă:

Yt  (c  k )Yt 1  kYt 2  A0 (1  g ) t

D(1  g )t  (c  k ) D(1  g )t 1  kD(1  g )t 2  A0 (1  g )t

D(1  g ) 2  (c  k ) D(1  g )  kD  A0 (1  g ) 2

A0 (1  g ) 2
D
(1  g ) 2  (c  k )(1  g )  k

A (1  g ) 2
Yt P  0
(1  g ) t

(1  g ) 2  (c  k )(1  g )  k

 24. Considerăm următoarele valori ale parametrilor modelului Hicks:

c  0,5; k  2; g  0,1; A0  100; Y0  100, Y1  50

Ecuația de dinamică a modelului esre:
 Yt  (c   k )Yt 1  kYt  2  A0 (1  g ) t
Determinați ecuația traiectoriei venitului.

Yt  2,5Yt 1  2Yt 2  100(1,1) t

2  2,5  2  0 ecuația caracteristică.
1, 2  1,25  0,66i

r  1,25 2  0,66 2  1,412 modulul numărului complex

0,66 1
  arctg  arctg  27,171
1,25 2 argumentul

Yt G  1,412 t A1 cos( 27,171t )  A2 sin( 27,171t )

100(1,1) 2
Yt P
( (1,1) t
 263,0(1,1) t

(1,1) 2  (2,5)(1,1)  2

Yt  1412 t A1 cos( 27,171t )  A2 sin( 27,171t )  263,0(1,1) t

Aplicăm condițiile Cauchy:

100  A1  263,0
50  1,412 1 A1 cos(27,171)  A2 sin( 27,171)  263,0(1,1) 1
 cos(  x )  cos( x ) functie para
sin(  x )   sin( x ) functie impara
Obs: tg (  x )  tg ( x ) functie impara
ctg (  x )  ctg ( x ) functie impara

100  A1  263,0
50  1,412 1 A1 cos( 27,171)  A2 sin( 27,171)  263,0(1,1) 1 d

A1  163,0
A2  267,7

Yt  1412 t (163,0) cos( 27,171t )  267,7 sin( 27,171t )  263,0(1,1) t

 25. Considerăm sistemul dinamic:

p 1 (t )  2 p1 (t )  4 p2 (t )
p 2 (t )   p1 (t )  p2 (t )
Stabiliți dacă sunt verificate condițiile de stabilitate dinamică, determinați traiectoriile
3 
vectorului de stare, pentru p (0)    2 .
 

E1 (.) E1 (.)

 2, 4
p1 (t ) p 2 (t )
E 2 (.) E 2 (.)
 1, 1
p1 (t ) p 2 (t )
Stabilitate dinamică

p 1 (t )  2 p1 (t )  4 p2 (t )
p 2 (t )   p1 (t )  p2 (t )
 2 4 1 7
 0  2    2  0, 1, 2    i
1 1 2 2
Re( i )  1 / 2  0 piața este dinamic stabilă.
Determinarea traiectoriei prin metoda diagonlizării:
Vectorul propriu la dreapta w1 :
Aw1  1 w1

  2 4  w1  7  w1 
1 1
1
  1  (  i ) 1
  1 1  w2  2 2  w2 
Considerăm prima ecuație drept ecuație principală:

 3 i 7 1
 
 2
 w1  (4) w12
2 
   

 
 w1
  
w   1   3i 7 
1 1
w  
 2 
 8 

Vectorul propriu la dreapta w2 :

Aw  2 w
2 2

  2 4  w1  7  w1 
2 2
1
  2  (  i ) 2
  1 1  w2  2 2  w2 
Alegem prima ecuație drept principală:

 3 i 7 2
 
 2 2   
 w1  (4) w22  
 
  
 w 2
  
 
w  2  3i 7 
2 1
w  
 2 
 8 
Considerăm
   1
Matricea vectorilor proprii la dreapta (coloană):
1 
1
 
W  3i 7 3i 7 
 
 8 8 
Matricea vectorilor proprii la stânga:
1  3 1 4 
1 1    
   2i 7 2 i 7 
V  W 1  3i 7 3i 7  
 3 4 
   
1
 
 8 8 
 2i 7 2 i 7
 (  1 i 7 
e 2 0
)t
2
 
 1 7
)t 
e 2 2 
(  i
0
 (  12 )t 7 7 
e (cos( t )  i sin( t )) 0 
  2 2 
 1
(  )t 7 7 
0 e 2
(cos( t )  i sin( t )) 
 2 2 

e Jt  WV
3 
p ( 0)  
 2

 

p(t )  e At p(0)
  26. Suma de 10000 u.m. este depusă la bancă la sfârșitul fiecărui an într-un cont de
economii și îi este aplică dobânda capitalizată de 5,5% anual.

a) la sfârșitul anului al 10-lea, care este suma din contul de economii?

b) care este suma șirului de valori prezente?

Valoarea viitoare este FV, la sfârșitul celor n perioade:

FV  A(1  r ) n1  A(1  r ) n2  ...  A(1  r )  A

Soluția, respectiv suma primilor n termeni ai unei progresii geometrice crescătoare infinite:

 1  r n  1
FV  A 
 r 

Valoarea prezentă, împărțim FV la (1  r) n

:

A A A A
PV    ...  
1  r  1  r 2
1  r  1  r 
n 1 n

Cu soluția, respectiv suma primilor n termeni ai unei progresii geometrice descrescătoare infinite:

1  1  r  n 
PV  A 
 r 
Exemplu:

Suma de 1000 u.m. este depusă la bancă la sfârșitul fiecărui an într-un cont de economii și îi este aplică
dobânda capitalizată de 6,5% anual.

a) Care este suma din contul de economii la sfârșitul anului al 10-lea?

b) Care este suma șirului de valori prezente?

 1  r n  1  1  0,06510  1
a)
FV  A   1000   13494,4
 r   0,065 
 1  1  r  n  1  1  0,06510 
PV  A   1000    7188,83
 r   0, 065 

 27. Oportunitatea achiziționării unei mașini cu costul 50000 u.m.care va duce la

creșterea venitului cu 15000 u.m.în fiecare an pentru următorii 10 ani, rata de scont
fiind:0,05.
Valoarea prezentă netă:Diferența între valoarea reală a beneficiului și valoare reală a costului

Bt beneficiul

Ct costul

Bt /(1  r ) t valoarea prezentă a beneficiilor în fiecare an t

C t /(1  r ) t valoare prezentă a costurilor în fiecare an t.

Valoarea prezentă netă pe o perioadă de n ani:

Dacă NPV>0, proiectul de investiții va fi adoptat.

Exemplu:

Oportunitatea achiziționării unei mașini cu costul 40000u.m.care va duce la creșterea venitului cu

7500u.m.în fiecare an pentru următorii 10 ani. După 5 ani există o cheltuială de întreținere de
5000u.m. Rata de scont considerată este de 8%.

Decizia de investire se va lua în funcție de valoarea prezentă netă:

10
7500 5000
NPV  40000   t
 5
 6922,69
t 1 1,08 (1,08)
 Deci:

1  (1,08)10  5000
NPV  40000  7500   5
 6922,69
 0,08  (1,08)
Este necesar să se facă ipoteze asupra ratei de scont, ceea ce introduce o dificultate majoră.

O alternativă este de a calcula rata internă a dobânzii (RID):

rata de scont care dă o valoare prezentă netă egală cu zero.
RDI este rata de scont r, care satisface:
n
Bt  Ct
 1  r 
t 0
t
0

În membrul stâng avem un polinom de grad n, există deci n soluții posibile.

Pentru decizia de investiții de la exemplul precedent avem:

Ecuația are 8 soluții complexe și una negativă.

Singura soluție reală pozitivă este:
r=RID =0,1172, r=RID=11,72%
 28. În sistemul Malthusian discret:
pt 1  kpt
, pentru k=0,75, calculați punctul fix, stabiliți natura sa și determinați
pt 1  (1  k ) p
traiectoria populației pentru P0= 1000.

Ipoteză: între t-1 și t, creșterea

populației este proporțională cu nivelul inițial al populației, k> 0 este factorul de
proporționalitate:

pt  kpt 1
pt  (1  k ) pt 1
Este ecuația cu diferențe, liniară de ordinul unu, omogenă, cu soluția analitică:
 pt  (1  k ) t p 0
Punct fix:

p   (1  k ) p   p   0
Stabilitatea:

lim pt  lim (1  k ) t p0  
t  t  sistem asimptotic instabil, punct fix
repelor.
 29. În modelul Harrod –Domar discret:

S t  sYt
I t   (Yt  Yt 1 )
St  I t

Cu:

Y0  1000
  0,25
s  0,3
Determinați traiectoria venitului și stabiliți stabilitatea acesteia, determinați punctul fix și stabiliți
natura acestuia.

 30. Pentru modelul de creștere echilibrată al lui Solow,

kt 
1   kt 1  sak 
t 1
1 n
Lt  (1  n) L0
t
Determinați punctele fixe, scrieți aproximarea liniară în jurul punctului fix și determinați
traiectoria înzestrării tehnice pentru valorile parametrilor:

a  5,  0,25, s  0,1, n  0,02,   0,1, k 0  20

1. Considerăm ecuația capitalului per capita:

k t  Akt 1  (1  A)k 
Determinați traiectoria de evoluție a capitalului per capita.

2. Considerăm valorile:

a  5,  0,25, s  0,1, n  0,02,   0,1, k0  20

a. Scrieți modelul lui Solow în mărimi per capita.

b. Determinați numeric punctele fixe ale funcției

kt :
k1  0
1 /( 1) 1 / 0, 75
 n    0,02  0,1 
k2       6,67
 sa   0,5 
c. Scrieți ecuația de dinamică aînzestrării tehnice a muncii determinată prin aproximare liniară:


 1     sa k 
kt  k  
   1


 k t 1  k


 1 n 
 1  0,1  0,25 x0,1x56,67 0, 251 
kt  6,67   *
 1  0,02 
* kt 1  6,67   6,67  0,91176kt 1  6,67 * 0,91176 
 0,91176kt 1  0,59
kt  0,91176kt 1  0,59
Ecuație liniară, neomogenă, de ordinul unu, cu coeficienți constanți:

k t  1,17489k t 1 ecuația omogenă.

Facem ipoteza că soluția este de forma

k t  t
t  0,91176t 1
Împărțim prin t 1  0 .
Ecuația caracteristică este:

  0,91176
Soluția generală a ecuației omogene:

k tG  C (0,91176) t
Soluția particulară:

k tP  D
Punem condiția ca soluția particulară să verifice ecuația neomogenă:
D  0,91176 D  0,59
D  0,59 / 0,08824  6,67

kt  ktG  ktP  C (0,91176)t  6,67

Constanta generalizată:
 20  C  6,67
C  13,33
Soluția:

kt  13,33(0,91176)t  6,67
 31. Considerăm modelul continuu de creștere Malthusiană a populației:

 (t )
p
 k
p (t )
k  0,75
p 0  1000

Determinați punctul fix al sistemului, stabiliți natura acestuia, calculați traiectoria populației.

p(t)= populația la momentul t

k- rata constantă de creștere a populației, k>0.

Ecuația (3) este ecuație diferențială de ordinul unu liniară omogenă, cu variabile separabile.

Cu soluția:

p (t )  p0 e kt

Care satisface condițiile inițiale:

p (0)  p 0
 32. Pentru modelul continuu de creștere economică Harrod-Domar:
 S (t )  sY (t )
I (t )  K (t )  Y (t )
I (t )  S (t )
Determinați traiectoria venitului, stabiliți punctul fix și natura acestuia.

Rezolvarea modelului:

Ecuaţie diferenţială liniară, de ordinul unu, cu coeficienţi constanţi, omogenă.

Condițiile inițiale:

Soluția (traiectoria venitului):

 s /

-“warranted rate of growth” rata justificată de creștere economică: se justifică prin

structura economică dată de parametrii modelului: s și

Punct fix:

 
Y  0 Y  0
Tipul de punct fix:

( s / ) t
lim Y (t )  lim( Y0 e ) 
t  t 
Punct fix de tip repelor, sistem global instabil.

Se spune „global” stabil/instabil, dacă există un singur punct fix.

Figura: Cîmpul de direcție pentru modelul Harrod-Domar

 33. Pentru modelul continuu de creștere economică Harrod-Domar:

 S (t )  sY (t )
I (t )  K (t )  Y (t )
I (t )  S (t )
Cu:

Y0  100 u.m.
s  0,3
  0,7
Determinați traiectoria venitului, stabiliți punctul fix și natura acestuia.

 34. Pentru modelul continuu de creștere echilibrată al lui Solow:

k  sak   (n   )k
k0 dat
Determinați traiectoria capitalului per capita, rezolvând ecuația diferențială de tip Bernoulli,
calculați punctele fixe ale sistemului dinamic și stabiliți natura acestora.