Clasa a IX-a liceu tehnologic Fişă de lucru prof.

Mestecan Cornelia

Mulţimea numerelor reale_recapitulare

Ne amintim că:

1. Mulţimea numerelor naturale este  0,1, 2,..., n,... iar 

 1, 2,..., n,...   0
2. Mulţimea numerelor întregi este  ..., n,..., 2, 1,0,1, 2,..., n,...
x 
3. Mulţimea numerelor rationale este   x, y  , y  0,  x, y   1 ( unde  x, y   1 înseamnă că
y 
x şi y au ca divizor comun doar pe 1)
4. Muţimea numerelor reale este   ,  
5. Relaţia dintre toate aceste mulţimi este:   
6. Un număr este raţional dacă se poate scrie ca o fracţie zecimală cu un număr finit de zecimale sau cu o
infinitate de zecimale care se succed periodic.
7. Un număr este iraţional dacă se poate scrie ca o fracţie zecimală cu o infinitate de zecimale dar care nu
se succed periodic. Mulţimea numerelor iraţionale se notează cu  .
8. Mulţimea numerelor raţionale reunită cu mulţimea numerelor iraţionale formează mulţimea
numerelor reale pe care o notăm cu .
9. Fie a un număr real pozitiv ( a  0 ). Numim rădăcina pătrată a numărului a, sau radicalul de ordinul 2
din a, numărul real pozitiv x care verifică egalitatea x 2  a . Numărul x se notează a

x  0
 a a 2  a , pentru orice număr real a pozitiv  a  0 
2
 Avem deci x  a   ,  a şi
x  a
2

10.   x  se numeşte opusul lui x , pentru orice număr real x

11. Operaţia de scădere este de fapt o adunare x  y  x    y 
1
12. se numeşte inversul lui x, pentru orice număr real x  0
x
1 a x a y
13. Operaţia de împărţire este de fapt o înmulţire: x : y  x  , iar :   .
y b y b x
x
14. orice număr raţional se poate scrie sub formă de fracţie zecimală cu un număr finit de zecimale, sau cu
y
un număr infinit de zecimale dar care se repetă după o anumită regulă- fracţii zecimale periodice.
x ay  x
15. Intrucerea întregilor în fracţie: a  .
y y
16. Transformarea fracţiilor ordinare în fracţii zecimale: se face împărţirea numărătorului la numitor
a
 x0 , x1 x2 ...xn , ( x0 este partea întreagă a numărului şi x1 , x2 ,..., xn sunt zecimale)
b

17. transformarea fracţiilor zecimale simple în fracţii ordinare:

x0 x1 x2 ...xn 2154
x0 , x1 x2 ...xn  , exemplu: 2,154 
100...0 1000
n

1
Clasa a IX-a liceu tehnologic Fişă de lucru prof. Mestecan Cornelia

18. transformarea fracţiilor zecimale periodice în fracţii ordinare:

x0 x1 x2 ...xn  x0 215  2 213

x0 ,  x1 x2 ...xn   , exemplu: 2, 15   
99...9 99 99
n
19. transformarea fracţiilor zecimale periodice mixte, în fracţii ordinare:

x0 x1 x2 ...xk  n  x0
x0 , x1 x2 ...xk  xk 1 xk  2 ...xk  n  
99...9 00..0
k n
27415  2 27413
Exemplu: 2, 74 15   
9900 9900

20. Ridicarea la putere: a n  a

 a
 ...
a , a *
,n
n

a a  a
n m nm n
; a :a
m
a nm
; an  m
 a nm ; a  b   a n  b n ; (a : b) n  a n : b n ; a 0  1
n

n
a an a
   ;  ; nZ ;
b bn b

1 1
a n  n
; a 1  ; a  *
;nZ .
a a

1, n  nr. par

 1n 
 1, n  nr.impar
 x; x  0
21. x   , x  Z , x se numeşte modulul numărului x sau valoarea absolută a lui x.
 x; x  0
x  0  x  0 , x   x , oricare ar fi x număr întreg,

x  0 , oricare ar fi x număr întreg, x  y  x  y , oricare ar fi x, y numere întregi

22. Priorităţi în calcul:

-în expresii se rezolvă mai întâi ridicările la putere, înmulţirile, împărţirile şi apoi adunările şi scăderile
-dacă sunt paranteze, se rezolvă mai întâi cele deschise, apoi cele închise şi la urmă acoladele.

Exerciţiu rezolvat:

5   16  :  2    9  :  3   17    1

 5   8   3  17
1.  5  8  3  17
 16  17
 1

2
Clasa a IX-a liceu tehnologic Fişă de lucru prof. Mestecan Cornelia

Observaţii:
-am rezolvat mai întâi înmulţirile, împărţirile şi apoi adunările şi scăderile
-am ţinut cont de regulile de calcul cu semne:
Pentru adunare:

a)            ;            pentru numere reale cu acelaşi semn

b)        sau        adică la adunarea a două numere reale cu semne diferite se face scăderea
din numărul cu valoare absolută mai mare a numărului cu valoare absolute mai mic ă şi se dă
semnului celui cu valoare absolută mai mare
Pentru înmulţire:

a)            ;            adică dacă înmulţim două numere cu acelaşi semn se obţine un

număr cu semnul   
b)            ;            adică dacă înmulţim două numere cu semne diferite se obţine un
număr cu semnul   

Exerciţii propuse spre rezolvare:

2. a)  3   3  5   3  5 :  2  9 ; b) 3  3  2  15 : 3   15332   0  0 :15

Exerciţiu rezolvat:

 3  10   2   5  21:  7      1   1

3 27 28

 27  10   2   5  3    1  1
 27  10   2  2   1  1
3.  27  10  4  2
 27  40  2
 13  2
 15
Observaţii: am folosit pentru rezolvare

1, n  nr. par

 1n 
 1, n  nr.impar şi a  b n  a n  b n , adică  33   1  3 3   13  33  1  27  27
 

Tragem concluzia că dacă a  0 atunci a n  0 ,

iar dacă a  0 atunci a n  0 pentru n par

şi a n  0 pentru n impar

3
Clasa a IX-a liceu tehnologic Fişă de lucru prof. Mestecan Cornelia
Exerciţii propuse spre rezolvare:

4. a)  13   22   31   40 ; b)  22  3   2  4   20 ;

 
c) 9  2  2 2  3 2  350 : 3 46 ; d)  6 2  35 : 34   8  7143  2548 : 2546

Exerciţiu rezolvat:


 12 4 

5. Fie mulţimea A   3; 3.  2  ;0; 16;  5; 2.8; ;  ; 6  . Determinaţi mulţimile

 6 2 

A ; A    . Ordonaţi crescător elementele mulţimii A.

Rezolvare:

4 2 12
16  4 ;     1 ; 2
2 2 6

Mulţimea A se mai scrie şi A   

3; 3.  2  ;0; 4;  5; 2.8; 2; 1; 6 şi dacă ordonăm crescător


elementele atunci A  6; 3.  2  ;  5; 1;0; 3; 2; 2.8; 4 . 
Am folosit faptul că 3 1.73 şi 5 2.23

A  6; 1;0; 2; 4 şi A      5; 3 
Exerciţiu propus spre rezolvare:


 24 9 

6. Fie mulţimea A   7;9,  2  ;0; 25; 5;5,3; ;  ; 4  . Determinaţi mulţimile

 5 3 

A ; A    . Ordonaţi descrescător elementele mulţimii A.

Exerciţiu rezolvat:
3 3 3 3
 1 2  9  1 8  9
1  : 2  :     1  1  :  :    1
 3 3  8  3 3  8
 1 3 
3 3 3 3
 9  1  9
7.  1    :     1   8)1   :    1
 3 8   8  8  8
9
3
  9 3 
  :       1  1  1  0
8   8  

Exerciţii propuse spre rezolvare:

 4  4   4 1 1  1
8. a)   2 : 1    8 : 10  1   ; b)  10  :     ;
 5  5   5 5 25  10 

4
Clasa a IX-a liceu tehnologic Fişă de lucru prof. Mestecan Cornelia
 4  4   4
c)   2 : 1    8 : 10  1   ;
 5  5   5

 1   1 
d)  14  0.0025  25  :  4 : 0.85  1:  0.5   : 0.2
 6   4 

Exerciţiu rezolvat:
9. Transformaţi fracţiile zecimale în fracţii ordinare, ireductibile:
a) 1.0001; b) 12.(6); c) 0.01(3).
Rezolvare:

126  12 114
(3
10001 38
a) 1.0001  ; b) 12.  6    
10000 9 9 3

13  1 12
(3 (4
4 1
c) 0.01 3    
900 900 300 75
Exerciţiu propus spre rezolvare:
10. Transformaţi fracţiile zecimale în fracţii ordinare, ireductibile:
a) 0.3; b) 1.564; c) 0.(3); d) 0.00025; e) 0.0(25); f) 1.(134).
23. INTERVALE DE NUMERE REALE
-sunt submulţimi ale mulţimii numerelor reale
Fie a, b  , a  b :

Intervale mărginite:

-intervalul închis  a, b   x  , a  x  b . Scrieţi câteva exemple:………………………………………

-intervalul deschis  a, b    x  , a  x  b . Scrieţi câteva exemple:………………………………………

Ce altfel de intervale mărginte aţi mai întâlnit?

……………………………………………………………….
Intervale nemărginte:

 , a  x  , x  a ,  , a    x  , x  a ,  a,     x  , x  a ,  a,     x  , x  a

  ,  

Intervale simetrice:

Fie a   0,   . Intervalele simetrice sunt intervalele de forma:  a, a  sau  a, a 

 a, a   x  , a  x  a  x  , x  a ,  a, a  x  , a  x  a  x  , x  a

5
Clasa a IX-a liceu tehnologic Fişă de lucru prof. Mestecan Cornelia
Operaţii cu intervale
Fie I şi J două intervale de numere reale
-Reuniunea intervalelor: 𝐼 ∪ 𝐽 = {𝑥| 𝑥 ∈ 𝐼 𝑠𝑎𝑢 𝑥 ∈ 𝐽}
-Intersecţia intervalelor: 𝐼 ∩ 𝐽 = {𝑥| 𝑥 ∈ 𝐼 ş𝑖 𝑥 ∈ 𝐽}
-Diferenţa intervalelor: 𝐼 − 𝐽 = {𝑥| 𝑥 ∈ 𝐼 ş𝑖 𝑥 ∉ 𝐽}
-Complementara unui interval: dacă 𝐽 ⊂ 𝐼, complementara intervalului J în raport cu I este mulţimea
𝐶𝐼 (𝐽) = 𝐼 − 𝐽
Exerciţiu rezolvat:

11. Să se determine elementele mulţimii: A  x  , 3x  2  5

3 x  2  5  5  3 x  2  5 2  7 
A    ;1
Rezolvare: 7  7  rezultă că  3 
 7  3 x  3 : 3    x  1  x    ;1
3  3  A  2; 1;0;1

Exerciţiu propus spre rezolvare:

12. Să se determine elementele mulţimii: A   x  , 2 x  5  1 .

Exerciţiu rezolvat:
13. Să se determine: a) numerele reale negative pentru care 3x  7  5 ; b) numerele reale
pozitive pentru care x  5  2( x  1) ; c) numerele reale pentru care x  2  5 sau 2x  3  1;
d) numerele reale pentru care 3x  2  0 şi x  3  2 .
Rezolvare:

2 2 
a) 3 x  7  5  3 x  5  7  3 x  2 :  3   x   x   ;  
3 3 
Mulţimea numerelor reale negative =  ;0  , iar cele pentru care 3x  7  5 sunt

2
(−∞; 0) ∩ [ ; +∞) = ∅
3

6
Clasa a IX-a liceu tehnologic Fişă de lucru prof. Mestecan Cornelia
b) x  5  2( x  1)  x  5  2 x  2  x  2 x  2  5   x  7 :  1  x  7  x   7;  
Mulţimea numerelor reale pozitive=  0;   , iar cele pentru care x  5  2( x  1) sunt
 0;    7;     0;  

c)  x  2  5   x  3 :  1  x  3  x   ; 3

2 x  3  1  2 x  1  3  2 x  4 : 2  x  2  x   ; 2
Mulţimea numerelor reale pentru care x  2  5 sau 2x  3  1 este
 ; 3  ; 2   ; 2
2  2 
d) 3 x  2  0  3 x  2 : 3  x    x   ;  
3  3 
 x  3  2   x  2  3   x  1 :  1  x  1  x   ;1
Mulţimea numerelor reale pentru care 3x  2  0 şi x  3  2 este
 2   2 
  3 ;    ;1    3 ;1

Exerciţiu propus spre rezolvare:

14. Să se determine: a) numerele reale negative pentru care 4x 1  3 ; b) numerele reale
pozitive pentru care 2x  3  x  2 ; c) numerele reale pentru care 2x 1  5 sau x  3  1 ;
d) numerele reale pentru care x  2  0 şi 2x 1  5 .