1

2
INTRODUCERE.....................................................................................pag. 4 – 6
Consideratii generale privind organizarea
si conducerea contabilitatii financiare...........................................pag. 7 – 8
Organizarea structurale a contabilitatii financiare...................................pag. 9 – 11
CAP. I. – CONTABILITATEA DECONTARILOR
PRIN CONTURILE BANCARE.(introducere)..................................pag. 12 – 17
Cap. I.1. – Contabilitatea valorilor de incasat..........................................pag. 18 – 55
Cap. I.2. – Contabilitatea decontarilor prin conturile
curente si a dobanzilor aferente...............................................................pag. 56 – 62
CAP. II. – CONTABILITATEA OPERATIUNILOR
DE INCASARI SI PLATI IN NUMERAR.(introducere) ..................pag. 63
Cap. II.1. – Principii generale...................................................................pag. 64 – 67
Cap. II.2. – Contabilitatea decontarilor in numerar..................................pag. 68 – 75
Cap. II.3. – Contabilitatea altor valori pastrate in casierie.......................pag. 75 – 79
Cap. II.4. – Contabilitatea avansurilor de trezorerie................................pag. 79 – 83
Cap. II.5. – Contabilitatea viramentelor interne.......................................pag. 84 – 86

INTRODUCERE

3
 Informatia economica si indeosebi informatia contabila este in
prezent un element indispensabil al progresului social. Conducerea
activitatilor economice a depasit de multa vreme stadiul de maiestrie,
rutina, arta (in care intuitia juca un rol esential) si a devenit o activitate in
care cunoasterea si informarea sunt atribute esentiale ale oricarui act
decizional. Este unanim recunoscut faptul ca cea mai mare parte dintre
informatiile utilizate in procesele manageriale sunt de natura contabila.
Iata de ce administrarea si conducerea unei afaceri, indiferent de
intinderea sa , este de neconceput fara contabilitate, fara o informatie de
calitate si obtinuta in timp util. Ordonata si bazata pe o logica ce nu de
putine ori s-a dovedit apropiata de cea a matematicii, stiinta contabilitatii
si-a pus intotdeauna amprenta asupra tuturor activitatilor desfasurate de
omenire, incepand cu perioada antica, continuand in prezent si
prelungindu-se in perioadele viitoare.
Iata motivul care a stat la baza studierii contabilitatii
financiare, ca ramura principala a contabilitatii de baza, ca o sinteza a
multiplelor probleme teoretice si practice cu care se confrunta lucratorii
din acest sector de activitate. Domeniu specializat al contabilitatii si atat
de util informarii utilizatorilor externi, contabilitatea financiara are ca
obiective masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul
activelor, datoriilor si capitalului, precum si a rezultatelor obtinute din
administrarea averii intreprinderii. Pentru atingerea acestor obiective

4
contabilitatea finanaciara trebuie sa asigure: inregistrarea cronologica si
sistematica, prelucrarea si pastrarea informatiilor referitoare la: pozitia
financiara, performanta financiara si fluxurile de trezorerie, pentru
cerintele decizionale ale intreprinderii, dar mai ales in relatiile cu
investitorii actuali sau potentiali, creditorii financiari si comerciali,
clientii, institutiile guvernamentale si alti utilizatori.
Prin modul de prezentare a structurilor specifice
contabilitatii financiare (active, datorii, capital propriu, venituri,
cheltuieli ) s-au urmarit, deopotriva, aspectele teoretice privind definirea
si structurarea lor, precum si cele aplicative legate de constatarea,
evaluarea si inregistrarea in contabilitatea financiara a diferitelor
operatiuni. Mai mult, sunt dezbatute unele particularitati generate de
armonizarea contabilitatii romanesti cu prevederile Directivei a IV-a a
Comunitatilor Economice Europene si ale Standardelor Internationale de
Contabilitate.
Ca stiinta, contabilitatea financiarara are o teorie si metoda
proprie privind inregistrarea intr-o anumita ordine si pe baza unor
principii a tuturor operatiunilor financiare ce produc modificari in masa
averii intrprinderii, cum sunt:
 Principiul gestionar si al reprezentarii exhaustive a
starii si miscarii averii intreprinderii;
 Dubla reprezentare a starii si miscarii averii
intreprinderii;
 Inregistrarea cronologica si sistematica;

5
  Principiul inregistrarii analitice si sistematice,
fundamentarea documentara a inregistrarii operatiunilor
in contabilitate.

Consideratii generale privind organizarea si conducerea

contabilitatii finanaciare

6
 Societatile comerciale, societatile (companiile) nationale,
regiile autonome, institutele nationale de cercetare-dezvoltare, societatile
cooperatiste si celelalte persoane juridice cu scop lucrativ au obligatia sa
organizeze si sa conduca contabilitatea proprie, respectiv contabilitatea
finanaciara potrivit Legii Contabilitatii.
Contabilitatea finanaciara, ca activitate specializata in
masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor,
datoriilor si capitalurilor proprii, precum si a rezultatelor obtinute din
administrarea averii intrprinderilor trebuie sa asigure inregistrarea
cronologica si sistematica, prelucrarea, publicarea si pastrarea
informatiilor cu privire la pozitia finanaciara, performanta finanaciara si
fluxurile de trezorerie, atat pentru cerintele interne ale acestora, cat si in
relatiile cu investitorii prezenti si potentiali, creditorii financiari si
comerciali, clientii, institutiile guvernamentale si alti utilizatori.
Ministerul Finantelor Publice elaboreaza norme contabile si
emite reglementarile in domeniul contabilitatii, planul de conturi general,
modelele situatiilor finanaciare, registrelor contabile si formularelor
comune privind activitatea finanaciara si contabila, normele
metodologice privind intocmirea si utilizarea acestora.
Contabilitatea finanaciara se tine in limba romana si in
moneda nationala. Operatiunile efectuate in valuta se inregistreaza in
contabilitate atat in lei, cat si in valuta. Pentru necesitati proprii de
informare, intreprinderile pot opta pentru intocmirea situatiilor financiare
si intr-o moneda stabila (EURO, USD, etc.).

7
 Raspunderea pentru organizarea si tinerea contabilitatii in
conformitate cu prevederile Legii contabilitatii nr.82/1991 , republicata,
revine administratorului. In acest scop acesta trebuie sa asigure conditiile
necesare pentru:
1. intocmirea documentelor justificative privind
operatiunile economico- finanaciare;
2. organizarea si tinerea corecta si la zi a contabilitatii;
3. organizarea si efectuarea inventarierii averii
intreprinderii, precum si valorificarea rezultatelor
acesteia;
4. respectarea regulilor de intocmire a situatiilor
financiare, publicarea si depunerea la termen a acestora
la organele in drept;
5. pastrarea documentelor justificative, a registrelor si
situatiilor finanaciare si organizarea contabilitatii de
gestiune adaptata la specificul activitatii intreprinderii.

Organizarea structurala a contabilitatii financiare

8
 Intr-o Societate Comerciala, (R.A. etc.)contabilitatea
finanaciara se organizeaza, de regula in compartimente disincte, conduse
de catre directorul economic, contabilul sef sau alta persoana
imputernicita sa indeplineasca aceasta functie. Aceste persoane trebuie
sa aiba studii economice superioare si raspund, impreuna cu personalul
din subordine, de organizarea si conducerea contabilitatii, in conditiile
legii. Contabilitatea poate fi organizata si condusa pe baza de contracte
de prestari servicii si de persoane juridice autorizate sau de persoane
fizice care au calitatea de expert contabil autorizat.
In structura functionala a unitatilor economice sunt delimitate
functiile de baza ale acestora: functia de cercetare- dezvoltare,
comerciala, financiar-contabila, de productie si de personal.
Functia financiar-contabila are ca atributii: inregistrarea la
timp si corecta in contabilitate, in mod cronoplogic si sistematic, pe baza
documentelor justificative a tuturor operatiunilor economico-financiare,
inventarierea averii intreprinderii, intocmirea registrului inventar,
controlul asupra operatiunilor economico- finanaciare efectuate,
intocmirea situatiilor finanaciare, furnizarea, publicitatea si pastrarea
informatiilor privind averea intreprinderii si rezultatelor obtinute;
evidenta si calculatia costurilor, determinarea si analiza rentabilitatii pe
produse, lucrari, activitati, servicii.
In functie de marimea unitatii economice se adopta
organizarea serviciului contabilitate. O modalitate de organizare este pe
cele doua circuite ale contabilitatii: biroul contabilitatii finanaciare si

9
biroul contabilitatii interne de gestiune, fiecare cu structuri specifice
delimitate pentru operatiuni si lucrari omogene si complementare.
Biroul contabilitate finanaciara poate fi structurat in mai
multe compartimente, cu activitati omogene delimitate ca
responsabilitate si finalitate, de exemplu:
a) – Compartimentul REGISTRUL JURNAL GENERAL,
BILANT SI CONTUL PROFIT SI PIERDERE,prin care se gestioneaza
principalul registru oficial de contabilitate cronologica si se asigura
intocmirea, verificarea, certificarea, aprobarea si publicarea situatiilor
financiare.
b) – Compartimentul CONTABILITATEA
STOCURILOR organizata impreuna cu directia comerciala sistemul de
gestiune si de control al stocurilor, concepe sistemul informational si
stabileste metode de evaluare si de contabilitate analitica; organizeaza si
conduce contabilitatea sintetica si participa la controlul prin inventariere
a stocurilor, precum si la evaluarea lor pentru intocmirea bilantului
contabil.
c) – Compartimentul CONTABILITATEA
CHELTUIELILOR organizeaza sistemul informational al cheltuielilor
impreuna cu celelalte directii ale intreprinderii, conduce evidenta
cheltuielilor pe feluri, grupate pe activitatile de baza (exploatare,
finanaciare, exceptionale) si asigura corelatia cu contabilitatea interna de
gestiune; gestioneaza si participa la intocmirea partii de debit a contului

10
“ Profit si pierdere”, in colaborare cu compartimentul “ registrul jurnal
general”.
d) – Compartimentul INVENTARIEREA SI
EVALUAREA AVERII INTREPRINDERII coordoneaza si realizeaza ,
impreuna cu celelalte compartimente si servicii, inventarierea gestiunilor
si inventarierea generala, precum si evaluarea la sfarsitul exercitiului a
tuturor elementelor de avere, in vederea determinarii si estimarii
deprecierilor reversibile pentru calculul si inregistrarea provizioanelor.

CAP. I – CONTABILITATEA DECONTARILOR PRIN

CONTURILE BANCARE

11
 Activitatea desfasurata de unitati genereaza relatii de decontare cu
tertii, care se concretizeaza in operatiuni de incasari si plati. Din punct de
vedere practic, decontarile cu tertii se pot realiza prin casieria unitatii (cu
numerar) sau prin conturile bancare (prin virament sau scriptic).
Operatiunile de incasari si plati fara numerar detin ponderea cea
mai insemnata in cadrul decontarilor cu tertii. Prin conturile bancare se
desfasoara o gama diversa de operatiuni, referitoare la :
 valorile de incasat,
 disponibilitatile in lei si in valuta,
 creditele bancare pe termen scurt,
 dobanzile aferente disponibilitatilor aflate in conturi si creditelor
primite.
Una din formele importante de manifestare a capitalului societatilor
comerciale o constituie mijloacele banesti care sunt depozitate, in
majoritatea lor covarsitoare la diferite banci astfel ca cea mai mare parte
si in acelasi timp cea mai diversa a operatiunilor de incasari si plati pe
care le efectueaza sau in care este implicat un agent economic imbraca
forma «  decontarilor fara numerar ».
Regulile generale financiar-bancare in limita carora ele se
desfasoara se refera la respectarea principiilor unui sistem foarte mobil
de finantare, creditare si decontari bazat pe autonomia agentilor
economici si a bancilor, dar si cu luarea in considerare a interesului fiscal
general.
In esenta aici se regasesc :

12
 Interesul de economicitate si fluidizare al circulatiei banilor
al agentului economic este acela ca regiile, societatile etc.sa pastreze la
diferite banci toate disponibilitatile lor banesti, uneori separate pe
activitati fundamentale, si sa efectueze operatiile de incasari si plati prin
sistemele de decontare specifice acestor conturi, pe timpul
disponibilizarii in banci se obtin dobanzi , se garanteaza securitatea
banilor, secretul operatiunilor, etc. ;
Platile prin conturile agentilor economici se efectueaza cu
consintamantul acestora, cu exceptia acelor plati care privesc obligatii
constante cu titluri executorii sau pentru care dispozitiile legale prevad
posibilitatea decontarii fara consintamantul unitatilor platitoare ;
Platile trebuie facute la data exigibilitatii obligatiilor ,
debitorul fiind dator sa le efectueze , iar creditorul fiind interesat sa le
ceara ; atfel blocajul financiar ne pandeste la fiecare pas ;
Beneficiarul este obligat sa efectueze plata produselor
preluate sau trecute in custodie, a lucrarilor efectuate si serviciilor
prestate, dupa receptia acestora , cu exceptia cazurilor negociate altfel.
Aceeasi obligatie (morala cel putin) revine beneficiarului si in cazul in
care , desi in contract s-a prevazut ca plata se face la cererea furnizorului,
totusi aceasta nu a cerut-o. Aceasta cerinta este impusa inainte de toate,
de loialitatea afacerilor , de respectul intre societati.
Nici o cheltuiala , indiferent de « fondurile » din care se
suporta, nu trebuie sa se efectueze daca nu a fost avizata in prealabil,
potrivit legii, de catre conducatorul compartimentului financiar-contabil

13
sau alte persoane insarcinate cu exercitarea controlului financiar
preventiv ;
Agentii economici au interesul sa prevada in contractele
economice forme si instrumente de decontare care sa asigure incasarea
intr-un termen cat mai scurt a contravalorii produselor livrate, a
lucrarilor executate sau serviciilor prestate. Bancile pot dispune
inlocuirea formelor si instrumentelor de decontare alese de unitatile
contractante cu forme si instrumente care corespund mai bine relatiilor
economice dintre unitati, in scopul intaririi disciplinei platilor, desigur,
cu instrumentarea prealabila din partea partenerilor ;
Unitatile economice care livreaza produsele sau marfurile,
executa lucrari sau presteaza servicii sunt in drept sa pretinda clientilor
lor care intarzie in mod repetat plata si le creaza dificultati financiare, sa
le asigure anticipat sumele necesare efectuarii platilor , prin instrumente
de decontare bancare care sa le ateste, in prealabil, existenta
posibilitatilor de plata. In cazul in care beneficiarul nu asigura anticipat
sumele necesare platilor, furnizorii pot suspenda livrarile de produse,
executarea lucrarilor sau prestatiile de servicii , incunostiintand anticipat
de aceasta unitatea beneficiara.

Platile din conturile agentilor economici se efectueaza in limita

disponibilitatilor din aceste conturi si a creditelor aprobate. Dupa
epuizarea acestor resurse, platile se efectueaza in limita incasarilor intr-o

14
anumita ordine, stabilita de Banca Nationala, care sa-i protejeze pe toti
partenerii si sa asigure fluiditatea banilor de cont.
«  Instrumentele   » de decontare emise de creditor si pentru
care debitorul a acceptat plata, precum si cele emise de debitor in
favoarea creditorului sunt, in raporturile de decontare bancara « titluri
executorii », pe baza carora se fac operatiunile de plati intre unitatile
implicate.
In virtutea interesului general pe care ansamblul agentilor
economici il au de a-si pastra disponibilitatile banesti in conturi deschise
la banca si de a efectua operatiile de incasari si plati prin aceste conturi,
ca si a cerintelor firesti ale circulatiei banilor in economia de piata,
titularii pot cere si unitatile bancare au obligatia deschiderii conturilor si
subconturilor necesare pastrarii disponibilitatilor si efectuarii diverselor
categorii de operatii banesti, cu anumite separari de activitati si resurse in
functie de interesul sau economic, sau pur si simplu din prudenta.
Rationamentul deschiderii mai multor conturi este acela de a
permite agentilor economici sa-si manifeste libertatea de actiune in
relatia cu bancile, dar si posibilitatea prerezervarii in conturi distincte a
unor disponibilitati pentru plata anumitor parteneri, localizati in teritoriu
undeva unde aceasta se urmareste fluidizarea decontarilor sau formarea
unor depozite blocate la termen in anumite conturi, ceea ce aduce
agentului economic un important spor la dobanzi incasate.
Datorita faptului ca majoritatea covarsitoare a mijloacelor
circulante banesti se pastreaza in conturi deschise la banca, este firesc ca

15
si operatiunile de incasari si plati sa se efectueze prin intermediul
bancilor, adica prin decontare . In acceptiunea lor cea mai corecta,
decontarile fara numerar constau in virarea unei sume datorate de
cumparator sau alt platitor (debitor) catre un furnizor sau alt beneficiar
de drepturi (creditor) adica trecerea acelor sume din contul unui client al
bancilor, in contul altui client al bancilor, (incluzandu-se firesc si
decontarile inter-banci).
Regulile financiare confirmate de-a lungul timpului, atesta faptul
ca incasarile si platile fara numerar se pot efectua, in functie de natura
economica a operatiilor care le-au generat, partenerii implicati si unitatile
bancare ce ii deservesc, prin urmatoarele instrumente principale de
decontare :
 Dispozitia de plata cu factura sau simpla, in functie de
natura operatiilor economice implicate si care este pana la urma un ordin
dat bancii de a achita o suma din propriul sau cont de disponibil bancar
in favoarea altui agent economic(si implicit in contul sau de la orice
banca) drept raspuns la anumite furnituri sau alte obligatii ce trebuiesc
onorate;
 Dispozitia de incasare (de asemenea insotita de factura sau
simpla) emisa tot de debitor dar prin care acesta « roaga » banca
agentului creditor (datornic) si pe acesta sa accepte plata sumei ce i se
cuvine ca contravaloare a unor furnituri reciproce, prestatii sau alte
obligatii. Dispozitia de incasare (care mai poarta denumirea de « incaso
bancar ») se onoreaza de banca numai cu aprobarea expresa a titularului

16
de cont platitor, daca exista o conventie prealabila, intre cei doi parteneri
de care a fost instiintata banca sau daca exista la baza titluri executorii
exprese in acest sens.
 Alte sisteme de decontare directa, convenite intre parteneri
sau necesare la un moment dat, cum ar fi :decontarile prin compensare,
plati scadentate, printr-un ordin anticipat, la anumite termene, etc.
 Instrumente de decontare intermediare , prin care se
procura anumite mijloace de plata sau se obtin convingeri certe de plata,
cum sunt :
1. cecurile din carnete cu suma limitata ;
2. cecurile din carnete fara limita de suma ;
3. acreditivul ;
4. scrisoarea de garantie.

Cap.I.1. - Contabilitatea valorilor de incasat

17
 Valorile de incasat sunt reprezentate prin titlurile de valoare care
pot fi transformate de beneficiarul lor in lichiditati prin depunere la
banca. Sunt incluse in aceasta categorie cecurile si efectele comerciale
primite de la clienti.
Efectele comerciale de incasat reprezinta drepturile unitatii
patrimoniale asupra unor terti de a primi contravaloarea bunurilor livrate,
in conditii de credit comercial. Pentru a accelera si spori volumul
vanzarilor , unitatea patrimoniala furnizoare poate oferi clientilor sai
forme avantajoase de achizitie: livreaza bunurile solicitate, urmand a
primi contravaloarea lor dupa o perioada de una la trei luni. Pentru ca
livreaza marfa, fara a primi contravaloarea ei intr-un termen obisnuit, se
spune ca furnizorul a acordat clientului un credit care, la randul lui,
pentru ca nu este un credit in bani, ci unul in bunuri se numeste credit
comercial.
La expirarea termenului care a fost stabilit, cel ce a primit marfa
plateste suma datorata, „rambursand” astfel creditul primit.
Instrumentele care asigura desfasurarea unor astfel de operatiuni se
numesc TITLURI DE CREDIT sau EFECTE COMERCIALE.
Cele mai folosite sunt:
a) cambia;
b) cecul ;
c) biletul la ordin.

a) Cambia..............

18
 1,2.b) Cecul este considerat ca facand parte in mod obisnuit din
categoria titlurilor de credit alaturi de cambie si biletul la ordin. In
realitate cecul are numai defintia de instrument de plata, fiind lipsit de
functia de instrument de credit. Includerea cecului in categoria titlurilor
de credit se explica ca unele principii care guverneaza cambia si biletul
la ordin sunt aplicabile si cecului.
Ca instrument de plata cecul creeaza posibilitatea unei persoane
care are la o banca anumite fonduri, de a efectua plati prin intermediul
acestei banci. Prin folosirea cecului, platitorul evita platile in numerar.
Beneficiarul cecului poate sa incaseze suma de bani mentionata in titlu
de la banca desemnata sau sa gireze titlul pentru plata datoriilor sale. Ca
si cambia si biletul la ordin, cecul a facut obiectul unei legi uniforme
adoptata de Conferinta de la Geneva in 1931. Romania nu a aderat la
acesta conventie desi principiile ei se afla la baza reglemantarii noastre
privind cecul. Legea nr. 59 / 1934 asupra cecului cuprinde regulile
adoptate prin conventie cu unele completari inspirate din legea italiana a
cecului.
Acesta lege, publicata in monitorul oficial nr. 100 / 1 mai 1934,
nu da o definitie a cecului. Ea reglementeaza insa elementele cecului
care pot sta la baza unei definitii. Cecul este un inscris prin care o
persoana numita tragator da ordin unei banci la care are disponibil
banesc numita tras sa plateasca la prezentarea titlului o suma de bani
altei persoane numita beneficiar.

19
 Cecul este un instrument de plata care pune in legatura in
procesul crearii sale trei persoane: tragatorul, trasul si beneficiarul.
Instrumentul este creat de tragator care, in baza unui disponibil constituit
in prealabil la o societate bancara da un ordin neconditionat acesteia care
se afla in pozitie de tras sa plateasca la prezentare o suma determinata
unei terte persoane sau insusi tragatorului emitent aflat in pozitie de
beneficiar.
Cecul trebuie sa indeplineasca conditii de forma si fond
obligatorii. Cele trei persoane care sunt puse in legatura prin cec fac
toate operatiile legate de acest instrument in nume propriu: tragatorul
emite cecul, posesorul legitim il incaseaza, iar trasul il plateste.
In temeiul legii nr. 33 / 1991 privin activitatea bancara BNR
emite norme – cadru al caror obiect in constituie comertul facut de
societatile bancare si celelalte societati de credit cu cecuri pe baza legii
cecului. Cecul este un instrument de plata utilizat de titularii de conturi
bancare cu disponibil corespunzator in aceste conturi. Disponibilul este
creat dintr-un depozit banca, din operatiuni de incasari sau prin
acordarea unui credit bancar.
Societatile bancare si alte societati de credit pot face comert cu
cecuri si pot presta servicii bancare specifice pentru clientii lor luandu-si
toate masurile pentru eliminarea riscurilor care pot aparea pe parcursul
derularii unei astfel de operatiuni.
Cecul este titlu la ordin completat si formal. El incorporeaza
obligatia abstracta de a plati neconditionat „ la vedere” o suma de bani

20
mentionata in titlu. Asadar cecul are un caracter constitutiv; dreptul este
incorporat in titlu si in consecinta dreptul poate fi execrcitat numai in
temeiul inscrisului. Cu alte cuvinte dreptul incorporat in titlu nu exista
fara inscrisul respectiv. O alta caracteristica a cecului este formalitatea
pentru ca el trebuie sa imbrace forma determinata de lege si sa curpinda
elementele care ii sunt proprii. Nu in ultimul rand cecul are un caracter
literal, in sensul ca intinderea si natura dreptului, ca si obligatia
corelativa sunt determinate exclusiv de mentiunile cuprinse in inscris. In
consecinta elementele inscrisului nu pot fi nici completate si nici
interpretate cu ajutorul altor inscrisuri ori a unor imprejurari de fapt.
Excluderea oricaror dovezi extrinseci este o consecinta a caracterului
formal al cecului.
Cecul este considerat ca facand parte din categoria efectelor de
comert,adica inscrisuri care expima in moneda valoarea pe care o
incorporeaza, care indeplinesc functia de numerar, de instrument de
plata. De accea efectele de comert sunt denumite figurativ „moneda
comerciantilor”.
Efectele de comert sunt si titluri de credit; ele dau dreptul
titularului de a incasa suma aratata in inscris, iar pana la scadenta
debitorului beneficiaza de credit. De remarcat ca cecul este un mijloc de
plata si mai putin un isntrument de credit. Cu toate acestea datorita
faptului ca ii sunt aplicabile unele reguli proprii titlurilor de credit cecul
este enumerat si el in categoria titlurilor de credit. Cecul trebuie sa fie

21
completat in intregime in cerneala sau pix de culoare albastra sau negra
sau prin dactilografiere.
Cecul trebuie sa cuprinda:
- denumirea de cec trecuta in insusi textul titlului si
exprimata in limba intrebuintata pentru redactarea
acestui titlu;
- ordinul neconditionat de a plati o anumita suma de
bani;
- numele celui care trebuie sa plateasca (tras);
- aratarea locului unde plata trebuie facuta;
- aratarea datei si a locului emiterii;
- semnatura celui catre emite cecul.
Analizand pe larg elementele consitutive ale cecului putem
spune urmatoarele:
denumirea de cec trebuie sa figureze in textul ordinului de a
plati dat societatii bancare de catre tragator prin intermediul
cecului, utilizand formula consacrata: „ platiti in schimbul
acestui cec….”;
denumirea de cec nu va putea fi trecuta pe margine, in
diagonala sau in partea de jos a instrumentului chiar daca este
insotita de semnatura tragatorului. In orice situatie denumirea
de cec va figura desupra semnaturii tragatorului. Lipsa
denumirii de cec va atrage nulitatea instrumentului.

22
Ordinul de a plati dat de tragator, trasului, societate bancara,
trebuie sa fie clar, precis si neconditionat. Deoarece ordinul
de plata nu poate comporta nici o conditie suspensiva, nici
conditie rezolutorie, ceea ce ar afecta increderea purtatorului
in calitatea cecului, BNR si societatile bancare vor accepta
numai cecuri care cuprin ordinul de plata exprimat in formula
imperativa „ platiti….”. Orice conditii, limitari sau
contraprestatii care se adauga ordinului de a plati pe cec, duc
la nulitatea instrumentului. Redactarea textului ordinului de a
plati nu va putea fi efectuat pe marginea instrumentului, in
diagonala acestuia sau in linie cu semnatura tragatorului ori
sub acesta.
Indicarea numelui trasului, societate bancara, este obligatorie.
Lipsa acestei mentiuni duce la nulitatea cecului. Numele
trasului nu va putea fi redactat pe instrument in diagonala,
decat in anumite situatii expres prevazute de lege.
Locul sau locurile desemnate pe cec ca loc unde plata trebuie
facuta se numesc adrese. Adresa contine locul geografic
incadrat intr-o unitate administrativ – teritoriala existenta in
prezent – judet, municipiu, oras,comuna – identificata prin
denumirea acesteia, insotita de denumirea exacta a strazii si a
numarului, eventual cod postal sic alte elemente de
identificare care sa permita localizarea neechivoca.
Redactarea textului privind adresa exacta unde urmeaza sa se

23
faca plata este obligatorie pentru ca beneficiarul cecului, sau
societatea bancara unde isi are deschis contul, sa stie unde sa
se prezinte pentru incasarea sumei inscrise pe cec. In cazul
neachitarii cecului, beneficiarul acestuia va indeplini in locul
indicat ca loc al platii formalitatile cerute de lege pentru
pastrarea drepturilor sale.
Cecurile vor purta mentiuni clare privind ziua, luna si data
emiterii pentru a permite calcularea de catre tras a termenului
de prezentare la plata, termen dupa expirarea caruia posesorul
decade din drepturile sale de regres si totodata constatarea
capacitatii legale a tragatorului in momentul aplicarii
semnaturii sale pe instrument. Data emiterii trebuie sa fie
unica, posibila si certa si este prezumata certa si opozabila
tuturor pana la proba contrarie. Locul emiterii trebuie sa
figureze alaturi de data emiterii cecului.
Semnatura tragatorului trebuie sa fie autografa, manuscrisa si
redactata cu pix sau stilou cu cerneala de culoare negra sau
albastra la sfarsitul textului cecului. BNR si societatile
bancare vor accepta la plata numai cecuri in care numele
tragatorului este redactat clar. Prin numele tragatorului se
intelege numele si prenumele persoanei fizice asa cum se afla
acesta scrise in actul de identitate sau denumirea persoanei
juridice asa cum se afla acesta inscrisa in Registrul
Comertului. BNR si societatile bancare pot cere ca

24
 formularele cec sa poarte stampilele persoanelor juridice
implicate in circuitul respectivelor cecuri aplicate clar, dar
lipsa acesteia nu afecteaza valabilitatea cecului. Simpla
ştampila a unui tragator, persoana juridica, neinsotita de
semnatura reprezentantului autorizat al acestuia anuleaza
cecul. Tragatorul poate recurge la forma autentica a cecului
sau la darea unei imputerniciri prin act autentic. Titlul caruia
lipseste una din conditiunile aratate pana acum nu va fi
socotit cec cu exceptia urmatoarelor cazuri:
- in situatia in care indicarea locului de plata nu se face
in mod expres pe cec, se considera ca loc de plata al
cecului locul indicat langa numele trasului prezumat a
fi in acelasi timp si loc al domiciliului trasului.
- In situatia in care langa numele trasului sunt indicate
mai multe locuri se va considera cecul ca fiind platibil
la primul dintre aceste locuri indicate;
- In situatia in care nu este indicat nici un loc langa
numele trasului se va considera cecul ca fiind platibil
la adresa sediului principal al societatii bancare trase;
- In situatia in care locul de emitere nu este indicat
expres pe cec, se va considera ca loc al emiterii locul
indicat langa numele tragatorului.
Tragatorul poate emite un cec numai in conditiile existentei
prealabile la tras a unor fonduri proprii disponibile, in momentul emiterii

25
instrumentului, care sa-i faca posibila trasului efectuarea platii.
Disponibilul tragatorului poate proveni dintr-un depozit bancar,
deschidere de credit, din operatiuni de incasari si trebuie sa fie constituit
prealabil emiterii cecului si de valoare mai mare sau egala cu cea a
cecului. Totodata disponibilul trebuie sa fie lichid, cert si exigibil, adica
sa nu existe nici un impediment de ordin juridic sau material care sa
impiedice efectuarea platii cecului.
Emiterea unui cec de catre un tragator, fara ca acesta sa dispuna
de fondurile necesare la tras in momentul emiterii cecului, atrage
sanctiuni civile si penale, insa acest fapt nu duce la nulitatea cecului, el
putant fi onorat de tras la prezentare, daca intervalul de timp dintre
emitere si prezentare tragatorul procura fondurile necesare pentru
acoperirea lui.
Cecul fiind in esenta in instrument de plata la vedere nu poate fi
supus acceptarii trasului care in cazul cecului plateste pentru tragator din
disponibilitatile create de acesta. In cazul cecului trasul nu-si asuma
personal nici o obligatie. O mentiune de acceptare pe cec nu invalideaza
instrumentul, ci se considera ca si cum nu ar fi fost scrisa.
Prin expresia „ cec certificat” se intelege cecul pe care o
societate bancara aflata in pozitie de tras confirma, inaintea remiterii
cecului catre beneficiar, existenta fondurilor necesare efectuarii platii
ordonate prin respectivul instrument de plata.
Certificarea unui cec poate fi ceruta societatii bancare de catre
tragatorul emitent inainte de a-l da la plata, sau de unul dintre posesorii

26
interiori, beneficiari ai cecului. Certificarea unui cec de catre societatea
bancara afalata in pozite de tras atrage dupa sine faptul ca tragatorul nu
mai poate retrage din contul sau suma destinata platii cecului respectiv,
inainte de expirarea termenului de prezentare al acestuia. Prin
certificarea cecului, trasul nu se obliga direct, insa are obligatia ca in caz
de neplata sa despagubeasca pe posesorul care a suferit o dauna din acest
motiv.
In situatia in care un cec este la ordinul tragatorului insusi,
acesta se afla si in pozitia de beneficiar al cecului.
Un cec poate fi tras pentru contul unui tert in situatia in care
intre tragatorul si beneficiarul cecului nu exista o relatie directa, intre ei
interpunandu-se un tert care nu este expres indicat pe cec si fata de care
tragatorul are o datorie. In acest caz tragatorul compleaza pe cec numele
beneficiarului la cererea expresa a tertului care are o datorie anterioara
fata de beneficiarul indicat. Tragatorul pentru contul tertului isi asuma in
aceasta situatie obligatiile pe care le are orice tragator fata de
beneficiarul unui cec si purtatorii ulteriori ai acestuia.
Prin insasi esenta sa, cecul presupune existenta unor
disponibilati ale tragatorului la o societate bancara aflata in pozitia de
tras. De aceea, nu este permisa emiterea unui cec in care tragatorul si
trasul sa fie una si aceeasi persoana juridica. Exceptie de la acesta regula
pot face cecul de calatorie, cecul circular precum si cecul tras intre
diferitele stabilimente ale aceluiasi tragator, dar care au personalitate
juridica diferita. In ultimul caz enumerat cecul nu poate fi la purtator.

27
 Fiind un instrument de plata platibil la vedere, cu termen de
prezentare foarte scurt, inscrierea pe cec al unor mentiuni privind
dobanda este inutila si de aceea orice mentiune in acest sens existenta pe
cec este considerata ca si cum nu ar fi fost scrisa.
Tragatorul poate desemna ca loc al platii cecului si alt loc decat
acela al domiciliului trasului, cu conditia ca acel loc de plata sa fie sediul
unei societati bancare sau a unei unitati a acesteia. In aceasta situatie
cecul va fi prezentat la plata de catre beneficiar in acel loc expres indicat.
In cazul in care cecul este refuzat, beneficiarul va putea adresa protestul
in acelasi loc. Tertul la domiciliul caruia cecul va trebui sa fie platit in
mod obligatoriu trebuie sa fie o societate bancara.
Intr-un cec suma declarata poate fi inscrisa in orice parte de pe
fata instrumentului, in cadrul textului si nu in diagonala sau sub
semnatura tragatorului.

c) Biletul la ordin este untitlu, sub semantura privata, care pune

in legatura in procesul crearii sale doua persoane: subsriitorul sau
emitentul si beneficiarul. Titlul este creat de subscriitor sau emitent in
calitate de debitor care se obliga sa plateasca o suma de bani fixata, la un
anumit termen sau la prezentarea unei alte persoane, denumita beneficiar
care are calitatea de creditor.
Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare accepta in
operatiile lor numai bilete la ordin redactate in limba romana. Se pot
accepta si bilete la ordin redactate intr-o limba straina, luindu-se

28
masurile necesare pentru reducerea riscurilor care ar putea apare in urma
operatiunilor efectuate cu aceste titluri.
Biletele la ordin trebuie sa fie scrise cu cerneala sau pix de
culoare albastra sau neagra.
Biletul la ordin este un titlu de credit, sub semnatura privata care
pune in legatura in procesul creearii sale doua persoane: subscriitorul sau
emitentul si beneficiarul. Titlul este creat de subscriitor sau emitent in
calitate de debitor care se obliga sa plateasca o suma de bani fixata, la un
anumit termen sau la prezentarea unei alte persoane, denumite beneficiar
care are calitatea de creditor.
Biletul la ordin este emis si subscris de debitorul din raportul
fundamental. El trebuie sa indeplineasca conditiile de forma si fond
obligatorii pentru toate titlurile de credit. Biletul la ordin trebuie sa fie un
act autentic.
Biletul la ordin este un titlu formal care, pentru a fi valabil
trebuie sa satisfaca anumite conditii exprimate in formule consacrate de
redactare a textului, care exprima clauze cu valoare juridica stricta. In
toate redactarile biletul la ordin trebuie sa cuprinda mentiunile obligatorii
prevazute de lege care sa satisfaca cerintele suficientei informatii care
decurge din titlu, precum si cerintele certitudinii reflectarii obligatiilor
asumate de catre parti prin titlul respectiv.
In mod obligatoriu biletul la ordin trebuie sa curpinda:

29
 denumirea de bilet la ordin trecuta in insusi textul titlului si
exprimata in limba intrebuintata pentru redactarea acestui
titlu;
promisiunea neconditionata de a plati o suma determinata;
aratarea scadentei;
aratarea locului unde plata trebuie facuta;
numele aceluia caruia sau la ordinul caruia trebuie facuta
plata;
aratarea datei si locului emiterii;
semnatura emitentului.
In textul biletului la ordin se pot face si alte mentiuni decat cele
obligatorii care, prin titlul respectiv, sa stipuleze clauze facultative
raspunzand unor necesitati specifice din practica comerciala si
financiara. Mentiunile facultative fac obiectul intelegerii dintre pesoanele
care isi pun semnatura pe tiltu, denumiti semnatari.
Creatorul biletului la ordin (emitentul sau subscriitorul) trebuie
sa introduca in textul titlului denumirea de bilet la ordin, utilizand in
acelasi timp si formula consacrata „platiti in schimbul acestui bilet la
ordin”.
Denumirea de bilet la ordin nu va putea fi trecuta pe marginea,
in diagonala sau in partea de jos a titlului chiar daca este insotita de
semnatura tragatorului. In orice situatie denumirea de bilet la ordin va
figura desupra semnaturii tragatorului.

30
 Lipsa denumirii de bilet la ordin va trage nulitatea titlului. Din
redactarea textului trebuie sa reiasa obligatiile partilor si natura juridica
stricta a raporturilor dintre acestea.
Ordinul de a plati dat de tragator in calitate de creditor,
debitorului sau, adica trasul, trebuie sa fie clar, precis si neconditionat. El
reprezinta un ordin de a plati pur si simplu reflectand o obligatie care nu
este reflectata in nici un fel de conditiile stipulate din mentiunile din
textul biletului la ordin, fie obligatorii sau facultative.
Este interzisa tragerea unui bilet la ordin asupra altui bilet la
ordin sau a oricarui titlu de credit.
Orice conditii, limitari sau contraprestatii, care se adauga
ordinului de a plati in biletul la ordin duc la nulitatea titlului.
Redactarea textului ordinului de a plati nu poate fi efectuata pe
marginea titlului, in diagonala acestuia sau in linia cu semnatura
tragatorului ori sub acesta.
Promisiunile de plata neputand comporta nici o cinditie
suspensiva, nici conditie rezolutorie, ceea ce afecteaza increderea
purtatorului in calitatea biletului la ordin, cu Banca Nationala a
Romaniei si societatile bancare nu accepta decat bilete la ordin
cuprinzand formulele: „voi plati……” sau „ma oblig sa platesc….”.
Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare nu accepta in
cadrul operatiilor lor bilete la ordin carora le lipsesc una sau mai multe
din mentiunile obligatorii ce trebuie cuprinse intr-un titlu. Se pot admite
exceptii in urmatoarele cazuri:

31
 in situatia in care indicarea scadentei nu se face in mod
expres pe titlu, se va considera biletul la ordin ca fiind platibil
la vedere;
in situatia in care indicarea locului de plata nu se face in mod
expres pe titlu se va considera ca loc de plata, locul emiterii
titlului, care este in acelasi timp si loc al domiciliului
emitentului;
in situatia in care in biletul la ordin nu se arata locul unde a
fost emis, se considera ca loc al emiterii locul indicat langa
numele emitentului.
Pentru valabilitatea biletului la ordin, completarea mentiunilor
nefacute trebuie sa fie realizata pana in momentul valorificarii
drepturilor ce decurg din el adica pana la scadenta. Biletul la ordin poate
fi emis de tragator, in mod deliberat, fara a curpinde toate mentiunile
obligatorii urmand ca acestea sa fie completate ulterior cu excluderea
interventiei tragatorului de catre primitorul biletului la ordin sau de catre
un posesor succesiv al acestuia. Un astfel de bilet este denumit bilet la
ordin in alb si nu trebuie confundat cu bilet la ordin necompletat,
deoarece in cazul biletului in alb necompletarea mentiunilor obligatorii
este intentionata si nu intamplatoare. Poate fi lasat in alb oricare din
mentiunile obligatorii cu exceptia semnaturii tragatorului. Biletul la
ordin in alb este completat, fie de primitorul lui, fie de posesorul
succesiv al sau si poate fi completat oricand, insa inainte de prezentarea
lui la plata. Dreptul de completare trebuie exercitat in termen de trei ani

32
de la data emiterii titlului. Dupa expirarea acestui termen posesorul
biletului la ordin decade din dreptul de completare. Prin completarea
titlului cu mentiunile lasate in alb, biletul la ordin devine perfect si
produce efectele unui bilet regulat emis. Asadar, continutul biletului la
ordin va fi cel care rezulta din inscris si tragatorul este obligat fata de
orice posesor al titlului. In vederea facilitarii comertului si in special al
comertului international tragatorul are dreptul sa traga biletul la ordin in
mai multe exemplare identice. Astfel, pana la acceptarea biletului la
ordin de catre tras, biletul la ordin care este de obicei insotit de
documentele reprezentand marfurile in curs de trabsport, tragatorul poate
negocia exemplarul pe care il detine, procurandu-si astfel creditele de
care are nevoie. Pentru a apara pe tragatori si pe giranti de eventualitatea
unei duble plati exemplarele acelorasi bilete la ordin trebuie sa fie
identice si numerotate in textul titlului. In cazul cand nu se respecta
aceasta obligatie, fiecare exemplar se considera ca un bilet la ordin
distinct. Orice posesor a unui bilet la ordin in textul caruia nu se arata ca
a fost tras intr-un singur exemplar poate cere eliberarea mai multor
exemplare pe cheltuiala sa. In acest scop el trebuie sa adreseze
girantului, care, la randul sau este dator sa se adreseze girantului anterior
si tot astfel pana se ajunge la tragator. Tot acesti semnatari sunt obligati a
reproduce pe exemplarul nou eliberat, semnaturile lor. Refuzul de a da
aceste semnaturi noi, nu este sanctionat cu vreo decadere din drepturi.
Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare urmaresc cu multa
prudenta biletele la ordin emise si utilizate in mai multe exemplare care

33
intra in portofoliul lor, pe de o parte pentru a evita eventualele fraude, iar
pe de alta parte pentru a nu incuraja multiplicarea fara cauza reala a
aceleiasi creante, ceea ce, practic, ar produce o perturbare atat a
activitatii agentilor ecomonici individuali semnatari ai respectivelor
bilete la ordin, cat si in economia nationala in general.
Prin plata unui exemplar al aceluiasi bilet la ordin, toti
semnatarii titlului sunt eliberati de obligatiile pe care si le asumase chiar
daca nu s-a stipulat ca o astfel de plata anuleaza efectele obligatorii ale
celorlalte exemplare. Exceptie fac urmatoarele doua situatii:
- trasul care a aceptat biletul la ordin semnand in mai
multe exemplare, iar la prezentarea unui exemplar la
plata nu a a solicitat posesorului predarea tuturor
exemplarelor semnate este obligat in temeiul fiecarui
exemplar acceptat care nu i-a fost inapoiat;
- girantul care a transmis exemplarele aceluiasi bilet la
ordin la persoane diferite ca si girantii urmatori sunt
obligati la plata tuturor exemplarelor care poarta
semnatura lor si care nu le-au fost inapoiate.
Fiecare semnatar este obligat la plata biletului la ordin in masura
in care a consimtit sa se oblige prin acest titlu.
Prin alterarea unui tiltlu se intelege stergerea, modificarea unor
cuvinte, date sau mentiuni care au facut sau fac parte din textul titlului
sau adaugarea lor. Alterarea unui titlu valabil emis nu este o cauza de
nulitate a acestui titlu. Daca alterarea este facuta atfel incat pentru unii

34
dintre semnatari nu se mai poate distinge cu certitudine care sunt
obligatiile ce le revin, fata de acestia titlul este considerat inoperant.
In cazul in care din titlu alterat nu rezulta cu claritate daca o
semnatura a fost pusa dupa sau inainte de data alterarii, se presupune ca
semnatura a fost pusa inaintea alterarii.
Posesorul unui bilet la ordin pierdut, sustras sau distrus poate
cere anularea titlului printr-o cerere in care sa fie cuprinse mentiunile
obligatorii ale acestuia. Daca titlul este un bilet la ordin in alb cererea
trebuie sa indice suficiente elemente pentru a permite identificarea lui.
Cererea trebuie adresata presedintelui judecatoriei in a carui raza
teritoriala se afla locul si adresa unde se efectueaza plata biletului la
ordin. Dupa examinarea cererii si a dovezilor aduse in sprijinul acestora
presedintele judecatoriei se pronuntain cel mai scurt timp printr-o
ordonanta in care sunt cuprinse elemetele definitorii de identificare ale
titlului. Prin aceasta ordonanta titlul este declarat nul indiferent de
posesorul care l-a gasit.

3) Acreditivul este forma de decontare prin care platile se

efectueaza pe masura livrarii marfurilor,executarii lucrarilor si prestarii
serviciilor,dintr-o suma rezervata in acest scop si tinuta la dispozitia
furnizorului de catre unitatea bancara la care acesta isi are contul.
Rezervarea sumei in favoarea furnizorului se face de catre banca
banca platitorului pe baza cererii unitatii platitoare din disponibilitatile

35
contului pentru activitatea de baza sau alte conturi de disponibil ale
acesteia.
Decontarea pe baza de acreditiv este utilizata,de regula,in
relatiile de comert exterior sau cand cumparatorul intarzie repetat platile
catre furnizor,creand astfel o garantie suplimentara ca i se va asigura, pe
aceasta cale,plata intr-un timp normal.
Furnizorii au posibilitatea sa ceara cumparatorilor sa le sigure
anticipat sumele necesare efectuarii platilor, prin deschiderea de
acredidive. Acreditivul documentar este una din cele mai raspandite
modalitati de plata in schimburile economice internationale, datorita
gradului inalt de certitudine in ceea ce priveste incasarea sumelor
cuvenite.
Acreditivul reprezinta diponibilitatile banesti ale
cumparatorului, virate intr-un cont distinct la dispozitia furnizorului si
detinate achitarii obligatiilor fata de acesta , pe masura livrarii
marfurilor, executarii lucrarilor sau prestarii serviciilor. Acreditivul
poate fi construit sau alimentat si din creditele bacare pe termen scurt,
daca platitorul nu dispune de lachiditati proprii. Deschiderea
acreditivului se comunica bancii furnizorului prin intermediul bancii
cumparatorului impreuna cu precizarile referitoare la conditiile in care
deruleaza. In vederea incasarii sumelor cuvenite din acreditiv furnizorul
are obligatia prezentarii la banca sa a documentelor din care sa rezulte
indeplinarea conditiilor de livrare a bunurilor sau prestare a serviciilor.

36
 Contabilitatea sintetica a acreditivelor deschise la banci se
realizeaza prin contul de activ 541”Acreditive” , care are 2 conturi de
gradul 2 si anume:
- 5411 – „Acreditive in lei „
- 5412 – „Acreditive in valuta”
Contul 5411”Acreditive in lei” tine eviodenta acreditivelor in
moneda nationala deschise la banci pentru efectuarea de plati in favoarea
tertilor. Acest cont de debiteaza cu sumele virate in conturile de
acreditive dechise la dispozitia furnizorilor si se crediteaza cu sume
platite furnizorilor din acreditive si cu sumele restituite corespunzatoare
acreditivelor expirate. Soldul debitor reflecta valoarea acreditivelor in lei
deschise si existente la banci.
Evidenta acreditivelor in devize deschise de firmele platitoare la
banci se realizeaza prin intermediul contului 5412 „Acreditive in
valuta”, care se debiteaza cu sumele in valuta virate in conturile de
acreditive deschise la dispozitia tertilor si cu diferentele de curs valutar
aferente soldului la inchiderea exercitiului financiar si se crediteaza cu
sumele in valuta platite tertilor, restituite din acreditivele expirate si cu
diferentele nefavorebile de curs valutar aferente operatiunilor efectuate
in cursul exercitiului ori soldului privind acreditivele deschise la
incheierea exercitiului financiar.
Soldul debitor al contului reprezinta valoarea acreditivelor in
valuta deschise si existente la banci.
Exemple:

37
 1. deschiderea de acreditive la bancvi in favoarea furnizorilor:
1a 581 „Viramente interne” =5121”Conturi la banci 40.000.000
in lei”
si
5411”Acreditive in lei” = 581”Viramente interne” 40.000.000
inregistrat deschiderea acreditivului in lei pe seama
disponibilitatilor din contul de la banca.
1b 581”Viramente interne” = 5124”Conturi la banci in 1.600.000.000
valuta”
si
5412”Acreditive in valuta”= 581”Viramente interne 1.600.000.000
inregistrat deschiderea acreditivului in devize pe
seama disponibilitailor in valuta din ccontul de la
banca(50.000Є, la cursul de 32.000 lei/ Є, adica
1.600.000.000 lei).

2. plata furnizorilor din acreditivele deschise in lei :

2 404”Furnizori de = 5411”Acreditive in lei”
imobilizari”
inregistrat utilizarea acreditivului pentru achitarea
obligatiilor fata de furnizorii de imobilizari.

3. Inchiderea acreditivului in lei cu sumele neutilizate la expirarea

valabilitatii acestuia:
3 581”Viramente interne”= 5411”Acreditive in lei” 5.000.000

38
 si
5121”Conturi la banci = 581”Viramente interne” 5.000.000
in lei”
inregistrat virarea in contul de la banca a
cumparatorului a sumelor neutilizate la expirarea
termenului de valabilitate a acreditivului.

4. Efecturea de plati in favoarea furnizorilor din

acreditivele deschise in valuta:

4a % = 5412”Acreditive in valuta” 630.000.000

401”Furnizori” 620.000.000
665”Cheltuieli din 10.000.000
diferente de curs valutar”
Inregistrat plata unui furnizor din acreditivul
deschis in devize cu diferente nefavorabile de curs
valutar:
-Valoarea in lei la facturare:
20.00Є x 31.000lei/Є = 620.000.000 lei
-Valoarea in lei la plata”
20.000Є x 31.500lei/Є = 630.000.000 lei

Diferenta de curs valutar

Nefavorabila: 10.000.000lei
39
4b 401”Furnizori” = % 640.000.000
5412”Acreditive in valuta” 632.000.000
765”Venituri din diferente de 8.000.000
curs valutar”
inregistrat achitarea unui furnizor din acreditivul
deschis in devize, cu diferente favorabile de curs
valutar:
-Valoarea in lei la facturare:
20.000Є x 32.000lei/Є = 640.000.000
-Valoarea in lei la plata:
20.000Є x 31.600lei/Є = 632.000.000
diferente de curs valutar 8.000.000lei
favorabila:

4) Scrisoarea de garantie este documentul prin care banca

platitorului confirma,la cererea acestuia ca,pentru anumite cazuri bine
precizate,va asigura,pe o anumita perioada si in limita unei sume
determinate,efectuarea platilor prevazute in scrisoare,din credite
bancare,in cazul cand la data solicitarii platii de catre furnizor,platitorul
nu va avea alte posibilitati de plata.Cererea prin care se solicita
scrisoarea de garantie trebuie sa contina elementele necesare
operarii,precum si pentru efectuarea controlului bancar asupra platilor
(conditii cerute si pentru deschiderea acreditivului).

40
 Acreditivul si scrisoarea de garantie, prin sistemul de securitate
a platii pe care si-l ia furnizorul,se mai numesc si „forme de asigurare cu
anticipare a platilor”.
e)Instrumente de decontare ulterioara de tipul „efectelor
comerciale” intre care cele mai semnificative sunt: cambia,warantul,
titlurile de valoare,etc. Ele se emit de catre cumparator spre a achita prin
intermediul lor anumite obligatii fata de furnizor,rezultate indeosebi in
urma actelor de comert.
Efectele comerciale (si,in general, „hartiile de valoare”) cu
multiple utilizari, dar intermediind vanzarile „pe credit”,constituie si un
eficient mijloc de plata (si decontare).
Din derularea mecanismului decontarilor fara numerar, larg
utilizate in tara noastra, se constata existenta unor reglementari foarte
precise, chiar „rigide”,dar ele au menirea de a asigura o disciplina
riguroasa in manuirea mijloacelor banesti ale agentilor economici,de asa
maniera incat apararea intereselor acestora sa se faca concomitent cu
asigurarea in permanenta a capacitatii de plata a unitatilor si accelerarea
circuitului banilor.
Cu toate acestea, in practica financiara se intalnesc suficiente
neajunsuri generate de erori la intocmirea documentelor de decontare,
mecanismul cam complicat al unora dintre instrumente,insuficienta
receptivitate si promptitudine a platitorului, nefolosirea celor mai
adecvate forme si instrumente de decontare etc.,care pot provoca apoi
greutati financiare partenerilor.

41
 De aceea este bine sa avem in vedere ca din acest sistem clasic
al decontarilor fara numerar deriva o serie de „modalitati de plata” care,
in conditiile autonomiei decizionale a firmelor, pot prezenta o eficienta
sporita in derularea circulatiei banilor de cont, cum ar fi:
-Ordinul de virament (sau de transfer), care ar include: sistemul
platilor planificate, cecuri sau cu si fara limita de suma,
mandatul postal.
Intre acestea platile planificate pot prezenta o solutie eficienta in
cazul livrarilor periodice de marfuri din industria alimentara –
spre exemplu-catre unitatile comerciale, atat livrarile cat si
platile urmand a se derula pe baza unor grafice care se
actualizeaza periodic (decadal,chenzinal,etc.).
-Compensarea datoriilor de plata,in functie de sfera de
cuprindere putand avea : compensare reciproca (intre doi
parteneri) , compensare descentralizata , compensare pe
orizontala relatiilor comerciale etc.Pe langa operativitatea
rezolvarii actelor de incasare si respectiv plata,compensarea
reduce volumul banilor de cont si deblocheaza apartul bancar de
o serie de calcule si evidente suplimentare.
-Dispozitia de plata confirmata de catre banca anticipat livrarii
marfurilor (asa numitul „accept de plata”) este foarte indicata in
cazul livrarilor de marfuri in aceeasi localitate sau atunci cand
ele sunt ridicate prin delegatul cumparatorului .

42
 -Incasso-ul bancar, cu reintregirea prin credite la cerere a
necesarului de mijloace circulante, lansate pe seama
cumparatorului sub supravegherea bancii, atunci cand acesta nu
are capacitate sau disponibil de plata. Aceasta ar putea fi o
solutie rezonabila in cazul livrarilor in partizi mari de utilaje si
materiale pentru investitii , masini si instalatii la comanda etc.
cand cumparatorul nu si-a format integral fondurile de investitii
sau disponibil la nivelul sumei necesare platilor in termen.
Inauntrul formelor, instrumentelor si metodelor derivate de
decontare, o importanta deosebita pentru asigurarea fluiditatii circulatiei
banilor o prezinta, pe de o parte, alegerea celui mai potrivit procedeu de
plata corespunzator specificului actului de vanzare-cumparare,
domiciliul partenerilor,bancile interconectate in circuit etc. pe care le
reclama calea de plata aleasa.
Datorita importantei si avantajelor pe care le prezinta platile fara
numerar in economia nationala (peste 85% din circuitul total al banilor),
exista pretutindeni o permanenta preocupare pentru continua lor
perfectionare sub toate aspectele, un accent deosebit punandu-se pe:
extinderea sferei de utilizare a acestor plati (inclusiv pentru plata
salariilor, platile de sume mari ale populatiei etc.) introducerea a noi
modalitati si instrumente de plata, cresterea vitezei de derulare a platilor,
dezvoltarea increderii intre parteneri, trecerea extins la trnsferul sumelor
dintr-un cont in altul prin folosirea ordinatoarelor sau ale teletransmisiei.
Se urmareste in acelasi timp, marirea vitezei de efectuare a platilor astfel

43
incat intervalul dintre livrarea marfurilor si incasarea contravalorii lor sa
fie cat mai scurt.
In acest „arsenal” al decontarilor,contabilitatea foloseste, firesc un
intreg pachet de conturi capabil sa reflecte cat mai fidel relatiile
financiar-bancare nascute din efectuarea operatiilor de incasari si plati
fara numerar, intre care:
 Contul 5121 „Disponibil in banca in lei”,cont de activ cu
ajutorul caruia se tine evidenta disponibilitatilor banesti in lei
(„bani de cont”) ale agentilor economici, pastrate si
manipulate prin intermediul bancilor. Se debiteaza cu incasari
si se crediteaza cu plati de orice natura.Are sold debitor si
exprima suma disponibilului in lei al agentului economic
aflate la banca.
 In mod similar si cu aceeasi destinatie functioneaza si contul
5124 – „Disponibil la banca in devize”,numai ca el se refera
exclusiv la valutele incasate si platile prin conturile distincte
deschise, de asemenea, la banci.Oricum se retine apriori ideea
ca pentru contul 5124 „Disponibilitati la banca in devize” se
opereaza obligatoriu atat in devize cat si in lei, transformarea
facandu-se la cursul oficial al zilei.
 Contul 5112 „Cecuri de incasat” este un cont de activ care se
debiteaza cu valoarea cecurilor cu sau fara limita de suma
primite de la parteneri in contul unor prestatii de
furnituri.Aceste cecuri se depun la banca proprie spre

44
 incasare, dupa care suma in cauza trece in contul sau de
disponibil iar contul 5112 „Cecuri de incasat” se
crediteaza.Are sold debitor si reprezinta valoarea cecurilor
primite si aflate in curs de incasare.
 Contul 5126 „Carnete de cecuri cu limita de suma” este un
cont activ, care se debiteaza cu suma reprezentand plafonul
pentru care a fost eliberat carnetul (si deci s-au „blocat”
anumite mijloace banesti) preluat din contul bancar al unitatii
si se crediteaza pe masura emiterii cecurilor pentru plata
obligatiilor in care scop a fost eliberat, sau la expirarea
termenului de valabilitatea si restituirea cecurilor neutilizate.
Poate avea sold debitor si arata sumele aflate pe carnetele de
cecuri cu limita de suma si neutilizate inca .
 Contul 541 „Acreditive” este un cont de activ care
evidentiaza sumele prerezervate (blocate) la dispozitia
furnizorilor. El se debiteaza cu valoarea acreditivelor deschise
in favoarea furnizorilor si se crediteaza pe masura consumarii
sumelor din aceste acreditive sau a retragerii acestora; are
sold debitor si reflecta suma acreditivelor deschise si inca
neconsumate.
51 CONTURI LA BANCI

1 Valori de incasat
5112 Cecuri de incasat

45
 5113 Efecte de incasat
5114 Efecte remise spre scontare
512 Conturi curente la banci
5121 Disponibil la banca in lei
5124 Disponibil la banca in devize
5125 Sume in curs de decontare
5126 Carnete de cecuri cu limita de suma
518 Dobanzi
5186 Dobanzi de platit
5187 Dobanzi de primit
519 Credite bancare pe termen scurt
5191 Credite bancare pe termen scurt
5198 Dobanzi aferente creditelor bancare
pe termen scurt
54 ACREDITIVE
541 Acreditive
5411 Acreditive in lei
5412 Acreditive in devize
542 Avansuri in regie
58 VIRAMENTE INTERNE
581 Viramente interne

 Contul 5191 – Credite bancare pe termen scurt” este un cont

bifunctional, in acceptiunea ca utilizarea lui in contabilizarea
operatiilor banesti depinde de sistemul de creditare bancara pe
46
 termen scurt, care a fost convenit intre agentul economic si
banca.
Daca s-a negociat obtinerea unui credit pe „cont curent”, atunci
el se debiteaza cu incasari si se crediteaza cu plati si functioneaza ca un
cont de activ, numai ca poate avea sold creditor si arate creditul „pe
plati” acoperit de banca (ea platind si peste limita disponibilului pana la
nivelul creditului negociat) dar poate avea si sold debitor si reprezinta
disponibilui unitatii in respectivul cont.
Daca s-a convenit doar acordarea unui credit la termen in suma
fixa, atunci el se comporta ca un cont de pasiv, creditandu-se cu suma
creditului acordat agentului economic si se debiteaza pe masura
rambursarii lui; soldul creditor va arata in acest caz valoarea creditului
contractat primit si nerambursat.
In mod firesc , in relatiile financiar-bancare de incasari si
plati,de creditare si rambursare a acestora, etc. mai apar numeroase alte
conturi care arata natura incasarilor, sursa acestora, sau destinatia si felul
platilor, semnificand tocmai multitudinea implicatiilor si efectelor
financiar-monetare ale oricarei activitati desfasurate.
Icercand a construi cele mai semnificative scenarii de derulare a
decontarilor fara numerar si, in general a relatiilor bancare, putem
constata astfel de situatii:
1.Incasarea sumelor datorate de diversi clienti
a)Cu dispozitie de incasare pe contul de disponibil:
5121 = 411

47
 Disponibil la banca in lei Clienti
b)Printr-un cec cu sau fara limita de suma:
5112 = 411
Cecuri de incasat Clienti
-depunerea si incasarea cecului:
5121 = 5112
Disponibil la banca in lei Cecuri de incasat
c)Cu dispozitie de plata pe contul curent: de credit (daca s-a
negociat astfel cu banca, deci credit pentru plati):
5191 = 411
Credite bancare pe termen Clienti
mediu si scurt
2.Se solicita si se obtine un carnet de cecuri cu limita de suma:
a)Pe baza extrasului de cont al disponibilizarii „cecului”:
5126 = 581
Carnete de cecuri cu limita de Viramente interne
suma
b)Si, pentru aceeasi suma, pe baza extrasului de cont al
disponibilului bancar:
581 = 5121
Viramente interne Disponibil la banca in lei
Se retine de asemenea ca in mod similar se reflecta in contabilitate
(adica prin utilizarea Contului 581 „Viramente interne” si transferul de
sume din contul similar deschis la alta banca):

48
 5121 = 581 si 581 = 5121
„Bank Post” „B.R.D.”
3.Se achita obligatiile fata de furnizori si alti terti:
a)Cu dispozitia de plata, sau printr-un cec fara limita de suma pe
contul de disponibil:
401 = 5121
Furnizori Disponibil la banca in lei

b)Printr-un cec cu limita de suma:

401 = 5126
Furnizori Carnete de cecuri cu limita
de suma
c)Cu dispozitie de plata pe contul curent de credit bancar (credit de
plati):
401 = 5191
Furnizori Carnete bancare pe termen
mediu si scurt
4.Se restituie bancii restul de cecuri neutilizabile din carnetul cu
limita de suma, nemaidorind suplimentarea sau mentinerea lui:
a)Din extrasul „cecului”:
581 = 5126
Viramente interne Carnete de cecuri cu limita
de suma

49
 b)Din extrasul „disponibilului”:
5121 = 581
Disponibil la banca in lei Viramente interne
5.In cazul folosirii „acreditivului” ca instrument de decontare:
a)Deschiderea acreditivului printr-un ordin expres dat bancii:
5411 = 5121
Acreditive in lei Disponibil la banca in lei
b)Plata furnizorilor pe seama acreditivelor deschise :
401 = 5411- Acreditive in lei
Furnizori 5412- Acreditive in devize
c)Restituirea sumei ramase in „acreditive” ca neconsumate dupa ce
au fost achitate obligatiile fata de furnizorul in favoarea carei a fost
deschis:
5121 = 5411
Disponibil la banca in lei Acreditive in lei
5121 = 5411
Disponibil la banca in lei Acreditive in devize
6. Un loc oarecum specific il ocupa operatiile de SCHIMB
VALUTAR pe care agentii economici le angajeaza in cele doua sensuri
posibile:
-se depun „lei” pentru a obtine valuta necesara platilor importurilor
ca si a altor cheltuieli ce nu pot fi onorate decat in devize.

50
 -se „vand” devizele obtinute din operatii de export, pentru a obtine
contravaloarea lor in lei necesara platilor si cheltuielilor din relatiile
curente in tara.
Cumpararea si vinderea valutelor se face la cursul oficial al zilei la
care – datorita si unor interese de politica economica ce-l tine la un rand
„neobiectiv” – se adauga diferite comisioane (de fapt, comisioane de
corectie) pe care le incaseaza vanzatorul de valuta si le plateste
cumparatorul de valuta prin intermediul bancilor – care-si retin si ele o
parte din acest comision.
Comisioanele incasate devin „venituri” si se evidentiaza cu ajutorul
contului 767 – „Venituri din sconturi obtinute” (dar, la fel de bine, si 768
– „Alte venituri financiare”), in timp ce comisioanele platite devin
„cheltuieli” si se evidentiaza in contul 622 – „Cheltuieli privind
comisioanele si si onorariile”.
Schimbul se face, de regula, prin banca la care agentul economic
interesat isi are contul de disponibilitati deschis, dar ca exceptie, pentru
sume mai mici , poate fi intermediat si de o casa de schimb valutar ,
astfel ca nu intotdeauna „depunerea” monezilor la schimb coincide cu
schimbul ca atare si obtinerea contravalorii lor. In astfel de situatii,
schimbul valutar, pentru timpii de asteptare, este intermediat contabil cu
ajutorul contului 5125 – „Sume in curs de decontare”.
Im mod concret, putem avea urmatoarele situatii:
a)Se ofera spre vanzare 1000 $ , cursul oficial al zilei fiind de
600 lei pentru 1$ , iar comisionul vanzatorului 20% (120.000 lei).

51
 518 = 5124 1000$
Viramente interne Disponibil la banca in devize 600000 lei
si
5125 = 581 1000$
Sume in curs de decontare Viramente interne 600.000lei
b)Se opereaza schimbul si se incaseaza suma in lei,plus
comisioanele cuvenite:
581 = 5125 600.000 lei
Viramente interne Sume in curs de decontare
si:
5121 = 581 600.000 lei
Disponibil la banca in lei Viramente interne
-pentru comisionul incasat (de regula, desigur, pentru a contracara
efectele mentinerii unui curs de schimb „artificial”):

5121 = 768 120.000

Disponibil la banca in lei Alte venituri financiare
c)Se solicita bancii cumpararea a 1000$ , cursul oficial al zilei fiind
de 6000lei/$ iar comisionul cumparatorului 28% (168.000 lei), desigur
de platit:
-Virarea sumei necesare in lei, conform extrasului propriu de cont:
581 = 5121 768.000
Viramente interne Disponibil la banca in lei
…Si, conform extrasului de sume aflate „in decontarea” bancii:

52
 5125 = 581 768.000
Sume in curs de decontare Viramente interne
d)Se opereaza schimbul valutar, in ziua respectiva cursul fiind de
590 lei pentru un dolar:
1000$x590 = 590.000 lei
comision 28% 165.200 lei
Total 755.200 lei
De restituit 12.200 lei

-se remite valuta la cursul zilei (590.000 lei), precum si moneda

nationala ramasa disponibila ca urmare a scaderii cursului oficial,
mentinandu-se concomitent comisionul datorat
% = 5125 768.000
581- Viramente interne Sume in curs de decontare 602.800
622- Cheltuieli privind 165.200
comisioanele si
onorariile
-Se regularizeaza „viramentele interne”
% = 581 602.800
5121-Disponibil la banca Viramente interne 12.800
in lei
5124-Disponibil la banca
in devize
In procesul operatiei de schimb valutar agentul economic ar putea
cere deschiderea unui ACREDITIV extern, evident in devize, pe baza
monedei nationale depuse la schimb. In astfel de situatii blocarea in
53
conturi se face dupa acelasi mecanism numai ca, in locul contului 5124
„Disponibil la banca in devize” (care prelua valutele la vedere incasate,
se va utiliza contul 5412 „Acreditive in devize”, comunicandu-i-se
furnizorului extern despre asta.
7.Intermedierea operatiilor bancare, crearea de depozite, inclusiv
existenta – chiar si temporara – a disponibilitatilor in conturile bancare;
contracararea,dobandirea si rambursarea de credite pe termen scurt;
derularea operatiilor de decontare,etc. „acroseaza” astfel agentul
economic, cum ar fi:
a)Incasarea de dobanzi pentru depozitele si disponibilitatile aflate
in conturile sale la banci:
-calculul si notificarea dobanzilor cuvenite npentru respectiva
luna gestionara:
5187 = 766
Dobanzi de primit Venituri din dobanzi
-incasarea efectiva a dobanzilor (care,sub aspectul cronologiei, are
loc, de regula, in luna urmatoare de gestiune):

512 = 5187
Conturi curente Dobanzi de primit
la banci (in lei,in devize,
in cecuri etc.)
b)Dobanzi datorate de agentul economic:

54
 -calcularea si notificarea dobanzilor cuvenite bancii pentru creditele
contractate si utilizate:
666 = 5186
Cheltuieli privind dobanzile Dobanzi de platit
-plata ca atare a dobanzilor datorate:
5186 = 512
Dobanzi de platit Conturi curente la banci
Deci, contul 518 „Dobanzi” prin cele doua subconturi ale sale are
drept scop delimitarea in timp a veniturilor si respectiv cheltuielilor
din dobanzi vis-a-vis de momentul efectiv al incasarii sau platii lor
care poate fi in alta luna gestionara decat cea de referinta.
c)Plata comisioanelor cuvenite bancii pentru intermedierea
operatiilor de decontare:
622 = 512
Cheltuieli privind Conturi curente la banci
comisioanele si onorariile
Si exemplele ar putea continua , intrucat „combinatiile” de conturi
contabile care sa reflecte relatiile banesti si financiar-bancare ale
agentilor economici sunt practic nelimitate, asa cum insasi ne confirma
ca pot fi aceste relatii, cu atat mai mult cu cat, pe langa diversitate, se
afla si intr-o permanenta mobilitate.
Esential pentru contabilitate este ca din aceasta „multime”, sa poata
selecta si sistematiza toate informatiile necesare procesului decizional,
intre care: fluxul incasarilor, fluxul platilor, soldurilor „la zi” ale

55
conturilor de disponibilitati, credite si imprumuturi (primite sau
acordate) etc., toate cu mare importanta in mentinerea starii de echilibru
financiar, asigurarea solvabilitatii si a capacitatii de plata la momentul
dorit si necesar, dar mai ales previzibil.
Efectele comerciale sunt titluri de credit comercial utilizate pentru
decontari la scadenta intre partenerii de afaceri. Se includ in aceasta
categorie trata, biletul de ordin si warantul (vezi si 5.3. „ Contabilitatea
decontarilor cu furnizorii ”). Efectele primite de la clienti pot fi
valorificate de beneficiar astfel:
- sunt cedate inainte de scadenta furnizorilor (daca sunt acceptate)
pentru stingerea propriilor obligatii (operatie cunoscuta sub
numele de andosare);
- sunt depuse la banca inainte de scadenta, incasandu-se
contravaloarea lor, mai putin scontul (dobanda aferenta
perioadei ramase pana la scadenta efectului comercial) retinut de
banca (operatie cunoscuta sub denumirea de scontare). 
- sunt pastrate pana la scadenta si se incaseaza suma de la debitor.
Subliniem faptul ca, la scontare, beneficiarul sumei ramane solidar
raspunzator fata de banca alaturi de clientul sau, pana la scadenta
efectului de comert, ceea ce inseamna ca banca poate recupera
contravaloarea efectului de la beneficiar in cazul insolvabilitatii
debitorului.
Contabilitatea cecurilor si efectelor comerciale primite de la clienti
se realizeaza cu ajutorul contului 511 „Valori de incasat” .

56
 Pentru a asigura evidenta separata a cecurilor si a efectelor
comerciale primite de la clienti, respectiv a celor depuse spre scontare,
contul 511 se dezvolta pe urmatoarele conturi sintetice de gradul II :
- 5112 „Cecuri de incasat”;
- 5113 „Efecte de incasat”;
- 5114 „Efecte remise spre scontare”.

Exemple:
1.Se factureaza unui client o lucrare de reparatie in valoare de
50.000.000 lei cu TVA de 19%.
1. 4111„Clienti” = % 59.500.
704 „Venituri din lucrari 000
executate si servicii prestate”
4427 „TVA colectata”
50.000.000

9.500.000

2.Pentru creanta fata de client se primeste de la acesta un cec.

2. 5112 „Cecuri de incasat” = 4111 „Clienti” 59.500.000

3.Se livreaza unui beneficiar un lot de produse finite facturate la

200.000.000. lei cu TVA de 38.000.000 lei.
3. 4111„Clienti” = % 238.000.000
701 „Venituri din vanzarea 200.000.000
produselor finite”
4427 „TVA colectata” 38.000.000

4.Pentru creanta fata de client se accepta decontarea printr-un efect

de comert cu scadenta peste 60 de zile.
57
4. 413 „Efecte de primit” = 4111 „Clienti” 238.000.000

5.Se depune la banca si se incaseaza cecul primit de la client in

valoare de 59.500.000 lei.
5. 5121 „Conturi la banci = 5112 „Cecuri de incasat” 59.500.000
in lei”

6.Se primeste efectul comercial de la beneficiarul produselor finite

in valoare de 238.000.000 lei.
6. 5113 „Efecte de = 413 „Efecte de primit” 238.000.000
incasat”

7.Efectul comercial primit de la client se valorifica astfel:

a)-se cedeaza unui furnizor de materii prime fata de care unitatea
are o datorie de 297.500.000 lei (inclusiv TVA) , diferenta achitandu-se
din cont :
7a. 401„Furnizor = % 297.500.000
i” 5113 „Efecte de incasat” 238.000.000
5121 „Conturi la banci in lei” 59.500.000

b)-se depune la banca spre scontare cu 45 de zile inainte de

scadenta si se incaseaza valoarea neta a efectului, la o taxa a scontului de
36% pe an.
Val.efect x Taxa scont x Nr.de zile pana la scadenta
Scont retinut =
100 x 360

238.000.000 x 36 x 45
= = 10.710.000 lei
100 x 360

58
7b. 5114„Efecte remise = 5113 „Efecte de incasat” 238.000.000
spre scontare”
Depunerea efectului spre scontare 238.000.000
% = 5114 „Efecte remise spre 227.000.000
scontare” 10.710.000
5121 „Conturi la banci
in lei”
667 „Cheltuieli privind
sconturile acordate”
Incasarea contrvalorii efectului comercial scontat mai putin
scontul retinut de banca

Observatie: Concomitent cu scontarea efectului comercial, valoarea

acestuia se inregistreaza in contul extrapatrimonial 8037 „Efecte scontate
neajunse la scadenta” unde va ramane reflectat pana la scadenta.
D 8037 C
238.000.000

c) – se asteapta scadenta; se depune la banca si se incaseaza

efectul comercial scadent.

7c. 5121 „Conturi la banci = 5113 „Efecte de incasat” 238.000.000

in lei”

Observatie :pentru varianta 7b. (efectul comercial a fost scontat

inainte de scadenta ) efectul de comert scadent este inregistrat in creditul
contului 8037 „Efecte scontate neajunse la scadenta”.
D 8037 C
238.000.000

59
Cap.I. 2.Contabilitatea decontarilor prin conturile curente si
a dobanzilor aferente

Cea mai mare parte din disponibilitatile unei unitati nu sunt pastrate
la sediul acestora (in casieria unitatii), ci in conturi curente deschise la
banci. Mai mult, majoritatea operatiunilor de incasari si plati se
deruleaza prin intermediul conturilor bancare. Banca nationala a
Romaniei, prin reglementarile specifice, impune unitatilor derularea prin
banca a operatiunilor de decontare peste o anumita suma si limitarea
numerarului pastrat in casierie. Desi contestate adeseori, aceste
reglementari au la baza ratiuni practice: securitatea numerarului pe
timpul pastrarii, securitatea numerarului pe timpul transportului si
decontarii, reducerea cheltuielilor ocazionate de decontare (mai ales
atunci cand sediile platitorului si ale beneficiarului sunt situate in

60
localitati diferite), reducerea masei monetare aflata in circulatie si, de ce
nu, un mai bun control al provenientei si destinatiei banilor.
Operatiunile de decontare prin virament constau in transferarea
unei sume din contul platitorului (debitorului) deschis la banca in contul
beneficiarului (creditorului), deschis la aceeasi banca sau la alta. Regula
generala este ca platile se efectueaza in limita lichiditatilor existente.
Bancile pot accepta sa efectueze plati si peste nivelul disponibilitatilor,
in limita unui plafon, situatie in care unitatea beneficiara primeste un
credit de trezorerie (credit in cont descoperit sau credit in contul curent).
Platile din contul debitorului au la baza consimtamantul acestuia,
cu exceptia celor care reprezinta obligatii stabilite prin titluri executorii,
in limita disponibilitatilor din cont si a creditelor contractate.
Contabilitatea operatiunilor de incasari si plati efectuate prin banca
se realizeaza cu ajurorul contului 512 „Conturi curente la banci”, care
se debiteaza e cu sumele incasate si se crediteaza cu platile efectuate.
Soldul debitor reflecta disponibilitatile existente, iar cel creditor, credite
primite.
Contul 512 „Conturi curente la banci” se dezvolta pe urmatoarele
conturi sintetice de gradul II:
-5121 „Conturi la banci in lei”;
-5124 „Conturi la banci in valuta”;
-5125 „Sume in curs de decontare”.

61
 Ultimul cont este rezervat pentru a reflecta, in baza documentelor
justificative primite de unitate, sumele virate sau depuse la banci ori prin
mandat postal, care n-au aparut inca in extrasele de cont.
Contabilitatea analitica a decontarilor efectuate prin conturile
curente se dezvolta in analitic pe fiecare banca. Daca unitatea are
deschise mai multe conturi la aceeasi banca, contabilitatea analitica se
organizeaza si pe fiecare cont. In cazul decontarilor in valuta evidenta
analitica trebuie realizata pe fiecare valuta in parte.
Pentru disponibilitatile pastrate in conturi la banci unitatile primesc
dobanda la vedere practicata de banca, care se reflecta ca un venit
financiar. Daca unitatea a beneficiat in cursul perioadei de credite de
trezorerie, pentru perioada de creditare va datora bancii dobanda,
reprezentand o cheltuiala financiara. Mai mult, in cursul aceleiasi
perioade o unitate poate inregistra dobanzi atat aferente disponibilitatilor
cat si creditelor primite. Potrivit prevederilor legale, dobanzile de
incasat, aferente disponibilitatilor aflate in conturi la banci, se
inregistreaza distinct in contabilitate, fata de cele de platit, aferente
creditelor acordate de banci in conturile curente. Evidenta lor se asigura
prin contul bifunctional 518 „Dobanzi”, dezvoltat pe doua conturi
sinetice de gradul II:
-5186 „Dobanzi de platit”, cont de pasiv;
-5187 „Dobanzi de incasat”, cont de activ.
Observatie: Deoarece majoritatea operatiunilor de incasari si plati
prin conturile curente au fost avute in vedere pe parcursul capitolelor

62
precedente, apreciem ca nu se mai impune repetarea lor.Unele dintre ele
nu au fost insa tratate sau au fost abordate partial. Pentru aceste din urma
situatii vom prezenta cateva operatiuni.
Exemple:
1.La sfarsitul lunii decembrie se inregistreaza dobanda de incasat
pentru disponibilitatile aflate la banca in lei, de 1.850.000 lei si dobanda
pentru un credit de trezorerie primit in cursul lunii, 240.000 lei.
1a. 5187 „Dobanzi de = 766 „Venituri din 1.850.000
incasat”
dobanzi”
Dobanda de incasat pentru disponibilitati
1b. 666 „Cheltuieli privind = 5186 „Dobanzi de platit” 240.000
dobanzile”
Dobanda datorata pentru credit

2.Se inregistreaza pe baza documentelor justificative primite de la

subunitati suma de 100.000.000 lei virata de subunitatea „A” si
neaparuta in extrasul de cont.

2. 5125 „Suma in curs de = 481 „Decontari intre 100.000.000

decontare” unitate si subunitati”/A

3.La inceputul lunii decembrie societatea detinea in cont suma de

2.000€ la cursul de schimb (valabil la sfarsitul lunii precedente) de
33.700lei/€. In cursul lunii au avut loc urmatoarele operatiuni:
-3.12. – incasare 5.000 € la cursul de 33.720 lei/€;
-8.12. – incasare 6.500 € la cursul de 33.693 lei/€;
-18.12. – plata 8.500 € la cursul de 33.725 lei/€;

63
 -23.12. – incasare 1.500 € la cursul de 33.782 lei/€;
-29.12. – plata 5.500 € la cursul de 33.710 lei/€.
Cursul de schimb valabil la 31 decembrie este de :
a) -33.800 lei/€;
b) -33.600 lei/€.
Se inregistreaza diferentele de curs aferente disponibilitatilor in
valuta existente in cont.

D 5124(€) C D 5124(lei) C
Si 2.000 Si 67.400.000
(3.12) 5.000 8.500 (18.12) 168.600.000 286.662.500
(8.12) 6.500 5.500 (29.12) 219.004.500 185.405.000
(23.12) 1.500 50.673.000
Rd 13.000 14.000 Rc Rd 438.277.500 472.067.500 Rc
Tsd 15.000 14.000 Tsc Tsd 505.677.500 472.067.500 Tsc
1.000 Sfd 33.610.000 Sfd

Pentru varianta a):

-Sold 5124 (€) la curs inchidere: 1.000€x33.800 lei/€ = 33.800.000 lei;
-Sold 5124 (lei) 33.610.000 lei;
Diferenta de curs valutar favorabila: 190.000 lei

3a. 5121 „Conturi la banci = 765 „Venituri din 190.000.000

in valuta” diferente de curs valutar”

Pentru varianta b):

64
 -Sold 5124 (€) la curs inchidere: 1.000€x33.600 lei/€ = 33.600.000 lei;
-Sold 5124 (lei) 33.610.000 lei;
Diferenta de curs valutar nefavorabila: 10.000 lei

3b. 665„Cheltuieli din diferente = 765 „Venituri din 10.000.000

de curs valutar” diferente de curs valutar”

In luna ianuarie exercitiul urmator in extrasul de cont apar

evidentiate:
a) – incasarea sumei de 100.000.000 lei de la subunitatea „A”;

4a. 5121 „Conturi la banci = 5125 „Sume in curs de 100.000.000

in lei” decontare”

b) - incasarea dobanzii cuvenite pentru disponibilitatile pastrate in

banca in cursul lunii decembrie,1.850.000 lei;

4b. 5121 „Conturi la banci = 5187 „Dobanzi de incasat” 1.850.000

in lei”

c) –plata dobanzii datorate pentru creditul acordat de banca in contul curent

in cursul lunii anterioar, 240.000 lei.

4c. 5186 „Dobanzi de = 5121 „Conturi la banci in 240.000

platit” lei”

Observatii:
1)Dobanda pentru creditul de trezorerie nu se achita in baza unui
ordin de plata emis de unitate ci se retine automat de catre banca, aceasta
figurand in primul extras de cont primit dupa inchiderea unei luni;

65
 2)Atat primirea creditelor acordate de banca in contul curent cat si
restituirea lor nu se reflecta in contabilitate. In momentul primirii
contului 5121 va prezenta sold creditor (banca plateste o suma mai mare
decat nivelul disponibilitatilor detinute de unitate in cont). Rambursarea
(totala sau partiala) acestor credite apare in momentul primei incasari a
unitatii, banca retinand din suma incasata valoarea creditului acordat;
3)Semnificatiile debitului si creditului din extrasul de cont emis de
banca sunt diferite de cele ale debitului si creditului conturilor curente la
banci, din contabilitatea unitatii. Astfel, disponibilitatile si incasarile
intreprinderii apar in extrasul de cont pe credit, iar platile si creditele de
trezorerie primite, in debitul extrasului de cont.

66
 CAP. II - CONTABILITATEA OPERATIUNILOR DE
INCASARI SI PLATI IN NUMERAR

Incasarile si platile detin o pondere mai redusa in totalul

decontarilor , comparativ cu cele fara numerar. Incasarile pot proveni din
vanzarea produselor proprii sau marfurilor, din lichidarea unor debitori,
din ridicari de numerar de la banca, din aport de capital etc. Platile se
efectueaza pentru achitarea drepturilor de personal , pentru avansuri spre
decontare, pentru cumparari de bunuri, pentru depuneri de numerar la
banca si altele.
Sumele in numerar, in lei si valuta, de care dispune o unitate
patrimoniala sunt pastrate in casieria unitatii si se gestioneaza distinc,cu
respectarea prevederilor legale. Toate operatiunile de casa se inscriu de
catre casier in Registrul de casa, care constituie evidenta operativa pentru
asemenea miscari de valori.
67
 In caseria unitatii mai pot fi pastrate si alte valori(timbre fiscale si
postale, bilete de tratament, tichete de calatorie etc.), care se asimileaza
decontarilor in numerar.
Contabilitatea numerarului din casierie si a altor valori se
realizeaza prin intermediul conturilor din grupa 53” CASA”

Cap. II.1. – Principii generale

Din capitolul anterior s-a retinut ca pentru desfasurarea activitatii

curente, unitatile patrimoniale efectueaza si operatiuni de incasari si plati
in numerar, in limitele unui plafon de casa stabilit prin regulamentul
operatiilor cu numerar emis de B.N.R. in 1991(M.Of. 153/91), midificat
si actualizat la suma de 20.000.000 lei prin Normele metodologice de
aplicare a O.G. nr. 15/1996, (M.Of. nr. 34/1996).
„ Prin plafon zilnic se intelege totalitatea platilor efectuate in
numerar de o persoana juridica intr-o singura zi , conform normelor
modificate.”
Acest plafon zilnic este stabilit la 30.000.000 lei/zi in timp ce
plafonul de casa este stabilit la 20.000.000 lei/zi. Nici incasarile zilnice
in numerar nu pot depasi plafonul de 30.000.000 lei de o singura

68
persoana juridica, diferenta dintre 30.000.000 lei si 20.000.000 lei
trebuind sa fie depusa la sfarsitul zilei in contul bancar in termenul
prevazut la art.5 alin.7 din ordonanta.
Se admite depasirea numai cu sumele aferente platii salariilor si
alte drepturi de personal, precum si a altor operatiuni cu persoane fizice,
pentru o perioada de 3 zile lucratoare de la data prevazuta pentru plata
acestora , conform art. 5 alin. 6, modificat ultima data prin Legea nr.
88/1998.
Amenda contraventionala pentru depasirea plafonului de plati si
nedepunerea incasarilor in cont sau incasarea de sume mai mari de
30.000.000 lei/zi de la aceeasi persoana juridica este de 10-50 milioane
lei conform O.G. nr. 26/1997, iar pentru plafonului de casa si de plati
datorita acordarii unor avansuri salariatilor proprii (vezi alin.3 din H.G.
nr. 479/1998) si acordarea unor facilitati de pret clientilor (vezi H.G. nr.
26/1997), de la 5 mil. la 10mil.
De retinut ca O,G, nr. 15/1996 (M.Of. nr. 24/1996) a fost
modificata prin O.G. nr. 26/1997 (M.Of. nr. 208/1997) si Legea nr.
88/1999 (M.Of. nr. 16/1999).
Sumele in numerar care intra in casieria unitatii, pot proveni din
incasari diverse legate de realizarea obiectului de activitate si din ridicari
de numerar din contul de la banca. Platile in numerar se efectueaza in
conditiile prevazute de actele normative in vigoare si vor avea la baza
documente justifictive legal intocmite.

69
 Evidenta analitica a numerarului se conduce cu ajutorul registrului
de casa. In acest document , se regaseste existentul de numerar la
inceputul zilei , incasarile si platile efectuate in ziua respectiva, precum
si soldul la sfarsitul zilei.
Registrul de casa se intocmeste de catre casier, indiferent daca
exista case de marcat electronice, zilnic, in doua exemplare, astfel:
exemplarul nr. 1(original) ramane la carnet, exemplarul 2 (copia), insotit
de toate documentele de incasari si plati se preda la contabilitate pentru
inregistrare.
Daca unitatea efectueaza operatii de incasari si plati in de devize se
intocmeste si cate un „Registru de casa” in devize pentru fiecare fel de
moneda straina in parte, cu coloane duble pentru tinerea evidentei in lei
si in dvize.
Documentele primere care se utilizeaza pentru evidenta
numerarului existent si miscat prin casa unitatii ca urmare a operatiunilor
de incasri si plati sunt: „ Cecul cu numerar”, „Chitanta”, „Foaia de
varsamant – chitanta” si alte documente de plati prin casierie cum ar fi:
statele de plata; listele de avans chenzinal; listele de plata a jutoarelor din
fondul asigurarilor sociale ; ordin de deplasare; dispozitii de plata catre
caserie etc.
Primele trei tipuri sunt documente cu regim special si necesita sa se
ia masurile potrivite pentru tiparirea, pastrarea, intocmirea si circulatia
lor .

70
 „ Cecul cu numerar” se utilizeaza pentru ridicari de numerar aflate
la banca. Se procura sub forma de carnete de cecuri de la banca pe baza
unei cereri, banca emitand chitanta de plata in numerar si se intocmeste
de catre compartimentul financiar pe baza documentului de plata, separat
pentru fiecare cont deschis la banca.
„Chitanta” se utilizeaza pentru alte incasari prin numerar care se
efectueaza prin casierie si se intocmeste chiar daca au fost prezentate alte
documente cum ar fi: facturi, acte de insotire , dispozitii de incasare catre
casierie.
„ Foaia de varsamant – chitanta” se utilizeaza pentru depunerea in
conturi, la banci , a unor sume din casierie.
De asemeni si documentele mentionate ca „alte documentede
plata” stau la baza operatiunilor de plati si sunt intocmite de catre diferite
compartimente ale unitatii patrimoniale, acestea fiind vizate de serviciul
financiar si aprobate de conducerea respectivei unitati.
Pentru inregistrarea in contabilitate a operatiunilor de incasari si
plati se utilizeaza in principal urmatoarele conturi:
„ Viramente interne „;
„ Conturi la banci in lei „ si „Conturi la banci in devize”;
„ Casa in lei „ si „Casa in devize”;
„ Carnete de cecuri”

71
 Cap. II.2 - Contabilitatea decontarilor in numerar

Contabilitatea sintetica a operatiunilor de decontari in numerar se

realizeaza cu ajutorul contului de activ 531 „casa „,care functioneaza
prin intermediul conturilor de gradul II:
- 5311 „Casa in lei”
- 5314 „Casa in valuta „
Contul 5311 „Casa in lei „ se debiteaza cu incasarile in lei prin
caseria unitatii si se creiteaza cu platile efectuate in moneda nationala.
Soldul debitor reprezinta existentul in numerar in lei din casierie.
Unitatile pot efectua , in conditiile legislatiei in vigoare, incasari si
plati prin casierie in valuta. Pentru fiecare fel de valuta din casierie se
conduce cate un registru de casa separat. Relatiile dintre devize si

72
 moneda nationala, precum si diferentele de curs valutar care apar in
timpul si la sfarsitul exercitiului financiar , se calculeaza si se
regularizeaza la fel ca cele privind disponibilitatile in valuta pastrate in
conturi la banci.
Contabilitatea sintetica a numerarului in valuta se realizeaza cu
ajutorul contului 5314 „ Casa in valuta „ , care are functiune
asemanatoare cu a contului 5311 „Casa in lei „.
Exemple :
1. Subscrierea capitalului , depunerea sumelor in numerar si constituirea
capitalului subscris varsat:
1a 456 „Decontari cu asociatii = 1011 „Capital 100.000.000
subscris nevarsat”
Inregistrarea subscrierii capitalului
1b 5311 „Casa in lei” = 456”Decontari cu 40.000.000
asociatii privind capitalul”
Iregistrat varsamintele in lei aferente subscrierii
1c 5314 „Casa in valuta” = 456 „Decontari cu 60.000.000

asociatii privind capitalul”

Iregistrat varsamintele in valuta corespunzatoare

subscrierii
1d 10110 „Capital subscris nevarsat „ = 1012 „Capital 100.000.000
subscris varsat”
Inregistrat varsarea efectiva a capitalului subscris

2. Depunerea numerarului in conturile de disponibil de la banca:

2a 581”Viramente interne” = 5311 „Casa in lei „ 40.000.000

73
 si
5121 „Conturi curente la banci „ = 581 „Viramente interne” 40.000.000
Iregistrat depunerea sumei incasate in lei de la banca
2b 581 ”Viramente interne” = 5314 „Casa in valuta „ 60.000.000
si
5124”Conturi la banci in valuta „ = 581 ”Viramente interne” 60.000.000
Inregistrat depunerea sumei incasate in valuta la banca
3.Incasarea in numerar a sumei de 1.000.000 lei de la un client –
creditor si incasarea in valuta a unei creante in suma de 10.000 $ de la un
client extern, la cursul de 33.000 lei/$, cursul la facturare fiind de 32.000
lei/$:
3a 5311 „Casa in lei = 419 „Clienti creditori” 1.000.000
Inregistrat incasarea avansului de la clientul –
creditor.
3b 5314 „Casa in valuta” = % 330.000.000
411 „Clienti” 320.000.000
765 „Venituri din 10.000.000
diferente de curs valutar”
Inregistrat valoarea creantei de la clientul extern:
- valoarea in lei la facturare:
10.000$ x 32.000lei/$ = 320.000.000 lei
- valoarea in lei la incasare :
10.000$ x 33.000lei/$ = 330.000.000 lei
Diferenta de curs valutar favorabila: 10.000.000 lei

4. Depunerea la dispozitia societatii de sume in lei si devize de catre asociati:

4 % = 455 „Sume datorate 150.000.000

74
 5311”Casa in lei” asociatilor” 50.000.000
5314”Casa in valuta” 100.000.000
Inregistrat numerarul incasat de la asociati
5. Iregistrarea de sume in lei de la diversi creditori si de sume in valuta
de la diversi debitori:
5a 5311”Casa in lei = 462 „Creditori diversi” 5.000.000
Inregistrat incasarea in numerar de la diversi
creditori
5b 5314 „Casa in valuta” = 461”Debitori diversi” 33.000.000
Inregistrat incasarea de sume in devize de la divesi
debitori.

6. Cumpararea cu numerar de titluri de valoare cu intentia de a le detine o perioada

indelungata,achitate partial, si plata ulterioara a sumelor datorate:

6a 265”Alte titluri imobilizate” = % 100.000.000

5311”Casa in lei” 75.000.000
269 „Varsaminte de 25.000.000
efectuat pentru
imobilizari financiare”
Inregistrat achizitia titlurilor de valoare la cost de
achiziie
6b 269”Varsaminte de efectuat = 5311”Casa in lei” 25.000.000
pentru imobilizari financiare”
Inregistrat plata ulterioara a sumelor datorate
pentru titlurile de valoare achizitionate

75
7. Efectuarea unei plati in valuta de 5.000Є pentru achitarea unei
obligatii fata de un furnizor extern:
7 % = 5314”Casa in valuta” 165.000.000
401 „Furnizori” 162.500.000
665”Cheltuieli din diferente 2.500.000
de curs valutar”
Inregistrat achitarea obligatiei fata de furnizorul
extern:
-valoarea in lei la primirea facturii:
5.000 Є x 32.500lei/ Є = 162.500.000 lei
-valoarea in lei la plata facurii:
5.000 Є x 33.000 lei/ Є = 165.000.000
Diferenta de curs valutar nefavorabila: 2.500.000lei

8. Achitarea cu numerar a remuneratiilor datorate salariatilor:

8 421 „Personal – salarii datorate” = 5311”Casa in 5.000.000
lei”
Inregistrat achitarea cu numerar a salariilor
datorate personalului.

9. Incasarea in numerar de sume din prestari servicii cu reflectarea taxei

pe valoarea adaugata aferenta:

9 5311 „Casa in lei” = % 3.500.000

76
 704 „Venituri din lucrari 3.000.000
executate si servicii
prestate”
4427 „T.V.A. colectata” 570.000
Inregistrat in lei a veniturilor din prestarea de
servicii si evidentierea TVA datorata (19%)

10.Achitarea cu numerar in prima luna din trimestru, a chiriei datorate

pentru respectivul trimestru:
10 % = 5311”Casa in lei” 30.000.000
612”Cheltuieli cu redeventele 10.000.000
locatiile de gestiune si chiriile
471”Cheltuieli inregistrate in
avans” 10.000.000
Inregistrat numerarul achitat reprezentand chiria
datorata pentru luna curenta si pentru urmatoarele
doua luni din trimestru.

11.Incasarea de numerar in valuta ca alte venituri din exploatare (de

natura despagubirilor, amenzilor, penalitatilor , operatiunilor de capital):

11 5314 „Casa in valuta” = 758”Alte venituri din 25.000.000

exploatare”

77
 Inregistrarea devizelor in numerar ca alte venituri
din exploatare

12.Ridicarea de numerar in lei din contul de disponibilitati la banca:

12 581”Viramente interne” = 5121”Conturi curente 75.000.000
la banci”
si
5311”Casa in lei” = 581”Viramente interne” 75.000.000
Inregistrat alimentarea casieriei cu numerar din
contul de disponibil de la banca

13.Constatarea de plusuri la inventarierea casieriei:

13a 5311”Casa in lei” = 768 „Alte venituri financiare” 500.000
Inregistrat plusurile de casa la unitatile private
13b 5314”Casa in valuta” = 4481”Alte datorii fata de 1.000.000
bugetul statului”
Inregistrat plusurile de casa la societati cucapital
majoritar de stat”

14.Evidentierea minusurilor de casa constatate la inventarierea caseriei:

14 4282”Alte creante in = 5311”Casa in lei”

legatura cu personalul”
Inregistrat minusurile de casa de recuperat de la

78
 persoanele vinovate

Cap. II.3.-Contabilitatea altor valori pastrate in casierie

In categoria „alte valori” sunt incluse timbrele fiscale si postale,

biletele de tratament si odihna, tichele si biletele de calatorie, bonurile
valorice pentru carburanti si lubrefianti, tichetele de masa altele similare.
Existenta si miscarea acestor valori prin casieriile unitatilor economice
sunt evidentiate cu ajutorul contului de activ 532” Alte valori” , care se
dezvolta pe conturi sintetice de grad II astfel:
- 5321 „Timbre fiscale si postale”;
- 5322 „Bilete de tratament si odihna”;
- Tichete de masa si calatorie”;
- 5328 „Alte valori”.

Aceste conturi de plasamente si active banesti se debiteaza la

procurarea altor valori si se crediteaza la iesirea , prin folosire, a altor
valori. Soldurile debitoare reprezinta existentul de alte valori.
Exemple:
1. Achizatia cu numerar de timbre postale si fiscale:
1 5321”Timbre fiscale si postale = 5311”Casa in lei 500.000
Inregistrat cumpararea cu numerar de timbre fiscale
79
 si postale.

2. Achizitia de bilete de tratament si odihna pe baza de factura.

2 5322”Bilete de tratament = 401”Furnizori” 60.000.000
si odihna”
Inregistrat cumpararea de bilete de tratament si
odihna cu plata ulterioara

3. Achizitie de tichete si bilete de calatorie pe seama avansurilor

de trezorerie:
3 5323 „Tichete si bilete =542”Avansuri de 25.000.000
de calatorie” trezorerie”
Inregistrat cumpararea de tichete si bilete de
calatorie achitate din avansuri de trezorerie.

4. Utilizarea timbrelor postale si fiscale:

4 626 „Cheltuieli postale si = 5321”Timbre postale si 150.000
taxe de telecomunicatii” fiscale”
Inregistrat consumul pentru interesele unitatii a
timbrelor postale si fiscale

5. Utilizarea tichetelor si biletelor de calatorie:

5 624”Cheltuieli cu transportul = 5323”Tichete si 5.000.000
de bunuri si personal” bilete de calatorie”
80
 Inregistrat pe cheltuieli de exploatare contravaloarea
tichetelor si biletelor de calatorie utilizate pentru
nevoile unitatii.

6. Distribuirea biletelor de tratament si odihna catre salariati suportate de unitate si

de personal conform prevederilor din contractele colective de munca.

6 % = 5322”Bilete de 60.000.000
6588”Alte cheltuieli de tratament si 40.000.000
exploatare”( Cota-parte odihna”
din valoarea biletelor
suportata de unitate)
4282”Alte creante in 20.000.000
legatura cu personalul”
(Cota -parte din valoara
biletelor suportata de
personal”)
Inregistrat distribuirea biletelor de tratament si
odihna catre salariati.

7. Incasarea in numerar sau retinerea pe statul de plata a salariilor a cotei-parti din

valoarea biletelor de tratament si odihna suportate de personal.

7a 5311”Casa in lei „ = 4282”Alte creante in 10.000.000

legatura cu personalul”
Inregistrat incasarea in numerar a cotei-parti din
valoarea biletelor de tratament si odihna suportata de
salariati.
81
7b 421 „Personal-salarii = 4282”Alte creante in 10.000.000
datorate” legatura cu personalul”
Inregistrat retinerea pe statul de plata a cotei-parti
din valoarea biletelor de tratament si odihna
suportata de personal.

8. Procurarea de combustibil pe seama bonurilor valorice:

8 3022”Combustibili” = 5328”Alte valori” 10.000.000

Inregistrat achizitia de combustibili pe baza
bonurilor valorice.

Cap. II. 4. Contabilitatea avansurilor de trezorie

Sumele in numerar puse la dispozitia administratorilor sau altor

categorii de persoane din unitate , in vederea efectuarii unor plalti in
favoarea inteprinderii, se evidentiaza in contabilitate prin intermediul
contului de activ 542 „ Avansari de trezorerie „. Destinatia acestor
sume poate fi: plata aprovizionarilor cu materiale si alte bunuri de valori
mai mici; efectuarea de cheltuieli de reclama, protocol sau publicitate;
achitarea cheltuielilor de transport, deplasari sau transferari ; plata
serviciilor postale sau a taxelor de telecomunicatii etc.

82
 Acest cont se debiteaza cu suma avansurilor de trezorerie acordate
si se crediteaza cu suma avansurilor justificate sau restituite. Soldul
debitor al contului reflecta valoarea avansurilor de trezorerie acordate si
nedecontate.
Asemenea avansuri de trezorerie pot fi acordate in lei si in valuta,
in ultima situatie putand apare diferente favorabile sau nefavorabile de
curs valutar.
Exemple:
1. Acordarea de avansuri de trezorerie in numerar administratorilor
sau altor salariati ai unitatii:
1a. 542”Avansuri de trezorerie” = 5311”Casa in lei” 10.000.000
Inregistrat acordarea unui avans de trezorerie in lei.
1b 542”Avansuri de trezorerie” = 5314 „Casa in valuta” 33.500.000
Inregistrat acodarea unui avans de trezorerie in devize,
la cursul zilei(1000$ x 33.000 lei/$ = 33.500.000lei)

2. Efectuarea de plati pentru achizitioanrea de materiale

consumabile(inclusiv T.V.A. deductibila) din avansuri de trezorerie.
2 % = 542 ”Avansuri de 2.380.000
302 „Materiale consumabile” trezorerie 2.000.000
4426”TVA deductibila” 380.000
Inregistrat justificarea avansului de trezorerie pentru
plata achizitiei de materiale consumabile.

83
 3. Platile efectuate in favoarea furnizorilor din avansurile de
trezorerie:
3 401 „Furnizori” = 542 „Avansuri de trezorerie” 5.000.000
Inregistrat decontarea avansurilor de trezorerie pentru
achitarea obligatiilor fata de furnizori.

4. Achitarea altor cheltuieli cu serviciile executate de terti din

avansurile de trezorerie:
4 628 „Alte cheltuieli cu = 542”Avansuri de 2.500.000
serviciile executate de terti” trezorerie”
Inregistrat justificarea avansurilor de trezorerie pentru
plata altor cheltuieli cu serviciile executate de terti.

5. Decontarea avansului de trezorerie acordat in valuta pentru

efectuarea de cheltuieli cu deplasarile cand sumele nu au
fost utilizate integral:
5a % = 542 „Avansuri de 11.750.000
625 „Cheltuieli cu deplasari trezorerie” 9.000.000
detasari si transferari”
(avansul justificat la cursul
de schimb cand s-a acordat)
5314 „Casa in valuta” 2.750.000
(diferenta de avans neconsumata
la cursul de la acordare)
si

84
 5314”Casa in valuta” = 765 „Venituri din 250.000
(diferenta favorabila de diferentale de curs
curs valutar aferenta valutar”
avansului neconsumat si restituit)
Inregistrat justificarea avansului acordat in valuta
pentru cheltuielile de deplasare si neconsumat in
totalitate si evidentierea diferentalor favorabile de
curs valutar aferente devizelor neutilizate si restituite
casieriei.
5b % = 542”Avansuri de 11.750.000
625”Cheltuieli cu deplasari trezorerie” 9.000.000
detasari si transferari”
(avansul de justificat la cursul
de schimb din ziua acordarii)
5314”Casa in valuta” 2.250.000
(diferenta de avans neutilizata
la cursul de la acordare)
665”Cheltuieli din diferente de 500.000
curs valutar aferenta avansului
neutilizat si restituit)
Inregistrat decontarea avnsului de trezorerie acordat
in valuta pentru cheltuieli de deplasare si neutilizat
integral, cu evidentierea diferentelor nefavorabile de
curs valutar aferente sumelor neutilizate si restituite.

85
 6. Restituirea avansurilor de trezorerie neutilizate:
6 5311 „Casa in lei” = 542 „Avansuri de 1.000.000
trezorerie”
Inregistrat depunerea in casieria unitatii a avansului
de trezorerie neutilizat.

7. Reflectarea diferentelor de curs valutar aferente

avansurilor de trezorerie in devize existente la sfarsitul
exercitiului financiar:
7a 665 „Cheltuieli din = 542 „Avansuri de 300.000
diferente de curs valutar” trezorerie”
Inregistrat diferentele nefavorabile de curs valutar
aferente avansurilor de trezorerie acordate in devize si
existente la finele exercitiului financiar.
7b 542”Avansuri de trezorerie” = 765”Venituri din 400.000
diferenta de curs valutar”
Inregistrat diferentele de curs valutar aferente
avansurilor de trezorerie acordate in devize si
existente la sfarsitul exercitiului financiar.

86
 Cap. II.5. Contabilitatea viramentelor interne

Mijloacele de trezorerie ale agentilor economici pot fece obiectul

unor transferuri intre conturile lor de gestiunare( intre conturile de
disponibilitati deschise la diferite banci sau intre conturile bancare si
casieria unitatii). Exista posibilitatea ca sumele iesite dintrr-un cont –
sursa, sa nu apara concomitent in documentele care sa justifice
inregistrarea lor in acelasi timp, intr-un cont – destinatie.
Pentru a oferi posibilitatea evidentierii unor asemenea operatiuni
in mod distinct si separat in mai multe registre s-a introdus un cont
ajutator, de astaptare , 581 „Viramente interne” , cu ajutorul caruia se
inregistreaza transferul de disponibilitati banesti intre conturile de
trezorerie. Acest cont de activ se debiteaza cu sumele virate dintr-un cont
detrezorerie in alt cont de trezorerie si se crediteaza cu sumele intate intr-
un alt cont de trezorerie. Eventual soldul debitor reprezinta suma
disponibilitatilor banesti virate intr-un cont de trezorerie si neajunse la
acesta. De cele mai multe ori, timpul de asteptare a sumelor este scurt,
incat contul se inchide in mod curent, nemaiaparand in bilant.
Alaturi de inregistrarile contabile care au implicat interventia
contului 581”Viramente interne”, in paragrafele anterioaere ale acestui
capitol , ne mai oprim si asupra urmatoarelor exemple:

87
 a. Virarea sumelor dintr-un cont de disponibilitati
la banca intr-un alt cont de trezorerie de la alta banca:
1a 581”Viramente interne” = 512”Conturi curente la 50.000.000
banci”(contul sursa)
inregistrat virarea sumelor din contul de trezorerie
– sursa.
1b 512”Conturi curente la = 581”Viramente 50.000.000
interne”
banci”(contul -destinatie)
inregistrat intrarea sumelor in contul de destinatie.

2. Alimentarea casieriei unitatii cu numerar din conturile de disponobilitati banesti de la banca.

2a 581”Viramente interne” = 512”Conturi curente la 75.000.000

banci(contul-sursa)
inregistrat ridicarea sumelor in numerar din contul
de disponibilitati banesti de la banca.
2b 531”Casa in lei” = 581”Viramente interne” 75.000.000
(contul-destinatie)
inregistrat intrarea sumelor in numerar in casieria
unitatii din contul de disponibilitati banesti de la
banca.

3.Deschiderea de acreditive pe baza disponibilitatilor banesti din

conturile de la banca:

3a 581”Viramente interne” = 512”Conturi curente 100.000.000

88
 la banci”(contul-sursa)
inregistrat transferul sumelor din conturile curente
de la banca pentru constituirea acredivelor
3b 541 „Acreditive” = 581”Viramente interne” 100.000.000
(contul-destintie)
inregistrat deschiderea acreditivelor pe baza
sumelor virate din conturile de disponibilitati
banesti de la banca.

89