FORME BILINIARE. FORME PĂTRATICE.

ADUCEREA LA FORMA CANONICĂ A FORMEI PĂTRATICE

PROBLEME REZOLVATE

4 1 1
 
P1. Se dă matricea A   2 4 1  . Scrieţi forma biliniară F ( x, y) care are matricea A. Este forma
 0 1 4
 
biliniară simetrică?
Soluţie. Expresia analitică a formei biliniare F x, y  : R 3  R 3 este
F x, y   a11 x1 y1  a12 x1 y 2  a13 x1 y 3  a 21 x 2 y1  a 22 x 2 y 2  a 23 x 2 y 3 
,
 a 31 x3 y1  a 32 x3 y 2  a 33 x3 y 3
Deci, F x, y   4 x1 y1  x1 y 2  x1 y3  2 x2 y1  4 x2 y 2  x2 y3  x3 y 2  4 x3 y3 .
Deoarece a12  a 21, a13  a31, matricea A nu e simetrică, deci nici forma biliniară .

P2. Fie forma pătratică Px   2 x1 x2  6 x1 x3  6 x2 x3 . Scrieţi matricea formei pătratice în baza canonică
şi în baza
B   f1  1,1,0, f 2  1,1,0, f 3  3,3,1
Soluţie. Din expresia analitică a formei pătratice
Px   a11x12  2a12 x1 x2  2a13 x1 x3  a22 x22  2a23 x2 x3  a33 x32
se deduce că
a11  0; a22  0; a33  0; a12  1  a21; a13  3  a31; a23  3  a32 şi atunci matricea va fi
 0 1  3
 
A 1 0  3  . La o schimbare a bazei, matricea A se transformă după relaţia A  C t  A  C . În cazul de
 3  3 0 
 
 1 1 3 1 1 0 2 0 0 
     
faţă C   1  1 3 , iar C   1  1 0  deci A   0  2 0 .
t

 0 0 1 3 3 1  0 0  18 
     

P3. Scrieţi forma biliniară generatoare a formei pătratice Px   2 x1 x 2  3x1 x3  2 x 22  4 x 2 x3  5x32 .
Soluţie. Din expresia analitică a formei pătratice avem că a11  0 , 2a12  2 deci a12  a21  1, 2a13  3 , deci
3
a13  a31  , a22  2, 2a23  4 , deci a23  a32  2 , a33  5 . Prin urmare,
2
F x, y   1  x1 y 2  x1 y3  x 2 y1  2 x 2 y 2  2 x 2 y3  x3 y1  2 x3 y 2  5 x3 y 3 .
3 3
2 2
P4. Aduceţi la forma canonică prin metoda Jacobi (dacă e posibil) forma pătratică
Px   x12  4 x1 x2  6 x1 x3  3x22  10 x2 x3  x32 .
 1 2 3
  1 2
Soluţie. Matricea formei pătrate este A   2 3 5  iar  0  1, 1  1, 2   1  0 ,
 3 5 1 2 3
 
 3  det A  7  0 , deci putem aplica metoda Jacobi, iar forma canonică este
 0 2 1 2  2 2
P x  
1
x1  x2  x3  x12  x 22  x32 ; signatura este: p  1, q  2, r  0 .
1 2 3 7
 P5. Folosind metoda valorilor proprii, aduceţi la forma canonică forma pătratică
Px   5x12  4 x1 x2  6 x1 x3  x22  x32 .
 5 2 3
 
Soluţie. Pentru matricea A   2  1 0  ecuaţia caracteristică este det  A  I     5  14  0 cu
3 2

 3 0 1
 
soluţiile 1  0, 2  7, 3  2 şi atunci forma canonică este Px   1 x12  2 x22 
 3 x32  7 x22  2 x32 ; signatura este p  1, q  1, r  1 .

P6. Folosind metoda lui Gauss să se aducă la forma canonică forma pătratică
Px   x  4 x1 x2  2 x1 x3  x  2 x2 x3  3x
2
1
2
2
2
3.

Soluţie. Se grupează toţi termenii ce-l conţin pe  

x1 : Px   x12  4 x1 x2  2 x1 x3  x22  2 x2 x3  3x32 şi
în paranteză formăm trinom la pătrat:
 
Px   x12  4 x1 x2  2 x1 x3  4 x2 x3  4 x22  x32  3x22  2 x2 x3  2 x32 Notăm
y1  x1  2 x2  x3 , y 2  x2 , y3  x3 şi forma pătratică devine Px   y12  3 y 22  2 y 2 y3  2 y32 .
Se grupează toţi termenii ce-l conţin pe y 2 şi se formează apoi binom la pătrat:
   
Px   y12  3 y 22  y 2 y 3   2 y 32  y12  3 y 22  y 2 y 3  y 32 
2 2 1
 3   3 9 
care reprezintă forma canonică a formei pătratice. Signatura formei pătratice este p  2, q  1, r  0 .

P7. Să se reducă la forma canonică forma pătratică Px   x12  2 x22  3x32  x1 x2  x1 x3  4 x2 x3
determinându-se şi baza în care e scrisă forma canonică.
Soluţie. Se grupează termenii ce conţin pe x1 şi se formează trinom la pătrat:
2
 1 
Px    x1  x 2  x3   x 22  x32  x 2 x3 .
1 7 11 7
 2 2  4 4 2
Procedând analog pentru termenul x 2 , se obţine
2
 1 
Px    x1  x 2  x3   x 2  x3 2  x32 .
1 7
 2 2  4

Forma pătratică este astfel adusă la forma canonică Px   y12  y 22  y 32 unde y1  x1 
1 1
x 2  x3 ,
2 2
7 7
y2  x2   x3 sau,
2 2
 1 1 
1  
 y1   2 2  x 
   7 7  
1
 y2    0   x2  .
y   2 2   
 3  0 0 1
  3
x
 
 
  1 1   1 
1   1 0
 2 2   7 
1  7 7  2 
Deci matricea de trecere este, conform celor de mai sus, C  0   C B0  B  0 1  , adică
 0 02 2
1   7 
  0 0 1
   
   
baza în care forma pătratică are forma canonică găsită este

  1 2  

B   f1  1,0,0, f 2   , ,0 , f 3  0,1,1.

  7 7  


PROBLEME PROPUSE

P1. Să se studieze care din aplicaţiile următoare sunt forme biliniare:

a) F : R  R  R; F x, y   x  y, y  R ,   R ;
n
b) F : R n  R n  R; F x, y   x1 y1  x2 y 2  ...  xn y n   xi yi numită produs scalar uzual;
i 1

c) F : C n  C n  R , F x, y   Rex1  x2  ... xn   Im y1  y2  ... yn  ;

d) F : M n R   M n R   R, F  A, B  Trace A  Trace B , unde
n
Trace A   a ii ;
i 1
b
e) F : Ca, b Ca, b  R, F u, v    u x   vx dx, u, v  Ca, b ;
a
1
f) F : Rx Rx  R, F P, Q    Px   Qx dx, P, Q  Rx ;
0
g) f : V  K, g : W  K funcţionale liniare,
F x, y   f x  g  y , x V , y W .
Indicaţie. a) Se verifică axiomele formei biliniare. Astfel, F x  x, y   (x  x)  y şi
F ( x, y)  F ( x, y)   (x   x  ) y . Dar (x  x)   x  x  pentru orice   R , deci F ( x, y)
nu e formă biliniară; b) F ( x, y) verifică axiomele formei biliniare;
c) F x   x , y   Re(x1  x1  x 2  x 2  ... x n  x n ) 
Im( y1  y2  ..  yn )   Re( x1  x2  ... xn )  Im( y1  y2  ..  yn ) 
 Re( x1  x 2  ... x n )  Im( y1  y 2  ..  y n )  F x , y   F x , y  , ca urmare, prima axiomă e verificată.
Analog, se verifică a doua axiomă, deci, F ( x, y) este formă biliniară;
d) F A  A, B  Trace (A  A)  Trace B 
n n n n n n
 (aii  aii )   bii    aii   bii    aii   bii  F ( A, B)  F ( A, B) Analog,
i 1 i 1 i 1 i 1 i 1 i 1
F ( A,B   B )  F ( A, B )  F ( A, B ) , F este formă biliniară.
b b
e) Fu   u , v)   (u ( x)  u ( x))v( x)dx    u ( x)v( x)dx 
a a
b
  u ( x)v( x)dx  F (u , v)  F (u , v) . Analog se verifică şi a doua axiomă, deci F este formă biliniară.
a
1
f) F (P1  P2 , Q)   (P1 ( x)  P2 ( x))  Q( x)dx 
0
 1 1
   P1( x)  Q( x)dx   P2 ( x)  Q( x)dx F ( P1 , Q)  F ( P2 , Q) . Analog, se demonstrează cea de a doua
0 0

axiomă, deci F este biliniară.

g) Deoarece f este funcţională liniară, f (x  y)  f ( x)  f ( y), x, y V . La fel, g este liniară. Atunci,
F x  x, y   f (x  x) g ( y)  [f ( x)  f ( x)] g ( y) 
 f ( x) g ( y)  f ( x) g ( y)  F ( x, y)  F ( x, y) . În acelaşi mod se
demonstrează a doua axiomă şi se deduce că F este formă biliniară.

P2. Se dă aplicaţia F : P2 t   P2 t   R definită prin F  pt , qt   p1  q1 .

a) Este aplicaţia F formă biliniară?
b) Determinaţi matricea aplicaţiei F.
Indicaţie. a) Se verifică axiomele formei biliniare; b) Baza canonică în P2 t  este B0  {e1  1, e2  t , e3  t 2 } .
Se calculează a11  F (e1 , e1 )  0 , a12  F (e1 , e2 )  1 , a23  F (e2 , e3 )  2 , ..., a33  F (e3 , e3 )  2 , deci
0 1 2
 
A  0 1 2 .
0 1 2
 

P3. Dacă următoarele aplicaţii sunt forme biliniare să se scrie matricea lor:
a) F : R 2  R 2  R, F ( x, y)  x1 y 2  3x2 y1 ,
b) F : R 3  R 3  R, F ( x, y)  x1 y1  2 x3 y3  2 ,
c) F : R 3  R 3  R, F ( x, y)  x1 y 2  2 x2 y3  x3 y1 .
0 1
Indicaţie. a) F ( x, y) este formă biliniară şi are matricea A    ; b) F ( x, y) nu este formă biliniară; c)
 3 0
0 1 0 
 
A   0 0  2 .
1 0 0 
 

P4. Să se arate că F : R n  R n  R este o formă biliniară şi să se scrie matricea ei în baza canonică şi în

baza G:
a) F ( x, y)  2 x1 y1  x2 y1  x2 y 2  3x3 y3  x4 y1  x4 y 4 , n = 4,
G   f1  1,1,1,1, f 2  0,1,2,1, f 3  0,1,1,0, f 4  1,0,0,2;
b) F ( x, y)  x1 y1  x1 y 2  x2 y1  2 x2 y 2 , n  2,
G   f1  1,1, f 2  2,0 ;
c) F ( x, y)  2 x1 y 2  3x2 y3  x3 y1 , n  3, ;
G   f1  1,1,1, f 2  1,0,1, f 3  0,1,1
d) F ( x, y)  x1 y3  2 x2 y 4  x3 y 2  x4 y1 , n  4,
G   f1  1,1,1,1, f 2  1,1,1,0, f 3  1,1,0,0, f 4  1,0,0,0.
2 0 0 0  9 8 4 6 1 0 0 1
     
1 1 0 0 10 14 7 4  1 1 1 0
Indicaţie. a) AB0  AG  C AB0 C  
, t
unde C   ; b)
0 0 3 0 5 7 4 1  1 2 1 0
     
1 1   6 2 0 8 1 1 0 2 
 0 0   
 0 2 0   0 2  1
 1 1  3 0 1 2     
AB0    , AG  C AB0 C  
t
 , unde C    ; c) AB0   0 0  3  , AG   3 1 2 ;
  1 2  4 4 1 0  1 0 0   2  2  3 
  
 0 0 1 0 3 1 0 1
   
0 0 0 2 2 0 1 0
d) AB0  , A  .
0 1 0 3 1 0 0
G
0
   
1 0 0  2 0 0 0 
 0 

P5. Să se calculeze F ( x, y) pentru x  (1,1,2) şi y  (2,0,1) , scriind mai întâi expresia analitică a
 4  3  3
 
formei biliniare, dacă F ( x, y) este definită de matricea A   6  5  6  .
0 0 1 

Indicaţie. Expresia analitică este
F ( x, y)  4 x1 y1  3x1 y 2  3x1 y3  6 x2 y1  5x2 y 2  6 x2 y3  x3 y 3 ; F ( x, y)  F (1,1,2), (2,0,1)  9 .

P6. Să se arate că forma biliniară F : R3  R3  R

F ( x, y)  x1 y1  2 x2 y 2  8x3 y3  x1 y 2  x1 y3  x2 y1  x2 y3  x3 y1  x3 y 2 este simetrică şi pozitiv definită.
Indicaţie. F ( x, y)  F ( y, x) , deci este simetrică.
F ( x, x)  x12  2 x 22  8 x32  2 x1 x 2  2 x1 x3  2 x 2 x3 
 ( x12  x 22  x32  2 x1 x 2  2 x1 x3  2 x 2 x3 )  ( x 22  4 x32  4 x 2 x3 ) 
 3x32  x1  x 2  x3 2  x 2  2 x3 2  3x32  0, () x  0,
F ( x, x)  0  x1  x2  x3  0, x2  2 x3  0, x3  0 , care are doar soluţia banală.

P7. Fie forma biliniară simetrică

F ( x, y)  x1 y1  x2 y2  x3 y3  2 x1 y2  x1 y3  2 x 2 y1  x3 y1 .
a) Scrieţi forma pătratică definită de F ( x, y) precizând matricea A.
b) Aduceţi forma pătratică la forma canonică cu metoda Jacobi şi metoda valorilor proprii precizând şi signatura.
1 2 1
 
Indicaţie. a) F ( x, x)  x12  x22  x32  4 x1 x2  2 x1 x3 ; A   2 1 0  ;
1 0 1
 
1 3
b) Metoda Jacobi: F ( x, x)  X 12  X 22  X 32 cu signatura (2,1,0); Metoda valorilor proprii:
3 4
1  1, 2  1  5 , 3  1  5 ,
F ( x, x)  X 12  (1  5 ) X 22  (1  5) X 32 ; signatura este (2,1,0).

P8. Fie forma biliniară

F ( x, y)  x1 y1  x2 y 2  x1 y 2  x2 y1  x2 y3  x3 y 2 .
a) Determinaţi matricea lui F ( x, y) ;
b) Precizaţi forma pătratică generată de F ( x, y) ;
c) Aduceţi la forma canonică forma pătratică, prin metoda lui Gauss.
1 1 0
 
Indicaţie. a) A   1 1  1 ; b) F ( x, x)  x12  x22  2 x1 x 2  2 x 2 x3 ;
0 1 0 
 
x 2  x3 x  x3
c) P( x)  z12  2 z 22  2 z32 , unde z1  x1  x2 , z 2  , z3  2 ; signatura este (2,1,0).
2 2

P9. Fie forma pătratică P( x)  x12  x22  4 x32  2 x1 x2  4 x1 x3 .

a) Să se scrie matricea lui P(x) în baza canonică din R 3 ;
b) Să se găsească expresia formei biliniare polare a lui P(x) în baza B   f1  1,1,1, f 2  1,0,1, f 3  1,1,1
.
 1 1  2 4 6 4 
   
Indicaţie. a) A   1 1 0  ; b) A   6  7  8  şi atunci forma biliniară generatoare este:
  2 0  4  4  8  8
   
F ( x, y)  4 x1 y1  6 x1 y 2  4 x1 y 3  6 x 2 y1  7 x 2 y 2  8 x 2 y 3  4 x3 y1  8 x3 y 2 
.
 8x3 y 3 .

P10. Să se aducă la forma canonică, precizând signatura fiecăreia, următoarele forme pătratice:
a) P( x)  x12  x22  x1 x2  x2 x3 ;
b) P( x)  x12  x 22  4 x32  2 x1 x 2  4 x1 x3 ;
c) P( x)  x12  x22  5x32  6 x1 x2  2 x1 x3  2 x2 x3 ;
d) P( x)  x 22  x32  4 x1 x 2  4 x1 x3 ;
e) P( x)  4 x1 x2  x2 x3  x1 x3 ;
f) P( x)  4 x1 x2  x32 ;
g) P( x)  x12  2 x22  6 x32  4 x42  2 x1 x2  2 x1 x3  2 x2 x3  2 x3 x4 .
3 1 1 2
Indicaţie. a) Metoda Gauss: P( x)  z12  z 22  z 32 , z1  x1  x2 , z 2  x 2  x3 , z 3  x3 , signatura
4 3 2 3
1 2 1
(2,1,0); b) Metoda Gauss: P( x)  y1  8 y 2  y3 , y1  x1  x2  2 x3 , y 2  x3  x 2 , y3  x 2 , signatura
2 2
2 4
1 2 2 2
(2,1,0); c) Metoda Jacobi: P( x)  X 1  X 2  X 3 cu signatura (2,1,0); d) Metoda Gauss: P( x)  y12  4 y 22 ,
2
8 9
1
y1  2 x1  x2 , y 2  x1  x3 , signatura (1,1,1); e) Metoda Gauss: P(x) nu are termeni aii  0 şi se recomandă
2
substituţia x1  y1  y 2 , x2  y1  y 2 , x3  y3 . Ca urmare P( x)  4 y12  4 y 22  2 y 2 y3 . Pin calcul se obţine
1 2 1
forma canonică P( x)  4 z12  4 z 22  z 3 , z1  y1 , z 2  y 2  y 3 , z 3  y 3 ; signatura este (2,1,0); f) Metoda
4 4
Gauss: cu notaţia x1  y1  y 2 , x2  y1  y 2 , x3  y3 , rezultă forma canonică P( x)  4 y12  4 y 22  y32 ;
1 2
signatura (1,2,0); g) Metoda Jacobi: P( x)  X 12  X 22  X 32  X 4 ; signatura (4,0,0).
4

n
P11. Să se reducă la forma canonică, forma pătratică P( x)   xi2   xi x j .
i 1 i , j 1,n
i j

 1 1 1
1 ... 
 2 2 2
1 1
1
...
1
Indicaţie. Matricea formei pătratice este: A   2 2 2  . Se calculează minorul principal de ordin k,
 .. .. .. .. .. 
1 1 1 
 ... 1 
2 2 2 
 k , al lui A prin adunarea tuturor liniilor la prima linie, scoaterea factorului comun şi scăderea primei coloane
1 0 ... 0
1 1/ 2 1/ 2 ... 0 k 1
din toate celelalte. Se obţine:  k  (k  1)  k . Forma canonică este
2 .. .. .. .. 2
1/ 2 0 ... 1 / 2
4 2 6 2 2n 2
P( x)  y12  y 2  y3  ... y n , deci este pozitiv definită.
3 4 n 1
 P12. Să se reducă la forma canonică forma pătratică P : R 3  R determinându-se şi baza în care este
scrisă forma canonică:
a) P( x)  x1 x2  x2 x3  x3 x1
b) P( x)  x12  x32  2 x1 x2  x2 x3
Indicaţie. a) P( x)  y12  y 22  y32 în baza
B   f1  1,1,0, f 2   1,1,0, f 3   1,1,1 ;
b) P( x)  y12  y 22  y32 în baza

 
B   f1  1,0,0, f 2  1,1,0, f 3  
3
1,1,2 .

 2 


P13. Folosind cele 3 metode, aduceţi forma pătratică P( x)  3x1 x2  4 x2 x3 la forma canonică şi arătăţi că
signatura este invariantă.
Indicaţie. Metoda Gauss: cu substituţia x1  y1  y 2 , x2  y1  y 2 , x3  y3 ,
2
P( x)  3 y12  3 y 22  4 y1 y3  4 y 2 y3 . Pentru z1  y1  y3 , z 2  y 2 , z 3  y3 , forma pătratică devine
3
2
 2 
P( x)  3z12  3 z 2  z 3  . Signatura este (1,1,1); Metoda Jacobi: matricea formei pătratice este
 3 
 0 3 / 2 0
 
A   3 / 2 0 2  şi cum 1  0 nu este posibilă aplicarea metodei Jacobi; Metoda valorilor proprii:
 0 2 0 

5 5 5 5
1  0, 2  , 3   , deci P( x)  X 22  X 32 , signatura (1,1,1).
2 2 2 2