SPAŢII EUCLIDIENE

PROBLEME REZOLVATE

P1. Fie x  x1 , x2 ,...,xn , y   y1 , y 2 ,...,y n  doi vectori oarecare din R . Să se arate că funcţia definită
n

n
prin x, y   xi yi
n
este un produs scalar pe R .
i 1

Soluţie. Verificăm axiomele produsului scalar

n n
1. x, y   xi yi   yi xi  y, x ,
i 1 i 1
n n n
2. x, y  z   xi (yi  z i )    xi yi    xi z i 
i 1 i 1 i 1
x, y   x, z ,
n
3. x, x   xi2  0, x, x  0  xi  0, i  1, n  x  0,
i 1

() x, y  R n , () ,   R.

P2. Fie spaţiul vectorial real V = f: a,b  R / f continuă . Să se arate că V este un spaţiu euclidian în
raport cu aplicaţia definită prin f , g  a f t g t dt .
b

Soluţie. Se demonstrează că f , g este un produs scalar. Continuitatea asigură existenţa integralei şi dacă f, g,
h sunt funcţii continue cu valori reale, iar ,   R, atunci

1) f , g  a f t g t dt  b g t  f t dt  g , f ,
b a

2) f , g  h  a f t g t   ht dt   a f t g t dt   .

b b

Fie f  0 continuă, adică  t 0  (a, b) astfel încât f t 0   0 sau f t 0   0 . Prin continuitate, există un interval
deschis I astfel încât t 0  I  [a, b] şi f 2 t   0 , () t  I . Fie [c, d ]  I , c  d şi m  min f 2 (t )  0 .
t[ c,d ]

Rezultă 0  md  c   c f 2 t dt  a f 2 t dt  f , f

d b

P3. Să se arate că funcţia  ,  : R 2  R 2  R , definită prin

x, y  3x1 y1  x1 y 2  x2 y1  2 x2 y 2 , x  x1 , x2 , y   y1 , y 2   R 2 ,

este un produs scalar.

Soluţie. Se verifică proprietăţile produsului scalar

1) x, y  3x1 y1  x1 y 2  x2 y1  2 x2 y2  3 y1 x1  y1 x2  y2 x1  2 y 2 x 2  y, x ,

2) x, y  z  3x1 y1  z1   x1 y2  z 2   x2 y1  z1  

 2 x 2 y 2  z 2    3x1 y1  x1 y 2  x 2 y1  2x 2 y 2  

  3x1 z1  x1 z 2  x2 z1  2 x2 z 2    x, y   x, z ,

3) x, x  3x12  2 x1 x2  2 x22  2 x12  x12  2 x1 x2  x22  x22 

 x12  x1  x2 2  x22  0 ,

egalitatea având loc numai pentru x1  x2  0, deci pentru x  0 .

P4. Fie  
B  1, 1  t , 1  t  t 2 o bază a spaţiului P3 (t ) . Definim produsul scalar
x, y B
 x1 y1  x2 y 2  x3 y3 unde xi , yi , i  1,3 sunt coordonatele vectorilor x şi y în baza B. Să se calculeze
produsele scalare:

a) 1  t , 1  t B
; b) 1 , 1  t  t 2 .
B

Soluţie. Vectorul x  1  t are în raport cu vectorii bazei expresia x  0  1  1  1  t   0  1  t  t 2 , deci  

x B  0,1,0. Astfel, 1  t , 1  t B
 1 . Pentru vectorii 1 şi 1  t  t 2
coordonatele în baza B sunt (1,0,0),

respective (0,0,1), ca urmare 1 , 1  t  t 2

 0.
B

P5. Să se arate că funcţia  ,  : R 2  R 2  R , definită prin

x, y  3x1 y1  x1 y 2  x2 y1  2 x2 y 2 , x  x1 , x2 , y   y1 , y 2   R 2 , este un produs scalar.

Soluţie. Se verifică proprietăţile produsului scalar

1) x, y  3x1 y1  x1 y 2  x2 y1  2 x2 y2  3 y1 x1  y1 x2  y2 x1  2 y 2 x 2  y, x ,

2) x, y  y  3x1 y1  z1   x1 y2  z 2   x2 y1  z1  

 2 x2 y2  z 2    3x1 y1  x1 y2  x2 y1  2 x2 y2  

  3x1 z1  x1 z 2  x 2 z1  2 x 2 z 2    x, y   x, z ,

3) x, x  3x12  2 x1 x2  2 x22  x12  x22  2 x1 x2  x22  x22 

 x12  x1  x2 2  x22  0 ,

egalitatea având loc numai pentru x1  x2  0, deci pentru x  0 .

 P6. Să se determine vectorul normat din R , ortogonal vectorilor v1  1,1,1,1 , v2  1,1,1,0 şi
4

v3  2,1,1,1.

Soluţie. Dacă v  x1 , x2 , x3 , x4  este un vector oarecare din R , pentru determinarea acestuia avem condiţiile
4

v  1, v, v1  0, v, v2  0, v, v3  0 . Se obţine sistemul:

 x12  x 22  x32  x 42  1

 x1  x 2  x3  x 4  0

 x1  x 2  x3  0
2 x  x  x  x  0.
 1 2 3 4

Din ultimele 3 ecuaţii obţinem soluţia x1  0, x2   x3 , x4  0 şi, înlocuite în prima ecuaţie, rezultă
1  1 1 
x 2   x3   . Deci v   0, , ,0 .
2  2 2 

P7. Fie vectorii u1  1,2,1, u 2  1,1,0, u3  1,1,1, u 4  0,2,1 .

a) Calculaţi u1 , u 2 , u3 , u 4 , u 2 ,

b) Sistemul u1 , u 2 , u 4  formează bază în R ?

3

c) Este această bază ortonormată?

Soluţie. a) u1 , u 2  1 , u3 , u 4  3 , u 2  u 2 , u 2  2 ; b) Verificăm liniar independenţa vectorilor,

aceştia formând deja un sistem maximal. Din combinaţia liniară 1u1   2u 2   4 u 4  0 , prin înlocuirea
vectorilor, rezultă 1   2   4  0. Deci vectorii formează bază în R . Pentru a fi ortonomată, se verifică
3

ortogonalitatea vectorilor doi câte doi şi se calculează norma lor.

u1 , u 2  1  0 , deci u1 şi u 2 nu sunt ortogonali. Ca urmare, baza nu este ortogonală, deci nici ortonomată.

3
P8. Fie R spaţiul euclidian canonic. Să se găsească o bază normată pentru subspaţiul generat de vectorii
x1  (1,1,1), x2  (3,1,1), x3  (0,1,1).

Soluţie. Utilizând procedeul Gram-Schmidt, se construieşte o mulţime ortogonală y1 , y2 , y3  formată din
vectorii nenuli:

y1  x1  (1,1,1),
x 2 , y1
 y1  3,1,1  1,1,1  2,2,0,
3
y 2  x2 
y1 , y1 3

y 3  x3 
x3 , y1
 y1 
x3 , y 2
 y 2  0,1,1 
 2 1,1,1 
y1 , y1 y2 , y2 3


2
2,2,0   1 , 1 , 1 .
8  6 6 3

Se împarte fiecare vector prin norma lui şi se obţine baza ortonormată:

 y1  1 1 1  y  1 1 
e1   , , , e 2  2  
 , ,0 ,
y1  3 3 3
 y2  2 2 
y  6 6 6 
e3  3   , , .
y3  6 6 3 


 
P9. Fie 1, x,...x n ,... o bază în spaţiul vectorial al tuturor funcţiilor polinomiale reale definite pe  1,1.
1
Folosind produsul scalar canonic p, q   px   qx dx, să se obţină o bază ortogonală.
1

1 1
Soluţie. Notăm pi x   x i , i  N. Fie p0 x   q0 x   1. Deoarece q 0 , q 0   dx  2 şi p1 , q0   xdx  0 se
1 1

găseşte

p1 , q0
q1 x   p1 x    q0 x   p1 x   x.
q0 , q0

1 1
2
Analog, p 2 , q0   x 2 dx  , p 2 , q1   x 3 dx  0, q1 , q1 
1 3 1

1
2
 x dx  3 implică,
2

1

p 2 , q0 p 2 , q1
q 2 x   p 2 ( x) 
1
 q 0 ( x)   q1 ( x)  x 2  .
q0 , q0 q1 , q1 3

La fel se găsesc

q3  x   x 3  x, q 4 x   x 4  x 2  , q5 x   x 5  x 3 
3 6 3 10 5
x.
5 7 35 9 21

Prin inducţie se poate demonstra că:

q n x  
n! d n n
 n  x2 1 .
2n! dx
 
Polinoamele q n se numesc polinoamele Legendre.

P10. Fie P2 [ X ] spaţiu vectorial real al funcţiilor polinomiale reale de grad cel mult doi înzestrat cu
produsul scalar  ,  : P2  P2  R definit prin p, q  a0 b0  a1b1  a2 b2 , px   a0  a1 x  a2 x 2 ,
qx   b0  b1 x  b2 x 2 . În acest spaţiu se consideră vectorii

p1 x   2  x  5x 2 , p 2 x   2  x  x 2 , p3 x   4  x  5x 2 , p4 x   3  3x  5x 2 şi se cere să se găsească un
vector p 0 echidistant acestora; să se calculeze această distanţă.

Soluţie. Fie p0 x   c0  c1x  c2 x 2 . Deoarece

 d  p4 , p0   d  p3 , p0   d  p2 , p0   d  p1 , p0 ,

rezultă p4  p0  p3  p0  p2  p0  p1  p0 .

Spre exemplu, p1  p0   p1  p0 , p1  p0  

2  c0 2  1  c1 2  5  c2 2 . După efectuarea calculelor, se obţine c0  3, c1 

15
, c 2  2. Distanţa este
8
3 41
d p1  p0  .
4 2

P11. Fie spaţiul vectorial euclidian canonic R . Să se determine distanţa de la vectorul v0  4,5,9 la
3

subspaţiul definit de vectorii v1  1,1,0 şi v2  0,1,1.

Soluţie. Se
determină o bază ortogonală prin procedeul Gram- Schmidt,
v 2 , x1 1 1 
x1  v1  1,1,0, x 2  v 2   x1   , ,1.
x1 , x1 2 2 

x1  1 1   1 1 2 
Deci e1    , ,0 , e 2   , , formează o bază ortonormată în spaţiul respectiv.
x1  2 2   3 
 6 6
9 17  46 10 34 
Punând v0  1e1   2 e2 , se calculează 1  v0 , e1  ,  2  v0 , e2  . Deci, v0   , ,  şi
2 6  3 6 6 
1
 46 
2
 10 
2
 34  
2 2
distanţa este dată de d   4     5     9    .
 3   6  6  

PROBLEME PROPUSE

P1. Fie x  x1 ,....,xn , y   y1 ,....,y n  doi vectori oarecare din C n . Să se arate că funcţia definită prin
n
x, y   xi yi este produs scalar pe C n .
i 1

Indicaţie. Se verifică axiomele produsului scalar. Spre exemplu,

n n n
a) x, y   xi yi   xi yi   yi xi  y, x ,
i 1 i 1 i 1

n n
d) x, x   xi xi   xi  0 , egalitatea având loc numai pentru xi  0, i  1, n, adică x  0 .
2

i 1 i 1
 3 3 1 3
P2. Fie aplicaţia x, y   xi y i   xi y j ,  ,  : R3  R3  R .
4 i 1 4 i , j 1
i j

a) Demonstraţi că aplicaţia este produs scalar

b) Vectorii v1  (0,1,1) şi v2  (1,0,1) sunt ortogonali în raport cu produsul scalar dat?

c) Calculaţi unghiul dintre cei doi vectori.

Indicaţie. a) x, y 
3
x1 y1  x 2 y 2  x3 y3   1 ( x1 y 2  x 2 y1  x1 y 3  x3 y1 
4 4

1
 x 2 y 3  x3 y 2 ); se verifică axiomele produsului scalar; b) v1 , v 2   , deci v1 şi v 2 nu sunt ortogonali; c)
4
1
v1 , v 2 
1
cos    4  .
v1  v 2 11 4

P3. Fie P2 [ X ] spaţiul vectorial real al funcţiilor polinomiale reale de grad cel mult doi înzestrat cu produsul
scalar  ,  : P2  P2  R definit prin  p, q  a0b0  a1b1  a2b2 , px   a0  a1 x  a2 x 2 ,
qx   b0  b1 x  b2 x 2 . Să se calculeze unghiul dintre polinoamele p şi q dacă p  4  x 2 , q  2  3x  2 x 2 .

p, q 6
Indicaţie. cos    .
p  q 17

P4. Pe spaţiul vectorial real C 0  1, e    f : 1, e  R, f continuă} definim produsul scalar
 f , g   1 ln x  f x g x dx . Să se calculeze unghiul dintre f x   x şi g x   x .
e

5
e 32 3 4  6e 2 2 1  2e 3
ln xdx  (prin părţi, u  ln x, v   x
e
Indicaţie. f,g   1
x 2 )  , f  1 x 2 ln x  ,
25 9
5
2 1  e2 2  3e 2
. Rezultă cos  
e
  x ln x  .
1  e 1  2e 
g 1
4 2 3

3
P5. În spaţiul euclidian R , înzestrat cu produsul scalar uzual, se consideră vectorii
v1  1,2,3, v2  0,3,2. Să se arate că aceşti vectori sunt ortogonali şi să se completeze la o bază ortogonală
3
în R .

Indicaţie. v1 , v2  0. Completarea la o bază ortogonală se face cu un vector v3  x, y, z  care verifică

condiţiile v1 , v3   v2 , v3   0 şi 1v1   2 v2   3v3  0  1   2   3  0 (liniar independenţa). Se obţine
v3   13,2,3, spre exemplu.

P6. Se consideră subspaţiul L  2   ,     /  ,   R  R 2 .

a) determinaţi vectorii care au generat subspaţiul L,

b) calculaţi produsul scalar dintre vectorii găsiţi şi normele lor,

c) calculaţi unghiul dintre ei.

Indicaţie. a) 2   ,       2,1   1,1, deci vectorii care au generat subspaţiul sunt v1  2,1 şi

v2  1,1 ; b) v1 , v2  1, v1  5, v2  2 ; c) cos  
10
.
10

 
P7. Dacă B  1, 1  t , 1  t  t 2 este o bază a spaţiului P2 t  şi x, y  x1 y1  x 2 y 2  x3 y 3 este produsul
scalar în acest spaţiu, xi , y i , i  1,3 fiind coordonatele vectorilor x şi y în baza B. Să se calculeze produsele
scalare:

a) 2t  t 2 ,4  t  3t 2 , b) 3  t 2 , 2  4t  6t 2 .
B B

Indicaţie. a) 9; b) -14.

P8. Să se găsească o bază ortonormată pentru subspaţiul generat de vectorii:

a) v1  3,4, v2   4,3 în R 2 ,

b) v1  2,1,2, v2  1,2,2, v3  2,2,1 în R 3 ,

c) v1  0,1,1,0, v2  0,4,0,1, v3  1,1,1,0, v4  1,3,0,1 în R 4 .

3 4  4 3 2 1 2 1 2 2  2 2 1
Indicaţie. a) e1   , , e2    ,  ; b) e1   , , , e 2   , ,  , e3   , ,  ; c)
 5 5   5 5 3 3 3 3 3 3  3 3 3
 1 1   2 2 1
e1   0, , ,0 , e2   0, , , ,
 2 2   3 3 3

 3 1 1 4   2 1 1 4 
e3   , , ,  , e4  
  , , , .

 11 3 11 3 11 3 11   22 22 22 22 

P9. În spaţiul vectorial C 0  0,2   al funcţiilor reale, continue pe intervalul 0,2  în care definim
produsul scalar prin aplicaţia  f , g   02 f x g x dx, se consideră submulţimea infinită de funcţii
trigonometrice S   f 0 , f1 , f 2 ,.... unde f 0 x   1, f 2n1 x   cos x, f 2n x   sin nx, n  1,2,...... Să se verifice
că S este liniar independentă şi să se ortonormeze.

Indicaţie. Deoarece  f m , f n   0, m  n, S este mulţime ortogonală şi deoarece S nu conţine elementul nul al

spaţiului C 0  0,2   , rezultă că S este liniar independentă.

f0  f 0,  2
f 0  0 dx  2 , f 2n 1  0 cos 2 nxdx 
2
 2
  , f 2n  0 sin 2 nxdx  

f0 1
Mulţimea ortonormată obţinută este: e0   ,
f0 2

e2n1 x  
f 2n1
, e2 n x  
cos nx sin nx
 .
f 2n1  

P10. Fie spaţiul vectorial euclidian C 0  0,1  în care produsul scalar este definit prin

f , g  0 f x g x dx. Să se ortonormeze mulţimea 2,2  x, 2  x 2 , 2  x 3 .
1

Indicaţie. Se utilizează procedeul Gram-Schmidt şi se obţine mulţimea ortogonală:

1 1 3 3 1
y1  2, y 2  x  , y3  x 2  x  , y 4  x 3  x 2  x  .
2 6 2 5 20

Prin împărţire la normă, baza ortonormată este:

y1 y  1 y  1
e1   1 ; e 2  2  2 3  x   ; e3  3  6 5  x 2  x  ;
y1 y2  2  y 3  6
y4  3 3 1 
e4   20 7  x 3  x 2  x  .
y4  2 5 20 