2.3.

Criteriul lui D’Alembert

Criteriul D’Alembert. Fie dată seria cu termeni pozitivi a1  a2  ...  an  ... ,
an1
pentru care lim  r , atunci pentru 0  r  1 seria este convergentă, pentru r  1
n
an
seria este divergentă. (D’Alembert Jean le Rond, 1717-1783, matematician francez).

Exemplul 1. Să se examineze convergenţa seriilor:

1 1 1
a) 1    ...  ...
2! 3! n!

1 1
Soluţie. an  , an1  şi n! 1 2  3 ... n , iar n  1! n!n  1 . Calculăm
n! n  1!
1
a
r  lim n1  lim
n  1!  lim n!  lim n!  lim 1  0
.
n
an n 1 n
n  1! n n!n  1 n n  1
n!

Am obţinut r  0  1, rezultă că seria este convergentă.

9 27 81 3n
b) 3     ...  ...
2 3 4 n

3n 3n1  3n1 n  3n
Soluţie. Avem an  , an1   r  lim   n   lim  3 . Am
n n 1 n
 n  1 3  n
n  1
obţinut r  3  1 , rezultă că seria este divergentă.

an1
Observaţie. Să constatam că dacă intr-o serie cu termeni pozitivi lim  1,
n
an
atunci despre convergenţa acestei serii din criteriul D’Alembert nu se poate afirma
nimic: seria poate fi atât convergentă cât şi divergentă.
 
1
Pentru a exemplifica consideram seriile (1)  n n  1
n 1
care în paragraful

an1
anterior s-a demonstrat că este convergentă şi are suma S  1, însă r  lim 
n
an
1

 lim
n  1n  2  lim n  1  1
şi seria (2) 5  5 ... 5  ..., termenii căreia
n 1 n
n2
n n  1
reprezintă progresie geometrică cu raţia r  1 şi deci este divergentă, însă
an1 5
r  lim  lim  lim 1  1.
n
an n 5 n