Serii

Notite de curs: Matematica II

Eugenia Paulescu
Facultatea de Fizica, Universitatea de Vest din Timisoara
Martie-2020

Aceste notite sunt pentru cursul de matematica pentru anul I, licenta in fizica,
predate in anul universitar 2019/2020 , in semestrul II. Voi fi recunoscatoare
pentru orice feedback din partea studentilor sau altor cititori critici.
Fiecare curs are asociat un set de probleme, pe care-l gasiti in directorul TEME.

Cuprins
1. Serii numerice
2. Serii de functii
3. Serii de puteri
4. Serii Fourier
5. Ecuatii diferentiale de ordinul intai
6. Ecuatii diferentiale de ordin superior
7. Functii de variabila complexa
8. Transformari integrale. Transformari Fourier
9. Ecuatii cu derivate partiale
10. Ecuatii hiperbolice
11. Ecuatii parabolice
12. Ecuatii eliptice

Cap. I Serii numerice

Bibliografie: Krasnov et al. (1989), Riley et al. (2006)

1.1 Convergenţa unei serii numerice

O serie este o suma care are un numar infinit de termeni. Formal scriem:

a1  a2   an    an (1.1)
n 1

1
 Serii

Suma primilor n termeni din serie se numeste a n-a sumă parţială a seriei si o
notam Sn :
n
Sn  a1  a2   an   ak (1.2)
k 1

In practica, suntem interesati de suma unei serii cu numar infinit de termeni. Suma
unei serii infinite de termeni este definita cel mai bine prin considerarea sumei
partiale a primilor n termeni, Sn. Daca valoarea sumei partiale Sn tinde la o limita
finita, S, atunci cand n tinde la infinit, spunem ca seria este convergenta si suma sa
este limita S. Cu alte cuvinte,
S  lim Sn (1.3)
n 

a
n 1
n S (1.4)

Dacă limita lim

n 
Sn nu există sau este infinită, atunci seria este divergentă şi nu are
sumă.
Exemple:

1. Arătaţi că următoarea serie este convergentă:


1 1 1 1 1
     
3 15 35 4n  1
2
n 1 4n 2  1

Considerăm a n-a sumă parţială a seriei:

1 1 1 1
Sn     
3 15 35 4n 2  1

Pentru calcularea acestei sume folosim metoda diferentelor.

Folosim relaţia:
1 1 1 1 1 
   
4n  1
2
 2n  1 2n  1 2  2n 1 2n 1 

Si reprezentăm suma parţială în forma:

2
 Serii

1 1 1 1
Sn     
1 3 3  5 5  7  2n  1 2n  1
1 1 11 1 11 1 1 1 1 
 1               
2 3 23 5 25 7  2  2n  1 2n  1 
1 1 
 1  
2  2n  1 

Trecând la limită obţinem:

1
lim Sn 
n  2

Prin definiţie seria este convergentă şi suma sa este S  1/ 2 , sau


1 1
 4n
n 1
2
1

2

2. Considerăm seria cunoscută ca progresie geometrică cu raţia q:


a  aq  aq 2   aq n1    aq n1 , a *
(1.5)
n 1

A n-a sumă parţială a seriei este:

Sn  a  aq  aq 2   aq n1

1  qn a aq n
a   , q 1 (1.6)
1 q 1 q 1 q

 Dacă q  1 , atunci lim

n 
q n  0 şi astfel:

 a aq n  a
lim Sn  lim    
n  n  1  q 1 q  1 q


a
Adică seria este convergentă şi suma sa este sau
1 q

3
 Serii


a
 aq
n 1
n 1

1 q
(1.7)

 Dacă q  1 , atunci lim

n 
q n   şi atunci lim Sn   adică seria este
n 

divergentă.

 Dacă q  1 , obţinem o serie divergentă a  a  a  a  , a  0 . Sumele

parţiale ale acestei serii sunt:

a, pentru n impar

Sn  
 0, pentru n par
Deci lim Sn nu există.
n 

Dacă q  1 , obţinem seria a  a  a  pentru care Sn  na , şi

lim Sn  lim na  
n n

Adică seria este divergentă.

În consecinţă, seria a  aq  aq2   aqn1  este convergentă pentru q  1 , suma

a
sa fiind , şi este divergentă pentru q  1 .
1 q

Exemplu:
 n 1 2
1 1 1 7
 7 
n 1  2 
 7  7  7  
2 2

1
 14
1
2

1.2 Operaţii cu serii

Dacă se renunţă la un număr finit de termeni ai unei serii, seria nou

obţinută va avea aceeaşi natură (convergenta sau divergenta) ca şi seria iniţială.
Acelaşi lucru are loc dacă se adaugă un număr finit de termeni. Desigur, în caz de
convergenţă, suma se modifică în mod corespunzător cu suma termenilor la care se
renunţă, respectiv se adaugă.
4
 Serii


Teorema 1: Fie a1  a2   an    an o serie convergentă şi fie   0 un număr
n 1

real. Atunci seria,


 a1   a2    an     an
n 1

este şi aceasta convergentă şi

 

 a
n 1
n    an
n 1
(1.8)

 
Teorema 2: Dacă seriile a
n 1
n şi b
n 1
n sunt convergente, atunci suma şi diferenţa
 
lor   an  bn  şi   an  bn  sunt serii convergente şi mai mult:
n 1 n 1

  

a n 1
n  bn    an   bn
n 1 n 1
(1.9)

În cele ce urmează, ne ocupăm de noţiunea de rest pentru o serie.

Definiţie: Dacă renunţăm la primii n termeni ai unei serii convergente:


a1  a2   an  an 1  an 2   an
n 1

obţinem seria convergentă:


Rn  an 1  an  2   an  k    an k (1.10)
k 1

care se numeşte restul de ordinul n al seriei.

Seria originală poate fi scrisă în forma:


a
n 1
n  Sn  Rn (1.11)


Dacă S este suma seriei a
n 1
n , atunci restul va fi Rn  S  Sn pentru orice n  1, 2, .

5
 Serii


Exemplu: Pentru seria progresie geometrică convergenta  aq
n 1
n 1
restul de ordinul
n va fi seria:

Rn  aq n  aq n 1   aq n 1 k    aq n 1 k
k 1

care este convergentă pentru q  1 .

1.3 Teste pentru convergenţa seriilor

Desi sumele unor serii infinite populare pot fi calculate, suma unei serii infinite, in
general, este dificil de calculat. Cu toate acestea, este util sa stim daca o serie este
convergenta. Pentru a investiga convergenta oricarei serii, este util sa avem
disponibile un numar de teste si criterii cu larga aplicabilitate.

Criteriul Cauchy: O condiţie necesară şi suficientă pentru ca o serie numerică



a
n 1
n să fie convergentă este ca oricare ar fi   0 să existe un număr N  N  
astfel încât pentru orice n  N şi p  să aibă loc inegalitatea:

an  an1   an  p   (1.12)


Test necesar (preliminar) pentru convergenţa seriilor numerice: Dacă seria a
n 1
n

este convergentă, atunci:

lim an  0 (1.13)
n 

Demonstraţie: Considerăm p  0 în criteriul Cauchy şi vom avea an   , pentru

toţi n  N   . Numărul   0 fiind arbitrar, avem lim
n 
an  0 .

6
 Serii


Consecinţă: Dacă lim
n 
an este nenulă sau nu există, atunci seria a
n 1
n este
divergentă.

Exemple:

1. Seria
1 2  

1  0    cos    cos
2 2 5 n 1 n

este divergentă deoarece:


lim an  lim cos  cos 0  1  0
n  n  n

2. Seria

   1
n 1
1 1  1 1 
n 1

este divergentă deoarece

lim an  lim  1

n 1

n  n
nu există.

Remarcă: Testul necesar ne dă o condiţie necesară pentru convergenţa unei serii,

condiţie care nu este şi suficientă, adică condiţia lim
n 
an  0 poate fi îndeplinită şi de
o serie divergentă.

3. Considerăm seria numerică


1 1 1 1
1      (1.14)
2 3 n n 1 n

numită seria armonică. Seria armonică îndeplineşte condiţia necesară,

deoarece:

1
lim an  lim 0
n  n  n

7
 Serii

Dar, demonstrăm că această serie este divergentă. Astfel în criteriul Cauchy,

considerăm p  n , atunci:

1 1 1 1
an  an1  an 2   a2 n     
n n 1 n  2 2n

1 1 1 1 1 1
       
n 1 n  2 2n n  n n  n 2n

1 1 1 1 1
     n 
2n 2n 2n 2n 2

Această inegalitate are loc pentru n oricât de mare. Urmează că pentru   1/ 2 şi

p  n inegalitatea (1.12) nu este îndeplinită, şi cu criteriul Cauchy seria
armonică este divergentă.

Teste de comparaţie pentru serii cu termeni pozitivi

Test I de comparatie: Fie


a1  a2   an    an (1.15)
n 1

b1  b2   bn    bn (1.16)
n 1

două serii cu termeni pozitivi, astfel încât

an  bn , n  (1.17)

 
Dacă  bn este convergentă, atunci şi
n 1
a
n 1
n este convergentă.
 
Dacă  an este divergentă, atunci
n 1
b
n 1
n este la rândul său divergentă.

Remarcă: Acest rezultat are loc chiar dacă inegalitatea (1.17) are loc nu pentru
orice n ci numai de la un k în sus, adică pentru toţi n  k , deoarece renunţând la un
număr finit de termeni, nu alterăm convergenţa seriei.

Recomandări pentru teste de comparaţie:

8
 Serii

-seria progresie geometrică a  aq  aq2   aqn1  este convergentă pentru q  1 ,

a
suma sa fiind , şi este divergentă pentru q  1 . Are loc:
1 q


a
 aqn 1
n 1

1 q
(1.18)


1 1 1 1
-seria armonică: 1       este divergentă şi n-are sumă.
2 3 n n 1 n

Exemple:

1. Examinaţi convergenţa seriei


1
2
n 1
n
 n

Observăm că:
n
1 1 1
   n  1, 2,
2n  n 2  2 
n

 n

Deoarece seria progresie geometrică   

1
este convergentă, atunci cu
n 1  2 

testul I de comparaţie seria iniţială converge şi ea.

2. Examinaţi convergenţa seriei


1
 ln n
n2


1 1 1
Deoarece ln n  n , avem  pentru n  2,3,
ln n n
Cum seria armonică n
n 1

este divergentă, deci şi seria dată este divergentă.

9
 Serii

3. Examinaţi convergenţa seriei:


1
 n 3
n 1
n

n
1 1
Cum   seria dată este convergentă.
n 3  3 
n

4. Examinaţi convergenţa seriei


  
 1  cos 2
n 1
n 


Cum sin x  x, x  0 , avem inegalităţile:

      1
2 2

0  1  cos  2sin 2  2  n 

2n 2  2n  2 2  2 4n

2 2 1
 n

Pentru n  1, 2, considerăm a 
2
şi seria progresie geometrică 
n 1
  este
2 4
convergentă. Atunci, cu testul I de comparaţie, seria iniţială este convergentă.

 
Test II: (de comparaţie la limită) Fie  an şi
n 1
b
n 1
n două serii de numere reale
pozitive astfel încât limita:
an
lim
n 
L 0  L   (1.19)
bn

să existe şi să fie finită şi nenulă. Atunci seriile au aceeaşi natură, sunt convergente
sau divergente simultan.
Exemple:


1. Examinaţi convergenţa seriei  sin n
n 1

1
Comparăm seria dată cu seria armonică n.
n 1

10
 Serii

 
sin sin
an n  lim  n   0
lim  lim
n  b
n
n  1 n  
n n

Seria armonică este divergentă deci şi seria dată este divergentă.


1
2. Examinaţi convergenţa seriei 2 n 1
n
n
 n

Pentru comparaţie considerăm seria convergentă    . Atunci:

1
n 1  2 

1
an 2  n n 2n 1
lim  lim  lim n  lim 1 0
n  b
n
n  1 n  2 n n 
1 n
n
2n 2
n
Deoarece lim n  0 . Astfel seria dată este convergentă.
n  2


1
3. Examinaţi convergenţa seriei  2n  1
n 1


1
Comparăm seria dată cu seria armonică n.
n 1

1
lim n  lim 2n  1  lim
a n 1
 0
n  b
n
n  1 n  2n  1 2
n

Seria armonică este divergentă deci şi seria dată este divergentă.


1
4. Stiind ca seria n
n 1
este divergenta, determinati natura urmatoarei serii:


4n 2  n  3

n 1 n 3  2n

Daca consideram an   4n2  n  3 /  n3  2n  si bn  1/ n atunci limita (1.19) devine

11
 Serii

L  lim
 4n 2
 n  3  /  n 3  2n 
 lim
4n3  n2  3n
4
n  1/ n n  n 3  2n

Deoarece limita este finita si nenula, seria data este si ea divergenta.

Test D’Alembert: (Testul D’Alembert pentru convergenţa unei serii)


Considerăm seria a
n 1
n cu an  0 . Dacă:
an 1
lim  (1.20)
n  an

atunci pentru 0    1 seria este convergentă, şi pentru   1 seria este

divergentă. Dacă   1 , atunci nu se ştie natura seriei.

Exemple:

n2
1. Examinaţi convergenţa seriei  n
n 1 2

 n  1
2
n2
an  n an 1 
2 2n 1

 n  1 2
2 n 2
a 1 1 1
lim n 1  lim n 1 2  lim 1     1
n  a
n
n  2 n n  2
 n 2

Cu testul D’Alembert seria este convergentă.


nn
2. Examinaţi convergenţa seriei 
n 1 n !

 n  1  n  1
n 1 n
nn
an  an 1  
n!  n  1! n!

 n  1 n!  lim 1  1   e  1
n n
a
lim n 1  lim  
n  a
n
n n !n n n
 n

Cu testul D’Alembert seria este divergentă.

12
 Serii


2n  1
3. Examinaţi convergenţa seriei 
n 1 2n

2n  1 2n  1
an  an 1 
2n 2n 1

lim
an 1  2n  1 2  lim 2n  1  1  1
 lim n 1
n

n  a
n
n 2  2n  1 n 4n  2 2

Cu testul D’Alembert seria este convergentă.

4.Determinati daca urmatoarea serie este convergenta


1 1 1 1 1 1 1
 n!  0!  1!  2!  3! 
n 0
 2  
2! 3!

Aceasta serie poate fi obtinuta inlocuind x  1 in dezvoltarea Maclaurin a

exponentialei e x , si atunci stim ca aceasta este convergenta si are suma e1  e . Cu
toate acestea, putem folosi testul raportului D’Alembert pentru a confirma ca
aceasta serie este convergenta.
𝑎 𝑛 +1 𝑛! 1
lim𝑛→∞ = lim𝑛→∞ = lim =0
𝑎𝑛 𝑛 +1 ! 𝑛→∞ 𝑛+1


Test Cauchy: Considerăm seria a
n 1
n cu an  0 . Dacă:

lim n an   (1.21)
n 

atunci pentru 0    1 seria este convergentă, şi pentru   1 seria este divergentă.

Dacă   1 , atunci nu se ştie natura seriei.

Exemple:
1. Determinati daca urmatoarea serie este convergenta:
 n
1 1 1
    1 
n 1  n  4 27


Cu testul radacinii al lui Cauchy, avem

13
 Serii

1
lim n an  lim    0
n 
 
n  n

 n

2. Examinaţi convergenţa seriei  

n 

n 1  3n  1 

n 1
lim n an  lim  1
n  n  3n  1 3

Cu testul Cauchy seria este convergentă


2n
3. Examinaţi convergenţa seriei 
n 1 ln  n  1
n

2n 2
an  n an 
ln n  n  1 ln  n  1
2
lim n an  lim  0 1
n  n  ln  n  1

Cu testul Cauchy seria este convergentă.

 n2

4. Examinaţi convergenţa seriei  n 1  

1 1
n 1 2  n
n2 n
1  1 1 1
an  n 1   n an  1  
2  n 2 n
n
1 1 1
lim an  lim 1    e  1
n
n  n  2
 n 2

Cu testul Cauchy seria este divergentă.

Testul Cauchy integral: Fie f  x  o funcţie continuă, pozitivă şi monoton

 
descrescătoare pentru x  1. Atunci seria  f n
n 1
şi integrala improprie  f  x  dx
1

sunt convergente sau divergente simultan. Rezultatul este valabil şi pentru x  a , cu

a un număr mai mare ca unu.

14
 Serii

Exemplu:

Examinaţi convergenţa seriei lui Dirichlet (armonică generalizată):


1
n
n 1
p
(1.22)
1 1
f  n  sau f  x 
np xp

dx

1
xp
este convergentă pentru p  1 şi divergentă pentru p  1

Pentru p  1 seria este seria armonică care ştim că este divergentă.

Într-adevăr,

1
b  x  p 1 b   b p 1 1  1
    dacă p  1 .
p
dx  lim x dx  lim  lim    
p b  b    p  1  b   p  1  p  1  p 1
1
x 1  1  


1
Deci, seria n
n 1
p
este convergentă pentru p 1.

Observaţie: Convergenţa multor serii poate fi testată cu ajutorul seriei

Dirichlet.

1
1. Examinaţi convergenţa seriei n
n 1
2
1
1
f  x 
x 1
2


dx
b
dx b   
  lim   lim arctgx  lim  arctgb  arctg1   
1
x  1 b 1 x  1 b
2 2
1 b 2 4 4

Integrala este convergentă, deci şi seria este convergentă.


n
2. Examinaţi convergenţa seriei n
n 1
2
1
x
f  x 
x 12

15
 Serii


1 
b

   
xdx xdx 1 b 1

1
2
 lim  2
 lim ln x 2  1  lim  ln b2  1  ln 2   
x  1 b 1 x  1 b 2 1 b  2 2 

Adică integrala este divergentă, seria este şi ea divergentă.

3.Determinati daca urmatoarea serie este convergenta:


1 4 4
  44  
 n  3 / 2
2
n 1 9 25

1
Consideram functia f  x  . Desigur f  n   an si f  x  descreste
 x  3 / 2
2

monoton pentru x  3 / 2 . Aplicand testul integral, consideram

b
 1   1 1 
b
1
lim  dx  lim     lim   2
 x  3 / 2  x 3/ 2  2  2 3/ 2 b 3/ 2 
b  2 b  b 
2

Deoarece integral este convergenta, seria este convergenta.

1.4 Serii alternate. Testul Leibniz

Definiţie: Seria alternată este o serie în care termenii alternează semnele:

  1
n 1
a1  a2  a3  an  (1.23)

În această expresie toţi an au acelaşi semn (de exemplu an  0 ).

Exemplu: Seria armonică alternată:

 1
n 1

1 1 1 1
1     
2 3 4 5 n 1 n
Test Leibniz: Presupunem că în seria alternată a1  a2  a3    1 an   an  0 
n 1

sunt îndeplinite condiţiile:

 a1  a2  a3  (1.24)
 lim an  0
n 
(1.25)

16
 Serii

Atunci, seria este convergentă, iar suma sa S este pozitivă şi nu excede primul
termen, adică 0  S  a1 .

Exemplu: Seria
 1
n 1

1 1 1 1
1      (1.26)
2 3 4 5 n 1 n
este o serie convergentă deoarece

1 1 1
1   şi lim 0
2 3 n  n

Testul Leibniz ne permite să estimăm restul de ordinul n al unei serii

convergente,
Rn    an1  an 2  

rest care este la rândul său o serie alternată convergentă. Avem Rn  an1 . Deoarece
Rn  S  Sn , atunci
S  Sn  an1 (1.27)

Eroarea absolută datorată înlocuirii sumei unei serii alternate cu a n-a suma parţială
a seriei, nu este mai mare în valoare absolută, decât primul din termenii la care s-a
renunţat.

Exemplu: Verificaţi convergenţa şi calculaţi aproximativ suma seriei:

 1
n 1
1 1 1
1     
2! 3! 4! n!
păstrând numai primii patru termeni şi estimaţi eroarea.

1 1 1
Deoarece 1   şi lim
n 
 0 seria este convergentă.
2! 3! n!

1 1 1
S S4  1     0.625
2 6 24
1 1 1
Atunci, S  S4   . Eroarea absolută este mai mică decât  0.0083 .
5! 120 120

17
 Serii

1.5 Serii cu termeni pozitivi şi negativi (oarecare)

Considerăm seria cu termeni pozitivi şi negativi a1  a2  a3  şi seria

a1  a2  a3 
 
Dacă seria  an este convergentă, atunci şi seria
n 1
a
n 1
n este convergentă.

Definiţii:

Seria cu termeni pozitivi şi negativi a
n 1
n se numeşte absolut convergentă

dacă seria a
n 1
n este convergentă.

Seria an 1
n se numeşte semiconvergentă sau condiţionat convergentă dacă

este convergentă şi seria a
n 1
n este divergentă.

Exemple:
1 1 1 1 1
1. Seria 1       este absolut convergentă, deoarece seria
22 32 42 52 62
1 1 1 1 1
valorilor absolute 1  2  2  2  2  2  este convergentă.
2 3 4 5 6
1 1 1 1
2. Seria 1      este semiconvergentă deoarece este convergentă şi
2 3 4 5
1 1 1 1
seria valorilor absolute este seria armonică 1      care este
2 3 4 5
divergentă.
1 1 1 1
3. Seria 1 − + − + − ⋯ este absolut convergentă, deoarece seria
2! 3! 4! 5!
1 1 1
valorilor absolute 1 + + + + ⋯ este convergentă.
2! 3! 4!

Observaţii:
  
1. Dacă seria  an este convergentă, atunci are loc:
n 1
 an   an .
n 1 n 1

2. Când examinăm seria a
n 1
n pentru convergenţă putem folosi toate testele
stabilite la serii cu termeni pozitivi.
18
 Serii

Teorema 1: Dacă termenii unei serii absolut convergente sunt arbitrar rearanjaţi,
atunci seria rămâne absolut convergentă şi suma sa nu se modifică. Cu alte cuvinte
suma unei serii absolut convergente este independentă de ordinea în care se adună
termenii.

Teorema 2: Dacă o serie este semiconvergentă, atunci putem rearanja termenii

seriei a.î. seria rezultată să aibă o altă sumă. Mai mult, rearanjarea poate fi făcută
a.î. seria rezultată să fie divergentă.

Exemplu:
1 1 1 1
Considerăm seria semiconvergentă 1      cu suma S.
2 3 4 5
Rearanjăm termenii încât fiecare termen pozitiv să fie urmat de doi termeni
negativi:

 1 1 1 1 1 1 1 1 
1              
 2 4   3 6 8   5 10 12 
1 1 1 1  1 1 
       
 2 4   6 8   10 12 
1 1 11 1 11 1
 1           
2 2 23 4 25 6
1 1 1 1 1 1  1
 1         S
2 2 3 4 5 6  2

Seria obţinută prin reordonare are suma egală cu jumătate din suma seriei iniţiale.
Împotriva intuiţiei, termenii unei serii armonice alternate pot fi rearanjaţi
astfel încât seria să aibă altă sumă. Într-o sumă finită de termeni rezultatul este
independent de ordinea în care adunăm termenii, totuşi această regulă îşi pierde
valabilitatea într-o sumă infinită.

19