Sunteți pe pagina 1din 19

Analiza matematica

Subiecte posibile
Anul 1, semestrul 1, 2008/2009

Bibliografie
1. R. Trandafir, I. Duda – Elemente de analiza matematica. Culegere de probleme, Editura Fundatiei
Romania de Maine;
2. I. Duda – Elemente de analiza matematica, Editura Fundatiei Romania de maine
3. Duda I., Gradinaru S. – Calcul integral cu aplicatii, Editura Fundatiei România de Mâine

Teorie

1. Sa se studieze natura urmatoarelor serii:


+∞
1
a) seria armonica ∑n
n =1

b) seria geometrica

+∞
1
c) seria armonica generalizata ∑ nα
n =1
unde α ∈ R

La partea de teorie se va verifica cunoasterea definitiilor si enunturilor de teoreme, propozitii, leme,


corolarii din toate capitolele care se regasesc in programa analitica.

Capitolul siruri si serii de numere reale (vezi [1] p. 9-11 si 21-26, respectiv [2] p. 7-39):

- definitiile notiunilor de sir de numere reale, monotonie, marginire, limita unui sir, sir
convergent, sir divergent, sir Cauchy
- criterii de convergenta (d. ex. criteriul lui Cauchy, criteriul Cesaro-Stolz, criteriul d’Alembert,
criteriul clestelui etc.)
- proprietati ale calculului cu limite de siruri (d. ex. lema lui Cesaro, orice sir monoton si
marginit este convergent, trecerea la limita in inegalitati, etc.)
- definitiile notiunilor de serie de numere reale, termen general al unei serii, sirul sumelor
partiale, serie convergenta, serie divergenta, serie oscilanta, suma unei serii, rest de ordin p al
unei serii, serie alternata, serie absolut convergenta, serie semiconvergenta
- proprietati generale ale seriilor de numere reale;
- criterii de convergenta (d. ex. criteriul general al lui Cauchy, criteriul lui Abel, criteriul lui
Leibniz, criteriile de comparatie, criteriul radacinii (Cauchy), corolarul criteriului radacinii,
criteriul raportului (d’Alembert), corolarul criteriului raportului, criteriul Raabe-Duhamel,
corolarul criteriului Raabe-Duhamel, criterul logaritmic, corolarul criteriului logaritmic.

Capitolul funcŃii reale de o variabilă reală ( vezi [1] p. 39-46):


- definiŃiile noŃiunilor de limită a unei funcŃii într-un punct (definiŃii echivalente), continuitate a
unei funcŃii într-un punct (definiŃii echivalente), continuitate la stânga (respectiv la dreapta),
limite laterale, punct de discontinuitate, proprietatea lui Darboux, continuitate uniformă,
derivabilitate, derivata unei funcŃii într-un punct, derivate laterale, diferenŃiabilitate
- operaŃii cu limite de funcŃii, criterii de existenŃă a limitelor de funcŃii, criteriul lui Cauchy,
legatura dintre continuitate şi proprietatea lui Darboux, legatura dintre continuitate şi
continuitatea uniformă, teoremele lui Rolle, Cauchy şi Lagrange, regulile lui l’Hospital

Capitolul serii de funcŃii ( vezi [1] p. 69-72, respectiv [2] p. 39-65):


- definiŃiile noŃiunilor de serie de funcŃii, convergenŃă a unei serii de funcŃii, mulŃime de
convergenŃă, convergenŃă simplă, convergenŃă uniformă, rest de rang n
- criterii de convergenŃă pentru serii de funcŃii, criteriul lui Cauchy, criteriul lui Weierstrass,
continuitatea, derivabilitatea şi integrabilitatea seriilor uniform convergente

Capitolul serii de puteri (vezi [1] p. 78-80, respectiv [2] capitolul 4, p. 65- )
- definiŃiile noŃiunilor de serie de puteri, rază de convergenŃă, serie Taylor, seria Taylor a unei
funcŃii într-un punct, seria Mac-Laurin
- teorema lui Abel, teoremele Cauchy-Hadamard (T. 5.1.3 şi 5.1.4 din [1] p. 79) proprietăŃi ale
seriilor de puteri şi ale seriei Taylor

Capitolul integrala Riemann şi integrala Riemann generalizată (vezi [3] capitolele 1 si 2):
- definiŃiile noŃiunilor de primitivă(integrală nedefinită) a unei funcŃii, sumă Riemann, integrală
Riemann, integrală Riemann pe interval necompact (integrală Riemann generalizată), integrala
în sensul valorii principale
- teorema lui Darboux, teorema Leibniz-Newton, teorema de schimbare de variabilă, proprietăŃi
ale primitivelor şi ale integralei Riemann
Siruri, serii (vezi [1] p. 9-11 si 21-26, respectiv [2] p. 7-39)

I. Sa se studieze natura seriilor:

1.

2.


3n
3. ∑
n =1 ( −1)
n
=este divergenta


2 n + 3n
4. ∑
n =1 5n
=este serie alternata


1

5. n =1 9n − 1
2


2n 2
∑ 2 =este divergenta deoarece este serie cu termeni strict pozitivi
6. n=1 9n − 1

π
∑n
n =1
2
arcsin
2n
7.
∞ an +1
n2 <1
∑ n =este convergenta deoarece lim
n →∞ a
8. n=1 2 n


1
∑ arcsin
n =1
n

n
=este divergenta
9.

2
∑ (−1)
n =1
n

n+5 +2
=este divergenta, deoarece termenul general nu tinde la 0
10.

1
∑ (−1)
n =1
n
tg
n
=este divergenta, din criteriul raportului
11.

2n
∑ =0 n!
=este convergenta din criteriul raportului
12. n

n =este convergenta din criteriul raportului
∑ n
13. n=1 2
2 n (n + 1)

∑ n! =este convergenta din criteriul raportului


14. n=1

1
∑ =este convergenta din criteriul raportului
15. n =1 n ⋅ 3
n


(n! ) 2
∑ =1 ( 2 n )!
=este convergenta din criteriul raportului
16. n

1
∑ (ln n)
n =2
n
=este convergenta din criteriul radicalului
17.
∞ n2
 1
∑ 1 +  =este divergenta din criteriul radicalului
18. n=1  n 

n n+1
∑ =este convergenta din criteriul radicalului
19. n=1 (2n + 1)
n

∑ (arctg n)
n =1
−n
=este convergenta din criteriul radacinii
20.

(ln n) − n
∑ n =este convergenta din criteriul radacinii
21. n=2

∑ n ⋅α
n =1
n
unde α ∈ R =seria este convergenta pentru |a |< 1 si divergenta pentru |a |= 1
22.

sin n
23. ∑ 2
n =1 n

II. Sa se calculeze urmatoarele limite:


1
1. lim
n→∞ n
=0
2n 2 + n + 1
2. lim
n→∞ n2 + 7
=2
n + 23
lim 8
3. n→∞ n + 7 n − 11
3 =0
lim ( 4n 2 + n − 1 − n) =+
8

4. n→∞

lim ( 4n 2 + 4n − 1 − 2n) =1
5. n→∞

6. lim (3 64 n 3 − 3n 2 + 3 − 5n) =-
8

n→∞

7 ⋅ 4 − 11 ⋅ 3
n n
7. lim
n→∞2 ⋅ 5 n + 13 ⋅ 2 n
=0
1
8. lim tg
n →∞ n
=0
1
lim n ⋅ tg =1
9. n→∞ n

10.
lim n n
n→∞
=1
1 1 1
Aplicand criteriul clestelui calculeaza limita sirului an = + 2 + ... + 2 =0
11. n +1 n + 2
2
n +n
1
= _
12. 2
5
_
13.
= 11
=1
14.
5
= _
6
15.

=0
16.

=0
17.

18.
=0
=0
19.

20.
=0

21.
=0

22.
=0
23.
cand =0
24. daca =0
25. , daca =0
26. daca =0
27. =0

28.
daca =0
29. =0
=+
8

30.
, daca
=+
8

31.
=+
8

32.
=+

8 8
33.

34.
=+
=+

8
35.

36.
Determina limita sirului =0
Determina limita sirului =40
37.
3
_
38.
Determina limita sirului ,
= ve _

39. Determina limita sirului =e


1
_
40.
Determina limita sirului ,
= e
=+
8
41. Determina limita sirului

Determina limita sirului =e


42.
2
Determina limita sirului =e
43.
3
Determina limita sirului =e
44.

Determina limita sirului =alfa la puterea 2 / beta


45.

III.

1. Se considera sirul de numere reale cu termenul general . Sa se

studieze natura sa. =este strict descrescator, marginit superior, convergent


1 + (−1) n+1
2. Se considera sirul de numere reale cu termenul general xn = , n ∈ N *.
=nu este monoton, este marginit, este divergent
n
Sa se studieze natura sa.

3. Se considera sirul de numere reale cu termenul general =nu este un sir Cauchy (sir fundamental),
sin 1 sin 2 sin n este un sir divergent.
xn = 2
+ 2 + ... + 2 , n ∈ N * . Sa se studieze natura sa.
1 2 n
4. Se considera sirul de numere reale cu termenul general
=nu este un sir Cauchy (sir fundamental),
1 1 1
xn = 1 + + + ... + , n ∈ N * . Sa se studieze natura sa. este un sir convergent
2 3 n
cos 2 n
5. Se considera sirul de numere reale cu termenul general xn = , n ∈ N * . Sa se
n
sudieze natura sa. =este un sir convergent lim xn = 0
n →∞

6. Se considera sirul de numere reale cu termenul general


=este un sir convergent, lim xn = 1
1 1 1 n →∞
xn = + + ... + , n ∈ N * . Sa se sudieze natura sa.
n2 + 1 n2 + 2 n2 + n

7. Se considera sirul de numere reale cu termenul general


n =este un sir convergent, lim xn = 0
xn = (1 + cos nπ ) , n ∈ N * . Sa se sudieze natura sa.
n +1
na
8. Se considera sirul dat prin xn = 2 . Sa se determine a astfel incat sirul
n +1
sa fie convergent. =sirul este convergent daca si numai daca a ≤ 2 .

1
9. Sa se calculeze suma seriei ∑ =1;
n =1 n( n + 1)

12 + 2 2 + ... + n 2
10. Se considera sirul dat prin xn = . Sa se determine (daca exista )
n3
limita sa. =sirul este divergent.

(−1) n
11. Fie a un numar real. Se considera seria ∑ a
. Sa se studieze natura sa.
=seria este convergenta daca si numai daca a > 1 ; n=1 n

12. Sa se calculeze limita sirului dat prin xn = n + 100 − n . =0


Continuitate derivabilitate ( vezi [1] p. 39-46)

I.
x + 3 , x ≤ 0
1 Fie functia f ( x) = 
 ae
x
x>0
. Sa se determine a astfel incat f sa fie continua.
=3
2. Fie a si b numere reale. Se defineste functia prin
ax + b, daca x < 0
f ( x) =  2 . Sa se determine a si b astfel incat f sa fie derivabila pe ℝ .
 x daca x ≥ 0 =functia f este derivabila daca si numai daca a=b=0.
1
3. Fie f : (0, ∞) → R , f ( x) = 2 si fie n un numar natural nenul. Sa se calculeze, in caz ca
x
− n− 2
exista f ( x) . = f ( x ) = ( −1) (n + 1)! x pentru orice x ∈ R ;
(n) (n) n

4. Fie f : R → R , definita prin f ( x) =| x | . Sa se stabileasca domeniul unde f este continua,


respectiv unde f este derivabila.
5. Sa se determine astfel incat functia sa fie continua. unde

=2
6. Sa se determine astfel incat functia sa fie continua. unde
=2
7. Sa se determine astfel incat functia sa fie continua. unde

=1
Sa se determine astfel incat functia sa fie continua. unde
8.

=0
Sa se determine astfel incat functia sa fie continua. unde
9.

=1
Sa se determine astfel incat functia sa fie continua. unde

10.

=5
Sa se determine astfel incat functia sa fie continua. unde

11.

=1
Sa se determine astfel incat functia sa fie continua, unde

12.

si =a
13. Fie functia , . Sa se scrie ecuatia tangentei la graficul lui f in
origine. =

14. Se considera functia , . Sa se scrie ecuatia tangentei la graficul lui f in


punctul de abscisa . =

II. Calculeaza urmatoarele limite

sin 2 x
1. lim
x →0 x

4x − 1
2. lim
x→0 x

= -1
3.
=
4.
8 8

=
5.
=
6.
8

=
7.

8.
=1
8

=+
9.
8
=+
10.
, daca =
11.

12. = a-b

13.

14.

III. Sa se calculeze derivatele urmatoarelor functii:

1. ,
=
2. ,
=

3.
, =
4.
,
=
5.
, .
=
6. , =
7.
, , . =
8. ,
=
9.
, =
10.
, , .
=
11. , =
12.
, =
13.
, =
14.
, , , .
=
15. ,
=
16. , =
17.
, =
18.
, =
, =
19.
, , =
20.
21.
,
, =
22. =

23. ,
=
24.
. =
25.
, =
26. ,
=
27.
,
=
28. ,
=
29.
,
=
30. , =
31. ,
=
32.
,
=
33. ,
=
34.
,
=
35. ,
=
36. ,
37. f : ℝ → ℝ , f ( x ) = sin n x cos nx
=
38. f : ℝ → ℝ , f ( x ) = sin n x sin nx
39. f : ℝ → ℝ , f ( x ) = cos n x sin nx
40. f : ℝ → ℝ , f ( x ) = cos n x cos nx
41. , =
42. ,
=
43. ,
=
44. , ,
=0
45. ,
=
46. ,
=
47. ,
=
48.
,
=
49. ,
=
50. ,
=
51. ,
=
52.
, , =
53. , , .
=
54. ,
=
55. ,
=
56. ,
=
57. ,
=
58. ,
=
59. ,
=
60.
, =
61. ,
=
62.
, =
63.
,
=
64. , =
65. , =
66. ,
=
67. ,
=
68. ,
=
=
2 2
69. , f ( x ) = ae −b x
,
70. ,
=
71. ,
=
72. ,
=
73.
,
=
Serii de funcŃii ( vezi [1] p. 69-72, respectiv [2] p. 39-65)

1
1. CalculaŃi domeniul de convergenŃă al seriei ∑ 1 + x 2n
n =1
2. Să se determine mulŃimea de convergenŃă pentru seria de funcŃii
∞ n n
 n +1  1− x 
∑  n   1 − 2x 
n =1
3. Să se determine mulŃimea de convergenŃă pentru seria de funcŃii
n
∞ ( −1)n  1 − x 2 
∑ ln ( n ) ⋅  1 + x 2 
n =2
4. Să se determine mulŃimea de convergenŃă pentru seria de funcŃii

( 1
)( 1
) (
∑ ( 2 − x ) 2 − x 2 2 − x 3 ... 2 − x n , x > 0
1
)
n =1
5. Să se determine mulŃimea de convergenŃă pentru seria de funcŃii
∞ ( n + 1) n
∑ n n+ x
n =1
6. Să se determine mulŃimea de convergenŃă pentru seria de funcŃii
∞ ( ax ) n
∑ a n + xn , a > 0, x > 0
n =1
7. Să se determine mulŃimea de convergenŃă pentru seria de funcŃii
∞ n
2n 2 + 5  x 
∑ 7n2 + 3n + 2 ⋅  2x + 1 
n =1
8. Să se determine mulŃimea de convergenŃă pentru seria de funcŃii

 x 
∑ 2n sin  3n 
n =1
9. Să se studieze natura convergenŃei seriei de funcŃii
∞ 
nx ( n − 1) x 
∑  1 + x + n − n + 1  , x ∈ [0 ,1]
n =1
10. Să se studieze natura convergenŃei seriei de funcŃii

 nx (n − 4) x 
∑  1 + n + x − 1 + ( n − 1) x  , x ∈ [0 ,1]
n =1
Serii de puteri (vezi [1] p. 78-80, respectiv [2] capitolul 4, p. 65-)

1 1
1. StudiaŃi convergenŃa seriei de puteri x + x 2 + x 3 + ...
2 3

1
∑ n2 ( x − 2 )
n
2. Să se studieze convergenŃa seriei
n =1
3. Să se determine mulŃimea de convergenŃă şi suma următoarei serii de
∞ n
n +1 x
puteri ∑ −1 ( )
n =1 n
4. Să se determine mulŃimea de convergenŃă şi suma următoarei serii de
∞ 2n +1
n x
puteri ∑ −1 ( )
n =1 2n + 1
5. Să se dezvolte în serie de puteri funcŃia f ( x ) = e x , precizându-se şi
domeniul pe care este valabilă dezvoltarea.
6. Să se dezvolte în serie de puteri funcŃia f ( x ) = sin ( x ) , precizându-se şi
domeniul pe care este valabilă dezvoltarea.
α
7. Să se dezvolte în serie de puteri funcŃia f ( x ) = ( 1 + x ) , α ∈ ℝ , precizându-
se şi domeniul pe care este valabilă dezvoltarea.
1+ x
8. Să se arate că functia f : ( −1,1) → ℝ , f ( x ) = ln este dezvoltabila în
1− x
serie de puteri şi să se găsească această dezvoltare, stabilindu-se şi
intervalul pe care este valabilă dezvoltarea.
3x
9. Să se arate că functia f : ℝ \ {−2 , −3} → ℝ , f ( x ) = este dezvoltabila
x + 5x + 6
2

în serie de puteri şi să se găsească această dezvoltare, stabilindu-se şi


intervalul pe care este valabilă dezvoltarea.
10.Să se dezvolte în serie de puteri funcŃia f ( x ) = 2 x .
11.Să se dezvolte în serie de puteri funcŃia f ( x ) = e − x .
2
Integrala Riemann (vezi [3] capitolele 1 si 2)

I. Sa se calculeze urmatoarele integrale definite

1.
=
2.
=
3.
=0
=
4.

5.
=1
6.
=2
7.
=
8. ,
=
9.
=
10.
=
11.
=
12.
=
e2

13.
∫e
dx
x ln x =ln2

14.
=
15.
=1
16.
=
17. =40
18. =4a
=
a

19.
∫ a
2
x 2 dx

20.
=
21.
=
22. =31,5
23. =
24.
=4
25.
=0
26.
=
27.
=52
28. =
29. ,
=
30.
π
=
∫ sec
31. 0
4 2
x dx =1
32.
=
3
dx
33.

1
2
2

1 − x2 =
II. Sa se determine urmatoarele primitive:

1.
=
2.
=
3. =
4.
=
5. =
6. =
7.
=
8. =
9.
=
10. =
11. =
12.
=
13.
=
14.
=
15. =
16.
=
17. =
18.
=
19. =
20. =
21.
=
22. , =
23. =
III.

1.
Utilizand integrala definita sa se calculeze limita pentru p ∈ ℕ* .
=1
2. Utilizand integrala definita sa se calculeze limita
=
3.
Utilizand integrala definita sa se calculeze limita
=