NOTE DE CURS 3

SERII DE NUMERE REALE(CONTINUARE)

Notele de curs se completează cu explicaţiile suplimentare, graficele

şi exemplele predate la curs!

1. Serii importante(continuare)
Seria armonică generalizată
∞
1
P
Considerăm seria nα
, α > 0, numită seria armonică generalizată.
n=1
Cazul 1. Pentru α > 1 considerăm k ∈ N∗ astfel ı̂ncât n < 2k+1 − 1.
Deoarece şirul sumelor parţiale {sn } este un şir crescător de numere
pozitive avem
sn ≤ s2k+1 −1
   
1 1 1 1 1
=1+ + + ··· + + + · · · + k+1
2α 3α (2k )α (2k + 1)α (2 − 1)α
   
1 1 1 1 1
=1+ + + ··· + + + ··· + k .
2α 3α (2k )α (2k + 1)α (2 + 2k − 1)α
Dar
 k
1 1 1 1 1
k α
+ k α
+···+ k k α
< 2k · k α = = rk ,
(2 ) (2 + 1) (2 + 2 − 1) (2 ) 2α−1
1
unde r = 2α−1
∈ (0, 1). Astfel avem

2 k 1 − rk+1 1
s2k+1 −1 < 1 + r + r + · · · + r = <
1−r 1−r
deci {sn } este mărginit şi deci convergent.
Cazul 2
Pentru α = 1 am vazut deja că seria armonică este divergentă.
Cazul 3 Pentru α < 1
1 1 1 1 1 1
sn = 1 + α + α + · · · + α > 1 + + + · · · + .
2 3 n 2 3 n
 
1 1 1
Dar lim 1 + + + · · · + = ∞ şi astfel lim sn = ∞, adică
n→∞ 2 3 n n→∞
seria armonică este ı̂n acest caz divergentă.
1
2 SERII DE NUMERE REALE(CONTINUARE)

∞
1
P
Exemplu 1.1. (1) Seria n3
este convergentă deoarece α = 3 >
n=1
1.
∞
1 1
P
(2) Seria n1/3
este divergentă deoarece α = 3
< 1.
n=1
∞
P
Propozitia 1.2. Dacă seria an este convergentă, atunci lim an =
n=1 n→∞
0.
Demonstraţie. Fie s = lim sn . Deoarece an = sn − sn−1 , rezultă că
n→∞
lim an = s − s = 0. 
n→∞

Afirmaţia reciprocă nu este ı̂n general adevarată. Există serii diver-

gente cu proprietatea lim an = 0 (de exemplu seria armonica).
n→∞
Din Propoziţia 1.2 rezultă urmatoarea observaţie utilă ı̂n aplicaţii:
Observatia 1.3. (Testul de divergenţă) Dacă lim an nu există sau
n→∞
∞
P
lim an 6= 0, atunci seria an este divergentă.
n→∞ n=1
P∞ n2
Exemplu 1.4. Arătaţi că seria n=1 5n2 +4 este divergentă.
Cum
n2 1 1
lim an = lim
2
lim 4 = 6= 0
n→∞ n→∞ 5n + 4 n→∞ 5 + 2 5
n
din testul de divergenţă rezultă astfel că seria este divergentă.
P∞ ∞
P
Operaţii cu serii convergente Dacă an şi bn sunt două
n=1 n=1
∞
P
serii convergente atunci şi seriile can , (unde c este o constantă),
n=1
∞
P ∞
P
(an + bn ), (an − bn ) sunt de asemenea convergente şi
n=1 n=1
∞
P ∞
P
(1) can = c an ;
n=1 n=1
P∞ ∞
P ∞
P
(2) (an + bn ) = an + bn ;
n=1 n=1 n=1
P∞ P∞ P∞
(3) (an − bn ) = an − bn .
n=1 n=1 n=1
P∞ 1 1
Exemplu 1.5. Arătaţi că seria n=1 n(n+1) este convergentă şi aflaţi
suma ei.
1seria P∞ 1
n=1 n(n+1) se mai numeşte şi seria telescopică
 NOTE DE CURS 3 3

Ne ı̂ntoarcem la definiţia convergenţei unei serii şi calculăm sumele

parţiale
n
X 1 1 1 1
sn = = + + ··· + .
i=1
i(i + 1) 1·2 2·3 n · (n + 1)
Simplificăm expresia lui sn descompunând ı̂n fracţii simple
1 1 1
= − .
i(i + 1) i i+1
Obţinem
n n  
X 1 X 1 1
sn = = −
i=1
i(i + 1) i=1
i i+1
       
1 1 1 1 1 1 1
= 1− + − + − + ··· + −
2 2 3 3 4 n n+1
1
=1− .
n+1
1


Deoarece limn→∞ sn = limn→∞ 1 − n+1 = 1 − 0 = 1 seria dată este
convergentă şi suma ei este 1.
∞  
3 1
P
Exemplu 1.6. Aflaţi suma seriei n(n+1)
+ 2n .
n=1
∞
1 1 1
P
Seria 2n
este o serie geometrică cu a = 2
şi r = 2
astfel că seria
n=1
∞ 1 ∞
1 1
P P
este convergentă şi 2n
= 2
1− 12
= 1, iar seria n(n+1)
= 1 (am arătat
n=1 n=1
mai ı̂nainte). Folosind operaţiile cu serii convergente obţinem că seria
dată este convergentă şi că
∞   ∞ ∞
X 3 1 X 1 X 1
+ n =3 + =3·1+1=4
n=1
n(n + 1) 2 n=1
n(n + 1) n=1 2n
Observatia 1.7. Un număr finit de termeni nu afectează natura unei
∞
P
serii, dacă an este convergentă atunci şi
n=N +1
∞
X N
X ∞
X
an = an + an
n=1 n=1 n=N +1

este de asemenea convergentă.

Cu alte cuvinte natura unei serii nu se schimbă, dacă schimbăm valo-
rile unui număr finit de termeni ai săi (ı̂n particular, dacă ı̂i suprimăm).
4 SERII DE NUMERE REALE(CONTINUARE)

În general este dificil să determinăm suma unei serii. Am reuşit
∞
1
P
pentru seria geometrică şi pentru seria n(n+1)
deoarece am putut
n=1
determina o formulă simplă pentru suma sn dar, ı̂n general, nu este
uşor să găsim o astfel de formulă. De aceea ı̂n cele ce urmează vom
prezenta câteva criterii care ne vor permite să stabilim dacă o serie
este sau nu convergentă fără a-i determina explicit sn şi s.

2. Serii cu termeni pozitivi

Seriile cu termeni pozitivi sunt acele serii ı̂n care toţi termenii sunt
strict pozitivi, adică an > 0, pentru orice n ≥ 1.
∞
P ∞
P
Teorema 2.1. (Criteriul de comparaţie) Fie an şi bn două serii
n=1 n=1
cu termeni pozitivi. Presupunem că există k ∈ N∗ astfel ı̂ncât
an ≤ b n ,
pentru orice n ≥ k.
∞
P ∞
P
(i) Dacă seria bn converge rezultă că şi an converge.
n=1 n=1
∞
P ∞
P
(ii) Dacă seria an diverge rezultă că şi bn diverge.
n=1 n=1

Observatia 2.2. În enunţul teoremei anterioare, inegalitatea an ≤ bn

poate fi ı̂nlocuită cu inegalitatea an ≤ cbn , pentru orice n ≥ k, unde c
P∞ ∞
P
este o constantă strict pozitivă deoarece natura seriilor bn si cbn
n=1 n=1
este aceeaşi.
Ideea de bază ı̂n Criteriul de comparaţie este de a compara o serie
dată cu o altă serie despre care ştim că este convergentă sau divergentă.
În aplicarea acestui criteriu trebuie să folosim serii cunoscute ca de
exemplu seria armonică generalizată sau seria geometrică.
∞
5
P
Exemplu 2.3. Stabiliţi natura seriei 2n2 +4n+3
.
n=1

Pentru n suficient de mare termenul dominant la numitor este 2n2 ,

∞
5
P
de aceea comparăm seria dată cu 2n2
. Observăm că
n=1
5 5
< 2
2n2
+ 4n + 3 2n
∞
P 5 ∞
= 25
P 1
pentru orice n. Ştim că 2n2 n2
este convergentă deoarece
n=1 n=1
este seria armonică generalizată cu α = 2 > 1 convergentă ı̂nmulţită
 NOTE DE CURS 3 5

cu o constantă. Aplicând criteriul de mai sus (i) deducem că seria

∞
5
P
2n2 +4n+3
este convergentă.
n=1
∞
ln n
P
Exemplu 2.4. Stabiliţi natura seriei n
.
n=2

Observăm că ln n > 1 pentru n ≥ 3 şi astfel lnnn > n1 , pentru n ≥ 3.

Cum seria armonică este divergentă aplicând criteriul de comparaţie
deducem că seria dată este şi ea divergentă.
∞
1 1
P
Observatia 2.5. Dacă considerăm seria 2n −1
, inegalitatea 2n −1
>
n=1
1
2n
nu ne mai ajută la aplicarea criteriului de comparaţie. În astfel de
situaţii vom folosi următorul criteriu.
∞
P
Teorema 2.6. (Criteriul de comparaţie la limită) Presupunem că an
n=1
∞
an
P
şi bn sunt două serii cu termeni pozitivi. Dacă lim = c, unde c
n=1 n→∞ bn
este un număr finit, c > 0 atunci seriile au aceeaşi natură.
∞
1
P
Exemplu 2.7. Stabiliţi natura seriei 2n −1
.
n=1
∞ 2
2n
√ +3n .
P
Exemplu 2.8. Determinaţi natura seriei 5+n5
n=1

2n2 2n2
Considerăm an = √ +3n şi bn = = 2
, iar
5+n5 n5/2 n1/2

an 2n2 + 3n n1/2 2n5/2 + 3n3/2

lim = lim √ · = lim √
n→∞ bn n→∞ 5 + n5 2 n→∞ 2 5 + n5
2+ 3 2+0
= lim q n = √ = 1.
n→∞ 5
2 n2 +1 2 0 + 1

∞
1
P P
Deoarece bn = 2 n1/2
este divergentă fiind serie armonică genere-
n=1
lizată cu α = 12 < 1, seria dată este şi ea divergentă din criteriul de
comparaţie la limită.
Observatia 2.9. Criteriul de comparaţie la limită are un dezavantaj
dacă ı̂l comparăm cu cel obişnuit de comparaţie. În anumite situaţii
acesta nu poate fi aplicat dacă limita lim abnn nu există. În astfel de
n→∞
cazuri este ı̂nsă posibil să putem aplica criteriul de comparaţie.
6 SERII DE NUMERE REALE(CONTINUARE)

∞
1+sin n
P
Exemplu 2.10. Stabiliţi natura seriei n2
.
n=1

Cum
1+sin n
n2
lim 1 = lim (1 + sin n) nu există
n→∞ n→∞
n2
deci nu putem aplica criteriul de comparaţie la limită. Dar ştim că
sin n ≤ 1 şi
1 + sin n 2
0≤ 2
≤ 2 , pentru n = 1, 2, 3, . . .
n n
şi aplicând criteriul de comparaţie obţinem că seria dată este conver-
gentă.
∞
P
Teorema 2.11 (Criteriul rădăcinii al lui Cauchy). Fie an o serie
√ n=1
cu termeni pozitivi cu proprietatea că există lim n an = l.
n→∞
Dacă l < 1 atunci seria este convergentă, iar dacă l > 1 seria este
divergentă.
Observatia 2.12. Dacă l = 1 nu se poate stabili natura seriei folosind
acest criteriu.
∞
2n+3 n
P

Exemplu 2.13. Stabiliţi natura seriei 3n+2
.
n=1

2n+3 n


În acest caz avem an = 3n+2
, iar
3
√ 2n + 3 2+ n 2
n
an = = 2 → < 1 când n → ∞.
3n + 2 3+ n
3
Aplicând criteriul rădăcinii obţinem că seria este convergentă.
Teorema 2.14. (Criteriul raportului al lui D’Alembert)
P∞
Fie an o serie cu termeni pozitivi având proprietatea că există
n=1
an+1
lim = l. Dacă l < 1 seria este convergentă, iar dacă l > 1 seria
n→∞ an
este divergentă.
Observatia 2.15. Dacă l = 1 nu se poate stabili natura seriei folosind
acest criteriu.
∞
nn
P
Exemplu 2.16. Studiaţi natura seriei n!
.
n=1
 NOTE DE CURS 3 7

nn
Cum an = n!
> 0, pentru orice n ≥ 1,
an+1 (n + 1)n+1 n! (n + 1)(n + 1)n n!
= · n = · n
an (n + 1)! n (n + 1)n! n
 n  n
n+1 1
= = 1+ → e când n → ∞.
n n
Cum e > 1 aplicând criteriul raportului deducem că seria dată este
divergentă.
Teorema 2.17. (Criteriul Raabe-Duhamel)
P∞
Fie an o serie cu termeni pozitivi având proprietatea că există
n=1
 
an
lim n − 1 = l.
n→∞ an+1
∞
P
Dacă l > 1 atunci seria an este convergentă, iar dacă l < 1 seria
n=1
∞
P
an este divergentă.
n=1

Observatia 2.18. Dacă l = 1 nu se poate stabili natura seriei folosind

acest criteriu.
Exemplu 2.19. Să se afle natura seriei
∞
X 1 · 3 · 5 · · · · · (2n − 1) 1
· .
n=1
2 · 4 · 6 · · · · · (2n) 2n + 1