Curs 4

1.4.1 Serii de puteri

Definiţie

Seria de funcţii  f n se numeşte serie de puteri definită pe R dacă nN, xR, fn(x)=anxn,
n 0

unde anR (notaţie:  an x n ).
n 0
Observaţie

Seria de puteri  an x n este convergentă în x=0 şi are suma a0.
n 0

Teorema 1 (Abel)

Fie o serie de puteri  an x n . Există R0, finit sau +, numit rază de convergenţă, astfel încât:
n 0

1)  an x n este absolut convergentă pe (-R, R);
n 0

2)  an x n este uniform convergentă pe [-r, r], r(0, R);
n 0

3)  an x n este divergentă pe (-, -R)(R, ).
n 0

Definiţie

I=(-R, R) se numeşte interval de convergenţă al seriei de puteri  an x n .
n 0
Observaţii

 Dacă C= {aA  an x n este convergentă în x=a} este mulţimea de convergenţă a seriei de
n 0

puteri  an x n , atunci din teorema lui Abel se deduce că (-R, R)C [-R, R].
n 0
 Convergenţa seriei de puteri pentru x=R se studiază folosind criterii de convergenţă ale
seriilor numerice (seria numerică obţinută poate fi convergentă sau divergentă) .

Teorema 2 (Cauchy-Hadamard)

Fie seria de puteri  an x n şi R raza sa de convergenţă. Dacă = lim sup n an [0, ], atunci
n 
n 0
1
  ,  (0, )

R= 0,    .
 ,   0



1
Observaţie
a a
Dacă lim n 1 există, atunci  se poate calcula şi cu formula = lim n 1 .
n  an n  an
Exemple
Să se determine domeniul de convergenţă al următoarelor serii de puteri:
  1  1
a)  n n x n ; b)  x n ; c)  n (-2x  1)n .
n 1 n 0 n! n 0 2 ( n  3 )
Soluţii
a) Avem o serie de puteri cu an=nn, n1. Calculăm = lim n an = lim n = deci R=0. Din
n  n 
teorema Abel deducem că seria de puteri este divergentă pe (-, 0)( 0, ). Pe de altă parte,
într-o observaţie anterioară s-a precizat că 0 C. In concluzie C={0}.
1
1 a ( n  1 )! 1
b) În acest caz an= , n0. Calculăm = lim n 1 = lim = lim =0, deci R=.
n! n  an n  1 n  n  1
n!
Din teorema Abel deducem că seria de puteri este absolut convergentă pe (-, )=R, astfel că
C= R.
c) Dacă notăm (–2x+1)=y atunci seria de funcţii devine
 1  1 1
 2n ( n  3 ) (-2x  1)n =  2n ( n  3 ) y n , cu an= 2n ( n  3 ) , n0.
n 0 n 0
1
a n 
2 (n  4)
1 n3 1
Atunci = lim n 1 = lim = lim =  R=2.
n  an n  1 n  2( n  4 ) 2
2 ( n  3)
n


Din teorema Abel deducem că seria de puteri  an y n este absolut convergentă pe (-2, 2) şi
n 0
divergentă pe (-, -2)(2, ).
  1  1
Pentru y=2 avem  an y n =  2n ( n  3 ) 2 n=
 n  3 care este divergentă (are aceeaşi natură,
n 0 n 0 n 0
 1
folosind criteriul de comparaţie (III), cu seria armonică  n ).
n 1
  1  1
Pentru y=-2 obţinem  an y n =  2n ( n  3 ) ( 2 )n =  ( 1 )n n  3 care este o serie alternată
n 0 n 0 n 0
1
cu bn= >0, n0. Se verifică uşor ipotezele criteriului Leibniz:
n3
1
I) lim bn = lim =0
n  n  n  3
1 1
II) bn+1= < =bn , n1 (bn)n1 este monoton strict descrescător.
n4 n3
 1
Ca urmare seria  ( 1 )n este convergentă.
n 0 n3

In consecinţă, domeniul de convergenţă pentru seria de puteri  an y n este Cy=[-2, 2).
n 0

2
 1 y
Cum (–2x+1)=y  x= obţinem mulţimea de convergenţă pentru seria de puteri
2
 1  1 3
 2n ( n  3 ) (-2x  1)n este Cx=   2 , 2  .
n 0  

Exerciţii propuse
Să se determine mulţimea de convergenţă a următoarelor serii de puteri:
 n  ( 1 )n n  
 2n  1  1 2n
a)   3n  2  x n ; b)  n 2  1 x ; c)  n x n ; d)  n  1(x  1)n
n 0   n 0 n 1 n 0

Proprietăţi ale seriilor de puteri

 
1) Dacă  an x n o serie de puteri şi S(x)=  an x n , xC, suma seriei, atunci S este continuă
n 0 n 0
pe intervalul de convergenţă I=(-R, R).
b  b
 S  x  dx    an x
n
2) Dacă [a, b]I atunci S este integrabilă pe [a, b] şi dx şi, în plus, seria
a n 0 a
primitivelor este egală cu primitiva lui S abstracţie făcând de o constantă

(  S  x  dx  c    an x ndx,c  R ).
n 0
 
3) Fie  an x n o serie de puteri şi  nan xn 1 seria derivatelor, atunci:
n 0 n 1

a) Seria derivatelor are aceeaşi rază de convergenţă R ca şi  an x n .
n 0

b) S este derivabilă pe I şi S’(x) este suma seriei derivatelor: S’(x) =  nan x n 1 , xI.
n 1

Observaţie
Proprietatea 3 este valabilă şi pentru seria derivatelor de ordin k, kN*.

Exerciţii rezolvate

Să se determine mulţimea de convergenţă şi suma următoarelor serii de puteri:

 
1
n    n  x  1 (Ex. 1, Var. B, 2018).
n n
a) x  1 (Ex. 1, Var. A, 2018); b)
n 1 n 1
Soluţii

1
 n  x  1
n
a)
n 1
Notaţie: x-1=y.

1 1
Seria devine  n y n , serie de puteri cu an  n ,n  1 .
n 1

3
Temă: arătaţi că mulţimea de convergenţă este C y   1,1 (deci C x   0, 2  ).
Calculul sumei:
Se consideră seria geometrică:

1
 y n  1  y ,y   1,1 .
n 0

Integrând pe  1,1 , conform propr. 2, obţinem:

 
1 1
1 y dy  c   y n
dy   n  1y n1   ln 1  y  c 
n 0 n 0

1
 n y n   ln 1  y  c,c  R , y   1,1
n 1
Considerând y=0 se deduce c  0 , astfel că
 
1 n 1
n      n  x  1   ln  2  x  ,x   0,2 .
n
y   ln 1  y ,y  1,1 
n 1 n 1


 n  x  1
n
b)
n 1
Notaţie: x-1=y.

Seria devine  ny n , serie de puteri cu an  n,n  1 .
n 1
Temă: arătaţi că mulţimea de convergenţă este C y   1,1 (deci C x   0, 2  ).
Calculul sumei:
Se consideră seria geometrică:

1
 y n  1  y ,y   1,1 .
n 0
Derivând pe  1,1 , conform propr. 3, obţinem:
 
n 1 1 y
 ny  ,y   1,1   ny n  ,y   1,1 
n 1 1  y  2
n 1 1  y  2

x 1
 n  x  1 ,x   0 ,2  .
n

n 1 2  x 2

Exerciţii propuse

Să se determine mulţimea de convergenţă şi suma următoarelor serii de puteri:

 
x 2n
 n  x  1 ; b)  2n .
n
a)
n 1 n 1

4
1.4.2 Serii Taylor

Definiţii
 Fie f:AR, AR, o funcţie indefinit derivabilă în x0IA, unde I este un interval deschis.
Seria de puteri
 f ( n )  x0 
Sf(x0)=  n!
(x  x0 )n
n 0

se numeşte serie Taylor asociată funcţiei f în x=x0.

n f ( k )  x0 
 Expresia Tn(x, x0)=  k!
(x  x0 )k se numeşte polinom Taylor de ordin n
k 0

corespunzător funcţiei f în x=x0.

 Diferenţa Rn(x, x0)=f(x)- Tn(x, x0) se numeşte rest Taylor de ordin n corespunzător funcţiei f
în x=x0.
 Egalitatea f(x)= Tn(x, x0)+ Rn(x, x0) se numeşte formula Taylor asociată funcţiei f în x=x0.
 f ( n )  0 n
Dacă x0=0 atunci Sf(0)=  n!
x este seria Maclaurin corespunzătoare funcţiei f,
n 0

n f ( k )  0 k
Tn(x, 0)=  k!
x polinomul Maclaurin de ordin n corespunzător funcţiei f şi
k 0

Rn(x, 0)=f(x)- Tn(x, 0) se numeşte rest Maclaurin de ordin n.

Propoziţie
Fie f:AR, AR, o funcţie indefinite derivabilă în x0IA, unde I este un interval deschis şi fie
 f ( n )  x0 
R raza de convergenţă a seriei de puteri  n!
(x  x0 )n . Atunci această serie este
n 0

convergentă în punctul xA(x0-R, x0+R) la f(x) dacă şi numai dacă lim R n  x,x0  =0.
n 

Demonstraţie
Se deduce uşor din definiţia convergenţei unei serii numerice (exerciţiu!).
Observaţii
 Din propoziţia anterioară se obţine că pentru xA(x0-R, x0+R) astfel încât lim Rn  x,x0  =0
n 

se poate scrie
 f ( n )( x0 )
f(x)=  n!
(x  x0 )n
n 0

ceea ce se numeşte dezvoltarea în serie Taylor a funcţiei f în punctul x0.

5
 Pentru a arăta că lim R n  x,x0  =0 se poate utiliza următorul rezultat: există c între x şi x0
n 

f ( n 1 )  c 
astfel încât Rn(x, x0)=  x  x0 n 1 (restul sub formă Lagrange).
( n  1 )!

Exerciţii rezolvate

1) Să se determine seria Maclaurin asociată funcţiei f:RR, f(x)=ex şi domeniul de covergenţă al

acesteia. Să se studieze domeniul pe care este valabilă dezvoltarea în serie Maclaurin a lui f.
1
2) Să se calculeze b  cu 4 zecimale exacte.
3
e
3) Să se determine mulţimea de convergenţă şi suma următoarei serii de puteri:

 1 n
  x  1 n (Ex. 1, Var. C, 2018).
n 1 n!

Soluţii
 f ( n )  0 n
1) Seria Maclaurin asociată lui f este Sf(0)=  n!
x .
n 0

Pentru funcţia f(x)=ex se ştie că f ( n ) ( x ) = ex, xR, nN, ca urmare f ( n ) ( 0 ) =1,  nN.
 xn x2 x3
Astfel, seria Maclaurin asociată lui f(x)=ex devine Sf(0)=  n! =1+x+ 2 ! + 3! +…
n 0

Această serie de puteri are raza de convergenţă R=, deci mulţimea de convergenţă este C= R.
 xn
Pentru că egalitatea f(x)=  să aibă loc este suficient ca lim Rn ( x,0 ) =0. Conform
n 
n  0 n!

observaţiei anterioare avem: există c între x şi 0 astfel încât

f ( n 1 )( c ) n 1 ec
Rn(x, 0)= x = x n 1
( n  1 )! ( n  1 )!
1
Cum lim x n 1 =0,  xR rezultă că lim Rn ( x,0 ) =0,  xR, deci
n  ( n  1 )! n 

 xn
ex=  n! ,  xR.
n 0

1

2) Din dezvoltarea în serie Maclaurin e = Tn(x, 0)+ Rn(x, 0) şi cum
x
be 3 atunci
1
  1   1 
e 3  R n   ,0   Tn   ,0  ,n  N .
 3   3 
6
 n 1
 1
ec   
 1 
  
1 3 1
Trebuie determinat n minim astfel încât R n   ,0    unde c este
 3  10 4  n  1 ! 10 4

1
între 0 şi  .
3
n 1
c1
e  
 3 ec 1
Dar  
 n  1 !  n  1 ! 3 n 1
 n  1 ! 3n 1

1 1
Inegalitatea    n  1 ! 3n 1  10 4 este adevărată pentru n4 nmin=4
n 1
 n  1 ! 3 10 4

2 3 4
1 1  1  1
1        1
  1 
e  T4   ,0   1 
3 3   3
  3    3   e  3  0,7165 .
 3  1! 2! 3! 4!


 1 n
3)   x  1 n
n 1 n!
Notaţie: x-1=y.

 1 n y n , serie de puteri cu  1
n
Seria devine  an 
n!
,n  1 .
n 1 n!
Temă: arătaţi că mulţimea de convergenţă este C y  R (deci C x  R ).
Considerăm dezvoltarea în serie a funcţiei ex:
 zn
ez=  ,  zR.
n 0 n!
Atunci:

 1 n y n = 
  y n = 
  y  n  1 =e-y-1.
  
n 1 n! n 1 n! n 0 n!
Astfel că:

 1 n
  x  1 n  e  x 1  1 .
n 1 n!