Suport tutorial 1 Analiză Matematică Proiect ROSE - CSIE

Şiruri numerice
Definiţie O mulţime A se numeşte mulțime numărabilă dacă există o funcţie bijectivă f:NA .

Exemple
1) Ν n0  n  Ν n  n0 este numărabilă, n0N.
2) A={0, 2, 4, ...} este numărabilă (f:NA, f(x)=2x este bijectivă).
3) Z este numărabilă (Z=AB unde A={-kkN*} şi B=N)
4) Q este numărabilă.
5) [0, 1] nu este numărabilă

Definiţie. O funcţie f: Ν n0 R se numeşte şir de numere reale şi se notează an=f(n), n Ν n0 ,

(an)n Ν n (sau (an)n Ν n ).
0 0

Definiţii. 1) Spunem că lim a n  l  R  în orice vecinătate V(l) a lui l se află un număr infinit
n 
de termeni ai şirului, iar în afara acesteia un număr finit.
2) (an)nN este convergent   lim an şi lim an R.
n  n 
3) (an)nN este divergent  (an)nN nu este convergent   lim an sau lim an   .
n  n
Definiţie. (an)nN este şir Cauchy (șir fundamental) >0,  N()N astfel încât m, n  N()
avem am-an< >0,  N()N astfel încât n  N(),pN* avem an+p-an<
>0,  N()N astfel încât n  N() avem aN()-an<.
Definiţie. Fie (an)nN un şir. a R se numeşte punct limită al şirului (an)nN  V(a) o
vecinătate a lui a atunci V(a) conţine o infinitate de termeni ai şirului.
Propoziţie. a R este punct limită al şirului (an)nN   a n k  kN , un subşir al lui (an)nN
astfel încât lim a n k  a .
k 
Definiţii. 1) Mulţimea punctelor limită ale şirului (an)nN este L(an)={a R a este punct limită
al şirului (an)nN }
2) Limita superioară a şirului (an)nN, notată lim a n sau lim sup a n , cel mai mare element al
n  n
mulţimii L(an).
3) Limita inferioară a şirului (an)nN, notată lim a n sau lim inf a n , cel mai mic element al
n  n
mulţimii L(an).
Observaţie. Dacă lim a n  a  lim a n = lim a n =a.
n n  n 
Aplicaţii. Să se determine punctele limită ale şirurilor următoare:
n n2
 e  ,n  0 ;b) an  sin ,n  0 ; c) an  arctg  n! 
n
n 1 n
a) an  2 ,n  2 .
n 1 2 1 n

 
R: a) L( an )={0, }; b) L( an )= 0 , 1  ; c) L( an )=   
 2

1
 Serii numerice

Definiţie.
Fie (an)n1 un şir de numere reale. Suma infinită (a1+a2+a3+…+an+…) se numeşte serie

(numerică) de termen general an şi se notează  an (sau  an ).
n 1 n 1
Observaţie
Există mai multe situaţii posibile în teoria sumelor infinite de numere reale, dintre care să
menţionăm câteva în cele ce urmează:

- dacă an=1, n1, atunci  an = 1+1+1+…, deci suma este +;
n 1

- dacă an=0, n1, atunci  an = 0+0+0+…, deci suma este 0;
n 1

- dacă an=(-1)n, n1, atunci  an = (-1)+1+(-1)+…, deci suma nu poate fi precizată.
n 1

Definiţii.
n
Suma finită Sn= a1+a2+…+an=  ak , n1 se numeşte sumă parţială de ordin n, asociată seriei
k 1
 
 an iar şirul (Sn) n1 se numeşte şirul sumelor parţiale asociat seriei  an .
n 1 n 1


Seria  an este convergentă dacă şirul sumelor parţiale (Sn)n1 este convergent (adică 
n 1

S= lim Sn R). În acest caz limita şirului (Sn)n1, se numeşte suma seriei şi scriem
n 
 an =S.
n 1

Seria  an se numeşte divergentă dacă şirul sumelor parţiale (Sn)n1 este divergent (adică
n 1
lim Sn este + sau - ori nu există).
n 

Proprietăţi generale ale seriilor

1) Dacă într-o serie numerică se schimbă ordinea unui număr finit de termeni atunci natura seriei
nu se schimbă.
2) Dacă la o serie numerică se adaugă sau se elimină un număr finit de termeni atunci natura
seriei nu se schimbă.

3) Şirul resturilor unei serii numerice  an convergente (definite prin Rn=S-Sn, n1) este
n 1
convergent către zero ( lim Rn =0).
n

2
 
4) Dacă seria numerică  an este convergentă atunci şirul sumelor parţiale (Sn)n1 este mărginit.
n 1
 
5) Dacă seriile  an şi  bn sunt convergente şi au sumele A şi, respectiv B atunci seria
n 1 n 1

 ( an  bn ) este convergentă şi are suma (A+B),  , R.
n 1

6) Dacă seria  an este convergentă atunci lim an =0.
n 
n 1

Observaţii

I) (Criteriul suficient de divergenţă)

 
Dacă  an este o serie numerică cu nlim

an 0, atunci seria  an este divergentă.
n 1 n 1


II) Dacă lim an =0 atunci seria numerică
n 
 an poate fi convergentă sau divergentă (nu rezultă
n 1

că  an este convergentă!).
n 1

Criteriu general de convergenţă a seriilor (Cauchy)


Seria  an este convergentă dacă şi numai dacă >0  N()N astfel încât
n 1
n N(),pN* avem
an+1+an+2+…+an+p< (1)


Aplicație: Seria geometrică: q n
, q  R este convergentă  q   1,1 şi are suma S  1
n 0 1 q
este divergentă pentru q  (- , -1]  [1, )

1  q n1
k 
n , q 1
Justificare: Avem S n   q   1  q
k 0 
 n 1 , q 1
Pentru q   1,1  lim S n 
1
 , deci seria este convergentă şi are suma 1
n  1 q 1 q
 Pentru q  [1, )  lim S n   , deci seria este divergentă.
n 
 Pentru q  (,1] , nu există lim S n , deci seria este divergentă.
n 

3
Exerciții rezolvate

Pentru fiecare din seriile următoare să se stabilească natura şi dacă este posibil să se calculeze suma
acestora.


1
1. 
n 1 n    n   1
, 0

Soluție.
Considerăm şirul sumelor parţiale: S n   a k  
n n k   k  1
1 n
  
k 1 k 1 k    k    1 k 1 1
  1    2    2    3    ...  n    n    1  S n   1    n    1 
 lim S n   deci şirul ( Sn )n1 este divergent.
n
Conform definiţiei, rezultă că seria este divergentă.


1
2.  4n
n 1
2
1

Soluție. Sn  
n
1 1 n
1 n  1 1 
     
k 1 4k  1 k 1 (2k  1)(2k  1) 2 k 1  2k  1 2k  1 
2

1 1 1 1 1 1 1  1 1 1  1
      .....     Sn      lim S n 
2 1 3 3 5 2n  1 2n  1  2  1 2n  1  n   2
Rezultă că şirul (Sn )n1 este convergent, deci seria este convergentă şi are suma S = 1/2.

 3n  1
3.  ln
n 1 3n  2
Soluție.
n
3k  1
S n   ln  ln 2  ln 5  ln 5  ln 8  ...  ln( 3n  1)  ln( 3n  2)  ln 2  ln( 3n  2)  lim S n  
k 1 3k  2 n 

prin urmare seria este divergentă.

Să se arate că următoarele serii sunt convergente şi să se calculeze sumele acestora:


1
4. n 1 n (n  1)(n  2)
Soluție.
n
Considerăm şirul sumelor parţiale, Sn   1

k 1 k (k  1)(k  2)
1 n  1 1  1 1 1 1 1 1 1 
          ...   
2 k 1  k (k  1) (k  1)(k  2)  2 1  2 2  3 2  3 3  4 n(n  1) (n  1)(n  2) 
1 1 1   lim S  1 , prin urmare seria este convergentă şi are suma 1
   n S .
2 1  2 (n  1)(n  2)  n  4 4

 n
5. 
n 1 ( n  1)!
Soluție.
n
k n
(k  1)  1 n  1 1  1 1 1 1 1 1
Sn      
1
      ...    1  lim S  1 ,
k 1 ( k  1)! k 1 ( k  1)! k 1  k! (k  1)! 1! 2! 2! 3! n! (n  1)! n  1! n n
prin urmare seria este convergentă şi suma seriei este S = 1.

4
  n5
6. 
3 2
n1 n  5n  4n
Soluție. Avem: k 5 k 5 A B C ;
   
k 3  5k 2  4k k k  1k  4 k k  1 k  4
aducem la acelaşi numitor şi obţinem: k  5  Ak  1k  4  Bk k  4  Ckk  1
Pentru k = 0 rezultă A = -5/4, pentru k = -1 avem B = 2, iar pentru k = -4 rezultă C = -3/4.
n k 5 n  5 2 3 
Prin urmare, S n        
k 1 k k  1k  4 k 1  4k k  1 4k  4
n  5 5 3 3  5 n 1 1  3 n 1 1 
               
k 1  4k 4k  1 4k  4 4k  4 4 k 1 k k  1  4 k 1 k  1 k  4 
5 1 1 1 1 1 1  3  1 1 1  1 1 1 
       ...        ...      ...    
4 1 2 2 3 n n  1  4  2 3 n  1  5 n  3 n  4 
5 1 1  31 1 1 1 1 1 ;
          
4  1 n  1 4  2 3 5 n  2 n  3 n  4 
5 3 31 19 19
rezultă că lim S n       , deci seria este convergentă şi are suma S  
n  4 4 30 40 40

 ( 3) n  3  2 2 n 1
7. 
n2
n0 7

  74  , care sunt serii geometrice având raţiile q , q

 n  n
Soluție. Considerăm seriile   3 şi  1 2  (1,1) ,
7
n0 n 0
1 1
 7 şi S 2  7
 
deci sunt convergente şi au sumele S1 
1  3 10 1 4 3
7 7
  3 n n
Prin urmare, rezultă că seria   (3)   3   2  4   este convergentă
2
n  0 
2
7  7 7  7  
27 7 27 7 7 7 3187  ( 3) n  3  2 2 n 1 3187
şi are suma S    S1   S 2       , deci  
49 3 49 10 3 3 630 n  2 630
n0 7

 2
8.  5n  2n  4
n 1 3n
Soluție.
 1  n  n2
Considerăm seriile  n
,  n
,  n
n 1 3 n 1 3 n 1 3
 1 1 1 1 1
 este o serie geometrică de raţie q  , deci este convergentă şi are suma S1   
n 1 3
n 3 3 1 1 2
3
 n n k
Pentru seria  scriem şirul sumelor parţiale, S n   ; avem:
n 1 3
n
k 1 3k
1 2 3 n
Sn     ...  ; înmulţim această relaţie cu (-1/3) şi rezultă:
31 32 33 3n
1 1 2 n 1 n
 Sn     ...   , apoi adunăm ultimele două relaţii:
3 2 3 n n 1
3 3 3 3
1 1  13 
 
n
2 1 1 1 1 n
Sn  1  2  3  ...  n  n 1   
n

 S 
3
1   
1 n

n
 lim Sn  34 ,
3 1 3 23
n 1 n 3 n
3 3 3 3 3 3 1
3 4 n 

5
 
prin urmare seria 
n
este convergentă şi are suma S2  3 .
n 4
n 1 3
 n2 n k2
Pentru seria  scriem şirul sumelor parţiale, Tn   :
n k
n 1 3 k 1 3
12 22 32 n2
Tn     ...  ; înmulţim această relaţie cu (-1/3):
31 32 33 3n
1 12 2 2 (n  1) 2 n2
 Tn     ...   , apoi adunăm ultimele două relaţii:
3 3 2 33 3n 3 n 1
2 12 2 2  12 3 2  2 2 n 2  (n  1) 2 n2 n k 2  ( k  1) 2 n2
Tn     ...      
3 31 32 33 3n 3 n1 k 1 3k 3 n 1

 
n 2k  1

n2
2
n k
 
n 1

n2
 2S n  
1 n
1 1 3

n2


k 1 3
k
3 n 1 k 1 3
k
k 1 3
k
3 n 1 3 1 1 3 n 1
3

3 3 1 3 3  n2
 n este convergentă şi are suma. S3  2
3
 lim Tn   2      , deci seria
n 2 4 3 2 2 n 1 3
 5n 2  2 n  4
Aşadar, seria  este convergentă şi are suma
n 1 3n
1 3 3
4  S1  2  S 2  5  S 3  4   2   5   11
2 4 2

Exerciţii propuse

Să se studieze natura (convergenţa sau divergenţa) următoarelor serii şi, dacă este cazul, să se
calculeze suma acestora:

 k 1
1)  ln k  2 ;
k 1
 1
2)  ( n  1 )( n  3 ) ;
k 1
 n 1
3)  ( n  2 )! ;
k 1
 1
4)  n  1  n  2
;
k 1

4  3n  5  2 n
5)  ;
n 1 6n  2

( 1) n 2 n  3n 1
6)  .
n 0 5n

6
 Serii de termeni pozitivi
Definiţie

O serie numerică  an se numeşte serie de termeni pozitivi dacă an>0, n1.
n 1

Criteriul comparaţiei (I)

 
Fie două serii de termeni pozitivi  an şi  bn . Dacă  NN* astfel încât nN, anbn atunci
n 1 n 1
 
1)  bn convergentă   an convergentă.
n 1 n 1
 
2)  an divergentă   bn divergentă
n 1 n 1

Criteriul comparaţiei (II)

 
Fie două serii de termeni pozitivi  an şi  bn . Dacă  NN* astfel încât nN,
n 1 n 1
an 1 bn 1  

an

bn
atunci: 1)  bn convergentă   an convergentă.
n 1 n 1
 
2)  an divergentă   bn divergentă
n 1 n 1

Criteriul comparaţiei (III)

  a
Fie două serii de termeni pozitivi  an şi  bn . Dacă există l= nlim
 b
n
atunci:
n 1 n 1 n
 
 l(0, )  seriile  an şi  bn au aceeaşi natură;
n 1 n 1
 
 l=0 atunci: a)  bn convergentă   an convergentă;
n 1 n 1
 
b)  an divergentă   bn divergentă;
n 1 n 1
 
 l =  atunci: a)  an convergentă   bn convergentă;
n 1 n 1
 
b)  bn divergentă   an divergentă.
n 1 n 1

   
Notație: Notăm cu  an ~  bn faptul că seriile  an şi  bn au aceeaşi natură (ambele
n 1 n 1 n 1 n 1
sunt convergente sau ambele divergente).

7
  1
Aplicații: Seria armonică:  este divergentă
n 1 n

Justificare: Avem:
1 1 1 1 1 1 1  1 1  1
S 2n  1             ...     
 ... 
2 3 4 5 6 7 8 n 1 n 1
2 1 2 2
 2n
1  1 1 1 1 1 1  1 1 1 1 1 1 n
 1             ...     ...     1    .....   S 2n  1   lim S 2n   ,
2  4 4 8 8 8 8 2 n
2 n n
2  2 2 2 2 n
deci seria armonică este divergentă.

 1
Seria armonică generalizată:  ,  R este convergentă dacă α > 1

n 1 n
este divergentă dacă α  1

Justificare:
 Pentru   1 obţinem seria armonică, care este este divergentă.
 1
 Pentru  < 1 rezultă că 1  1 , n  1 ; deoarece seria  este divergentă,
n n n 1 n
în baza criteriului 1 de comparaţie rezultă că  1 este divergentă.
 
n 1 n
 Pentru  > 1 avem:
 1 1  1 1 1 1   1 1 1 
S 2 n 1  1                  .....     ...  
2 3  4 5 6 7  
 2
n 1  n 
2 11 
2 1
n
  

   

 1 1   1 1 1 1   1 1 1 
 1                  ...     ....  
2 2  4 4 4 4   2 n 1
  
2 n 1 
2 
n 1  

n 1
 1 
1    1  , deci şirul (Sn )n1 este mărginit; fiind şi crescător,
 1
1

1
 .... 
1
 2  
1
 
2 1 2 1 2
2 
 1 n 1 1
1   1 1
1
2 2 1
rezultă că este convergent, prin urmare seria este convergentă.


Criteriul radicalului (Cauchy). Fie o serie de termeni pozitivi  an .
n 1

1) Dacă  NN şi  r(0, 1) astfel încât n an r, nN atunci  an este convergentă.
n 1
2) Dacă inecuaţia n an 1 este adevărată pentru un număr infinit de termeni ai şirului (an)n1

atunci  an divergentă.
n 1

Corolar. Fie o serie de termeni pozitivi  an astfel încât există l = lim
n 
n an . Atunci
n 1

- dacă l>1   an divergentă
n 1

- dacă l<1   an convergentă
n 1
- dacă l=1 seria poate fi convergentă sau divergentă.

8
 
Criteriul raportului (D’Alembert). Fie o serie de termeni pozitivi  an .
n 1
an 1 
1) Dacă  NN şi  r(0, 1) astfel încât
an
r, nN atunci  an este convergentă.
n 1
an 1 
2) Dacă  NN şi  r>1 astfel încât
an
r, nN atunci  an este divergentă.
n 1

 an 1
Corolar. Fie o serie de termeni pozitivi  an astfel încât există l = lim
n  an
. Atunci
n 1

- dacă l>1   an divergentă
n 1

- dacă l<1   an convergentă
n 1
- dacă l=1 seria poate fi convergentă sau divergentă.

Observație. In cazul în care obţinem l = 1 la aplicarea corolarului criteriului raportului se poate

încerca studiul naturii seriei cu ajutorul criteriului ce urmează.


Criteriul Raabe-Duhamel. Fie o serie de termeni pozitivi  an .
n 1
 a  
1) Dacă  NN şi  r>1 astfel încât n  n  1  r, nN atunci  an este convergentă.
 an 1  n 1
 a  
2) Dacă  NN şi  r<1 astfel încât n  n  1  r, nN atunci  an este divergentă.
 an 1  n 1

  a 
Corolar. Fie o serie de termeni pozitivi  an astfel încât există l = lim n  n  1 . Atunci:
n   an 1
n 1 

- dacă l<1   an divergentă
n 1

- dacă l>1   an convergentă
n 1
- dacă l=1 seria poate fi convergentă sau divergentă.

9
 Serii alternate

Definiţie. Seria numerică  an se numeşte alternată dacă anan+1<0, n1 (termenii
n 1
consecutivi sunt de semne contrare).

Observaţii

1) Se poate demonstra uşor că o serie alternată  an se scrie sub una din formele:
n 1
 
n 1
  1 bn   1
n
sau bn unde bn>0 n1.
n 1 n 1

2) Pentru o serie alternată având una din formele de mai sus, dacă lim bn 0 atunci
n 
(folosind criteriul de divergenţă) rezultă ca seria este divergentă.
3) In cazul când lim bn =0 atunci convergenţa poate fi studiată folosind criteriului Leibniz..
n 

Criteriul Leibniz
 
n 1
  1   1
n
Fie bn (sau bn ) o serie alternată cu bn>0 n1. Dacă
n 1 n 1
1) bnbn+1, n1 (şirul (bn)n1 este descrescător)
2) lim bn =0
n 
atunci seria considerată este convergentă.
S= lim S2n 1 - lim b2n = lim S2n 1 .
n  n n 

Serii absolut convergente

 
Definiţie. Seria  an se numeşte absolut convergentă dacă  an este convergentă.
n 1 n 1
 
Este uşor de verificat implicaţia:  an absolut convergentă  an convergentă.
n 1 n 1

Dacă o serie numerică  an este convergentă şi nu este absolut convergentă atunci aceasta se
n 1
numeşte semiconvergentă.

10
Exerciții rezolvate

Să se stabilească natura seriei date prin termenul general:

1 4  7  ...  (3n  2)
1) an  , n 1
7  9  ...  (2n  5)
Soluţie:
an 1 1 4  7  ...  (3n  2)(3n  1) 7  9  ...  (2n  5) 3n  1 3
lim  lim   lim   1 seria este
n  an n  7  9  ...  (2n  5)(2n  7) 1  4  7  ...  (3n  2) n  2n  7 2

divergentă conform Criteriului Raportului.

n
a
2) an  n 2   ,a  0 , n 1
e
Soluţie:

an1 (n  1)2 a a
Se aplică Criteriul Raportului: lim  lim 2
  
n  a n  n e e
n

 dacă 0  a  e, seria este convergentă;

 dacă a  e , seria este divergentă;

 dacă a  e  an  n 2 
n 
 0 , deci conform Criteriului de Divergenta seria este divergentă.

 a
n 1
n este convergentă pentru 0  a  e şi divergentă pentru a e

n
 6n 2  7 n  5 
3) an   2  , n 1
 2n  5n  9 
Soluţie:

6n 2  7 n  5
Aplicând Criteriul Rădăcinii rezultă că lim n an  lim  3  1  seria este divergentă.
n  n  2n 2  5n  9

1
4) an  ( 1) 
n

n  3n
Soluţie

1 1 1
3
1 1
an  (1) n    n , n  1 . Cum este serie geometrică cu raţia  (1,1) , deci
n 3n
n 3n
3 n1
n
3
 
convergentă. Rezultă că a
n 1
n este convergentă, conform criteriului comparaţiei (I)  a
n 1
n este

absolut convergentă, deci convergentă.

Observaţie: Se poate aplică direct Criteriul lui Leibniz pentru a arata convergentă.

11
 1
5) an  (1) n 1  , n0
n 1
Soluţie
 
1
a 
1 1 1
   ...   ... este divergentă, fiind serie armonică generalizată
n 1
n
n 0 n 0 1 2 n
 
1 1
n
n 1

,
2
1 a
n 0
n nu este absolut convergentă.

1
Fie bn  . Se poate arata uşor că  bn  n  0  și lim bn  0 și atunci conform Criteriului lui Leibniz
n 1 n 


seria a
n 0
n este convergentă.

sin n
6) an  , n 1
n  2n
Indicaţie:
   n
sin n sin n 1 1 sin n 1
Deoarece
n2 n

n2 n

n2 n
 n , n  1 avem că
2
 an  
n 1 n 1 n2 n
    serie
n 1  2 


1
geometrică, q 
2
  1,1  convergentă. Rezultă că a
n 1
n este convergentă, conform criteriului

comparaţiei (I).

n !  1 2n
n

7) an  , n 1
nn
Indicaţie
 
n! 2n
Seria 
n 1 n
n
este convergentă conform Criteriului raportului, iar seria  n
este convergentă conform
n 1 n


n ! 2n
Criteriului Rădăcinii. Aşadar, seria n 1 nn
este convergentă. Deoarece

n !  1 2n
n
n ! 2n
 , n  1 , atunci conform Criteriului Comparaţiei (I) rezulta că
nn nn

n !  1 2n
n



n 1 nn
este convergentă.

12
  3n  8n
8) 
n 1 3n 1  8n 1
 3 n 
8 n     1
Soluţie:  8  
lim a n  lim   10
n n  3  n 1  8
8 n1     1
 8  
 

Conform criteriului suficient de divergenţă, rezultă că seria este divergentă

 1
9) 
n 2 ln n
Soluţie:

1 
1 1
Avem:  , n  2; seria  este divergentă, deci, în baza criteriului 1 de comparaţie, rezultă că
ln n n n 1 n
 1
seria  este divergentă.
n 2 ln n

nn
10) n 1 n!  e n
n n
n  1  1
Soluţie: Fie a  n . Avem: 1   1  
1
a n 1  n   n
  1  n 1
n 1 n b
n
n! e   
an e n 1 1 1 bn
 1 1
1   n n
 n

 1
Seria  este divergentă; prin urmare, conform criteriului 2 de comparaţie pentru serii cu termeni
n 1 n

nn
pozitivi, rezultă că seria 
n 1 n!  e n
este divergentă.


11)  3n  5
2
n 1 4n  1
Soluţie
 1
Se compară cu seria armonică  ; fie a  3n  5 şi bn  1 ; lim
an
 lim
3n 2  5 3
  (0, ) ;
n 2
n 1 n 4n 1 n n   bn n   4n 2  1 4

rezultă, conform criteriului 3 de comparaţie, că seriile au aceeaşi natură; cum seria  1 este divergentă,
n 1 n

rezultă că şi seria  3n  5 este divergentă.
2
n 1 4n 1

12)  3 2n 5  3n 2  1  n  2

n 1 7 n 3  2n 2  1
   1
5
n3 1
     4 ; şi bn  1 ;
3
Soluţie: Se compară cu seria fie 2n5  3n 2  1  n  2
3 3 5 an  4
n 1 n n 1 n 3 n 1 n 3 3 2
7 n  2n  1 n3

an 3 2 
 (0, ) ; conform criteriului 3 de comparaţie rezultă că seriile au aceeaşi natură; cum
1
lim
n   bn

7 n
n 1
4/3

convergentă (seria armonică generalizată cu  = 4/3 >1), rezultă că şi seria din enunţ convergentă.

13
 
13)  ln 1  1 
 
n 1  n3 
Soluţie
 1  1 
Se compară cu seria  ; fie a n  ln 1   şi bn 
1 ;
3
n 1 n  n3  n3
 1 
ln 1  
; conform criteriului 3 de comparaţie rezultă că seriile au aceeaşi natură
a
lim n  lim  n 3   1  (0, )
n bn n 1
n3
 1   1  este
Deoarece seria  este convergentă, rezultă că şi seria  ln 1   convergentă.
3
n 1 n n 1  n3 


2n
14) 
n 1 n
3

Soluţie Vom folosi corolarul criteriului raportului.

n 2 n 1
Fie an  2 . Avem: a n 1 (n  1) 3 2 n3 , prin urmare seria este divergentă.
3
n lim  lim  lim  2 1
n  a n  2 n n  ( n  1) 3
n

n3


an
15) 
n 1 n!
,a0

Soluţie: Vom folosi corolarul criteriului raportului.

n a n 1
Fie an  a . Avem: an 1 (n  1) ! a , deci seria este convergentă.
n! lim  lim  lim  0 1
n a n  a n n n  1
n
n!


16)  1  4  7  ...  (3n  2)
n 1 3  7  10  ...  (4n  1)
Soluţie: Vom folosi corolarul criteriului raportului.
1  4  7  ...  (3n  2)(3n  1)
Fie 1  4  7.....(3n  2) . Avem: 3  7  10  ...  (4n  1)(4n  3) (3n  1) 3 ,
an  lim
a n1
 lim  lim  1
3  7  10 ....(4n  1)     
n a n n 1 4 7 ... (3n 2) n (4n  3) 4
3  7  10  ...  (4n  1)

deci seria este convergentă.

 
 n
17) n 1  n
n 1
Soluţie
Aplicăm corolarul criteriului rădăcinii.

Fie an   n  1  n . Avem: n

lim n an  lim n  1 
n n
 n   lim
n
1
n 1  n
 0  1 , prin urmare seria este convergentă.

14
 n

 n2  n  1 
18)   a  2  ,a0
n 1  n  n  1 
 n2  n  1  n  n 1 n 2
Soluţie: Fie an   a  2  . Avem: lim n an  lim a  2 a
 n  n 1 n  n  n  n 1
 
Conform corolarului criteriului rădăcinii rezultă:
 Dacă a < 1, atunci seria este divergentă.
 Dacă a > 1, atunci seria este divergentă.
n
 n  n 1
n
 n2  n  1   2
 Dacă a = 1, seria devine:   2 ; deoarece lim  2   e  2  0 rezultă,
 n  n  1  n  n  n  1 
n 1    
conform criteriului suficient de divergenţă, că seria este divergentă.

n2
 3n  1 

19)   
n 1  3n  2 
n2 3
lim  n
Soluţie. Fie an   3n  1  ; lim n a n  lim  3n  1   lim 1  3   e n  3n  2  1  1
n n

 3n  2  n   n   3n  2  n   3n  2  e

Conform corolarului criteriului rădăcinii rezultă că seria este convergentă.

  , a  1
 n
20)  n n a  1
n 1
Soluţie: Aplicăm corolarul criteriului rădăcinii. Fie an  n n a  1 n . Avem:  
 
1
a n 1
lim n a n  lim n n a  1  lim  ln a
n  n  n  1
n
 Dacă ln a < 1  a < e, atunci seria este convergentă.
 Dacă ln a > 1  a > e, atunci seria este divergentă.

 n ( 
 n
 Pentru a = e seria devine: n
e  1) .
n 1

Încercăm să aplicăm criteriul suficient de divergenţă. Calculăm:

lim nn(   eL ;
 n  nlim 
1  nn e  1  1  e
n e 1) 1
n

lim a n  lim n n e  1 n 

n  n  
1

n 

L  lim n n ( e  1)  1  lim
n
 n
e n  1  1n
1
 lim
x 0
ex 1  x
x2
 lim
ex 1 1
x 0 2 x
 ,
2
n2
deci lim an  e L  e  0 ; prin urmare, conform criteriului suficient de divergenţă,
1
2

n 

 n( 
 n

rezultă că seria n
e  1) este divergentă.
n 1

  an  1  2 n 2 1
21)    ,a0
n 1  2n  a 

2n 2 1
Soluţie: Aplicăm corolarul criteriului rădăcinii. Fie an   an  1  .
 2n  a 

15
 2n 2 1

Avem: lim  an  1  n a
a n  lim 
n    .
n  n   2 n  a   2

Dacă a  1  a  2 , atunci lim n a  0  1 , prin urmare seria este convergentă.

n
2 n 
Dacă a  1  a  2 , atunci lim n a n    1 , deci seria este divergentă.
2 n 
2 n 2 1 2 n 2 1
 2n  1  n  1  n
Dacă a = 2, atunci lim n an  lim    lim 1    e1  1
n   2n  2
n 
  n 
 2n  2 
prin urmare seria este convergentă.

  2

22)   2  5  8.....(3n  1) 
n 1  3  6  9....(3n) 
2
 
Soluţie. Aplicăm corolarul criteriului raportului. Fie a n   2  5  8.....(3n  1)  . Avem:
 3  6  9....(3n) 
2
 2  5  8.....(3n  1)(3n  2) 
 3  6  9....(3n)(3n  3)  2
a    (3n  2)  , deci corolarul criteriului raportului este
lim n 1  lim  lim   1
n  a n n   2  5  8.....(3n  1) 
2 n  (3n  3) 
 3  6  9....(3n) 
 
neconcludent. Folosind corolarul criteriului Raabe-Duhamel obţinem:
 a   (3n  3) 2  6n  5 2
lim n n  1  lim n   1  lim n    1 , deci seria este divergentă.
n  a n 1 2 2
 n  (3n  2)  n (3n  2) 3


(2n  1)!
23) n 1 3  n!(n  3)!
n
 an , a  0

Soluţie. Aplicăm corolarul criteriului raportului. Fie an  (2n  1)!

 an
n
3  n!(n  3)!
(2n  3)!
 an
a 3 n1
 n  1!(n  4)! a 2n  22n  3  4a
lim n1  lim  lim 
n a n n (2n  1)!
a n n 3 n  1n  4 3
3 n  n!(n  3)!
4a a
Dacă  1  a  3 , atunci lim n1  1 , deci seria este convergentă.
3 4 n a n
4a a
Dacă  1  a  3 , atunci lim n 1  1 , deci seria este divergentă.
3 4 n   an
 n!(n  1)!
Dacă a  , seria devine: 
3
. Folosind corolarul criteriului Raabe-Duhamel obţinem:
4 n
4  (2n  1)!
n 1
 a   4n  1n  4  5 5
lim n n  1  lim n   1  lim n    1 , prin urmare seria este convergentă.
n  a n 1  n  2n  2 2n  3  n 2n  3 2

 a(a  2)(a  4)...(a  2n)

24)  ;0 a  b
n 1(b  1)(b  3)b  5...(b  2n  1)

Soluţie. Aplicăm corolarul criteriului raportului.

16
 a(a  2)...(a  2n)(a  2n  2)
a n1 (b  1)(b  3)...(b  2n  1)(b  2n  3) a  2n  2
lim  lim  lim 1
n a n n a ( a  2)( a  4)...(a  2 n ) n b  2n  3
(b  1)(b  3)b  5...(b  2n  1)
Aplicăm corolarul criteriului Raabe-Duhamel:
 a   b  2n  3  b  a 1 b  a 1
lim n  n  1  lim n   1  lim n  
n
 n 1 
a n
 a  2 n  2  n a  2 n  2 2
Dacă b  a  1  1  b  a  1, atunci seria este divergentă.
2
Dacă b  a 1
 1  b  a  1 , atunci seria este convergentă.
2
b  a 1 
a
Dacă
2
 1  b  a  1 , atunci seria devine:  a  2n  2
n 1
şi, folosind criteriul 3 de comparaţie,

rezultă că are aceeaşi natură cu seria 
1 , deci este divergentă.
n 1 n

Să se studieze convergenţa şi absolut convergenţa seriilor:

 3n  1
25)  (1) n
n 1 2n 2
Soluţie
3n  1
 Studiem convergenţa. Notăm a n  ;
2n 2
3n  2 3n  1  3n 2  n  1
a n 1  a n     0 , deci şirul (a n ) n 1 este descrescător;
2(n  1) 2 2n 2 2n 2 (n  1) 2
cum lim an  0 rezultă, în baza criteriului lui Leibniz, că seria este convergentă.
n 
 3n  1
 Studiem absolut convergenţa; pentru aceasta, vom considera seria modulelor:  , pe care o
2
n 1 2n

comparăm cu seria armonică  1
n 1 n
1 a 3
Fie bn  ; avem: lim n   (0, ) , deci, conform criteriului 3 de comparaţie, rezultă că seriile au
n n   bn 2
aceeaşi natură.

Prin urmare, seria modulelor este divergentă, deci seria alternată  (1) n 3n  1 nu este absolut
2
n 1 2n
convergentă.

 1
26)  (1) n
n
n 1 n2

1
Soluţie. Studiem absolut convergenţa; pentru aceasta, vom considera seria modulelor:  n2
n 1
n
;

an 1 n  2n 1
aplicând corolarul criteriului raportului, obţinem: lim  lim   1 , prin urmare seria
n  a n   ( n  1)  2 n 1 2
n
 1
modulelor este convergentă, deci seria  (1) n absolut convergentă, prin urmare este și
n 1 n  2n
convergentă.

17
Exerciții propuse

Să se studieze natura următoarelor serii:

 n  3  n 2  6n 
ln n  1
1)  2n 2  3 ; 2)  n 2  3 n 1
; 3)  2n  7n ; 4)  ; 5)  sin n2 .
n 0 n 0 n 0 n 1 n n 1

    n
1 n3 n  n 1 
6)  2n ; 7)  n ; 8)  ; 9)    .
n 1  2n  1 
n2
n 1 n n 1 2 n 1  1
1  
 n
 1  n!  b  ( b  1 )  ... ( b  n  1 )
10)  a ln n , a>0; 11)    (   1 )  ... (   n  1 ) , >0; 12)  c  ( c  1 )  ... ( c  n  1 ) ,
n 1 n 1 n 1
c>b+1>2.

 3n 2  1  1  2n  1 n
13)  ; 14)  n n  2 ; 15)  ( 1 )n ( ) ;
n 1 n( n  1 ) n 2 n 1 2n
 n3n  2  5n   n2  2  7  ... ( 5n  3 )  n!
16)  5n  2
; 17)  n 2  3n  n ; 18)  n , a>0; 19)  ; 20)  n.
n 1 n 1 n 1 a n 1 5  9  ...  ( 4n  1 ) n 1 n

Să se studieze absolut convergenţa şi convergenţa seriilor numerice următoare:

  
n 1 n 1 1 3n
1)   1 ; 2)   1 ; 3)  .
n 1 n  n
n n 2 4
n 1 n 1

Să se studieze natura următoarelor seriilor alternate:

    2n 2  ln n
n n 1 2 1 n 1
  1   1   1   1
n n
1) ln ; 2) ; 3) sin ; 4) .
n 1 n 1 n 0 n 1 n 1 n n 1 n2  1

18
 Şiruri de funcţii
Fie o mulţime AR şi fn:AR, nN, un şir de funcţii reale, notat (fn)n0 (sau (fn)nN)
Exemplu A=R, fn(x)=xn, nN.
Observaţie
Pentru aA, fixat se obţine şirul de numere reale (fn(a))n0.
Definiţie
Un element aA se numeşte punct de convergenţă al şirului de funcţii (fn)n0 (sau (fn)n0 este
convergent în x= aA) dacă şirul numeric (fn(a))n0 este convergent.
Notaţii
- C={aA(fn)n0 este convergent în x=a} ={aA(fn(a))n0 este convergent} se numeşte
mulţime de convergenţă corespunzătoare şirului de funcţii (fn)n0.
- Pentru xC notăm f(x)= lim f n ( x ) , f: CR, funcţia limită a şirului de funcţii (fn)n0 pe C.
n

Exemplu
fn: R R, fn(x)=xn, nN. Se observă uşor că C= (-1, 1] şi funcţia limită f: (-1, 1]R, prin

0,x   1,1

f  x   .
1,x  1


Definiţie
Fie (fn)n0 un şir de funcţii pe AR şi BA.
s
 Spunem că şirul de funcţii (fn)n0 converge simplu pe B la funcţia f ( f n  f ) dacă >0,
B

xB, N(, x) N astfel încât n N(, x) avem fn(x)-f(x)< ;

u
 Şirul de funcţii (fn)n0 converge uniform pe B la funcţia f ( f n  f ) dacă >0, N() N
B

astfel încât x B şi n N() avem fn(x)-f(x)< .

Observaţiii
s
1) Cu notaţiile anterioare, se poate arăta că: f n  f  lim f n ( x ) = f(x), xB.
B n

2) In mod similar, definiţia anterioară este echivalentă cu:

f n  f  lim sup f n  x   f  x   0

u
B n xB

u s
3) Dacă f n  f atunci f n  f (convergenţa uniformă implică convergenţa simplă).
B B

19
Exerciții rezolvate
1) Dacă fn: R R, fn(x)=xn, nN, B= (-1, 1] şi funcţia limită f: (-1, 1]R, prin
0,x   1,1

f  x  
s
, atunci putem scrie f n  f .
1,x  1
 B

u sin  nx 
2) Arătăm că f n  f unde fn: R R, fn(x)= , nN*şi B=[0, 2], iar f(x)=0, f: BR.
B n

sin  nx  1 1
Cum sin  x   1,x  R , se poate scrie f n  x    ,n  N * . Dar lim  0 , deci
n n n n
1 1
>0,  N()N astfel încât n N() avem  0     .
n n
1
Atunci, >0,  N()N astfel încât n N() avem f n  x   f  x     , x   0, 2 , deci
n
u
f n  f .
B
0,x  0,1

3) Fie A=[0, 1], fn:AR, fn(x)=xn, nN* şi f:[0, 1] R, f  x    . Atunci

1,x  1
s u
f n  f dar f n  f .
A A

s
Se demonstrează uşor că f n  f .
A
1 1
  0,1 astfel încât m2 putem scrie
u
Pentru a arăta că f n  f , avem  0  şi x0 
A 3 m
2
m
 1  1 1
f m  x0   f  x0   
u
 0     0 , deci f n  f .
m  A
 2 2 3

Exerciţii
x
1) Fie şirul de funcţii (fn)n1 definit de fn :(0,)R, fn(x)= . Să se demonstreze că
xn
s
f n  0 pe B=(0,) dar nu uniform convergent.
B
x2
2) Fie şirul de funcţii (fn)n1 definit de fn :[1,)R, fn(x)= . Să se demonstreze că
x4  n2
u
f n  0 pe B=[1,).
B

20
Criteriul Cauchy de convergenţă uniformă
Fie AR şi fn:AR, nN şi B A. Şirul (fn)nN este uniform convergent pe B la f:BR
u
( f n  f )>0, N()N astfel încât n, m N() avem fm(x)- fn(x)< , x B.
B

Criteriul majorării pentru convergenţă uniformă (Weierstrass)

Fie AR şi fn:AR, nN şi un şir de numere reale (n)nN, n>0,  nN cu lim n  0 . Dacă
n

u
 f: AR şi  NN astfel încât fn(x)-f(x)< n,  nN şi x A, atunci f n  f .
A

Proprietăţi ale şirurilor de funcţii uniform convergente

Teorema 1 (continuitatea funcţiei limită)

u
Fie (fn)n0 un şir de funcţii pe A cu f n  f . Dacă fn continuă în aA, nN, atunci f
A
continuă în punctul a.

Corolar
u
Dacă f n  f şi toate funcţiile fn sunt continue pe A, atunci f este continuă pe A.
A

Teorema 2 (integrarea funcţiei limită)

u
Fie (fn)n0 un şir de funcţii pe [a, b] şi f: [a, b] R astfel încât f n  f . Dacă fn continuă
a, b
b b  b 
pe [a, b], nN, atunci lim  n
f  x  dx   f  x  dx
  n n
  lim f  x  dx .

n
a a  a 

Teorema 3 (derivabilitatea funcţiei limită)

Fie (fn)n0 un şir de funcţii pe [a, b] şi f: [a, b] R astfel înc1) fn derivabilă pe [a, b] cu fn’
continuă pe [a, b], nN;
s
2) f n  f ;
a, b
u
3) g: [a, b] R astfel încât f n '  g
 b
a,
 
atunci f este derivabilă pe [a, b] şi f’(x)=g(x), x[a, b] (  lim f n '  lim f n ' ).
 n   n 

21
Exerciții rezolvate

Găsiţi mulţimea de convergență și studiaţi natura convergenței pentru următoarele şiruri de funcţii:

1
1)  f n n 1 , f n :[ 0 , )  R , fn  x  
1  nx
Soluţie:

1, x  0

Pentru x   0,   , lim f n  x    , aşadar mulţimea de convergență este C =  0,   ,
n 

 0, x   0,  
1, x  0

f :  0,    , f  x   și f n 
0,   f . Se observa că f n este continua pe domeniul
s


 0, x   0,  
de definiţie n  . Deoarece lim f  x   0  1  f  0  rezulta că f nu este continua în 0 și deci nu
x0

putem avea convergența uniforma pe  0,   , aşadar f n 

0,   f .
u

x3
2)  f n n0 , f n : [1,) R , f n  x  
x 4  n2
Soluţie:
Pentru x  1,   , lim f n  x   0, x  1,   , mulţimea de convergență este C = 1,   ,
n 

f : [1, )  R , f  x   0 și f n 
1,   f .
s

x3
Dorim sa calculăm sup f n  x   f  x   sup . Pentru aceasta avem
x1,  x  n
4 2
x1,

x 2  3n 2  x 4 
f n  x   de unde xn  4 3n2 este rădăcina derivatei in intervalul 1,   .
x 4
n 
2 2

Cum f n  x   0 pentru x  xn și f n  x   0 pentru x  xn rezulta că xn este punct de maxim

34 3 1
global pentru f n , deci sup f n  x   f  x   f n  xn   n 
 0.
x1, 4 n
Aşadar f n 
1,   f .
u

22
 n sin  kx 
3) Se considera şirul de funcţii  f n  n 1 , f n : R  R , f n  x    . Folosind criteriul lui
k 1 k2
Cauchy sa se studieze convergența uniforma a şirului.
Soluţie: Pentru orice n număr natural fixat și pentru p număr natural nenul avem că

sin  n  1 x sin  n  p  x sin  n  1 x sin  n  p  x

f n p  x   f n  x    ...    ...  
 n  1 n  p  n  1 n  p
2 2 2 2

1 1 1 1 1 1
  ....     ....   
n  n  1  n  p  1 n  p  n  n  1  n  p  1  n  p 
1 1 1
   , x 
n n  p n

1 
Fie   0 arbitrar. Dacă alegem N        1 vom avea pentru orice n  N    și p  *
:


f n p  x   f n  x   , x  , deci  f n  n 1 converge uniform la o funcţie f : R  R.

x
4) Se considera şirul de funcţii  f n n 1 , fn  x   ,. Sa se arate că:
2 x  n3
a)  f n n 1 converge simplu, dar nu converge uniform pe  0,   ;
b)  f n n 1 converge uniform pe orice interval  ,    0,   .
Soluţie: Pentru xR, lim f n  x   0 , deci mulţimea de convergență a şirului este C = , iar funcţia
n 

limita este f  x   0 și f n 
s
 f . Presupunem că f n 
 0,   f . Atunci   0 ,
u
N     a.î.

1 1 1
f n  x   f  x    , n  N    și x   0,   . Pentru   și x  n 3 obţinem că f n  x   
4 3 4
ceea ce este absurd.
x  Weierstrass
b) Pentru x   ,    0,   avem f n  x   0      f n  , f
u
n 
0
2x  n 3
2  n 3

5
5) Calculaţi lim  e nx dx
2

n 
2

Se arata uşor că şirul de funcţii  f n  n  0 , f n :  2, 5  , f n 

 2,5 f ,
s
f :  2, 5  , f  x  0 ,
x   2,5 . Convergența este uniforma deoarece
Weierstrass
f n  x   f  x   e nx  e4n  0  f n 
, f ,
x   2,5 . Aşadar
2
u
n
5 5
lim  e nx dx =  lim e nx dx  0 . Se observă că integrala nu poate fi calculată direct deoarece
2 2

n  n 
2 2
funcţia nu are primitive exprimabile prin funcţii elementare.

23
 Serii de funcţii

Definiţii
- Fie şirul de funcţii (fn)n1 definit pe o mulţime AR. Suma termenilor şirului f1+f2+…+fn+… se

numeşte serie de funcţii şi se notează  f n .
n 1

- Spunem că seria de funcţii  f n este convergentă în punctul aA dacă seria numerică
n 1

 fn ( a ) este convergentă.
n 1
 
- Seria de funcţii  f n este absolut convergentă în punctul aA dacă seria numerică  fn ( a )
n 1 n 1
este absolut convergentă.

- Mulţimea C= {aA  f n este convergentă în x=a} se numeşte mulţime de convergenţă a
n 1

seriei de funcţii  fn .
n 1
- Suma parţială de ordin n se defineşte analog cu cea de la serii numerice: Sn:AR,
n
Sn  x    f k  x  , xA.
k 1

Exerciții
 
Dacă fn(x)=e-nx, fn: R R, nN şi seria asociată  fn  x    enx , atunci C=(0, )
n 0 n 0

Definiţii

Considerăm  f n o serie de funcţii pe AR, o mulţime BA şi f:BR.
n 1
 
  f n 
s
- Seria de funcţii f n este simplu convergentă pe B către funcţia f ,  f ,dacă şirul
B
n 1 n 1
s
de funcţii (Sn)n1 este simplu convergent pe B la f ( S n  f ), sau aB seria
B

numerică  f n ( a ) este convergentă şi are suma egală cu f(a).
n 1
 
  f n 
u
- Seria de funcţii f n este uniform convergentă pe B către funcţia f,  f , dacă şirul
B
n 1 n 1
u
de funcţii (Sn)n1 este uniform convergent pe B la f ( S n  f ).
B

24
Criterii de uniform convergenţă pentru serii de funcţii

Criteriul Cauchy
 
  f n 
u
Fie f n o serie de funcţii pe AR, atunci f  >0  N()N astfel încât
A
n 1 n 1
n N(),pN* avem f n1  x   f n 2  x   ...  f n p  x    , xA.

Criteriul Weierstrass
 
Fie  f n o serie de funcţii pe AR. Dacă există o serie de termeni pozitivi convergentă  an
n 1 n 1

astfel încât f n  x   an nN*, xA, atunci  f n este uniform convergentă pe A.
n 1

 sin n x
Exercițiu. Să se demonstreze că  2n3  1 este uniform convergentă pe R.
n 1

Proprietăţi ale seriilor de funcţii uniform convergente

Teorema 1 (continuitatea funcţiei limită)

 
  f n 
u
Fie f n o serie de funcţii pe AR astfel încât  f . Dacă fn continuă pe A, nN*,
A
n 1 n 1
atunci f este continuă pe A.

Teorema 2 (integrarea funcţiei limită)

 
  f n 
u
Fie f n o serie de funcţii pe [a, b], astfel încât  f . Dacă fn continuă pe [a, b],
n 1 n 1
 a,b
 b b
nN*, atunci f este continuă pe [a, b] şi   f n  x  dx  f  x  dx .
n 1 a a

Teorema 3 (derivabilitatea funcţiei limită)


Fie  f n o serie de funcţii pe [a, b], şi g: [a, b] R, astfel încât:
n 1
1) fn derivabilă pe [a, b] cu fn’ continuă pe [a, b], nN*;

 f n 
s
2) f;
n 1
 a,b

 f n ' 
u
3) g
n 1
 a,b
atunci f este derivabilă şi f’=g.

25
Exerciții rezolvate

Să se arate că următoarele serii de funcții sunt uniform convergente:


cos nx  sin nx
1. 
n 1 n
2020
 x2  1
, x

Soluţie:
cos nx  sin nx cos nx sin nx 2 2
Avem că  2020  2020  2020  2020 , x 
n  x 1
2020 2
n  x 1 n  x 1 n  x 1 n
2 2 2


1
Deoarece 2 2020 este convergentă (serie armonică generalizată cu   2020  1 ) din criteriul
n 1 n

cos nx  sin nx
lui Wierstrass rezultă că seria  2020 , x  este uniform convergentă pe R.
n 1 n  x2  1

2. 

 cos 2n  1 x
 , x
 2n  1
2
n 1

Soluţie:

cos  2n  1 x 1 
1
Avem că  . Deoarece n este convergentă (serie armonică
 2n  1  2n  1
2 2 2
n 1

1
 2n  1
2
1
generalizată cu   2  1 ) și lim    0,   atunci din Criteriul Comparației (III)
n  1 4
n2
 cos  2n  1 x
rezultă că  este convergentă.
 2n  1
2
n 1

Din Criteriul Weierstrass rezultă că seria este uniform convergentă pe R.


nx
3.  1 n x
n 1
5 2
, x

Soluţie:
nx n  n6 x 2 1
Fie f n  x   , n  1 . Atunci f n  x   . Punctele critice sunt x1,2   5 și
1 n x 1  n x 
5 2 2
5 2 n

1 nx 1
funcția f n  x  își atinge maximul în xn   . Deci  f  xn   .
n 5
1 n x
5 2
2n n

1 1  1 3
Cum seria 
n 1 2n n
 
2 n 1 23
este convergentă (serie armonică generalizată cu    1 ), din
2
n
Criteriul Weierstrass rezultă că seria este uniform convergentă pe R.

26
 
2x
4.  arctg x
n 1
2
 n4
, x

Fie f n  x   arctg 2
2x
, n  1 . Atunci f n  x  

2 n4  x2  . Cum lim f n  x   0 rezultă că
x  n4  
2 n 
4 x2  x2  n4

funcția f n  x  își atinge cea mai mare valoare pentru x  n2 . Așadar

2x 1 1
arctg  arctg 2  2 , n  *
, x  .
x n
2 4
n n

1
Cum seria n
n 1
2
este convergentă (serie armonică generalizată cu   2  1 ). Din Criteriul

Weierstrass rezultă că seria este uniform convergentă pe R.

27
 Serii de puteri
Definiţie

Seria de funcţii  f n se numeşte serie de puteri definită pe R dacă nN, xR, fn(x)=anxn,
n 0

unde anR (notaţie:  an x n ).
n 0

Teorema 1 (Abel)

Fie o serie de puteri  an x n . Există R0, finit sau +, numit rază de convergenţă, astfel încât:
n 0

1)  an x n este absolut convergentă pe (-R, R);
n 0

2)  an x n este uniform convergentă pe [-r, r], r(0, R);
n 0

3)  an x n este divergentă pe (-, -R)(R, ).
n 0

Definiţie

I=(-R, R) se numeşte interval de convergenţă al seriei de puteri  an x n .
n 0

Observaţii

 Dacă C= {aA  an x n este convergentă în x=a} este mulţimea de convergenţă a seriei de
n 0

puteri  an x n , atunci din teorema lui Abel se deduce că (-R, R)C [-R, R].
n 0
 Convergenţa seriei de puteri pentru x=R se studiază folosind criterii de convergenţă ale
seriilor numerice (seria numerică obţinută poate fi convergentă sau divergentă) .

Teorema 2 (Cauchy-Hadamard)

Fie seria de puteri  an x n şi R raza sa de convergenţă. Dacă = lim sup n an [0, ], atunci
n 
n 0
1
  ,  (0, )

R= 0,    .
 ,   0



Observaţie
a a
Dacă lim n 1 există, atunci  se poate calcula şi cu formula = lim n 1 .
n  an n  an

28
Exerciții rezolvate

Să se afle mulţimea de convergenţă C pentru următoarele serii de puteri:



 n 2
1
1. n
xn
n 1

Soluţie:
1
an  ,n 1
n  2n
1
an 1 (n  1)  2n 1 1 1
  lim  lim   R   2.
n  an n  1 2 
n2 n


Conform teoremei lui Abel rezultă că seria de puteri  an x n este absolut convergentă pe (-2, 2)
n 0

şi divergentă pe (-, -2)(2, ).


( 1) n
 dacă x  2, seria devine 
n 1 n
, care este convergentă conform Criteriului lui Leibnitz.

 n , care este divergentă (serie armonică generalizată cu   1 ).

1
 dacă x  2, seria devine
n1

Rezultă că C   2,2 .
 n
1  2x 
2.   
n1 n  x  3 

Soluţie:
 n 
1  2x  1
 
2x 1 n
Notăm y  . Atunci    y este o serie de puteri ( an  , n  1 ) căreia îi
x3 n1 n  x  3  n1 n n
determinăm raza de convergenţă:
an 1 n
  lim  lim  1  Ry  1 şi conform teoremei lui Abel rezultă că seria de puteri
n  an n  n  1


 an y n este absolut convergentă pe (-1, 1) şi divergentă pe (-, -1)(1, ).
n1


 (1)
1
 dacă y  1, obţinem seria numerică n
 , care este convergentă conform Criteriului
n 1 n

lui Leibnitz (de arătat !)



n
1
 dacă y  1 , obţinem seria numerică care este divergentă (serie armonică generalizată
n1

cu   1 ).

29
Rezultă că mulţimea de convergenţă pentru seria în y este C y   1,1 .

Pentru a afla mulţimea de convergenţă a seriei iniţiale trebuie rezolvate inegalităţile:

x3
0
  x  (3,3)

 x3
2x
 1 1 
3( x  1)
x3  0  x   ,3   1,  

 x3
obţinem: x   1,3 . Rezultă că mulţimea de convergenţă a seriei iniţiale este Cx   1,3 .
 n
 n2  2n  2 
3.   2
n1 

 2n  n  2   x

n

Soluţie:
Se aplică teorema lui Cauchy-Hadamard:
n
 n 2  2n  2  n 2  2n  2 1
  lim  2 n
  lim  R3
n 
 3n  n  2  n  3n 2  n  2 3

- seria este absolut convergentă pentru x  (3,3) ;

- seria este divergentă pentru x   -, -3    3,   ;

 n
 3n2  6n  6 
 dacă x  3, serie devine  2

n1  3n  n  2 

 care este divergentă (Criteriul de Divergență)


n (5 n  4)
 n 3n2  n  2  3n2  n  2
 3n 2  6n  6   5n  4  5n4

5
deoarece lim  2 
 n 1  2
lim  
 e3  0 .
n 
 3n  n  2  
 3n  n  2 


 n
3n2  6n  6  n
 x  3, seria devine
n 1
( 1)  2 
 3n  n  2 
 .


n
 53   3n 2  6n  6 
Deoarece L  an     e  , unde an  (1)  2
n
 , așadar șirul  an n1 este
   3n  n  2 

 
divergent  lim an și deci seria este divergentă (Criteriul de Divergență).
n 

Rezultă C  (3,3)

1
4.  n
xn
n 0 (1) n  3

Soluţie:
1
Fie an  n
, n0.
(1) n  3

Se aplică teorema lui Cauchy-Hadamard:

30
 1 1 1 1  1 1 1 
  lim n  lim  max  ,   , deoarece L  bn    ,  , unde
n 
(1)  3
n n n  (1)  3
n
4 2 2 4 2

1 1
bn  , n  0 . Așadar R   2 .
(1)  3
n

Conform teoremei lui Abel rezultă:
- seria este absolut convergentă (deci și convergentă) pentru x   2, 2  și divergentă

pentru x   -, -2    2,   ;

1
  2 
n
- dacă x  2 , seria devine n
.
n 0 (1) n  3

 2 
n

Deoarece L  cn   1, 0 , unde cn  n

n0, așadar șirul  cn n1 este
(1) n  3

 
divergent  lim cn și deci seria este divergentă (Criteriul de Divergență).
n


2n
- dacă x  2 , seria devine  n
.
n0  (1) n  3

2n
Deoarece L  d n   0,1 , unde dn  n
, n0, așadar șirul  d n n 1 este
 ( 1) n  3

 
divergent  lim d n și deci seria este divergentă (Criteriul de Divergență).
n 

Rezultă C  (2, 2) .


5.  nn xn ;
n 1
Soluţie. Avem o serie de puteri cu an=nn, n1. Calculăm = lim n an = lim n = deci R=0. Din
n  n 
teorema Abel deducem că seria de puteri este divergentă pe (-, 0)( 0, ). Pe de altă parte,
într-o observaţie anterioară s-a precizat că 0 C. In concluzie C={0}.

 1
6.  n! x n ;
n 0
1
1 a ( n  1 )! 1
Soluţie. Avem an= , n0. Calculăm = lim n 1 = lim = lim =0, deci R=.
n! n  an n  1 n  n  1
n!
Din teorema Abel deducem că seria de puteri este absolut convergentă pe (-, )=R, deci C= R.

31
  1
7.  2n ( n  3 ) (-2x  1)n .
n 0
Soluție
 1  1
Dacă notăm (–2x+1)=y atunci seria de funcţii devine  2n ( n  3 ) (-2x  1)n =  2n ( n  3 ) y n ,
n 0 n 0
1
cu an= n , n0.
2 ( n  3)
1
an 1 n 
2 (n 4)
1 n3 1
Atunci = lim = lim = lim =  R=2.
n  an n  1 n  2( n  4 ) 2
2n ( n  3 )

Din teorema Abel deducem că seria de puteri  an y n este absolut convergentă pe (-2, 2) şi
n 0
divergentă pe (-, -2)(2, ).
  1  1
Pentru y=2 avem  an y n =  2n ( n  3 ) 2n =  n  3 care este divergentă (are aceeaşi natură,
n 0 n 0 n 0
 1
folosind criteriul de comparaţie (III), cu seria armonică  n ).
n 1
  1  1
Pentru y=-2 obţinem  an y n =  2n ( n  3 ) ( 2 )n =  ( 1 )n n  3 care este o serie alternată
n 0 n 0 n 0
1
cu bn= >0, n0. Se verifică uşor ipotezele criteriului Leibniz:
n3
1
I) lim bn = lim =0
n  n  n  3
1 1
II) bn+1= < =bn , n1 (bn)n1 este monoton strict descrescător.
n4 n3
 1
Ca urmare seria  ( 1 )n este convergentă.
n 0 n3

In consecinţă, domeniul de convergenţă pentru seria de puteri  an y n este Cy=[-2, 2).
n 0
1 y
Cum (–2x+1)=y  x= obţinem mulţimea de convergenţă pentru seria de puteri
2
 1  1 3
 2n ( n  3 ) (-2x  1)n este Cx=   2 , 2  .
n 0  

Exerciţii propuse

Să se determine mulţimea de convergenţă a următoarelor serii de puteri:

 n   
 2n  1  ( 1 )n n 1 2n
a)   3n  2  x n ; b)  2 x ; c)  n x n ; d)  n  1(x  1)n
n 0   n 0 n  1 n 1 n 0

32
Proprietăţi ale seriilor de puteri

 
1) Dacă  an x n o serie de puteri şi S(x)=  an x n , xC, suma seriei, atunci S este continuă
n 0 n 0
pe intervalul de convergenţă I=(-R, R).
b  b
 S  x  dx    an x
n
2) Dacă [a, b]I atunci S este integrabilă pe [a, b] şi dx şi, în plus, seria
a n 0 a
primitivelor este egală cu primitiva lui S abstracţie făcând de o constantă

(  S  x  dx  c    an x ndx,c  R ).
n 0
 
3) Fie  an x n o serie de puteri şi  nan x n 1 seria derivatelor, atunci:
n 0 n 1

a) Seria derivatelor are aceeaşi rază de convergenţă R ca şi  an x n .
n 0

b) S este derivabilă pe I şi S’(x) este suma seriei derivatelor: S’(x) =  nan x n 1 , xI.
n 1

Exerciţii recapitulative
Să se determine mulţimea de convergenţă şi suma următoarelor serii de puteri:

1
 n  x  1
n
1) (Examen Analiză matematică 2018, Subiect 1, Var. A);
n 1
Soluţie
Notăm x-1=y.

1 1
Seria devine  n y n , serie de puteri cu an  n ,n  1 .
n 1
Temă: arătaţi că mulţimea de convergenţă este C y   1,1 (deci C x   0, 2  ).
Calculul sumei:
Se consideră seria geometrică:

1
 y n  1  y ,y   1,1 .
n 0

Integrând pe  1,1 , conform propr. 2, obţinem:

 
1 1
1 y dy  c   y n
dy   n  1y n1   ln 1  y  c 
n 0 n 0

1
 n y n   ln 1  y  c,c  R , y   1,1
n 1
Considerând y=0 se deduce c  0 , astfel că
 
1 n 1
n      n  x  1   ln  2  x  ,x   0,2  .
n
y   ln 1  y ,y  1,1 
n 1 n 1

33
 
 n  x  1
n
2) (Examen Analiză matematică 2018, Subiect 1), Var. B).
n 1
Notăm x-1=y.

Seria devine  ny n , serie de puteri cu an  n,n  1 .
n 1
Temă: arătaţi că mulţimea de convergenţă este C y   1,1 (deci C x   0, 2  ).
Calculul sumei:
Se consideră seria geometrică:

1
 y n  1  y ,y   1,1 .
n 0
Derivând pe  1,1 , conform propr. 3, obţinem:
 
n 1 1 y
 ny  ,y   1,1   ny n  ,y   1,1 
n 1 1  y  2
n 1 1  y  2

x 1
 n  x  1 ,x   0, 2  .
n

n 1  2  x 2

Să se determine mulţimea de convergenţă şi suma următoarelor serii de puteri:


x 2 n1
1. 
n 1 2n  1

Indicație:
1
an  , n 1
2n  1

1 Abel
  lim n an  lim 2 n1  1  R  1  seria este absolut convergentă (convergentă) pe
n  n 2n  1
 1,1 . Se verifică ușor că seria este divergentă în x = 1 și x = - 1 ( folosiți criteriul Comparației

1
III cu  n ). Așadar C   1,1 .
n 1


x 2 n1
Fie S  x    , x   1,1 .
n 1 2n  1

 
Atunci S   x    x 2 n    x 2 
SG 1
, x   1,1 . Prin integrare obținem că
n

n 1 n 1
q  x  0,1   1,1
2
1  x2
1 1 x 1 1 x
S  x  ln  C și cum S  0   0  C  0 . Deci S  x   ln , x   1,1 .
2 1 x 2 1 x

34
 
2.   n  1 n  2  x
n 0
n

Indicație: an   n  1 n  2  , n  0

an 1 1 Abel
  lim  1  R   1 .  seria este absolut convergentă (convergentă) pe  1,1 .
n  an 

Folosind Criteriul de Divergență) se verifică ușor că seria este divergentă în x=1 și x = -1

(termenul general nu tinde la 0). Deci C   1,1 .
 
x2
Avem în continuare că S1  x    x n 2  x 2   x n  , x   1,1
n 1 n 1 1 x

2 x  x2
și S1  x     n  2  x n1  , x   1,1 , iar
1  x 
2
n 0


2
S1  x     n  1 n  2  x n  , x   1,1 .
1  x 
2
n 0


2
Așadar S  x     n  1 n  2  x n  , x   1,1 .
1  x 
2
n0

 n  1
2

3. n 0 n!
xn

Indicație:

 n  1
2

an  , n0
n!
an 1 1 Abel
  lim  0  R    .  seria este absolut convergentă pe R .
n  an 


xn
Se știe că e x   , x 
n 0 n!
x n 1   x 

 n  1 x
 n

Avem că x  e    e  xe x  
x
. Înmulțim cu x și apoi prin derivare obținem
n 0 n ! n 0 n!
 n  1  n  1
2 2
 xn 
că    x 2  3 x  1 e x . Observație: pentru x  1,   5e .
n 0 n! n 0 n!

Exerciţii propuse

Să se determine mulţimea de convergenţă şi suma următoarelor serii de puteri:

 
x 2n
a)  n  x  1 ; b) 
n
.
n 1 n 1 2n

35
 Serii Taylor

Definiţii
 Fie f:AR, AR, o funcţie indefinit derivabilă în x0IA, unde I este un interval deschis.
Seria de puteri
 f ( n )  x0 
Sf(x0)=  n!
(x  x0 )n
n 0

se numeşte serie Taylor asociată funcţiei f în x=x0.

n f ( k )  x0 
 Expresia Tn(x, x0)=  k!
(x  x0 )k se numeşte polinom Taylor de ordin n
k 0

corespunzător funcţiei f în x = x0.

 Diferenţa Rn(x, x0)=f(x)- Tn(x, x0) se numeşte rest Taylor de ordin n corespunzător funcţiei f
în x = x0.
 Egalitatea f(x)= Tn(x, x0)+ Rn(x, x0) se numeşte formula Taylor asociată funcţiei f în x=x0.
 f ( n )  0
Dacă x0=0 atunci Sf(0)=  x n este seria Maclaurin corespunzătoare funcţiei f,
n 0 n!
n f ( k )  0
Tn(x, 0)=  k!
x k polinomul Maclaurin de ordin n corespunzător funcţiei f şi
k 0

Rn(x, 0) = f(x) - Tn(x, 0) se numeşte rest Maclaurin de ordin n.

Propoziţie
Fie f:AR, AR, o funcţie indefinite derivabilă în x0IA, unde I este un interval deschis şi fie
 f ( n )  x0 
R raza de convergenţă a seriei de puteri  n!
(x  x0 )n . Atunci această serie este
n 0

convergentă în punctul xA(x0-R, x0+R) la f(x) dacă şi numai dacă lim R n  x,x0  =0.
n 

Observaţii
 Din propoziţia anterioară se obţine că pentru xA(x0-R, x0+R) astfel încât lim Rn  x,x0  =0
n 

se poate scrie
 f ( n )( x0 )
f(x)=  n!
(x  x0 )n
n 0

ceea ce se numeşte dezvoltarea în serie Taylor a funcţiei f în punctul x0.

36
 Pentru a arăta că lim R n  x,x0  =0 se poate utiliza următorul rezultat: există c între x şi x0
n 

f ( n 1 )  c 
astfel încât Rn(x, x0)=  x  x0 n1 (restul sub formă Lagrange).
 n  1!

Exerciţii

1. Să se determine seria Maclaurin asociată funcţiei f:RR, f(x)=ex şi domeniul de covergenţă al

acesteia. Să se studieze domeniul pe care este valabilă dezvoltarea în serie Maclaurin a lui f.
Soluţie
 f ( n )  0
Seria Maclaurin asociată lui f este Sf(0)=  xn .
n 0 n!

Pentru funcţia f(x)=ex se ştie că f ( n )( x ) = ex, xR, nN, ca urmare f ( n )( 0 ) =1,  nN.
 xn x2 x3
Astfel, seria Maclaurin asociată lui f(x)=ex devine Sf(0)=  =1+x+ + +…
n0 n! 2! 3!

Această serie de puteri are raza de convergenţă R=, deci mulţimea de convergenţă este C= R.
 xn
Pentru că egalitatea f(x)=  să aibă loc este suficient ca lim Rn ( x,0 ) =0. Conform
n
n0 n!

observaţiei anterioare avem: există c între x şi 0 astfel încât

f ( n1 )( c ) n1 ec
Rn(x, 0)= x = xn1
( n  1 )! ( n  1 )!
1
Cum lim x n1 =0,  xR rezultă că lim Rn ( x,0 ) =0,  xR, deci
n ( n  1 )! n

 xn
ex=  ,  xR.
n 0 n!

1
2. Să se calculeze b  3 cu 4 zecimale exacte.
e
Soluție
1

2) Din dezvoltarea în serie Maclaurin e = Tn(x, 0)+ Rn(x, 0) şi cum
x
be 3 atunci
1
  1   1 
e 3  R n   ,0   Tn   ,0  ,n  N .
 3   3 

37
 n 1
 1
ec   
 1 
  
1 3 1
Trebuie determinat n minim astfel încât R n   ,0    ,
 3  10 4  n  1 ! 10 4

1
unde c este între 0 şi  .
3
n 1
c1
e  
 3 ec 1
Dar  
 n  1 !  n  1 ! 3 n 1
 n  1! 3n 1

1 1
Inegalitatea    n  1 ! 3n 1  10 4 este adevărată pentru n4 nmin=4
n 1
 n  1! 3 10 4

2 3 4
1 1  1

 1


1        
1
 1  3  3   3   3 
e 3  T4   ,0   1      e 3  0 ,7165 .
 3  1! 2! 3! 4!

3. Fie funcția f :  0,    R, f ( x)  ln x

a) Să se determine seria Taylor asociată funcţiei în punctul x0  1.

b)Să se calculeze mulțimea de convergență a acestei serii.

c) Să se scrie restul Taylor de ordin n al funcției f în punctul x0  1.

Soluţie:
a) f :  0,    R, f ( x)  ln x este indefinit derivabilă în punctul x0  1. Aflăm valorile funcţiei şi

derivatelor în punctul x0  1.

f (1)  0
1
f ( x)  f (1)  1
x
1
f ( x)  2 f (1)  1
x
2
f (3) ( x)  3 f (3) (1)  2
x
...
...
(1) n 1  (n  1)!
f ( n ) ( x)  f ( n ) (1)  (1) n 1  (n  1)!
xn
x 1 ( x  1) 2 ( x  1)3 ( x  1) n
ln x  1  (1)   2  ...  (1) n 1  (n  1)!  ... , x  C
1! 2! 3! n!

38
 
( x  1) n
 ln x  
n1
(1) n1 
n
, xC


(1) n1 
(1) n1 n (1) n 1
b) Avem că 
n1 n
( x  1) n  
n1 n
y , și notăm an 
n
, n  1 , y  x 1.

Determinăm Ry  raza de convergenţă a seriei în y

(1)n  2
 lim n n11  1  Ry   1 și din teorema lui Abel avem că seria este absolut
an 1 1
  lim
n  an n  ( 1) 
n
convergentă (convergentă) pentru y  ( 1,1) și divergentă pentru y   , 1  1,   .
 
( 1) 2n1
 
1
 dacă y  1, seria devine  , deci este divergentă (seria armonică,   1 )
n 1 n n 1 n


( 1) n1
 dacă y  1, seria devine 
n 1 n
care este convergentă conform Criteriului lui Leibnitz

(de arătat !)  C y   1,1

Așadar,

( x  1)n
 1  y  1  1 x  1 1  0  x  2  C   0, 2   ln x   (1) n 1
 , x  (0, 2]
x

n 1 n
c) Folosim expresia restului Taylor sub forma Lagrange:
f ( n1 )  c 
Rn  x,1   x  1n1 cu c între 1 și x. Obținem
 n  1 !
 1
n
Rn  x,1   x  1n1 cu c între 1 și x.
 n  1 c n 1

4. Să se dezvolte în serie Taylor după puterile lui x funcţia f : R\ 1,3 

1
, f ( x)  şi
x  4x  3
2

indicaţi mulţimea de puncte din R pe care este valabilă dezvoltarea.

Soluţie:
Se descompune f în fracţii simple şi obţinem:
1 1
f ( x)  
1 x 3  x
1 1
Dezvoltăm în serie Taylor funcţia g( x)  , x R \ 1 şi h( x)  , x R \ 3 folosind seria
1 x 3 x
geometrică



1
 1 x  x2  ...  xn  ...  xn , x  1
1 x n 0

39
 n

1   x
 
1 1 1 x
g ( x)   xn , x  1, h( x)      ,  1rezultă că pentru
1 x n  0 3 x  x  3 n1  3  3
31 
 3

1   x 
n
 1  n
x  (1,1)  (3,3) avem: f ( x)  g( x)  h( x)  
n 0
x 
n
 
   1 n1  x
3 n 0  3  n 0  3 

 1  n
 f ( x)   1 3
n 0
n1 

x , x   3,1 .

5. Să se determine mulţimea de convergenţă şi suma următoarei serii de puteri:


 1 n
 n!
 x  1 n (Examen 2018, Subiect 1, Varianta C).
n 1
Soluție
Notăm x-1=y.

 1 n y n  1
n
Seria devine  n!
, serie de puteri cu an 
n!
,n  1 .
n 1

Temă: arătaţi că mulţimea de convergenţă este C y  R (deci Cx  R ).

Considerăm dezvoltarea în serie a funcţiei ex:
 zn
ez=  ,  zR.
n0 n!

Atunci:

 1 n y n 
  y n 
  y n  1
 n!
=
n!
=  n!
=e-y-1.
n 1 n 1 n0
Astfel că:

 1 n
  x  1 n  e  x 1  1 .
n 1
n!

40