Curs nr.

01

Denumirea Cursului: Analiză matematică I

Conţinutul Cursului:
Capitolul I: Serii numerice
Capitolul II: Șiruri și serii de funcții
Capitolul III: Elemente de topologie generală
Capitolul IV: Funcții de mai multe variabile
Bibliografie:
1. G.-E. Vîlcu, Analiză matematică I, suport de curs electronic,
Moodle, https://curs.upb.ro/2022/course/view.php?id=7213#section-1.
2. C. Ciobănescu. D. Dumitrescu, Analiză matematică I, suport de
seminar electronic, Moodle, https://curs.upb.ro/2022/course/view.php?id=7213#section-2.
3. M. Postolache, A.Pitea, D. Cioroboiu, Calcul diferențial, exerciții și
probleme, Editura Fair Partners, 2012.
4. M. Postolache, Analiză matematică. Teorie şi aplicaţii, Editura Fair
Partners, 2014.
Evaluare:
A. Evaluare pe parcursul semestrului
A1. 2 lucrări de verificare la curs (2 x 10p)
C1=Nota la lucrarea 1; C1 [1,10]
C2= Nota la lucrarea 2; C2 [1,10]
A2. 2 lucrări de verificare la seminar (2 x 10p)
S1=Nota la lucrarea 1; S1 [1,10]
S2= Nota la lucrarea 2; S2 [1,10]
A3. Activitate la seminar (10p)
A=Nota pentru activitatea la seminar; A [1,10]
Punctajul total obținut la evaluarea pe parcursul semestrului:
C1+ C2+ S1+ S2+A [5,50]

1
 B. Evaluare finală
Lucrare scrisă: 5 probleme
P=Punctajul la lucrarea scrisă; P [5,50]
Nota finală=(C1+ C2+ S1+ S2+A+P)/10

Capitolul I:
SERII NUMERICE

1.1. Serii cu termeni oarecare. Definiție. Proprietăţi generale.

Reamintim faptul că o funcţie a : * → , n  a (n ) , se numeşte şir de

numere reale şi pentru acesta se foloseşte notaţia (an )n * .
Definiţia 1.1.1.
Fie (an )n *
un şir de numere reale. Expresia: a1 + a2 + .... + an + ... ,

notată a
n =1
n , a n sau a n , se numeşte serie de numere reale, iar
n n *

elementele a1 , a2 ,...., an ,... se numesc termenii seriei.

Observaţia 1.1.2.
Semnul "+" din definiţia anterioară nu are deocamdată semnificaţia de
sumă, deoarece nu cunoaştem încă noţiunea de sumă a unui număr infinit de
numere reale.
Definiţia 1.1.3.

Fie seria a n . Atunci şirul de numere reale (sn )n * , ale cărui elemente
n =1

n
sunt definite prin: sn =  a k , n  * , se numeşte şirul sumelor parţiale
k =1


ataşat seriei a
n =1
n .

2
Definiţia 1.1.4.

i. Seria a n se numeşte convergentă dacă (s n )n * , şirul sumelor parţiale
n =1

ataşat seriei, este convergent. În acest caz, numărul real s = lim s n se

n →


numeşte suma seriei şi se scrie a
n =1
n = s.


ii. Dacă şirul (s n )n *
este divergent, atunci se spune că seria a n este
n =1

divergentă.
iii. Dacă şirul (s n )n *
este divergent, dar există lim s n =  , atunci se
n →


spune că seria este divergentă de sumă   şi se scrie a n =1
n =  . În cazul

în care şirul (s n )n *

nu are limită, atunci nu se dă nici un sens operaţiei

a1 + a 2 + ... + a n + ... , iar seria se numeşte divergentă oscilantă.

Observaţia 1.1.5.
Principala problemă în studiul seriilor de numere reale constă în a stabili
natura lor, iar în cazul convergenţei determinarea sumei seriei. Vom
prezenta în continuare câteva exemple ilustrative în acest sens.
Aplicaţia 1.1.6.

Să se determine natura seriei geometrice: q
n =1
n
, q .

Soluţie:
Şirul sumelor parţiale (s n )n *
asociat seriei are termenul general:

 qn −1
q  , q 1
s n = q + q 2 + ... + q n =  q − 1 .
n, q = 1


3
 În consecinţă avem:

 q
1 − q , q  ( −1,1)

lim sn = , q  [1, ) ,
n →
nu exista, q  ( −,−1]



deci seria geometrică este convergentă dacă şi numai dacă q  (−1,1) .

Aplicaţia 1.1.7.
Să se dea un exemplu de serie divergentă oscilantă.
Soluţie:

Putem considera de exemplu seria  (−1)
n =1
n +1
. Şirul sumelor parţiale

(sn )n *
asociat seriei are termenul general:

sn=1+(-1)+1+(-1)+...+(-1)n+1.

Remarcăm că (s n )n *
conține două subșiruri constante: cel al termenilor

de rang impar (s1=s3=s5=...=1) și cel al termenilor de rang par

(s2=s4=s6=...=0). Deoarece nu există lim s n , rezultă că seria este divergentă
n →

oscilantă.
Aplicaţia 1.1.8.
i. Să se arate că seria este convergentă şi să i se

determine suma.

n
ii. Să se arate că seria  (n + 1)!
n =1
este convergentă şi să i se determine

suma.

4
 
 2 
iii. Să se arate că seria  ln1 − n(n + 1)  este convergentă şi să i se
n=2  
determine suma.
Soluţie:

i. Şirul sumelor parţiale asociat seriei este:

, n *.

Având în vedere descompunerea:

obţinem:

În consecinţă avem că lim s n = 1 /2021, deci seria este convergentă şi

n →

= 1/2021.

ii. Şirul sumelor parţiale asociat seriei este:

n
k
sn =  , n *.
k =1 ( k + 1)!

Având în vedere descompunerea:

5
 k 1 1
= −
(k + 1)! k! (k + 1)!

obţinem:
n
1 1  1
s n =   −  = 1 − .
k =1  k! (k + 1)!  (n + 1)!

Prin urmare

lim s n = 1 ,
n →

deci seria este convergentă şi


n
 (n + 1)! = 1 .
n =1

iii. Şirul sumelor parţiale asociat seriei este:

n
 2 
s n =  ln1 −  , n  * −{1} .
k =2  k (k + 1) 

Având în vedere descompunerea:

 2  k −1 k +1
ln1 −  = ln − ln
 k (k + 1)  k k+2
obţinem:

n
 k −1 k +1  1 2 n n +1
s n =   ln − ln  = ln + ln − ln − ln .
k =2  k k + 2 2 3 n +1 n+2

Prin urmare

lim s n = − ln 3 ,
n →

6
deci seria este convergentă şi


 2 
 ln1 − n(n + 1)  = − ln 3 .
n=2  
Observaţia 1.1.9.
Din definiţia seriilor convergente şi respectiv divergente, deducem
imediat următoarele proprietăţi generale ale seriilor numerice:
1. Natura unei serii nu se schimbă dacă adăugăm sau suprimăm un număr
finit de termeni.
2. Natura unei serii nu se schimbă prin modificarea ordinii unui număr finit
de termeni.
 
3. Dacă   * , atunci seriile  a n şi
n =1
 (  a ) au aceeaşi natură.
n =1
n

 
4. Dacă seriile a
n =1
n şi b
n =1
n sunt convergente cu sumele s1 şi s 2 , atunci


seria  (a
n =1
n + bn ) este convergentă având suma s1 + s 2 .


5. Dacă lim a n  0 , atunci seria
n →
a
n =1
n este divergentă.

Observaţia 1.1.10.
Reciproca proprietăţii 5 din observaţia anterioară nu este adevărată,
aşadar condiţia ca lim a n = 0 este o condiţie necesară, dar nu şi suficientă
n →


pentru convergenţa seriei a
n =1
n .

Observaţia 1.1.11.
Natura unei serii cu termeni oarecare se studiază cu ajutorul criteriului
general al lui Cauchy sau cu ajutorul criteriului lui Abel, criterii ce vor fi
prezentate în continuare.

7
Teorema 1.1.12. (Criteriul general al lui Cauchy)

Seria a
n =1
n este convergentă dacă şi numai dacă este îndeplinită condiţia:

  0, n  a.î. n  n , p  1  an +1 + ... + an + p   .

Aplicaţia 1.1.13.

1
Să se determine natura seriei armonice generalizate:  
,  .
n =1 n

Soluţie:
Distingem următoarele cazuri:
1
i. Dacă   0 , avem că lim  = lim n − =   0 . În consecinţă, deoarece
n → n n →

nu este îndeplinită condiţia necesară de convergenţă (Observaţia 1.1.9,

proprietatea 5), rezultă că în acest caz seria este divergentă.

ii. Dacă seria devine 1 =  , deci este divergentă.
n =1

iii. Dacă   (0,1] aplicăm criteriul general al lui Cauchy. Astfel, avem:
1 1 p
a n +1 + ... + a n + p = 
+ ... + 
 .
(n + 1) (n + p) (n + p) 
n
În particular, pentru p = n , avem: a n+1 + ... + a 2 n  . Dar, cum
( 2n) 
n
lim  0 , pentru   (0,1] , rezultă că şi în acest caz seria este
n → ( 2n) 

divergentă.
iv. Dacă   1 , şirul sumelor parţiale asociat seriei este:

1 1 1
sn = 
+  + ... +  , n  *.
1 2 n
Prin urmare:

1  1 1   1 1 1 1   1 1 
s 2n −1 = +   +   +   +  +  +   + ... +  + ... + 
1
2 3  4 5 6 7   2 n −1
 ( ) 
(
2 − 1 
n
)


8
 n
 1  −1 
   − 1
1 2 4 2 n −1
 2  
  +  +  + ... + = .
1 2 4 2 n −1

( )
 
1
 −1

  −1
2
Aşadar rezultă că şirul (s 2n −1 )n * este mărginit, deci şi şirul (s n )n *
al
sumelor parţiale ataşat seriei este mărginit. Cum (s n )n * este în mod
evident şi crescător, rezultă că el este convergent. În consecinţă, în acest

1
caz, seria este convergentă. În concluzie, seria armonică generalizată  
n =1 n

este convergentă pentru   1 şi divergentă pentru   1 .

Teorema 1.1.14. (Criteriul lui Abel)


Dacă a
n =1
n este o serie de numere reale care are şirul sumelor parţiale

mărginit şi dacă ( n )n *

este un şir de numere reale pozitive, descrescător

şi convergent către 0, atunci seria 
n =1
n a n este convergentă.

Demonstraţie:
n n
Fie bn =  n an , sn =  bk şi S n =  a k . Conform ipotezei, şirul (S n )n *
k =1 k =1

este mărginit, deci: M  0 a.î. Sn  M , n  * . Pe de altă parte,

deoarece şirul de numere pozitive ( n )n *
este convergent către zero,

pentru   0 , n  * astfel încât pentru n  n să avem:  n  .
2M
Avem pentru n  n , p  1 :

sn + p − sn = bn +1 + bn +2 + ... + bn + p =
=  n +1an +1 +  n +2 an +2 + ... +  n + p an + p =
=  n +1 (S n +1 − S n ) +  n +2 (S n +2 − S n +1 ) + ... +  n + p (S n + p − S n + p −1 ) =
= −  n +1 S n + S n +1 ( n +1 −  n +2 ) + ... + S n + p −1 ( n + p −1 −  n + p ) +  n + p S n + p 
  n +1 S n + ( n +1 −  n +2 ) S n +1 + ... + ( n + p −1 −  n + p ) S n + p +  n + p S n + p 
 M n+1 + M ( n+1 −  n+2 ) + ... + M ( n+ p−1 −  n+ p ) + M n+ p =

= 2 M n +1  2 M  = .
2M

9
 Prin urmare, aplicând criteriul general al lui Cauchy, rezultă că seria



n =1
n a n este convergentă.

Aplicaţia 1.1.15.

− 2m m  .
sin nx
Să se studieze natura seriei: 
n =1 nk
, unde k  0, x 

Soluţie:
şi a n = sin nx , n  * . Observăm că şirul ( n )n * este
1
Fie  n =
nk
un şir de numere pozitive, descrescător şi convergent către 0, iar şirul

sumelor parţiale (s n )n *
asociat seriei a n este mărginit, deoarece:
n =1

nx (n + 1) x
sin sin
2 2 1
s n = sin x + sin 2 x + ... + sin nx =  .
x x
sin sin
2 2

Prin urmare, conform criteriului lui Abel, avem că seria

 
sin nx

n =1
 a
n n =  nk
este convergentă.
n =1

10