Seminar 3

Criterii de convergenţă pentru

serii cu termeni oarecare
P
Teorema 3.1 (Criteriul lui Abel-Dirichlet). Dacă seria n≥1 un are şirul sumelor parţiale
un şir mărginit,
P iar (an )n≥1 este un şir cu termeni pozitivi, descrescător şi convergent la 0,
atunci seria n≥1 an · un este convergentă.
Teorema 3.2 (Criteriul lui Leibniz). Dacă (an )P n≥1 este un şir cu termeni pozitivi, descres-
cător şi convergent la 0, atunci seria alternantă n≥1 (−1)n an este convergentă.

Probleme rezolvate
Problema 3.1. Să se studieze natura seriei
∞
X 1
sin √ · cos na, a 6= 2kπ, k ∈ Z.
n=1
n

Soluţie 3.1. Folosim criteriul lui Abel-Dirichlet.

Demonstrăm că şirul an = sin √1n este cu termeni pozitivi, descrescător şi convergent la
0. Pentru că 0 < √1n ≤ 1 < π2 rezultă că an > 0. Pentru că f (x) = sin x este o funcţie strict
crescătoare pe 0, π2 rezultă că

   
1 1
an = f √ >f √ = an+1 , pentru orice n ≥ 1,
n n+1
ceea ce arată că (an ) este un şir descrescător. Limita şirului (an ) este
 
1 1
lim an = lim sin √ = sin lim √ = sin 0 = 0.
n→∞ n→∞ n n→∞ n
Demonstrăm acum mărginirea şirului sn = cos a + cos 2a + · · · + cos na. Cu ajutorul formulei
2 · cos x · sin y = sin(x + y) − sin(x − y), avem
n n
a X a Xh  a  a i
2 · sin sn = 2 · cos ak · sin = sin ak + − sin ak −
2 2 2 2
k=1 k=1
 a  a (n + 1)a na
= sin an + − sin = 2 · cos · sin .
2 2 2 2
Pentru că a 6= 2kπ rezultă că sin a2 6= 0 şi atunci
 
 2 · cos (n+1)a · sin na  1
2 2 
|sn | =   ≤  ,

 2 · sin a2  sin a2 

ceea ce arată mărginirea şirului (sn ). Rezultă că seria dată este convergentă.

1
2 SEMINAR 3. SERII CU TERMENI OARECARE

Problema 3.2. Să se studieze natura seriei

X sin n · sin n2
.
n
n≥1

Soluţie 3.2. Folosim criteriul lui Abel-Dirichlet. Şirul an = n1 este ı̂n mod evident cu
2
P şi cu limita 0. Fie un = sin n · sin n . Demonstrăm că şirul
termeni pozitivi, descrescător
sumelor parţiale ale seriei n≥1 un este mărginit. Avem
n n
X 1 X
sin k · sin k 2 = cos(k 2 − k) − cos(k 2 + k)

sn =
2
k=1 k=1
1 n2 + n
cos 0 − cos(n2 + n) = sin2

= .
2 2
Rezultă că sn ∈ [0, 1], pentru orice n, ceea ce arată că (sn ) este un şir mărginit.
Pe baza criteriului lui Abel-Dirichlet rezultă că seria dată este convergentă.
∞
X cos n
Problema 3.3. Să se studieze convergenţa şi absolut convergenţa seriei .
n=1
n

Soluţie 3.3. Arătăm că seria este convergentă, dar nu este absolut convergentă.
Şirul an = n1 este cu termeni pozitivi, descrescător, având limita 0. Conform unei
probleme anterioare
cos n+1 n
2 · sin 2
sn = cos 1 + cos 2 + · · · + cos n =
sin 21
este un şir mărginit. Pe baza criteriului lui Abel-Dirichlet, seria dată este convergentă.
Arătăm că seria
∞
X | cos n|
n=1
n
nu este convergentă. Fiind o serie cu termeni pozitivi este suficient să arătăm că şirul sumelor
parţiale nu este mărginit. Presupunem prin absurd, că ar fi mărginit. Din inegalitatea
1 cos 2k
| cos k| ≥ | cos k|2 = +
2 2
rezultă
n n n
X | cos k| 1 X 1 X cos 2k
≥ + .
k 2 k 2k
k=1 k=1 k=1
P∞ cos 2n
Fiindcă seria n=1 2n este convergentă (aceasta rezultă conform Criteriului lui Abel-
Dirichlet) atunci are şirul sumelor parţiale mărginit. Ar rezulta că şirul sumelor parţiale ale
seriei armonice
n n n
X 1 X | cos k| X cos 2k
≤2 −2
k k 2k
k=1 k=1 k=1

ar fi mărginit, ceea ce este o contradicţie, pentru că se ştie că n≥1 n1 = ∞.

P

Problema 3.4. Stabiliţi natura seriei alternante

∞  
X 1
(−1)n n2 · ln 1 + 2 .
n=1
n

Soluţie 3.4. Pentru că

    n2
2 1 1
lim n · ln 1 + 2 = lim ln 1 + 2 = ln e = 1,
n→∞ n n→∞ n
seria din enunţ este divergentă.
 3

Problema 3.5. Stabiliţi natura seriei alternante

∞
X (ln n)2
(−1)n √ .
n=1
n

(ln n)2
Soluţie 3.5. Considerăm şirul an = √
n
. Pentru n ≥ 2, avem an > 0. Pentru a afla
2
monotonia, considerăm funcţia f (x) = (ln√x)
x
. Calculând derivata
1 √ 1
2 ln x · x · x − (ln x)2 · √
2 x ln x(4 − ln x)
0
f (x) = = √ ,
x 2x x

obţinem pentru x > e4 , că f 0 (x) < 0, ceea ce arată că f este descrescătoare pe [e4 , ∞). Acest
lucru demonstrează că şirul (an ) este descrescător pentru n ≥ [e4 ] + 1 = 55. Limita şirului
(an ) se poate calcula cu ajutorul regulii lui l’Hospital
1 1
(ln x)2 2 ln x · x ln x x 1
lim an = lim √ = lim 1 = 4 lim √ = 4 lim 1 = 8 lim √ = 0.
n→∞ x→∞ x x→∞ √
2 x
x→∞ x x→∞ √
2 x
x→∞ x
P∞ 2
n (ln n)
Conform criteriului lui Leibniz seria n=55 (−1)
√
n
este convergentă, ceea ce arată
că seria dată este convergentă.
Problema 3.6. Să se stabilească natura seriei
X (n + 1)n+1
(−1)n+1 .
nn+2
n≥1

(n+1)n+1
Soluţie 3.6. Fie şirul cu termeni pozitivi an = nn+2 . Pentru că
n+2
(n + 2)n+2 nn+2 (n2 + 2n)n+2 n2 + 2n

an+1
= · = = < 1,
an (n + 1)n+3 (n + 1)n+1 (n + 1)2n+4 n2 + 2n + 1
rezultă că şirul (an ) este descrescător. Limita acestui şir este
 n+1  n+1
n+1 1 1 1
lim an = lim · = lim 1 + · = e · 0 = 0.
n→∞ n→∞ n n n→∞ n n
Conform criteriului lui Leibniz seria este convergentă.
Problema 3.7. Să se stabilească natura seriei
∞
X 1 ex − e−x
(−1)n , unde th(x) = este funcţia tangentă hiperbolică.
n=1
nth n ex + e−x
1
Soluţie 3.7. Fie şirul cu termeni pozitivi an = nth n
. Pentru că

(ex + e−x )2 − (ex − e−x )2 4

th0 (x) = −x
= x >0
x
(e + e ) 2 (e + e−x )2
rezultă că funcţia tangentă hiperbolică este crescătoare. Ţinând cont de aceasta
th n
nth n nth n

an+1 1 1 n
= · < · = < 1.
an (n + 1)th(n+1) 1 (n + 1)th n 1 n+1
Rezultă că şirul (an )n∈N este descrescător. Limita acestui şir este

1 en − e−n
lim an = lim = 0, pentru că lim th n = lim = 1.
n→∞ n→∞ nth n n→∞ n→∞ en + e−n

Conform criteriului lui Leibniz seria este convergentă.

4 SEMINAR 3. SERII CU TERMENI OARECARE
∞
X  p 
Problema 3.8. Să se stabilească natura seriei sin π n2 + 1 .
n=1
Soluţie 3.8. Scriem
 p   p   p 
sin π n2 + 1 = sin π n2 + 1 − πn + πn = (−1)n sin π n2 + 1 − πn
π
= (−1)n sin √
n2 + 1 + n
π
şi considerăm şirul an = sin √ , care este pozitiv, descrescător şi convergent la 0.
2
n +1+n
Rezultă conform criteriului lui Leibniz că seria dată este convergentă.

Probleme propuse
Să se studieze natura seriilor
X sin n · cos n2 ∞
√
X 2n + 1
3.9. . 3.15. (−1)n+1 .
n 3n
n≥1 n=1

∞
 
X1 4n − 3 X (−1)n+1
3.10. sin π . 3.16. .
n 6 ln(n + 1)
n≥1 n=1
∞ ∞
X sin nx X ln n
3.11. . 3.17. (−1)n+1 √ .
n=1
ln n n
n=1
∞ ∞ √
X 1 X n 3
3.12. cos n sin(nx), x ∈ R. 3.18. (−1)n .
n=1
n n=1
n+7
∞ ∞
X ln(3 + e2n ) X arctg n
3.13. (−1)n . 3.19. (−1)n .
n=1
ln(2 + e3n ) n=1
n
∞ ∞
X (−1)n+1 X p
3.14. . 3.20. sin π n2 + 2n + 2.
n=1
(2n + 1)! n=1

Să se studieze convergenţa simplă şi absolută a seriilor

∞ ∞
X sin n X 1
3.21. . 3.24. (−1)n+1 .
n=1
n n=2
ln ln n
∞ ∞
X π 1
(−1)n+1 sin √ .
X
3.22. 3.25. (−1)n+1 .
n=1
n nα
n=1
∞
X sin n2 sin n1 ∞
3.23. √ . X cos n
3
n2 3.26. .
n=1
n=1
nα

Indicaţii la problemele propuse

3.9. convergentă 3.10. convergentă 3.11. convergentă 3.12. convergentă
3.13. divergentă 3.14. convergentă 3.15. convergentă 3.16. convergentă
3.17. convergentă 3.18. convergentă 3.19. convergentă 3.20. convergentă
3.21. convergentă simplu dar nu absolut 3.22. convergentă simplu dar nu absolut
3.23. convergentă absolut 3.24. convergentă simplu dar nu absolut
3.25. şi 3.26. pentru α > 1 convergentă absolut; pentru α ∈ (0, 1] convergentă simplu;
pentru α ≤ 0 divergentă.