Ana Nistor - Geometrie Analitica

Introducere
Introducere
Bibliografie:
• V. Balan, C. Frigioiu, M. Roman, Geometrie Analitica, Geometrie Diferentiala si
Elemente de Algebra Tensoriala.
• C. Deliu, Analiza matematica, algebra liniara, geometrie analitica si diferentiala
ALGAD 2 - Geometrie analitica si diferentiala - pentru studenti in invatamantul superior tehnic, 2014
• P. Georgescu, G. Popa, Geometrie vectoriala, analitica si diferentiala - Probleme
propuse 2009.
asist.dr. Ana Nistor • A.I. Lazu, Algebra si geometrie - Culegere de probleme
• http://math.etc.tuiasi.ro/apletea/seminarii.html
Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Cuprins:
Universitatea Tehnică ”Gh. Asachi” din Iaşi
- Vectori liberi - recapitulare
I Planul si dreapta in spatiu
Cursurile 1 - 6 II Conice
III Cuadrice
IV Curbe
V Suprafete ainistor||at||tuiasi||punct||ro
A.I. Nistor (TU Iaşi) ALGAD2 15.02 - 24.05. 2017 1 / 88 A.I. Nistor (TU Iaşi) ALGAD2 15.02 - 24.05. 2017 2 / 88
Vectori liberi - recapitulare Vectori liberi - recapitulare
Vectori liberi - produsul scalar Vectori liberi - produsul vectorial

Definiţie
Definiţie S.n. produs vectorial pe spatiul vectorilor liberi aplicatia
S.n. produs scalar pe spatiul vectorilor liberi aplicatia × : V3 × V3 → V3 , ū × v̄ = kūkkv̄ k sin ∠(ū, v̄ )ē
(
kūkkv̄ k cos ∠(ū, v̄ ), daca ū, v̄ 6= 0, unde ē este versorul(lungimea=1) perpendicular pe pl. det. de cei doi vectori si
h , i : V3 × V3 → R, hū, v̄ i = orientat dupa regula burghiului(sensul de inaintare a unui burghiu cand ū se roteste
0, daca ū = 0̄ sau v̄ = 0̄
catre v̄ formand un unghi minim.
expr .analitica
expr .analitica z }| {
z }| { Fie ū = (u1 , u2 , u3 ) = u1 i¯ + u2 j¯ + u3 k̄ si v̄ = (v1 , v2 , v3 ) = v1 i¯ + v2 j¯ + v3 k̄.
Fie ū = (u1 , u2 , u3 ) = u1 i¯ + u2 j¯ + u3 k̄ si v̄ = (v1 , v2 , v3 ) = v1 i¯+ v2 j¯+ v3 k̄. | {z }
| {z } coord. eucl.
i¯ j¯ k̄

coord. eucl.
p analitica a p.s. este hū, v̄ i = u1 v1 + u2 v2 + u3 v3 .
Atunci, expr.

Atunci, expr. analitica a p.v. este ū × v̄ = u1 u2 u3 .
• kūk = hū, ūi v1 v2 v3
• ū ⊥ v̄ d.n.d hū, v̄ i = 0 • ū × v̄ = 0̄ daca ū = 0̄, v̄ = 0̄ sau ū si v̄ sunt coliniari. ( 0̄ este vectorul nul!)
• aria paralelogramului constr. pe ū si v̄ este kū × v̄ k.
• aria triunghiului constr. pe ū si v̄ este 12 kū × v̄ k.
Vectori liberi - recapitulare Vectori liberi - recapitulare
Vectori liberi - produsul mixt Distanta dintre doua puncte

Definiţie Fie reperul ortonormat R(O; i, ¯ j,
¯ k̄) si punctele A(x1 , y1 , z1 ), B(x2 , y2 , z2 )
S.n. produsul mixt al vectorilor ū, v̄ , w̄ aplicatia si C (x3 , y3 , z3 ).
Distanta dintre A si B este:
(·, ·, ·) : V3 × V3 × V3 → R, (ū, v̄ , w̄ ) = hū, v̄ × w̄ i q
dist(A, B) = (x2 − x1 )2 + (y2 − y1 )2 + (z2 − z1 )2 .
z
expr .analitica
}| { Coordonatele unui punct M care imparte segmentul AB intr-un raport
Fie ū = (u1 , u2 , u3 ) = u1 i¯ + u2 j¯ + u3 k̄, v̄ = (v1 , v2 , v3 ) = v1 i¯ + v2 j¯ + v3 k̄ si k ∈ R \ {−1}, AM = kMB,sunt:
| {z }
coord. eucl. x1 + kx2 y1 + ky2 z1 + kz2
w̄ = (w1 , w2 , w3 ) = w1 i¯ + w2 j¯ + w3 k̄. xM = , yM = , zM = .
1+k 1+k 1+k
u1 u2 u3
Atunci, expr. analitica a produsului mixt este (ū, v̄ , w̄ ) = v1

v2 v3 . x1 + x2 y1 + y2 z1 + z2
Mijlocul segmentului AB este M , , .
w1 w2 w3 2 2 2
• (ū, v̄ , w̄ ) = 0 daca cel putin unul dintre vectori este zero sau daca vectorii sunt Centrul de greutate al triunghiului 4ABC este:
coplanari.
x1 + x2 + x3 y1 + y2 + y3 z1 + z2 + z3
• volumul paralelipipedului det. de ū, v̄ , w̄ este: |(ū, v̄ , w̄ )| G , , .
• volumul tetraedrului det. de ū, v̄ , w̄ este: 61 |(ū, v̄ , w̄ )| 3 3 3
CAP. I Planul si dreapta in spatiu Sect.1 Planul CAP. I Planul si dreapta in spatiu Sect.1 Planul
1.1 Ecuatiile planului

¯ j,
Fie reperul ortonormat R(O; i, ¯ k̄) si notam (P) un plan in spatiul
tridimensional.
Definiţie
S.n. vector normal la planul (P) un vector nenul N̄ a carui dreapta suport
Cap.I Planul si dreapta in spatiu este perpendiculara pe planul (P).
Sect.1 Planul Definiţie

S.n. vectori directori ai planului (P) doi vectori necoliniari ū si v̄ ale caror
drepte suport sunt paralele cu planul (P).
Geometric, un plan poate fi unic determinat astfel:

i) un punct al planului si un vector normal la plan
ii) un punct al planului si doi vectori necoliniari din plan
iii) trei puncte necoliniare
i) Planul det. de un punct si un vector normal ii) Planul det. de un punct si doi vectori directori
Fie M0 (x0 , y0 , z0 ) ∈ (P) si N̄ = Ai¯ + B j¯ + C k̄ normala, vector nenul, deci

A, B, C nu toti zero simultan, adica A2 + B 2 + C 2 > 0. Fie M0 (x0 , y0 , z0 ) ∈ (P) si
Un pct generic M(x, y , z) ∈ (P) d.n.d. M0 M ⊥ N̄ d.n.d. hM0 M, N̄i = 0. v̄1 = l1 i¯ + m1 j¯ + n1 k̄, v̄2 = l2 i¯ + m2 j¯ + n2 k̄ ∈ (P) doi vectori directori,
Folosind M0 M = (x − x0 )i¯+ (y − y0 )j¯ + (z − z0 )k̄, produsul scalar devine: deci necoliniari, v̄1 × v̄2 6= 0̄.
Un pct generic M(x, y , z) ∈ (P) d.n.d. M0 M, v̄1 , v̄2 sunt coplanari d.n.d.
(x − x0 )A + (y − y0 )B + (z − z0 )C = 0 (1) (M0 M, v̄1 , v̄2 ) = 0. Folosind expresia analitica a produsului mixt, obtinem:
care s.n. ecuatia normala a planului. Echivalent, (1) devine:
x − x0 y − y0 z − z0

Ax + By + Cz + (−Ax0 − By0 − Cz0 ) = 0, adica
l1 m n

=0 (3)
| {z } 1 1
not. D l2 m2 n2
Ax + By + Cz + D = 0 (2) care s.n. ecuatia unui plan det. de un pct. si doi vectori directori.
care s.n. ecuatia generala a planului. Ex.2
Ex.1
iii) Planul det. de trei puncte necoliniare 1.2 Plane particulare

Fie M1 (x1 , y1 , z1 ), M2 (x2 , y2 , z2 ), M3 (x3 , y3 , z3 ) ∈ (P) necoliniare
Un pct generic M(x, y , z) ∈ (P) d.n.d. M1 M, M1 M2 , M1 M3 sunt
coplanari, d.n.d. (M1 M, M1 M2 , M1 M3 ) = 0.
Ecuatia planului xOy : z = 0 Ec. unui plan paralel cu xOy : z = z0
Folosind expresia analitica a produsului mixt, obtinem:
Ecuatia planului xOz: y = 0 Ec. unui plan paralel cu xOz: y = y0

x y z 1 Ecuatia planului yOz: x = 0 Ec. unui plan paralel cu yOz: x = x0
x − x1 y − y1 z − z1
x2 − x1 y2 − y1 z2 − z1 = 0 ⇔ x1 y1 z1 1 = 0

x2 y2 z2 1 (4) Ec. unui plan paralel cu Oz: Ax + By + D = 0
x3 − x1 y3 − y1 z3 − z1
Ec. unui plan paralel cu Oy : Ax + Cz + D = 0

x3 y3 z3 1
Ec. unui plan paralel cu Ox: By + Cz + D = 0
care s.n. ecuatia unui plan det. de trei puncte necoliniare.
In particular, fie M1 (a, 0, 0), M2 (0, b, 0) si M3 (0, 0, c) intersectiile lui (P) Ec. unui plan care contine originea O(0, 0, 0): Ax + By + Cz = 0
cu axele de coord. Atunci, obtinem ecuatia planului prin taieturi:
x y z
+ + −1=0 (5)
a b c
Ex.3 Ex.4
1.3 Pozitia relativa a doua plane 1.4 Unghiul a doua plane

Fie
(P1 ) : A1 x + B1 y + C1 z + D1 = 0 Fie
(P2 ) : A2 x + B2 y + C2 z + D2 = 0 (P1 ) : A1 x + B1 y + C1 z + D1 = 0 cu normala N̄1
Notam (P2 ) : A2 x + B2 y + C2 z + D2 = 0 cu normala N̄2
A1 B1 C1 Definiţie
M= matricea sist format din ec. planelor
A B2 C2
2 Unghiul α := ∠((P1 ), (P2 )) a doua plane este definit de unghiul format de
A1 B1 C1 D1 normalele la cele doua plane.
M= matricea extinsa
A2 B2 C2 D2
• deoarece rangM < 3 sist nu poate fi compat.det.(sol. unica) - deci hN̄1 , N¯2 i
cos α = (6)
2 plane nu se pot intersecta intr-un pct. kN¯1 kkN¯2 k
• rangM = 1 si rangM = 1: sist are o infinit de sol. - planele coincid.
Altfel spus: A B1 C1
A2 = B2 = C2 = D2
1 D1
Doua plane sunt perpendiculare (P1 ) ⊥ (P2 ) d.n.d. normalele lor sunt
• rangM = 1 si rangM = 2: sist. incompat. - planele sunt paralele, nu
perpendiculare N̄1 ⊥ N̄2 , adica hN̄1 , N̄2 i = 0, A1 A2 + B1 B2 + C1 C2 = 0.
au nici un pct. comun. Altfel spus: A B1 C1 D1
A2 = B2 = C2 6= D2
1
• rangM = 2 atunci si rangM = 2: sist are o infinit de sol, fara ca planele Ex.6
sa coincida - planele se intersecteaza dupa o dreapta. Ex.5
CAP. I Planul si dreapta in spatiu Sect.1 Planul CAP. I Planul si dreapta in spatiu Sect.2 Dreapta in spatiu
1.5 Distanta de la un punct la un plan
Fie M0 (x0 , y0 , z0 ) si (P) : Ax + By + Cz + D = 0

Distanta de la M0 ∈
/ (P) la (P) este data de: Cap.I Planul si dreapta in spatiu
dist(M0 , (P)) =
|Ax0 + By0 + Cz0 + D|
√
A2 + B 2 + C 2
(7) Sect.2 Dreapta in spatiu
si reprezinta lungimea vectorului M0 M 0 , unde M 0 este proiectia punctului
M0 pe planul (P).
CAP. I Planul si dreapta in spatiu Sect.2 Dreapta in spatiu CAP. I Planul si dreapta in spatiu Sect.2 Dreapta in spatiu
2.1 Ecuatiile dreptei in spatiu i) Dreapta det. de un pct si un vector director nenul
Fie M0 (x0 , y0 , z0 ) ∈ (d) si v̄ = l i¯ + mj¯ + nk̄ un vector director al lui (d)
¯ j,
Fie reperul ortonormat R(O; i, ¯ k̄) si notam (d) o dreapta in spatiul
tridimensional. Un pct generic M(x, y , z) ∈ (d) d.n.d. M0 M, v̄ coliniari d.n.d.∃λ ∈ R a.i.
M0 M = λv̄ .
Definiţie Folosind M0 M = (x − x0 )i¯ + (y − y0 )j¯ + (z − z0 )k̄, egalitatea precedenta
S.n. vector director al dreptei (d) vectorul nenul v̄ = l i¯+ mj¯+ nk̄ a carui devine:
dreapta suport este paralela cu dreapta (d). 
l, m, n ∈ R s.n. parametrii directori ai lui (d). x = x0 + λl

Notam v̄0 = kv̄1k v̄ versorul director al lui (d). y = y0 + λm (8)

z = z0 + λn

Geometric, o dreapta poate fi unic determinata astfel:
care s.n. ecuatiile parametrice ale dreptei (d). Echivalent,
i) un punct si un vector director nenul
ii) doua puncte distincte x − x0 y − y0 z − z0
= = (9)
l m n
iii) intersectia a 2 plane
care s.n.ecuatiile canonice ale dr. (d).
Ex.8
ii) Dreapta det. de doua puncte distincte iii) Dreapta ca intersectie a doua plane
Fie planele neparalele
(P1 ) : A1 x + B1 y + C1 z + D1 = 0 cu normala N̄1
(P2 ) : A2 x + B2 y + C2 z + D2 = 0 cu normala N̄2
Fie M1 (x1 , y1 , z1 ), M2 (x2 , y2 , z2 ) ∈ (d)
Atunci ecuatia canonica a dreptei de intersectie a celor doua plane,
Un vector director al lui (d) este
(d) := (P1 ) ∩ (P2 ) este
v̄ := M1 M2 = (x2 − x1 )i¯ + (y2 − y1 )j¯ + (z2 − z1 )k̄
Atunci, ecuatia (9) pentru pctul M1 si vectorul director v̄ de mai sus x − x0 y − y0 z − z0
devine: = = (11)
l m n
unde punctul M0 (x0 , y0 , z0 ) este o solutie a sistemului format de ecuatiile
x − x1 y − y1 z − z1 i¯ j¯ k̄

= = (10)
x2 − x1 y2 − y1 z2 − z1
celor doua plane iar directia dreptei este v̄ = N̄1 × N̄2 = A1 B1 C1 .
care s.n. ecuatia dreptei prin doua puncte. A2 B2 C2
Ex.9 Altfel spus, parametrii directori sunt:

B1 C1 C1 A1 A1 B1
l = m= n= .
B2 C2 C2 A2 A2 B2
A.I. Nistor (TU Iaşi) ALGAD2 15.02 - 24.05. 2017 19 / 88
Ex.10A.I. Nistor (TU Iaşi) ALGAD2 15.02 - 24.05. 2017 20 / 88
2.2 Drepte particulare 2.3 Unghiul a doua drepte
Fie
x − x1 y − y1 z − z1
(d1 ) : = = , cu vect. dir. v̄1 = l1 i¯ + m1 j¯ + n1 k̄
l1 m1 n1
x − x2 y − y2 z − z2
(d2 ) : = = cu vect. dir. v̄2 = l2 i¯ + m2 j¯ + n2 k̄
l2 m2 n2
( ( (
y =0 x =0 x =0
Ec. axei Ox: Ec. axei Oy : Ec. axei Oz: Definiţie
z =0 z =0 y =0
Unghiul α := ∠((d1 ), (d2 ))a doua drepte este definit de unghiul format de
vectorii directori ai celor doua drepte.
hv̄1 , v̄2 i
cos α = (12)
kv̄1 kkv̄2 k
2.3 Unghiul a doua drepte 2.4 Unghiul dintre o dreapta si un plan

Fie
x − x1 y − y1 z − z1
(d1 ) : = = , cu vect. dir. v̄1 = l1 i¯ + m1 j¯ + n1 k̄ Fie
l1 m1 n1 x − x0 y − y0 z − z0
x − x2 y − y2 z − z2 (d) : = = cu vect. dir. v̄1 = l i¯ + mj¯ + nk̄
(d2 ) : = = cu vect. dir. v̄2 = l2 i¯ + m2 j¯ + n2 k̄ l m n
l2 m2 n2 (P) : Ax + By + Cz + D = 0 cu vect. normal N̄ = Ai¯ + B j¯ + C k̄
• Doua dr sunt perpendiculare (d1 ) ⊥ (d2 ) d.n.d. vect. lor directori sunt
perp., v̄1 ⊥ v̄2 d.n.d. hv̄1 , v̄2 i = 0 ⇔ l1 l2 + m1 m2 + n1 n2 = 0. Definiţie
• Doua drepte sunt paralele (d1 )||(d2 ) d.n.d. vectorii lor directori sunt Unghiul α := ∠((d), (P)) dintre o dreapta si un plan este definit de unghiul
paraleli, v̄1 ||v̄2 d.n.d. ll12 = m n1
m2 = n2 .
1
format de dreapta cu proiectia ei pe plan, si care este egal cu complementul
! Dr. sunt paralele SAU coincid! Distinctia se face verif. daca un pct al unghiului format de dreapta si normala la plan.
uneia dintre drepte se afla (coincid) sau nu (paralele) pe cealalta dreapta.
! doua dr. perpendiculare pot fi necoplanare ! π hN̄, v̄ i
! doua dr. paralele sunt intotdeauna coplanare! sin α = cos −α = (13)
2 kN̄kkv̄ k
• Doua drepte sunt coplanare d.n.d. v̄1 , v̄2 , M1 M2 sunt coplanari d.n.d.
x2 − x1 y2 − y1 z2 − z1

(v̄1 , v̄2 , M1 M2 ) = 0 ⇔ l1 m1 n1 = 0
l2 m2 n2
2.5 Distanta de la un punct la o dreapta 2.6 Distanta dintre doua drepte
Fie
Fie x − x1 y − y1 z − z1
x − x1 y − y1 z − z1 (d1 ) : = = , cu vect. dir. v̄1 = l1 i¯ + m1 j¯ + n1 k̄
(d) : = = cu vect. dir. v̄ = l i¯ + mj¯ + nk̄ si l1 m1 n1
l m n x − x2 y − y2 z − z2
M1 (x1 , y1 , z1 ) ∈ (d) (d2 ) : = = cu vect. dir. v̄2 = l2 i¯ + m2 j¯ + n2 k̄
l2 m2 n2
M0 (x0 , y0 , z0 ) ∈
/ (d) Definiţie
Distanta de la M0 la (d) este data de: S.n. perpendiculara comuna a celor doua drepte dreapta unica (d) perpen-
diculara pe (d1 ) si (d2 ) si care intersecteaza dreptele (d1 ) si (d2 ).
kM1 M0 × v̄ k
dist(M0 , (d)) = (14) Notam M1 (x1 , y1 , z1 ) ∈ (d1 ) si M2 (x2 , y2 , z2 ) ∈ (d2 ).
kv̄ k
Un vector director al perpendicularei comune (d) este:
v̄ = v̄1 × v̄2 = l i¯ + mj¯ + nk̄
CAP. I Planul si dreapta in spatiu Sect.2 Dreapta in spatiu CAP. I Planul si dreapta in spatiu Sect.3 Dreapta in plan
2.6 Distanta dintre doua drepte

Dreapta (d) = (P1 ) ∩ (P2 ) se obtine ca intersectia
planelor
x − x1 y − y1 z − z1

(P1 ) det. de M1 si vect dir ai dr (d1 ) si (d) : l1 m1 n1 = 0
l m n
si
x − x2 y − y2 z − z2

Cap.I Planul si dreapta in spatiu
(P2 ) det. de M2 si vect dir ai dr (d2 ) si (d) : l2 m2 n2 = 0
l m n Sect.3 Dreapta in plan
Atunci,
dist((d1 ), (d2 )) = lungimea perpendicularei comune = inaltimea
paralelipipedului construit pe vect. v̄1 , v̄2 , M1 M2 cu baza data de
paralelogramul format de v̄1 si v̄2 .
|(M1 M2 , v̄1 , v̄2 )|

dist((d1 ), (d2 )) =
kv̄1 × v̄2 k
CAP. I Planul si dreapta in spatiu Sect.3 Dreapta in plan CAP. I Planul si dreapta in spatiu Sect.3 Dreapta in plan
3.1 Ecuatiile dreptei in plan i) dr. det. de un pct si un vect. director

Fie M0 (x0 , y0 ) si v̄ = l i¯ + mj¯ vect. director nenul (l 2 + m2 > 0)
Ecuatia
x − x0 y − y0
= (15)
¯ j)
¯ un reper ortonormat in plan. l m
Fie R(O; i,
s.n ec. canonica a dreptei.
Geometric, o dreapta in plan este unic determinata astfel:
Calculand |{z} −l + ly0 − mx0 = 0 obtinem:
m x |{z}
i) un punct si un vector director not.a
| {z }
not.b not.c
ii) doua puncte
ax + by + c = 0 (16)
iii) un punct si panta
iv) un punct si o directie normala care s.n.ec. generala a dreptei in plan.
Egaland (15) cu un parametru real λ avem
(
x = x0 + λl
(17)
y = y0 + λm
care s.n. ecuatiile parametrice ale dreptei in plan.

ii) dr. det. de doua puncte 3.2 Panta unei drepte in plan
Fie M1 (x1 , y1 ) si M2 (x2 , y2 ) Fie

Ecuatia ax + by + c = 0 (20)
x − x1 y − y1
= (18) ec. gen. a unei drepte neparalele cu Oy , adica b 6= 0.
x2 − x1 y2 − y1
Echivalent,
s.n ec. canonica a dreptei det. de doua puncte. a c
y= − x−
b
|{z} |{z}b
In particular, fie o dreapta (d) care nu trece prin O(0, 0) si nu e paralela not.m not.n
cu axele de coord. Notam (d) ∩ Ox = A(a, 0) si (d) ∩ Oy = B(0, b) a.i. si obtinem
ab 6= 0 y = mx + n (21)
Atunci, ec. (18) devine
x y care s.n. ec. redusa a dreptei.
+ −1=0 (19)
a b •m s.n. panta dreptei
care s.n ec. prin taieturi a unei drepte in plan. •n reprezinta ordonata intersectiei dr. cu Oy .
3.2 Panta unei drepte in plan 3.3 Drepte particulare in plan
Fie
(d) : y = mx + n dr. neparalela cu Oy
M1 (x1 , y1 ) ∈ (d), atunci verif ec. dr.: y1 = mx1 + n
si Ecuatia axei Ox: y = 0 Ecuatia unei drepte paralele cu Ox: y = y0
M2 (x2 , y2 ) ∈ (d), atunci verif. ec. dr.: y2 = mx2 + n Ecuatia axei Oy : x = 0 Ecuatia unei drepte paralele cu Oy : x = x0
Scazand cele 2 relatii obtinem expresia pantei m = yx22 −y 1
−x1 := tan θ,
unde θ = ∠(semiaxa poz Ox, semidr. de pe (d) situata deas. lui Ox) Ecuatia primei bisectoare: y = x
Ecuatia celei de-a2a bisectoare: y = −x
m > 0 d.n.d. θ este unghi ascutit
m < 0 d.n.d. θ este unghi obtuz Ex.7 Ex.8
m = 0 d.n.d. (d)||Ox
Obs.iii) O dreapta (d) este unic determinata de un punct de pe
dreapta M0 (x0 , y0 ) ∈ (d) si panta sa m. Fie un pct generic de pe dreapta
−y0
M(x, y ) ∈ (d). Avem: m = yx−x 0
, adica, ec. dr.(d) : y − y0 = m(x − x0 )
3.4 Unghiul a doua drepte in plan 3.5 Distanta de la un pct la o dreapta in plan
Fie
x−x1 y −y1 ¯ ¯
(d1 ) : l1 = m1 , cu vect. dir. v̄1 = l1 i + m1 j
x−x2 y −y2 ¯ ¯ Fie (d) : ax + by + c = 0 ec. gen a unei drepte in plan
(d2 ) : l2 = m2 cu vect. dir. v̄2 = l2 i + m2 j
si M0 (x0 , y0 ) ∈
/ (d)
Definiţie
Unghiul α := ∠((d1 ), (d2 ))a doua drepte este definit de unghiul format de Atunci N = ai¯ + b j,
¯ vect. nenul, este perpendicular pe (d).
vectorii directori ai celor doua drepte. Distanta de la pctul M0 la dreapta (d) este:
hv̄1 , v̄2 i |ax0 + by0 + c|
cos α = (22) dist(M0 , (d)) = √
kv̄1 kkv̄2 k a2 + b 2
Obs. iv) O dreapta (d) poate fi unic determinata in plan de un
• Doua dr sunt perp. (d1 ) ⊥ (d2 ) d.n.d. v̄1 ⊥ v̄2 ⇔ l1 l2 + m1 m2 = 0. punct al dreptei M1 (x1 , y1 ) ∈ (d) si o directie normala N = ai¯ + b j:
¯
• Doua dr sunt paralele (d1 )||(d2 ) d.n.d. v̄1 ||v̄2 ⇐⇒ ll12 = m
m1
2
. (d) : a(x − x1 ) + b(y − y1 ) = 0.
Cu pante:
• Doua dr sunt perpendiculare d.n.d. produsul pantelor = −1
• Doua dr sunt paralele d.n.d. pantele sunt egale.
CAP. II Conice Sect.1 Conice pe ecuatii canonice CAP. II Conice Sect.1 Conice pe ecuatii canonice
Introducere
Fie F un pct si (d) o dreapta in plan.
Definiţie
L.g. al pctelor M din plan pt. care raportul distantelor de la M la pctul fix
F si de la M la dreapta (d) este constant s.n. conica.
Cap.II Conice Pctul F s.n. focarul conicei.
Dreapta (d) s.n. dreapta directoare a conicei.
Sect.1 Conice pe ecuatii canonice Raportul constant din definitia conicei s.n. excentricitatea conicei si se
noteaza e.
Daca F ∈ (d), atunci conica s.n. degenerata.
Daca F ∈
/ (d), atunci conica s.n. nedegenerata.
e ∈ (0, 1) - conica de tip eliptic; s.n. elipsa
e = 1 - conica de tip parabolic; s.n. parabola
e ∈ (1, ∞) - conica de tip hiperbolic; s.n. hiperbola
1.1 Cercul 1.1 Cercul

Definiţie
Pozitia relativa a unei drepte fata de un cerc
Cercul este l.g. al pctelor din plan egal departate de un pct. fix numit
centru. Fie
(d) : ax + by + c = 0 si
Fie C (x0 , y0 )- centrul, r -raza.
(C) : (x − x0 )2 + (y − y0 )2 = r 2 , cu centrul C (x0 , y0 )
Un pct generic M(x, y ) ∈ C(C , r ) d.n.d kCMk = r .
Echivalent, obtinem |ax0 + by0 + c|
Notam dist(C , (d)) = √
(x − x0 )2 + (y − y0 )2 = r 2 (23) a2 + b 2
dist(C , (d)) > r : (d) ∩ (C) = ∅, (d) e exterioara cercului
care s.n. ec.canonica a cercului C(C , r ).
O ecuatie de forma: dist(C , (d)) = r : (d) ∩ (C) = {un punct}, (d) e tangenta cercului
dist(C , (d)) < r : (d) ∩ (C) = {2 puncte}, (d) e secanta cercului
x 2 + y 2 + 2mx + 2ny + p = 0, cu m2 + n2 − p > 0
p
2 2
( cu C (−m, −n) si r = m + n − p.
reprez. ec. generala a unui cerc Ecuatia tangentei la cerc intr-un pct al cercului M1 (x1 , y1 ) ∈ (C) se
x = x0 + r cos t obtine prin dedublare: (x1 − x0 )(x − x0 ) + (y1 − y0 )(y − y0 ) = r 2
Ec. (23) este echivalenta cu:
y = y0 + r sin t, t ∈ [0, 2π) Ex.1
care s.n. ec. parametrice ale cercului.
1.2 Elipsa 1.2 Elipsa - ecuatiile elipsei

Definiţie
Pt a gasi ec. elipsei fixam reperul ortonormat centrat in originea
Fie F si F 0 doua pcte distincte cu kFF 0 k = 2c > 0 si a ∈ R+ cu 2a > 2c. O =mijl. segm FF 0 si versorii i¯ = kFF1 0 k FF 0 si j¯ ⊥ i¯ cu kjk
¯ = 1 a.i. {i,
¯ j}
¯
Elipsa este l.g. al pctelor din plan cu proprietatea ca suma distantelor la este pozitiv orientata.
punctele fixe F si F 0 este const. = 2a.
Un pct generic M(x, y ) ∈ E d.n.d kFMk + kF 0 Mk = 2a, a > 0 fixat.
• F si F 0 s.n. focarele
• F 0 F s.n. axa focala, iar kF 0 F k = 2c s.n. distanta focala Prin calcul direct, obtinem ec. canonica a elipsei:
x2 y2
+ 2 = 1, (24)
a2 b
unde am notat b 2 = a2 − c 2 .
Reciproc, se arata ca orice pct care verifica (24) apartine elipsei.
Din
( (24) se deduc ec. parametrice ale elipsei:
x = a cos t,
y = b sin t, t ∈ [0, 2π)
1.2 Elipsa - elementele elipsei 1.2 Elipsa - poz. rel a unei drepte fata de o elipsa
2
( 2
• a s.n. semiaxa mare si b s.n. semiaxa mica a elipsei (E) : xa2 + yb2 = 1
Rezolvam sistemul: Eliminand y se obtine ec. de
• A(a, 0), A0 (−a, 0), B(0, b), B 0 (0, −b) s.n. varfurile elipsei si reprez (d) : y = mx + n
∩Ox, resp.∩Oy gr.2: (a2 m2 + b 2 )x 2 + 2a2 mnx + a2 (n2 − b 2 ) = 0.
• O(0, 0) s.n. centrul elipsei si este centru de simetrie:
∆ > 0 (E) ∩ (d) = 2 pcte distincte, (d) este secanta elipsei;
daca M(x, y ) ∈ E ⇒ M1 (−x, −y ) ∈ E
− axa Ox este axa de simetrie: daca M(x, y ) ∈ E ⇒ M1 (x, −y ) ∈ E ∆ < 0 (E) ∩ (d) = ∅, (d) este exterioara elipsei;
− axa Oy este axa de simetrie: daca M(x, y ) ∈ E ⇒ M1 (−x, y ) ∈ E ∆ = 0 (E) ∩ (d) = un pct dublu, (d) este tangenta elipsei.
Directoare si excentricitate Obs. Dintr-un pct exterior al unei elipse vom obtine 2 tangente la elipsa:
Revenind la: p p
2 (d1 ) : y = mx + a2 m2 + b 2 (d2 ) : y = mx − a2 m2 + b 2

c a
q
(x + c)2 + y 2 = x + , −a ≤ x ≤ a ⇔ kMF 0 k = e dist(M, (d 0 )),

a c
unde am notat e = ca si (d 0 ) : x = − ac .
2 Ec. tangentei la elipsa intr-un pct al elipsei M1 (x1 , y1 ) ∈ E se obtine prin
a2 dedublare:
Lucrand cu celalalt radical, obtinem kMF k = e dist(M, (d)), (d) : x = c . xx1 yy1
2 + 2 − 1 = 0. (25)
• x = ± ac s.n. dreptele directoare ale elipsei a2 b
• e = ca ∈ (0, 1) s.n. excentricitatea elipsei Ex.2
1.3 Hiperbola 1.3 Hiperbola - ecuatiile hiperbolei

Definiţie Un pct generic M(x, y ) ∈ H d.n.d |kFMk − kF 0 Mk| = 2a, a > 0 fixat.
Fie F si F 0 doua pcte distincte cu kFF 0 k = 2c > 0 si a ∈ R+ cu 0 < 2a < Prin calcul direct, obtinem ec. canonica a hiperbolei:
2c. Hiperbola este l.g. al pctelor din plan cu proprietatea ca diferenta x2 y2
distantelor la doua puncte fixe, F si F 0 (numite focare) este const. = 2a. − 2 = 1, (26)
a2 b
• F si F 0 s.n. focarele unde am notat b 2 = c 2 − a2 .
• F 0 F s.n. axa focala, iar kF 0 F k = 2c s.n. distanta focala Reciproc, se arata ca orice pct care verifica (26) apartine hiperbolei.
(
x = a cosh t,
Din (26) se deduc ec. parametrice :
y = b sinh t, t ∈ R
Reamintim functiile hiperbolice:
e t + e −t
cosh : R → [1, ∞), cosh(t) = ,
2
e t − e −t
sinh : R → R, sinh(t) = .
2
Proprietate: ch2 (t) − sh2 (t) = 1, ∀t ∈ R.
1.3 Hiperbola - elementele hiperbolei 1.3 Hiperbola - exemple

x2 y2
Ex.1. Fiind data hiperbola (H) : a2
− b2
= 1, atunci hiperbola
y2 x2
• O(0, 0) s.n. centrul hiperbolei si este centru de simetrie (H0 )
: − = 1 s.n. hiperbola conjugata lui H.
b2 a2
Axele Ox si Oy sunt axe de simetrie. Elementele lui (H0 ) sunt:
Oy este axa transversa, iar B(0, b) si B 0 (0, −b) sunt varfurile
• a s.n. semiaxa mare si b s.n. semiaxa mica a hiperbolei focarele sunt F (0, c), F 0 (0, −c)
asimptotele lui (H0 ) coincid cu cele ale lui (H), y = ± ba x
• A(a, 0), A0 (−a, 0) s.n. varfurile hiperbolei si reprez ∩Ox.
excentricitatea lui (H0 ) este e 0 = bc .
• Axa Ox s.n. axa transversa a hip. y2 x2
Exemplu: 22
− 32
−1=0
2
•x= ± ac s.n.dreptele directoare ale hiperbolei
c
•e= a > 1 s.n. excentricitatea hiperbolei
• y = ± ba x s.n. asimptotele hiperbolei si se obtin ca asimptote oblice ale
√ √
functiilor f1 (x) = ba x 2 − a2 si f2 (x) = − ba x 2 − a2 .
1.3 Hiperbola - poz rel a unei dr. fata de hiperbola 1.4 Parabola
2
( 2
(H) : xa2 − yb2 = 1 Definiţie
Rezolvam sistemul: Eliminand y se obtine:
(d) : y = mx + n Fie o dreapta (d) si un pct F ∈
/ (d). Parabola este l.g. al pctelor din plan
(b 2 − a2 m2 )x 2 − 2a2 mnx − a2 (n2 + b 2 ) = 0. egal departate de punctul F si de dreapta (d)
• Pt.m 6= ± ba avem o ec. de gr. 2 in x.
• F s.n. focar, (d) s.n. dreapta directoare
∆ > 0 (H) ∩ (d) = 2 pcte distincte, (d) este secanta hiperbolei; • Spunem ca parabola are excentricitatea e = 1
∆ < 0 (H) ∩ (d) = ∅, (d) este exterioara hiperbolei; • Fie p = dist(F , (d)), p s.n. parametrul parabolei.
∆ = 0 (H) ∩ (d) = un pct dublu, (d) este tangenta hiperbolei.
Obs. Dintr-un pct exterior al unei hiperbole vom obtine 2 tangente la
hiperbola, numai cand m ∈ (−∞, − ba ) ∪ ( ba , ∞), deoarece
∆ = 0 ⇔ n 2 = a2 m 2 − b 2 .
p p
(d1 ) : y = mx + a2 m2 − b 2 (d2 ) : y = mx − a2 m2 − b 2
• Pt. m = ± ba si n 6= 0 avem o ec. de gr. 1 in x.
(H) ∩ (d) = un singur pct, (d) este paralela cu una dintre asimptote, (d)
s.n. secanta de dir. asimptotica. (?!) de ce nu e tangenta?
• Pt. m = ± ba si n = 0 obtinem asimptotele hiperbolei.
Ec. tangentei la hiperbola intr-un pct al hiperbolei M1 (x1 , y1 ) ∈ H:
xx1 yy1
− 2 − 1 = 0. (27)
a2 b Sect.1 Conice pe ecuatii canonice
CAP. II Conice CAP. II Conice Sect.1 Conice pe ecuatii canonice
Ex.1
1.4 Parabola - ecuatiile parabolei 1.4 Parabola - exemple
Alegem un reper centrat in origine, pe semiaxa pozitiva (Ox fixam focarul
F ( p2 , 0), OF = p2 i,
¯ iar Oy ⊥ Ox a.i. sa obtinem un reper pozitiv. Atunci,
dreapta directoare are ecuatia (d) : x = − p2 .
O(0, 0) este varful parabolei
q pct generic M(x, y ) ∈ P d.n.d dist(M, (d)) = kFMk. Adica,
Un
1 Ecuatia y 2 = −2px, p > 0 reprez parabola cu vf. in origine, avand
(x − p )2 + y 2 = x + p . Ridicand la patrat, rezulta ec. canonica a
2 2 axa transversa Ox dar situata in semiplanul din stanga axei Oy .
parabolei: 2 Ec. x 2 = 2py si x 2 = −2py , p > 0 reprez. parabole cu vf. in origine
y 2 − 2px = 0. (28) 1 2
si axa transversa Oy . y = f (x) = 2p x
Reciproc, se arata ca un pct oarecare M0 (x0 , y0 ) care verifica (28) apartine
parabolei cu focarul F si drepta directoare (d).
(
t2
x = 2p ,
Din (28) se deduc ec. parametrice:
y = t, t ∈ R.
Obs. Ox este axa de simetrie a parabolei iar Oy este tangenta la
parabola in varful O(0, 0) acesteia.
CAP. II Conice Sect.1 Conice pe ecuatii canonice CAP. II Conice Sect.2 Repere carteziene
1.4 Parabola - poz. rel. a unei dr. fata de o parabola

(
(P) : y 2 − 2px = 0
Rezolvam sistemul: Eliminand y se obtine:
(d) : y = mx + n
m2 x 2 + 2(mn − p)x + n2 = 0.
• Pt.m 6= 0 avem o ec. de gr. 2 in x.
∆ > 0 (P) ∩ (d) = 2 pcte distincte, (d) este secanta parabolei;
∆ < 0 (P) ∩ (d) = ∅, (d) este exterioara parabolei;
Cap.II Conice
∆ = 0 ⇔ n = 2mp
si obtinem o singura tangenta la parabola,
p
Sect.2 Repere carteziene
y = mx +
2m
• Pt. m = 0 avem o ec. de gr. 1 in x: −2px + n2 = 0, iar dreapta
(d) : y = n. (P) ∩ (d) = un singur pct, (d) s.n. secanta.
Ec. tangentei la parabola intr-un pct al parabolei M1 (x1 , y1 ) ∈ P:
yy1 − p(x + x1 ) = 0. (29)
Ex.2
CAP. II Conice Sect.2 Repere carteziene CAP. II Conice Sect.2 Repere carteziene
Introducere 2.1 Repere carteziene pe dreapta
Vom defini repere pe dreapta, in plan si in spatiu si vom studia schimbarea

de repere la translatii si rotatii. ¯
Pe o dreapta (d) avem originea O ∈ R si baza formata din versorul i.
Fie spatiile liniare (X, +, ·, R), unde X reprez.
Definiţie
mult. vect. de pe o dreapta, V1 , ¯ cu reperul R0 (O 0 ; i)
¯ pe dreapta (d) s.n.
O schimbare a reperului R(O; i)
mult. vect. din plan, V2 , translatie.
mult. vect. din spatiu, V3 .
Fie x0 ∈ R coord. lui O 0 . Fie M ∈ (d) un pct generic care are coord.
Definiţie
x ∈ R in R si x 0 ∈ R in R0 . Atunci,
Numim reprer in spatiul (X, +, ·, R) o pereche R(O; S), unde O reprez.
originea reperului iar S este o baza in X. x = x0 + x 0
Pentru un punct generic M ∈ X, vectorul OM s.n. vectorul de pozitie al

pctului M fata de reperul R.
2.2 Repere carteziene in plan - translatia 2.2 Repere carteziene in plan - translatia
¯ j),
¯ pctul O 0 (x0 , y0 ) si consid. Justificare:
Fie reperul cartezian ortonormat R(O; i,
0 0 ¯ ¯
reperul cartezian ortonormat R (O ; i, j).
Definiţie
¯ j)
O schimbare a reperului R(O; i, ¯ cu reperul R0 (O 0 ; i,
¯ j)
¯ in plan s.n. trans-
latie.
Pt un pct generic M din plan, notam
(x, y ) coord in R
(x 0 , y 0 ) coord in R0
Atunci, OM = OO 0 + O 0 M ⇐⇒
(
x = x0 + x 0 x i¯ + y j¯ = x0 i¯ + y0 j¯ + x 0 i¯ + y 0 j¯
0
x 10 x0 x
Matriceal : = +
y = y0 + y 0 y 01 y0 y0 (
x = x0 + x 0
Deci, schimbarea de coordonate la translatie este:
y = y0 + y 0
2.2 Repere carteziene in plan - rotatia 2.2 Repere carteziene in plan - rotatia
Fie R0 (O; i¯0 , j¯0 ) un reper cartezian ortonormat obtinut prin rotirea cu un Pt un pct generic M din plan, notam
unghi α ∈ [0, π) a reperului R(O; i, ¯ j).
¯
(x, y ) coord in R
Definiţie (x 0 , y 0 ) coord in R0 . Deci, OM = x i¯ + y j¯ = x 0 i¯0 + y 0 j¯0
O schimbare a reperului R(O; i, ¯ j)
¯ cu reperul R0 (O; i¯0 , j¯0 ) in plan s.n. ro-
Inmultim scalar cu i¯ apoi cu j: ¯
tatie. xhi, ii + y hj, ii = x hi , ii + y 0 hj¯0 , ii
¯ ¯ ¯ ¯ 0 ¯ 0 ¯ ¯
Pp. ca R0 este la fel orientat cu R ¯ ji
xhi, ¯ + y hj, ¯ ji
¯ = x 0 hi¯0 , ji
¯ + y 0 hj¯0 , ji
¯
Inlocuind (30), obtinem schimbarea de coordonate la rotatie:
¯ ii
hi, ¯ = 1 hi,
¯ ji
¯ = 0 hj,
¯ ji
¯ =1 (
x = x 0 cos α − y 0 sin α
0
0
hi¯ , ii
¯ = cos α (30) x cos α − sin α x
Matriceal : =
π y = x 0 sin α + y 0 cos α y sin α cos α y0
0
hj¯ , ii
¯ = cos(α + ) = − sin α
2
0 π cos α − sin α
hi¯ , ji
¯ = cos( − α) = sin α Matricea schimbarii de coordonate C = este ortogonala,
2 sin α cos α
¯0 ¯
hj , ji = cos α C −1 = C T , deci rotatia in plan este o transformare ortogonala. det C = 1
2.2 Repere carteziene in plan - rotatia 2.2 Repere carteziene in plan - rototranslatia
Pp. ca R0 este invers orientat fata de R

cos α sin α
C=
sin α − cos α Un pct generic M are coord:
C −1 = C T , det C = −1 ¯ j)
(x, y ) in R(O; i, ¯
Schimbarea
de0 coordonate este: (x 0 , y 0 ) in R0 (O; i¯0 , j¯0 )
x x
=C (x”, y ”) in R”(O 0 ; i¯0 , j¯0 ),
y y0
OBS. In calcule vom lucra cu repere la fel orientate, matricea schimbarii

de baze va avea det = 1.
2.2 Repere carteziene in plan - rototranslatia 2.3 Repere carteziene in spatiu

0 0
¯ ¯ 0 ¯0 ¯0 x x x0 x
Rotatia: R(O; i, j) −→ R (O; i , j ) =C 0 , = C 00 Un pct generic M are coord:
y y y0 y0
¯ j,
(x, y , z) in R(O; i, ¯ k̄)
0 0
Translatia: R0 (O; i¯0 , j¯0 ) −→ R”(O 0 ; i¯0 , j¯0 )
x x
= 00 +
x”
, (x 0 , y 0 , z 0 ) in R0 (O; i¯0 , j¯0 , k̄ 0 )
y0 y0 y” (x”, y ”, z”) in R”(O 0 ; i¯0 , j¯0 , k̄ 0 ),
Rototranslatia: Rotatia:    0    0
x x x0 x0
0
¯ ¯ 0 ¯0 ¯0 x x0 x” x0 x”
R(O; i, j) −→ R”(O ; i , j ) =C +C = +C ¯ ¯ 0 ¯0 ¯0 0
R(O; i, j, k̄) −→ R (O; i , j , k̄ ) y =S y , 0 y0 = S y00 
y y00 y” y0 y”       
z z 0 z0 z00

cos α − sin α
Daca R0 este la fel orientat cu R, C = obtinem unde S reprezinta matricea de trecere de la o baza la cealalta:
sin α cos α
schimbarea de coordonate la rototranslatie: 
¯0 ¯ ¯
i = a11 i + a21 j + a31 k̄
 
(
 a11 a12 a13
x = x0 + x” cos α − y ” sin α j¯0 = a12 i¯ + a22 j¯ + a32 k̄ Notam :S = a21 a22 a23  .
a31 a32 a33
¯0

y = y0 + x” sin α + y ” cos α. i = a13 i¯ + a23 j¯ + a33 k̄
2.3 Repere carteziene in spatiu 2.4 Repere polare in plan
Definiţie
 0  0    Un reper polar in plan se defineste printr-un pct fix numit pol, O(0, 0) si
x x0 x” ¯ trecand prin pol, numita axa polara.
axa Ox de versor i,
Translatia: R0 (O; i¯0 , j¯0 , k̄ 0 ) −→ R”(O 0 ; i¯0 , j¯0 , k̄ 0 ) y 0  = y00  + y ” ,
z0 z00 z”
Pozitia unui pct generic M din plan este determinata de:
¯ j,
¯ 0 ¯0 j¯0 , k̄ 0 ) ρ = kOMk dist de la pol la pct.; ρ > 0
   0 R(O; i,
Rototranslatia:  k̄) −→R”(O
 ; i , 
x x0 x” x0 x” s.n. raza vectoare sau modulul lui M
y  = S y00  + S y ” = y0  + S y ” θ = unghiul facut de directia OM cu axa polara Ox; θ ∈ [0, 2π)
z z00 z” z0 z” s.n. unghiul polar al lui M.
M(ρ, θ), ρ, θ s.n. coord. polare
Obs. O(0, 0) nu are coord. polare!
2.4 Repere polare in plan 2.4 Repere polare in spatiu
¯ j)
Fie reperul R(O; i, ¯ cu originea in polul O, i¯ versorul axei polare a.i.
¯ j}
¯ sa fie baza ortonormata pozitiv orientata. Definiţie
{i,
Un reper polar in spatiu se defineste printr-un plan numit plan baza, xOy
¯ si
in care s-a ales un reper polar (pol O(0, 0) si axa polara Ox de versor i)
Un pct generic M are coord: axa Oz de versor k̄, perpendiculara pe planul baza.
(x, y ) coord carteziene Fie un pct generic M ∈/ Oy din spatiu.
Notam M 0 proiectia ortogonala pe
(ρ, θ) coord. polare
xOy , r 0 = OM 0
ρ = k¯
r k = kOMk, ρ > 0;
r , k̄) ∈ [0, π);
ϕ = ∠(¯
(
x = ρ cos θ
Schimbarea de coordonate este data de: ¯ ∈ [0, 2π).
r 0 , i)
θ = ∠(¯
y = ρ sin θ, ρ > 0, θ ∈ [0, 2π)
(ρ, ϕ, θ) s.n. coord. polare in spatiu
( p
ρ = x2 + y2
Si reciproc: ale lui M. Notam M(ρ, ϕ, θ).
θ = arctan yx , pentru x, y > 0

2.4 Repere polare in spatiu 2.4 Repere polare in spatiu - coordonate semipolare
Legatura intre coord. carteziene M(x, y , z) si coord polare M(ρ, ϕ, θ) se
obtine astfel: Fie un pct generic M ∈
/ Oz din spatiu,
r¯0 este proiectia lui r pe planul xOy =⇒ k¯ r 0 k = k¯r k sin ϕ avand
¯ 0
• x = hi, r¯ i = k¯ 0
r k cos θ = k¯ r k sin ϕ cos θ (x, y , z) - coord. carteziene
• y = hj, ¯ r¯0 i = k¯
r 0 k sin θ = k¯
r k sin ϕ sin θ
• z = hk̄, r¯i = k¯ r k cos ϕ. (ρ, θ, z) coord. semipolare
Deci,
 schimbarea de coordonate este data de:

 x = ρ sin ϕ cos θ Schimbarea
 de coordonate:
y = ρ sin ϕ sin θ  x = ρ cos θ (
x 2 + y 2 = ρ2



z = ρ cos ϕ, ρ > 0, ϕ ∈ [0, π), θ ∈ [0, 2π) y = ρ sin θ Deoarece
 z ∈R
z = z, ρ > 0, θ ∈ [0, 2π), z ∈ R

Reciproc: reprez. ec. unui cilindru cir-
Deoarece x 2 + y 2 + z 2 = ρ2
 p
ρ = x 2 +y 2 + z 2 Reciproc:
cular drept centrat in origine
  p
reprez. ec. sferei centrate in 2
ρ = x + y
2


ϕ = arccos √ 2 z 2 2 si de raza ρ, (ρ, θ, z) s.n. si

x +y +z origine de raza ρ, (ρ, ϕ, θ) s.n. θ = arctan yx , pentru x, y > 0
 coord. cilindrice.
si coord. sferice.

θ = arctan y , pentru x, y > 0
 
z =z

x
CAP. II Conice Sect.3 Conice pe ecuatii generale CAP. II Conice Sect.3 Conice pe ecuatii generale
Introducere
Definiţie
Conica este l.g. (Γ) al pctelor M din plan ale caror coord. (x, y ) in rap cu
¯ j)
R(O; i, ¯ satisfac ecuatia:
(Γ) : f (x, y ) := a11 x 2 + 2a12 xy + a22 y 2 + 2a13 x + 2a23 y + a33 = 0, (31)

Cap.II Conice 2 + a2 + a2 > 0, a ∈ R, i, j ∈ {1, 2, 3}.
unde a11 ij
Sect.3 Conice pe ecuatii generale 12 22
Problema: Ar. ca orice conica este una dintre urm. multimi: cerc, elipsa,
hiperbola, parabola, per. de dr.(conc., paral., confundate), pct dublu, ∅.
Sugestia:
• Utilizand rotatia si translatia realizam o schimbare de reper de la
R(O; i,¯ j)
¯ la un reper adecvat, pozitiv orientat, numit reper canonic, fata
de care conica (31) sa se scrie ca o ecuatie canonica.
• Pentru gasirea formei canonice vom studia 2 cazuri:
daca a12 = 0 se face o translatie
daca a12 6= 0 se face o rotatie, urmata de o translatie.
3.1 Reducerea la forma canonica a unei conice 3.1 Reducerea la forma canonica a unei conice
Invariantii unei conice Invariantii unei conice
Fie conica: Fie conica:
a11 x 2 + 2a12 xy + a22 y 2 + 2a13 x + 2a23 y + a33 = 0, a11 x 2 + 2a12 xy + a22 y 2 + 2a13 x + 2a23 y + a33 = 0,
2 + a2 + a2 > 0, a ∈ R, i, j ∈ {1, 2, 3}.
unde a11 12 22 ij 2 + a2 + a2 > 0, a ∈ R, i, j ∈ {1, 2, 3}.

a11 a12 a13 unde a11 12 22 ij
a11 a12
a11 a12 a13
Numerele reale: I = a11 + a12 , δ = , ∆ = a12 a22 a23 s.n.
a11 a12
a12 a22
a13 a23 a33 Numerele reale: I = a11 + a12 , δ = , ∆ = a12 a22 a23 s.n.
a12 a22
a13 a23 a33
invariantii conicei.
Theorem invariantii conicei.
δ da genul conicei:
La o schimbare de reper, ec. conicei (31) se transf. intr-o ec. de aceeasi δ > 0 - gen eliptic Pt. δ < 0, avem:
forma: δ < 0 - gen hiperbolic ∆ 6= 0 si I = 0:
δ = 0 - gen parabolic hiperbola echilatera
0
a11 x 02 + 2a12
0
x 0 y 0 +0 a22 y 02 + 2a13
0
x 0 + 2a23
0
y 0 + a33
0
=0 ∆ da degenerarea: ∆ = 0 si I = 0 : drepte
∆ 6= 0 - c. nedegenerata perpendiculare.
iar invariantii I , δ, ∆ nu se schimba la translatii sau rotatii. ∆ = 0 - c. degenerata
(
x = x0 + x 0
(
1 ∂f
Efectuand o translatie a reperului: 2 ∂x =0
Obs.1 Sist. (32) este echivalent cu:
y = y0 + y 0 1 ∂f
=0
2 ∂y
ec. conicei (31) f (x, y ) = a11 x 2 + 2a12 xy + a22 y 2 + 2a13 x + 2a23 y + a33
a11 a12
devine: Obs.2 Det. sist. (32) este: δ =

f¯(x 0 , y 0 ) = a11 x 02 + 2a12 x 0 y 0 + a22 y 02 + 2(a11 x0 + a12 y0 + a13 )x 0 + a12 a22
2(a12 x0 + a22 y0 + a23 )y 0 + f (x0 , y0 ). Theorem
Definiţie a) Daca δ 6= 0 conica are un sigur centru, dat de sol. sist. (32).
Spunem ca C (x0 , y0 ) este centrul conicei (31) daca in raport cu reperul b) In reperul translat cu centrul in (x0 , y0 ) ec. conicei devine:
translat in (x0 , y0 ) avem: f¯(x 0 , y 0 ) = 0 ⇔ f¯(−x 0 , −y 0 ) = 0 a11 x 02 + 2a12 x 0 y 0 + a22 y 02 + ∆
δ =0
Theorem c) Exista un reper in care ecuatia conicei este: λ1 X 2 + λ2 Y 2 + ∆ δ = 0,

Pctul C (x0 , y0 ) este centrul conicei (31) d.n.d a11 a12
unde λ1 , λ2 sunt valorile proprii ale matricei , adica
a12 a22
λ2 − I λ + δ = 0.
(
a11 x0 + a12 y0 + a13 = 0
(32)
a12 x0 + a22 y0 + a23 = 0
Clasificarea conicelor
Concluzii
1 Daca δ 6= 0, at. conica are un centru de simetrie, originea reperului δ ∆ I∆ Tipul conicei CONICA
canonic. Conice cu centru: >0 6= 0 <0 nedegen, tip eliptic ELIPSA
∆ 6= 0: cerc, elipsa, hiperbola; >0 6= 0 >0 nedegen, tip eliptic conica vida
∆ = 0: per. de dr. concurente, un pct dublu, ∅
>0 =0 degen, tip eliptic pct. dublu
2 Daca δ = 0,at. conica NU are centru de simetrie. Conice fara centru: <0 6= 0 nedegen, tip hiperbolic HIPERBOLA
∆ 6= 0: parabola <0 =0 degen, tip hiperbolic 2 dr. conc.
∆ = 0: per. de dr.paralele sau confundate, sau ∅
=0 6= 0 nedegen, tip parabolic PARABOLA
=0 =0 degen, tip parabolic 2 dr. paralele/confundate, ∅
3.2 Algoritmul de red. la forma can. a unei conice 3.2 Algoritmul...

Vom cauta un reper ortonormat (numit canonic), in raport cu care conica Reamintim ec. gen. a unei conice:
va avea o ecuatie de tipul:
(Γ) : a11 x 2 + 2a12 xy + a22 y 2 + 2a13 x + 2a23 y + a33 = 0,
x2 y2 2 + a2 + a2 > 0, a ∈ R, i, j ∈ {1, 2, 3}.

unde a11 12 22 ij
+ 2 = 1 (elipsa)
a2 b
x2 y2
CAZ I: a12 6= 0, atunci:
− 2 = 1 (hiperbola) ¯ j)
Pas I: Se realizeaza rotatia R(O; i, ¯ → R0 (O; ē1 , ē2 ):
a2 b
2
y − 2px = 0 (parabola) Fie forma patratica h : R2 → R, h(x, y ) = a11 x 2 + 2a12 xy + a22 y 2 , in rap.
cu baza ortonormata {i, ¯ j}.
¯
x2 y2
+ 2 = −1 (conica vida) Atunci, exista o baza ortonormata {ē1 , ē2 } in raport cu care h are forma
a2 b
0 0 0
(ax + by + cz)(a x + b y + c z) = 0 (o per . de drepte) canonica
2 2 h(x 0 , y 0 ) = λ1 (x 0 )2 + λ2 (y 0 )2 , unde :
x +y = 0 (punct dublu)
x 2
= −1 (dr . imag . paralele) • ē1 si ē2 reprez. versorii vectorilor proprii a11 a12
pt. A = .
• λ1 si λ2 reprez. valorile proprii a12 a22
3.2 Algoritmul... 3.2 Algoritmul...

u1 v
Coresp. val. proprii λ1 si λ2 det. vect. proprii ū = si v̄ = 1
u2 v2
( (
Pentru a det. λ1 si λ2 rezolvam ec. caract.: (a11 − λ)u1 + a12 u2 = 0 (a11 − λ)v1 + a12 v2 = 0
rez. sist.: , .
a11 u1 + (a22 − λ)u2 = 0 a11 v1 + (a22 − λ)v2 = 0
a11 − λ a12 2 2 1
a12 a22 − λ = 0 ⇔ λ − (a11 + a22 )λ + a11 a22 − a12 = 0.
Ortonormam ē1 = kūk ū si ē2 = kv̄1k v̄ .
Astfel, versorii vectorilor proprii, (ē1 , ē2 ), dau directiile noilor axe de coord,
Distingem cazurile: Ox 0 si respectiv Oy 0 .

i) λ1 si λ2 au semne contrare, adica δ < 0, conica fiind de gen ¯ ¯ ¯ ¯ a1 b1
Notand ē1 = a1 i + a2 j, ē2 = b1 i + b2 j, matricea de rotatie: R =
hiperbolic; a2 b2
ii) λ1 si λ2 au acelasi semn, adica δ > 0, conica fiind de gen eliptic; satisface cond. det R = 1 pt. a avea repere la fel orientate.
Avem in vedere: • posibilit. inloc. unuia dintre versori cu opusul său
iii) una dintre radacini este 0, adica δ = 0, conica fiind de gen parabolic.
sau • renumerot.
versorilor.
0
x x
Facem sch. de coord.: =R .
y y0
Ec. conicei devine: λ1 x 02 + λ2 y 02 + 2a13 0 x 0 + 2a0 y 0 + a0 = 0
23 33
3.2 Algoritmul... 3.2 Algoritmul...
Pas II: Se face translatia R0 (O; ē1 , ē2 ) → R”(C ; ē1 , ē2 ). Pas III: λ1 λ2 = 0
Daca λ1 λ2 6= 0 conica va fi o conica cu centru. Det. coord lui C (x0 , y0 ) Una dintre val proprii este 0. Pp. ca λ2 6= 0.
rezolvand sistemul (32): Ec. conicei in reperul R0 devine: λ2 y 02 + 2a13
0 x 0 + 2a0 y 0 + a0 = 0.
23 33
( Rstrangem patratele si efectuam o translatie, astfel:
a11 x0 + a12 y0 + a13 = 0
0 2
a 0 a (a 0 )2
λ2 y 02 + 2 λ232 y 0 + λ232 = λ232 − a33 0 − 2a0 x 0 ⇔
13
a12 x0 + a22 y0 + a23 = 0  
 2
0 2
Forma canonica va fi:  0 a23 0   0 − (a23 ) 
a33
0 0 λ 2
y + λ2  = −2a13 
λ2  x +
  
∆ 0
2a13

λ1 X 2 + λ2 Y 2 +
 
= 0. | {z } | {z }
δ Y X
a0

Reprez. grafic conica in reperul R”(C ; ē1 , ē2 ). y 0 = Y − λ232
Translatia R0 (O; e¯1 , e¯2 ) → R”(V ; ē1 , ē2 ): 0
0 )2
(a23
Stop! x 0 = X − a33 − λ2
2a0 13
CAP. II Conice Sect.3 Conice pe ecuatii generale CAP. III Cuadrice Cuadrice pe ecuatii canonice
3.2 Algoritmul...
2a0
Forma canonica: Y 2 = − λ213 X
0 = 0, conica se reduce la 2 dr. confundate.
• Daca a13
0 6= 0, conica este o parabola.
• Daca a13 Cursurile 7 - 8
Varful parabolei va fi si originea noului reper. Coord. varfului in reperul
0 )2
(a23
0 −
a33 a0
rotit R0 sunt: x00 = 0
2a13
λ2
si y00 = − λ232 . Cap.III Cuadrice
¯ j),
In reperul initial R(O; i, ¯ coord. varfului V (x0 , y0 ), care coincid cu
coord. originii reperului final, se obtin aplicand rotatia:

x0
0
x
= R 00 .
Cuadrice pe ecuatii canonice
y0 y0
Axa de simetrie a parabolei trece prin V si are vect normal dat de vect. Sfera, Elipsoidul, Hiperboloidul cu o panza, Hiperboloidul cu 2 panze,
propriu coresp. val. proprii nenule λ2 . Paraboloidul elipric, Paraboloidul hiperbolic , Cilindri, Conul.
Reprez. grafic conica in reperul R”(V ; ē1 , ē2 ).

Stop!
CAZ II: a12 = 0, atunci se trece la Pas II.
CAP. IV Curbe Sect. 2 Curbe in spatiu CAP. V Suprafete
Cursurile 9 - 11 Cursurile 12 - 14
Cap.IV Curbe Cap.V Suprafete
Sect. 1 Curbe in plan Introducere, Exemple de suprafete regulate in R3 , Planul tangent,
Normala, Prima forma fundamentala,
Sect. 2 Curbe in spatiu (A doua forma fundamentala, Curbura Gaussiana, Curbura medie)

Ana Nistor - Geometrie Analitica

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ana Nistor - Geometrie Analitica

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Introducere

Vectori liberi - recapitulare Vectori liberi - recapitulare

Vectori liberi - produsul scalar Vectori liberi - produsul vectorial

Vectori liberi - produsul mixt Distanta dintre doua puncte

1.1 Ecuatiile planului

Sect.1 Planul Definiţie

Geometric, un plan poate fi unic determinat astfel:

Fie M0 (x0 , y0 , z0 ) ∈ (P) si N̄ = Ai¯ + B j¯ + C k̄ normala, vector nenul, deci

iii) Planul det. de trei puncte necoliniare 1.2 Plane particulare

1.3 Pozitia relativa a doua plane 1.4 Unghiul a doua plane

1.5 Distanta de la un punct la un plan

Fie M0 (x0 , y0 , z0 ) si (P) : Ax + By + Cz + D = 0

2.2 Drepte particulare 2.3 Unghiul a doua drepte

2.3 Unghiul a doua drepte 2.4 Unghiul dintre o dreapta si un plan

2.5 Distanta de la un punct la o dreapta 2.6 Distanta dintre doua drepte

2.6 Distanta dintre doua drepte

|(M1 M2 , v̄1 , v̄2 )|

3.1 Ecuatiile dreptei in plan i) dr. det. de un pct si un vect. director

care s.n. ecuatiile parametrice ale dreptei in plan.

Fie M1 (x1 , y1 ) si M2 (x2 , y2 ) Fie

3.2 Panta unei drepte in plan 3.3 Drepte particulare in plan

1.1 Cercul 1.1 Cercul

1.2 Elipsa 1.2 Elipsa - ecuatiile elipsei

1.3 Hiperbola 1.3 Hiperbola - ecuatiile hiperbolei

1.3 Hiperbola - elementele hiperbolei 1.3 Hiperbola - exemple

1.4 Parabola - poz. rel. a unei dr. fata de o parabola

Introducere 2.1 Repere carteziene pe dreapta

Vom defini repere pe dreapta, in plan si in spatiu si vom studia schimbarea

Pentru un punct generic M ∈ X, vectorul OM s.n. vectorul de pozitie al

Pp. ca R0 este invers orientat fata de R

OBS. In calcule vom lucra cu repere la fel orientate, matricea schimbarii

2.2 Repere carteziene in plan - rototranslatia 2.3 Repere carteziene in spatiu

2.3 Repere carteziene in spatiu 2.4 Repere polare in plan

Obs. O(0, 0) nu are coord. polare!

2.4 Repere polare in plan 2.4 Repere polare in spatiu

(Γ) : f (x, y ) := a11 x 2 + 2a12 xy + a22 y 2 + 2a13 x + 2a23 y + a33 = 0, (31)

Theorem c) Exista un reper in care ecuatia conicei este: λ1 X 2 + λ2 Y 2 + ∆ δ = 0,

3.2 Algoritmul de red. la forma can. a unei conice 3.2 Algoritmul...

x2 y2 2 + a2 + a2 > 0, a ∈ R, i, j ∈ {1, 2, 3}.

3.2 Algoritmul... 3.2 Algoritmul...

3.2 Algoritmul... 3.2 Algoritmul...

coord. originii reperului final, se obtin aplicand rotatia:

Reprez. grafic conica in reperul R”(V ; ē1 , ē2 ).

CAP. IV Curbe Sect. 2 Curbe in spatiu CAP. V Suprafete

S-ar putea să vă placă și