METODE SPECIFICE DE REZOLVARE A PROBLEMELOR DE COLINIARITATE SI CONCURENTA

In acest paragraf se vor prezenta metode specifice de rezolvare a problemelor de coliniaritate si

concurenta. Legatura stransa intre problemele de coliniaritate si cele de concurenta este evidentiata
de urmatoarea schema pentru a dovedi ca dreptele a,b,c sunt concurente. Fie =ab si y,zc; problema
revine asupra coliniaritatii punctelor x,y,z.

A. Demonstrarea coliniaritatii folosind Postulatul lui

Euclid.
Daca dreptele AB si BC sunt paralele cu o dreapta d, atunci , in baza postulatului lui Euclid, punctele
A, B si C sunt coliniare.

Problema 2.2.1. Fie B’ si C’ mijloacele laturilor AC, respectiv AB, ale unui triunghi ABC. Sa se
demonstreze ca, mijloacele inaltimii, bisectoarei si medianei corespunzatoare varfului A se afla pe
dreapta B’C’.

Demonstratie: (fig. 2.2.1) Fie M,N,P mijloacele inaltimii, bisectoarei, si, respectiv, medianei
corespunzatoare varfului A. B’C’ fiind linie mijlocie in triunghiul ABC, rezulta ca B’C’ || BC.

Din  ABD, rezulta ca mai sus ca B’M || BD si, cum D BC, urmeaza ca M  B’C’.

In  ABE, B’N este linie mijlocie si, folosind acelasi rationament , urmeaza ca NB’C’.

La fel se arata ca P  B’C’. Prin urmare, punctele B’, P, N, M, C’ sunt coliniare.

Fig. 2.2.1

Problema 2.2.2. Fie un triunghi ABC inscris intr-un cerc de centru O. Perpendiculara BE pe diametrul
AD taie, din nou, cercul in F. Paralelele prin F la CD si CA,taie CA si CD in G, respectiv H. Sa se arate ca
punctele E,G,H sunt coliniare.

Demonstatie: (fig. 2.2.2.) Patrulaterul AEGF este inscriptibil, deoarece m(<

EGA) m(<BFA)m(<BCA),de unde urmeaza ca EG || BC.

Patrulaterul CHFG este dreptunghi (fiind paraleleogram cu un unghi drept), si, deci,
< CGH< GCF.Cum < GCF < ABF <ACB, urmeaza ca < CGH < ACB, adica GH || BC. Din EG || BC si
GH || BC, rezulta ca E,G,H sunt coliniare.

Fig. 2.2.2

Problema 2.2.3. In trapezul isoscel ABCD (BC || AD ), circumscris unui cerc, fie E,F,G,H punctele de
contact ale cercului cu laturile AB, BC, CD si, respectiv DA iar O punctul de intersectie al diagonalelor.
Sa se arate ca, punctele E, O, G sunt coliniare.

Demonstratie: (fig. 2.2.3.) EB=BF, EA=AH ca tangente duse dintr-un punct exterior la cerc. Atunci,

avem : .

 AOD ~  BOC 

Din relatiile : si ,rezulta si, prin urmare , EO || AD si, atunci ,

urmeaza ca punctele E, O, G sunt coliniare.
 Fig. 2.2.3

B.Demonstrarea coliniaritatii cu ajutorul unghiului alungit

( unghiuri suplementare).
Daca A si C sunt situate de o parte si de alta a dreptei BD si m(< ABD)+m(<DBC)=180 0, atunci
punctele A,B si C sunt coliniare.

Problema 2.2.4. Pe latura BC a unui triunghi ABC se considera un punct arbitrar D. Fie E siF
simetricele lui D fata de AB si AC.Punctele A,E,F sunt coliniare daca si numai daca m(<BAC)=90 0.

Demonstratie: (fig 2.2.4.) Din EAD isoscel obtinem < EAB<BAD, iar din  DAF isoscel obtinem <
DAC< CAF. Analizand unghiurile in jurul punctului A, obtinem:

m(<EAD) + m(<DAF)=2m(<BAD) + 2m(<DAC)=2m(<BAC)=1800

 Fig. 2.2.4.

Cum E cu B si F cu C sunt puncte de aceeasi parte a lui AD, iar AD separa punctele B si C, rezulta ca
AD separa punctele E si F, deci A(EF). Asadar, unghiurile EAD si DAF sunt adiacente suplementare si
deci, laturile lor necomune sunt in prelungire.Rezulta ca punctele E,A,F sunt coliniare. Reciproc, daca
punctele E,A,F sunt coliniare, rezulta ca m(<EAD)+m(<FAD)=180 0 si deci , 2m(<BAD)
+2m(<CAD)=1800, adica m(<A)=m(<BAD)+m(<CAD)=900

Problema 2.2.5. Fie un paralelogram ABCD si punctele E,F astfel incatB (AE), BE=AD, D(AF),
DF=AB.In aceste conditii , punctele E,C,F sunt coliniare.

Demonstratie: (fig.2.2.5.) Din triunghiurile isoscele CBE si CDF avem

<BCE< CEB

<DCF <DFC

In paralelogramul ABCD avem

<DAB < DCB

Tinand seama de (1), (2), (3), obtinem m(<FCD) + m(<DCB) +m(<BCE)=1800

Cum punctele D,F si B, E sunt de o parte si de alta a lui AC, rezulta ca F cu E sunt de o parte si de alta
a dreptei AC, deci C(FE). Unghiurile ACF si ACE sunt adiacente suplementare, deci laturile vor fi in
prelungire. Rezulta ca F,C,E sunt coliniare.
 Fig. 2.2.5.

Problema 2.2.6. Sa se demonstreze ca intr-un trapez, mijloacele laturilor paralele si intersectia

diagonaleleor sunt trei puncte coliniare.

Demonstratie: ( fig. 2.2.6. ) Notam = AC  BD ,F mijlocul laturii (DC) si G mijlocul laturii (AB)., ( AB ||
CD ). Trebuie sa demonstram ca F,E,G sunt

coliniare. Fig. 2.2.6.

Deoarece < DFG  < BGF ( unghiuri alterne interne) si < FDE  < GBE (alterne interne),
obtinem : (1) <FED < GEB<

Analog, (2) < FEC  <AEG<

Dar, < DEA < CEB< (unghiuri opuse la varf).

Prin urmare, in jurul punctului E avem:

2m( )+2m( )+2m( )=3600

Rezulta

m( )+m( )+m( )=1800

Deci, suma masurilor unghiurilor in jurul punctului E de aceeasi parte a dreptei FG fiind de 180 0,
rezulta ca punctele F,E,G sunt coliniare.

Problema 2.2.7. Cercurile de centru O si O’ si de diametre AA’ si AA” au comune

punctele A si B. Sa se demonstreze ca punctele A’ , B, A’’ sunt coliniare.

Demonstratie: (fig. 2.2.7.) Unim, separat, B cu A’ si B cu A’’, fiind inscrise, fiecare, intr-
un semicerc, sunt unghiuri drepte. Deci, avem:

m(< ABA’)+m(< ABA’’)=900+900=1800, de unde rezulta ca punctele A’, B, A’’ sunt

coliniare,A’ si A’’fiind de o parte si de alta a dreptei AB.

Fig. 2.2.7.

Problema 2.2.8. Se dau doua cercuri concentrice ( C1) si ( C2), de centru O. Pe raza OA,
a cercului exterior (C1), ca diametru, se construieste cercul (C 3) care intalneste cercul interior
(C2) in punctele B si C. razele OB si OC intalnesc cercul (C 1) in punctele E si F.Fie D intersectia
lui OA cu cercul ( C2) . Sa se arate ca, punctele E,D,F sunt coliniare.

Demonstratie: (fig. 2.2.8.) Fiind inscris intr-un semicerc al cercului ( C3), < OBA=900

 ODE   OBA deoarece:

OE=OA

< EOD< AOB

 OD=OB

Rezulta ca , <ODE =900.

Analog, se demonstreaza ca, m(<ODF)= 90 0. Deci,m(<ODE) +m( < ODF)=1800, de unde

rezulta ca punctele E,D,F sunt coliniare.

Fig.2.2.8.

C. Demonstrarea coliniaritatii utilizand reciproca teoremei unghiurilor

opuse la varf.

Daca punctul B este situat pe dreapta DE, iar A si C sunt de o parte si de alta a dreptei DE
si < ABD  < CBE, atunci punctele A,B,C sunt coliniare. (figura alaturata)
 Problema 2.2.9. Fie paralelogramul ABCD, (AB < AD ) si punctele E,F astfel incat
A(BE),F(AD),BE=AD,DF=AB. Sa se demonstreze ca punctele C,F,E sunt coliniare.

Demonstratie : (fig. 2.2.9.) Unim F cu C si separat F cu E.Triunghiurile CDF si AEF sunt

isoscele, rezulta ca:

m(< CFD)= si, respectiv, m(< EFA)=  < CFD  < EFA.deoarece
semidreptele [FE si [FC formeaza cu dreapta AD ( F( AD), de o parte si de alta a ei, unghiurile
congruente < AFE si < DFC, rezulta ca semidreptele [FE si [FC sunt in prelungire, adica punctele C,F,E
sunt coliniare.

EMBED AutoCAD.Drawing.14 Fig. 2.2.9.

Problema 2.2.10. (Dreapta lui Simson) Sa se demonstreze ca proiectiile ortogonale ale unui
punct M de pe cercul circumscris triunghiului ABC pe laturile acestuia sunt coliniare.

Demonstratie: (fig. 2.2.10.) Fie A’ =prBC M , B’ = pr AC M si C’ = pr AB M. Unim B’ cu A’ si

separat B’ cu C’. Patrulaterele ABCM, A’CMB’ , AB’ MC’ sunt inscriptibile.

Avem m(<A’B’C)=m(<A’MC)=900 – m(<A’CM)=m(<C’MA)=m(< C’B’A).Deci <A’B’C’(< AB’C’.

Rezulta ca punctele A’ ,B’, C’ sunt coliniare.

Fig. 2.2.10.

Problema 2.2.11. Fie ABC un triunghi oarecare si AE, AF doua drepte izogonale (drepte
ce trec prin varful unui unghi si fac unghiuri congruente cu bisectoarea unghiului ).Proiectia lui
B pe AE este B1, proiectia lui F pe AC este C1 si proiectia lui A pe BC este A1.Sa se demonstreze
ca punctele A1, B1, C1 sunt coliniare.

Demonstratie: (fig. 2.2.11.) Dreptele izogonale AE si AF formeaza cu laturile AB si AC

unghiuri congruente.Unim pe A1 cu B1 si cu C1; patrulaterul A1ABB1 este inscriptibil deoarece
<AA1B  <AB1B=900.Rezulta ca < BA1B1< BAB1
 Analog, din patrulaterul inscriptibil AA1FC1, rezulta ca < FA1C1  < FAC1.

Din ipoteza avem ca < BAB1 < CAF.

Asadar, <BA1B1 < CA1C1 si, cum B1, C1 sunt situate de o parte si de alta a dreptei BC,
urmeaza ca B1, A1, C1 sunt coliniare.

Fig. 2.2.11.

D. Demonstrarea coliniaritatii prin identificarea unei drepte ce contine

punctele respective.

Pentru a arata ca punctele A,B,C sunt coliniare se identifica o dreapta careia ele sa-i
apartina

Problema 2.2.12. Fie un triunghi ABC si D, E, F, G proiectiile lui A pe bisectoarele

interioare si exterioare ale unghiurilor ABC si ACB. Sa se arate ca punctele D,E,F G sunt
coliniare.

Demonstratie: (fig. 2.2.12.) Fie D,E proiectiile lui A pe bisectoarea din B. Patrulaterul
ADBE este dreptunghi si, atunci, DE trece prin mijlocul C’ al lui AB.

Cum < C’EB  < ABE< EBC, rezulta ca C’E || BC.

Deoarece paralela prin C’ la BC este linie mijlocie in triunghiul ABC, rezulta ca C’E
trece prin B’, mijlocul segmentului AC. Prin urmare, punctele D si E se afla pe dreapta C’B’.
Analog, se arata ca, punctele F si G se afla pe dreapta B’C’. Am identificat, astfel, dreapta B’C’
pe care sunt situate punctele D,E,F,G.
 Fig. 2.2.12.

Problema 2.2.13. Fie trapezul ABCD ( AB || CD ) si fie M,N mijloacele bazelor AD si

BC, iar P si O punctele de intersectie ale laturilor neparalele, respectiv ale diagonalelor. Sa se
demonstreze ca punctele M,O,N,P sunt coliniare.

Demonstratie(fig. 2.2.13.) Fie E si F punctele de intersectie cu laturile AB, respectiv CD

ale paralelei la baze dusa prin O. Din triunghiurile asemenea AEO si ABC, respectiv DFO si

DCB, rezulta :

Insa, si, atunci avem ca: , de unde rezulta EO=OF, adica O este
mijlocul segmentului EF. Prin urmare, punctele M,O,N,P sunt coliniare, fiind situate pe mediana
din P a triunghiului APD.
 Fig. 2.2.13.

E. Demonstrarea coliniaritatii cu ajutorul teoremei lui Simson

Problema 2.2.14. Fie H ortocentru triunghiului ABC si A’ piciorul inaltimii din A. Se

noteaza cu D simetricul lui H fata de A’ si fie E=prAB D, F=prAC D.Sa se arate ca punctele
E ,A’,F sunt coliniare.

Demonstratie: Stim ca simetricul ortocentrului in raport cu o latura se afla pe cercul

circumscris triunghiului. Deci, punctele A’,F si E sunt proiectiile unui punct de pe cercul
circumscris triunghiului ABC,pe dreptele BC,AC,AB. Conform teoremei lui Simson, (2.2.10.),
punctele A’, F si E se afla pe dreapta lui Simson a punctului D in raport cu triunghiul ABC.

Problema 2.2.15.(Salmon) Pe un cerc se considera punctele A, B, C, M. Sa se

demonstreze ca cercurile de diametre [MA], [MB] si [MC] se intalnesc doua cate doua in trei
puncte coliniare

Demonstratie: (fig. 2.2.15.). Fie B’ al doilea punct de intersectie al cercurilor de diametre

[MA] si [MC]. Deoarece m(< AB’M)=m(<MB’C) =900, rezulta ca B’=prAcM. Fie C’(respectiv
A’)al doilea punct de intersectie al cercului de diametru [MB] cu cercul de diametru [MA]
(respectiv [MC]). La fel ca mai sus, obtinem C’=prAB M si A’=prBC M. Folosind teorema lui
Simson, rezulta ca punctele A’, B’, C’ sunt coliniare.

Fig.2.2.15.

F. Demonstrarea coliniaritatii folosind reciproca teoremei lui Menelau

 Problema 2.2.16. O dreapta taie laturile BC, AC si AB ale unui triunghi ABC in punctele
A’, B’, respectiv C’. Se iau simetricele M,N,P ale fiecaruia din aceste puncte fata de mijloacele
laturii pe care este situat. Sa se arate ca punctele M,N,P sunt coliniare.

Demonstratie: (fig. 2.2.16.) Pentru ca punctele A’, B’, C’ sunt coliniare,

avem : =1

Din ipoteza, anume ca A1este mijlocul lui BC, avem analog, B1si C1 fiind

mijloacele laturilor AC si AB, avem ca Prin urmare,

utilizand prima parte a ipotezei. Acum, conform reciprocei teoremei lui Menelau, rezulta ca
punctele M,N,P sunt coliniare.

Fig. 2.2.16.

Problema 2.2.17. Pe diagonala AC a patratului ABCD se iau punctele E si F, astfel

incat AE=CF=AB. (F este pe prelungirea segmentului AC). Dreapta BE se intalneste cu CD si
AD, respectiv in punctele M si N, iar CN si DF se taie in P. Sa se arate ca punctele M,A, P sunt
coliniare.

Demonstratie: (fig. 2.2.17.) Pentru triunghiul CAN, taiat de transversala FDP, se aplica

teorema lui Menelau si obtinem ca: ( 1)

Cum AE=AB si BC=CF, deducem ca m(<EBC)=m(<CBF)=200301; urmeaza ca [BC este

bisectoarea unghiului <EBF, iar [AB este bisectoarea exterioara a aceluiasi unghi, <EBF, si avem
ca Atunci relatia (1) devine : si, prin urmare, punctele A,M P sunt
coliniare.

Fig. 2.2.17.

Problema 2.2.18. Fie ABC un triunghi neisoscel. Bisectoarea exterioara a unghiului

intersecteaza dreapta BC in punctul A’. Analog se obtin punctele B’ si C’. Sa se arate

ca punctele A’, B’, C’ sunt coliniare.

Demonstratie : Notam laturile triunghiului astfel : BC=a, AC=b, AB=c . Din teorema

bisectoarei unghiului exterior avem analog, obtinem , .Inmultind

ultimele relatii, obtinem: , si ,folosind reciproca teoremei

lui Menelau ( pentru

triunghiul ABC si punctele A’, B’, C’ situate pe prelungirile laturilor triunghiului ) obtinem ca
punctele A’, B’, C’ sunt situate pe o aceeasi dreapta , numita dreapta antiortica a triunghiului
ABC.
 Fig. 2.2.18.

Problema 2.2.19. ( Dreapta lui Newton-Gauss) Mijloacele diagonalelor unui patrulater

complet sunt coliniare.

Demonstratie: ( fig. 2.2.19.) Fie ABCDEF un patrulater complet si L, M, N mijloacele

diagonalelor (AC), (BD), (EF). Notam cu G, H, K mijloacele segmentelor (BE), (EC), (CB).

Deoarece M,K,G sunt mijloacele segmentelor [BD], [BC], [BE], iar punctele D,Csi E
sunt coliniare, va rezulta ca M,K,G sunt coliniare si segmentele [MK], [MG], [KG] sunt jumatati
din segmentele [DC], [DE], respectiv [CE]. Analog rezulta L,K,H si respectiv N,H,G coliniare,
precum si relatiile similare intre lungimile segmentelor. Va trebui sa aratam ca este adevarata

relatia (1) (1)

Fig.2.2.19

Se observa ca segmentele care intra in relatia (1) sunt jumatatile segmentelor determinate
de dreapta AD pe laturile triunghiului BCE. Din teorema lui Menelau pentru ΔBCE si secanta
AD, impreuna cu relatiile intre lungimi deduse anterior rezulta ca are loc (1). Din reciproca
teoremei lui Menelau in ΔGKH rezulta afirmatia din enunt.

Problema 2.2.20.( Teorema lui Carnot). Tangentele la cercul circumscris unui triunghi
neisoscel in varfurile lui taie laturile opuse in puncte situate pe o aceeasi dreapta(numita
dreapta lui Lemoine a triunghiului ABC)

Demonstratie: ( fig. 2.2.20.)FieA1BC, B1AC, C1AB astfel incat A1A, B1B, C1C sunt
tangente cercului circumscris ΔABC. Se demonstreaza ca punctele A1, B1, C1 sunt coliniare
folosind reciproca teoremei lui Menelau. Asadar , se va demonstra ca:

se evalueaza fiecare raport din produa. Se observa ca triunghiurile A1AB si A1CA sunt

asemenea, avand <Acomun si < A1AB  < A1CA, de unde rezulta ca:

Din . Daca se inlocuieste cu , se obtine

relatia :

Analog, se obtin relatiile : si . Inlocuind in produsul considerat,

se obtine relatia (1), deci punctele A1, B1, C1 sunt coliniare.

Fig. 2.2.20.
 Problema 2.2.21. (Teorema lui Desargues) Fie ABC si A1B1C1 doua triunghiuri cu
proprietatea ca exista punctele ,,  astfel incat =BC  B1C1, =CA C1 A1, =AB  A1B1.Daca
dreptele AA1, BB1 si CC1 sunt concurente, atunci punctele,, sunt coliniare.(Dreapta  se
numeste axa de omologie, iar punctul O centru de omologie al triunghiurilor ABC si A1B1C1.)

Demonstratie: ( Fig. 2.2.21.) Se noteaza cu O punctul de intersectie a dreptelor AA 1, BB1,

CC1, deci =AA1BB1CC1.

Se scrie teorema lui Menelau pentru ΔOBC si punctele coliniare  , C1, B1. Atunci :

Permutand circular A,B,C si , ,  se obtin alte doua relatii analoage:

Inmultind ultimele trei egalitati, se obtine:

Punctele ,, se afla pe prelungirile laturilor triunghiului ABC. Aplicand reciproca

teoremei lui Menelau, rezulta ca punctele ,, sunt coliniare
 Fig.2.2.21.

Problema 2.2.22. ( teorema lui Pascal) Fie A’A’’B’B’’C’C’’ un hexagon inscris intr-un

cerc.Se presupune ca exista punctele ,, astfel incat =A’A’’B’’B’, =C’C” B’’B’,
=C’C’’A’’B’. Atunci punctele ,,  sunt coliniare.

Demonstratie: (fig. 2.2.22.) Pentru demonstratie se foloseste teorema lui Menelau.

Pentru aceasta se vor alege o notatie si o pozitie a figurii in care relatia care apare in teorema lui
Menelau sa poata fi usor scrisa. Se va nota cu ABC triunghiul ale carui varfuri se obtin astfel:

= B’B’’( C’C’’,

=C’C’’( A’A’’

=A’A’’( B’B’’.

Se scrie teorema lui Menelau pentru ΔABC si tripletele de puncte coliniare , , . Atunci:

Inmultind aceste trei relatii, rezulta:

 Fig.2.2.22.

Tinand seama de egalitatile :

CB’CB’’=CA’CA’’ (puterea punctului C fata de cercul dat)

AC’AC’’=AB’AB’’ (puterea punctului A fata de cercul dat)

BA’BA’’=BC’(BC’’(puterea punctului B fata de cercul dat)

Se obtine relatia : EMBED Equation.3

Este usor de vazut ca ((BC-[BC] , ((CA-[CA], ( (AB-[AB].Aplicand reciproca teoremei lui

Menelau, rezulta ca punctele(,(,( sunt coliniare.

G. Demonstrarea concurentei folosind reciproca teoremei lui Ceva

Problema 2.2.23. Se da trapezul ABCD cu baza mica [AB] si fie cercul C(O,r) tangent laturilor
[BC], [AD], [AB] in punctele E,F,H. daca =AD( BC atunci dreptele AE,FB,IH sunt concurente.

Demonstratie: (fig. 2.2.23.) avem egalitatile:

HA=FA ( tangente din A la cerc )

EB =HB ( tangente din B la cerc )

EI =FI (tangente din I la cerc ).

Daca inmultim membru cu membru cele trei relatii , obtinem:

Din aceasta relatie , conform reciprocei teoremei lui Ceva pentru ( ABI si punctele H,E,F
rezulta ca AE,FB,IH sunt concurente.
 Fig.2.2.23.

Problema 2.2.24. Prin varfurile unui triunghi oarecare ABC se duc trei drepte concurente,
care taie laturile expuse, respectiv in A’, B’, C’. Se dau simetricele A’’, B’’, C’’ ale acestor puncte fata de
mijloacele laturilor pe care sunt situate. Sa se demonstreze ca , dreptele AA’’, BB’’, CC’’ sunt, de
asemenea, concurente.

Demonstratie ( fig. 2.2.24. )Cum dreptele AA’, BB’, CC’ sunt concurente, avem :

( 1)

Deoarece punctul A’’ este simetricul lui A’ fata de mijlocul laturii BC, avem .

Analog, avem , .

Din acestea rezulta ca , astfel ca dreptele AA’’, BB’’, CC’’

sunt concurente.
 Fig. 2.2.24.

Problema 2.2.25.(Concurenta medianelor unui triunghi).Medianele unui triunghi sunt

concurente.

Demonstratie : (fig. 2.2.25.)

Fig. 2.2.25

Fie AN,BP,CM medianele unui triunghi ABC ( N(BC), P(CA),M(AB)). Deoarece AN,BP,CM sunt
mediane in triunghiulABC rezulta ca AM=MB, BN=NC, CP=PA de unde deducem relatiile:

Inmultind membru cu membru aceste relatii, obtinem:

de unde, conform reciprocei teoremei lui Ceva rezulta ca AN, BP,CM sunt concurente.

Observatie.Punctul de concurenta al medianelor unui triunghi se noteza cu G si se numeste

centrul de greutate al triunghiului.

Problema 2.2.26.( concurenta inaltimilor unui triunghi ). Intr-un triunghi, inaltimile sunt
concurente.

Demonstratie ( fig. 2.2.26. ) Fie N,P, respectiv,M proiectiile lui A,B,respectiv C pe dreptele
BC,AC,respectiv AB.

Triunghiul AMC fiind dreptunghic in M rezulta ca cos A= , de unde rezulta relatia

( 1 ) AM =ACcos A

Analog, din triunghiul dreptunghic BCM rezulta: ( 2 ) BM=BC  cos B

Din relatiile ( 1 ) si ( 2 ) deducem relatia :

Analog, se deduc relatiile :

Inmultind membru cu membru aceste relatii, obtinem:

=1

de unde, conform reciprocei teoremei lui Ceva, rezulta ca AN, BP, CM sunt concurente. Cazul unui
triunghi obtuzunghic se va rezolva analog, tinand seama ca doua dintre inaltimi vor avea picioarele in
afara laturilor respective.

Observatie. Punctul de intersectie al inaltimilor unui triunghi se noteaza cu H si se numeste

ortocentrul triunghiului respectiv.
 Fig. 2.2.26..

Problema 2.2.27.( concurenta bisectoarelor unui triunghi ). Bisectoarele unui triunghi sunt
concurente.

Demonstratie: (fig. 2.2.27.) Fie N (BC), P(AB). M(AB) picioarele bisectoarelor interioare din
A,B si respectiv C. Deoarece [AN,[BP,[CM sunt bisectoare in triunghiul ABC, conform teoremei

bisectoarei avem: , si .

Fig. 2.2.27.

Inmultind membru cu membru aceste relatii obtinem:

de unde conform reciprocei teoremei lui Ceva rezulta ca AN,BP,CM sunt concurente.

Observatie. Punctul de intersectie al bisectoarelor interioare ale unui triunghi se noteaza cu I

si este centrul cercului inscris in triunghiul respectiv.
 Problema 2.2.28. Doua bisectoare exterioare si una interioara sunt concurente.Punctul lor
de concurenta este centrul cercului exinscris triunghiului )

Demonstratie: (fig.2.2.28) Fie [AA’, [CC’ bisectoarele exterioare ale unui triunghi ABC si [BB’
bisectoarea interioara a acestui triunghi. Cu ajutorul teoremei bisectoarei rezulta

ca: .

Fig. 2.2.28.

De aici, folosind reciproca teoremei lui Ceva, obtinem ca bisectoarele exterioare [AA’, [CC’,
si cea interioara [BB’ sunt concurente intr-un punct pe care-l notam cu I b si care este centrul cercului
exinscris triunghiului ABC corespunzator lui B.

Observatie. Orice triunghi ABC are trei cercuri exinscrise ale caror centre sunt notate cu I a,
Ib, Ic

Problema 2.2.29. Dreptele care unesc varfurile unui triunghi cu punctele de contact ale
cercului inscris sunt concurente. (Punctul lor de intersectie se numeste punctul lui Gergonne).

Demonstratie: (fig.2. 2.29) Deoarece tangentele duse dintr-un punct exterior unui cerc la
cercul respectiv formeaza segmente congruente rezulta ca AC 1=AB1=x, BC1=BA1=y, CA1=CB1=z (A1,
B1, C1 fiind punctele de tangenta ale cercului inscris cu laturile triunghiului).Din relatiile de mai sus

rezulta
 Fig. 2.2.29.

De unde conform reciprocei teoremei lui Ceva rezulta ca AA1, BB1, CC1 sunt concurente.

Observatie: Daca notam cu p semiperimetrul  Abc atunci avem relatiile :

a+b+c=2p

x+y+z=p

x+y=c

y+z=a

z+x=b

Din aceste relatii deducem : x = p - a, y = p – a, z = p – c de unde rezulta relatiile:

AC1= AB1 =p – a, BC1 = BA1 =p – b ,CA1=CB1=p – c.

Problema 2.2.30. Daca intr-un triunghi oarecare ABC se duc cevienele AD, BN, CM
concurente intr- un punct P atunci si cevienele lor izogonale AD’, BN’, CM’ sunt concurente intr-un
punct P’. ( Punctele P si P’ se numesc puncte izogonale).

Demonstratie( fig. 2.2.30.) deoarece cevienele AD si AD’ sunt izogonale conform teoremei
lui Steiner avem relatia :

Analog, se deduc relatiile : si

 .

Inmultind membru cu membru aceste relatii, obtinem :

de unde rezulta relatia : (1)

Pe de alta parte, cevienele AD,BN,CM, fiind concurente in punctul P conform teoremei lui Ceva, avem :

Din aceasta relatie si din (1), deducem :

, de unde, conform reciprocei teoremei lui Ceva, rezulta ca cevienele AD’, BN’,
CM’ sunt concurente.

Fig. 2.2.30.

H. Demonstrarea concurentei folosind proprietatile

paralelogramului
Problema 2.2.31.Fie triunghiul ABC oarecare , M un punct in interiorul triunghiului si A’, B’,
C’ simetricele lui M fata de mijloacele laturilor BC, CA, AB .Sa se demonstreze ca, dreptele AA’, BB’ ,CC’
sunt concurente.

Demonstratie (fig. 2.2.31.)

 Fig. 2.2.31.

Patrulaterul AMBC’ este paralelogram (diagonalele lui se injumatatesc) si, deci, AC’ || MB.

Analog , BMCA’ este paralelogram si, atunci, MB || CA’. Rezulta ca, patrulaterul ACA’C’ este
paralelogram ( AC’ || CA’ si AC’ = CA’),si atunci AA’ CC’ = .

La fel, se arata ca ABA’B’ este paralelogram si BB’ intersecteaza pe AA’ in mijlocul acesteia,
adica in O. Prin urmare, AA’, BB’, CC’ sunt concurente in O.

Problema 2.2.32. Fie triunghiul ABC, inscris in cercul de centru O, si D punctul diametral
opus lui A.. Paralelele prin D la AB si AC intersecteaza cercul circumscris triunghiului in punctele E si
respectiv F, iar laturile AC si AB in M, respectiv N. Sa se arate ca , dreptele AD, CF, BE, MN sunt
concurente.

Demonstratie : ( fig. 2.2.32. ). Patrulaterele ABDE si ACDF fiind dreptunghiuri, rezulta ca BE si

CF sunt diametre in cerc.Patrulaterul AMDN este paralelogram, de unde rezulta ca MN trece prin
mijlocul lui AD, adica prin O. prin urmare, dreptele AD, CF, BE, MN sunt concurente.

Fig. 2.2.32.

https://ro.scribd.com/doc/81963392/Cateva-probleme-de-coliniaritate-si-concurenta