Varianta 4

Subiectul I 70 de puncte
Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde cerințelor formulate.
Textul 1

(...) În cea dintâi duminică, părintele Trandafir ține o predică înaintea oamenilor ce s-au adunat în
număr mare ca să vadă pe popa cel nou. Nu este mai mare mulțumire pentru omul ce dorește binele
altora decât aceea când vede că este ascultat de către alții și că vorbele lui prind rădăcini. Gândul bun
se-nmulțește, cuprinzând loc în mai multe suflete, și cine îl are și poartă, mai ales atunci dacă îl
prețuiește, se bucură când vede că-și face cale-n lume. Părintele Trandafir se simțea norocit într-acea
zi. Niciodată el n-a fost ascultat cu atâta luare-aminte ca astă dată. Părea că oamenii aceia ascultă
ceea ce știu, dar nu știu bine, și-i sorbeau vorbele cu atâta sete, încât părea că ar voi să-i scoată
sufletul, ca mai ușor să culeagă din el învățătura.
S-a citit în ziua aceea evanghelia asupra fiului rătăcit. Părintele Trandafir a arătat cum Dumnezeu,
în nesfârșita lui iubire de oameni, l-a făcut pe om spre fericire. Fiind omul în lume, Dumnezeu voiește ca
el să simtă toate plăcerile curate ale vieții, pentru că numai așa poate să o iubească și să facă bine într-
însa. Omul care din vina sa ori în urma altor întâmplări simte numai amar și necazuri într-astă lume nu
poate iubi viața și, neiubind-o, disprețuiește în chip păcătos acest înalt dar dumnezeiesc.
Ce fac însă oamenii leneși, oamenii care nu-și dau nici o silință, care nici mâna nu și-o întind ca să
ia darul? Sunt păcătoși! Lucrarea este dar legea firii omenești, și cine nu lucrează greu păcătuiește.
După aceste, părintele a arătat cu vorbe care dau gândurilor chip viețuitor cât este de ticăloasă
viața unui pieritor de foame, și a dat credincioșilor săi sfaturi, zămislite în mintea lui înțeleaptă, cum ei
ar trebui să lucreze în primăvară, în vară, în toamnă și în iarnă.
Oamenii au ascultat; în fețele lor era scrisă vorba părintelui, iară mergând spre casă, ei vorbeau
numai despre ceea ce auziseră în biserică și fiecare se simțea cu un om mai mult decât până acuma.
Erau poate mulți și de aceea așteptau numai să treacă sfânta duminică pentru ca în cea dintâi zi de
lucru să înceapă.
— Așa popă n-a mai fost în Sărăceni! grăi Marcu Florii Cucului, despărțindu-se de vecinul său Mitru.
— Popă, chiar popă, ca la un sat cinstit, răspunse Mitru; ca și când ar fi simțit că cinstit satul său,
tocmai cinstit nu este.
Au venit apoi alte duminici. Părintele Trandafir a mai dat însă îndărăt cu predicile. Chiar în a doua
duminică n-avea cui să vorbească. Era vremea cam ploioasă și oamenii au rămas pe acasă. Alte
duminici însă era vreme frumoasă: pesemne atunci nu se îndurau oamenii de vreme; le venea greu a
se despărți de cerul lui Dumnezeu. Așa câte o babă bătrână, câte un moșneag slab la auz mai avea
părintele prin biserică. Adeseori rămânea numai cu Cozonac, clopotarul. Așa, nu se face treabă.
Dacă ar fi fost altfel de om, s-ar fi oprit aci. Părintele Trandafir e însă ca și capra în grădina cu
curechi. Când îl scoți pe ușă, îți intră prin gard; când astupi gardul, dai că sare peste gard și îți face mai
multă pagubă, stricând și streașina gardului. Dar țină-l Dumnezeu! e numai vorbă! — tot bun om
rămâne părintele Trandafir.
— Așteptați! grăi el. Dacă nu veniți voi la mine, mă duc eu la voi! Și apoi porni popa la colindă. Cât e
ziua de mare, gura lui nu se mai oprea. Unde prindea oamenii, acolo îi ținea la sfaturi. La câmp dai de
popă; la deal dă popa de tine; mergi la vale, te întâlnești cu popa; intri-n pădure, tot pe popa îl afli.
Popa la biserică, popa la mort, popa la nuntă, popa la vecin: trebuie să fugi din sat dacă voiești să scapi
de popa. Și unde te prinde te omoară cu sfatul (...)
Ioan Slavici, Popa Tanda (fragment, Capitolul 1)
 Textul 2
Regele Solomon în „Pildele” sale (13:4) ne spune
acelaşi lucru, cum că „Sufletul celui leneş pofteşte,
însă în zadar. Numai sufletul celor silitori este
îndestulat.” Însă termenul „îndestulat” nu trebuie
înţeles numai din punctul de vedere al părţii
materiale a vieţii, ci trebuie avute în vedere şi
celelalte laturi ale ei: cea spirituală, mentală şi
sentimentală. Pe lângă faptul că asigură omului cele
necesare unui trai adecvat, hărnicia reprezintă un
foarte eficient remediu împotriva plictiselii, „boală” ce
afectează în diferite moduri un procent însemnat al
populaţiei de pe întreaga planetă. În cazul omului
harnic şi această problemă îşi găseşte o rezolvare
naturală, fără medicamente şi fără terapii. O
ta fiind motivul pentru care nu apare nici oboseala şi nici frustrarea rezultată din lipsa momentelor de relaxare. Dimpotrivă! Ceea ce faci t
persoană întreprinzătoare va găsi mereu ceva util de
făcut, ceea ce nu-i va da posibilitatea să se
plictisească, în schimb îi va îmbogăţi lumea
interioară.

(Fragmente
din
https://www.clujmanifest.ro/opinii/editorial/harni
cia-o-alta-bratara-de-aur/)

A. Scrie răspunsul pentru cerințele de mai jos cu privire la textele date.

1. Notează un indice de timp și unul de spațiu, prezente în textul literar narativ citat.
2 puncte
 Părintele Trandafir ține o predică:
În fața unui număr redus de oameni.
Unor oameni veniți din alte localități.
Localnicilor veniți în număr mare.
Doar vârstnicilor din sat..

Scrie litera corespunzătoare răspunsului corect: □ 2 puncte

Din ideile susținute de preot, reiese că oamenii leneși:

Nu vor mai fi primiți la biserică.
Sunt păcătoși.
Vor primi încă o șansă.
Li se acordă un ajutor spiritual.

Scrie litera corespunzătoare răspunsului corect: □ 2 puncte

4. În fragmentul extras din textul literar narativ, ,,Popa Tanda”, de Ioan Slavici, se evidențiază:
a) Programul săvârșirii slujbelor din sat.
b) Schimbarea preotului Trandafir cu un altul.
c) Puterea exemplului și îndreptarea sătenilor .
d) Educația copiilor prin hărnicie.

Scrie litera corespunzătoare răspunsului corect: □ 2 puncte

5. Notează ,,X” în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili corectitudinea sau incorectitudinea
acestuia, bazându-te pe informațiile din cele două texte. 6 puncte
Enunț Corect Incorect
Mergând spre case, oamenii evitau să mai vorbească despre ce
auziseră.
În alte duminici, localnicii veneau cu drag la biserică.
Marcu Florii Cucului locuia departe de Mitru.
O latură a termenului ”îndestulat” este și cea spirituală.
Hărnicia creează multă plictiseală.
Activitatea aleasă din plăcere este dătătoare de vitalitate.

6. Menționează, în câte un enunț, tiparul textual din fiecare dintre fragmentele de mai jos:
6 puncte
,,— Așa popă n-a mai fost în Sărăceni! grăi Marcu Florii Cucului, despărțindu-se de vecinul său Mitru.
— Popă, chiar popă, ca la un sat cinstit, răspunse Mitru.”
,,Regele Solomon în „Pildele” sale (13:4) ne spune acelaşi lucru, cum că „Sufletul celui leneş pofteşte, însă în zadar.”
 7. Prezintă, în cel puțin 30 de cuvinte, o legătură care se poate stabili, între fragmentul din opera
literară ,,Popa Tanda”, de Ioan Slavici și fragmentul textului nonliterar 2.
6 puncte

8. Crezi că atitudinea noului preot va influența viața oamenilor din satul Sărăceni? Justifică-
ți răspunsul, în 50-80 de cuvinte, valorificând textul dat.
6 puncte

opa Tanda”, de Ioan Slavici, cu un alt text literar studiat sau citit ca lectură suplimentară, în 50-80 de cuvinte, prezentând o asem

B. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.

1. Desparte în silabe cuvintele următoare, încercuind silaba accentuată: ,,harnic” și

,,relaxează”.
2 puncte

Câmpul lexical pentru termenul ,,biserică” este cuprins în seria:

Turlă, ogradă, gard, sătean.
Ascultare, slujbă, vecin, vitraliu.
Plimbare, gospodar, schimbare, icoană.
Credincios, preot, spiritual, rugă.

Scrie litera corespunzătoare răspunsului corect: □ 2 puncte

3. Rescrie enunțul „Bine, dar nu pot să fiu activ tot timpul.”, înlocuind ,,activ” cu un
antonim și ,,timpul” cu un sinonim, în contextul dat.
4 puncte

4. Transcrie din fragmentul de mai jos trei pronume diferite, precizând felul acestora.
6 puncte
,,Ce fac însă oamenii leneși, oamenii care nu-și dau nici o silință, care nici mâna nu și-o întind ca
să ia darul? Sunt păcătoși! Lucrarea este dar legea firii omenești, și cine nu lucrează greu păcătuiește.”
 5. Transformă construcția reflexivă din enunțul ,,În cazul omului harnic şi această problemă
îşi găseşte o rezolvare naturală, fără medicamente şi fără terapii..” într-o construcție
activă, respectând acordul și normele ortografice. 6 puncte

6. Alcătuiește un enunț interogativ, în care pronumele personal ,,ei” să îndeplinească funcția

sintactică de complement prepozițional și un enunț asertiv în care adjectivul ,,harnic” să
aibă funcția sintactică de nume predicativ.
6 puncte

7. Completează spațiile libere din textul de mai jos, reprezentând sfatul unui cercetător în
domeniul social, cu forma corectă a cuvintelor indicate între paranteze.
6 puncte
(a fi, imperativ afirmativ, persoana a II- a, plural) răbdători cu voi
(pronume personal de întărire), pentru ca rezultatele să fie pe măsura
(așteptare) voastre!

Subiectul al II-lea (20 de puncte)

Imaginează-ți că te-ai mutat într-o altă localitate și ai întâlnit oameni noi. Redactează un
text, de cel puțin 150 de cuvinte, în care să descrii emoțiile/sentimentele, trăite după o lună de la
instalarea ta în noua localitate În cadrul compunerii, vei prezenta o secvență narativă, una
descriptivă și una explicativă. Data mutării este este 15 noiembrie 2020.
Punctajul pentru compunere se acordă astfel:
 conținutul compunerii – 12 puncte
 redactarea compunerii – 8 puncte (marcarea corectă a paragrafelor – 1 punct; coerența
textului – 1 punct; proprietatea termenilor folosiți – 1 punct; respectarea normelor de
punctuație – 1 punct; lizibilitate – 1 punct).
Notă! Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum
150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.